UNIVERSTATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACAU FACULTATEA DE INGINERIE SPECIALIZAREA: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

REGIMUL ALIMENTAR A UNUI BOLNAV DE HEPATITA A

BACAU 2010

Cupri !:

1" B#$i$% &i'()u$ui *********""***********"""""""""""****+ 1"1" N#)iu i ,% ( ()#-i% !i &i.i#$#/i%************"""""""""""""*"""""""""""""+ 1"1"1" A ()#-i( &i'()u$ui**********"""*""""""""""""""""""""""""""""""""""+ 1"1"2" Fi.i#$#/i( &i'()u$ui*************""""""""""""""***"""+ 1"2" H%p()i)( 0ir($( ('u)(*****************""""""""""""""***""""1 1"21" D%&i i)i%*****""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1 1"2"2" I!)#ri' !i )%r-i #$#/i%**********""""""""""""""""""""""""""""""""""""1 1"2"+" E)i-#$#/i% !i %pi,%-i#$#/i%""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1 1"2"1"Si-p)#-()#$#/i%*****************""""""""""""*"2 1"+ C(i$% ,% )r( !-i)%r% !i r(!p( ,ir% ( 0iru!u$ui*******"""***"""3 1"1"P%r!#( %$% pr%,i!pu!% $( '# )(-i (r% 'u 0iru!u$ 4%p()i' A"""""""""""""""""""""""""""""5 2"R%/i-u$ ($i-% )(r u ui 6#$ (0 ,% 4%p()i)( A**""""""""""""""""""""********"""7 2"1"Nu-(ru$ !i #r(ru$ -%!%$#r*********""""""""""""""""""******""8 2"2"A$i-% )% %r%'#-( ,(6i$% i 4%p()i)( A*********""****"""8 2"+"A$i-% )% r%'#-( ,(6i$% i 4%p()i)( A*******""""""""""""""""""***"10 +" T(6%$%******************************""12 1"C# '$u.i%*****************************""18

1"B#$i$% &i'()u$ui 1"1" N#)iu i ,% ( ()#-i% !i &i.i#$#/i% 1"1"1"A ()#-i( &i'()u$ui"

Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consisten ferm, ficatul cntrete la adult 1 200 - 1 500 g cu vasele golite. Este situat n loja su diafragmatic i !artea intern a "i!ocondrului stng.Este alctuit din doi lo i inegali, cel dre!t fiind de circa ase ori mai mare dect cel stng.#icatul are dou fee$ una su!erioar, conve%, i alta inferioar.#icatul are doua invelisuri $ un invelis seros care inveleste tot ficatul , cu e%ce!tia unei en&i transversale la nivelul su!rafetei superioare;al doilea inveli este ca!sula 'lisson, care aco!er ficatul i intr la nivelul "ilului n interiorul organului de-a lungul vaselor i cilor iliare.(asculari&aia ficatului este asigurat de artera "e!atic, care aduce sngele arterial, i de vena !ort, care aduce snge venos funcional.

1"1"2" Fi.i#$#/i( &i'()u$ui"

Ficatul are o mare capacitate de regenerare, demonstrat !rin fa!tul c du! o "e!a-tectomie !arial regenerarea nce!e du! 2) de ore, atinge ma%imul n ) - 5 &ile i se termin n 1) &ile. #unciile lui sunt multi!le.#unciile meta olice se e%ercit n meta olismul glucidic, !roteic i mineral.*n meta olismul glucidic, ficatul intervine n fosforilarea i !olimeri&area glucidelor n glicogen, asigurnd re&erve de gluco&a i meninerea "omeosta&ei glicemice. +a nevoie fa ric gluco&a din !roteine i grsimi ,gliconeogene&-. .eta olismul glucidic "e!atic este insulinode!endent. In meta olismul !roteic, ficatul are funcie !roteinoformatoare i de ec"ili ru !roteic, funcie ureogen. /inteti&ea& al umina, 001 din cc-glo uline, 501 din !-glo uline, !rotrom ina i fi rinogenul, cata oli&ea& nucleo!roteinele. In meta olismul li!idelor intervine n a sor ia grsimilor i n fosfarilarea lor, n sinte&a i esteri-ficarea colesterolului, n sinte&a li!o!roteinelor, fosfoli!idelor i trigliceridelor. *n meta olismul mineral acionea& !rin de!o&itarea fierului i a cu!rului i intervine n re!artiia a!ei i a electroliilor ,ionii de 2a , 3 i 4#- n organism.#uncia iliar com!ort secreia i e%creia ilei, cu rol im!ortant n digestia i a sor ia grsimilor, n a sor ia vitaminelor li!osolu ile ,5, 6, E i 3-, n a sor ia fierului i a calciului alimentar. #uncia antito%ic const n fa!tul c ficatul dis!une de activiti !rin care su stanele to%ice de origine e%ogen, ca i acelea re&ultate din meta olismele endogene sunt transformate n su stane mai !uin to%ice i eliminate ca atare.

1"2" H%p()i)( 0ir($( ('u)( 1"2"1" D%&i i)i%

Hepatita virala acuta este o boala infectioasa transmisibila, aparand sub forma de epidemii sau chiar pandemii. Este provocata de un virus filtrabil specific, care - introdus in organism pe cale digestiva sau accidental, pe cale parenterala - provoaca o imbolnavire a intregului organism si in mod deosebit a parenchimului hepatic. oala se manifesta prin semne de infectie generala si prin simptome digestive si hepatice, insotite sau nu de icter. Hepatita este un termen general care semnifica pre!enta unei reactii inflamatorii la nivelul ficatului. Hepatitele acute virale sunt infectii virale acute sau subacute caracteristice omului si animalelor, care afectea!a intregul organism dar suferinta manifestandu-se cu predilectie la nivelul ficatului.Inflamatia poate fi determinata de o serie de factori, printre care alcool, medicamente si droguri, boli metabolice, boli autoimune si infectii virale. "e cunosc mai multe tipuri de virusuri hepatitice, cele mai cunoscute fiind cele de la # la E. $nele se transmit pe cale fecal-orala, cum este ca!ul virusurilor hepatice # si E iar altele prin sange si fluide ale corpului contaminate %virusurile , &, '(. Hepatita virala # este o boala infecto-contagioasa acuta, produsa de virusul hepatitic # ) se mai numeste si hepatita epidemica, deoarece apare in focare epidemice sau epidemii, mai ales la copii.

1"2"2" I!)#ri' !i )%r-i #$#/i%

Inca din secolul al *+III-lea si al *l*-lea au fost observate ictere febrile cu caracter epidemic in timpul ra!boaielor, denumite ,boala militara- sau ,icter soldatesc-. #poi afectiunea a fost observata si intre perioadele de epidemii, fiind cunoscuta sub numele de ,icter infectios benign-. .a sfarsitul secolului trecut, ot/in i-a recunoscut caracterul infectios si a descris boala, de unde si denumirea de ,boala ot/in-. oala mai figurea!a sub denumirea0 ,hepatita infectioasa-."ub denumirea de ,hepatita virotica sau virala- sunt cuprinse atat hepatitele cu virus # si virus , cat si cele provocate de alte virusuri decat cel hepatic.In legatura cu calea de transmitere parenterala se vorbeste de ,hepatita de inoculare-.

1"2"+" E)i-#$#/i% !i %pi,%-i#$#/i%

'upa cercetarile bacteriologice si imunologice hepatita virala acuta este provocata de un virus specific0virusul # care patrunde in organism in mod obisnuit pe cale orala, insa poate fi inoculat si parenteral. 1erioada de incubatie durea!a intre 2 si 2 saptamani. in cursul bolii, virusul # a fost gasit in sange, in sucul duodenal si in materiile fecale. # putut fi decelat in materii fecale si la 34 luni dupa boala. &ontaminarea facandu-se cel mai 5

frecvent pe cale digestiva, vectorul obisnuit este apa. oala poate sa apara sporadic, dar deseori in focare epidemice, care interesea!a colectivitati cu sursa de apa comuna0 familie, internate, camine, scoli, ca!armi. In timpul ra!boaielor sau al calamitatilor naturale, cand se produc aglomerari de populatie cu conditii de igiena deficitara, i!bucnirile epidemice, ale bolii cuprind mari mese de oameni. Infectia cu virus # confera o imunitate homoloaga.

1"2"1"Si-p)#-()#$#/i%
'ebutul este variabil. 'e cele mai multe ori, boala incepe cu tulburari dispeptice, uneori atribuite unor mese mai grele, care in fond nu fac decat sa accentue!e o stare dispeptica e6istenta de cateva !ile. olnavul se plange de inapetenta, greturi, uneori varsaturi, balonari postprandiale, modificari de scaun %constipatie sau diaree(, de multe ori dureri epigastrice cu aspect de colica biliara. #lteori, boala are un debut cu aspect ,gripal-0 cefalee, curbatura, fenomene catarale ale cailor respiratorii superioare. In alte ca!uri, debutul se manifesta prin artralgii, mialgii, lombalgii, uneori tumefieri articulare, febra, imbracand un aspect ,reumatismal-. 'ar toate aceste aspecte pot sa lipseasca, primul simptom care atrage atentia bolnavului fiind icterul. Hepatita virala acuta evoluea!a de obicei in trei fa!e0 preicterica, icterica si de re!olutie. Fa!a preicterica are o durata de 3 - 5 !ile pana la 2 saptamani, rar pana la 5 saptamani si se manifesta cu unele din semnele aratate mai sus, uneori cu intricarea lor. Ele apar pe un fond de stare generala alterata0 astenie, insomnie, cefalee, tulburari dispeptice, stare subfebrila %37,2 - 37,89(. 1ot e6ista dureri in hipocondrul drept sau fosa iliaca dreapta. In aceasta fa!a sunt descrise si alte manifestari, urticarie, herpes !oster, iritatii meningiene. .a e6amenul obiectiv se poate constata o hepatomegalie moderata, cu ficatul usor sensibil, eventual si o splenomegalie discreta. E6amenele de laborator arata urobilinogenurie, cresterea transamina!elor, reactii po!itive la sulfat de !inc si cefalina-colesterol. In unele ca!uri boala se opreste in aceasta fa!a, fara a mai urma aparitia icterului. Fa!a icterica durea!a in mod obisnuit 2-3 saptamani, uneori o perioada mai scurta; alteori se poate prelungi pana la 2 - 4 saptamani. In aceasta fa!a, simptomele obiective din fa!a preicterica se atenuea!a sau dispar, apetitul revine, starea subfebrila dispare. Icterul se instalea!a repede, atingand ma6imul de intensitate in 3 - 5 !ile. &oloratia este galbenaroscata. $rina este hipercroma %colurica(, iar scaunele usor decolorate %hipocolice(. 'iure!a scade sub 3 ::: ml, putand a;unge la 8:: ml. 1ruritul si bradicardia - semnele de crestere a sarurilor biliare in sange - sunt moderate, si ele persita doar daca este vorba de o forma de icter prelungit, colangiolitic. .a e6amenul obiecitv, in afara de coloratia caracteristica, se mai poate constata o sensibilitate a ficatului. E6amenele de laborator pun in evidenta o bilirubinemie crescuta 3:-3: mg< %raportul bilirubina indirecta=bilirubina totala este 3: - 28<(; in urina e6ista biliru-bina si saruri biliare; reactia cu timol se po!itivea!a; cresc globulinele0 transamina!ele sunt crescute; stereobilinogenul scade moderat. Hepatita virala acuta evoluea!a de obicei in trei fa!e0 preicterica, icterica si de re!olutie. Fa!a preicterica are o durata de 3 - 5 !ile pana la 2 saptamani, rar pana la 5 saptamani si se manifesta cu unele din semnele aratate mai sus, uneori cu intricarea lor. 8

Ele apar pe un fond de stare generala alterata0 astenie, insomnie, cefalee, tulburari dispeptice, stare subfebrila %37,2 - 37,89(. 1ot e6ista dureri in hipocondrul drept sau fosa iliaca dreapta. in aceasta fa!a sunt descrise si alte manifestari, urticarie, herpes !oster, iritatii meningiene. .a e6amenul obiectiv se poate constata o hepatomegalie moderata, cu ficatul usor sensibil, eventual si o splenomegalie discreta. E6amenele de laborator arata urobilinogenurie, cresterea transamina!elor, reactii po!itive la sulfat de !inc si cefalina-colesterol. in unele ca!uri boala se opreste in aceasta fa!a, fara a mai urma aparitia icterului. Fa!a icterica durea!a in mod obisnuit 2-3 saptamani, uneori o perioada mai scurta; alteori se poate prelungi pana la 2 - 4 saptamani. in aceasta fa!a, "imptomele obiective din fa!a preicterica se atenuea!a sau dispar, apetitul revine, starea subfebrila dispare. Icterul se> instalea!a repede, atingand ma6imul de intensitate in 3 - 5 !ile. &oloratia este galbenaroscata. $rina este hipercroma %colurica(, iar scaunele usor decolorate %hipocolice(. 'iure!a scade sub 3 ::: ml, putand a;unge la 8:: ml. 1ruritul si bradicardia - semnele de crestere a sarurilor biliare in sange - sunt moderate, si ele persita doar daca este vorba de o forma de icter prelungit, colangiolitic. .a e6amenul obiecitv, in afara de coloratia caracteristica, se mai poate constata o sensibilitate a ficatului. E6amenele de laborator pun in evidenta o bilirubinemie crescuta 3:-3: mg< %raportul bilirubina indirecta=bilirubina totala este 3: - 28<(; in urina e6ista biliru-bina si saruri biliare; reactia cu timol se po!itivea!a; cresc g-globulinele0 transa-mina!ele sunt crescute; stereobilinogenul scade moderat. Fa!a de re!olutie se caracteri!ea!a, in primul rand, prin disparitia icterului. "tarea generala se imbunatateste si astenia dispare. ?ulburarile dispeptice sunt atenuate, insa pot persista mai multe luni. .a e6amenul clinic, ficatul apare normal. .aboratorul indica normali!area bilirubinemiei si a urobilinogenuriei. @eactia cu timol poate ramane po!itiva timp indelungat %spatamani, luni(. 1robele indicaAtoare de hepatocitoli!a se normali!ea!a. olnavul este considerat vindecat in urmaAtoarele conditii0 disparitia semnelor subiective %cu e6ceptia unui sindrom dispeptic bilioduodenal(, normali!area morfologica a ficatului si disparitia hepatolgiei de efort, normali!area bilirubinemiei si disparitia urobilinogenuriei, cu revenirea capacitatii de munca. Evolutie0 hepatita virala acuta evoluea!a spre vindecare completa in 5=8 din ca!uri intr-un interval de 3 - 5 saptamani. Formele care trec de 3 - 5 luni au tendinta la permanenti!are. O parte din bolnavi ramane cu suferinte e6trahepatice, iar altii i trec spre hepatita cronica, ca urmare directa a hepatitei acute. Este important sa aratam ca apro6imativ 3:< dintre bolnavii de hepatita epideAmica raman in stadiul preicteric, ca!uri desemnate sub denumirea de hepatita anicterica. $lterior, acesti bolnavi pot suferi aceleasi consecinte, ca si cei care au pre!entat o forma comuna. in situatiile in care fa!a icterica se prelungeste la 2 saptamani si mai mult, vorAbim de forme prelungite, cu ficat mai mare, adesea cu splenomegalie si cu reveAnirea unor perioade subfebrile; in aceste forme pot surveni si recaderi icterice, la intervale de cateva !ile sau saptamani. 'aca icterul revine dupa trei luni de la disparitie, se considera ca este vorba de o noua imbolnavire. O parte dintre bolnavi ramane cu o suferinta asociata a duodenului sau a cailor biliare, suferinta care nu trebuie interpretata ca o hepatita cronica. #lti bolnavi, cu un teren neuropsihic mai labil, pot pre!enta in continuare tulburari de tip obsesiv-an6ios, preocupati fiind de gri;a de vindecare. O proportie de 3:< din bolnavi nu se vindeca, ci trec spre hepatita cronica - fie direct, fie dupa o perioada de latenta, mai rar dupa o forma severa a distrofiei hepatice. 2

'istrofia hepatica este o posibilitate evolutiva foarte grava a hepatitelor acute, care se instalea!a rapid, fara prodroame, indiferent de cum a evoluat hepatita pana atunci; e6ista doua aspecte clinice0 distrofia acuta si subacuta. 1erioada de convalescenta a hepatitei virale acute lunga %2-5 luni( si necesita respectarea regulilor igieno-dietetice. 'iagnosticul po!itiv se ba!ea!a pe tabloul clinic si pe datele de laborator, este important ca diagnosticul sa fie pus inca din stadiul preicteric, cand trebuie sa ne gandim la hepatita epidemica si sa efectuam e6amenele necesare. Hepatita tip # este mult mai frecventa. Incidenta ma6ima este in copilarie si adolescenta. Infectiile inaparente sunt de 2: - 3: ori mai frecvente decat cele maniAfeste %2: - 4:< din populatia de peste 8: ani, are anticorpi specifici(. Bu pre!inta antigen #ustralia %#g H s(. Incubatia este in medie 5 saptamani. 'ebutea!a relativ brusc cu sindrom infectios general si manifestari digestive, mai rar pseudogripare sau tip boala serului %eruptie urticariana, poliartralgii, caracteristice formei (. Evoluea!a aproape totdeauna spre vindecare chiar in formele prelungite. @ecrudescentele si recaderile sunt rare. 1rognosticul este bun. in conclu!ie bolnavul este un copil sau tanar, cu sindrom hepatitic clinic icteric sau anicteric si cu sindrom de laborator, cu lipsa antigenului #ustralia, cu pre!enta eventuala a focarului si cu evolutie benigna. 1rofa Fa!a de re!olutie se caracteri!ea!a, in primul rand, prin disparitia icterului. "tarea generala se imbunatateste si astenia dispare. ?ulburarile dispeptice sunt atenuate, insa pot persista mai multe luni. .a e6amenul clinic, ficatul apare normal. .aboratorul indica normali!area bilirubinemiei si a urobilinogenuriei. @eactia cu timol poate ramane po!itiva timp indelungat %spatamani, luni(. 1robele indicatoare de hepatocitoli!a se normali!ea!a. olnavul este considerat vindecat in urmatoarele conditii0 disparitia semnelor subiective %cu e6ceptia unui sindrom dispeptic bilioduodenal(, normali!area morfologica a ficatului si disparitia hepatologiei de efort, normali!area bilirubinemiei si disparitia urobilinogenuriei, cu revenirea capacitatii de munca. Evolutie0 hepatita virala acuta evoluea!a spre vindecare completa in 5=8 din ca!uri intr-un interval de 3 - 5 saptamani. Formele care trec de 3 - 5 luni au tendinta la permanenti!are. O parte din bolnavi ramane cu suferinte e6trahepatice, iar altii trec spre hepatita cronica, ca urmare directa a hepatitei acute. Este important sa aratam ca apro6imativ 3:< dintre bolnavii de hepatita epidemica raman in stadiul preicteric, ca!uri desemnate sub denumirea de hepatita anicterica. $lterior, acesti bolnavi pot suferi aceleasi consecinte, ca si cei care au pre!entat o forma comuna. In situatiile in care fa!a icterica se prelungeste la 2 saptamani si mai mult, vorbim de forme prelungite, cu ficat mai mare, adesea cu splenomegalie si cu revenirea unor perioade subfebrile; in aceste forme pot surveni si recaderi icterice, la intervale de cateva !ile sau saptamani. 'aca icterul revine dupa trei luni de la disparitie, se considera ca este vorba de o noua imbolnavire. Hepatita de tip # este mult mai frecventa. Incidenta ma6ima este in copilarie si adolescenta. Infectiile inaparente sunt de 2: - 3: ori mai frecvente decat cele manifeste %2: - 4:< din populatia de peste 8: ani, are anticorpi specifici(. Bu pre!inta antigen #ustralia %#g H s(. Incubatia este in medie 5 saptamani. 'ebutea!a relativ brusc cu sindrom infectios general si manifestari digestive, mai rar pseudogripare sau tip boala serului %eruptie urticariana, poliartralgii, caracteristice formei (. Evoluea!a aproape totdeauna spre vindecare chiar in formele prelungite. @ecrudescentele si recaderile sunt rare. 1rognosticul este bun. in conclu!ie bolnavul este un copil sau tanar, cu sindrom hepatitic clinic icteric sau anicteric si cu sindrom de laborator, cu lipsa antigenului #ustralia, cu pre!enta eventuala a focarului si cu evolutie benigna. 7

1"+ C(i$% ,% )r( !-i)%r% !i r(!p( ,ir% ( 0iru!u$ui

Hepatia infectioasa ese cau!ata de virusul hepatic #. #cest virus traieste in fecalele persoanelor infectate cu acest virus. Eliminarea virusului incepe inainte de declansarea propriu-!isa a bolii, cu o saptamina - 3: !ile, ceea ce face ca circulatia virusului sa nu poata fi controlata. Este trasmis prin contactul cu aceste materii fecale infectate si din acestea poate trece cu usurinta in mancare si apa, si prin ingerare, in organismul uman. &ele mai frecvente cai de transmitere a hepatitei # sunt0 C ingerarea alimentelor si a apei ce au intrat in contact cu materii fecale infectate; C prin apa , lapte si alimente mai ales crustacee; C mancare pregatita necorespun!ator; C omiterea procesului de spalare a mainilor dupa utili!area toaletei; C consumul unor alimente pe strada, pastrarea alimentelor in conditii neigienice; C utili!area instrumentelor de mancat=baut folosite in prealabil de o persoana infectata; C se6ul neprote;at %de orice forma ) inclusiv oral si anal(. E6ista situatii care favori!ea!a trasmiterea virusului hepatic #0 de!astrele naturale precum inundatii, cutremure etc. cand apa potabila poate fi cu usurinta contaminata cu virusul hepatic #.

1"1"P%r!#( %$% pr%,i!pu!% $( '# )(-i (r% 'u 0iru!u$ 4%p()i' A

Hepatita de tip # este numita si hepatita copilariei si a tinerilor. Foarte rar, aceasta boala afectea!a persoane adulte sau in virsta. E6ista cateva grupuri care pre!inta un risc ridicat de a contacta hepatita #0 C copii care traiesc in comunitati precum crese, gradinite etc.; C adulti care traiesc in conditii aglomerate si nesanitare; C persoanele active se6ual; C persoanele care traiesc impreuna cu cineva care are hepatita #; C persoanele care lucrea!a in centre de ingri;ire, spitale de boli contagioase; C persoanele care calatoresc in !one unde hepatita # este foarte frecventa din cau!a C C C C precaritatii conditiilor de igiena; C persoanele care consuma medicamente hepatoto6ice; C persoanele care fac abu! de alcool pe o perioada de timp indelungata.

2"R%/i-u$ ($i-% )(r u ui 6#$ (0 ,% 4%p()i)( A

#fectarea ficatului poate duce la perturbarea in mod variabil a functiilor importante ale ficatului, iar imposibilitatea ficatului de a-si indeplini functiile fi!iologice impune printre alte masuri terapeutice - si un regim alimentar deosebit. "copul acestuia este pe de o parte ca prin scaderea aportului de substante to6ice alimentare sa nu suprasolicite functia de deto6ifiere hepatica, iar pe de alta parte sa aduca un aport suplimentar de substante care nu mai pot fi sinteti!ate, metaboli!ate sau stocate de ficat. 'e obicei, bolile hepatice afectea!a digestia, absorbtia, stocarea si eliberarea substantelor nutritive, starea functionala hepatica influentand semnificativ statusul nutritional al individului, secundar putand sa apara importante deficite energetice, proteice, vitaminice si minerale. Eradul acestor deficite nutritionale poate la randul sau sa contribuie la progresia bolii hepatice. #limentatia bolnavilor cu hepatita virala acuta trebuie sa asigure un status nutritional optim, sa previna si sa trate!e malnutritia sau deficientele nutritionale specifice atunci cand acestea e6ista - si sa previna progresia potentiala a bolii hepatice din cau!a de!echilibrelor nutritionale. #stfel, dieta poate fi considerata un component important in comple6a terapie a hepatitei . "timularea apetitului si depasirea anore6iei este probabil cea mai grea incercare pentru pacientii cu hepatica acuta #, care se simt atat de slabiti incat refu!a sa se alimente!e. 6ieta va ine seama si de fa!tul c la "e!atita viral acut e%ist o "i!ofermenie gastric, iliar i !ancreatic i deci s nu cear un efort digestiv !rea mare. 5limentaia tre uie s fie suficient caloric, s conin material !lastic i, !e ct !osi il, s fie variat i ada!tat gustului olnavului. 1acientului i se vor oferi mancarurile sale preferate. 'e asemenea, ei pot servi mai multe gustari reduse cantitativ, pentru a nu se simti descura;ati daca nu pot consuma decat foarte putin. In regimul alimentar, a&a va fi constituit de glucide uor digera ile, cu !roteine i vitamine suficiente i cu o cantitate moderat de grsimi. 'ieta trebuie sa fie bogata in proteine, pentru a sustine repararea celulelor hepatice. In pre!ent, nutritionistii recomanda un aport !ilnic de 32: grame de proteine. #porturile adecvate de proteine sunt importante pentru a construi si mentine masa musculara si pentru a contribui la vindecare. #porturile trebuie adaptate la greutatea corporala. Ficatul ;oaca un rol important in metabolismul fierului, deoarece este principalul organ care stochea!a acest metal. O dieta normala trebuie sa contine 3: -2: mg de fier si poate fi normali!ata cu a;utorul suplimentelor alimentare. 7egimul va fi alctuit i n ra!ort cu !erioada evolutiv a olii.n !rima s!tmn se vor da$ com!ot, sucuri de fructe, lic"ide &a"arate, su!e de legume cu finoase, miere, dulcea, marmelad, iscuii, la!te, iaurt, rn& de vaci !roas!t, !ine !rjit. 6in a doua s!mn se vor aduga$ ou moi sau oc"iuri n a!, unt !roas!t, carne sla ,!ui, viel, vac- sau !ete sla ,tiuc, alu-, !regtite rasol, cu adaos de ulei i lmie ,la mas-, soteuri de legume, morcov ras.In s!tmna a treia se trece ctre un regim alimentar com!let, rmnnd e%cluse$ conservele, me&elurile, sosurile cu rnta, grsimile !rjite, condimentele nocive, alcoolul, legumele ogate n celulo&.

3:

2"1"Nu-(ru$ !i #r(ru$ -%!%$#r

Frecvent in hepatitele epidemale poate sa apara o diminuare a apetitului si astfel intervine riscul aparitiei unei stari de denutritie. 'e aceea, se recomanda un aport alimentar normo- sau usor hipercaloric, administrat in 8-2 mese mai reduse cantitativ si egal spatiate pe parcursul intregii !ile.@epausul postprandial si o activitate fi!ica moderata pot ameliora apetitul. 1entru pastrarea unui indice adecvat al masei corporale, aportulcaloric trebuie sa fie de 28-5:=/gc=!i, care sa provina din glucide 8:-88<,lipide 3:-38< si proteine 3:-38<. #portul hidric recomandat este de 38ml=/gc=!i.

2"2"A$i-% )% %r%'#-( ,(6i$% i 4%p()i)( A

C #limente vechi sau conservate; C afumaturi si me!eluri afumate; C pra;eli; C bran!eturi fermentate; C vanat; C carnea grasa %porc, rata, gasca(, peste gras, icre; C sosuri picante, alimente condimentate; C fructe de mare; C cafea, cafeina. .#&?#?E0 C bran!eturi fermentate sau grase. F@$&?E0 C nuci, alune, avocado, migdale, smochine, curmale, unt de arahide. .EE$FE0 C castraveti, gulii, var!a, vinetele, ceapa, usturoi, cartofii pra;iti, muraturi. &#@BE "I 1@E1#@#?E 'IB &#@BE0 C carne grasa0 de porc, oaie, miel, gasca, rata, cocos, vanat; C me!elurile, carnatii, salamurile, pastrami; C conservele, carnea conservata sau afumata; C carnea tocata si condimentata %ardei umpluti, sarmale(, pra;elile; C maruntaie0 creier, rinichi, drobul de mile; C peste gras0 somn, crap, biban, scrumbie; C peste afumat, conservat, pra;it sau marinat, icre. O$#0 33

C ouale pra;ite in untura sau ulei, ouale de rata. E@#"IFI0 ) ma6. 8: g= !i C untura de porc, slanina, grasimea de vaca sau de gasca, grasimi pra;ite; C maione!a; C sosurile preparate cu ceapa pra;ita, sau cu condimente; '$.&I$@I "I 1@O'$"E G#H#@O#"E0 C pra;iturile cu unt sau multe galbenusuri de ou0 placinte, co!onac, clatite, gogosi; C pra;iturile cu cacaco, ciocolata; C inghetata.

2"+" A$i-% )% r%'#-( ,()% i 4%p()i)( A

.#&?#?E0 C lapte %de preferinta degresat(, iaurt, bran!a de vaci %degresata(, cas, telemea %desarata(. &E@E#.E "I F#IBO#"E0 C macaroane, taitei, ore!, gris,hrisca,arpacas -fierte bine; C biscuiti, cornuri, chifle; C paine alba %de preferinta pra;ita(; C mamaliguta. F@$&?E0 C mere, struguri, capsuni, pepene, lamai, portocale, grepfruit. .EE$FE0 C dovlecei, laptuci, conopida, rosii, sfecla fiarta, morcovi, cartofi %fierti sau copti(, ardei gras, spanac, ma!are verde ) sub forma de salate, supe, piureuri, soteuri, %fara pra;eli(. &#@BE "I 1@E1#@#?E 'IB &#@BE0 C carne slaba0 de pasare0 de pui,de curcan %dupa indepartarea pielitei(; C de iepure; C de vaca - fiarta sau preparata pe gratar, fara condimente; C peste alb0 pastrav, calcan, mreana, salau, stiuca ) fiert sau fript pe gratar. O$#0 C ma6im 2 oua pe saptamana ) fierte%de preferat albusul(. E@#"IFI0 ) ma6. 8: g= !i C unt proaspat, smantana %alegeti sortimentele cu putine grasimi(; C grasimi vegetale0 ulei de masline, floarea-soarelui, porumb, dovleac; margarina; C sosuri ) fara grasimi, fara pra;eli si fara condimente . 32

'$.&I$@I "I 1@O'$"E G#H#@O#"E0 C miere de albine, marmelada, magiun, ;eleu, bomboane, serbet, be!ele; C pra;ituri preparate din aluat uscat, cu bran!a de vaci, cu fructe sau marmelada, tarte cu fructe. #$?$@I0 C sucuri de fructe %in special de citrice si struguri(; C compoturi; C ceai de menta, tei, co!i de cirese, de maciese , de cicoare %cicoarea are proprietati de regenerare a celulelor hepatice(; C cafea naturala. &OB'IFEB?E 0 C patrun;el, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telina, suc de lamaie, sare de lamaie diluata, otet slab %de preferinta de fructe(.

33

+" Or(ru$ !i r%/i-u$ ($i-% )(r )(6%$() !i 0($#(r%( '($#ri'( ( ($i-% )%$#r"
Tabelul 1
Ziu(9Or( Lu i 40:: Fic de;un A$i-% ) ;Pr%p(r()< Eris .apte &eai de menta 1aine alba pra;ita $nt 'ulceata de cirese &iorba de !ar!avat 1iept de pui fript &artofi copti +erdeata 1aine alba pra;ita Fructe in gelatina ran!a de vaci Fiere de albine "armalute din carne fiarta 1aine Hefir iscuiti din fulgi de ova! C( )i)()%( 28 3:: 2:: 78 2: 2: 2:: 2:: 3:: 8 78 3:: 38: 2: 2:: 3:: 2:: 8: 3438 UM g ml ml g g g g g g g g g g g g g ml g g Su6!)( )% u)ri)i0% '($#ri/% %: / P 2,38 3,2 8,2 3,2 :,3 3,28 5:,2 3,7 8,2 :,32 33,8 :,3 8,3D 7,2 2,2 5,3 357,23 L :,228 3,7 :,3 35,2 :,:2 22,28 2:,5 :,2 :,3 :.22 5,323 :,D 8,2 5,78 74,522 G 34,D78 5,D 3D :,5 3:,52 3:,23 37,5 3D 35,7 2 32,2 2,474 5D,7 5 37 225,854 V($#(r% % %r/%)i'( 4D,8 52,:8 2:8,8 355,2 52,2 238,48 385 4: :,D8 2:8,8 23,D8 338 22 D8.5 222,D 35: 232,8 2272,8

320:: 'e;un

340:: &ina

@atia reala

35

Tabelul 2
Ziu(9Or( M(r)i( 40:: Fic de;un A$i-% ) ;Pr%p(r()< .apte 2:: Fulgi de porumb "uc de potocale iscuiti "upa din sfecla rosie &arne slaba de vita 1iure "alata verede 1aine ?arta de fructe "uc de struguri "andIich cu0bran!a de vaci 1aine @osii "fecla coapta Freana de mare .egume frantu!esti 1aine .apte &ovrigi @atia reala 78 2:: 8: 2:: 38: 38: 38: 3:: 3:: 2:: 8: 3:: 8: 8: 2:: 2:: 3:: 2:: 8: 2578 ml g ml g g g g g g g ml g g g g g g g ml g C( )i)()%( UM Su6!)( )% u)ri)i0% '($#ri/% %: / P 2,5 2,D7 :,8 5,3 3,2 3:,2 3 3,4 7,2 3,2 :,4 4 7,2 :,58 3,2 33.2 5,5 7,2 2,5 2,8 35D,72 L 3,5 3 5,78 :,2 3,3 2,3 :,58 :,2 D :,8 :,2 :,3 :,3 5,2 5,2 :,2 3,5 :,8 58.2 G D,4 82,:8 22,2 37 3D,2 28,38 5,D8 82,2 57,2 37 :,8 82,2 3,D8 D,2 4,2 82,2 D,4 38,8 542,D D4,525 222,28 333,33 282,42 42 382,38 32D 28,8 222,D 272 385,D4 3D 222,D D 53 345 D: 222,D D4,525 32: 2D:5,3D4 V($#(r% % %r/%)i'(

320:: 'e;un

340:: &ina

38

Tabelul 3
Ziu(9Or( Mi%r'uri 40:: Fic de;un A$i-% ) ;Pr%p(r()< Omleta din albus &eai de macese 1aine alba pra;ita Farmelada de capsuni $nt "upa cu piure de conopida "nitel din piept de pui aburite &artofi natur 1aine 1apanasi cu morcovi udinca de dovleci si miere iban Ore! 3:: "fecla rosie 1aine anane coapte @atia reala 3D48 333,44 37,52 32D 3D22,2 8: 3:: 37: g g g :,7 7,2 3,47 :,3 :,2 :,83 5,28 82,3 34,72 34,8 222,2 383,3 g 2,7 :,3 24,2 33: C( )i)()%( UM Su6!)( )% u)ri)i0% '($#ri/% %: / P 2:: 2:: 78 2: 2: 2:: 3:: 2:: 3:: 3:: 2:: 38: g ml g g g g g g g g g g 22 8,7 :,3 3,2 2.33 28 3,4 7,2 3:,34 2 32,3 L :,58 35,2 2.3D 2 :,2 :,2 2,53 7,2 7,:8 G 2 3D,22 4,5 :,5 33.83 3 5:,2 82,3 35,52 32 375 222,D 32:,22 322 23D 35 355,2 45.72 322 D2 83,32 V($#(r% % %r/%)i'(

320:: 'e;un

340:: &ina

32

Tabelul 4
Ziu(9Or( =#i 40:: Ficul de;un A$i-% ) ;Pr%p(r()< Omleta cu conopida .apte cald Fiere 1aine pra;ita "upa de dovlecei 1ulpa de curcan Hrisca 1aine 1epene verde #rdei umluti cu bran!a udinca din carne de pui 1aine Hefir iscuiti din fulgi de ova! @atia reala 2:: 2:: 2: 78 2:: 38: 3: 3:: 2:: 3:: 2:: 3:: 2:: 8: 34:8 g ml g g g g g g g g g g g g C( )i)()%( UM Su6!)( )% u)ri)i0% '($#ri/% %: / P 7,33 2,53 :,3 8,7 3,:7 37 3,3 7,2 3,2 25,3 2:,52 7,2 2,5 3 333,:8 L 3.48 3,5 :,58 2,5 4 :,:4 :,2 :,5 53,:8 37,D :,2 :,2 7 D3,D3 G 2 D,4 32,2 3D,22 32,35 7,3 82,3 38,2 3: 33.55 82,3 D 38 272,3 24 238 2334 22,32 D4,52 22,43 83,32 335,3 338 35,3 222,2 2: 523 2D2,3 222,2 V($#(r% % %r/%)i'(

320:: 'e;un

340:: &ina

37

Tabelul 5
A$i-% ) Vi %ri 40:: Fic de;un ;Pr%p(r()< ran!a 3:: "mantana Famaliguta &eai de cicoare iscuiti din fulgi de ova! "upa din 0carne slaba de pui &artofi Forcov +erdeata &arne de iepure Ore! cu legume 1aine 1lacinta cu bran!a de vaci &ompot de cirese ran!a de vaci "tiuca la gratar Ore! cu legume 1aine Iaurt Fere 1ere R()i( r%($( 8: 8: 2:: 8: 8: 8: 8: 5 3:: 3:: 3:: 3:: 2:: 2:: 2:: 3:: 3:: 3:: 8: 8: 2::5 g g g ml g g g g g g g g g ml g g g g g g g C( )i)()%( UM Su6!)( )% u)ri)i0% '($#ri/% %: / P 37 3,2 3,8 3 33 3 :,5 23 3,3 7,2 5 :,2 35 5: 3,3 7,2 7,2 :,2 327,D L :,3 2 :.5 7 3: :,:8 :,3 4 :,3 :,2 2D :,2 3,5 :,3 :,2 :,2 :,:8 25,3 G 2 2 38 38 3: 5,3 :,5 35,8 82,3 34 2:,:4 5 35,8 82,3 4 2 4 242,34 37 :,D8 322 73 222,2 323 D: 35: 372 73 222,2 72 28 3: 23D:,78 378 238 358 55 2D 24,5 V($#(r% % %r/%)i'(

320:: 'e;un

340:: &ina

34

Tabelul 6
Ziu(9Or( S(-6()( 40:: Fic de;un A$i-% ) ;Pr%p(r()< Eustare rece alcatuita din0sunca de 1rada &remIusti 1ari!er slab condimentat &eai din co!i de cirese 1aine &iorbe de perisoare &hiftelute din piept de pui "ote de dovlecei 1aine 1lacinta cu mere "uc de citrice "andIich0bran!a de vaci 1aine "unca 1rada "alata verde &arne de vita #rpacas fiert 1aine Iaurt natural @atia reala C( )i)()%( UM Su6!)( )% u)ri)i0% '($#ri/% %: / P 3:: 8: 8: 2:: 3:: 2:: 3:: 3:: 78 3:: 2:: 8: 3:: 8: 8: 2:: 3:: 3:: 2:: 2328 g g g ml g g g g g g ml g g g g g g g ml 38 8 2,8 7,2 2,5 32,3 3 7,2 3,8 4,8 7,2 7,8 :,2 2:,2 D,D 7,2 7,2 32:,4 L 5 34,8 33,8 :,2 8,2 3:,4 :,5 :,2 2 :,:8 :,2 2 :,3 33,2 3,2 :,2 :,2 78,52 G 5 3,8 82,3 3 2,2 8,3 82,3 3: 24 3 82,3 2 3,7 77,7 82,3 4 378,4 332 3D3 334,8 222,2 3:4 3D: 38,7 222,2 342 44 38 222,2 82 4,8 372 382 222,2 72 232:,3 V($#(r% % %r/%)i'(

320:: 'e;un

340:: &ina

3D

Tabelul 7
Ziu(9Or( Du-i i'( 40:: Fic de;un A$i-% ) ;Pr%p(r()< Fulgi de ova!a .apte "tafide anane uscate &aise "uc din struguri ?arta de fructe ors armenesc @ulada de salau &artofi nature 1aine &rema de bran!a de vaci cu biscuiti si sirop de fructe &ompot de mere #peretiv din bran!a de vaci C( )i)()%( UM Su6!)( )% u)ri)i0% '($#ri/% %: / P 3:: 2:: 3: 3: 3: 2:: 78 2:: 2:: 3:: 3:: ml g g g g g g ml g g 37 2,53 :.3 :,5 :,35 3,2 32,54 22,3 3,7 7,2 L 7 3,5 :,2 :,:5 D 5,74 2 :,2 G 22 D,4 4 4,43 3,2 32,2 57,2 3,:5 D,3 2: 82,3 42 222,2 252 D4,52 2D,D 35,2 5,4 335 27D 32,53 345,3 V($#(r% % %r/%)i'(

320:: 'e;un

38:

3D,3

8,4

35,D

388,3

2:: 2::

ml g

37,2

2,3

3: 5

5: 337,4

2:

340:: &ina

&hiftelute din morcov si mere .apte batut iscuiti din fulgi de ova!

2:: 2:: 8: 22:8

g 5,52 ml g 7,2 3 327 8,3 :,2 7 88.22 25,:5 4 38 375 352,7 72 238 23:3,23

@atia reala

1" C# '$u.ii
Ficatul este un organ cu numeroase functii in organism, printre cele mai importante fiind0 C "inte!a glucidelor0 gluconeogene!a, conversia fructo!ei si galacto!ei in gluco!a, glicogenogene!a si glicogenoli!a; C "inte!a trigliceridelor din gluco!a sau aminoaci!i, sinte!a fosfolipidelor, sinte!a colesterolului si eliberarea lui sanguina sub forma de lipoproteine sau utili!area sa pentru formarea bilei; C "inte!a unora dintre aminoaci!ii neesentiali si a ma;oritatii proteinelor plasmatice %albumina, factori de coagulare, complement, proteine de transport, inhibitori en!imatici(, sinte!a creatinei; C 1roducerea bilei cu important rol in digestia lipidelor si absorbtia vitaminelor liposolubile si a calciului; C Functia de stocare a glicogenului, unor vitamine liposolubile, fierului si cuprului; C Functia de biotransformare a multor substante to6ice e6ogene, droguri si alcool, dar si hormoni, hem si amoniac. #fectarea cronica a ficatului poate duce la perturbarea in mod variabil a functiilor enumerate, iar imposibilitatea ficatului de a-si indeplini functiile fi!iologice impune printre alte masuri terapeutice - si un regim alimentar deosebit. "copul acestuia este pe de o parte ca prin scaderea aportului de substante to6ice alimentare sa nu suprasolicite functia de deto6ifiere hepatica, iar pe de alta parte sa aduca un aport suplimentar de substante care nu mai pot fi sinteti!ate, metaboli!ate sau stocate de ficat. 'e obicei, bolile hepatice afectea!a digestia, absorbtia, stocarea si eliberarea substantelor nutritive, starea functionala hepatica influentand semnificativ statusul nutritional al individului, secundar putand sa apara importante deficite energetice, proteice, vitaminice si minerale. Eradul acestor deficite nutritionale poate la randul sau sa contribuie la progresia bolii hepatice. #limentatia bolnavilor cu hepatita acuta trebuie sa asigure un status nutritional optim, sa previna si trate!e malnutritia sau deficientele nutritionale specifice - atunci cand acestea e6ista - si sa previna progresia potentiala a bolii hepatice din cau!a de!echilibrelor 23

nutritionale. #stfel, dieta poate fi considerata un component important in comple6a terapie a bolii.

I .IOE@#FIE http0==III.boli-medicina.com

22