REGIMUL ALIMENTAR IN UNELE BOLI ALERGICE

Fenomenul alergiei rezulta din unirea antigenului (alergenului) –substanta capabila sa

provoace modificari de sensibilizare a organismului, cu anticorpii –substante formate de
organism la patrundereanantigenului, care sunt specifice fiecarui antigen in parte.
Alergenele pot fi de mai multe tipuri: infectioase, fungice, inhalante, alimentare,
medicamentoase.
In practica, masurile dietetice care se impun in cazul alergiilor alimentare sunt legate in
primul rand de eliminarea alergenului care a produs reactia organismului.
Pe langa aceasta, trebuie luate si unele masuri care ar favoriza producerea fenomenelor
alergice, ca:
-evitarea supraalimentatiei, cu asigurarea unei stari de nutritie optime printr-un
aport echilibrat de factori nutritivi;
-evitarea tuturor bauturilor si alimentelor excitante;
-eliminarea alimentelor reputate ca sensibilizante din practica de fiecare zi;
-evitarea ingerarii masive a unui aliment-poate provoca o reactie de sensibilizare;
-evitarea pregatirii alimentelor prin tratamente complexe de gastrotehnie;
-evitarea oboselii, surmenajului, emotiilor.
In ceea ce priveste modul de punere in evidenta a alergenului alimentar fata de care
organismul este sensibilizat, s-au sugerat doua procese:
-metoda regimurilor de eliminare (Rowe);
-metoda regimurilor de includere progresiva a alimentelor.
Regimul de eliminare consta din cinci grupe alimentare. Fiecare din acestea este
administrat timp de o saptamana, eliminandu-se pe rand cele la care nu apare o simptomatologie
care sa sugereze existenta unei sensibilitati.
Regimul de includere progresiva a alimentelor se bazeaza pe principiul pornirii de la o
alimentatie foarte sumara si introducerea treptata a unor alimente, cu urmarirea efectelor pe care
le au acestea asupra pacientului.
Prezentam mai jos un astfel de regim de includere progresiva a alimentelor:
-ziua 1,2 = ceai cu 10-15 g zahar;
- ziua 3 se adauga o chifla, sare;
- ziua 4 se adauga unt;
- ziua 5 se adauga orez fiert, rosii;
- ziua 6 se adauga faina de grau (fara lapte sau ou);
- ziua 7 se adauga faina de secara;
- ziua 8 se adauga cartofi;
-ziua 9 se adauga lapte de vaca;
-ziua 10 se adauga smantana, iaurt, branza;
-ziua 11 se adauga paste fainoase;
-ziua 12 se adauga cacao (ciocolata);
-ziua 13 se adauga sunca;
-ziua 14,15 se adauga carne;
-ziua 16 se adauga oua.
Dintre alimentele cu efect puternic sensibilizat, amintim: pestele, crustaceele, molustele,
grasimile prajite, mezelurile, vanatul, conservele, ouale, ciocolata, painea, vinul, cafeaua, ceaiul,
condimentele.
Dintre alimentele mai rar sensibilizante citam: carnea de vita, pui, vitel, legume verzi,
paste fainoase, cartofii, fructele in general, branzeturile, biscuitii.

ALIMENTATIA, CALE DE TRANSMITERE A UNOR BOLI INFECTIOASE ACUTE

Alimentele pot deveni, in anumite conditii igienico-sanitare deficitare, cauza unor boli
infectioase, fie prin germenii patogeni pe care ii vehiculeaza, fie prin toxinele acestora, fie prin
propriile albumin degradate. Datorita compozitiei lor, reprezentata de albumine, glucide, saruri
s.a., alimentele pot constitui medii de cultura excelente pentru unele specii de germeni patogeni.
Avand in vedere riscurile de transmitere a unor boli infectioase acute prin alimente, se vor
avea in vedere cateva reguli minime de igiena, si anume:
-se vor cerceta intotdeauna cu multa atentie starea si aspectul organoleptic al diverselor
produse alimentare, inainte de a fi consumate, inlaturandu-se cele alterate sau pe cale de alterare;
-este interzis consumul fructelor si al legumelor nespalate;
-este obligatorie spalarea pe maini inainte de asezarea la masa;
-se va acorda o atentie deosebita aspectului unor alimente conservate;
-se va evita consumul unor alimente cu grad mare de perisabilitate (maioneza, icre,
creme), mai ales in sezonul cald, cand nu sunt conditii adecvate de pastrare;
 -alimentele se vor pastra acoperite si ferite de contactul cu mustele si alti factori care
transmit boli infectioase sau germenii acestora; respectarea acestor masuri ajuta la prevenirea
bolilor infectioase acute transmise prin alimente contaminate, dietetic reprezentand astfel o arma
profilactica in ansamblul celorlalte mijloace de lupta antiinfectioasa.