Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bucuresti
-Facultatea de Medicina Veterinara-
Dragomirescu Liviu-Cezar
Expertiza Produselor Agroalimentare
Dintre produsele alimentare animale, laptele este alimentul cel mai complet si
cel mai usor asimilat de organism , constituind unul din alimentele de baza in nutritia
omului mai ales in perioada de crestere , deoarece constituie toate substantele necesare
cresterii si dezvoltarii normale ale organismului.
Dovada cea mai evidenta este faptul ca nou-nascutii traiesc si se dezvolta
normal ,luni de zile numai cu lapte.
De asemenea ,laptele, denumit pe drept cuvint si sangele alb sau izvorul
sanatatii prin valoarea sa hranitoare ridicata este alimentul strict necesar in hrana
bolnavilor , a batranilor si a tuturor celor care lucreaza in mediu toxic sau in conditii
grele de munca.
Prin compozitia sa chimica variata si bogata in principalele grupe de substante
hranitoare necesare organismului (proteine, grasimi, glucide, substante minerale si
vitamine) laptele contribuie la functionarea normala a acestuia si la mentinerea starii de
sanatate.
Faptul ca laptele este alimentul cel mai complet este reflectat de peste o suta de
substante nutritive necesare vietii omului pe care le contine:
-peste 20 de aminoacizi ( din care o parte indinspensabili sau essentiali).
-peste 10 acizi grasi zaharuri-lactoza , 25 vitamine,peste 45 de elemente
minerale ,enzime si alte substante.
Fiecare component al laptelui prezinta o deosebita importanta in procesul de
nutritie al organismului uman.
Astfel proteinele contin aminoacizi indinspensabili cresterii si mentinerii sanatatii
organismului, laptele si in special branzeturile fiind surse de proteine.Mentionam ca
proteinele de origine animala trebuie sa prezinte 35 -40 % din totalul proteinelor necesare
omului-adult si 75-95 % din necesarul de proteine la copii.
Lactoza ca principiu nutritiv energetic , spre deosebire de alte zaharuri rezista la
actiunea drojdiilor si prin urmare nu provoaca degajarea intensa de gaze in aparatul
digestiv.
Grasimea in afara de rolul ei energetic de baza contribuie si la formarea rezervelor
de grasime in organism.
Continutul foarte bogat al laptelui in saruri minerale face din acesta si din
subprodusele sale un aliment de baza in asigurarea organismului cu elemente minerale, in
special cu calciu si fosfor , elemente plastice pretioase ptr formarea sistemului osos al
organismelor tinere si ptr mentinerea sanatatii , tuturor organismelor in general.
Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica de asemenea valoarea nutritiva
a laptelui si a subproduselor cotate.
Valoarea calorica a laptelui si a produselor lactate ca si a subproduselor lactate
continute din prelucrarea laptelui este destul de mare.
-un litru de lapte de vaca contine 640-680 calorii (2680-2850 jouli )
-laptele de oaie contine 1400 calorii( 5860 jouli )
-laptele de bivolita contine 1100 de calorii (4600 jouli )
Fata de alte alimente , valoarea nutritiva a unui litru de lapte , calculata in calorii ,
este de asemenea ridicata , fiind egala cu ;
-0,600 kg carne de vaca
2
iritarea colonului, stoparea diareei, reducerea colesterolemiei. n cele mai multe cazuri,
modul de acionare pare a consta n participarea la modularea ecosistemului tractului
gastrointestinal al gazdei. Implicarea produselor lactate fermentate n mecanisme
biochimice cu efecte fiziologice att de variate se datoreaz componenilor normali ai
laptelui, metaboliilor culturilor de microorganisme i activitii microorganismelor.
Suplimentarea probioticelor cu o serie de compui biologic activi, completeaz/amplific
potenialul sanogen al acestei game de alimente funcionale.
Nutrienii produselor lactate fermentate
Caracteristicile nutriionale ale produselor lactate fermentate sunt determinate
de nutrienii existeni n lapte, cei provenii din alte eventuale ingrediente i nutrieni
rezultai ca metabolii generai prin fermentaia produs de bacteriile lactice. Produsele,
precum iaurtul, kefirul i laptele acidofil conin o serie de compui care provin din laptele
utilizat ca materie prim, dar se deosebesc sub aspect cantitativ i calitativ datorit
transformrilor biochimice ce au loc n timpul fermentaiei lactice. Totodat, este posibil
ca n unele sortimente s se produc suplimentar zaharuri, coagulani, stabilizatori i/sau
constitueni ai unor fructe.
n general, iaurtul este obinut din lapte de vac suplimentat cu produse lactate
cum ar fi lapte degresat uscat sau concentrat, glucide simple cum ar fi zaharoza, astfel
nct el are un coninut mare de proteine i glucide. Pe aceste considerente, este clar c
produsele lactate fermentate sunt bine echilibrate sub aspect nutriional.
Fermentaia lactic produce modificri ale compoziiei, care constau n producerea
acidului lactic din zaharoz, formarea de peptide i aminoacizi din proteine i a acizilor
grai din lipide.
Prin urmare, compoziia produselor lactate fermentate se bazeaz pe valoarea
nutritiv a laptelui din care deriv i care este determinat de o serie de factori, cum sunt
cei genetici, hrana, stadiul lactaiei, vrsta i diveri factori de mediu ca sezonul de
recoltare. Ali influeni intervin n timpul procesrii laptelui, incluznd temperatura,
durata tratamentului termic, expunerea la lumin i condiiile de depozitare care
determin valoarea nutritiv a produsului final. Suplimentar, modificrile constituenilor
laptelui n timpul fermentaiei lactice influeneaz valoarea nutritiv i fiziologic a
acestor produse. Compoziia nutriional final a produsului, este de asemenea,
influenat de speciile i suele de bacterii utilizate n fermentaie, de sursa i tipul de
lapte, de temperatura i durata procesului fermentativ.
Componenii glucidici
n primul rnd, n mod obligatoriu, produsele lactate acide conin lactoz ca
materia prim; n funcie de sortimentul produsului, ele pot, de asemenea, s conin
zahr, fructoz provenite prin adiia de zaharoz sau zahr invertit i/sau oligoglucide
produse prin biosintez de ctre bacteriile lactice.
Iaurturile care se obin prin utilizarea unor culturi mixte de diferite sue
bifidobacterii introduse n faza de preincubare (1,5 ore la 5000) pot conine galactoohgozaharide cu un grad de polimerizare de 3 resturi de monoglucide. Cea mai mare
concentraie de oligoglucide msurat la sfritul fermentaiei (0,72%) i dup 28 zile de
depozitare (0,67%) s-a constatat la iaurturile obinute cu Bifldobacterium infantis. n
timpul obinerii iaurtului, exist o semnificativ influen a primului inocul i timpului de
fermentare asupra activitii -galactozidazei i nivelului concentraiilor de lactoz,
mineralele din aceste alimente provin din laptele materie prima, dar valoarea lor ca
surse de minerale este diferit. De fapt, produsele lactate, aa cum sunt laptele, iaurtul i
brnzeturile furnizeaz minerale cu o nalt biodisponibilitate n dieta omului. ns,
deoarece au un pH sczut, lactatele fermentate conin mineralele mai mult in form
ionic, stare cu o absorbie intestinal superioar, atribut foarte important, mal ales pentru
calciu i fosfor. Una din funciile majore ale calciului este rolul n mineralizare.
Necesarul de calciu n timpul creterii, sarcinii i lactaiei este crescut. i totui, aportul
mediu de calciu al femeilor care sunt la vrsta propice procreaiei este considerabil mai
sczut dect cel recomandat. Mai mult,aportul de calciu tinde s scad n perioada postmenopauz, ceea ce amplific riscul pentru osteoporoz. Fibrele alimentare au un efect
advers asupra absorbiei calciului, n timp ce lactoza poate amplifica acest fenomen. De
altfel, lactoza mbuntete i absorbia magneziului i zincului.
Cum, n iaurt coninutul de lactoz este mai sczut dect n
lapte,biodisponibilitatea acestor minerale poate fi influenat negativ, cu toate c acest
efect probabil este mic. Explicaia const n faptul c la pH-ul acid al produselor lactate
fermentate, mineralele sunt n stare ionizat i prin urmare au o mai bun
biodisponibilitate. Se tie c unele proprieti intrinseci ale surselor alimentare de
minerale sau oligoelemente pot influena absorbia acestor nutrieni. Printre acestea, n
mod evident este forma n care substanele minerale sau oligoelementele sunt prezente n
materiile prime, iar probioticele determin aceast form/stare.
Unele minerale sunt absorbite n mod egal din surse anorganice i organice (ex.
magneziul). Pe de alt parte, o serie de investigaii au demonstrat c zincul este, mult mai
uor absorbit din produse de origine animal. Explicaia const n faptul c unii chelai al
zincului cu proteinele animate ar putea proteja microelementele de influenta inhibitoare a
alimentelor i ca o mare parte a zincului este asociat cu proteinele metaloenzimelor.
Concentraia de minerale n o serie de bacterii lactice, bifidobacterii i propionibacterii,
mg/100g
Bacteriile
Ca
Mg
K
Fe
Mn
Cu
Zn
Lactobacillus acidophilus
5,4
337,2 1940 0,54
3,09
4,44 9,25
L. delbrueckii
8,4
189,0 76
1,25
11,4
5,0
1,40
Bifidobacterium bifidum
6,0
619,0 400
0,58
9,0
2,5
10,4
B. langum
46,0
98,5 37
0,66
20,0
9,0
8,5
Vitaminele
Produsele lactate sunt considerate, n general, ca excelente surse de proteine de
mare calitate, de calciu, potasiu, fosfor, magneziu, zinc dar i de vitamine din grupul B:
riboflavin, niacin, vitamin B6 i vitamin B12. O cantitate mult mal mare de vitamine
dect de minerale se pierde n timpul procesrii iaurtului deoarece vitaminele sunt mult
mai sensibile la variaiile factorilor de mediu dect sunt mineralele. Printre factorii care
intervin n timpul procesrii laptelui i care sunt cunoscui a avea efecte negative asupra
coninutului de vitamine al produselor lactate sunt inclui tratamentul termic,
ultrafiltrarea, agitarea i condiiile oxidative. Suplimentar, culturile de bacterii utilizate n
timpul procesului de fermentare a iaurtului pot influena coninutul de vitamine al
produsului final.
O serie de specii de lactobacili necesit vitamine pentru cretere, ns sunt i
10
11