1.

DEFINITIA MF
Specialitate foarte complexa, greu de definit.
In 1972, Colegiul de Medicina Generala din Londra a elaborat o definitie in care se arata ca mgmf
este cel care ofera asistenta medicala primara si continua indi!idului si familiei, la cabinet, la domiciliul
lor si uneori la spital. "l accepta responsabilitatea deci#iei initiale in orice problema medicala a
pacientului. "l poate lucra singur sau in grup cu alti mf si cu o ec$ipa de cadre medii. %g stabilit de el
pri!este nu numai aspectul biologic, ci si aspectul psi$ologic si social. "l aplica metode pre!enti!e,
educationale si terapeutice necesare promo!arii sanatatii pacientilor sai.
In anul 2&&2, la conferinta 'onca de la Londra s(a elaborat o definitie in care se arata ca M) este o
disciplina academica si stiintifica, care are propriul sau continut educational, care desfasoara o acti!itate
clinica si de cercetare ba#ata pe do!e#i si este orientata catre asistenta medicala primara.
FUNCTIILE MF
1. *sigurarea accesabilitatii la asistenta medicala a populatiei
2. Supra!eg$erea starii de sanatate a populatiei
+. ,re!entia primara, secundara si tertiara
-. *plicarea masurilor de promo!are a sanatatii
.. "fectuarea pre!entiei specifice
/. *sigurarea ingri0irilor medicale curente
7. *bordarea integrala a bolna!ului
1. *doptarea deci#iei initiale
9. )acilitarea intrarii bolna!ului in asistenta medicala secundara
1&. Sinte#a diagnostica si terapeutica
11. *sigurarea continuitatii asistentei medicale
12. Coordonarea ser!iciilor medicale in functie de ne!oile bolna!ului
1+. *sistenta medicala a familiei
1-. *sistenta medicala a comunitatii
1.. 2ecuperarea si reabilitarea bolna!ilor
1/. *sigurarea ingri0irilor medicale terminale si paleati!e
17. "fectuarea cercetarii medicale specifice.
2.CABINETUL SI ECHIPA DE LUCRU
Documentatia necesara.
,entru infiintarea cabinetului medical sunt necesare o serie intreaga de acte, asa cum ar fi cererea
de infiintare a cabinetului, do!ada detinerii spatiului necesar, sub forma de proprietate, de inc$iriere,
a!i#ul de libera practica, confirmarea ca medic specialist sau ca medic primar in M), do!ada examenului
obtinut, cod parafa, autori#atie sanitara de functionare, asigurarea de raspundere ci!ila, a!i#ul de protectia
muncii, contract cu furni#orul de electricitate, de apa, de indepartare a re#iduurilor, cont bancar, contract
cu casa de asigurari si altele.
Algoritmul de infiintare a cabinetului.
Medicul care doreste sa isi infiinte#e un cabinet medical trebuie sa fie mai intai specialist de M),
trebuie sa dispuna de un spatiu corespun#ator, sa solicite a!i#ul sanitar de functionare, sa solicite a!i#ul
Colegiului Medicilor, sa solicite inregistrarea cabinetului in registrul unic al cabinetelor medicale de la
%irectia de Sanatate ,ublica, sa desc$ida un cont in banca, sa inregistre#e cabinetul la administratia
financiara, sa inc$eie un contract cu casa de asigurari si asa mai departe.
Spatiul corespun#ator cabinetului poate fi proprietate personala, de inc$iriat sau in comodat. ,entru
a asigura o buna desfasurare a acti!itatii de M), spatiul respecti! !a trebui sa aiba unul sau mai multe
cabinete de consultatie, cu o suprafata de minimum 11 mp, in care sa poata intra o c$iu!eta, un birou, o
canapea de consultatii, scaune, un dulap de instrumente, un dulap de medicamente, rafturi si e!entual un
frigider. Cabinetul !a trebui sa aiba o sala de asteptare cu scaune si o masuta pentru /(2& de persoane, care
1
sa aiba acces la cabinetele de consultatii, la sala de tratamente si la grupul sanitar. 3 sala de tratamente de
minimum 1& mp, cu o masa, cu scaune, cu o canapea de consultatii, un dulap de instrumentar si un dulap
de medicamente. 4n !estiar si unul sau doua grupuri sanitare. Cabinetul trebuie sa fie luminat natural, sa
aiba instalatie de lumina electrica, apa curenta, incal#ire adec!ata, telefon, posibilitati de indepartare a
re#iduurilor si sa fie intretinut in conditii igienico(sanitare corespun#atoare, podea la!abila.
Sala de tratamente 5c$iu!eta6, cabinet !accinari, sala sterili#are 5c$iu!eta6, fisier, camera laborator
si in!esting fct, camera pt asistenta, depo#it materiale, oficiu, grup sanitar, sala de asteptare 5mese, pliante,
program de lucru 5cabinet si teren6, numele si gr asistentei medicale, afise cu drepturile si obligatiile
pacientului, inter#icerea fumatului, acces inter#is cu animale, programarile consultatiilor si ale examenelor
de bilant, lista cu preturi ser!icii nedecontate de casa7 conditii igienico(sanitare8 salubra, lumina naturala,
energie electrica, apa curenta, sursa de incal#ire, conditii e!acuare a re#iduurilor biologice 5contract cu
firma de incinerare produse biologice acreditata de C*S6, numar de telefon.
%otarea cabinetului8
*. Cabinetul de consultatii ar trebui sa dispuna de8 canapea de consultatii, masa ginecologica si lampa cu
picior, masa de consultatii pentru sugari, masuta de instrumente, dulap medicamente 59cap de mort:,
autori#atie substante toxice si lista persoanelor care au acces, caiet descarcare medicamente, lista
medicamente, medicamente in termen67 birou, scaune, dulap $aine, cuier, cantar adulti si sugari,
taliometru, pediometru, centimetru, stetoscop, tensiometru, ciocanel de reflexe, 5facultati!e8 oscilometru,
otoscop, oftalmoscop, "CG, ecograf, glucometru67 trusa de mica c$irurgie 5casolete, cutii instrumente,
bisturiu, foarfece, ace, portac, ata, pense, !al!e ginecologice, canule rectale, specul auricular7 seringi de
unica folosinta, materiale8 apa oxigenata, ri!anol, alcool sanitar, betadina7solutii aseptice instrumentar8
cloramina, secusept.
;. Sala tratamente8 canapea, instrumente, masuta de instrumente, recipiente deseuri, frigider pt. !accinuri,
termometru pt. frigider, caiet cu e!identa #ilnica a temperaturii.
C. Sala de sterili#are8 pupinel sau autocla!e, caiet e!identa sterili#ari, #ilnic bandeleta de test bioc$imic,
numele persoanei care a folosit sterili#area, test biologic lunar efectuat de sanepid7 pe cutii si pe casolete
sa se treaca data si ora sterili#arii.
Echipa de lucru: medic iular !"peciali" "au primar# aflat in relatie contractuala cu C*S, asistent
medical generalist 5 < 1.&&& pacienti = norma, > 1.&&& pacienti 1 asistenta, > 2.&&& pacienti 2 asistenti67
facultati!e8 mf sau alte specialitati, psi$olog, asistenta de ocrotire, asistenta de igiena, moasa, asistenta
sociala, secretara, contabil si administrator, informatician, personal auxiliar.
,entru a re#ol!a problemele medicale cu care se confrunta, mf trebuie sa dispuna de o ec$ipa de
lucru, care in conditii ideale ar trebui sa fie formata din8 asistenta de cabinet, asistenta de ocrotire,
asistenta de igiena, moasa, asistenta cu probleme sociale, secretara, femeie de ser!iciu, cu norma intreaga,
iar cu norma partiala de un contabil, un administrator, un sofer si asa mai departe.
$. ACTI%ITATEA PRE%ENTI%A IN MF
Pre&e'ia primara8 Scopul este pre!enirea aparitiei bolilor ? prin8 actiuni asupra indi!idului, examene
medicale de bilant, identificarea si combaterea factorilor de risc interni, asigurarea optima a ne!oilor,
respectarea igienei personale, stil de !iata corespun#ator, pre!entia specifica, efectuarea !accinarilor,
culti!area factorilor sanogenici, educatia sanitara, actiuni asupra mediului, controale igienice, anc$ete
epidemiologice, combaterea factorilor patogeni, combaterea factorilor de risc externi, respectarea igienei
mediului, combaterea poluarii, respectarea igienei muncii, combaterea noxelor, educatie sanitara.
Pre&e'ia "ecu'dara8 Scopul este depistarea precoce a bolilor ? prin8 examene medicale de bilant,
identificarea factorilor de risc, stabilirea grupelor de risc, sesi#area semnelor minime de boala,
confirmarea paraclinica, organi#area actiunilor de screening, educatie sanitara.
2
Pre&e'ia eriara8 Scopul este pre!enirea complicatiilor ? prin8 examene medicale de bilant, depistarea
precoce a bolii, initierea tratamentului corespun#ator, educatia terapeutica a bolna!ului, supra!eg$erea
tratamentului, combaterea factorilor de risc, sesi#area in timp util a modificarilor, e!aluarea e!olutiei bolii,
reconsiderarea tratamentului, recuperarea bolna!ului.
-. PR(BLEME MEDICALE ALE (MULUI SANAT(S:
Eapa i'raueri'a8 asigurarea de#!oltarii normale a fatului, identificarea si combaterea unor factori de
risc, alimentatia corespun#atoare a gra!idei, e!itarea unor carente alimentare, respectarea unui stil de !iata
corespun#ator, administrare de fier si !it. %, tratamentul bolilor preexistente sarcinii, e!itarea unor boli
infectioase, a toxicelor, a consumului de alcool, de tutun, de droguri, sau de medicamente, depistarea unor
e!entuale boli genetice, urmarirea de#!oltarii fatului, pre#entatia fatului, asistenta la nastere.
N)u*'a"cuul: e!aluarea starii de sanatate, asigurarea ingri0irilor corespun#atoare, alimentatia corecta,
M) !a insista asupra alimentatiei la san, depistarea factorilor de risc ce pot fa!ori#a aparitia unor boli,
prematuritatea, dismaturitatea, efectuarea unor !accinuri, urmarirea psi$omotorie a @@.
C)pil "u+ u' a': ingri0ire corespun#atoare, alimentatie corecta 5daca se poate la san6, di!ersificare
corecta a alimentatiei, e!itare carente alimentare, identificarea si combaterea factorilor de risc,
administrare !it. %, profilaxia ra$itismului, administrare )e, profilaxia anemiei feripri!e, asigurare
climatului afecti!, !accinari, urmarirea de#!oltarii psi$osomatice.
C)pil mic: ingri0ire corespun#atoare, identificarea si combaterea factorilor de risc, alimentatia
corespun#atoare, e!itare carente alimentare, climat afecti!, deprinderi de igiena personala, !accinari,
urmarirea de#!oltarii psi$isomatice.
C)pil pre"c)lar: la fel plus, adaptarea la colecti!itate, pre!enirea accidentelor si a bolilor.
Sc)larul mic8 la fel plus, adaptarea la programul scolar, e!itarea supraincarcarii copilului, respectarea
orelor de odi$na, somnul, igiena scolara, exercitii fi#ice, pre!enirea accidentelor si bolilor infectioase,
urmarirea de#!oltarii psi$osomatice.
Pu+eraea8 conditii corespun#atoare, asigurarea alimentatiei corecte, e!itarea carentelor alimentare,
respectarea unui ritm de !iata corespun#ator, educatia sanitara pri!ind igiena personala, fumat, alcool,
consumul de droguri, e!itarea bolilor cu transmitrere sexuala, exercitii fi#ice, urmarirea de#!oltarii
psi$osomatice si sexuale a copilului, sociali#area.
Ad)le"ce'a: asigurarea conditiilor corespun#atoare !arstei, alimentatie corecta, stil de !iata
corespun#ator, identificarea si combaterea unor factori de risc, educatia sanitara, igiena personala, e!itare
fumat, alcool, droguri, educatie sexuala, sarcini nedorite sau boli cu transmitere sexuala, sport, de#!oltarea
psi$omotorie, adaptare la !iata sociala.
Adul a'ar8 la fel plus pregatirea pentru casatorie, controlul starii de sanatate la femei in !ederea sarcinii,
adaptarea tinerilor la !iata familiala.
Adulul maur8 la fel plus insusirea cunostiintelor necesare pt. cresterea copiilor, respectarea perioadelor
de odi$na, asigurarea unui climat familial corespun#ator.
Pre"e'e"ce'a8 combatera factorilor de risc, stil de !iata corespun#ator, e!itare fumat, alcool excesi!,
depistare precoce a bolilor cronice, tratament corect al bolilor cronice in !ederea pre!enirii complicatiilor,
determinarea !arstei biologice, incetinirea proceselor de imbatranire, depistarea semnelor de menopau#a,
combaterea osteoporo#ei, sustinerea psi$ologica a indi!idului, urmarirea mai atenta a starii de sanatate a
indi!idului.
%ar"'icul8 respectarea unui stil de !iata conform !arstei, identificarea si combaterea factorilor de risc,
tratamentul corect al bolilor cronice, depistarea e!entualelor complicatii, combaterea depresiei, sustinerea
psi$ologica a !arstnicului, adaptarea la statutul de pensionar, desfasurarea unei oarecare acti!itati.
Bara'ul8 stil de !iata conform !arstei, identificarea si combaterea unor factori de risc, abandonare fumat
si consum de alcool, tratamentul corect al bolilor cronice, depistare precoce a complicatiilor, combaterea
depresiei, a stresului pro!ocat de moartea partenerului, combaterea singuratatii, sustinerea psi$ologica a
batranului.
L)',e&i&ul8 supra!eg$erea continua, tratament corect al bolilor cronice si al complicatiilor aparute,
respectarea unui regim igieno(dietetic, combaterea tulburarilor psi$ice de in!olutie, sustinerea psi$ologica
a longe!i!ului, efectuarea tratamentelor paleati!e si terminale.
+
-. ETAPELE DE DE.%(LTARE ALE FIINTEI UMANE.
I. Intrauterina ? de la fecundatie ? pana la 9 luni
II. @@8 &(+& de #ile
III Copil sub un an8 1(12 L
IA Copil mic8 1(+ ani
A Copil prescolar8 -(/ ani
AI Scolar mic8 7(1& ani
AII ,ubertatea8 11(1. ani
AIII *dolescenta8 1/(11 ani.
IB *dult tanar8 19(+. ani
B *dult matur8 +.(.& ani
BI ,resenescenta8 .1(/& ani
BII Aarstnic8 /1(7. ani
BIII ;atran8 7/(1. ani
BIA Longe!i!ul8 peste 1. de ani.
/. NE%(ILE MEDICALE ALE DIFERITEL(R ETAPE DE DE.%(LTARE:
*port corespun#ator de substante plastice8 aport corespun#ator de8 lic$ide, aer, proteine !egetale si
animale, lipide, glucide, minerale si !itamine.
*port de substante energetice8 aport de glucide, lipide in functie de consumul energetic.
*port de informatie8 informatie genetica, informatia generata de mediul extern, de mediul intern si
informatia de la ni!el celular.
Conditiile de mediu8 respectarea unor conditii de mediu extern, pri!ind temperatura, umiditatea,
radiatiile, etc.7 corectarea lor prin intermediul microclimatului7 locuinta si imbracaminte corespun#atoare
etc.
Culti!area factorilor sanogenici8 stabilirea unui regim alimentar ec$ilibrat, e!itarea
suprasolicitarilor, respectarea perioadelor de odi$na, practicarea acti!itatii fi#ice si a sportului, utili#area
factorilor naturali, climatoterapia, e!itarea factorilor toxici, un stil de !iata corespun#ator.
*plicarea unor masuri specifice8 !accinarea, i#olarea in ca#ul unor boli contagioase, eradicarea
re#er!oarelor de !irus etc.
0. PR(M(%AREA SANATATII IN MF:
,re!enirea imbolna!irilor8 identificarea si combaterea factorilor de risc, pre!entia specifica,
supra!eg$erea medicala a indi!idului, examenele de bilant, imbunatatirea conditiilor de mediu,
combaterea poluarii, combaterea factorilor patogeni.
"ducatia pentru sanatate8 pri!ind respectarea normelor de igiena, e!itarea factorilor de risc,
combaterea fumatului si a consumului excesi! de alcool, pri!ind alimentatia rationala, pre!enirea bolilor
infectioase, pri!ind sarcina, cresterea copilului, igiena scolara.
Culti!area factorilor sanogenici8 alimentatia rationala, utili#area factorilor naturali, calirea
organismului, practicarea exercitiului fi#ic, antrenamentul, respectarea perioadelor de odi$na.
Moti!area indi!idului8 constienti#area indi!idului, sc$imbarea stilului de !iata, adoptarea unui stil
de !iata sanogenetic, responsabili#area indi!idului.
1. DIA2N(STICUL STARII DE SANATATE:
La diagnosticul starii de sanatate se pot utili#a C@, C, si CS.
Criteriile negati!e8 se refera la absenta bolilor manifeste clinic, absenta bolilor care e!oluea#a in
cri#e sau in pusee, absenta bolilor asimptomatice, absenta factorilor de risc.
Criteriile po#iti!e8 sunt repre#entate de de#!oltarea morfologica normala, functionarea normala a
organelor, parametrii biologici normali, comportament normal, !igoare si adaptabilitate.
Criterii statistice8 incadrarea parametrilor intre anumite limite statistice, corespondenta
comportamentului cu normele admise in societatea respecti!a, !ariatii statistice de la o societate la alta.
-
3. TRECEREA DE LA STAREA DE SANATATE LA STAREA DE B(ALA
Modalitati de debut8 acute, supraacute si cronice, manifestari clinice8 asimptomatice, minime,
obisnuite, ma0ore.
Mecanisme8
Genetice8 anomalii cromo#omiale 5sdr %oCn, sdr Durner6, tulburari la ni!el molecular 5dominante
( sdr Marfan, recesi!e (fibro#a c$istica6, tulburari poligenice ( ED*, 4%, cancer.
Imunitare8 monitori#area structurii proprii, eliminarea structurilor straine sau a structurilor
modificate 5boala Eas$imoto, tireotoxico#a, L"S, ,26.
Metabolice8 asigurarea ne!oilor plastice, energetice, neutrali#area produselor toxice 5dislipidemii,
%F, porfiria6.
@eurendocrine8 coordonarea relatiilor dintre organe, integrarea functiilor organismului, reglarea
relatiilor organismului cu mediul.
Sindrom general de adaptare ( cresterea capacitatii organismului de a face fata factorilor stresanti,
sacrificarea $omeosta#iei, riscul de a nu mai putea reface $omeosta#ia.
,si$osomatice ( tipul de personalitate, conflicte interne, proiectia somatica, somati#area 5*;,
4G%, CI, migrena6.
*ntiinfectioase ( apararea nespecifica, mecanica, umorala si en#imatica7 apararea imunitara,
umorala si celulara.
Inflamatorii8 reactia umorala, tisulara, celulara, de limitare a le#iunilor si agresiunilor.
Cibernetice8 pastrarea $omeosta#iei, prin mecanisme de feed(bacG, feed(before.
Informationale ( tulburarea apetitului informational7 tulburarea prelucrarii si transmiterii
informatiilor prin organismul uman.
Integrati!e ( solidari#area aparatelor si organelor, compensarea deficientelor, suplinirea functiilor.
Dulburari ale sc$imburilor cu mediul8 scaderea aporturilor, aparitia de carente, cresterea
aporturilor, cresterea ne!oilor, carente afecti!e, frustari 5carenta de fier, Ca, iod6.
Draumatice8 afectarea fi#ica a structurii, contu#ii, plagi, luxatii, entorse, arsuri si degeraturi.
14. PARTICULARITATILE C(NSULTATIEI IN MF:
Integrala8 deoarece in calitatea lui de medic de prim contact, la mf poate !eni orice bolna!, cu
orice boala, care poate interesa orice organ si deoarece bolna!ii acu#a de obicei simptome
comune care pot aparea in foarte multe boli, pt. a putea stabili un diagnostic sau cel putin o
suspiciune de diagnostic, mf trebuie sa reali#e#e o consultatie integrala a bolna!ului.
Multidisciplinara8 deoarece la mf poate !eni orice bolna! cu orice boala, atat cardiaca, cat si
respiratorie, digesti!a, neurologica, psi$ica, oftalmologica sau ginecologica, pentru a putea
stabili un diagnostic si pentru a putea lua deci#ia initiala, mf trebuie sa efectue#e de multe ori o
consultatie multidisciplinara a bolna!ului.
,redominant clinica8 deoarece spre deosebire de alte specialitati mf dispune de putine
posibilitati de in!estigatie paraclinica, mf este obligat sa apele#e mai ales la mi0loace clinice de
in!estigatie, adica la obser!atie, la anamne#a si la examenul fi#ic al bolna!ului.
4tili#area unor surse complementare de informatie8 desi bolna!ii repre#inta cea mai importanta
sursa de informatii pe care mf o in!estig$ea#a mai ales clinic, iar specialistii de profil mai ales
paraclinic, mf mai are acces si la alte surse care pot aduce informatii foarte utile despre bolna!,
asa cum ar fi familia, societatea, profesia si situatia epidemiologica a colecti!itatii respecti!e.
2eali#area mai multor scopuri8 desi scopul fundamental al consultatiei este repre#entat de
stabilirea diagnosticului, datorita conditiilor particulare in care lucrea#a mf, consultatia de mf
are si alte scopuri, asa cum ar fi stabilirea unei comunicari cat mai eficiente cu pacientul,
stabilirea naturii problemelor care l(au determinat pe pacient sa se pre#inte la medic, stabilirea
contextului in care a aparut boala, identificarea factorilor familiali, sociali si profesionali care
au contribuit la aparitia si la e!olutia bolii, stabilirea opiniei pacientului in legatura cu boala sa,
identificarea unor solutii posibile, descoperirea altor factori de risc si a altor boli nesesi#ate de
.
bolna!, mobili#area pacientului la ingri0irea bolii sale, educatia terapeutica a bolna!ului si
cresterea compliantei bolna!ului.
11. PARTICULARITATILE DIA2N(STICULUI IN MF:
%eoarece mf este medicul de prim contact, care acorda o asistenta medicala continua indi!idului,
familiei si colecti!itatii si care lucrea#a in niste conditii mai deosebite, cu o dotare te$nica mai redusa,
procesele informational(deci#ionale pe care le desfasoara mf pentru a a0unge la diagnostic, au anumite
particularitati.
Pariculariaile dia,')"icului deermi'ae de 'ece"iaea de a ac)rda a"i"e'a medicala de
prim c)'ac:
1. @ecesitatea de a lua in considerare intreaga patologie umana
2. %e a tine seama de bolile cele mai frec!ente
+. 3bligatia de a inter!eni in toate urgentele
-. 3bligatia de a cunoaste formele de debut ale bolilor
.. 3bligatia de a cunoaste debuturile atipice
/. 3bligatia de a face un diagnostic diferential complet
7. 3bligatia de a sesi#a trecerea de la starea de sanatate la starea de boala.
Pariculariaile dia,')"icului deermi'ae de )+li,aia MF de a ac)rda a"i"e'a medicala
c)'i'ua:
1. @ecesitatea supra!eg$erii bolna!ilor cronici
2. Sesi#area in timp util a modificarilor patologice
+. Stadiali#area diagnosticului
-. %iagnosticul complicatiilor
.. 2e!i#uirea diagnosticului in functie de modificarile aparute
/. Sesi#area aparitiei altor boli.
Pariculariaile dia,')"icului deermi'ae de d)area eh'ica a MF. ,redominanta metodelor
clinice. ,articularitatile diagnosticului clinic.
1. %g clinic poate fi stabilit cu mi0loace clinice accesibile
2. %g clinic nu necesita dotari speciale
+. Importanta obser!atiei, anamne#ei si al examenului fi#ic
-. %g clinic trebuie confirmat
.. %g clinic sugerea#a in!estigatiile paraclinice
/. Mf dispune de conditiile necesare stabilirii dg clinic
7. Mf are obligatia de a stabili diagnosticul clinic
Pariculariaile dia,')"icului deermi'ae de 'ece"iaea i',ri5irii pacie'ului i' )aa
i'e,riaea lui:
1. @ecesitatea de a stabili un diagnostic integral
2. @ecesitatea de a lua in considerare toate modificarile biologice
+. @ecesitatea de a lua in considerare factori psi$ici
-. @ecesitatea de a lua in considerare factori familiali
.. @ecesitatea de a lua in considerare factori sociali
/. @ecesitatea de a lua in considerare factori profesionali
7. @ecesitatea de a diagnostica toate bolile
1. @ecesitatea de a face o sinte#a diagnostica.
Pariculariaile dia,')"icului deermi'ae de )+li,aia de a a"i,ura a"i"e'a medicala a
6amiliei:
1. 3bligatia de a tine seama de factorii de risc din familie
2. 3bligatia de a lua in considerare bolile cu agregare familiala
/
+. 3bligatia de a tine seama de obiceiurile din familie
-. 3bligatia de a tine seama de conditiile de !iata
.. 3bligatia de a tine seama de ni!elul economic
/. 3bligatia de a tine seama de relatiile din familie
7. 3bligatia de a tine seama de ni!elul cultural.
1$. PARTICULARITATILE TRATAMENTULUI IN MF:
,osibilitati limitate ale mf 5existenta unor boli gra!e, existenta unor bolna!i care necesita
internare in spital, posibilitatile te$nice, cunostiintele si deprinderile limitate ale mf6
@ecesitatea de a inter!eni in urgente 5obligatia mf de a acorda primul a0utor medical in
toate urgentele, intretinerea functiilor !itale, pre!enirea complicatiilor fatale6
@ecesitatea colaborarii cu ceilalti specialisti 5existenta unor ca#uri mai complicate care
impun colaborarea cu specialistii de profil, intretinerea unor legaturi functionale cu sectiile
respecti!e, colaborarea in timp util6
Dratamentul integral al bolna!ului 5considerarea tuturor bolilor, a conditiilor familiale,
socio(economice si a personalitatii bolna!ului6
Supra!eg$erea continua a pacientului 5mf are obligatia de a supra!eg$ea in timp re#ultatele
tratamentului si sa il adapte#e in functie de e!olutia bolii, pre!enirea complicatiilor si a
recidi!elor6
%ificultatea respectarii recomandarilor igieno(dietetice
Cointeresarea pacientului
@egocierea strategiei terapeutice
"ducatia terapeutica a bolna!ului 5obiecti!e, regim igieno(dietetic, mod de administrare a
medicamentelor6
Cointeresarea familiei
Consilierea pacientului
@ecesitatea ingri0irilor terminale 5asigurarea unei minime calitati a !ietii, combaterea
durerii, usurarea respiratiei, combaterea escarelor, combaterea des$idratarilor, sustinerea
psi$ica a bolna!ului si familiei.
17. SUPRA%E2HEREA TRATMENTULUI IN MF:
Supra!eg$erea tratamentului poate fi de doua feluri8 o supra!eg$ere ordinara si o supra!eg$ere speciala.
1. Supra!eg$erea ordinara8
Complianta 5neincrederea in medic, preparate greu de administrat, solutii, supo#itoare, gust
neplacut, sc$eme complicate, manifestari secundare, refu#ul sau abandonarea
tratamentului6
Doleranta 5insuficiente en#imatice, insuficiente de organ, boli asociate, influentarea
absorbtiei, metabolismului si a eliminarii6
"ficacitatea 5diminuarea sau disparitia simptomelor clinice, ameliorarea modificarilor
umorale, anatomopatologice, electrocardiografice, etc.6
2. Supra!eg$erea speciala8
;olna!i cu risc 5@@, copii, batrani, femei gra!ide, debilitati, I2, IE, etc.6
*numite medicamente 5diferenta dintre do#a toxica si do#a eficace f. mica, exemplu
tonicardiace, $ipoglicemiante, produc modificari periculoase, anticoagulante etc.6
18. DIFICULTATILE DE DIA2N(STIC IN MF:
"!olutia asimptomatica a unor boli 5aterosclero#a, %F, cancer, pot e!olua fara nici un fel de
manifestari clinice o foarte lunga perioada de timp6
7
%ificultati de culegere a informatiilor 5 pacientul nu expune de obicei toate simptomele sale, iar
atunci cand le expune o poate face deformat6
%otarea te$nica insuficienta
,redominanta simptomelor nespecifice 5ma0oritatea bolilor debutea#a cu simptome nespecifice
care aduc in discutie un mare numar de boli posibile6
@ecesitatea asocierii simptomelor 5mf trebuie sa clarifice simptomele respecti!e si sa gaseasca
asocierile sugesti!e6
,articularitatile indi!iduale
%ebuturile atipice ale unor boli
"!olutia mascata a unor boli 5cancerul bron$opulmonar, pancreatita cronica si depresia psi$ica6
"xistenta unor boli asociate 5tulburarile metabolice, imunitare sau circulatorii produse de o boala
pot duce la aparitia altor boli, asa cum se intampla in ED* si %F6
"xistenta unor boli concomitente
Dulburarile de somati#are 5unele tulburari psi$ice sau ne!rotice pot determina aparitia unor
tulburari asemanatoare unor boli organice6.
1-. SINTE.A DIA2N(STICA SI TERAPEUTICA IN MF
1. Cunoasterea antecedentelor pacientului.
2. "xamenul clinic integral al pacientului
+. In!entarierea tuturor semnelor si simptomelor
-. 3rgani#area tuturor semnelor si simptomelor in sindroame
.. 3rgani#area tuturor sindroamelor in boli
/. %iagnosticul tuturor bolilor
7. Colaborarea cu specialistii de profil
1. Stabilirea legaturilor pe care le are bolna!ul
9. Ierar$i#area bolilor pe care le are bolna!ul
1&. Stabilirea unui diagnostic integral.

1/. ASISTENTA MEDICALA LA D(MICILIU
;olna!ii nedeplasabili care solicita asistenta medicala la domiciliu8 urgente ma0ore 5IM, *AC,
pancreatita acuta, $emoragiile digesti!e, $emoragiile genitale, comele si socurile de diferite
etiologii, intoxicatiile, traumatismele cum ar fi fracturile de col femural6, boli acute cu stare
generala alterata 5pneumonie, miocardita acuta, tromboflebita, colecistita acuta, oclu#ie
intestinala6, acuti#area unor boli cronice 5astm bronsic, cri#ele epilptice, cri#a de $ipertensiune,
colica renala, colica biliara6, accese sau cri#e, complicatii gra!e ale unor boli cronice 5ex8 o CI se
poate complica cu un IM, un 4% se poate complica cu o E%S, un cancer pulmonar se poate
complica cu o pneumonie, un cancer de colon se poate complica cu o oclu#ie intestinala, un cancer
de prostata se poate complica cu o retentie acuta de urina6, boli cronice debilitante 5cancer
bron$opulmonar, cancer $epatic, cancer gastric, ciro#a $epatica6, boli ale S@ 5sclero#a in placi6,
boli ale aparatului locomotor 5lumbago, lombosciatica6, unele boli infectioase, unele boli psi$ice
5agitatia psi$omotorie, starea confu#ionala, tentati!a de suicid, consumul de droguri6, stari
terminale 5in urma unui cancer, a unei ciro#e sau a unei insuficiente organice ire!ersibile sau
pentru a constata decesul6.
,acienti care trebuie !a#uti de medic la domiciliu8 copii sub un an, batrani nedeplasabili, bolna!i
dispensari#ati, contactii cu boli contagioase 5DI*, difterie, febra tifoida, tric$inelo#a6, pre#enta
unor factori de risc 5poluarea aerului sau a apei din teritoriul respecti!6, pacienti cu probleme
sociale, bolna!i cu tulburari de comportament, bolna!i cronici care si(au abandonat tratamentul,
consumul de droguri.
)amilii care trebuie !i#itate de medic la domiciliu8 familii disfunctionale, bolna!i problema, copii
problema, pre#enta unor boli contagioase, suspectarea unor factori de risc, obiceiuri
necorespun#atoare, probleme socio(economice.
1
10. SANATATEA SI PAT(L(2IA FAMILIEI
1. Sanatate ideala H boala absenta 5fara semne de boala, fara factori de risc, pre#enta semnelor
po#iti!e, !igoare si re#istenta deosebita6
2. Sanatate deplina H boala absenta 5fara semne de boala, fara factori de risc, date clinice si
paraclinice normale, pre#enta semnelor po#iti!e6
+. Sanatate satisfacatoare H stadiul de susceptibilitate 5pre#enta factorilor de risc, absenta semnelor de
boala, clinic si paraclinic normal6
-. Sanatate indoielnica H stadiu preclinic 5pre#enta factorilor de risc, semne !agi de boala, date
clinice si paraclinice ating limita superioara a normalului6
.. Sanatate subminata H stadiul incipient 5pre#enta factorilor de risc, pre#enta semnelor de boala,
modificari biologice minore6
/. Sanatate compromisa H stadiu manifest 5pre#enta factorilor de risc, modificari clinice si paraclinice
caracteristice6
7. Sanatate pierduta H stadiu decompensat 5le#iuni ire!ersibile, tulburari de adaptare, aparitia
complicatiilor6.
11. CICLURILE %IETII DE FAMILIE
)amilia nou intemeiata, in cursul e!olutiei sale in timp, parcurge o serie de etape normale, dar care
produc sc$imbari in structura, interrelatiile si comportamentul familial. *daptarea membrilor familiei la
ne!oile fiecarei etape constituie premi#a de#!oltarii armonioase si sanatoase a !ietii de familie.
In ca#ul in care membrii familiei, in cadrul sc$imbarilor sur!enite in fiecare etapa a ciclului !ietii de
familie, nu gasesc resursele necesare pentru a face fata si a se adapta la aceste sc$imbari, se pot produce
tulburari de comportament si atitudine, cri#e familiale si c$iar de#ec$ilibru familial.
"tapele de de#!oltare in cursul ciclului familial sunt multiple si nu toate familiile trec prin toate
sc$imbarile, dar ma0oritatea familiilor trec prin urmatoarele etape8
1. "tapa familiei cu adult tanara, indragostita, premi#a casatoriei.
2. "tapa casatoriei, de intemeiere a unei noi familii.
+. "tapa nasterii primului copil si apoi de extensie a familiei.
-. "tapa familiei cu scolar mic.
.. "tapa adolescentei tinerilor.
/. "tapa plecarii primului copil si apoi a celorlalti 5de contractie6.
7. "tapa parintilor singuri, a sc$imbului de roluri ( bunici.
1. "tapa pensionarii unuia din soti, apoi a urmatorului.
9. "tapa pierderii unuia dintre soti.
1&. "tapa singuratatii, etapa pregatirii finale.
13. RELATIILE MF CU ASI2URARILE MEDICALE
I. Inc$eiere contract cu C*S8
1. Contract de furni#are ser!icii in ba#a8
Certificat de inregistrare in 2egistrul 4nic al Cabinetelor Medicale sau act de infiintare
*utori#atia sanitara
Cont desc$is la banca
C@, sau cod fiscal
Cerficat de acreditare a cabinetului medical
Lista persoanelor inscrise
%o!ada asigurarii de raspundere ci!ila
*utori#atia de libera practica
%eclaratie pe propria raspundere ca nu are contract cu alta casa de asigurari de sanatate
9
%eclaratie pe propria raspundere cu programul de lucru in cadrul CMI si alt program daca e ca#ul
*ctele asistentului medical 5CI, contract munca, autori#atie libera practica, acreditare, asigurare de
malpraxis, declaratie pe propria raspundere cu program de lucru in cadrul CMI si de la alte locuri
de munca6
%o!ada platii la #i a asigurarii de sanatate pt titular si anga0ati
2. %oar CMI rurale pot a!ea punct secundar de lucru
+. Contract cu o singura casa de asigurari de sanatate.
-. C*S cu care s(a inc$eiat contractul de furni#are de ser!icii decontea#a contra!aloarea ser!iciilor
acordate asiguratilor inscrisi indiferent de C*S la care s(a !irat contributia asiguratului.
II. ,rogram acti!itate8 .ore#i la cabinet si 2 ore#i la domiciliu.
III. Ser!icii decontate de C*S8
*. Ser!icii profilactice8
1.4rmarirea de#!oltarii fi#ice si psi$omotorii a copilului prin examene de bilant8 la externare din
maternitate, la 1L, 2L, -L, /L, 9L, 12L, 1.L, 11L.
2. Supra!eg$erea etapei#ata pt. copiii cu !arsta cuprinsa intre &(1an.
+. Supra!eg$erea gra!idei 5luare in e!identa in primul trimestru, supra!eg$erea lunara din luna a +(a si
pana in luna a 9(a, urmarirea lau#ei la iesirea din maternitate si la - saptamani, consiliere pre si post
testare EIA a femeii gra!ide6.
-. Control medical anual copii 2(11 ani ( examene de bilant.
.. Control medical anual > 11 ani pt. pre!enirea bolilor cu consecinte ma0ore in morbiditate si mortalitate.
/. ,lanning familial.
7. Imuni#are conform programului national de imuni#ari 5anti tetanos la gra!ide6.
1. "ducatie medico(sanitara si consiliere.
9. Controale periodice pt. afectiuni care necesita dispensari#are.
1&. ;olna! D;C nou descoperit acti! ( trimis si confirmat de specialist.
;. Ser!icii medicale curati!e8
1. Consultatie in ca# de boala sau accident 52luna cu exceptia urgentelor si a controalelor anuale si
periodice6.
2. Mane!re de mica c$irurgie si tratament in0ectabil.
+. ,rescriere tratament medical si igieno(dietetic, monitori#area tratamentului si e!olutiei bolna!ilor
cronici.
-. 2ecomandari de in!estigatii paraclinice pt. stabilirea diagnosticului, prin ;D.
.. "liberarea ;D catre sistemul ambulatoriu sau spital.
/. Luarea in e!identa a bolna!ului D;C confirmat de medicul de specialitate, 5refu#ul tratamentului (
politie, autoritati publice locale6.
7. *sistenta medicala la domiciliu.
C. Ser!icii medicale pt. situatii de urgenta8
1. Constatare
2. *sistenta medicala in urgente medico(c$irurgicale
+. Drimitere.
%. *cti!itati de suport8
"liberarea de acte medicale8 CMC%, Certificat medical, *de!erinta medicala, scutiri medicale.
IA.Aeniturile cabinetului8
%econtarea ser!iciilor medicale8 plata prin tarifpersoana asigurata si plataser!icii.Aeniturile
acopera c$eltuieli personale, c$eltuieli pt. administrarea si functionarea cabinetului, c$eltuieli cu
medicamente si materiale sanitare pt. trusa de urgenta.
Litigii8 Comisia Centrala de *rbitra0.
@r. minim de 1.&&& de pacienti. %aca scade timp de + luni consecuti! sub 1.&&& se re#ilia#a contractul.
1&
A. 3bligatiile furni#orului de ser!icii8
*sistenta primara a asiguratilor inscrisi in lista proprie, asigurarea ser!iciilor furni#ate conform
baremului de acti!itati practice obligatorii din curricula de pregatire, sa acorde ser!icii medicale din
pac$etul minimal de ser!icii medicale pt. neasigurati, ser!icii medicale pt. persoane care se asigura
facultati! pt. sanatate, sa actuali#e#e lista proprie si sa transmita modificarile C*S, sa furni#e#e tratament
adec!at, sa nu refu#e acordarea asistentei medicale de urgenta, sa inscrie copiii neinscrisi pe lista altui M)
la prima consultatie, @@ se !a inscrie pe lista M) al gra!idei daca parintii nu au alta optiune, sa inscrie
gra!idele neinscrise, sa nu refu#e inscrierea copiilor la solicitare, sa respecte criteriile de calitate a
ser!iciilor medicale, sa informe#e asiguratii despre ser!iciile oferite, sa respecte confidentialitatea tuturor
datelor, sa facture#e lunar acti!itatea, sa respecte pre!ederile actelor normati!e pri!ind raportarea bolilor
si efectuarea !accinarilor, sa respecte dreptul la libera alegere de catre asigurat al medicului si dreptul de a
sc$imba M) dupa minim + luni, sa solicite asiguratului actele care atesta calitatea de asigurat, sa
stabileasca programul de acti!itate in functie de conditiile specifice din #ona, sa participe la acti!itatea de
asigurare a asistentei medicale continue din centrele de permanenta, sa puna la dispo#itia asiguratului
pac$etul de ser!icii de ba#a, pac$etul minimal si obligatiile furni#orului in relatie cu C*S, sa intocmeasca
;D plus examen paraclinic, sa opere#e la #i in formularele MS, sa colabore#e cu asistentii medicali, sa(si
organi#e#e acti!itatea proprie pt. cresterea eficientei actului medical.
AI. %repturile furni#orului de ser!icii8
Sa primeasca contra!aloarea ser!iciilor
Informare permanenta asupra conditiile furni#arii medicale
Sa cunoasca conditiile de contractare a ser!icilor medicale decontate de C*S
Sa incase#e contra!aloarea ser!iciilor care nu sunt cuprinse in pac$etul de ser!icii de ba#a.
AII. 3bligatii C*S8
Sa inc$eie contracte doar cu furni#orii de ser!icii in asistenta medicala primara autori#ati si
acreditati
Sa controle#e acti!itatea furni#orilor
Sa !erifice prescrierea tratamentului si recomandarilor paraclinice
Sa raporte#e C@*S acti!itatea desfasurata de furni#orii de ser!icii medicale
Sa deconte#e contra!aloarea ser!iciilor la termenele pre!a#ute
Sa asigure un sistem permanent de informare asupra mi0loacelor de pastrare a sanatatii
Sa utili#e un sistem informatic unitar
Sa comunice M) persoanele care si(au pierdut calitatea de asigurat
Sa informe#e asiguratul despre conditiile de contractare si sa faca publice !alorile definiti!e ale
punctelor re#ultate in urma regulari#arii trimestriale
Sa furni#e#e MS prin %S, datele de identificare ale persoanelor pt. bolile cu declarare nominala
obligatorie
Monitori#area numarului ser!iciilor medicale
"!identa distincta a asiguratului de pe listele M).
AIII. Incetarea contractului8
1. Mutare domiciliu cabinet.
2. %eces.
+. Medicul renunta sau pierde calitatea de membru al CM2.
-. )aliment, di#ol!are, lic$idare in ca#ul cabinetelor organi#ate cf art 1. din 3rg Gu! nr 12-1991,
republicata cu completarile ulterioare.
.. Incetarea definiti!e a C*S
/. *cordul de !ointa al partilor
7. %enuntare unilaterala prin notificare scrisa cu +& de #ile anterior.
11
$4. RELATIILE MF CU PACIENTII SAI:
1. *cti!itate ( pasi!itate8 bolna!ul lipsit de putere accepta pasi! actiunile medicului asa cum se
intampla in ca#ul bolna!ilor gra!i.
2. G$idare ? cooperare8 bolna!ul cooperea#a cu medicul care il consilia#a in !ederea re#ol!arii
problemelor sale de sanatate
+. ,articipare mutuala ? bolna!ul 0oaca un rol si mai acti!, iar medicul il consilia#a pt. a(si putea
re#ol!a problemele sale.
$1. DREPTURILE PACIENTIL(R SI (BLI2ATIILE MF:
*. %2",D42IL" ,*CI"@DIL328
2espect ca fiinta umana, la integritate fi#ica si mentala si la securitatea asistentei persoanei sale,
protectie corespun#atoare a sanatatii prin masuri de pre!enire si de ingri0ire, dreptul la informare
5proceduri medicale, riscuri potentiale, a!anta0e, eficienta tratamentului, estimare prognostica6 in
mod adec!at capacitatii sale de intelegere, dreptul la a doua opinie, la externare ( re#umat
diagnostic, tratament si recomandari.
Consimtamantul confirmat8 pacientul are dreptul de a refu#a sau de a opri orice inter!entie
medicala, poate fi presupus la cei care nu sunt capabili sa si(l exprime, daca nu exista date, anterior
exprimate, care sa ateste refu#ul tratamentului si implicit neacordarea consimtamantului, cand
inter!entia medicala se impune de urgenta aceasta poate fi efectuata fara consimtamantul
repre#entantului legal al pacientului, in anumite situatii 5minori sau adulti cu responsabilitate
diminuata6 consimtamantul trebuie acordat de repre#entantul legal al pacientului, e necesar pt.
pre#er!area sau utili#area unor produse biologice ale corpului sau, in !ederea diagnosticului,
tratamentului si ingri0irii sale, pt. participarea pacientului la procesul de in!atamant medical, in
cercetarea stiintifica.
Confidentialitatea si intimitatea8 toate informatiile medicale asupra sanatatii pacientului !or fi
pastrate in regim de confidentialitate c$iar si dupa moartea pacientului, informatia confidentiala
poate fi di!ulgata numai pe ba#a consimtamantului explicit sau unei dispo#itii 0udiciare, nu este
admisa inter!entia in !iata particulara a pacientului sau a !ietii sale de familie cu exceptia ca#urilor
in care aceasta este 0ustificata de necesitatea diagnosticului, tratamentului sau ingri0irii pacientului
%reptul la ingri0ire si tratament8 fiecare persoana are dreptul la o ingri0ire corespun#atoare
cerintelor sale de sanatate inclusi! o asistenta pre!enti!a si de promo!are a sanatatii, pacientii au
dreptul la o continuitate in ingri0ire, pacientii au dreptul sa(si sc$imbe medicul sau alt personal de
ingri0ire din unitatea medicala, au dreptul la ingri0ire umana si dreptul de a muri in demnitate.
3;LIG*DIIL" M"%IC4L4I8
Medicul practicant are obligatia de a(si exercita profesia conform tuturor regulilor artei si stiintei
medicale, in respectul moralei specifice si al persoanei umane. In acest scop nu trebuie sa incete#e
niciodata, in decursul !ietii sale profesionale, sa(si insuseasca ac$i#itiile stiintei medicale, ca si
deci#iile marilor foruri profesionale, tinand permanent seama ca nu exista practica medicala fara
incredere, iar aceasta se ba#ea#a pe secretul profesional absolut.
Medicul practicant este in ser!iciul persoanei umane. @u este admisa atentarea la dorinta
exprimata de catre bolna! in cunostinta de cau#a.
Medicul are libertatea absoluta a prescrierilor pe care le considera necesare.
3rice medic este raspun#ator pentru fiecare dintre actele sale profesionale. "ste preferabil ca
medicul sa se abtina de a garanta !indecarea afectiunii pentru care bolna!ul i s(a adresat.
Secretul medical obligatoriu. %ar interesul societatii 5pre!enirea si combaterea epidemiilor, bolilor
!enerice, bolilor cu extindere in masa6 primea#a fata de interesul personal.
Certificatele medicale si medico(legale !or fi eliberate numai la cererea persoanei examinate,
repre#entantilor sai legali sau la cererea unei instante de 0udecata.
"!identele medicale 5registre, foi, fise, condici de operatie, procese !erbale de necropsie6 trebuie
pastrate ca materiale secrete.
12
Medicul trebuie sa incerce reducerea suferintei bolna!ului incurabil, asigurand demnitatea
muribundului, dar in nici un ca# nu are dreptul sa(i pro!oace moartea deliberat, act ce constituie o
crima, c$iar daca a fost cerut insistent de un bolna! perfect constient.
Medicul care se gaseste in pre#enta unui bolna! sau ranit in pericol, sau care este informat in acest
sens, are obligatia sa(i acorde asistenta la ni!elul posibilitatilor momentului si locului, sau sa se
asigure ca cel in cau#a primeste ingri0irile necesare.
Medicul poate refu#a ingri0irile sale, din moti!e personale sau profesionale, cu exceptia urgentelor,
asigurandu(se ca bolna!ul are acces la alte surse de ingri0ire, care sa nu intrerupa continuitatea
ingri0irilor incepute de el insusi.
Medicul nu poate trata fara examinare medicala prealabila efectuata personal. @umai in ca#uri
exceptionale, de urgenta sau in ca#uri de forta ma0ora 5imbolna!iri pe na!e maritime aflate in
mers, pe a!ioane in #bor, locuri inaccesibile6 se !or da indicatii de tratament prin mi0loace de
telecomunicatii.
Medicul nu poate utili#a aparate de diagnostic sau tratament pentru manuirea carora nu are
pregatire sau suficienta practica.
%aca in urma examinarii sau in cursul tratamentului, considera ca nu are suficiente cunostinte sau
experienta pentru a asigura o asistenta corespun#atoare, !a solicita un consult cu specialisti sau !a
indruma bolna!ul catre acestia.
Medicul !a urmari bolna!ul intrat in tratamentul sau pana la insanatosirea acestuia sau pana la
trecerea lui in ingri0irea altui medic.
In ca# de pericol de moarte nem0locit, medicul !a ramane langa bolna! atat timp cat este ne!oie de
a0utorul sau personal.
;olna!ul ne!indecabil !a fi tratat cu aceeasi gri0a si atentie ca si cei care au sanse de !indecare.
Medicul poate executa o acti!itate medicala doar daca are o pregatire practica suficienta. *ceasta
pre!edere nu se aplica in ca#uri de pericol gra!, care nu poate fi inlaturat altfel.
Medicul !a pastra o atitudine de stricta neutralitate si neamestec in problemele familiale ale
bolna!ului, exprimandu(si parerea numai daca este solicitat, numai daca inter!entia este moti!ata
de interesul sanatatii bolna!ului.
Medicul nu trebuie sa se implice in problemele legate de interesele materiale din familia
bolna!ului.
Medicii au datoria de a intretine si perfectiona cunostiintele lor profesionale.
,entru orice acti!itate medicala 5examinare clinica, explorari functionale, manopere de diagnostic,
tratament medicamentos, fi#ioterapie sau c$irurgical de orice fel6 se !a cere consimtamantul
bolna!ului.
Consimtamantul !a fi dat dupa lamurirea bolna!ului asupra esentei si utilitatii actului recomandat.
2epunerea sau aplicarea de catre medic a unei metode terapeutice insuficient probate este
blamabila, se considera sarlatanism.
"ste inter#is orice act care ar procura bolna!ului un a!anta0 material ne0ustificat sau ilicit. Drebuie
de asemenea e!itate reducerile in natura sau banesti facute unui bolna!. @u sunt admise
comisioane percepute indiferent cui si nici acceptarea unui comision pentru indiferent ce act
medical.
Medicul are obligatia unei conduite ireprosabile pe plan fi#ic, mental si emotional fata de bolna!,
respectand intotdeauna demnitatea acestuia. "xercitiul medical nu trebuie facut impersonal, ci
incercand stabilirea unui contact psi$ic cu pacientul, pentru ca la ne!oie, compatimirea din partea
medicului sa nu apara un act formal.
3ri de cate ori medicul considera necesar sa ceara parerea unui coleg pentru elucidarea
diagnosticului, formularea planului terapeutic, sau a unei inter!entii, !a propune de acord cu
bolna!ul sau cu apartinatorii lui si tinand cont de preferintele acestuia, un consult cu alti confrati.
In consultul medical, se !a pastra o atmosfera de stima si respect reciproc, nu se !a manifesta
superioritatea fata de medicul curant. %iscutarea greselilor, obser!atiile critice nu se !or face in
fata bolna!ului sau altor persoane straine, c$iar daca este !orba de medici subordonati. Greselile
mai gra!e !or fi anuntate, dupa ca#, superiorilor.
1+
$$. P(SIBILITATILE SI LIMITELE MF:
,3SI;ILID*DIL"8
1. pregatirea medicului 5cunostiintele si deprinderile M) de a re#ol!a problemele cu care este
confruntat, de experienta personala pe care o are in diagnosticul si tratamentul bolii
respecti!e6.
2. conditiile de lucru de care dispune 5dotare cu aparatele si instrumentele necesare, numarul
de pacienti care sa depaseasca conditiile unei asistente normale, suprafata pe care se intinde
comunitatea pe care o asista, medicamentele necesare, posibilitatile de supra!eg$ere ale
bolna!ilor6.
+. natura bolii 5boli care pun in pericol iminent !iata bolna!ului, boli care presupun
complicatii gra!e, care pot pune in pericol !iata bolna!ului, boli care necesita ingri0ire
permanenta, boli care necesita in!estigatii deosebite6.
-. particularitatile bolna!ului 5copii prematuri si distrofici, bolna!i cu boli cronice debilitante,
bolna!i cu boli psi$ice gra!e, bolna!i alcoolici, bolna!i cu reacti!itate deosebita6.
.. conditiile de !iata ale bolna!ului 5conditii de !iata necorespun#atoare, familii
de#organi#ate, bolna!i singuri, parasiti si i#olati, mame necooperante6.
LIMID"L"8
necesitatea inter!entiei in urgente 5 necesitatea de a inter!eni in toate urgentele,
necesitatea de a efectua uneori acte pentru care nu are suficienta experienta,
necesitatea de o impro!i#a atele, garouri, tampoane6
bolna!ii care refu#a internarea 5necesitatea de ingri0iri la domiciliu la bolna!i care
trebuiau internati, necesitatea de a acodra o atentie sporita acestor bolna!i, obligatia
de a explica riscul refu#ului internarii in spital6
bolna!ii cu stari terminale 5necesitatea ingri0irii unor bolna!i terminali,
recunoasterea de catre familie a stadiului terminal, asigurarea unui sfarsit demn si
uman6
situatii deosebite 5locuri de munca i#olate sau indepartate, situatii deosebite,
accidente colecti!e, ra#boaie, epidemii, deficiente organi#atorice ale asistentei
medicale secundare6.
$7. MANA2EMENTUL CABINETULUI DE FAMILIE:
1. ,lanificare 5anali#a sistemului, sesi#area problemelor, stabilirea obiecti!elor, stabilirea metodelor6
2. 3rgani#are 5stabilirea acti!itatilor, stabilirea etapelor, delegarea responsabilitatilor, elaborarea
organigramei, fisa postului6
+. "!aluarea resurselor 5aprecierea ne!oilor, e!aluarea posibilitatilor, e!aluarea resurselor materiale,
e!aluarea resurselor umane6
-. Conducere 5stabilirea sarcinilor, elaborarea deci#iilor, emiterea directi!elor, elaborarea
instructiunilor6
.. Control 5urmarirea procesului, respectarea etapelor, aprecierea re#ultatelor, inter!entia la ne!oie6
/. "!aluarea re#ultatelor 5aprecierea re#ultatelor, functie de obiecti!ele propuse, adaptarea acti!itatii,
optimi#area re#ultatelor6.
$8. PLANIFICAREA FAMILIALA SI MET(DE C(NTRACEPTI%E
,lanning familial8
( planificarea familiala naturala simptotermica8 cresterea mucusului cer!ical, aspect clar, elastic,
accentuarea disconfortului abdominal de scurta durata la mi0locul ciclului si cresterea sustinuta a
temperaturii corporale ba#ale la cca 2 saptamani dupa debutul menstruatiei.
1-
( metoda calendar8 obser!are 1 luni a duratei CM, prima #i fertile e data de scaderea a 11 #ile din durta
celui mai scurt ciclu, ultima #i fertila e data de scaderea a 11 #ile din durata celui mai lung ciclu
( metoda temperaturii corporale ba#ale, cu 2-(+/ de ore inaintea o!ulatiei temperatura scade usor, iar la 1(
2 #ile dupa o!ulatie creste cu cca &,- grade Celsius, mentinandu(se asa tot restul ciclului.
( ultimele date8 riscul de aparitie a unei sarcini creste cu . #ile inaintea #ilei o!ulatiei, sca#and spre #ero in
#iua urmatoare a o!ulatiei.
1. C3@D2*C",DI* 32*L*8
*. Contracepti!ele orale combinate8
( rata de esec e de +I7 din #iua 1 sau . CM,
( a!anta0e7 flux mai redus, ameliorea#a dismenoreea, dispar c$isturile o!ariene functionale, reduce riscul
de cancer o!arian si endometrial, scade riscul de sarcina ectopica, ameliorea#a acneea.
( contracepti!ele orale combinate < .& microg e adec!at.
( CI si efectele ad!erse8 IM, boala trombembolica, afectiuni cerebro!asculare, carcinoame 5displa#ia
cer!icala si cancer cer!ical6, tulburari metabolice 5scade toleranta la gluco#a, cresc DG26, cefalee,
amenoree, tulburari de lactatie, efecte secundare minore8 greata, !arsaturi, crestere in greutate, pierderi
minime de sange sau metroragii
;. Minipilula cu progestati!e fara estrogeni8
( pacientele care !or do#e minime de $ormoni si au peste +. de ani.
2. I@J"CDIIL" SI IM,L*@D42IL" C3@D2*C",DIA"8
( cu actiune prelungita8 i.m. profound, eficienta 99,7I sau s.c., pe fata interna a bratului eficienta 99,1I, .
ani 5@orplant6.
+. %IS,3FIDIA"L" I@D2*4D"2I@" 5%I46
( eliberea#a progesteron in uter, din plastic, cupru.
-. %I*)2*GM* SI C*L3D* C"2AIC*L*8
( rata de esec e de 2(2&I,
( lipsite de efecte secundare sistemice.
.. S,4M"L", C2"M"L", G"L42IL" SI 3A4L"L" C3@D2*C",DIA"8
( rata de esec e de 2(+&I, actiune anti!irala si antibacteriana, risc bacteriurie prin suprapopulare cu " coli.
/. ,2"F"2A*DIA4L8
( rata de esec e de 2(2&I7 protectie boli cu transmitere sexuala si displa#ie col
( S4* ( pre#er!ati! feminine, rata de esec e de 2/I.
Contraceptia de urgenta8
( cel mult 72 de ore de la contactul sexual7 $emoragia apare in decurs de +(- saptamani7 ,ostinor
5le!onorgestrel &,7 mg6.
( introducerea unui %I4 in . #ile de la un raport sexual neprote0at.
$-. E%ALUAREA STARII DE SANATATE A UNEI C(LECTI%ITATI:
factori demografici 5natalitatea, fertilitatea, sporul natural, nuptialitatea, di!ortialitatea6
mortalitatea 5generala, infantila, specifica, dupa cau#e medicale6
morbiditatea 5incidenta, pre!alenta, morbiditatea indi!iduala6
de#!oltarea 5fi#ica, inaltime, greutate, neuropsi$ica, organe de simt, performante intelectuale6.
$/. ATITUDINEA M.F. IN FATA UN(R SIMPT(ME C(MUNE
ASTENIA:
1.
Astenia este unul din cele mai frecvente simptome cu care se confrunta practicianul in
timpul consultatiilor. Simptome: mai greu de explicat de pacient. Simptomatologia asteniei poate fi
mai putin bine definita si explicata de catre pacient decat cea asociata functiilor specifice, cum ar fi
febra sau dispneea. Astenia sau moleseala, ca si simptomele asociate de slabiciune, oboseala si
letargie sunt explicabile in totalitate prin factorii obisnuiti cum ar fi suprasolicitarea, lipsa de
antrenament fizic, calitatea si cantitatea somnului inadecvate, obezitatea, subnutritia, stresul si
problemele emotionale. Trebuie facuta o anamneza amanuntita, care sa includa programul zilnic
obisnuit si activitatile profesionale, anamneza ce poate evidentia necesitatea unor investigatii mai
ample si mai laborioase. Afectiunile care produc, in mod obisnuit, astenie includ tulburarile
endocrine, cum ar fi hipertiroidismul si hipotiroidismul; afectiunile cardiace (insuficienta cardiaca
congestiva, hipotensiunea arteriala de etiologie neurologica); infectiile (endocardita, hepatita),
afectiunile respiratorii (!"#, apneea nocturna); anemia; artrozele si afectiunile asociate acestora;
cancerul; alcoolismul; efectele secundare ale medicamentelor (cum ar fi beta $ blocantele si
sedativele); ca si tulburarile psihologice (insomnia, depresia) sau afectiunile psihosomatice.
Astenia a fost raportata mai frecvent in cazurile cu afectiuni psihiatrice decat in afectiunile organice,
leziuni, medicatie, droguri sau consum de alcool. Afectiunile psihiatrice asociate cu astenia includ:
depresia, distimia, tulburarile somatoforme, atacurile de panica si abuzul de alcool.
AMETEALA:
%ura mater, arahnoida, pia mater.
&eprezinta senzatia de instabilitate, nesiguranta in mers, senzatia de clatinare,
incetosarea vederii, scaderea fortei musculare, senzatia de cadere iminenta etc.
#A'(): *. #auze periferice (tulburari labirintice + verti, -eniere, ateroscleroza, otospongioza,
traumatisme labirintice, otita medie, labirintita, fistula labirintica, sechele labirintice, intoxicatii,
tumori, rau de transport; tulburari retrolabirintice + nevrite vestibulare, arahnoidite, tumori
pontocerebeloase, neurinom de acustic, intoxicatii);
.. #auze centrale (infectii S/, meningite, encefalite, abcese cerebrale, ateroscleroza
cerebrala, insuficienta vertebro$bazilara, scleroza in placi (demielinizare nervoasa), afectiuni
cardiovasculare, 0TA , hTA, tulburari de ritm, tumori cerebrale, traumatisme cerebrale, spondiloza
cervicala, intoxicatii cu alcool 1 streptomicina 1 barbiturice 1 antihistaminice 2 claritine; famotidina,
ranitidina).
%3 %45)&)/T4A6 A-)T)A6A 1 7)&T48: senzatie de instabilitate, dezechilibru, clatinare 1
caracter rotator, greturi, varsaturi.
S)-/) S4 S4-!T"-) AS"#4AT): *. greturi, varsaturi, paloare (sdr -eniere, sdr migrenos) ..
tulburari de auz, acufene (otoscleroza, neurinom de acustic) 9. cefalee, acufene, fosfene (0TA,
ateroscleroza cerebrala, migrene) :. dureri cervicale, tulburari de vedere, amauroza, diplopie,
parestezii (insuficienta vertebro$bazilara, sdr arre$6ieou, spondilita cervicala, ateroscleroza
cerebrala) ;. disfagie, dizartrie, pareza faciala (sdr <allenberg, tromboza arterelor cerebeloase
inferioare) =. febra cu sur auric (otita acuta) >. febra cu cefalee si redoare de ceafa (meningita
virala 1 bacteriana, encefalita) ?. febra cu fenomene respiratorii (gripa, adenovirusuri, virusuri
respiratorii) @. miros de alcool.
A/A-/)(A: *. caracter (girator, senzatie de dezechilibru, de instabilitate, de cadere, de
dezorientare) .. mod de aparitie (brusc, treptat, evolutie remitenta) 9. conditii de aparitie ( la
schimbarea brusca a pozitiei, la miscarile capului, dupa suprasolicitare neuropsihica, stres, consum
de alcool, excese alimentare, medicamente, menstruatie abundenta, menopauza) :. existenta altor
boli (0TA, hTA, tulburari de ritm, %(, hipoglicemie, 4nsuficienta renala, 40, tumori cerebrale,
ateroscleroza cerebrala, insuficienta vertebro$bazilara, meningita, encefalita, boli infectioase) ;.
simptome asociative (cefalee, greturi, varsaturi, tulburari de auz 1 tulburari senzoriale, palpitatii,
dureri precordiale 1 cervicale, manifestari neurologice, febra, eruptii).
"4)#T47) )AA-)/ #64/4#): *. stare generala (lucid, anxios, obnubilat) .. orientare in spatiu si
timp, intoxicatii cu alcool sau substante chimice 9. culoarea tegumentelor (palide, vultuoase) :.
examinare craniu (urme de traumatisme) ;. examen de ochi (nistagmus, tulburari de vedere,
examen 5") =. examen otic (dureri auriculare, scurgeri, otoscopic) >. coloana cervicala (mobilitate,
cracmente) ?. puls, frecventa, tulburari de ritm, consult cardiologic, sufluri, palpitatii 1 auscultatie
1/
carotide @. examen pulmonar (pneumonie, embolie pulmonara) *B. examen neurologic (nistagmus,
reflexe pupilare, examen nervi cranieni, mers, proba &omberg, index$nas, tremor extremitati).
T&ATA-)/T: repaus la pat in caz de severitate, emetiral, torecan, vasodilatatoare (cinarizina),
anticolinergice (atropina, scobutil), tranchilizante (diazepam), antihistaminice; hta $ antihipertensive;
insuficienta vertebro$bazilara + antiinflamatoare, vasodilatatoare.
%3 %45)&)/T4A6 7)&T48 !)&45)&4# 1 #)/T&A6: debut brutal 1 mai putin brutal; verti, girator 1
senzatie de nesiguranta, de instabilitate; tulburari vegetative, greturi, varsaturi 1 absente sau
moderate; hipoacuzie, acufene1fara; nistagmus unidirectional orizontal1 mai putin marcat, variabil,
disritmic, nesigur; &omberg cadere de partea leziunii1 tendinta de largire a bazei de sustinere;
deviere a mersului in stea1 deviere a mersului nesistematizata.
T4!'&4 %) 7)&T48 !)&45)&4#:
1. vertij Meniere (distensia labirintului membranos, verti, orizontorotator in crize paroxistice,
greturi, varsaturi, tulburari unilaterale de auz, acufene, nistagmus spontan, orizontal, &omberg C).
2. sdr Barre-Lieou (iritatie simpatic cervical, verti, menieriform, favorizat de miscari bruste ale
capului, tulburari de vedere, scotoame, lacrimare, distensie, tulburari vasomotorii ale fetei).
3. Kinetoze (determinate de transportul cu masina, verti, rotator, senzatie de instabilitate, greturi,
varsaturi, oscilatii tensionale, puls modificat).
4. neurinom de austi (verti, rotator, acut, hipoacuzie unilaterala, cefalee occipitala, mers
cerebelos, disonie, disfagie).
!. traumatisme "a#irintie (la scufundatori, verti, labirintic, cefalee, tulburari de auz 1 vedere 1
psihice, evolutie favorabila in cateva zile).
T4!'&4 %) 7)&T48 #)/T&A6:
1. insu$iienta verte#ro-#azi"ara (spondilita cervicala, ateroscleroza cerebrala, senzatie de verti,,
instabilitate, cefalee occipitala, tulburari de vedere, incetosarea vederii, diplopie, amauroza,
disfagie, dizartrie, parestezii buco$faringiene, nistagmus spontan, acufene, evolutie in pusee).
2. s"eroza in %"ai (verti,e atipice, senzatie de instabilitate, tulburari de mers, nistagmus spontan,
hipoacuzie, acufene, evolutie in pusee).
3. sdr &a""en#er' (tromboza de artere cerebeloase inferioare, verti, intens, greturi, varsaturi,
disfagie, disfonie, pareza faciala, sdr #laude$$0).
AMETEALA: Atunci cand acuza ameteala, unii bolnavi inteleg o senzatie de instabilitate, altii o
senzatie de nesiguranta in mers, altii o senzatie de clatinare, o senzatie de incetosare a vederii,
o senzatie de scadere a fortei musculare, de cadere iminenta si asa mai departe. Toate aceste
senzatii foarte diferite sub care bolnavii inteleg notiunea de ameteala, se deosebesc totusi de
verti,ul adevarat care reprezinta o senzatie de rotire a obiectelor din ,ur, sau de rotire a
bolnavului si care reprezinta de fapt un simptom mult mai rar decat ameteala. Ameteala si
verti,ul sunt determinate de afectarea unor formatiuni care participa la pastrarea echilibrului, din
care fac parte sistemul vestibular, caile de transmitere a semnalelor privind pozitia si miscarea
capului, precum si formatiunile nervoase care participa la prelucrarea semnalelor respective,
asa cum ar fi cerebelul, nucleul vestibular, nucleul oculomotor si nucleul rosu. Aceste
formatiuni pot fi afectate de foarte multe boli ale aparatului vestibular, asa cum ar fi otitele si
labirintitele, de boli care afecteaza caile de transmitere a semnalelor, asa cum se intampla in
leziunile nucleului vestibulo$cohlear, de boli care afecteaza centrii nervosi, asa cum se intampla
in tumori cerebrale, de boli vasculo$cerebrale, de intoxicatii si altele.
%.p.v. al formatiunilor afectate, verti,ele se pot imparti in verti,e periferice, in care este
afectat aparatul vestibular si nervul vestibulo$cohlar si in verti,e centrale, in care sunt afectate
formatiunile centrale ale sistemului nervos care intervin in pastrarea echilibrului. #A'() *.
7erti,e periferice (tulburari labirintice: verti,ul -DniEre, ateroscleroza, otospongioza,
traumatismele labirintice, otita medie, labirintite, fistula labirintica, sechele labirintice, intoxicatii,
tumori, rau de transport; tulburari retrolabirintice: nevrite vestibulare, arahnoidite, tumori
pontocerebeloase, neurinom de acustic, intoxicatii). .. 7erti,e centrale (infectii ale S/, meningita,
encefalita, abcesul cerebral, ateroscleroza cerebrala, insuficienta vertebro$bazilara, scleroza in
placi, afectiuni cardiovasculare, 0TA, hTA, tulburari de ritm, tumori cerebrale, traumatisme
cerebrale, spondiloza cervicala, intoxicatii cu alcool, streptomicina, barbiturice, antihistaminice).
17
%3 diferential dintre verti, si ameteala: aflat in fata unui bolnav care acuza o senzatie de
ameteala, mf va trebui sa stabileasca daca este vorba de o ameteala, manifestata printr$o senzatie
de instabilitate, de nesiguranta, de dezechilibru si de clatinare, sau de un verti, adevarat, care are
un caracter rotator, si care este insotit de obicei de greturi si varsaturi.
Semne si simptome asociate: *. ameteli, greturi, varsaturi, paloare (sdr. -DniEre, migrena) ..
tulburari de auz, acufene (otoscleroza, neurinom de acustic) 9. cefalee, acufene, fosfene (0TA,
ateroscleroza cerebrala, migrena) :. dureri cervicale, tulburari de vedere, amauroza, diplopie,
parestezii (insuficienta vertebro$bazilara, sdr arrD$6ieou, spondiloza cervicala, ateroscleroza
cerebrala) ;. disfagie, dizartrie, pareza faciala (sdr <allenberg, tromboza arterei cerebeloase
inferioare) =. febra cu dureri auriculare (otita acuta) >. febra cu cefalee si redoarea cefei (meningite
virale, bacteriene, encefalite) ?. febra cu fenomene respiratorii (gripa, adenoviroze, viroze
respiratorii) @. miros de alcool (intoxicatie acuta cu alcool).
#aracterul anamnezei unui bolnav cu ameteala si verti,: *. #aracterul ametelii (caracter
girator, senzatia de dezechilibru, de instabilitate, de cadere, de dezorientare) .. -odul de aparitie
(debut brusc, treptat, evolutie remitenta) 9. #onditii de aparitie (la schimbarea brusca a pozitiei, la
miscarea capului, dupa suprasolicitari neuropsihice, dupa stresuri psihice, dupa consumul de
alcool, dupa excese alimentare, dupa unele medicamente, dupa o menstruatie abundenta, dupa
menopauza) :. )xistenta altor boli (0TA, hTA, tulburari de ritm, %(, hipoglicemie, insuficienta
renala, insuficienta hepatica, tumori cerebrale, ateroscleroza cerebrala, insuficienta vertebro$
bazilara, meningite, encefalite, boli infectioase) ;. )xistenta unor simptome asociative (cefalee,
greturi, varsaturi, tulburari de auz, tulburari senzoriale, palpitatii, dureri precordiale, dureri cervicale,
manifestari neurologice, febra, eruptii).
!rincipalele obiective care trebuie urmarite in examenul clinic al bolnavului cu verti,: *.
starea generala (lucid, anxios, obnubillat) .. orientarea in spatiu si timp, intoxicatii cu alcool sau cu
alte substante chimice 9. culoarea tegumentelor (palide, vultuoase) :. examenul craniului (urme de
traumatisme) ;. examenul ochilor (nistagmus, tulburari de vedere, examen de fund de ochi) =.
examenul otic (dureri auriculare, scurgeri, otoscopie) >. coloana cervicala (mobilitate, cracmente)
?. pulsul, frecventa, tulburari de ritm, consultatia cordului, sufluri, palparea si auscultatia carotidelor
@. examenul pulmonar (pneumonii, embolie pulmonara) *B. examenul neurologic (nistagmus,
reflexe pupilare, examenul nervilor cranieni, mersul, proba &omberg, proba index$nas,
tremuraturile extremitatilor).
Tratament: in crizele severe se recomanda repaus la pat, alimentatia trebuie sa fie usoara
si de reechilibrarare hidroelectrolitica, in timpul crizelor se recomanada antiemetice cum ar fi
emetiralul si torecanul, vasodilatatoare, care diminua excitabilitatea labirintica (cinarizina .; mg de
9 ori pe zi), anticolinergice (atropina sau scobutilul), tranchilizante (diazepam), antihistaminice
(feniraminul). 4n cazul in care bolnavul are varsaturi puternice medicamentele se vor administra in
supozitoare sau per cutan. 4n cazul in care verti,ul este determinat de o criza hipertensiva se va
efectua tratamentul antihipertensiv; insuficienta vertebro$bazilara $ antiinflamatoare,
vasodilatatoare.
%3 %45)&)/T4A6 7)&T48) !)&45)&4#)1#)/T&A6): debut brutal1 mai putin brutal;
verti, girator1 senzatia de nesiguranta, de instabilitate; tulburari vegetative zgomotoase, greturi si
varsaturi1 absente sau moderate; hipoacuzie, acufene1 fara; nistagmus unidirectional orizontal1 mai
putin marcat, variabil, disritmic, nesigur; &omberg tendinta de cadere de partea leziunii1 tendinta de
largire a bazei de sustinere; deviatia mersului in stea1 deviatia mersului nesistematizata de cauze
vestibulare, de cauze vasculare, metabolice si tumorale.
T4!'&4 %) 7)&T48 !)&45)&4#: *. verti,ul -DniEre (distensia labirintului membranos,
verti, orizonto$rotator in crize paroxistice, greturi, varsaturi, tulburari unilaterale de auz, acufene,
nistagmus spontan, orizontal, proba &omberg pozitiva) .. sdr arrD$6ieou (iritatia simpaticului
cervical, verti, menieriform, favorizat de miscarile bruste capului, tulburari de vedere, scotoame,
lacrimare, distensie, tulburari vasomotorii ale fetei) 9. Finetoze (determinate de transportul cu
masina, verti, rotator, senzatia de instabilitate, greturi, varsaturi, oscilatii tensionale, modificari ale
pulsului) :. neurinomul de acustic (verti, rotator, acufene, hipoacuzie unilaterala, cefalee occipitala,
mers cerebelos, disfonie, disfagie) ;. traumatisme labirintice (la scufundatori, verti, labirintic,
cefalee, tulburari de auz, de vedere, psihice, evolutie favorabila in cateva zile).
11
T4!'&4 %) 7)&T48 #)/T&A6: *. insuficienta vertebro$bazilara (determinata de
spondiloza cervicala, de ateroscleroza cerebrala, senzatia de verti, sau de instabilitate, accentuate
de miscarile capului, cefalee occipitala, tulburari de vedere, incetosarea vederii, diplopie,
amauroza, disfagie, dizartrie, parestezii buco$faringiene, nistagmus spontan) .. scleroza in placi
(verti,e atipice, senzatia de instabilitate, tulburari de mers, nistagmus spontan, hipoacuzie, acufene,
evolutia in pusee) 9. sdr <allenberg (tromboza arterei cerebeloase inferioare, verti, intens, greturi,
varsaturi, disfagie, disfonie, pareza faciala, sdr #laude$$0).
A(EN)*ATIA:
%g clinic: $ examinare ganglioni: moale, dureros la palpare (inflamatie acuta); dur, indolor
si eventual aderent in profunzime (frecvent malign); adenopatie localizata (infectii locale 2
amigdalita, etc$ sau boli maligne), generalizata ((infectii virale ex: 047 sau in limfom malign $
cautarea focarului infectios (dentar, amigdale, sinusuri paranazale, abcese) $ daca se constata un
ganglion marit se examineaza toti ganglionii $ intotdeauna se exclude splenomegalia (palpare,
ecografie).
%3 diferential: 4nfectii: mai ales mononucleoza si 047; #olagenoze: artrita reumatoida;
-edicamente: 5enitoina, hidralazina; 6imfoame maligne: leucemie, histiocitoza maligna,
metastaze, 0ipertiroidism, sarcoidoza, amiloidoza, tezaurismoze.
(IS*NEEA+
%in punct de vedere clinic, dispneea reprezinta atat un semn cat si un simptom, deoarece
bolnavul cu dispnee are senzatia de sufocare, de sete de aer, de respiratie dificila, de efort
respirator, iar medicul poate constata modificarea frecventei respiratorii, a amplitudinii, a ritmului
respirator, precum si implicarea muschilor respiratori accesori la procesul respiratiei. 6a bolnavii du
dispnee, respiratia devine dintr$un proces inconstient, un proces constient, care determina o stare
neplacuta, de anxietate si de teama de moarte.
#A'()
*. #resterea ventilatiei pulmonare G-ecanisme : a. 0ipoxie ()xemple: efort fizic, altitudine,
atmosfera poluata) b. #resterea metabolismului bazal ()x : stari febrile, tireotoxicoza) c. Acidoza
metabolica ()x : coma diabetica, coma uremica, intoxicatii)H.
.. Tulburarea ventilatiei pulmonare Ga. "bliterarea #&S ()x : edem glotic, corpi straini, tumori de
aeriene, gusa, adenopatii, anevrism de aorta) b. "bstructia #&4 ()x : A, bronsita cronica,
bronsiolita). c. 4nvadare cu lichid ()!A, hemoptizia) d. &educerea suprafetei respiratorii ()x :
pneumonii, bronhopneumonii, emfizem, tumori pulmonare, silocoza, T#) e. #ompresia plamanilor
(pleurezie, hidrotorax, tumori ale peretelui toracic) f. 6imitarea amplitudinilor respiratorii (nevralgii
intercostale, fracturi costale, spondilita, cifoscolioze)H .
9. Tulburarea circulatiei pulmonare G#resterea presiunii pulmonare: stenoza mitrala, valvulopatii
aortice, insuficienta cardiaca stanga, 0TA, miocardopatii, 4-AH .
:. Tulburarea transportului G&educerea cantitatii de 0b: anemie feripriva, anemie posthemoragicaH .
;. Tulburarea reglarii nervoase Ga. 4nfectii cerebrale : meningite, encefalite, poliomielita, botulism ;
b. 6eziuni ale centrilor respiratori (A7#, tumori cerebrale) b. Substante chimice (acidoze, intoxicatii
cu alcool metilic, cu alcool etilic etc)H.
=. Tulburari psihice G4nfluentele psihice asupra centrilor resporatorii: nevroze, stari de anxietate,
depresii, sdr de hiperventiatieH.
#6AS454#A&) #64/4#A:
*. "bstructiva (a. #&S: corpi straini, gusa retrosternala, hipertrofia timusului, anevrismul de aorta,
edem1spasm glotic, tumorile cailor respiratorii superioare + dispnee de tip inspirator, insotita de
tiraj, adica de retractia foselor supraclaviculare si a spatiilor intercostale in timpul inspiratiei si de
ornaj adica de un zgomot respirator care se aude de la diatanta; b. #&4: spasm, exudat, edem ce
apar in bronsiole asa cum se intampla in A si in bronsiolite, AB + dispnee de tip expirator, insotita
de o respiratie prelungita, zgomotoasa si suieratoare, asa numitul Iheezing) sau
.. &estrictiva (pneumonia, bronhopneumonia, pneumotoraxul, silicoza).
9. Sdr de detresa respiratorie acuta (caracterizat de dispnee, de cianoza si hipoxemie $ provocat de
leziuni difuze ale plamanului asa cum ar fi pneumoniile, septicemiile, socul septic. 4n cazul in care
19
in aceste boli apare o tulburare de sinteza a surfactantului, alveolele pulmonare colabeaza ducand
la atelectazia pulmonara si la insuficienta respiratorie acuta).
!A&T4#'6A&4TAT4 #64/4#):
*. -odul de debut: Ga. rusc (corpi straini, embolie pulmonara, pneumotorax, A, traumatisme) b.
!rogresiv (pleurezie, pneumonie, emfizem pulmonar, fibroza pulmonara, insuficienta cardiaca)H.
.. #onditii de aparitie: $ factori declansatori: efortul fizic, stresul psihic, infectiile respiratorii,
traumatismele, alergenii, substantele toxice, iritante.
9. -odificari ale frecventei respiratiei: *. polipnee (stres, efortul fizic, febra, boli pulmonare, ale
pleurei, ale inimii, anemii, hipertiroidism, alcaloza, hipoxie) .. bradipnee (obstructia cailor
respiratorii, edem glotic, A, bronsita cronica, !"#) 9. modificari ale ritmului respiratiei Ga.
#heJne$StoKes (insuficienta circulatorie cerebrala, insuficienta cardiaca, tulburari metabolice, A7#)
b. Fussmaul (coma diabetica, uremica, hepatica, intoxicatii substante acidifiante) c. iot (T##,
encefalite, tulburari metabolice, intoxicatii) d. &espiratie de tip invers (bronhopneumonie la copii) e.
Sindromul de apnee in somn (sindrom de apnee centrala, sindrom de apnee obstructiva) :. !ozitia
bolnavului Ga. "rtopneea$ insuficienta cardiaca stanga; b. 4nspir fortat $ AH ;. Simptome asociate $
4n functie de boala $ tira,, corna,, Iheezing, tuse, expectoratie seroasa, rozata, perlata, spumoasa,
raluri, -7 modificat, matitate pulmonara, cardiomegalie, tulburari de ritm, edeme, febra, stare de
soc, pierderea cunostintei).
#"/%4T44 #A&) !"T %)T)&-4/A A!A&4T4A %4S!/))4:
*. 6a un individ sanatos sau aparent sanatos (efortul fizic, stresul psihic, expunerea la noxe, corpi
straini, traumatisme, hipoxie de altitudine, somnul).
.. 6a un bolnav cu o boala cronica (a. respiratorie: infectii, expunere la alergeni, expunere la noxe,
stresuri psihice; b. cardiovasculara: efort fizic, pozitii agravante, tromboembolism; c. metabolice:
decompensarea cirozei hepatice, decompensarea insuficientei renale, decompensarea diabetului;
d. neuropsihice: nevroze, suspin, oftat, respiratie incompleta, hiperventilatie, alcaloza, tetanie).
9. 6a un bolnav cu o boala acuta (a. respiratorie: agravarea bolii acute, sindromul de detresa
respiratorie; b. cardiovasculara: 4-A, miocardita; c. infectioasa: sepsis, septicemie, socul septic,
plamanul de soc; d. nervoase: A7#, come toxice, metabolice).
#&4T)&446) %) STA464&) A 3&A74TAT44 %4S!/))4: 3radul 4 + aparitia la urcarea a .$9 eta,e
sau alergarea pe teren plat ; 44 + la mersul pe teren plat cu persoane de aceeasi varsta; 444 + la
mersul pe teren plat in ritm propriu ; 47 + la spalat si la imbracat ; 7 + in repaus.
S)-/) S4 S4-!T"-) AS"#4AT): tira,, corna, (obstructia #&S); Iheezing (A); cianoza (sdr de
detresa respiratorie); febra (infectiile respiratorii); ,unghiul toracic (pneumonii, embolia pulmonara);
tusea (pneumopatiile acute); expectoratia (#); edemele (insuficienta cardiaca); paralizii (A7#);
pierderea starii de constienta (coma cetoacidozica); cu dureri intercostale, cu sufluri cardiace,
matitate pulmonara (pleurezii).
%3 %45)&)/T4A6:
%ebut brusc (A, astm cardiac, )!A, embolia pulmonara, pneumotorax), debut progresiv
(pneumonia), dispnee inspiratorie (astm cardiac, )!A, embolia pulmonara, pneumotorax,
pneumonia), dispnee expiratorie (A), bradipnee (A), tahipnee (astm cardiac, )!A, embolia
pulmonara, pneumotorax, pneumonia), ortopnee (A, astm cardiac, )!A), tuse (A, astm cardiac,
)!A, pneumotorax, pneumonie), expectoratie mucoasa (A, pneumonia), expectoratie ruginie
(pneumonia), expectoratia mucoasa ()!A); Iheezing (A); raluri ron$"ante, si#i"ante (A, astm
cardiac), re%itante ()!A, pneumonia), su#re%itante (astm cardiac, pneumonia), diminuarea -7
(A, embolia pulmonara, pneumonia), &espiratie asimetrica (pneumotorax), condensare pulmonara
(embolia pulmonara, pneumonia), hipersonoritate pulmonara (pntx), disparitia murmurului (embolia
pulmonara, pntx, pneumonia), ,unghi toracic (embolia pulmonara, pneumotorax, pneumonia),
febra, frisoane (pneumonia), Tahicardie (embolia pulmonara, pneumotorax, pneumonia), zgomot de
galop, sufluri cardiace (astm cardiac, )!A), cianoza (A, astm cardiac, )!A, embolie pulmonara,
pneumotorax, pneumonia), edeme (astm cardiac, )!A).
(-.E.EA T).A/I/A+
)tiopatogenie
A. (ureri de ori'ine toraia *. !arietale (mialgia, nevralgia intercostala, zona (oster, Sdr Tietze,
-ielom multiplu, osteosarcom) .. Traheobronsice (traheite, bronsite) 9. !leurale (pleurita, pleurezie,
2&
pneumotorax) :. !ulmonare (pneumonia, bronhopneumonia, abcesul pulmonar, embolia
pulmonara, cancerul pulmonar) ;. %iafragmatice (pleurezia diafragmatica, hernia diafragmatica) =.
)sofagiene: (esofagita de reflux, cardiospasm, esofagita flegmonoasa, cancerul esofagian) >.
-ediastinale (emfizem mediastinal, mediastinita, anevrism disecant de aorta, cancerul mediastinal)
?. #ardiace: angina pectorala, angina instabila, 4-A, !rolaps de valva mitrala.
B. (ureri de ori'ine e0tratoraia *. Abdominale: '3%, colica biliara, hernie diafragmatica,
pancreatita acuta; .. Articulare: periartrita scapulohumerala, spondiloza cervico$dorsala, spondilita;
9. !sihice: Sdr %a #osta.
!articularitatile durerii toracice:
"oa"izare+ precordial (miocardite, pericardite), retrosternal (angina pectorala, 4-A, esofagita de
reflux, cardiospasm, mediastinite), in centura (nevralgie intercostala, zona (oster), la baze
(pleurezie, pneumotorax, hernie diafragmatica, la varfuri (spondiloza cervicala, periartrita scapulo$
humerala, cancer ).
arater: constrictiv (gheara): angina pectorala, 4-A ; violent (embolie pulmonara, !neumotorax,
anevrism disecant de Aorta, 4-A), arzator ((ona (oster), surd (mediastinite), intepator (nevroze
cardiace) ; iradiere: in bratul stang: (angina pectorala, 4-A), in umar (colica biliara, periatrita
scapulo$humerala, 4-A), abdominal (anevrism disecant de Aorta, 4-A).
onte0t+ dupa efort (angina pectorala), dupa alimentatie (esofagita, gastrita, hernie diafragmatica),
infectii respiratorii (pneumopatii acute), expunere la frig (nevralgii, miozite, radiculite).
de#ut: brusc (4-A, embolie pulmonara), progresiv (cancer, pneumonie).
*AL*ITATIILE+
!alpitatiile reprezinta un simptom frecvent intalnit in care bolnavul acuza perceptia unor
senzatii dezagreabile ale batailor inimii, descrise in moduri foarte diferite. 'nii le descriu ca pe niste
batai neregulate, altii ca pe falfaituri ale inimii, altii ca pe batai mai puternice ale inimii, altii ca pe
batai care survin dupa o pauza mai indelungata, altii ca pe niste pulsatii care survin in regiunea
precordiala, la baza gatului.
ETI)*AT)1ENIA *AL*ITATIIL). : *. in mod obisniut, omul sanatos nu isi simte bataile inimii.
!erceptia batailor inimii poate fi determinata de anumite stari fiziologice deosebite, asa cum ar fi
efortul fizic si emotiile puternice, stresul .. boli #7 (tulburari de ritm cardiac, cardiopatia ischemica,
insuficienta aortica, insuficienta mitrala, insuficienta cardiaca, %SA, miocardite, !7-) 9. boli
endocrine (tireotoxicoza, spasmofilia, feocromocitomul, menopauza) :. boli de sange $ anemie ;.
boli psihice (stresul psihic, nevroza astenica, hipocondria) =. boli digestive (aerofagie, &3), hernie
hiatala) >. medicamente (adrenalina, atropina, efedrina, tiroxina, miofilina) ?. toxice (alcool, ceai,
cacao, tutun, cafea).
*A.TI/-LA.ITATILE *AL*ITATIIL). :
*. #onditii de aparitie : (#aracteristicile : a. dupa efort 2 )x : sanatos, simpaticotonie, tahicardie
sinusala; b. dupa alcool, tutun, cafea $ intoxicatie, predispozitie simpaticotonie) c. dupa o viroza $
miocardita).
.. -odul de aparitie : (a. rusc $ tahicardie paroxistica, 5iA; b. 6ent $ 5lutter atrial).
9. 5recventa : (a. &apida $ tahicardie sinusala, tahicardie paroxistica, 5lutter atrial, tahicardie
ventriculara; b. 6enta $ bradicardie sinusala, A7, intoxicatie digitala).
:. &itmul : (a. &egulat $ tahicardie paroxistica; b. /eregulat $ 5iA, )S7).
;. %urata : (a. -inute $ tahicardie paroxistica, 5iA; b. "re $ 5iA; c. (ile $ 5iA).
=. %isparitia (a. rusca $ tahicardie paroxistica; b. Spontana $ tahicardie paroxistica).
*.IN/I*ALELE SIM*T)ME AS)/IATE *AL*ITATIIL). : *. durerea precordiala (5iA, 5ltA,
tahicardia paroxistica atriala, tahicardia paroxistica ventriculara, extrasistola, nevroza astenica) ..
dispneea (5iA, tahicardia paroxistica ventriculara, !7-, boala nodului sinusal, S-) 9. ameteli (5iA,
5ltA, tahicardia paroxistica atriala, boala nodului sinusal, A7) :. varsaturi (tahicardia paroxistica
21
atriala, tahicardia paroxistica ventriculara) ;. anxietate (tahicardia paroxistica atriala, 5iA, 5ltA) =.
lipotimie (T!A, T!7, 5iA, 5ltA, SSS, A7).
(-.E.I AB()MINALE+
%urerea abdominala este unul dintre simptomele cel mai frecvent intalnite in practica
medicala deoarece ea poate fi determinata de foarte multe boli abdominale si extraabdominale.
)T4"!AT"3)/4): %urerea abdominala poate fi viscerala, parietala, vasculara, centrala sau
reflexa.
5A#T"&4 #) !"T %)#6A/SA %'&)&)A 74S#)&A6A A%"-4/A6A: *. %istensia brusca a
capsulei unor organe parenchimatoase (hepatalgia, prostatita acuta) .. %istensia sau spasmul unor
organe cavitare (dilatatia brusca, acuta de stomac, litiaza renala, litiaza biliara) 9. Actiunea unor
stimuli chimici cum ar fi acidul clorhidric sau sucul pancreatic (gastrita hiperacida, cancerul gastric,
ulcerul duodenal, pancreatita acuta) :. Tractiunea mecanica a mezourilor sau ligamentelor
(torsiunea de organe pediculate, volvulusul, hernia strangulata) ;. 4schemia unor organe
abdominale (infarctul mezenteric, infarctul splenic) =. !rocesele inflamatorii (abcesul subfrenic,
apendicita acuta, salpingita, peritonita) >. toxinele endogene sau exogene (uremia, cetoacidoza,
toxiinfectiile alimentare, intoxicatia cu !b).
#6AS454#A&)A %'&)&46"& de origine A%"-4/A6A:
*. %urere abdominala difuza (peritonita, ocluzia intestinala, angorul abdominal, infarctul mezenteric,
disectia acuta de aorta, necroza acuta a pancreasului, tensiunea unor organe pediculate, ruptura
unor organe abdominale, enterocolilte acute, colon iritabil, boala #rohn, spasmofilia, limfadenita
mezenterica, periarterita nodoasa, purpura 0enoch$SchLnlein).
.. %urere abdominala localizata in epigastru (sdr dispeptic, gastrita acuta, '3%, !A, hernie
diafragmatica, dilatatia acuta de stomac, ocluzia de colon transvers, anevrism disecant de aorta,
angor abdominal).
9. %ureri in hipocondrul drept (colecistita acuta, litiaza biliara, apendicita inalt situata, abces hepatic,
subfrenic, colica hepatica, colica renala dreapta).
:. %ureri in hipocondrul stang ( '3 perforat, infarct spelnic, ocluzie de colon stang, abces subfrenic,
ruptura de splina, colica renala stanga).
;. %ureri periombilicale (apendicita acuta, hernie epigastrica, adenopatie mezenterica).
=. %ureri in fosa iliaca dreapta (apendicita acuta, pielita acuta, hernia strangulata, sarcina
extrauterina, chistul ovarian, salpingita, pelviperitonita, ileita terminala).
>. %ureri in fosa iliaca stanga (pieilita acuta, hernia inghinala, sarcina extrauterina, chistul ovarian,
rectocolita, pelviperitonita).
?. %ureri in hipgastru (prostatita, retentia acuta de urina, litiaza vezicala, sarcina extrauterina,
avortul, pelviperitonita, abcesul fundului de sac %ouglas).
#6AS454#A&) %'&)&46"& A%"-4/A6) de origine )AT&AA%"-4/A6A:
*. oli cardiace (4-A, angina pectorala, pericardita)
.. oli pulmonare (pneumonia, embolia pulmonara, pneumotorax, plurezia diafragmatica)
9. oli metabolice (uremia, acidoza diabetica, porfiria, tetania)
:. 4ntoxicatii (cu morfina, cu !b, cu medicamente)
;. oli nervoase (radiculite, migrena abdominala, epilepsie abdominala, zona zoster abdominala)
=. oli psihice (nevroze cu tulburari vegetative, depresia mascata, hipocondria)..
S)-/) S4 S4-!T"-) #' #A&) S) AS"#4A(A #)6 -A4 5&)#7)/T %'&)&)A
A%"-4/A6A: disfagia, pirozisul, regurgitatia, eructatiile (dg diferential intre gastrita acuta, gastrita
cronica, hernia hiatala, acalazia cardiei, aerofagia), greturi (dg diferential intre gastrita
acuta1cronica, sdr dispeptic, ileusul mecanic, sarcina, migrena, intoxicatii medicamentoase, sdr
vertiginos), varsaturi (dg diferential intre gastrita acuta1cronica, '3%, cancerul gstric, ileusul
mecanic, colecistita acuta, apendicita acuta, colica renala, 4-A, meningita, tumori cerebrale,
uremia, intoxicatii medicamentoase, sarcina, migrena, sdr vertiginos), durerile retrosternale,
constipatia, oprirea tranzitului, diareea (dg diferential intre enterocolite acute, intoxicatii cu ciuperci,
intoxicatii cu !b, sdr de malbsorbtie, boala #rohn, colonul iritabil), febra (dg diferential intre infectia
urinara, colecistita acuta, abcesul subfrenic, peritonita, pancreatita acuta, boala #rohn, rectocolita
ulcerohemoragica), meteorismul, clapota,ul intestinal, apararea musculara (dg diferential intre
22
perforatia unui organ cavitar, inflamatia peritoneala, peritonita bacteriana, peritonita chimica,
pancreatita acuta), icter (dg diferential intre hepatite acute1cronice, angiocolite, ciroze, cancerul
hepatic, litiaza biliara, tumori biliare, cancerul de cap de pancreas, sdr &otor, sdr %ubin 8ohnson),
ascita, hematemeza (dg diferential intre varice esofagiene, '3%, gastrita acuta, sdr -allorJ$<eiss,
cancerul gastric), rectoragia, melena (dg diferential intre '3%, cancerul de colon, poliopoza
intestinala, invaginatia intestinala, diverticul -ecKel, boala #rohn), paloarea, tahicardia, starea de
soc.
!&4/#4!A6)6) -"%454#A&4 #A&) !"T 54 %)S#"!)&4T) #' A8'T"&'6 )AA-)/'6'4
#64/4# A6 A%"-)/'6'4 %'&)&"S: *. "bservatia abdomenului (abdomen normal conformat,
retractat, marit de volum, eruptii cutanate) .. !alparea abdomenului (abdomen suplu, dureri
spontane, dureri provocate, apararea musculara, prezenta unor tumori, prezenta de lichid) 9.
!ercutia abdomenului (disparitia unor matitati normale, aparitia unor matitati anormale, sonoritatea
accentuata) :. Tuseu vaginal (semne de sarcina, sensibilitatea %ouglasului, existenta unor
formatiuni tumorale, avort in curs, sensibilitatea anexelor) ;. tuseu rectal (fisuri rectale, hemoroizi,
adenom de prostata, cancer rectal, cancer de prostata) =. auscultatia abdomenului (clapota, gastric,
clapota, intestinal, zgomote ocluzive) >. !unctia fundului de sac %ouglas (cand se banuieste o
hemoragie intraperitoneala, o sarcina extrauterina rupta sau o pelviperitonita).
4/7)ST43AT446) !A&A#64/4#) 'T46) 4/ %3 )T4"6"34# A6 %'&)&44 A%"-4/A6) A#'T):
*. )xamenul radiologic abdominal (litiaza renala, litiaza biliara, '3%, varice esofagiene, ocluzia
intestinala, perforatia unor organe abdominale, pneumoperitoneu, tumori abdominale, abces
subfrenic) .. )xamenul ecografic abdominal (litiaza renala, litiaza biliara, chisturi abdominale,
ascita, hepatomegalie, abcese abdominale, anevrism de aorta, pancreatita acuta, hidronefroza,
tumori abdominale, colecistita, hidrops vezicular, limfoame abdominale) 9. )%S (esofagita de reflux,
varice esofagiene, '3%, gastrita, cancer gastric, duodenite, stenoza pilorica, 0%S) :. #olonoscopia
(rectocolita ulcero$hemoragica, boala #rohn, cancerul de colon, polipoza colica) ;. &ectoscopia
(rectocolita ulcero$hemoragica, fisurile anale, hemoroizi, polipi rectali, cancerul rectal) =. Scintigrafia
(hepatita cronice, cancerul hepatic, chisturi hepatice, pancreatita, cancerul pancreatic) >. !unctia
hepatica (hepatita acuta, ciroza, cancerul hepatic) ?. !unctia abdominala (ascita, peritonite,
cancerul peritoneal, metastaze peritoneale) @. )xamenul bacteriologic (enterocolite, abcese
abdominale, peritonite, gastrite, sdr dispeptic, infectii genitale) *B. )xamenul parazitologic
(ascaridioza, teniaza, giardioza, amibiaza, blastocitoza, tricocefaloza, schistosomiaza) **. )xamen
de laborator (pancreatita acuta, infectiile urinare, %(, apendicita, colica biliara, colica renala, sdr de
malabsorbtie, angiocolita, peritonita, boala #rohn, tumorile abdominale).
T.EM-.AT-.ILE
Tremuraturile reprezinta miscari anormale involuntare: ritmice + tremor (de repaus,
postural si intentional) si neregulate. Tremor de re%aus: maxim in repaus si mai putin accentuat in
miscare (debut insidios 2 #oa"a *ar2inson; debut acut $ toxine sau medicamente $ fenotiazinele).
Tremor postural: maxim cand pozitia membrelor e mentinuta activa impotriva gravitatiei si e
micsorat prin repaus si nu se accentueaza marcat in timpul miscarii catre o tinta (acut $ fact toxici
sau metabolici $ ex hipertiroidism $ sau stres sau insidios $ tremor benign sau familial esential).
Tremor intentiona" e mai pregnant in timpul miscarii catre o tinta si nu e prezent in timpul
mentinerii posturii sau in repaus; e semn de #oa"a ere#e"oasa.
%g diferential cu asterixis + inhibitie intermitenta a contractiei musculare. -iscarile
involuntare anormale care sunt neregulate sunt caracterizate suplimentar prin viteza lor si locul
aparitiei si posibilitatea de a fi suprimate voluntar. #ele mai lente: atetoza si distonia. &apide: ticuri
nervoase, pot fi controlate voluntar. &apide si nu pot fi controlate voluntar: coreea, hemibalismul si
mioclonia.
$0. AFECTIUNILE RESPIRAT(RII LA ADULT SI C(PIL ! INFECTIILE ACUTE ALE CAIL(R
AERIENE SUPERI(ARE LA C(PIL9 TRAHE(BR(NSITA9 BR(NH(PATIA CR(NICA
(BSTRUCTI%A9 PNEUM(NIILE9 ASTMUL BR(NSIC9 CANCERUL BR(NH(PULM(NAR9
TUBERCUL(.A PULM(NARA#
T.A3E)B.)NSITA:
2+
Traheobronsita reprezinta o reactie inflamatorie a mucoasei traheobronsice la actiunea
unor factori infectiosi, a unor factori fizicochimici sau alergici.
)T4"6"34): *. 7irusuri (adenovirusuri, rinovirusuri, enterovirusuri, #oxsacKie, )cho, virusurile
gripale si paragripale) .. acterii (!neumococi, Streptococi, Stafilococi, 0aemophilus influenzae) 9.
5actori chimici (vapori de amoniac, acetona, 0#l, formol) :. 5actori fizici (aerul rece, fumul, praful,
pulberile, ceata).
-A/45)STA&4 #64/4#) A6) T&A0)"&"/S4T)4 A#'T): debut brusc sau dupa o infectie
respiratorie superioara, cu febra, frison, dureri musculare, cefalee, ,ena faringiana, ,ena
retrosternala, tuse uscata urmata de o tuse umeda cu expectoratie mucopurulenta, raluri ronflante
si sibilante, evolutie favorabila in >$*B zile.
!A&A#64/4#: 03 $ leucopenie, limfocitoza + in cazul infectiei virale; leucocitoza cu cresterea
polimorfonuclealelor + in cazul infectiei bacteriane;
5"&-) #64/4#) !A&T4#'6A&): !e langa forma comuna, traheobronsitele pot evolua, mai ales la
copil, sub forma unor bronsiolite *. Bronsio"ita: poate fi produsa de 7S&, de adenovirusuri,
virusurile paragripale, 0aemophJlus influenzae, de #hlamJdia sau ordetella pertussis; este f.
frecvent intalnita la sugar, realizand tabloul clinic al unei traheobronsite obstructive: debut brusc sau
dupa o traheobronsita acuta, febra inalta, dispnee inspiratorie, tahipnee, Iheezing, cianoza, raluri
subcrepitante si crepitante, tahicardie, tendinta spre colaps; apreciera gravitatii bronsiolitei acute la
copil (functie de frecventa respiratiei1 schimburi gazoase 1 deshidratare): usoara (M :B$=B 1 normale
1 absenta); moderata (:B$>B1 diminuate 1 minima); severa (N >B 1 minut1 foarte diminuate 1
importanta).
T&ATA-)/T + in formele comune se recomanda repaus fizic si vocal intr$o camera incalzita, cu
aer umidificat, alimentatie usoara, cu ceaiuri calde, combaterea febrei cu paracetamol, calmarea
tusei cu codeina fosforica cu calmotusin si expectoratiei cu fluidifiante asa cum ar fi bromhexinul,
acetilisteina sau carbocisteina. 4n infectiile virale nu este necesara administrarea antibioticelor:
ampicilina .BB $ :BB mg1Kgc i.m. sau i.v. la copil, . $ : g1zi la adult; claritromicina (clacid) *;
mg1Kgc1zi la copil si de . ori cate .;B mg1zi per os la adult; cefuroxim =B mg1Kgc1z i.v. la copil si *,;
2 . g1zi la adult; cefotaxim ;B mg1zi i.v. la copil si .$: g1zi i.v. sau i.m. la adult.
B*)/+
!"# este o boala frecventa care reuneste de fapt doua boli: # si )!.
#: se manifesta clinic sub forma unui sdr bronsitic care trebuie sa aiba o vechime de cel
putin .$9 ani si in cadrul caruia manifestarile clinice trebuie sa fie prezente cel putin trei luni pe an.
)tiopatogenie: 4n aparitia # intervin o serie de factori genetici, precum si factori de mediu, asa
cum ar fi poluarea, fumatul si infectiile respiratorii repetate. 6a baza # se afla hipersecretia de
mucus, inflamatia cronica a #& si obstructia progresiva a cailor aeriene.
5orme clinice de #:
*. # simpla (tabloul clinic este dominat de: tuse si expectoratie mucopurulenta, toaleta matinala,
fara dispnee, raluri bronsice, ronflante, sibilante, subcrepitante, 7)-S $ /)
.. # obstructiva (tuse, expectoratie, dispnee progresiva, Iheezing, raluri sibilante in expir,
crepitante in inspir, semne de hiperinflatie cu hipersonoritate pulmonara si -7 diminuat, 7)-S
scazut).
9. # astmatiforma (tuse, expectoratie, dispnee progresiva, crize de dispnee expiratorie, raluri
ronflante si sibilante, hiperinflatie pulmonara, 7)-S scazut).
)!: este determinat de dilatarea cailor aeriene situate distal de bronhiolele terminale,
spatiile alveolare a,ungand de la dimensiunea de *BB$*;B microni pana la 9$: mm.
)tiopatogenie: la aparitia )! contribuie o serie de factori genetici, precum si o serie de factori de
mediu, asa cum ar fi fumatul, poluarea si infectiile respiratorii repetate, care favorizeaza
distrugerea peretilor alveolari si dilatarea spatiilor aeriene. 5actorii genetici sunt reprezentati de
scaderea sintezei substantelor care inhiba enzimele proteolitice. Astfel, enzimele proteolitice, asa
cum ar fi elastazele si proteazele eliberate de neutrofile si macrofage, vor putea ataca peretii
alveolari (dilatarea spatiilor aeriene este determinata de distrugerea peretilor alveolari de catre
enzimele proteolitice). !e de alta parte la bolnavii cu )! scade secretia de alfa $* antitripsina de
catre ficat, ceea ce va permite lizinelor bacteriene sa actioneze asupra peretilor alveolari. Toate
2-
acestea vor duce la reducerea elasticitatii pulmonare, la cresterea efortului muschilor respiratori si
mai ales la reducerea suprafetei de schimburi gazoase ale plamanilor.
)7A6'A&)A %4S!/))4 4/ )!. 3&A%'6 *. la urcat .$9 eta,e, sau la alergare pe teren plat,
3&A%'6 .. la mers pe teren plat cu persoane de aceeasi varsta; 3&A%'6 9. la mers pe teren plat
in ritm propriu; 3&A%'6 :. la spalat si imbracat; 3&A%'6 ;. in repaus.
!A&T4#'6A&4TAT46) #)6"& %"'A T4!'&4 %) !"#:
1. Ti%u" A sau %in2-%u$$er ()! 2 predomina dispneea progresiva, cu semne mai reduse de #; la
examenul obiectiv se constata torace in butoi, torace dilatat, hipersonoritate pulmonara, cord
normal, fara cianoza, radiologic hipertransparenta pulmonara, hipoxemie moderata, hipercapnie
moderata, 0t :B$;BO).
2. Ti% B sau #"ue #"oatter (# $ predomina tusea, expectoratia si cianoza, predomina bronsita;
episoade bronsitice (cu tuse si expectoratie mucopurulenta), torace normal conformat, sonoritate
pulmonara mai putin crescuta ca la tipul A si prezenta unor raluri bronsice, cord marit, cu cianoza,
desen bronhovascular accentuat, hipoxemie severa, hipercapnie moderata, 0t ;B$=BO).
STA%4'6 !"#:
Stadiul 4 + dispnee gr *, capacitate de efort pastrata, 7)-S N =BO, gazometrie normala, calitatea
vietii putin influentata;
Stadiul 44 + dispnee gr .$9, capacitate de efort redusa, 7)-S :B$=BO, hipoxemie, calitatea vietii
afectata;
Stadiul 444 + dispnee gr :$;, incapacitate de efort, 7)-S M :BO, hipoxemie severa, calitatea vietii
profund afectata.
"4)#T47)6) T&ATA-)/T'6'4 !"#: *. &educerea iritatiei bronsice .. #ombaterea factorilor
de risc 9. %ezobstructia bronsica :. Tratamentul infectiilor bronsice ;. &educerea cantitatii de
mucus =. 5avorizarea eliminarii secretiilor >. Ameliorarea schimburilor respiratorii ?. Ameliorarea
functiei respiratorii @. !revenirea si tratamentul acutizarilor *B. !revenirea complicatiilor **.
4mbunatatirea calitatii vietii.
T&ATA-)/T'6 4/ 5'/#T4) %) S)7)&4TAT)A "644: *. 5orma usoara (beta$. adrenergice
inhalator, anticolinergice inhalator, aminofilina, mucolitice la nevoie) .. 5orma moderata (beta$.
adrenergice inhalator, anticolinergice inhalator, aminofilina, mucolitice, corticoizi inhalator sau per
os) 9. 5orma severa (beta$. adrenergice inhalator, anticolinergice inhalator, aminofilina i.v.,
mucolitice, corticoizi i.v., antibiotice, oxigenoterapie).
*NE-M)NII:
$ reprezinta o inflamatie a parenchimului pulmonar care intereseaza alveolele pulmonare,
bronhiolele si tesutul interstitial care realizeaza un tablou radiologic de condensare pulmonara.
)T46"34A !/)'-"/446"&:
*. !neumonii primitive (a. !neumonii bacteriene: Streptococcus pneumoniae (pneumococ),
Streptococcus pJogenes, StaphJlococcus aureus, acilul 5riedlander, 0eamophilus influenzae,
6egionella pneumoniae, -oraxella catarrhalis; b. Alte microorganisme: -Jcoplasma pneumoniae,
&icKetsii (febra P);
c. 7irusuri: virusul gripal, adenovirusuri, 7S&, virusul ru,eolei, virusul varicelei; d. !rin inhalare de
substante chimice: gaze, pulberi, lipoizi)
.. !neumonii secundare (a. !rin tulburari circulatorii: !neumonii hipostatice, %upa edem pulmonar;
b. !rin tulburari bronsice: cancer bronsic, bronsiectazii).
#6AS454#A&)A !/)'-"/446"&:
*. !neumonii comunitare: imunitate normala, flora obisnuita;
.. !neumonii nosocomiale: imunitate relativ normala, flora de spital;
9. !neumoniile la imunocompromisi: imunitate compromisa, flora speciala.
)T4"6"34A !/)'-"/446"& #"-'/4TA&) 4/ "&%4/)A 5&)#7)/T)4 A3)/T'6'4
!AT"3)/: !neumococul, 0aemophilus influenzae, 6egionella pneumoniae, acili gram negativi,
7irusuri gripale, adenovirusuri, Stafilococul auriu, altii germeni.
-A/45)STA&46) #64/4#) A6) !/)'-"/4)4 #"-'/4TA&): debut brusc cu febra, facies
vultuos, herpes labial, limba saburala, frison solemn, ,unghi toracic, polipnee :B$;B1min, cianoza,
tuse, expectoratie ruginie, delimitarea amplitudinii respiratorii, matitate, exacerbarea vibratiilor
2.
vocale, diminuarea -7, suflu tubar, raluri crepitante, tahicardie, tendinta de scadere a tensiunii
arteriale.
-A/45)STA&46) #64/4#) A6) !/)'-"/4)4 74&A6): debut mai lent, febra, frisonete, cefalee,
dureri retroorbitare, curbatura, catar orofaringian, tuse uscata, suparatoare, tahipnee, semne
pulmonare mai sarace, diminuare -7, raluri bronsice diseminate, absenta semnelor de condensare
pulmonara.
%3 %45)&)/T4A6 %4/T&) !/)'-"/4A !/)'-"#"#4#A S4 !/)'-"/446) 74&A6): debut
brusc1 debut progresiv; febra ridicata1 moderata; frison solemn1 frisonete; ,unghi toracic prezent1
absent; tuse rara1 tuse suparatoare; expectoratie ruginie1 redusa; stare generala alterata1 moderata;
sdr de condensare prezent1 absent; 03: leucocitoza1 leucopenie; afectarea #&S absenta1
prezenta.
)T4"6"34A !/ /"S"#"-4A6) 4/ "&%4/)A 5&)#7)/T)4 A3)/T'6'4 !AT"3)/:
!seudomonas aeruginosa, Stafilococul auriu, Flebsiella, )scherichia coli, 0aemophilus influenzae,
!roteus mirabilis, )nterobacter, Streptococul pneumoniae.
!A&T4#'6A&4TAT46) !/)'-"/446"& 4/ 5'/#T4) %) )T4"6"34A 6"&: *. !neumonia
stafilococica (Stafilococul auriu, mai ales nosocomiala, la indivizi debilitati, la batrani si copii, stare
toxica, tendinta la colaps, aspect de bronhopneumonie, abcese multiple, reactie pleurala, stare
septica, leucocitoza pronuntata) .. !neumonia cu bacil 5riedlander (mai rara, mai ales la tarati, la
alcoolici si diabetici, stare generala alterata, stare de prostratie, dispnee pronuntata, tendinta la
colaps, sputa brun$inchisa, tendinta de a forma abcese, &x opacitati nodulare diseminate) 9.
pneumonia cu 6egionella (debut pseudogripal, pneumonie extinsa, tendinta la bilateralizare, reactie
pleurala, afectare hepatica si renala, tendinta de insuficienta respiratorie si renala) :. !neumonia cu
#hlamJdia (debut pseudogripal, semne fizice sarace, manifestari nervoase, forma tifoida,
leucopenie, &x opacitati hilare difuze) ;. !neumonia cu 0aemophillus influenzae (apare dupa
infectiile virale, dispnee accentuata, tuse, ,unghi toracic, stare generala alterata, semne fizice
sarace, &x umbre mici, diseminate pe ambii plamani).
!A&T4#'6A&4TAT46) !/)'-"/4)4 4/ 5'/#T4) %) 7A&STA S4 %) T)&)/: *. !neumonia la
copil (&eactivitate crescuta, !osibilitatea aparitiei unor tulburari toxiinfectioase, Tulburari cardio$
respiratorii, Tulburari hidroelectrolitice, Tendinte de stop cardio$respirator) .. !neumonia la batrani
(!oate evolua cu simptomatologie mai stearsa, febra redusa sau afebrilitate, stare de adinamei,
tendinta la colaps) 9. ronhopneumonia la tarati (debut mai lent, stare toxicoseptica, frisoane
repetate, tendinta la bilateralizare, raluri crepitante si subcrepitante diseminate, nu se pot depista
zone de matitate, la examenul radiologic se constata opacitati nodulare bilaterale).
A!&)#4)&)A 3&A74TAT44 !/)'-"/4)4 6A #"!46 (moderata 1 severa 1 f. severa): *. tahipnee:
moderata 1 accentuata 1 f. accentuata; .. tira,: absent1 moderat 1 accentuat; 9. alimentatia orala:
posibila 1 posibila 1 imposibila; :. cianoza: absenta 1 absenta 1 prezenta; ;. geamatul: absent 1
prezent 1 prezent; =. deshidratarea: absenta1 absenta 1 prezenta; >. starea de constienta: prezenta 1
prezenta 1 absenta ; ?. tendinta la stop cardio$respirator: absenta1 absenta 1prezenta.
T&ATA-)/T'6 A/T44"T4# "&4)/TAT47 A6 !/)'-"/446"&:
*. !neumonia pneumococica (!enicilina, ampicilina, amoxicilina, augmentin, cefotaxim,
eritromocina)
.. !neumonia stafilococica (meticilina, cefalotina, cefazolina)
9. !neumonia cu 0aemophilus influenzae (doxiciclina, biseptol, cefuroxim, cefaclor, claritromicina)
:. !neumonia cu 6egionella (eritromicina, ciprofloxacina)
;. !neumonia cu anerobi (gentamicina, metronidazol)
=. !neumonia virala (simptomatic, acJclovir, imunoglobuline).
A/T44"T4#) &)#"-/%AT) 4/ T&ATA-)/T'6 A-'6AT"& A6 5"&-)6"& -)%44 %)
!/)'-"/4) 6A #"!46: penicilina ;B.BBB '1Kg i.m. la =h; amoxicilina .B mg1Kg oral la ?h;
augmentin *B$*; mg1Kg oral la ?h; eritromicina *B mg1Kg p.o. =h; cefoxime ? mg1Kg p.o. =h;
claritromicina >,; mg1Kg oral la *.h; biseptol ; mg1Kg oral *.h; cefaclor *B mg1Kg oral la = ore.
ASTM B.)NSI/+
2/
5iind o boala care evolueaza in crize, mf este confruntat cu astmul bronsic atat in cadrul
primului contact medical cat si in cadrul continuitatii asistentei medicale, privind ingi,irea bolnavului
cronic in vederea prevenirii crizelor de astm bronsic. Astmul bronsic este o boala care se poate
manifesta sub forma de crize de dispnee paroxistica expiratorie, uneori f. severe si poate avea o
evolutie progresiva favorizand aparitia emfizemului pulmonar, a hipertensiunii pulmonare si a
cordului pulmonar cronic.
)T4"!AT"3)/4):
A este o boala cronica inflamatorie a cailor respiratorii asociata cu o hiperreactivitate
bronsica, pe fondul careia pot sa apara crize periodice de dispnee paroxistica expiratorie, cu o
obstructie difuza a fluxului aerian.
-)#A/4S-) 4-!64#AT) 4/ !AT"3)/4A AST-'6'4 &"/S4#:
*. -ecanisme alergice: teren atopic, sensibilizare primara, activarea 6JT helper, activarea 6J,
sinteza 4g), atasarea 4g) de mastocite si eozinofile, contacte ulterioare cu alergenul, degranularea
mastocitelor, eliberarea unor substante chimice active, cresterea permeabilitatii vasculare,
chemotactism, citotoxicitate, bronhoconstrictie, edem bronsic, secretie bronsica, dispnee
expiratorie.
.. -ecanisme neuronale: sistemul colinergic bronhoconstrictor, vehiculat de vag, mediat de
acetilcolina, receptorii muscarinici -* si -. produc bronhoconstrictie, secretia de mucus, reflexul
colinergic bronhoconstrictor, stimulat de histamina, bradiKinina, dar si de praf, de fum si de factori
mecanici.
9. 0iperreactivitatea bronsica: favorizata de denudarea epiteliala si expunerea terminatiilor
nervoase la actiunea factorilor patogeni, praful, fumul, efortul fizic, aerul rece, bradiKinina, pot
produce bronhoconstrictie prin excitarea terminatiilor nervoase din submucoasa, testele de
provocare cu histamina si metacolina.
)5)#T)6) S'STA/T)6"& )64)&AT) %) -AST"#4T) S4 %) )"(4/"546) AS'!&A
&"/0446"& :
*. ronhoconstrictie: histamina, adenozina, !3%., !35., TAA., !A5, 6T#:, 6T%:, 6T):,
#Js6T*, #Js6T..
.. )dem: histamina, Kinine, !A5, 6T#:, 6T%:, 6T):
9. Secretie bronsica: histamina, !A5, 6T%:.
#6AS454#A&)A #&4()6"& %) AST- &"/S4#: *. 'soara (dispnee usoara, poate vorbi fraze,
este capabil sa se aplece, nu foloseste muschii respiratori auxiliari, Iheezing moderat, puls sub
*BB1min, puls paradoxal sub *B, !)5 N?BO) .. -oderata (dispnee moderata, poate vorbi propozitii,
prefera pozitia sezanda, foloseste muschii respiratori auxiliari, raluri in expir, puls intre *BB$
*.B1min, pulsul paradoxal intre *B$.;, !)5 ;B$?BO) 9. Severa (dispnee severa, poate vorbi
cuvinte, incapabil sa se aplece, foloseste muschii respiratori auxiliari, raluri atat in expir, cat si in
inspir, pulsul peste *.B1minut, pulsul paradoxal peste .;, !)5 sub ;BO).
5"&-) #64/4#"$)7"6'T47) %) AST- &"/S4#:
*. 4ntermitent usor (crize scurte M .1sapt, crize nocturne M .1luna, asimptomatic intre crize, !)5 N
?BO, variabilitate !)5 M .BO)
.. !ersitent usor (crize N .1sapt; M *1zi, crize nocturne N .1luna, boala poate afecta activitatea si
somnul, !)5 N ?BO, variabilitate !)5 .B $ 9BO)
9. !ersistent moderat (crize zilnice, crize nocturne N *1 saptamana, boala afecteaza activitatea si
somnul, necesita utilizarea zilnica a beta . stimulantelor, !)5 =B $ ?BO , variabilitate !)5 N 9BO)
:. !ersistent sever (crize frecvente, bronhospasm permanent, crize nocturne frecvente, activitate
fizica limitata, !)5 M =BO, variabilitate !)5 N 9BO).
5"&-) #64/4#) !A&T4#'6A&):
*. Astmul bronsic atopic 2 este determinat de sinteza unor reagine care ,oaca rolul central in
patogenia A. Astmul atopic sau extrinsec este un astm alergic care apare la varste tinere, pe
fondul unor antecedente familiale de boli alergice, de rinite, eczeme si urticarie. )l este declansat
de contactul cu alergenul sensibilizant, testele cutanate sunt pozitive si 4g) sunt crescute.
.. A neatopic $ A intrinsec debuteaza de obicei la adult, fara A0# sau A!! de boli alergice, este
declansat de obicei de infectii intercurente, cu tuse si expectoratie mucopurulenta, testele cutanate
si 4g) sunt normale.
27
9. Astmul de efort 2 survine mai ales la copii si la tineri, la cateva minute dupa incetarea efortului
fizic, crizele pot fi prevenite cu betamimetice (betaagonisti) sau cu antileucotriene, administrate
inaintea efortului).
:. Astmul indus de aspirina 2 survine mai rar la copii si mai des la adultii neatopici ; crizele apar la
*$. ore dupa ingestia aspirinei ; se presupune ca prin inhib #"A, aspirina stimuleaza sinteza de
leucotriene, care declanseaza criza de A.
;. Astmul profesional 2 este determinat de factori alergici sau iritanti de natura profesionala, asa
cum se intampla in industria moraritului, in industria textila si in industria chimica, crizele fiind
declansate uneori la locul de munca.
-A/45)STA&4 #64/4#): debut brusc, in cateva minute, cu o dispnee expiratorie si Iheezing.
#rizele de A apar de obicei noaptea, datorita predominantei tonusului vagal. )le pot fi declansate
de expunerea la alergenul sensibilizant, de infectiile virale, de fum, de praf, de substante polunate,
de stresurile psihice, sau de consumul unor medicamente, cum ar fi aspirina sau betablocantele.
'neori, crizele de A pot fi declansate de rinoree, stranut si tuse spastica. 6a examenul fizic al
bolnavului in criza de A se poate constata o dispnee expiratorie, cu un torace in hiperinflatie. 4n
cizele mai severe intra in functiune muschii respiratori accesori. 6a percutie se poate constata o
hipersonoritate, iar la auscultatie se pot auzi raluri bronsice sibilante pe ambele arii pulmonare. 4n
functie de secretia bronsica se pot auzi raluri subcrepitante, ca un zgomot de porumbar. Semne
prodromale, itritabilitate, rinoree, starnut, sete de aer, senzatie de sufocare, ortopnee, stare de
neliniste, paloare sau cianoza, coaste orizontalizate, dispnee expiratorie, Iheezing, bradipnee,
hipersonoritate. -7 este de obicei prezent, diminuarea lui sugerand o obstructie bronsica mai
severa. 4n timpul crizelor de A, bolnavul poate prezenta o tahicardie de @B $ *BB b1min si o
tensiune arteriala normala. #riza de A se termina de obicei prin reducerea treptata a dispneei, cu
o tuse insotita de expectoratie perlata, cu poliurie si cu somolenta. (ronflante si sibilante, tuse,
expectoratie perlata).
4/7)ST43AT44 !A&A#64/4#) :
*. explorarea functiei respiratorii: Ga. in timpul crizei : se poate constata o scadere a 7)-S cu
N*;O, indicele Tiffneau M>BO, !)5 scade cu N.BO, 7& si #!T cresc, iar dozarile gazelor
sanguine arata o scadere !a"., o crestere a !a#". si o crestere a !h$ului b. intre crize : pot fi /,
in aceste cazuri, pt. a depista A se pot efectua probe de provocare, cu a,utorul carora, se vor
produce modificari asemanatoare crizelor de A c. variabilitatea obstructiei : se poate stabili prin
masurarea !)5 de cateva ori pe zi, dimineata la sculare, seara si inainte si dupa administrarea de
bronhodilatatoare. 6a indivizii normali variabilitatea !)5 este mai mica de M *BO. " variabilitate
mai mare indica un prognostic mai grav.
.. alte investigatii paraclinice : )xamenul radiologic poate fi normal sau poate arata semne de$
hiperinflatie pulmonara, cu hipertransparenta campurilor pulmonare, de asemenea el poate pune in
evidenta eventualele complicatii ale A, asa cum ar fi pneumotoraxul; )xamenul sputei poate pune
in evidenta prezenta )ozonifile, spiralele #urschmann si cristalele #harcot$6aJden, iar in cazul
unor infectiii prezenta leucocitelor; 03 2 poate evidentia eozinofilie; Testele serologice 2 pot
confirma prezenta unor 4g) specifice; Testele cutanate 2 pot confirma sensibilitatea bolnavului la
diferiti alergeni.
%3 !"(4T47
!resupune stabilirea dg de astm bronsic precum si dg severitatii bolii.
*. %iagnosticul A se face pe baza semnelor clinice caracteristice de crizei de A cu Iheezing,
bradipnee expiratorie, cu tira,, cu corna,, cu tuse, cu expectotatie perlata, cu un torace in
hiperinflatie, cu hipersonoritate pulmonara, cu raluri sibilante, precum si pe baza investigatiilor
functionale care arata o scadere a 7)-S, a !)5, precum si a investigatiilor radiologice,
biochimice si imunologice, care pot sa arate o implicare a mecanismelor alergice.
.. %iagnosticul severitatii A se face in functie de frecventa crizelor, diurne si nocturne, de
simptomatologia dintre accese, de capacitatea bonavului de a$si indeplini activitatile sale
curente, si de valoarea !)5, in astm intermitent usor, persistent usor, persistent moderat si
persistent sever.
%3 %45)&)/T4A6: *. Astmul cardiac (dispnee de tip inspirator, asociata cu semnele unor boli
cardiace asa cum ar fi: cardiomegalia, zgomotul de galop si tahicardia; .. !"# (dispnee
21
inspiratorie cronica, asociata cu tuse si cu expectoratie mucopurulenta; 9. "bstructia cailor aeriene
produsa de tumori; :. Trombembolismul pulmonar; ;. 7asculitele; =. Sdr carcinoid.
#"-!64#AT446) A: emfizemul pulmonar, hipertensiune pulmonara, pneumotorax, infectii
respiratorii, complicatii determinate de tratamentul f. indelungat cu corticoizi, asa cum ar fi
osteoporoza, sdr #ushingoid si diabetul steroid.
"4)#T47)6) T&ATA-)/T'6'4: *. #ombaterea crizelor .. !revenirea crizelor 9. !astrarea
functiei respiratorii in limite normale :. !astrarea capacitatii de efort :. )vitarea efectelor secundare
ale medicamentelor ;. !revenirea obstructiei ireversibile =. !revenirea complicatiilor >.
4mbunatatirea calitatii vietii.
T&ATA-)/T'6 #&4()6"&: *. eta$. agonisti *$. pufuri: salbutamol, terbutalina, fenoterol ..
#orticoizi sistemici i.v.: 00# ;B$*BB mg i.v., prednisolon .;Bmg i.v., -etilprednisolon .;B mg i.v. 9.
-etilxantine $ aminofilina (miofilin) .:B mg lent i.v.,*$. tb a *BB mg p.o. :. Anticolinergice:
ipratropium (atrovent) *$. pufuri.
T&ATA-)/T'6 %) 5"/% A6 A: *. Antiinflamatoare Ga. corticosteroizi inhalatori *$. pufuri de .
ori1zi (beclometazona, budesonid, fluticasona, triamcinolon) b. corticoizi sistemici (prednisolon ;$*B
mg1zi, metilprednisolon .B$?B mg la . sapt) c. #romoglicatul disodic *$. pufuri de . ori1zi d.
/edocromil *$. pufuri de . ori1zi e. Antileucotriene (monteluKast 2 singulaire * tb de *Bmg1zi,
zafirluKast 2 accolate * tb de .Bmg1zi).
.. ronhodilatatoare Ga. eta$. agonisti *$. pufuri de doua ori1zi (salbutamol $
ventolin, salmeterol $ serevent, fenoterol $ berotec) b. -etilxantine (aminofilina .$9 tb1zi,
teofilina . tb1zi) c. Anticolinergice (ipratropium $ atrovent *$. puf de . ori1zi).
T&ATA-)/T'6 #&"/4# A6 A 4/ 5'/#T4) %) S)7)&4TAT)A "644 :
A. 4ntermitent usor (in criza: beta$. agonist inhalator la nevoie, beta$. agonist sau cromoglicat
inainte de efort sau inainte de contactul cu alergenul; trat. cronic: nu este necesar tratamentul de
intretinere.
. !ersitent usor (in criz: beta$. agonist inhalator la nevoie, nu mai mult de 9$: ori1zi; trat. cronic:
corticoizi inhalator, doze mici de .BB$;BB mcg1zi, sau cromoglicat sau nedocromil sau teofilina
retard sau antileucotriene).
#. !ersistent moderat (in crize: beta$. agonist inhalator la nevoie nu mai mult de 9$: ori1zi; trat.
cronic: corticoizi inhalator, doze moderate ;BB$*BBB mcg1zi, la nevoie beta$. agonist inhalator sau
beta$. agonist p.o. au teofilina retard).
%. !ersitent sever (in crize: apreciat in functie de gradul in care forma fizica si psihica influenteaza
activitatea curenta a individului; trat. cronic: corticoizi inhalator, doze mari *BBB 2 .BBB mcg1zi,
beta$. agonist inhalator sau p.o., la nevoie corticoizi p.o.)
/AN/E. B.)N3)*-LM)NA.
#A&A#T)&4ST4#4: tuse, dispnee, hemoptizie, anorexie, scadere ponderala.
#6AS454#A&) 04ST"6"34#A.:
#A&#4/"- #' #)6'6) S#'A-"AS),
A%)/"#A&#4/"-,
#A&#4/"- #' #)6'6) -4#4,
#A&#4/"- #' #)6'6) -A&4.
S%& !A&A/)"!6A(4#) :
*. )ndocrine: sdr.#ushing, ginecomastie, hipercalcemie;
.. "sos: degete hipocratice;
9. /euromuscular: miastenie, dermatomiozita,
:. /europatie periferica;
;. #ardio$vascular: tromboflebita, endocardita nebacteriana;
=. 0ematologie: anemie, #4%, eozinofilie, trombocitoza;
>. #utanat: acantosis nigricans.
;O + sdr.de 7#S, sdr.#laude ernard 0orner, sdr. !ancoast Tobias, paralizie de nerv frenic, nerv
laringeu.
!A&A#64/4#
&x sau #T C mase tumorale care cresc progresiv, infiltrate, atelectazii, cavitati, interesare pleurala;
29
citologic: (sputa, lichid pleural) $ confirma dg.;
complicatii: sdr de 7#S, paralizie de nerv frenic, laringeu.
T&ATA-)/T
#hirurgie de electie cu exceptia: metastazelor extratoracice, tumora la nivelul traheei, paralizie nerv
laringeu, frenic, sdr.7#S, alterarea functiei pulmonare, cancer cu celule mici + chimioterapie
asociata, radioterapie in scop simt; std.44$444 chirurgie urmata de chimioterapie (9 droguri) dupa
rezectii complete.
TB/+
oala infecto contagioasa produsa de -Jcobacterium tuberculosis (bacilul Foch), in
proportie de @BO, mai rar de -Jcobacterium bovis.
)T4"!AT"3)/4): *. tuberculoza este o boala infecto$contagioasa .. este produsa de -.T. 9.
sursa de infectie este omul bolnav care elimina bacili :. calea de transmitere predominant aeriana
;. inhalarea bacilului tuberculos determina infectia primara =. in ma,oritatea cazurilor infectia
primara are evolutie oculta >. infectia primara determina vira,ul tuberculinic ?. uneori infectia
primara poate determina complicatii @. complexul simplu format din sancru de inoculare si
adenopatia satelita *B. complicatii benigne, compresia bronsica, fistula gangliobronsica **.
complicatii grave, pneumonia, bronhopneumonia, miliara *.. uneori bacilul tuberculos disemineaza
in alte organe, rinichi, S/, sistem osteo$articular *9. infectia primara are de obicei tendinta la
vindecare *:. incapsulare fibroasa si calcificare *;. leziunile primare se pot steriliza, sau pot contine
bacili in stare latenta *=. imunitatea din tuberculoza este relativa si nu confera o protectie totala,
putand fi influentata de diferiti factori interni si externi *>. scaderea capacitatii de aparare a
organismului poate duce la reactivarea leziunilor primare *?. astfel dupa o lunga perioada de timp
poate apre tuberculoza secundara *@. scaderea capacitatii de aparare poate fi produsa de infectii
virotice, viroze respiratorii, hepatite virale, 047 .B. sau de boli maligne, neoplazii, limfoame, dializa
.*. sau de medicamente imunosupresoare, corticoizi, citostatice ... sau de conditii socio$
economice precare, malnutritie, varsta avansata .9. tuberculoza secundara mai poate fi produsa de
o suprainfectie .:. debutul tuberculozei secundare poate fi lent progresiv sau acut, sub forma unei
pneumonii, bronhopneumonii sau chiar a unei hematemeze.
5"&-) #64/4#) %) T# !&4-A&A: *. !rimoinfectia oculta (reprezinta peste @BO din infectiile
tuberculoase primare, evolueaza fara nici o manifestare clinica, fara semne radiologice, singurul
semn este conversia reactiei la tuberculina) .. !rimoinfectia simpla (semne clinice minore, semne
de impregnare bacilara, astenie, anorexie, transpiratii nocturne, examenul radiologic evidentiaza
complexul primar, afectul primar pulmonar, forma rotunda, de cativa mm si adenopatia satelita, hilar
sau traheobronsic) 9. !rimoinfectia cu complicatii benigne (apare mai ales la sugari si copilul mic,
adenopatia poate produce compresie bronsica, Iheezing, atelectazie, focare pneumonice, fistula
gangliobronsica, bule de emfizem) :. !rimoinfectia cu complicatii grave (forme cazeoase$extensive,
manifestate clinic prin pneumonie, bronhopneumonie, miliara, cu stare generala alterata, cu
manifestari pulmonare dar si extrapulmonare) ;. !rimoinfectia tardiva (la tineri si adulti care nu au
facut infectia primara, ma,oritatea formelor sunt oculte, unele se complica cu pleurezie sero$
fibrinoasa, riscul de trecere de la infectia primara la tuberculoza secundara).
-A/45)STA&4 #64/4#) A6) T')&#'6"()4 !'6-"/A&): de obicei debuteaza lent progresiv,
subfebrilitate, astenie, inapetenta, scaderea in greutate, tuse seaca, uneori debuteaza acut,
hemoptizie, pleurezie.
5"&-) &A%4"6"34#) A6) T')&#'6"()4 !'6-"/A&): *. 5orma infiltrativa (infiltrat nodular,
sediul subclavicular, opacitati difuze cu caracter infiltrativ, opacitati nodulare izolate, sau confluente,
conglomerate neomogene cu aspect polimorf) .. 5orma cazeos$circumscrisa (cazeificarea
inflitratelor, tuberculomul unic de forma rotunda, cu contur net de .$: cm, evolutie lenta spre
caverna) 9. 5orma cavitara (cavitate tuberculoasa, ramolirea si evacuarea bronsica a zonelor
cazeificate, umbre inelare, localizate mai ales la lobii superiori) :. 5orma miliara (numeroase
opacitati micronodulare de .$9 mm, difuze, raspandite pe ambele campuri pulmonare).
%3 %45)&)/T4A6 A6 T')&#'6"()4 4/ 5'/#T4) %) -A/45)STA&46) )4 #64/4#"$
&A%4"6"34#): *. Adenopatia (limfogranulomatoza benigna, sarcoidoza, cancerul pulmonar,
adenopatii infectioase) .. 4nfiltratul pulmonar (virozele pulmonare, infiltratul eozinofil, congestiile
+&
pulmonare) 9. Tuberculomul (cancerul pulmonar, chisturile pulmonare) :. #avernele pulmonare
(chisturile pulmonare, abcesul pulmonar, cancerul excavat, emfizemul bulos).
-)%4#A-)/T) 'T464(AT) 4/ T&ATA-)/T'6 T')&#'6"()4: 4zoniazida, &ifampicina,
!irazinamida, )tambutolul, Streptomicina.
$1. AFECTIUNILE CARDI(%ASCULARE LA ADULT SI C(PIL ! CARDI(PATIILE
C(N2ENITALE9 %AL%UL(PATIILE9 HIPERTENSIUNEA ARTERIALA9 CARDI(PATIA
ISCHEMICA9 TULBURARILE DE RITM CARDIAC9 END(CARDITELE9 INSUFICIENTA
CARDIACA9 TR(MB(FLEBITELE#
4AL4-L)*ATII+
ST)/"(A -4T&A6A:
impiedica circulatia sangelui de la plamani si AS catre 7S; calcificarea inelului sau marginii libere a
valvei mitrale urmare a malformatiei congenitale sau bolii de tesut con,unctiv; dg diferential cu
mixomul atrial stang sau cor triatriatum
5izio%ato"o'ie + cresterea presiunii la nivelul AS, vene pulmonare, presiune capilara pulmonara,
staza pulmonara; dilatare atriu stang si fibrilatia poate duce la aparitia de trombi.
(' + staza pulmonara (dispnee, tuse, ocazional hemoptizie), zg * intarit, clic diastolic de
deschidere si uruitura diastolica, ecocord C %oppler.
Tratament + evitarea exercitiului fizic, infectii; diuretice, terapie anticoagulanta (heparina,
Iarfarina), tratament 5iA 6di'o0in, #"oante de ana"e de /a, #eta#"oante, ardioversie),
profilaxie endocardita infectioasa, tratament chirurgical (simptome severe, aria mitralei M *
cm.1m.).

ST)/"(A A"&T4#A: calcificarea si degenerescenta valvelor normale, calcificarea si fibroza unei
valve Aortice, boala valvulara reumatica (cand 7S pompeaza sange spre AS, orificiul valvei aortice
este ingustat).
5izio%ato"o'ie + gradientul presional crescut intre 7S si Ao determina cresterea presiunii la nivelul
7S N hipertrofie concentrica N scade complianta 7S N creste presiunea telediastolica 7S si
necesarul de ". miocardic; scade presiunea de perfuzie miocardica N ischemie subendocardica.
(' + unul sau mai multe simptome clasice din triada angina 1 sincopa 1 4#; puls carotidian cu panta
ascendenta lenta, suflu mezotelesistolic cu caracter tipic rugos ce diminua cu scaderea debitului
cardiac si cresterea gradului de obstructie; eco %oppler, cateterism.
Tratament + profilaxia endocarditei infectioase, evitarea efortului fizic, tratament aritmii, di'o0ina la
pacientii cu 4# in prezenta dilatatiei 7S si a unei functii sistolice alterate, in SA severa cu obstructie
fixa la e,ectie nu are beneficiu marcat, diuretice pt. staza, nitratii si alte vasodilatatoare cu maxima
prudenta, daca nitroglicerina determina hipotensiune se administreaza dobutamina sau
vasopresina, chirugie $ SA severa.
4/S'54#4)/TA -4T&A6A (regurgitare mitrala, in timpul sistolei ventriculare, sistola 7S, o parte din
volumul de sange care pleaca spre Ao se intoarece in AS): degenerare mixomatoasa a valvei
mitrale, reumatism, calcificare inel 7-, #4, endocardita infectioasa, boala de tesut con,unctiv (sdr.
-arfan, sdr. )nhler$%anlos), 4- apare ca efect secundar la pacientii cu cardiomiopatie si dilatare de
7S.
5izio%ato"o'ie + suprainvadare volumica a 7S ca rezultat a regurgitarii unei fractiuni a sangelui din
7S in AS N scaderea fractiei de e,ectie a 7S N 4#%, 4#S; dg + puls carotidiene (iradiaza in axilaQ) si
suflu holosistolic apical, eco C %oppler; (completare: cel mai frecvent, e semn de ischemie, se
largesc peretii inelului valvular, dilatatie cord, #-%, trag de inelul valvular, de aceea apare frecvent
regurgitare mitrala pe un cord cu ischemie, cordul fara ischemie tinde sa suplineasca zona din
miocard ischemica +N dilatatii; suflul iradiaza in axila).
Tratament + profilaxia endocarditei infectioase, tratament anticoagulant, vasodilatator (nitroprusiat,
enalapril, hidralazina), digoxina in prezenta disfunctiei sistolice a 7S, diuretice, nitrati (reduce
presarcina si dimensiunile ventriculului); chirurgical $ pacient cu simptome moderate si severe
rezistente la terapia conservatoare a fractiei de e,ectie.
+1
4/S'54#4)/TA -4T&A6A A#'TA + disfunctie sau ruptura a muschilor papilari determinata de
ischemia miocardica sau 4-A, endocardita infectioasa, boala mixomatoasa severa cu ruptura de
corda,e sau traumatic.
5izio%ato"o'ie + difera de cea cronica prin absenta cresterii compliantei atriale stangi si a 7S N
cresterea acuta a presiunii in venele pulmonare si )!A, determina frecvent soc cardiogen.
Tratament + scaderea %ostsarinii (toate rezistenta pe care o opun in aval, aorta, rezistenta pe
vasele mici) de urgenta cu nitroprusiat de natriu, monitorizare hemodinamica, diuretice monoterapie
sau cu nitrati pt. scaderea stazei pulmonare, pompa cu balon de contrapulsatie, chirurgie de
urgenta la cei care nu pot fi controlati prin tratament medicamentos.
!&"6A!S %) 7A67A -4T&A6A: prolapsul uneia sau a ambelor parti ale valvei in atriu pe parcursul
mezosistolei. )tiologie: ereditar, boli de tesut con,unctiv, afectiuni congenitale cardiace, deformari
musculoscheletale, plastie de valva mitrala sau ischemie; se asociaza cu tahiaritmii
supraventriculare (sdr. <!< si sdr. de PT lung). Simptome + fatigabilitate, anxietate, palpitatii,
cefalee, dureri precordiale, presincopa si sincopa, cei mai multi pacienti sunt asimptomatici, "i
mezosisto"i urmat de su$"u te"esisto"i.
Tratament + profilaxia endocarditei infectioase, in caz de palpitatii sau lipotimii 2 monitorizare
0olter si ecocord, daca apare T7 sustinuta sau nesustinuta (implant defibrilator), )SA si )S7 $
betablocante, terapie anticoagulanta.
4/S'54#4)/TA A"&T4#A: cauze + &AA, endocardita, boli de tesut con,unctiv, aorta bicuspida
congenital, dilatatie sau def radac R Ao datorita 0TA, disectie ascendenta de Ao, sifilis, necroza
chistica mediala, sdr. -arfan, spondilita anchilozanta; 4A cronica are evolutie insidioasa; 4A acuta se
manifesta ca 4# severa sau soc cardiogen; (completare: apare su$"u diasto"i, in $oaru" aorti,
deci apare in diastola, dupa inchiderea valvei aortice, in timpul diastolei, o parte din sangele care a
fost pompat in Ao, in timpul sistolei ventriculare, se intoarce in 7S, deoarece valva aortica este
afectata din diverse motive, deci se produce o regurgitatie aortica7.
5izio%ato"o'ie + regurgitatie aortica diastolica din Ao in 7S N cresterea presiunii si volumului
telediastolic N dilatare si hipertrofie 7S mentin stabilitatea hemodinamica si scad presiunea
telediastolica in 7S; %g + puls amplu, puternic, suflu aortic protodiastolic, ecocord C %oppler sau
cateter cardiac.
Tratament + medical pt. 4A cronica stabila sau 4A acuta severa inaintea tratamentului chirurgical;
tratamentul factorilor etiologici $ endocardita, sifilis, boala de tesut con,unctiv, profilaxia endocarditei
infectioase, scaderea activitatii fizice, restrictie de sare, administrare de digoxin, vasodilatatoare
(nifedipin), nitroprusiat de /a sau agenti inotropi pozitivi, tratament chirurgical.
8'omot I incepe cu inchiderea - si T (inchidere $ -T 1 deschidere $ !A), acestea trebuie sa fie
inchise ca sa inceapa pomparea sangelui din 7entriculi in Atrii, 8' I este dat de inchiderea valvelor
-itrala si Tricuspida, acestea se aud, pt. ca ele se inchid.
.
3TA+
)ste caracterizata de cresterea valorilor TA peste *:B1@B mm0g. oala cu evolutie
extensiva afectand treptat o serie de organe vitale (inima, creierul si rinichiul). !oate determina
aparitia unor complicatii cum ar fi : 4#, anevrismul de aorta si 4&, sau chiar a unor urgente
medicale, cum ar fi encefalopatia hipertensiva, )!A, hemoragia cerebrala, 4-, disectia de aorta si
eclampsia.
5A#T"&44 %) &4S# 4/#&4-4/AT4 4/ )T4"!AT"3)/4A 0TA S4 -)#A/4S-)6) %) A#T4'/)
A6) %45)&4T46"& 5A#T"&4 %) &4S#:
*. 3enetici (modificari ale membranelor celulare, tulburarea transportului de /a, retentia crescuta
de /a, cresterea sensibilitatii receptorilor celulari la substantele vasopresoare).
.. 7arsta peste =B de ani (reducerea elasticitatii vasculare, reducerea compliantei, reducerea
functiei renale, reducerea sensibilitatii baroreceptorilor).
9. Aportul crescut de sare (cresterea sodiului intracelular, cresterea #a i.c., cresterea tonusului
celulelor musculare, cresterea sensibilitatii receptorilor celulari).
+2
:. 5umatul (cresterea secretiei de catecolamine, constrictia vasculara, cresterea frecventei
cardiace, cresterea TA, cresterea lipidelor plasmatice, scaderea 0%6).
;. #onsumul crescut de alcool (cresterea secretiei de catecolamine, cresterea debitului cardiac,
cresterea frecventei cardiace, cresterea activitatii simpatice).
=. Sedentarismul (neconsumarea substantelor energetice, favorizarea obezitatii, favorizarea
diabetului, scaderea 0%6, favorizarea aterosclerozei).
>. Stresul psihic (cresterea secretiei de hormoni catabolici, cresterea frecventei cardiace, cresterea
debitului cardiac, cresterea TA, scaderea 0%6, cresterea 6%6).
?. "bezitatea (rezistenta la insulina, hiperinsulinism, hipertrofia celulelor parietale, cresterea
rezistentei vasculare periferice, cresterea volumului plasmatic, cresterea debitului cardiac,
cresterea TA) ; @. Ateroscleroza ; *B. %( ; **. %iateza urica.
#6AS454#A&)A )T4"6"34#A A 0TA :
*. 0TA esentiala care este determinata de o serie de factori de risc : factori genetici, varsta, sexul,
fumatul, consumul de alcool, aportul crescut de sare, sedentarismul, stresul psihic, ateroscleroza,
%(, diateza urica.
.. 0TA secundara Ga. renoparenchimatoasa (3/A, 3/#, nefropatia diabetica, rinichiul polichistic,
hidronefroza, 4&#, rinichiul mic unilateral, !/#) b. &enovasculara (stenoza arterei renale, embolia
vaselor renale, tromboza vaselor renale) c. endocrina (feocromocitom, hiperaldosteronismul
primar, sdr #ushing, hipertiroidismul, acromegalia) d. cardiovasculara (#o Ao, 4 Ao, fistula
arteriovenoasa, sdr hiperKinetic) d. neurologica (tumori intracraniene, encefalite, poliomielita, sdr
3uillain$arrD) e. -edicamentoasa (abuz de contraceptive, glucocorticoizi, mineralocorticoizi,
ciclosporina, eritropoietina).
#6AS454#A&)A 0TA 4/ 5'/#T4) %) 7A6"&46) T)/S4"/A6):
*. TA / M *9B1 M ?;mm0g control la . ani
.. TA de granita *9B$*9@ 1 ?;$?@ control la * an
9. 0TA std 4, adica usoara *:B$*;@ 1 @B$@@ confirmare prin urmarire timp de . luni
:. 0TA std 44, adica moderata *=B$*>@ 1 *BB$*B@ evaluare completa prin urmarire timp de * luna
;. 0TA std 444, adica severa N *?B 1 N **B evaluare completa prin urmarire timp de * saptamana.
)7A6'A&)A !&"3/"ST4#A A &4S#'6'4 #7 6A "6/A744 #' 0TA 4/ 5'/#T4) %)
7A6"&46) T)/S4'/44, %) !&)()/TA 5A#T"&46"& %) &4S# #7 S4 %) !AT"6"34A
AS"#4ATA:
*. risc scazut: 0TA usoara, fara alti factori de risc
.. risc mediu: 0TA moderata singura fara alti factori de risc sau cu prezenta a *$. factori de risc
sau 0TA usoara cu *$. factori de risc asociati.
9. risc inalt: 0TA severa fara alti factori de risc sau 0TA usoara sau 0TA moderata cu 9 sau mai
multi factori de risc sau afectarea organelor tinta.
:. risc f. inalt: 0TA severa cu *$. factori de risc sau cu 9 sau mai multi factori de risc sau boli
asociate.
5A#T"&44 %) &4S# #A&%4"7AS#'6A&4, AT4/3)&)A "&3A/)6"& T4/TA S4 !AT"6"34A
AS"#4ATA #A&) !"AT) 4/56')/TA !&"3/"ST4#'6 0TA .
5A#T"&44 %) &4S# : /ivelul TA (stadiul *$9), barbati N ;; ani, femei N =; ani, fumatul,
colesterolul N .;B mg1dl, %(, antecedente de boli #7 premature, scaderea 0%6, cresterea 6%6,
microalbuminuria in %(, toleranta scazuta la glucoza, obezitatea, sedentarismul, grup socio$
economic sau grup etnic cu risc crescut.
AT4/3)&)A "&3A/)6"& T4/TA: 07S, proteinurie sau cresterea creatininei *,. 2 . mg1dl, placi
aterosclerotice la nivelul arterelor carotide, iliace, femurale, si aortice, ingustarea artelor retiniene.
!AT"6"34A AS"#4ATA: accident vascular ischemic, hemoragia cerebrala, 4-A, angina pectorala,
revascularizatie coronariana, 4##, nefropatie diabetica, 4& creatininemia N . mg1dl, anevrism
disecant, arteriopatie simptomatica, 9emora'ii si e0sudate retiniene, edem %a%i"ar.
-A/45)STA&46) #64/4#) A6) 0TA: *. 0TA poate sa evolueze o lunga perioada de timp
asimptomatic .. 4nitial pot apare unele semne nespecifice 9. /e$a"ee oi%ita"a dimineata la
trezire :. Astenie fizica ;. 4nsomnie =. Ameteli >. )ritem al fetei ?. Tulburari de vedere, incetosare,
fosfene, scotoame @. 4ajaituri in ure9i *B. !arestezii **. !alpitatii *.. %ispnee usoara *9. 8ena
precordiala *:. 4n stadiile inaintate apar complicatiile cardiace, renale si nervoase *;. %ispneea se
++
accentueaza *=. Apar dureri anginoase *>. Tulburarile de ritm cardiac *?. !oliurie cu nicturie *@.
Alterari ale starii de constienta .B. %eficiente motorii .*. A4T ... A7# ma,ore.
4/7)ST43AT446) !A&A#64/4#) /)#)SA&) 4/ %4A3/"ST4#'6 0TA: *. 4nvestigatiile initiale :
)xamenul de urina: densitate, albumina, glucoza, sediment urinar; !roba Addis, urocultura, 0t, 0b,
#r sanguina, 'reea sanguina ('/), Acidul uric (A'), #olesterol, T3, 0%6$col, 4onograma, F, /a,
fundul de ochi, &x. toracic, )#3, )cocardiografia .. 4nvestigatii speciale: 'rografia cu substanta de
contrast, angiografie renala, dozarea catecolaminelor plasmatice, dozarea metanefrinelor si A7-
(acid vanil$mandelic) in urina, %eterminarea activitatii reninei plasmatice, %ozarea cortizolului in
urina, )xamenul %oppler al arterelor renale.
#"-!64#AT446) 0TA: *. #omplicatii cardiovasculare (47S, boala coronariana, aritmii cardiace,
anevrismul de aorta, disectia de aorta, tromboze) .. #omplicatii cerebrale (tulburari de circulatie
cerebrala, ischemie cerebrala, tromboza cerebrala, hemoragie cerebrala) 9. #omplicatii renale
(nefroangiscleroza, 4&#).
"4)#T47)6) T&ATA-)/T'6'4 0TA : *. #onstientizarea si motivarea bolnavului .. &educerea
valorilor TA 9. 4ncetinirea evolutiei bolii :. #ombaterea factorilor de risc ;. -odificarea stilului de
viata =. #ultivarea factorilor sanogenetici >. !revenirea complicatiilor ?. &educerea morbiditatii
asociate @. !relungirea vietii bolnavului *B. 4mbunatatirea calitatii vietii.
"4)#T47)6) T&ATA-)/T'6'4 /)-)%4#A-)/T"S A6 0TA: *. #ombaterea obezitatii ..
&educerea consumului de sare la ;$= gr de sare 1 zi 9. Abandonarea fumatului :. &educerea
consumului de colesterol si grasimi saturate ;. &educerea consumului de alcool sub 9B ml etanol1zi
=. Asigurarea unui aport optim de F, #a si -g ; >. )fectuarea unor exercitii fizice usoare.
-)%4#A-)/T) 'T464(AT) 4/ T&ATA-)/T'6 0TA:
4. 4/044T"A&) A6) S4ST)-'6'4 S4-!AT4# :
*. 4nhibitoare centrale : metildopa (aldomet) .;B 2 *BBB mg1zi, clonidina B,*$B,. de . ori1zi,
guanfacina (ismelin), reserpina + stimuleaza receptorii alfa ., inhiba eliberarea de noradrenalina,
scad tonusul simpatic, scad %#, scad rezistenta vasculara; )fecte adverse: hTA, depresie,
uscaciunea mucoaselor, tulburari sexuale).
.. 4nhibitoare periferice : reserpina B,.; $ B,;B mg1zi, guanetidina ;$9B mg *$. ori1zi, guanadrel +
inhiba eliberarea de noradrenalina la nivelul neuronilor periferici, scad rezistenta vasculara
periferica ; )fecte adverse: somnolenta, astenie, depresie, tulburari sexuale, reducerea debitului
regional.
9. Alfa$blocante : prazosin .$*Bmg de . ori1zi, terazosina, doxazosin + blocheaza receptorii alfa$*
postsinaptici, relaxeaza musculatura arteriala, vasodilatatie ; )A: hTA ortostatica, cefalee, ameteli,
fatigabilitate.
:. etablocante neselective: propranolol .B 2 ?B mg de . ori1zi, oxprenolol, timolol, sotalol + scad
secretia de renina, inhiba activitatea simpatica, inhiba eliberarea de noradrenalina, scad %# ; )A :
bronhospasm, bradicardie, tulburarea metabolismului glucidic, fenomene &aJnaud.
;. etablocante selective: acebutolol, atenolol, metoprolol ;B 2 .BB mg1zi, betaxolol + actioneaza
selectiv asupra receptorilor beta$* adrenergici; )A: asemanatoare fara bronhospasm.
=. etablocante vasodilatatoare : labetalol, carvedilol + actioneaza asupra receptorilor alfa$* si a
receptorilor beta neselctiv ; )A: asem plus hTA ortostatica.
44. 4/044T"A&) A6) S4ST)-'6'4 &)/4/A A/34"T)/S4/A A6%"ST)&"/ :
*. 4)# (captopril .;$;B mg de . ori1zi, enalapril ;$:Bmg de .ori1zi, ramipril .,;$; mg o data pe zi,
lisinopril *B$:B mg o data pe zi + inhiba conversia Ag 4 in Ag 44, reduc secretia de aldosteron, reduc
sinteza de endotelina, blocheaza degradarea bradiKininei, stimuleaza sinteza de prostaglandine ;
)A: hTA ortostatica, hiperF, tulburari digestive, eruptii cutanate, tuse.
.. 4nhibitoare ale receptorilor de angiotensina (sartani): losartan .;$*BB mg1zi, valsartan,
telmisartan (micardis) + blocheaza receptorii pt Ag 44, scad moderat TA; )A: mai reduse nu produc
tuse.
444. 6"#A/T) A6) #A/A6)6"& %) #a:
*. %ihidropiridine: nifedipina *B$.B mg de 9 ori1zi, nicardipina, felodipina, amlodipina + blocheaza
canalele de #a, deprima contractia, reduc vasodilatatia, scad %# ; )A: cefalee, ameteli, congestie
faciala, edeme, tahicardie, hTA ortostatica.
+-
.. /on dihidropiridine : diltiazem =B $ *.Bmg de 9 ori1zi, verapamil *?B $ .:Bmg de . ori1zi +
vasodilatatie moderata, scaderea mai accentuata a %# ; )A: ameteli, edeme, poliurie, constipatie,
bradicardie.
47. 7AS"%46ATAT"A&) %4&)#T) : 04%&A6A(4/A ;B 2 *BB mg de . ori1zi, -4/"A4%46 +
A#T4'/) %4&)#TA AS'!&A 54&)4 7AS#'6A&), &)%'#)&)A #a i.c., deschiderea canalelor
de F ; )A: cefalee, tahicardie, congestie nazala, eruptii cutanate.
7. %4'&)T4#):
*. Tiazidice : 0#T( (nefrix) .; 2 ;B mg1zi, indapamid + cresc eliminarea de /a, determina
hipovolemie, reduc rezistenta periferica, stimuleaza sinteza de !3 ; )A: hipoF, hiperuricemie,
scaderea tolerantei la glucoza, cresterea 6%6$colesterol.
.. %e ansa : furosemid .B$:B mg de . ori1zi, bumetanid + efect mai puternic, spoliere electrolitica
mai redusa ; )A: hipoF mai redusa, nu influenteaza metabolismul glucidic.
9. )conomisitoare de F: spironolactona .; mg x 91zi, triamteren, amilorid + inhiba efectele
aldosteronului, reduc secretia de F ; )A: hiperlipemie, ginecomastie.
T&ATA-)/T'6 -)%4#A-)/T"S A6 0TA AS"#4ATA #' A6T) "64: %( (medicamente de
preferat: blocante #a, alfa$blocante, 4)#; de evitat: beta$blocantele, diuretice) ; 4# (de preferat:
4)#, eta$blocante, diuretice; de evitat: blocantele de #a, hidralazina); cardiopatia ischemica (de
preferat : beta$blocante, blocante #a, 4)# ; de evitat: guanetidina, hidralazina); 4& (de preferat:
blocantele de #a, alfa$blocante, beta$blocante; de evitat: guanetidina, diureticele care economisesc
F) ; A (blocante de #a, 4)#; de evitat: beta$blocante, diuretice in doze mari) ; depresia psihica
(4)#, blocante de #a; de evitat: reserpina); 4## (nicergolina, 4)#, blocante de #a; de evitat:
guanetidina).
/A.(I)*ATIA IS/3EMI/A+
)ste rezultatul unui dezechilibru intre nevoile de oxigen si aportul de oxigen al
miocardului, datorita unor tulburari de circulatie coronariana.
)T4"!AT"3)/4): A. 5actorii coronarieni: ateroscleroza coronariana @;O, anomalii ale arterelor
coronare, embolii coronariene, vasculite coronariene, tromboze coronariene, tulburari ale
coronarelor mici; . 5actorii extracoronarieni: cresterea nevoilor energetice ale miocardului,
hipertiroidia, tulburarile de ritm cardiac, stari febrile, 0TA, scaderea fluxului coronarian, stenoza
mitrala, insuficienta aortica, hipertensiunea pulmonara, tulburari metabolice.
4/56')/TA 04!"A4)4 AS'!&A -4"#A&%'6'4: *. -odificari metabolice: predominanta
metabolismului anaerob, acumularea de produsi acizi, acid lactic, piruvic, aparitia unei acidoze
metabolice, scaderea rezervelor de AT!, cresterea /a si scaderea F i.c., cresterea #a i.c.; ..
-odificari ale functiei contractile: alterarea functiei sistolice, afectarea fazei de relaxare
izovolumetrica, cresterea timpului de relaxare izovolumetrica, scaderea compliantei ventriculare,
cresterea rezistentei de umplere, cresterea presiunii telediastolice, afectarea functiei sistolice,
scurtarea duratei de contractie ventriculara, scaderea fluxului N ?BO, aKinezie miocardica,
miocardul siderat, miocardul hibernant; 9. -odificari )#3: determinate de scaderea potentialului
de membrana, scaderea pantei de depolarizare rapida, scurtarea fazei de repolarizare lenta,
scurtarea fazei de repolarizare finala, cresterea fazei de diastola electrica, modificari ale fazei de
repolarizare ST$T, tulburari de ritm, cresterea automatismului cardiac, aparitia fenomenului de
reintrare; :. Aparitia durerii: acumularea unor substante acide, plus bradiKina, histamina,
serotonina, ischemii nedureroase, in functie de gradul si durata ischemiei, nu exista o relatie
precisa intre gradul ischemiei si aparitia durerii, de aceea ischemii importante pot evolua fara
durere.
5A#T"&4 %) &4S# 4-!64#AT4 4/ )T4"!AT"3)/4A #A&%4"!AT4)4 4S#0)-4#): *. 5actori de
risc induviduali, nemodificabili: genetici, A0#, varsta, sexul; .. 5actori de risc individuali,
modificabili: alimentatia hiperlipidica si hipercalorica, fumatul, consumul crescut de alcool,
sedentarismul, stresurile psiho$sociale; 9. #aracteristici patologice modificabile: cresterea
colesterolului total, cresterea 6%6, scaderea 0%6, %( sau scaderea tolerantei la glucoza,
obezitatea sau sdr A metabolic, 0TA, factori trombogeni.
#6AS454#A&)A #A&%4"!AT4)4 4S#0)-4#) 4/ 5'/#T4) %) %'&)&): *. #ardiopatie
ischemica dureroasa: angina pectorala stabila si instabila, 4-A .. #ardiopatia ischemica
+.
nedureroasa: moartea subita coronariana, tulburari de ritm de origine ischemica, 4# de origine
ischemica, descoperirea )#3 intamplatoare.
#6AS454#A&)A #A&%4!AT4)4 4S#0)-4#) %'!A S"# 4/T %) #A&%4"6"34): *. "prirea
cardiaca primara; .. Angina pectorala: angina pectorala de efort, de novo, agravata, stabila, angina
pectorala spontana 9. 4-: acut, definit, posibil, 4- vechi; :. 4# de natura ischemica ;. Aritmii
cardiace de natura ischemica.
-"%454#A&4 )#3 4/ #A&%4"!AT4A 4S#0)-4#A *. 4ntre crize: aspect normal in peste *19 din
cazuri, supradenivelari ST$leziuni subendocardice, unda T negativa $ leziuni subepicardice, unda T
inalta $ leziuni subendocardice, reducerea amplitudinii sau inversarea undei T, alungirea
intervalului PT.
.. 4n criza: aspect normal in *19 din cazuri, subdenivelari ale segmentului ST, unda T
negativa sau turtita, blocuri intraventriculare.
-486"A#) %) STA464&) A %3 !&)#"#) A6 #A&%4"!AT4)4 4S#0)-4#): *. %epistarea
factorilor de risc: varsta, sexul, A0#, obezitatea, alimentatia hipercalorica si hiperlipidica, fumatul,
consumul curent de alcool, sedentarismul, stresul psihosocial, %(, 0TA; .. )fectuarea unor
investigatii paraclinice: colesterolemia,trigliceridemia, 6%6, 0%6, apolipoproteinele A si , )#3,
)#3 de efort, ecografia transesofagiana.
T&ATA-)/T -)%4#A-)/T"S *. /4T&AT4: nitroglicerina retard .,; mg x 9 1zi, isosorbid
mononitrat, isosorbid dinitrat, pentaeritril tetranitrat .B mg x . 1 zi; .. )TA6"#A/T): propranolol
*B$.B mg x 9$: 1 zi, metoprolol ;B mg x . 1 zi, atenolol, betaxolol, carvedilol; 9. blocante de #a:
nifedipina *B$.B x 9 1 zi, felodipina, verapamil :B 2 ?B mg x : 1 zi, diltiazem 9B 2 =B mg x : 1 zi; :.
-etabolice: trimetazidina (preductal) .B mg x 9 1zi; ;. Antiagregante: aspirina >;$*;B mg 1 zi,
clopidigrel (plavix) >; mg o data pe zi, ticlopidina; ;. Antihiperlipidemice: statine, fibrati, acidul
nicotinic, rezinele.
T-LB-.A.I (E .ITM:
#6AS454#A&)A !AT"3)/4#A S4 T"!"3&A54#A T'6'&A&46"& %) &4T- #A&%4A# :
*. Tulburarea formarii impulsului sinusal : tahicardia sinusala, bradicardia sinusala, aritmiile.
.. 5ormarea ectopica a impulsului supraventricular : )SA si ,onctionale, 5iA, T!S7, flutterul atrial,
scapari ,onctionale, disocierea A$7.
9. 5ormarea ectopica a impulsului ventricular : )S7, T7, torsada varfurilor, 5i7, 5lt7, scapari
ventruculare, ritm idioventricular.
:. locuri ale inimii : SA, A7, blocuri intraventriculare, blocuri complete de ramura, blocuri
incomplete, blocuri bifasciculare.
;. Sindroame particulare : SSS, sdr de preexcitatie ventriculara.
#6AS454#A&)A #64/4#A A T'6'&A&46"& %) &4T- #A&%4A#:
*. -odificari ale frecventei : a. Tahicardii : tahicardia sinusala, 5ltA, T!A, T!7; b. radicardii :
bradicardia sinusala, SA, A7.
.. -odificari ale ritmului : aritmia respiratorie, artimia extrasistolica, 5iA, 5lt cu bloca, variabil, blocuri
inconstante.
-A/45)STA&4 #64/4#) S4 )6)#T&#A&%4"3&A54#) A6) !&4/#4!A6)6"& T'6'&A&4 %)
&4T- #A&%4A# : (frecventa1 ritmul1 unda !1 intervalul !$&1 complexele P&S):
*. T!S7 : *BB$.;B1 regulat1 prezenta, uneori fuzioneaza cu unda T1 nu se poate masura1 normale
sau modificate; .. T!7 : *BB$.;B1 regulat1 neasociate complexelor P&S1 nu poate fi masurat1
deformate; 9. )SA : normala1 neregulat 1modificate in complexele premature1 normal1 normale sau
modificate; :. )S7 : normala1 neregulat1 nu preced complexele premature1 nu 1 deformate; ;. 5ltA :
.9B$9BB1 regulat 1 inlocuite cu unda 51 nu 1deformate; =. 5iA : unda ! + *BB$;BB, P&S ;B$*;B1
neregulat1 inloc cu unda 8 1 nu1 normale.
T&ATA-)/T
#6AS454#A&)A -)%4#A-)/T)6"& A/T4A&4T-4#):
*. #lasa 4 A $ deprima faza B, incetinesc conducerea, prelungesc repolarizarea + chinidina,
procainamida, disopirmaida, a,malina;
.. #lasa 4 $ deprima faza B in fibrele anormale, reduc repolarizarea + lidocaina, mexiletina,
fenitoina;
9. #lasa 4 # $ deprima faza B, incetinesc conducerea + flecainida, moricizina, propafenona;
+/
:. #ls 44 $ efect simpaticolitic, blocheaza actiunea catecolaminelor + propranololul, atenololul,
metoprololul etc;
;. #ls 444 $ prelungesc repolarizarea prin blocarea canalelor de F + amiodarona, bretilium, sotalol;
=. #lasa 47 $ blocheaza canalele de #a $ verapamil, diltiazem.
4/%4#AT446) !&4/#4!A6)6"& -)%4#A-)/T) A/T4A&4T-4#):
*. #lasa 4 A, chinidina. )fecte : prelungeste repolarizarea, creste durata perioadei refractare,
incetineste conducerea. 4ndicatii : convertirea 5i si 5lt, prevenirea recidivelor, .BB$:BB mg de 9$:
ori1zi p.o.;
.. #lasa 4 A, disopiramida. )fecte : intarzie conducerea A$7, inotrop negativ. 4ndicatii : )SA, )S7,
5iA, T!S7 ; *BB$9BB mg x 91zi p.o.;
9. #lasa 4 , lidocaina. )fecte : incetineste depolarizarea, incetineste conducerea, prelungeste
perioada refractara. 4ndicatii : aritmii ventriculare in 4- ; * mg1Kg bolus i.v.;
:. #lasa 4 , mexiletina. )fecte : idem lidocaina. 4ndicatii: idem aritmii ventriculare rezistente la
lidocaina ; *BB$.BB mg i.v. sau :BB mg p.o.;
;. #lasa 4 #, flecainida. )fecte : creste perioada refractara, deprima conducerea. 4ndicatii : aritmii
supraventriculare fara tulburari organice ; *BB$.BB mg x .1zi p. o. ;
=. #lasa 4 #, propafenona. )fecte: idem flecainida. 4ndicatii : aritmii supraventriculare, sdr <!< ;
:;B mg 1zi p. o.;
>. #lasa 44, propranolol. )fecte: blocheaza stimularea simpatica, reduce viteza de depolarizare,
reduce frecventa sinusala. 4ndicatii: aritmii supraventriculare, previne aritmia si moartea subita ; *B$
.BB mg 1 zi p. o.;
?. #lasa 44, atenolol $ idem propranolol, ;B$.BB mg 1zi p. o.;
@. #lasa 444, amiodarona. )fecte: prelungeste repolarizarea, deprima nodul sinusal, scade
automatismul si frecventa cardiaca. 4ndicatii : convertirea si prevenirea 5iA, convertirea T7 ; :BB mg
p.o. timp de > zile apoi *BB$.BB mg 1 zi; 9BB mg i.v.;
*B. #lasa 444, bretilium. )fecte: antifibrilant, creste pragul in fibrilatia ventriculara. 4ndicatii : aritmii
ventriculare care nu raspund la alte antiaritmice ; ; mg1Kg bolus i.v.;
**. #lasa 47, verapamil. )fecte: inhiba procesul de depolarizare, reduce frecventa miocardului si
conducerea A$7. 4ndicatii: aritmii supraventriculare ; ?B$*.B mg de = x 1zi p.o., maxim :?B mg;
*.. #lasa 47, diltiazem$idem ; 9B$?B mg x :1zi p. o. ; >,;$*; mg i.v.
EN()/A.(ITE+
)T4"6"34) (in ordinea frecventei): S. aureus, str.7iridans, )nterococ, staf #oagulazo$negativ, Str
bovis, "ther strept, bact gram$negative, 5ungi.
5A#T"&4 %) &4S#: in,ectii intravenoase, proteze valvulare, proceduri diagnostice intravasculare,
malformatii cardiace, istoric de endocardita, 047, sarcina, fistule arteriovenoase pentru hemodializa,
#entral venous and pulmonarJ arterJ catheters, !eritoneovenous shunts for the control of
intractable ascites (sunt peritoneo$venos ptr.drenarea ascitei), 7entriculoatrial shunts for the
management of hJdrocephalus (Sunt ventriculo$atrial ptr. %renarea hidrocefaliei).
#&4T)&44 %) %4A3/"ST4#: !athologic criteria G-icroorganism (demonstrated bJ culture or
histologJ in a vegetation, or in a vegetation that has embolized, or in an intracardiac abscess) "&
!athologic lesions (vegetation or intracardiac abscess, confirmed bJ histologJ shoIing active
endocarditis)H
#riteriile %'F) (prezenta unui criteriu ma,or si unul minor sau a 9 criterii minore)
-a,or criteria: *. !ositive blood cultures for 4) (A.TJpical microorganism for infective endocarditis
from tIo separate blood cultures : 7iridans strept, Str bovis, including nutritional variant strains,
0A#)F group (0aemophilus spp,. Actinobacillus actinomJcete comitants, #ardiobacterium
hominis, )iKenella spp, and Fingella Kingae), Staf aureus #ommunitJ $ acSuired enterococci, in the
absence of a primarJ focus; . !ersistentlJ positive blood culture; #. Single positive blood culture
for #oxiella burnetii)
.. )vidence of endocardial involvement (A.!ositive echocardiogram for 4); ./eI
valvular regurgitation)
-inor criteria: *. !redisposition $ predisposing heart condition or intravenous drug use;
+7
..5ever $ 9?.BT#;
9.7ascular phenomena $ ma,or arterial emboli, septic pulmonarJ infarcts, mJcotic
aneurJsm, intracranial hemorrhage, con,unctival hemorrhages, 8aneIaJ lesions;
:.4mmunologic phenomena $ glomerulonephritis, "slerUs nodes, &oth spots,
rheumatoid factor;
;.-icrobiologic evidence $ positive blood culture but not meeting ma,or criterion as
noted previouslJ (excluding single positive cultures for coagulase$negative straphJlococci and
organisms that do not cause endocarditis) "& serologic evidence of active infection Iith organism
consistent Iith 4) ;
)AA-)/ #64/4# VneI regurgitant murmurs or heart failure; Associated peripheral cutaneous or
mucocutaneous lesions of 4) include petechiae, hemoragii unghiale in aschie, 8aneIaJ lesions,
"slerUs nodes, and &oth spots, focal neurologic deficits, renal and splenic infarcts,
glomerulonephritis, arthritis, septic pulmonarJ infarcts.
6A"&AT"&: hemoculturi positive, 7S01!#& crescute, normochromic normocJtic anemia,The
Ihite blood cell (leucocite) count maJ be normal or elevated in patients Iith subacute presentations
of endocarditis; hoIever, most patients Iith staphJlococcal endocarditis have leuKocJtosis
(leucocitoza) and some maJ have thrombocJtopenia. 0Jperglobulinemia, crJoglobulins, circulating
immune complexes, hJpocomplementemia, elevated rheumatoid factor titers, and false positive
serologic tests for sJphilis all occur in some patients.
T&ATA-)/T'6 ) Acute: oxacilina C gentamicina
) subacute:*. str viridans + penicilina (C aminoglicozid) sau ampicilina sau ceftriaxon
daca penicilina nu este disponibila; .. str. !neumoniae + penicilina sau ceftriaxon; 9. enterococ +
ampicilina sau penicilina, vancomcina C aminoglicozid; :. s aureus + oxacilina (C aminoglicozid); ;.
staph epidermitis + vancomicina C gentamicina; =. 0A#)F + ceftriaxona.
INS-5I/IENTA /A.(IA/A
)ste determinata de incapacitatea inimii de a prelua sau de a trimite in arborele circulator
cantitatea de sange care sa acopere nevoile metabolice ale organismului.
#A'()6) 4/S'54#4)/T)4 #A&%4A#): *. Suprasolicitarea fizica a miocardului: cresterea
rezistentei vasculare periferice, 0TA, stenoza Ao, stenoza pulmonara, cresterea volumului de
intoarcere, insuficienta mitrala, %SA; .. Scaderea contractilitatii miocardului: miocardiopatia
ischemica, inflamatia miocardului, intoxicatii cronice, alcoolismul, tulburari metabolice; 9.
Tulburarea umplerii cardiace: scaderea compliantei cardiace, pericardita constrictiva, obstructii
intracardiace, scurtarea diastolei.
#6AS454#A&)A /W0A: #lasa 4: dispnee la eforturi f. mari, urcatul a ? trepte cu o greutate de *B Kg
sau mersul plat cu .; Kg; #lasa 44: dispnee la eforturi obisnuite, mersul plat, gradinaritul; #lasa 444:
dispnee la eforturi mici, imbracat, mersul lent; #lasa 47: dispnee de repaus, in repausul la pat.
MANI5ESTA.I /LINI/E I/S: dispnee de efort, de repaus, ortopnee, paroxistica nocturna, astm
cardiac, )!A, tusea iritativa, astenie, paloare, cianoza, cresterea matitatii cardiace, zgomot
protodiastolic, suflu sistolic de insuficienta mitrala functionala, matitate si raluri subcrepitante la
baze, tahicardie, puls slab, TA scazuta.
MANI5ESTA.I /LINI/E I/(: cianoza, subicter, ,ugulare turgescente, hepatalgie de efort, reflux
hepato$,ugular, balonari abdominale, oligurie, nicturie, hepatomegalie, revarsate pleurale, zgomot
protodiastolic, suflu de insuficienta tricuspidiana functionala, edeme declive .
!A&A#64/4#: &adiografia toracica: marirea cordului, semne de staza pulmonara, dilatarea venelor
hilului, edem interstitial reticular, eventual revarsat pleural; )cocardiografie: evaluarea
dimensiunilor cordului, a cavitatilor, a peretilor miocardului, aprecierea Kineticii miocardului,
stabilirea fractiei de e,ectie; )#3: hipertrofie ventriculara, semne de cardiopatie ischemica,
eventuale tulburari de ritm; iochimie: transaminaze si bilirubina pot fi crescute in staza hepatica,
retentie azotata in scaderea perfuziei renale, modificari ionice, scaderea F in tratamentul cu
diuretice.
%3 %45)&)/T4A6 4#S: A, !"#, pneumopatii acute, scleorzele pulmonare, emfizemul
pulmonar. %g %45)&)/T4A6 4#%: sdr nefrotic, 3/#, ciroza hepatica, pleurezia, pericardita.
+1
T&ATA-)/T -)%4#A-)/T"S:
*.4)# 1 scad sinteza de A3 44, cresc sinteza de substante vasodilatatoare, reduc postsarcina, reduc
staza pulmonara, reduc presarcinaa, cresc %#, reduc deteriorarea miocardului 1 indicatii: toate
formele de 4# 1 #4 : sarcina, hTA, hipo/a, hiperF, 4& 1 captopril =,.; 2 ;B mg x 91 zi, enalapril .,; 2
.B mg x . 1 zi, lisinopril, ramipril.
.. etablocante 1 reduc hiperactivitatea adrenergica, reduc consumul oxigen, reduc tulburarile de
ritm, scad frecventa inimii, amelioreaza toleranta la efort 1 indicatii : 4# cls 4 , 44, 444, cardiomiopatia
dilatativa 1 #4 : 4# severa, bronhospasm, bradicardie, tulburari de conducere, SSS 1 metoprolol .;
$>; mg 1 zi, carvedilol =,.; $ .; mg x . 1 zi, bisoprolol.
9. %iuretice 1 inhiba reabsorbtia tubulara a /a, reduc volemia, reduc presarcina, reduc staza
pulmonara 1 indicatii: toate 4# simptomatice 1 #4: tulburari 0), hTA ortostatica, tromboembolii1
hidroclorotiazida (nefrix) .; 2 ;B mg 1zi, furosemid .B 2 :B mg 1 zi, spironolactona .;mg 1 zi.
:. Tonicardiacele 1 cresc tonusul fibrei cardiace, cresc %#, scad presiunea diastolica, deprima
conducerea cardiaca, reduc frecventa inimii, cresc diureza 1 indicatii: 4# cu dispnee de repaus 1 #4:
bradicardia, A7, cardiomiopatia obstructiva, insuficiente cu bara, mecanic, tulburari de ritm
ventricular 1 digoxin B,.; mg x : 1 zi, lanatosid B,; mg x 9 1 zi.
ST&AT)34A T&ATA-)/T'6'4 4/S'54#4)/T)4 #A&%4A#):
*. Asimptomatic: evitarea eforturilor excesive, reducerea consumului de sare, tratamentul bolii de
baza, tratamentul factorilor agravanti: 4)#, betablocante.
.. Simptomatic: limitarea eforturilor fizice la :$= h1zi, regim alimentar hiposodat: 4)#, betablocante,
diuretice, digoxin la nevoie.
9. Simptomatic cu dispnee de repaus recenta: repaus in pozitie sezanda, regim alimentar
hiposodat, sare fara /a: 4)#, betablocante, diuretice, spironolactona, digoxin.
:. Simptomatic cu dispnee de repaus veche: repaus la pat, regim alimentar hiposodat M * g1zi ,
reducerea aportului de lichide: diuretice, 4)#, spironolactona, digoxin.
T.)MB)5LEBITA
Triada 7irchoI + staza venoasa, leziune perete venos, hipercoagulabilitate.
#6AS454#A&): profunda, superficiala.
T.)MB)8A *.)5-N(A: durere coapsa sau gamba, edem, sau asimptomatic; factori de risc ce
intervin in aparitia tromboflebitei profunde: antecedente de 4##, interventii chirurgicale recente,
imobilizare prelungita, traumatisme, obezitate, tumori maligne, insuficienta cardiaca, varice, varsta
inaintata, sdr nefrotic, contraceptive orale, tratamentul cu estrogeni, hipercoagulabilitatea sangelui;
manifestari clinice: senzatie de arsura, senzatia de picior greu, senzatia de picior de plumb,
durerea in molet, durerea se accentueaza la mers si in ortostatism, edem alb, moale, sticlos,
dureros, flegmatia alba dolens (datorita aspectului sau, trbf a mai fost numita si flegmatia alba
dolens), flegmatia cerulea dolens (in formele grave, edemul poate deveni cianotic, caz in care este
denumit flegmatia cerulea dolens), febra usoara, tahicardie, tegumente cianotice, tegumente
intinse, lucioase, aparitia unei retele venoase superficiale, prezenta unui cordon venos dureros
(cordonul venos trombozat), semnul lui -ozes, prezenta altor puncte dureroase, stare generala
alterata.
!A&A#64/4#: ecografia %'!6)A si %oppler, pletismografia prin impedanta, flebografia
ascendenta cu substanta de contrast.
%4A3/"ST4# %45)&)/T4A6: celulita, ocluzie arteriala acuta, edem gambier bilateral, chist
popliteu aKer rupt; cu afectiunile musculare ale gambei, cu intinderile, sau cu rupturile musculare,
cu miozita si cu alte edeme ale membrului inferior, asa cum ar fi limfedemul, dar si cu arteritele,
sau artrozele gleznei si ale genunchiului.
#omplicatii: trombembolism pulmonar, insuficienta venoasa cronica.
T&ATA-)/T:
*. -asuri locale : picioare ridicate la *; $ .B grade, mobilizare in mai putin de >$*: zile;
.. Tratament medicamentos : $ anticoagulant: heparina 2 anticoagulantul de electie pt. perioada
scurta, apoi anticoagulante orale : Iarfarina, recuperarea se face in interval de 9$= saptamani
+9
(durata tratamentului cu A#" orale poate fi de 9$= luni, mai ales in cazurile in care factorii de risc
nu pot fi inlaturati, asa cum se intampla in cazul neoplaziilor).
T.)MB)8A S-*E.5I/IALA+
4nduratie, eritem, sensibilitate traiect venos superficial, frecvent la nivelul safenei mari, frecvent
dupa un traumatism recent; frisoanele, febra inalta + flebita septica;
%4A3/"ST4# %45)&)/T4A6: celulita, eritem nodos, paniculita, fibrozita, tromboza profunda.
T&ATA-)/T &)!A'S 6A !AT, de obicei tbfbl superficiala are tendinta spontana la vindecare.
!entru a facilita vindecarea se pot aplica comprese, se pot administra A4/S, iar daca apar
complicatii infectioase se pot administra antibiotice.
!&"#)S )AT4/S + ligaturare si sectionare venei safenela nivel safeno$femural,
Anticoagulante + daca afectiunea este rapid progresiva,
germenele frecvent + stafilococ $N antibioterapie.
$3. AFECTIUNILE DI2ESTI%E LA ADULT SI C(PIL ! 2ASTRITELE ACUTE SI CR(NICE9
ULCERUL 2ASTR( * DU(DENAL9 ES(FA2ITA DE REFLU:9 CANCERUL 2ASTRIC9
HEPATITELE ACUTE SI CR(NICE9 CIR(.ELE9 C(LECISTITELE ACUTE SI CR(NICE9
LITIA.A BILIARA#
1AST.ITE+
Anatomopatologii inteleg prin gastrita prezenta unui proces inflamator al mucoasei gastrice, iar
endoscopistii inteleg prin gastrita prezenta eritemului, a hemoragiilor subepiteliale si a
eroziunilor.
)T4"6"34A 3AST&4T)6"&: *. 4nfectioase: 0elicobacter pJlori, mai rar alti microbi, virusuri, fungi;
.. Autoimune: gastrita atrofica; 9. Antiinflamatoare: gastropatia cronica reactiva :. &efluxul biliar;
gastropatia cronica reactiva caracteristica ;. Alcoolul: gastropatia cronica reactiva; =.
hipertensiunea portala: gastropatia portala; >. oli inflamatorii: boala #rohn, gastrita limfocitara.
#6AS454#A&)A 3AST&4T)6"&: *. #linico$evolutive: gastrite acute, cronice, specifice ..
)tiologice gastrite infectioase, autoimune, medicamentoase, specifice 9. Topografice: antrala,
fundica, multifocala, totala :. )ndoscopice: eritematos$exudative, maculo$erozive, papulo$erozive,
atrofica, hipertrofica, hemoragica.
#6AS454#A&)A S4-!6454#ATA A 3AST&4T)6"&:
*. )rozivo$hemoragice: gastrite medicamentoase, alcoolice, produse de stres, gastropatia portala.
.. /onerozive$nespecifice: gastrita cu 0elicobacter pJlori, gastrita atrofica.
9. 3astritele specifice: gastrita din boala #rohn, gastrita limfocitara, gastrita eozinofilica, gastrita
hipertrofica.
T&ATA-)/T: *. 3astrita cu 0. pJlori: omez C amoxicilina C metronidazol sau omez C
claritromicina C tinidazol sau omez C amoxicilina C claritromicina; .. 3astrita atrofica: autoimuna:
preparate cu 0#l, pepsina si *. in,ectabil; antrala: alimente care stimuleaza secretia de 0#l dar
care sa nu irite, saruri de ismut si Aluminiu, metoclopramid; 9. 3astrita la A4/S; :. 3astrita de
reflux 2 proKinetice.
-L/E.+
oala caracterizata prin leziuni circumscrise unice sau multiple ale continuitatii peretelui gastric si
duodenal.
5A#T"&4 )T4"6"34#4:
*. 3enetici: boala de .$9 x mai frecvent la cei cu antecedente ulceroase, se intalneste la 9; O din
gemenii dizigoti si la ;B O din gemenii monozigoti, predomina la cei cu grupa sanguina ",
aproximativ 9BO din bolnavi sunt purtatori ai Ag 06A ;, ? si *. specifice, bolnavii cu ulcer
mostenesc o masa mai mare de celule secretoare.
.. 0elicobacter pJlori: este prezent la >B$@BO din bolnavi, actioneaza prin intermediul unor enzime
si citotoxine, ureaza, fosfolipaza A, proteaza si citotoxina vacuolizanta produce inflamatia mucoasei,
leziuni celulare si stimuleaza secretia de 0#6 si pepsina.
-&
9. Stilul de viata: fumatul, alcoolul, cafeaua, stimuleaza secretia clorhidropeptica si scad
mecanismele de aparare, alimentele stimulante, conservele, afumaturile, condimentele, pra,elile si
stresurile stimuleaza secretia gastrica.
:. 'nele medicamente: aspirina actioneaza direct asupra celulelor epiteliale si indirect prin
inhibarea sintezei de !3, A4/S inhiba sinteza de !3., !35. si !34., corticosteroizii scad calitatea
si cantitatea de mucus (AAS, A4/S $ inhiba secretia !3, corticosteroizii scad mucusul).
;. oli asociate: pancreatita cronica, ciroza hepatica, boala #rohn, !"#, sdr #ushing
(hipercorticism), hiperpth (hiperparatiroidism).
5A#T"&4 #) 4/T)&74/ 4/ !AT"3)/4A '6#)&'6'4 3AST&"$%'"%)/A6: agresivi 1
mecanisme de protectie: *. hipersecretia de 0#l 1secretie de mucus .. hipersecretie de pepsina 1
secretie de bicarbonati 9. refluxul biliar1 rezistenta epiteliului gastro$duodenal :. infectia cu 0!1
integritatea vascularizatiei epiteliale.
!A&T4#'6A&4TAT46) %'&)&44 4/ '6#)&'6 3AST&"$%'"%)/A6:
*. )volutie: recurenta, cu perioade dureroase de :$; saptamani, de * 2 . x 1 an, intrerupte de
perioade de acalmie.
.. 6ocalizarea: epigastru.
9. #aracterul: durere sub forma de foame dureroasa, senzatie de arsura epigastrica, de arsura
retrosternala, senzatie de roadere, sau de durere colicativa.
:. &itmicitatea: durerea este ritmata de alimentatie, apare inainte de masa sub forma de foame
dureroasa, este calmata de alimentatie, reapare dupa masa, mai precoce in '3 si mai tardiv in '%.
;. !eriodicitatea: are o periodicitate anuala, de . x pe an, de obicei primavara si toamna pt. '% si
iarana si vara pt. '3.
%3 %45)&)/T4A6 '31'% :
*. localizarea durerilor: in treimea superioara a epigastrului1 treimea inferioara a epigastrului;
iradiaza mai ales in hipocondrul stang1 hipocondrul drept; de multe ori nu cedeaza la alimentatie1 de
obicei cedeaza la alimentatie; durerile apar precoce postprandial1 durerile apar tardiv postprandial;
de obicei nu prezinta dureri nocturne1 de multe ori prezinta dureri nocturne.
.. varsaturile: au continut alimentar1 au continut acid.
9. se poate maligniza 1 poate produce stenoze .
%3 %45)&)/T4A6 '3% #' A6T) "64: &3), sdr dispeptic, hernia diafragmatica, pancreatita
acuta, 6, colecistita acuta, cancer gastric, cancer pancreatic, boala #rohn, angina pectorala, 4-A,
pneumonia bazala, pleurezia diafragmatica, pericardita.
-)%4#A-)/T):
*. Antisecretorii: a. blocarea receptorilor 0. (cimetidina .BB$:BB mg1zi, ranitidina . x *;B mg1zi,
famotidina :B mg seara) b. locarea receptorilor muscarinici -9 (pirenzepina .$9 x ;B mg1zi ) c.
locarea pompelor de protoni (omeprazol .B mg1zi, lanzoprazol 9B mg1zi, pantoprazol :B mg1zi)
.. Anti 0! (amoxicilina . g1zi, claritromicina *,; g1zi, metronidazol >;B mg1zi, omeprazol .B mg1zi)
9. Antiacide (carbonatul de calciu, hidroxidul de Aluminiu, de -g)
:. Stimularea mecanismelor de aparare (formarea unei pelicule protectoare $ N %e$/ol . x .:B
mg1zi, sucralfat : x * g1zi; analogi sintetici de !3 $N misoprostol).
B.1E+
%eterminta de refluxul continutului gastric in esofag, insotit sau nu de leziuni ale mucoasei
esofagiene, cu episoade de pirozis.
)T4"!AT"3)/4): *. 5actori fiziopatologici: scaderea presiunii ,onctiunii esogastrice, insuficienta
mecanismelor de curatire a esofagului, scaderea secretiei de saliva, intarzierea golirii stomacului;
.. 5actorii anatomici : unghiul lui 0is larg, hernie hiatala, cresterea presiunii abdominale 9.
Scaderea capacitatii de aparare: scaderea stratului de mucus, tulburari de vascularizatie a
mucoasei esofagiene.
-A/45)STA&46) #64/4#) : *. -anifestari digestive: pirozisul, regurgitatii favorizate de anumite
alimente, favorizate de clinostatism, dureri la deglutitie, disfagia, dureri retrosternale .. -anifestari
respiratorii: senzatia de arsura in gat, dispnee expiratorie, tuse nocturna, disfagie.
-1
5"&-) #64/4#) !A&T4#'6A&) : *. oala de reflux cu dureri toracice: la unii bolnavi, boala de
reflux este intovarasita de dureri toracice, accentuate de eforturile fizice, de frig, si de emotii, ceea
ce le aseamana cu durerile din angina pectorala, insa )#3 de repaus, de efort si angiografia sunt
normale .. oala de reflux din sclerodermie: este determinta de prinderea musculaturii netede a
esofagului in procesul patologic ceea ce duce la scaderea presiunii ,onctiunii esogastrice si a
miscarilor peristaltice ceea ce favorizeaza refluxul gastro$esofagian; 9. oala de reflux din sarcina :
apare la peste =BO dintre gravide datorita cresterii presiunii intraabdominale mai ales din ultimele
luni de sarcina. %ar tulburarile dispar dupa sarcina.
%3 %45)&)/T4A6: *. #u alte boli ale esofagului: tulburari de motilitate ale esofagului, acalazia,
disfagia, diverticulii esofagieni, tumori esofagiene; .. #u boli ale organelor invecinate: angina
pectorala, hernia hiatala, sdr dispeptic, '3%, 6.
T&ATA-)/T: *. 4gieno$dietetic: regim alimentar cu evitarea grasimilor, a alcoolului, a cafelei, a
ciocolatei, a citricelor, evitarea culcatului dupa masa, evitarea alimentatiei inainte de culcare,
evitarea unor medicamente $ anticolinergice, nitriti, miofilina, cofeina, diazepam, dopamina,
blocantele canalelor de #a.
9. -edicamentos : antacide $ maalox, dicarbocalm; proKinetice $ metoclopramid, domperidone,
cisaprid; antisecretorii $ cimetidina, ranitidina, famotidina; blocante ale pompei de protoni $
omez, lansoprazol, pantoprazol; medicamente de protectie a mucoasei 2 sucralfat.
3E*ATITE A/-TE 4I.ALE:
!A&T4#'6A&4TAT4 )T4!AT"3)/4#) :
*. transmitere fecal orala + A,),5; .. parenteral + ,#,%,3; 9. perinatal + ,#,% probabil 5,3; :.
transmitere sexuala + ,#,%,3 ;. incubatie in zile : A + *;$:; zile; + :;$*?B zile; #
+ 9;$>; zile ; % + .*$;B zile; ) + 9B$:; zile; =. profilaxie: vaccin 70A, 70 .
-A/45)STA&4 #64/4#):
*. perioada preicterica (incubatie variabila, debut variabil, stare generala alterata, febra, astenie,
dureri musculare, articulare, coriza, greturi, varsaturi, dureri epigastrice, urticarie)
.. perioada icterica (dupa =$>zile, febra scade, stare generala ameliorata, apare icterul, urina
inchisa la culoare, scaun decolorate, ficat mare si sensibil).
-A/45)STA&4 #64/4#) #"-!A&AT47): *. debut pseudogripal: A,,#,); .. reumatoid: A,,#; 9.
urticarie: A,,#; :. dispetic: toate; ;. neurastenic: toate ; =. icter : A,,%,) si @BO # >.
hepatosplenomegalie: toate ; ?. debut scurt : A,,#,%,); @. debut prelungit: ,#; *B. evolutie grava:
,#,%,); **. colestaza: ,#,%; *.. evolutie prelungita : ,#,%; *9. cronicizare: ,#.
!A&A#64/4#: teste de disproteinemie, citoliza, creste T3", T3", sideremie, pigmenti biliari;
creste % apoi 4, ' (urobilinogen) in urina, leucopenie, limfocitoza, monocitoza, Av 07A,,#,%,
marKeri 07.
%3 %45)&)/T4A6: *. in perioada preicterica (gripa, urticarie, colecistita acuta, toxinfectie
alimentara, nevroza astenica, bruceloza) .. perioada icterica (icter mecanic, 6, cancer hepatic,
cancer cap de pancreas, icter hemolitic, medicamente, angicolita, icter infectios, -/4
(mononucleoza infectioasa), leptospiroza).
T&ATA-)/T: internare in spital, repaus la pat, regim igieno$dietetic de protectie; medicament
simptomatic, hepatoprotector; forme colestatice si severe + corticoterapie.
3E*ATITA /.)NI/A+
Afectarea parenchimului hepatic printr$un proces inflamator cronic.
)T4"6"34A: virusuri hepatitice, toxice hepatice, factori autoimuni, alcoolul.
!AT"3)/4): mecanism infectios, mecanisme imunitare, mecanisme toxice.
#6AS454#A&)A 0)!AT4T)6"& #&"/4#): *. 0epatite cronice virale (, #, %C); .. 0epatitele
cronice metabolice (hemocromatoza, boala <ilson, deficitul de alfa$*$AT) 9. 0epatite cronice
toxice si medicamentoase :. 0epatite cronice autoimune ;. 0epatite cronice idiopatice.
-A/45)STA&4 #64/4#) A6) 0)!AT4T)6"& #&"/4#): *. Antecedente de hepatita virala ..
#onsumul de alcool 9. )xpunerea la toxice hepatice :. #onsumul unor medicamente cu toxicitate
-2
hepatica ;. )xistenta unor boli asociate =. 5atigabilitate >. 4napetenta, greturi, varsaturi ?.
4ntolerante alimentare @. Tulburari de nutritie *B. Slabire in greutate **. Atrofii musculare *..
Tendinte hemoragipare, gingivoragii, echimoze *9. Stelute vasculare *:. )ritem tenar si hipotenar
*;. 0epatosplenomegalie.
4/7)ST43AT44 !A&A#64/4#) A6) 54#AT'6'4: *. 4nvestigarea functiei parenchimatoase
(colesterolul total, albumine serice, lipoproteine plasmatice, factori de coagulare, sinteza acidului
hipuric, testul de eliminare a S!) .. Teste de citoliza hepatica (transaminaze serice, alte enzime,
sideremie, cupremie) 9. Teste de inflamatie mezenchimala (testele de disproteinemie, determinare
4g plasmatice, imunelectroforeza) :. Teste de excretie biliara (bilirubinemia directa si indirecta, !A
(fosfatza alcalina), dozarea urobilinogenului, testul de eliminare a S!) ;. -arKeri de infectie virala
(Ag0s, Ac anti$0e, A%/$70, A&/$70#, Ac anti$70#, Ag70%, A&/$70%, 4g- anti 0%) =.
%eterminarea unor anticorpi (autoAc anti$membrana hepatica, autoAc anti$proteina specifica,
autoAc anti$sialoglicoprotein receptor, autoAc anti$nucleari, anti$fibra musculara neteda, anti$
microsomali, anti$mitococondriali, anti$citoplasma neutrofilica) >. )xplorari matologice ()xamenul
radiologic baritat al esofagului, colecistografia, colangiografia, scintigrafia, ecografia hepatica, #T,
punctia hepatica, laparoscopia hepatica).
%3 %45)&)/T4A6 4/T&) 0# STA464(ATA S4 0# A#T47A: *. Astenie: postprandiala 1 marcata ..
Scaderea apetitului 1 Scaderea in greutate 9. 0epatalgie moderata 1 marcata :. 5icat de
consistenta normala 1 ferma ;. Splenomegalie: fara 1 frecvent splenomegalie =. Subicter: pasager 1
deseori icter progresiv >. Transaminaze: usor crescute 1 intens crescute ?. 3amaglobulinele / sau
usor crescute 1 intens crescute @. S!: retentie usoara a S! 1 retentie marcata a S! *B.
ilirubina / 1 crescuta **. Albuminele / 1 scazute *.. T! / 1 crescut *9. !A (fosfataza alcalina) / 1
crescute *:. Auto$Ac absenti 1 prezenti *;. Alterari celulare discrete 1 piecemeal necrosis *=.
Arhitectura lobulara pastrata 1 alterata *>. 5ara boli sistemice asociate 1 cu boli sistemice asociate
*?. !rognostic favorabil 1 nefavorabil.
-A/45)STA&4 #64/4#): *. sdr. /eurasteniform (astenie fizica si psihica, anxietate, tulburari de
somn si somnolenta postprandiala) .. sdr. %ispeptic (scaderea apetitului, greturi, eructatii, distensie
abdominala, flatulenta, intoleranta la anumite alimente, mai ales alimentele grase) 9. sdr. cutaneo$
mucos (culoare teroasa a tegumentelor, pigmentarea cicatricelor, cheiloza, eritemul buzelor si al
cavitatii bucale, eritem palmar si stelute vasculare) :. sdr. 0emoragipar (gingivoragii, epistaxis,
echimoze) ;. sdr. )ndocrin (amenoree, hirsutism, atrofie testiculara, ginecomastie, tulburari
sexuale, scaderea tolerantei la glucide, obezitate, osteoporoza) =. sdr. 4cteric discret >. sdr.
hepatosplenomegalic ?. sdr. hepatalgic.
T&ATA-)/T: *. hepatita cronica persistenta (evitarea efortului fizic, a alcoolului, a toxicelor
hepatice, regim alimentar, nu necesita tratament medicamentos, dar necesita supraveghere).
.. hepatite cronice active (regim igieno$dietetic, evitare efort, repaus, iar medicamentatia depinde
de cauza: autoimuna + prednison, azatioprina; cu virus + interferon, acJclovir, ganciclovir,
lamivudina; cu virus # + interferon, ribavirina).
/I.)8A 3E*ATI/A
)ste caracterizata de asocierea necrozei hepatice cu procesul de fibroza, de regenerare
si de alterare a arhitecturii hepatice.
)T4"!AT"3)/4): alcoolul; virusurile hepatice ,#,%; hepatita autoimuna; staza biliara
intrahepatica; staza biliara extrahepatica; staza venoasa; 0emocromatoza; oala <ilson; J$pass
intestinal; unele medicamente; -etotrexat, izoniazida, alfametildopa, amiodarona.
-A/45)STA&4 #64/4#) A6) #0 4/ %45)&4T) STA%44 )7"6'T47):
*. #0 compensata (uneori asimptomatica, uneori cu simptome nespecifice, astenie fizica,
fatigabilitate, anorexie, greturi, varsaturi, crampe musculare, scadere in greutate, ficat mare, uneori
splenomegalie) .
.. #0 decompnesata parenchimatos (denutritie, gingivoragii, epistaxis, echimoze, stelute
vasculare, eritem palmar, ginecomastie, atrofie testiculara, icter, febra, ficat mic si dur).
9. #0 decompensata vascular (circulatie colaterala, varice esofagiene, varice ano$rectale,
splenomegalie, gastrita portal$hipertensiva, ascita, edeme) .
-+
%3 %45)&)/T4A6: *. Stadiul compensat (hepatita cronica, hepatopatia alcoolica, cancerul hepatic,
chistul hidatic, 4#%, abcesul hepatic, sdr. udd$#hiari) .. Stadiul decompensat (ascita + 4#%,
pericardita constrictiva, sdr. nefrotic, T# peritoneala, cancerul peritoneal, sdr. -eigs; icterul +
hepatita virala, cancerul de cap de pancreas, cancerul hepatic, angicolita, 6 ; 0%S + '3%,
cancerul gastric).
#"-!64#AT446) #0: 0%S, encefalopatia portala, peritonita bacteriana, neoplasmul hepatic, sdr.
hepato$renal, sdr. hepato$pulmonar).
5"&-) #64/4#) %) #0: postvirala, alcoolica, biliara primitiva, biliara secundara, cardiaca, sdr.
udd$#hiari, oala <ilson, 0emocromatoza, sdr. hepato$renal, sdr. hepato$pulmonar.
T&ATA-)/T'6: *. ciroza compensata (regim igieno$dietetic, colchicina B,= mg1zi, corticoizi mai
ales in cirozele autoimune, sau interferon in cirozele postvirale .. tratamentul cirozelor
decompensate (regim alimentar, repaus la pat, pentru anemie $ acid folic, pentru ascita $ regim
alimentar hiposodat cu . g sare1zi, spironolactona *BB mg1zi, furosemid :B$?B mg1zi, paracenteza
concomitent se va administra albumina umana desodata cate 9$= g de albumina pentru fiecare litru
de lichid extras, sau dextran) 9. tratamentul hemoragiei prin ruptura varicelor esofagiene:
reechilibrare hemodinamica cu sange total sau cu plasma proaspata, oprirea hemoragiei 2
tamponada esofagiana prin sonda cu balonas si scleroza varicelor esofagiene prin in,ectarea unor
substante sclerozante, care reusesc sa opreasca hemaoragia in @; O din cazuri, ptr. scaderea
presiunii in varicele esofagiene se administreaza substante vasodilatatoare cum ar fi:
somatostatina sau octeotridul, ptr. prevenirea recurentelor hemoragice se admimistreaza:
propranolol :B $*.B mg1zi care reduce presiunea portala, asocierea propranololului cu isodinit
(izosorbid mononitrat) creste eficacitatea tratamentului.
/)LE/ISTITA A/-TA:
&eprezinta o inflamatie catarala, supurata sau gangrenoasa a colecistului, caracterizata
prin aparitia unor dureri violente in hipocondrul drept, insotite de febra si fenomene de iritatie
peritoneala.
)T4"!AT"3)/4): boala survine pe fondul unei staze biliare determinata de atonia vezicii biliare
sau de blocarea canalului cistic de catre un calcul, de o malformatie sau de un cancer al cailor
biliare; 5actorii de risc ai colecistitei acute sunt: 6, obezitate, %(. Staza biliara produce o iritatie
pe fondul careia poate apare ulterior o infectie )scherichia coli, cu Flebsiela, cu #lostridium, cu
Stafilococ, cu Salmonella. 'neori continutul bilei poate deveni chiar purulent.
-A/45)STA&4 #64/4#) A6) #"6)#4ST4T)4 A#'T): dureri violente in hipocondrul drept, iradiere
in umarul drept, exacerbari la miscarile trunchiului, exacerbari la miscarile respiratorii, blocarea
respiratiei, hiperestezie in hipocondrul drept, aparare musculara, impastare locala, -urphJ C,
greturi, varsaturi, stare generala alterata, transpiratii profuze, febra si frisoane repetate, uneori
stare toxico septica, tahicardie si tendinta la colaps.
5"&-) #64/4#) !A&T4#'6A&) %) #"6)#4ST4TA A#'TA: *. 5orma catarala (colica biliara,
febra, frison, hiperstezie cutanata, aparare musculara); .. 5orma supurata (colica biliara,
hiperpirexie, frisoane repetate, hiperestezie accentuata, aparare musculara, hidrops vezicular,
plastron biliar) 9. 5orma gangrenoasa (colica biliara, stare toxico$septica, tahicardie, puls filiform,
tendinta la colaps, abdomen destins, hipotermie inselatoare).
%3 %45)&/T4A6 A6 #"6)#4ST4T)4 A#'T): #olica biliara, '3% penetrant, '3% perforat,
hepatita acuta, abcesul hepatic, angiocolita, chistul hidatic infectat, !A, apendicita acuta, colica
renala dreapta, colica pielonefritica, pneumonia dreapta, pleurezia diafragmatica, 4-A.
T&ATA-)/T: combaterea infectiei: ampicilina : g1zi i.v., gentamicina *=B mg1zi i.m. sau i.v.,
metronidazol ;B mg1zi, cefotaxim 9$= g1zi i.m. sau i.v.; combaterea durerii + antispastice: scobutil,
papaverina, analgezice: algocalmin, piafen; reechilibrare 0): perfuzii de ser fiziologic si de ser
glucozat.
LITIA8A BILIA.A: the stones are the cause of the sJmptoms (ie, gallstone disease) or are an
incidental finding.
--
#64/4#A6 5)AT'&)S :3allstones on imaging studies but Iithout sJmptoms (categorJ *) TJpical
biliarJ sJmptoms and gallstones on imaging studies (categorJ .) AtJpical sJmptoms and gallstones
on imaging studies (categorJ 9) TJpical biliarJ sJmptoms but Iithout gallstones on imaging studies
(categorJ :) iliarJ tJpe sJmptoms V 4n most patients,recurrent pain attacKs generated bJ the
gallstones (biliarJ colic). 6ess freSuentlJ, the initial sJmptoms are those of one of the complications
of gallstones (most commonlJ acute cholecJstitis, acute biliarJ pancreatitis, acute cholangitis, or
choledocholithiasis Iith extrahepatic cholestasis). The pain is usuallJ constant and not
colicKJ,intense dull pressure$liKe discomfort in the right upper or mid abdomen or in the chest that
maJ radiate to the bacK and the right shoulder blade,folloIs ingestion of a fattJ meal (about one to
tIo hours after) and usuallJ does not occur during fasting. The pain is often associated Iith
diaphoresis, nausea and vomiting. 4t is not exacerbated bJ movement and not relieved bJ
sSuatting, boIel movements, or flatus. !hJsical examination Vdo not have fever or tachJcardia,
no peritoneal signs since the pain is purelJ visceral Iithout gallbladder inflammation. !hJsical
examination can also help distinguish patients Iith acute cholecJstitis. A -urphJUs sign.
6aboratorJ studies V screening tests: 6iver biochemical tests (serum AST, A6T, total bilirubin,
alKaline phosphatase).Serum amJlase and lipase,#omplete blood count (to evaluate for
leuKocJtosis and anemia) 'rine analJsis.
4-A34/3 ST'%4)S: echo,rx abdominal, "ral cholecJstographJ,#T,scinti. AT4T'%4/): gallstones
but no sJmptoms (categorJ *) V left alone,folloI; biliarJ sJmptoms and gallstones (categorJ
.) V prophJlactic treatment to patients Iho have or had biliarJ tJpe sJmptoms or complications
(such as cholangitis, pancreatitis, cholecJstitis, choledocholithiasis, gallstone ileus and -irizzi
sJndrome). gallstones but atJpical sJmptoms (categorJ 9) VunliKelJ to be caused bJ the
gallstones. An empiric trial of oral dissolution therapJ Iith ursodeoxJcholic acid is reasonable if
other serious illnesses such as cardiac disease or peptic ulcer disease have been excluded.
:.tJpical biliarJ sJmptoms but Iithout gallstones on ultrasonographJ (categorJ :) V small stones
(microlithiasis) or sludge that Iere missed,sphincter of "ddi dJsfunction.
-A/A3)-)/t:*.iliarJ colic V pain control$meperidine 47, Ihich is preferred to morphine since it
has less of an effect on sphincter of "ddi motilitJ;/SA4%s) can produce effective analgesia :
Ketorolac (9B to =B mg then ibuprofen :BB mg !" la nevoie. :elimin chir sau dizolvare medicala.
%e citit din vol. 44 de la pg. .?B.
74. AFECTIUNILE RENALE LA ADULT SI C(PIL ! INFECTIILE CAIL(R URINARE9
2L(MERUL(NEFRITELE ACUTE SI CR(NICE9 SINDR(MUL NEFR(TIC9LITIA.A
RENALA9INSUFICIENTA RENALA ACUTA SI CR(NICA#
IN5E/TII /AI -.INA.E+
Termenul de infectie urinara reprezinta un concept foarte larg, in el fiind o serie intreaga
de afectiuni cum ar fi: cistita, !/, T# renala, pionefroza, uretrita si prostatita care au comuna
etiologia infectioasa a tractului urinar.
)T4"6"34A: )scherichia coli, !roteus, Flebsiella, )nterobacter, )nterococ, Stafilococ auriu,
!seudomonas, !iocianic, Streptococul fecalis, 3onococul, #hlamJdia, Trichomonas vaginalis,
-Jcoplasma hominis, #andida albicans.
Sursa infectiei urinare poate fi foarte variata, de la organele genitale, pana la tubul
digestiv si de la alte focare aflate la distanta. #alea de propagare a infectiei este de obicei
ascendenta. %ar ea poate fi si hematogena sau limfatica.
%intre particularitatile factorilor microbieni trebuie remarcata capacitatea lor de a se
dezvolta in urina, rezistenta lor la fagocitoza si la activitatea bactericida a serului, precum si
capacitatea lor de adeziune la tractul urinar.
%intre particuaritatile locale ale tractului urinar trebuie remarcat &7' si refluxul pielo$
caliceal, obstructia cailor urinare, malformatii congenitale, eliminarea in urina a unor substante cu
rol nutritiv, migrarea leucocitara mai scazuta.
'&)T&4T)6):
-.
*. 'retrita gonococica: este o boala cu transmitere sexuala si este produsa de gonococ; la barbati,
dupa .$> zile de la contactul sexual infectant, apar dureri uretrale, disurie, polachiurie si o secretie
purulenta abundenta; la femeie, boala evolueaza cu semne clinice minore, cu o usoara vulvo$
vaginita; la barbati, boala poate da o serie de complicatii locale: epididimita si prostatita; complicatii
la distanta: artrite, tenosinovite si endocardite; la femeie poate determina boala inflamatorie
pelvina; pentru confirmarea diagnosticului se poate face un frotiu din secretia uretrala.
Tratament: cefalosporine in doza unica: cefotaxim . g sau ceftriaxona * g i.m., sau cu
chinolone cum ar fi: ciprofloxacina ;BB mg oral sau ofloxacina :BB mg p.o.; datorita asocierii cu
#hlamJdia se recomanda administrarea concomitenta a doxaciclinei *BB mg de . ori pe zi sau
eritromicina ;BB mg de : ori pe zi, timp de > zile.
.. 'retritele nespecifice: %e obicei sunt produse de: -Jcoplasme, #halmJdii, Streptococi,
Trichomonas vaginalis. Semnul clinic cel mai important este secretia uretrala purulenta, de obicei
in cantitate mica si mai ales dimineata. %iagnosticul se bazeaza pe semne clinice si pe frotiul
uretral.
Tratament: #hlamJdia sau -icoplasme + doxiciclina *BB mg de . ori pe zi sau
eritromicina ;BB mg de : ori pe zi sau ofloxacina :BB mg1zi timp de > zile.
#4ST4TA A#'TA
)ste o infectie urinara ,oasa limitata la vezica urinara. )a apare mai ales la femeile tinere
si are manifestarile clinice de mai ,os.
-anifestari clinice: disurie, polachuirie, nicturie, tenesme vezicale, senzatia de durere in
hipogastru, uneori urini tulburi, sau chiar hemoragice, fara dureri lombare, fara manifestari
generale.
Tratamentul cistitei: *. %oza unica: la femei tinere, negravide, fara febra sau dureri
lombare, fara antecedente urologice sau ginecologice se poate administra unul din urmatoarele
antibiotice + biseptol : tb p.o., amoxicilina . g p.o., nitrofurantoin 9BB mg p.o., ofloxacina :BB mg
p.o., gentamicina ?B mg i.m.
.. Schema scurta de 9 zile: la femeile tinere la care tratamentul incepe dupa 9 zile de la debut se
poate administra unul din urmatoarele antibiotice: biseptol . x . tb p.o., amoxicilina . x * g p.o.,
nitrofurantoin . x *;B mg p.o., ofloxacina . x .BB mg p.o., gentamicina . x :B mg i.m.
9. Schema lunga de >$*B zile: la celelate cazuri, inclusiv la recidive se poate administra unul din
urmatoarele antibiotice + biseptol . x * tb oral, amoxicilina . x ;BB mg oral, nitrofurantoin . x *BB
mg oral, cefuroxim * g oral.
!4)6"/)5&4TA A#'TA
&eprezinta o infectie bacteriana a tesutului interstitial si pielocaliceal, fiind de fapt o
nefropatie interstitiala. )ste produsa in peste @BO din cazuri de bacili gram negativ si in primul rand
de )scherichia coli, dupa care urmeaza )nterococii, !roteus, !seudomonas. Spre deosebire !/#,
in care putem gasi mai multi germeni, !/A este produsa de un singur germene, iar schimbarea lui
pune problema unei reinfectii.
-anifestari clinice: debut brusc, instalarea in cateva ore, febra, frison, dureri lombare, caracter
colicativ, uni sau bilaterale, stare generala alterata, cefalee, greturi, varsaturi, polachiurie,
sensibilitatea lo,elor renale, 3iordano C, antecedente de 4T' ,oasa, antecedente de infectie
digestiva, antecedente ginecologice.
4/7)ST43AT44 !A&A#64/4#) 4/ !/A: examenul de urina, proba Addis + care poate arata o
crestere a numarului de leucocite in urina, urocultura poate pune in evidenta bacilul respectiv, 063
+ poate arata o leucocitoza cu deviere la stanga a formulei leucocitare, &x + crestere in volum a
rinichilor, uneori o litiaza sau malformatii renale; examenul ecografic + dilatare a zonei
pielocaliceale.
5"&-) #64/4#) !A&T4#'6A&) %) !/A:
*. 5orma febrila (evolueaza cu semne urinare minime, apare mai ales la batrani si tarati si care pun
probleme serioase de diagnostic si tratament).
.. /ecroza papilara (mai ales la diabetici, la alcoolici si la marii consumatori de analgezice;
debuteaza de obicei brusc cu febra mare, cu frison, cu alterarea rapida a starii generale, cu
-/
lombalgii puternice, cu hematurie, cu tendinta la 4&A; examenul urinei arata prezenta de fragmente
papilare in sedimentul urinar).
9. !/ la gravide poate duce la cresterea TA si poate influenta dezvoltarea intrauterina a fatului
(factorii favorizanti: compresia uterina, risc matern, 0TA, septicemie, risc fetal, prematuritate,
moartea fatului).
T&ATA-)/T'6 !/A: repaus la pat timp de >$? zile, caldura, alimentatie usoara, multe lichide
aproximativ . litri pe zi, antitermice, antispatice, analgezice, amoxicilina, ciprofloxacina,
cefalosporine in,ectabile.
NE5.)*ATII 1L)ME.-LA.E:
%e citit in vol. 444 la pg. 9@;.
&eunesc o serie de boli care afecteaza cu predominanta glomerulii renali, alterand
permeabilitatea glomerulara, determinand reducerea suprafetei de filtrare si tulburarea excrectiei
apei si a electrolitilor.
#6AS454#A&)A /)5&"!AT446"& 36"-)&'6A&): *. !redominanta sdr. /efritic (3/
poststreptococica, nefropatia cu 4gA, 3/&!, sdr 3oodpasture, purpura 0enoch$SchLnlein,
granulomatoza <egener) .. !redominta sdr. /efrotic (3/ cu leziuni minime, 3/ membranoasa,
3/ membrano$proliferativa, nefropatia diabetica, nefropatia din 6)S) 9. ambele sdr. (3/-!,
nefropatia din 6)S) .
)T4"!AT"3)/4A /)5&"!AT446"& 36"-)&'6A&): factori infectiosi (3/!S, care survine dupa
o infectie cu streptococ beta$hemolitic grup A, sau in nefropatia cu 4gA, boala erger si purpura 0$
S, care pot sa survina dupa infectiile virale ale #&, sau dupa infectii digestive, sau in 3/&!, care
poate surveni dupa o endocardita subacuta); factori metabolici (%(, amiloidoza); boli sistemice
(6)S, afectiuni maligne, tratament cu saruri de Au, cu penicilamina); ei actioneaza prin mecanisme
imunitare, cum ar fi aparitia Ac anti -3 (3/&!), sdr. 3oodpasture, sau al unor complexe
circulante, care vor fi retinute de glomeruli (3/!S)
#6AS454#A&)A S%& /)5&4T4#): evolutia (acute, subacute, cronice), etiologia (primitive,
secundare), patogenia (Ac anti -, #4#).
-A/45)STA&4 #64/4#) A6) 3/A!S: astenie, febra, frison, dureri lombare, sdr. /efritic (oligurie,
hematurie, edeme, 0TA).
-A/45)STA&4 #64/4#) A6) S%& /)5&"T4#: edeme, uneori discrete, alteori generalizate,
uneori anasarca, oligurie, astenie, paloare, inapetenta, infectii frecvente, uneori 0TA.
#6AS454#A&)A #64/4#A A S%& /)5&"T4#):
*. !'& (proteinurie selectiva, ?BO albuminurie, absenta hematuriei M ; BBB1mm9, absenta 0TA).
.. 4-!'& (proteinurie neselectiva, ;BO albuminurie, hematurie N*B BBB1mm
9
, 0TA severa).
T&ATA-)/T:
*. 3/ poststreptococica (regim igieno dietetic 2 repaus la pat, reducerea aportului de sare, de
lichide si proteine, penicilamina, nifedipina x clonidina, furosemid).
.. 3/&! (prednison, azatioprina, ciclofosfamida).
9. sdr. /efrotic (regim igieno dietetic, regim hipercaloric, diuretice pt. edem, patogenic$prednison,
indometacin, azatioprina x ciclofosfamida).
NE5.)*ATII INTE.STITIALE
%e citit in vol 444 pg. 9?;.
Afectarea infectioasa a cailor urinare superioare si a interstitiului renal.
#A'():
*. "bstructia urinara (calculi urinari, adenom de prostata, stenoze ureterale, malformatii
congenitale)
.. 4nfectii urinare (ascendente, hematogene, limfatice)
9. Tulburari metabolice (guta, hiper#a, hipoF, amiloidoza)
:. Tulburari imunologice (boli autoimune, sdr. S,Lgren, nefropatii imunologice)
-7
;. Afectiuni neoplazice (limfoame, leucemii, mielom multiplu)
=. Toxice (metale grele, medicamente, analgezice, antibiotice, substante de contrast).
5A#T"&4 #A&) !"T 5A7"&4(A A!A&4T4A !/#: staza urinara, litiaza urinara, ptoza renala,
malformatiile renale, stricturile uretrale, adenomul de prostata, &7', boala de col vezical, sarcina.
)T4"6"34A -4#&"4A/A A !/#: *. germeni gram negativi (). coli, !roteus, Flebsiella,
)nterobacter, !seudomonas); .. germeni gram C (Streptococcus 5ecalis, Staphilococcus
epidermitis, Staphilococcus aureus).
-A/45)STA&4 #64/4#) A6) !/#: astenie fizica, fatigabilitate, subfebrilitate, transpiratii nocturne,
inapetenta, scadere in greutate, paloare, dureri lombare, sensibilitate la palparea rinichilor,
3iordano C, polachiurie, nicturie.
S(. NE5.)TI/
)ste reprezentat de proteinurie peste 9 g1zi, hipoproteinemie M = gO, hipoalbuminemie M
9 gO si edeme periferice. S/5" reprezinta stadiul evolutiv al multor afectiuni renale, asa cum ar fi
3/A cu leziuni minime si 3/A membrano$proliferativa, precum si afectiuni extrarenale cum ar fi
nefropatia diabetica si amiloidoza. !roteinuria masiva este determinata de cresterea permeabilitatii
membranei glomerurale si duce la scaderea albuminelor serice. Aproximativ 9BO din bolnavii cu
S/5" prezinta o boala de sistem cum ar fi: %, amiloidoza, 6)S, iar restul prezinta o afectiune
renala cum ar fi: 3/A cu leziuni minime, scleroza glomerulara focala, nefropatia membranoasa, sau
3/A membrano$proliferativa.
-anifestari clinice: edeme, uneori discrete alteori generalizate (mai intai palpebral, apoi
retromaleolar si chiar scrotal), uneori anasarca, oligurie, astenie, paloare, inapetenta, infectii urinare
frecvente; )xamenul sumar de urina + proteinurie peste 9 g1.:h, lipidurie + * g1.:h, corpi grasosi,
cristale de colesterol birefringente; )xamenul sangelui + 04!"!&"T)4/)-4) sub = gO, si mai ales
04!"A6'-4/)-4) sub 9gO, 04!)&64!)-4) peste *BBB mg1dl, 04!)&#"6)ST)&"6)-4)
peste 9BB mg1dl, A/)-4) 5)&4!&47A (scaderea 0b, scaderea 5e, hiposideremie).
#lasificarea S/5" se poate face in functie de etilogie, in S/5" primitive, determinate de
afectiuni renale cum ar fi 3/A cu leziuni minime, 3/A membrano$proliferativa, si in S/5"
secundare deteminate de afectiuni extrarenale cum ar fi %, amiloidoza, boala 0odgKin, si 6)S.
4n functie de manifestarile clinice, S/5" pot fi clasificate in S/5" pure, cu proteinurie
selectiva, hipoalbuminemie si edeme si S/5" impure in care pe langa proteinurie, care devine
neselectiva, hipoalbuminemie si edeme, bolnavul mai prezinta hematurie si HTA.
S/5" pur: !roteinurie selectiva, ?BO albumine, absenta hematuriei M ; BBB1mm
9
, absenta 0TA.
S/5" impur: !roteinurie neselectiva, ;BO albumine, hematurie N *B BBB1mm
9
, 0TA severa.
#omplicatii si tratament de citit din carte, vol.444, la pg. :B*.
LITIA8A .ENALA
#lassic sJmptoms of renal colic and hematuria; asJmptomatic or have atJpical sJmptoms such as
vague abdominal pain, acute abdominal or flanK pain, nausea, urinarJ urgencJ or freSuencJ,
difficultJ urinating, penile pain, or testicular pain.
)T4"6"3W V )ightJ percent of patients Iith nephrolithiasis form calcium stones, most of Ihich
are composed primarilJ of calcium oxalate or, less often, calcium phosphate GThe other main tJpes
include uric acid, struvite (magnesium ammonium phosphate), and cJstine stones. The same
patient maJ have more than one tJpe of stone concurrentlJ (eg, calcium oxalate and uric acid).
&isK factors V The risK of nephrolithiasis is affected bJ certain diseases and patient habits. 5or
calcium stones, these include hJpercalciuria, hJperoxaluria, hJperuricosuria, hJpocitraturia, and
dietarJ characteristics such as a loI calcium intaKe, high animal protein intaKe, high sodium intaKe
or loI fluid intaKe 4ncreased intaKe of 7itamin # has been variablJ associated Iith a higher risK of
stones; A historJ of prior nephrolithiasis; !atients Iith a familJ historJ of stones have an increased
risK of nephrolithiasis; The risK of stones is increased in individuals Iith enhanced enteric oxalate
absorption; 6oI fluid intaKe is associated Iith increased stone risK; A persistentlJ acidic urine
promotes uric acid precipitation;
-1
#64/4#A6 -A/45)STAT4"/S$!atients maJ occasionallJ be diagnosed Iith asJmptomatic
nephrolithiasis Ihen a radiologic imaging studJ of the abdomen is performed; !ain is the most
common sJmptom and varies from a mild and barelJ noticeable ache, to discomfort Ihich is so
intense that it reSuires parenteral narcotics. The pain tJpicallJ Iaxes and Ianes in severitJ, and
develops in Iaves or paroxJsms that are related to movement of the stone in the ureter and
associated ureteral spasm. !aroxJsms of severe pain usuallJ last .B to =B minutes; 3ross or
microscopic hematuria occurs in the ma,oritJ of patients; nausea, vomiting, dJsuria, and urgencJ.
#omplications V /ephrolithiasis maJ lead to persistent renal obstruction;
%455)&)/T4A6 %4A3/"S4S: leeding Iithin the KidneJ can produce clots that lodge temporarilJ
in the ureter; ectopic pregnancJ;aortic aneurJsm; Acute intestinal obstruction or appendicitis;
%3 !#6: &x standard, echo, urografie i.v., #T.
T&ATA-)/T: analgezice, antispatice, A4/S.
%e citit din vol. 44 la pg. 9*B.
I.A
%eteriorare rapid progresiva a functiei renale prin scadere critica a irigatiei sangvine. Sau
prin lezarea directa a celulelor tubulare. Se a,unge la pierderea acuta a functiei renale cu sau fara
influentarea capacitatii de filtrare.
$ prerenala ( Soc cardiogen1 hipovolemic 1septicemie; arsuri; intoxicatie cu medicamente 2
aminoglicozide, chimioterapice; vasoconstrictie renala).
$ intrarenala ( boli renale: 3/&!, nefrite interestitiale, stenoza 1tromboza 1embolia de artera
renala).
$ post renala ( obstructie de cai urinare prin calculi 1 tumori).
STA%44 #64/4#): *. 5aza de gersiune: de la ore pana la zile $ oligurie pana la diureza normala; ..
"ligurie pana la anurie: > 2 *B saptamani; hiperhidratare, hipeKaliemie, acidoza metabolica,
uremie, supradozare medicamente prin cumulare; 9. !oliurie: zile saptamani; regresia
manifestarilor de uremie; deshidratare, hipotensiune, tahicardie, pierdere de F si /a; :. &efacere:
durata de pana la *. luni in medie *$9 luni.
%4A3/"ST4#: clinic: edeme 1 deshidaratare, culoare piele, frecatura pericardica, staza pulmonara,
dureri lombara la percutie, TA, glob vezical etc. 03, creatinina, electroliti, 6%0, mioglobina,
bilirubina, glicemia, 7S0, fibrinogen, proteina # reactiva, teste de coagulare. Sumar de urina;
proteinurie; )F3 $ semne de hiperKaliemie, tulburari de ritm; &x toracica 2 revarsat pericardic 1
pleural; )cografie abdominala.
T&ATA-)/T: a,ustarea posologiei medicamentelor; inlaturarea factorilor cauzatori; tratarea bolii
de baza; tratamentul complicatiilor; ultima alegere 2 dializa; 4&A oligurica are un prognostic mai
prost.
I./
&eprezinta rezultatul distrugerii progresive si ireversibile a numarului de nefroni cu
afectarea functiei excretorii de eliminare a substantelor toxice, a functiei de eliminare a apei si
electrolitilor si a functiei endocrine a rinichiului (renina, )!").
)T4"!AT"3)/4): adulti + glorerulopatii (:BO), !/# (*@O), nefropatii vasculare (;O), nefropatii
medicamentoase (9O); #opii + nefropatii ereditare (.*O), glomerulopatii (.*O), hipoplazii renale
(.BO), malformatii renale (.BO), nefropatii vasculare (@O).
STA%4A64(A&) 4&#:
*. 4nsuficienta functionla renala + numar de nefroni restanti N ;BO, creatinina *,. mgO, densitatea
urinei M *B.., numar de hematii : mil;
.. #ompensat prin poliurie: ;B$;9O1 *,. 2 . mgO1 M *B*? 1 9,;$: mil;
9. #ompensat prin retentie azotata fixa: 99$.;O1 .2: mgO1 M *B*= 1 9$9,; mil;
:. Stadiul decompensat: .;$*BO1 :$? mgO 1 M *B*: 1 .,;$9 mil.
;. Stadiul de uremie : M *BO1 N? mgO1 *B*B 1 .$.,; mil.
-A/45)STA&4 #64/4#):
-9
*. Stadiul de debut: evolutie asimptomatica, eventual semne clinice ale nefropatiei cauzale, #l#r
sub M >B ml1minut, densitatea urinei M *B.., 'r si #r in limite normale, dar pot creste la ingestia
crescuta de proteine, sau in hipercatabolismul protidic, hematiile in limite normale.
.. Stadiul compensat prin poliurie: poliurie, nicturie, opsurie, #l#r :B$=B ml1 minut, 'r creste intre
;B$?B mgO, #r creste intre *,.$. mgO, densitatea urinei scade sub M*B*?, numar de hematii
scade intre 9,;$: milioane.
9. Stadiul compensat prin retentie azotata fixa: poliurie, nicturie, semne de anemie, paloare,
ameteli, astenie, #l#r scade la :B ml1 minut, 'r creste intre ?B$*BB mgO, #r creste intre .$: mgO,
densitatea urinei scade sub M *B*=, anemia intre 9$9,; milioane de hematii.
:. Stadiul decompensat: poliurie, nicturie, ameteli, paloare, astenie, #l#r scade la 9B ml1minut, 'r
creste peste N*BB mgO, #r creste intre :$? mgO, densitatea urinei scade sub M *B*:, apar
tulburari 0), hipo#a, hiperfosfatemie, acidoza metabolica, anemia intre .,;$9 milioane de hematii.
;. Stadiul uremic: apar tulburari digestive, #7, cutanate, nervoase, osteoarticulare, #l#r scade la
.B ml1minut, 'r creste intre .BB$9BB mgO, #r creste peste N ? mgO, densitatea urinei scade la
*B*B, apar tulburari 0), hipo/a, hipo#a, hiperF, hiper!, hiper-g, anemie severa de .$.,;
milioane hematii.
-A/45)STA&46) #64/4#) A6) '&)-4)4:
*. %igestive (anorexie, greturi, varsaturi, sughit, gura uscata, limba incarcata, gingivita, fetor
uremic, gastrita uremica, diaree);
.. #7 (0TA, pericardita uremica, frecaturi pericardice,T&, cardiomiopatie uremica);
9. &espiratorii (plamanul uremic, dispnee, ortopnee, tuse, raluri umede, respiratie Fussmaul,
pleurezie uremica);
:. /eurologice (oboseala, apatie, somnolenta, confuzie, coma uremica, crampe, fasciculatii,
mioclonii, polinevrita uremica);
;. #utanate (tegumente uscate, prurit, hiperpigmentare cutanata, dermatite);
=. "steoarticulare (osteita fibroasa, osteomalacie, calcificari metastatice, asimptomatic sau cu
dureri osteo$articulare);
>. 0ematologice (anemie, scaderea numarului de hematii sub 9 milioane, ameteli, astenie, paloare,
dispnee);
?. )ndocrine: (scaderea libidou, impotenta, tulburari menstruale, cresterea parathormonului, a
prolactinei, a cortizonului, scaderea testosteronului, a estrogenilor si a hormonilor tiroidieni).
-"%454#A&46) 4"6"34#) 4/ '&)-4) :
*. #resterea retentiei azotate (cresterea 'r, #r, acid uric, amoniac)
.. Tulburari 0) (scaderea /a, #a, cresterea F , !, -g)
9. Tulburari ale )A (scaderea rezervei alcaline, acidoza metabolica)
:. -odificari endocrine (scaderea )!", a testosteronului, a 5S0$ului si a insulinei, cresterea !T0
si prolactinei)
;. -odificari hematologice (scaderea numarului de hematii, scaderea coagularii sangelui).
%4A3/"ST4#'6 4&#: *. Suspectarea diagnosticului (descoperirea unei retentii azotate, #r N *,.
mgO, 'r N :B mgO, descoperirea unui sindrom anemic sever, a unei 0TA severe, a unei nefropatii
cauzale) .. %iagnostic C (ex clinic integral, antecedente de nefropatie glomerulara, de nefropatie
interstitiala, existenta unei boli de sistem, a unui %(, efectuarea investigatiilor !araclinice) 9.
%iagnostic etiologic (infectii rinofaringiene repetate, abuzul de A4/S, abuzul de analgezice, 4T' in
antecedente, prezenta unui sdr. nefritic, hematurie, 0TA, edeme, prezenta unui sdr. nefrotic,
proteinurie masiva, edeme, hipoalbuminemie, semne de staza urinara, boli de sistem, %().
"4)#T47)6) T&ATA-)/T'6'4 4&#:
*. 4dentificarea si combaterea cauzei; .. #orectarea factorilor agravanti; 9. 4ncetinirea evolutiei
bolii; :. Tratamentul simptomatic al tulburarilor; ;. Tratamentul complicatiilor; =. Suplinirea functiei
renale; >. Transplantul renal.
T&ATA-)/T: *. 4gieno$dietetic: reducerea efortului fizic, repaus la pat .. &egim alimentar:
urmareste reducerea retentiei azotate, combaterea fosfatemiei si a acidozei, refacerea echlibrului
0) si asigurarea unei nutritii corespunzatoare 9. Aportul hidric: pentru a putea face fata scaderii
capacitatii de concentrare a rinichiului, se va administra o cantitate de lichide egala cu diureza C
;BB ml care reprezinta pierderea de lichide prin transpiratie si respiratie, dar in stadiul de uremie,
cantitatea de lichide se va reduce si mai mult :. Aportul de substante minerale: reducerea aportului
.&
de sare, reducerea aportului de F, combaterea hipocalcemiei ;. tratamentul medicamentos:
urmareste combaterea tulburarilor )A, a tulburarilor 0), a hipo sau 1 hipercalcemiei, a
hiperparatiroidismului, a anemiei, a infectiilor urinare, si 0TA =. Tratamentul de suplinire a functiei
renale: hemodializa, dializa peritoneala, transplant renal.
)%'#AT4A T)&A!)'T4#A A "6/A7'6'4 #' 4&#: notiuni de anatomie si fiziologie a rinichiului,
cauzele 4&#, manifestrarile clinice ale bolii, importanta investigatiilor paraclinice, tratamentul 4&#,
importanta controlului medical periodic.
71. AFECTIUNILE REUMATICE LA ADULT SI C(PIL !ARTR(.ELE9
LUMBA2(9L(MB(SCIATICA9 REUMATISMUL P(LIARTICULAR ACUT9 P(LIARTRITA
REUMAT(IDA9 SP(NDILITELE9 LUPUSUL ERITEMAT(S SISTEMIC#
A.T.)8E+
oala atrozica, osteoartrita, osteoartroza sau artrita hipetrofica este o boala degenerativa
a articulatiilor, caracterizata prin degenerescenta cartila,ului si aparitia unor focare de hipertrofie
osoasa la nivelul marginilor articulare cu manifestari inflamatorii minime.
#6AS454#A&): *. !rimara sau idiopatica, in care factorii patogeni sunt mai greu de identificat
(mana + nodulii 0eberden, ouchard; picior + artroza metatarsofalangiana, artroza halucelui, halus
valgus si halus rigidus; genunchi + gonartroza; sold + coxartoza; coloana vertebrala + spondiloza
cervicala, toracala, lombara; artroza umarului; artroza temporo$mandibulara).
.. Secundara unor (traumatica + contuzii, fracturi, hemartroze; infectioasa +
germeni piogeni sau F; inflamatorii + in cadrul A& sau spondilartritei; metabolice + guta,
hemocromatoza; endocrine + acromegalie, obezitate, hiperparatiroidism; trofice + osteonecroze
aseptice; alte boli + boala !aget, osteocondrita).
A&T&"(A #"6"A/)4 7)&T)&A6): Artroza discovertebrala + debuteaza cu afectarea discurilor
intervertebrale care pot sa hernieze, fie lateral, afectand formatiunile nervoase, fie median,
afectand maduva spinarii; iar artroza interapofizara poate produce o usoara alunecare anterioara a
corpilor vertebrali ducand la spondilolistezis.
1. s%ondi"oza ervia"a: artroza discovertabrala intereseaza mai ales articulatiile #;$#=, iar
artroza interapofizara intereseaza mai ales articulatiile #.$#9 si #9$#:. -anifestari clinice: dureri
occipitale sau iradiate de$a lungul plexului brahial, ameteli, tulburari de vedere, scotoame, diplopie
si nistagmus, poate determina aparitia a foarte multe sdr clinice: torticolis, migrena cervicala,
nevralgii locale cervico$brahiale, periaterita scapulo$humerala, insuficienta verterbro$bazilara.
2. s%ondi"oza toraa"a+ poate aparea si la tineri consecutiv epifizitei vertebrale. oala se
manifesta clinic prin: dureri dorsale si cifoza, determinate de deformarea corpilor vertebrali;
ostefitele unite intre ele formeaza punti intervertebrale, dand nastere la spondiloza
hiperstenozanta.
3. s%ondi"oza "om#ara: sdr. radicular tip S* + dureri pe fata posterioara a coapsei si gambei si pe
fata plantara a piciorului, abolirea reflexului achilian, pareza de nerv sciatic popliteu extern; sdr.
&adicular de tip 6; + dureri pe fata laterala a coapsei si a gambei pe fata dorsala a piciorului si
dificultati de a merge pe calcaie; sdr. &adicular de tip 6: + dureri pe fata anterointerna a coapsei si
abolirea reflexului rotulian.
A&T&"(A 3)/'/#04'6'4: dupa traumatisme sau leziuni de menisc sau la femei obeze dupa
menopauza; dureri localizate pe fata anterioara a genunchiului, dureri care se accentueaza la
miscari si la urcatul scarilor; la examenul local se poate constata o crestere in volum a articulatiei si
o sensibilitate crescuta la palparea portiunii anterioare si anteromediane a genunchiului, se pot
percepe cracmente la mobilizarea articulatiei genunchiului.
AT&T"(A S"6%'6'4: coxartroza este o afectiune des intalnita la pacientii trecuti de =B de ani, ea
se manifesta prin dureri care apar in regiunea fesiera, cu iradiere pe fata posterioara a coapsei,
sau dureri in regiunea trohanteriana cu iradiere pe fata externa a coapsei, durerile se accentueaza
la mers si spre sfarsitul zilei si se atenueaza la repaus; ca si bolnavul cu gonartoza au un mers
schiopatand.
T&ATA-)/T: *. antialgice (algocalmin, paracetamol, tramadol) .. A4/S (aspirina, diclofenac,
indometacin, Ketoprofen, piroxicam) 9. inhibitoare #"A. (celecoxib, rofecoxib) vezi !A& :. geluri si
.1
unguente (diclosal, apireven, saliform) ;. corticoizi (diprophos .$: mg periarticular, triamcinolon) =.
stimuleaza sinteza de proteoglicani >. inhiba activitatea proteinazelor.
(-.E.I L)MBA.E+
%e citit vol 44 pg 9>B.
)T4"!AT"3)/4): *. tulburari de statica (scolioze, cifoze, lordoze, spina bifida, sdr trofostatic de
menopauza) .. tulburari degenerative (discartroze, prolaps discal, artroze interspinoase) 9. tulburari
inflamatorii (spondilita anchilozanta, !A&) :. tulburari infectioase (morbul !ott, bruceloza,
stafilococii) ;. tulburari endocrino$metabolice (osteoporoza, osteomalacia, hiperpth, boala !aget) =.
traumatisme ale coloanei (fracturi vertebrale, fracturi ale apofizelor spinoase, tasari ale corpurilor
vertebrale) >. procese maligne (tumori primare, metastaze ale cancerelor de prostata, de san, de
uter, de rinichi, --, boala 0odgKin) ?. boli ale organelor invecinate (pielonefrita, litiaza renala,
'3%, pancreatite, boala inflamatorie pelvina) @. tulburari psihice (psihonevroze, depresii psihice,
stresuri psihice, hipocondrie).
6'-A3": durerea apare de obicei brusc, bolnavul acuza o durere lombara vie, care il
imobilizeaza la pat si care se exacerbeaza la cel mai mic efort, chiar si la tuse si la stranut; de multe
ori durerea apare atat de brusc incat, daca bolnavul se afla in ortostatism el poate ramane blocat in
flexie si nu se mai poate indrepta; durerea este localizata lombar, sau lombosacrat si nu are nici o
iradiere; la examenul obiectiv al bolnavului se constata o pozitie antalgica si o contractura a
muschilor paravertebrali, mobilitatea coloanei lombare este limitata; &x + modificari degenerative si
o pensare a discurilor intervertebrale; tratament + antialgice (algocalmin, paracetamol),
antiinflamatoare (aspirina, indometacin, ibuprofen, diclofenac), inhibitoare de #"A. (nimesulid,
rofecoxib, celecoxib), miorelaxante (mJdocalm), infiltratii cu xilina, sau cu hidrocortizon, tratament
fizioterapic, cu diadinamice, cu ionizari, cu hidroterapie si masa,.
6"-"S#4AT4#A: durere lombara cu iradiere in membrul inferior, apare brusc dupa efort fizic sau
treptat, iradierea durerii depinde de radacina nervului sciatic afectat (6; $ durerea iradiaza pe fata
postero$externa a coapsei, fata externa a gambei, fata externa a gleznei si fata dorsala a piciorului
pana la haluce; S* + durerea iradiaza pe fata posterioara a coapsei si a gambei pana la calcai),
parestezii ale membrului inferior si uneori tulburari sfincteriene; pozitie antalgica, trunchiul fiind
inclinat catre partea sanatoasa, se mai poate constata o contractura a musculaturii paravertebrale
si limitarea mobilitatii coloanei lombare; semnul 6asegue, ragard, tulburari de sensibilitate a
membrului afectat, deficit motor al muschilor lo,ei posterioare a gambei;
Tratament + idem lumbago.
*)LIA.T.ITA .E-MAT)I(A
oala inflamatorie cronica de cauza necunoscuta care intereseaza in mod deosebit
sinoviala articulatiilor si se manifesta clinic prin inflamatii articulare persistente, evolutive, simetrice
si centripete care prind mai ales articulatiile mici ale mainilor.
)T4"!AT"3)/4): !A& este o boala autoimuna caracterizata de aparitia unor Ac anti 4g3, dar si a
unor AA/, Ac antimitocondriali, anticolagen. Se pare ca reactia autoimuna survine pe un anumit
teren imunogenetic sustinut de agregarea familiala si de prezenta antigenelor de
histocompatibilitate 06A specifici, 06A$%&* si %&$:, iar la declansarea reactiei pot sa intervina o
serie de factori interni si externi, cum ar fi infectiile virale, sau cu #lostridium perfringens si cu
micoplasme, care pot sa determine alterarea 4g 3 sau a celorlalte structuri antigenice.
Ac anti$4g3 secretati de limfocitele din sinoviala, care reprezinta factorul reumatiod, vor
forma impreuna cu 4g3 niste complexe imune, care vor fi fagocitate de celulele polimorfonucleare,
de monocite si vor intretine astfel procesul inflamator de la nivelul articulatiilor; celulele implicate in
procesul inflamator sunt: 6J, macrofagele, !-/, celulele sinoviale si celulele endoteliale, precum si
o serie de substante biologic active cum ar fi: !3, 6T, sistemul complement, monoKinele,
limfoKinele, factorii de crestere celulara, T/5, !%35 etc.
-A/45)STA&4 #64/4#) A6) !A&: %ebut insidios, astenie, iritabilitate, insomnie, scadere in
greutate, mialgii, poliartralgii fugace, fenomene &aJnaud, redoare matinala, interesarea cu
predominanta a articulatiilor mainii, artrita articulatiilor interfalangiene proximale, artrita articulatiilor
metacarpofalangiene, interesarea simetrica, evolutie centripeta, prinderea articulatiilor cotului si
genunchiului, noduli reumatoizi, evolutie trenanta in pusee, deformarea degetelor, de aspect
.2
fuziform, atrofii musculare, evolutia spre fibroza, anchiloze si deformatii articulare, mana reumatoida
in forma de gheara, atrofia pielii, manifestari viscerale, cardiomiopatie reumatoida, pericardita
reumatoida, fibroza pulmonara, polineuropatie, Keratocon,unctivita, iridociclita.
#&4T)&446) XA&AY !)/T&' STA464&5)A %3 %) !A& (pentru confirmarea dg de !A& trebuie sa
fie prezente cel putin : din cele > criterii de dg): *. redoare matinala de minimum o ora, de cel putin
= saptamani; .. tumefiere de cel putin = saptamani a minimum 9 articulatii; 9. tumefiere de cel putin
= saptamani a articulatiei radiocarpiene, metacarpofalangiene si interfalangiene proximale; :.
afectarea simetrica a articulatiilor; ;. prezenta nodulilor reumatoizi; =. modificari radiologice tipice
ale articulatiilor mainii; >. prezenta 5&.
STA%4A64(A&)A !A&:
*. Stadiul 4 algic + redoare matinala, dureri ale articulatiilor mainii, fenomene &aJnaud, astenie,
insomnie, scadere in greutate, investigatiile paraclinice pot fi normale sau cu modificari minime.
.. Stadiul 44 inflamator + tumefierea articulatiilor interfalangiene proximale si -#5 prin interesare
simetrice, degete cu aspect fuziform, evolutie trenanta si centripeta, 7S0 crescut, anemie
hipocroma, prezenta 5& si a proteinelor de faza acuta, &x $ osteoporoza epifizara, pensarea
spatiului articular si microgeode.
9. Stadiul 444 deformant + procesul proliferativ este inlocuit de un proces de fibroza, anchiloze si
deformari, devierea ulnara a mainilor, degetele in gat de lebada, la coate si genunchi articulatii in
forma de maciuca, atrofia pielii si a muschilor, 7S0 crescut, 5& si !5A prezente, &x $ eroziuni ale
extremitatilor epifizare si deformari articulare.
:. Stadiul 47 de anchiloza + mobilitatea articulara este compromisa, fibroze si osificari articulare,
mana in forma de gheara, pot aparea tulburari viscerale, cardiace, pulmonare si renale, 7S0
crescut, prezenta 5& si !5A, &x $ deformari articulare, fibroza sau osificarea articulatiilor.
"4)#T47)6) T&ATA-)/T'6'4: combaterea durerilor, combaterea inflamatiei, pastrarea functiei
articulare, prevenirea deformarilor, stabilizarea bolii, recuperarea bolnavului.
-)%4#A-)/T) 'T464(AT) 4/ T&ATA-)/T'6 !A&: *. Antialgice (paracetamol, algocalmin * $
*,; g1zi) .. A4/S ( aspirina * $ *,; g1zi, diclofenac .; $*BB mg1zi, nurofen cca * g1zi, indometacin >;
$ *;B mg1zi, vioxx .; mg1zi) 9. #orticoizi (prednison ; $ >,; mg1zi, prednisolon ; $ .B mg1zi) :.
Antimalarice (clorochina, hidroxiclorochina) ;. Sarurile de Au (tauredon) =. Acidul aminosalicilic $
sulfasalazina >. %erivati tiolici (d$penicilamina, piritinolul) ?. 4munosupresive (metotrexat,
ciclosporina, azatioprina).
L-*-S
)!: AA/ care reactioneaza asupra structurilor proprii intretinand o reactie inflamatorie in toate
tesuturile si organele; complexele imune se depun, activarea complementului ducand la formarea
de substante biologic active, chemotactice si proinflamatorii; poate aparea vasculita a vaselor mici
din diferite organe si tesuturi + manifestari clinice variate; o serie de medicamente (chinidine,
procainamida, metildopa, rezerpina, nitrofurantoin, clorpromazina si contraceptive orale pot
determina manifestari asemenea lupusului, cu debut acut, febra, mialgii, rash, serozita,manifestari
renale).
-A/45)STA&4 #64/4#): *. Articulare (durere, redoare, artrite interfalangiene si -#5, pumni,
coate, genunchi, tenosinovite) .. #utanate (eritem facial in fluture, eruptii maculo$papulare
eritematoase, leziuni discoide, alopecie, leziuni musculare) 9. !ulmonare (pneumonie lupica,
pneumopatie interstitiala, pleurezie) :. #ardiace (endocardita, miocardita, pericardita lupica,
vasculite coronariene) ;. %igestive (dureri abdominale, disfagie, pancreatite, hepatomegalie,
ascita) =. &enale (nefrita lupica focala, mezangiala, membranoasa, interstitiala) >. /ervoase
(cefalee, convulsii, psihoze, neuropatii periferice).
#&4T)&44 %) %4A3/"ST4# (prezente minim :): *. rash malar (eritem fix pe pometii obra,ilor cu
tendinta de limitare la nivelul santului nazolabial) .. rash discoid (pete eritematoase descuamative
si atrofie consecutiva) 9. fotosensibilitate (rash cutanat dupa expunere la soare) :. ulceratii orale
(dureri la nivel oral si nasofaringian) ;. artrita (cu sensibilitate si tumefiere la cel putin . articulatii)
=. serozita (pleurita sau pleurezie) >. afectare renala (proteinurie N B,; g1.:h, cilindrii hematici,
granulosi, tubulari) ?. afectare neurologica (convulsii sau psihoze) @. afectare hematologica
(anemie, leucopenie, limfopenie, trombocitopenie) *B. tulburari imunologice (prezenta celulelor 6),
.+
Ac anti A%/, Ac anti Am, test C pentru lues) **. AA/ (cresterea titrului in afara de cele induse de
asocierea medicamentelor).
T&ATA-)/T: evitarea expunerii la soare, a efortului fizic prelungit, a consumului medicamentos,
sarcina; A4/S, antimalarice de sinteza (hidroclorochina), prednison (afectare renala) asocierea la
nevoie cu ciclofosfamida sau azatioprina.
7$. AFECTIUNILE METAB(LICE LA ADULT SI C(PIL ! DIABETUL .AHARAT9
(BE.ITATEA9 DISLIPIDEMIILE9 HIPERURICEMIILE SI 2UTA#
(IABET+
&eprezinta o tulburare a metabolismului glucidic determinata de carenta absoluta sau
relativa de insulina care antreneaza dupa ea si alte tulburari metabolice.
#6AS454#A&)A )T4"6"34#A A %(:
*. %( * (distrugerea celulelor beta, deficienta absoluta de insulina + mediat imunologic, idiopatic )
.. %( . (deficienta relativa de insulina, de la defect secretoriu pana la insulinorezistenta)
9. Alte tipuri specifice de %( (defecte genetice ale functiei celulelor beta, -"%W *, ., 9; defecte
genetice ale actiunii insulinei + insulinorezistenta tip A, sdr %onohue, diabetul lipoatrofic; boli ale
pancreasului exocrin + pancreatita, traumatisme1pancreatectomie, neoplazii, fibroza chistica,
hemocromatoza, pancreatopatia fibrocalcara; endocrinopatii + acromegalia, sdr. #ushing,
glucagonomul, feocromocitomul, hipertiroidismul, somatostatinom, tumora #onn; %( indus de
medicamente + hormoni tiroidieni, glucocorticoizi, agonisti beta$adrenergici, tiazide, interferon alfa;
infectii + rubeola congenitala, #-7; forme rare de diabet mediate imun + Ac antireceptori insulinici;
alte sdr. genetice cu %( + Sdr. %oIn, Flinefelter, Turner, #oreea 0untington).
:. %( gestational.
%)"S)4&46) )T4"!AT"3)/4#) %4/T&) %(*1%(.: varsta de debut + M .B 1 N :B ani;
antecedente ereditare + *B O 1 9B O ; ereditatea: 9B$;BO la monozigoti1 @BO la monozigoti;
substratul genetic + 06A 1 poligenic; mecanisme autoimune + prezente 1 absente; obezitatea +
absenta 1 N ?BO prezenta; insulinemia + hipoinsulinism 1 hiperinsulinism; sensibilitatea celulelor
beta + / 1 scazuta; tendinta la cetonemie + marcata 1 absenta; tratamentul oral + ineficient 1
eficient; tratamentul cu insulina + obligatoriu 1 optional.
)5)#T)6) %)54#4T'6'4 %) 4/S'64/A: hiperglicemia, foamea celulara, diureza osmotica,
deshidratarea extracelulara, pierderi de electroliti, pierderi de baze tampon, acidoza, hiperproductia
de cetoacizi, glicozilarea proteinelor, tulburarea permeabilitatii capilare, glicozilarea lipidelor,
activarea caii dipol, cresterea radicalilor liberi, stres oxidativ, dislipidemia, cresterea agregarii
plachetare, cresterea sintezei factorilor 4, 744, 7444, A, scaderea factorilor antitrombotici si fibrinolitici.
!)&S"A/)6) #' &4S# #A&) T&)'4) T)STAT) !)/T&' %3 %(: obezii cu greutate N *.BO
fata de greutatea ideala, sau cu un 4-# N .> Kg1m
.
, femeile care au nascut macrosomi, femeile
gravide, bolnavii hipertensivi cu TA N *:B1@B mm0g, 0%6$col M 9; mg1dl sau T3 N .;B mg1dl,
persoane care au avut glicemii a ,eun anormale, persoane care au avut o scadere a tolerantei la
glucoza, persoanele trecute de :; ani, o data la 9 ani.
%3 STA%4A6 A6 %(:
*. prediabet, %( potential (glicemia a ,eun M *.= mg O, TT3" $ /, prezenti factorii de risc 2
antecedente de %( la ambii parinti, greutatea la nastere N :BBB g, mamele care nasc feti morti,
glicozurie in timpul sarcinii, obezitate, hiperglicemie dupa infectii sau boli grave, grupa 06A %&91:)
.. %( latent (glicemia a ,eun N *.= mg O, TT3" 2/)
9. %( chimic (glicemia a ,eun N *.= mg O, TT3" 2/, scaderea tolerantei la glucoza)
:. %( manifest (glicemia a ,eun N *.= mg O, glicemia postprandiala N .BB mgO, glicozurie
prezenta) #"-!64#AT446) %(: *. acute (coma acidocetozica, coma hiperosmolara, coma
lactacidemica, infectii cutanate, urinare, infectii bucodentare) .. cronice (glomeruloscleroza,
retinopatia1 arteriopatia1 neuropatia1 dermatopatia1 cardiopatia diabetica, gangrena, piciorul
diabetic).
STA%4A64(A&)A /)5&"!AT)4 %4A)T4#):
*. Stadiul 4: rinichi de volum crescut, hiperfunctia renala, #l#r N *;B ml1min, albuminurie normala,
TA $/;
.. Stadiul 44: ingrosarea -, expansiune mezangiala, albuminurie /, #l#r $ /,TA $ /;
.-
9. Stadiul 444: nefropatie diabetica incipienta, obstructii glomerulare incipiente, microalbuminurie
progresiva, 0TA de granita progresiva cu 9 mm0g1an;
:. Stadiul 47: nefropatie patenta, scleroza glomerulara severa, albuminuria N .BB mg1min, edeme
nefrotice, 0TA, filtratul glomerular scade progresiv, retentie azotata fixa;
:. Stadiul 7: rinichi mic slerozat, scaderea numarului de nefroni, scaderea filtratului elemetar M *B
ml1min, 0TA, evolutie fatala in cateva luni.
)7"6'T4A STA%4A6A A &)T4/"!AT4)4 %4A)T4#): *. &etinopatia simpla (dilatatii venoase,
microanevrisme, microhemoragii punctiforme, exudate dure, depozite proteice) .. &etinopatia
preproliferativa (exudate moi, vatuite, obliterari si dilatatii capilare, hemoragii retiniene intinse,
hemoragii in vitro) 9. &etinopatia proliferativa (vase de neoformatie, fragile cu tendinta la rupere,
hemoragii in diverse stadii, cicatrici posthemoragice, dezlipire de retina, pierderea vederii).
-A/45)STA&4 #64/4#) A6) /)'&"!AT4)4 %4A)T4#): Somatica periferica (poli1mononevrite,
radiculopatii), Somatica centrala (mono1hemi1tetraparze, paralizii de nervi cranieni), 7egetativa
(vasculara + hTA, T&; digestiva + gastropareza, enteropatia diabetica; urogenitala + vezica
neurogena, tulburari sexuale; osteoarticulara + piciorul diabetic; cutanata + mal perforant plantar).
-A/45)STA&46) #'TA/AT) A6) %(: *. caracteristice %( (rubeoza pometilor si a fruntii,
necrobioza lipidica, mal perforant plantar) .. asociate %( (pruritul, eczeme, xantematoza,
psoriazisul, piodermita, erizipelul, abcese, flegmoane, furunculoza) 9. secundare terapiei
(lipodistrofia insulinica, alergia insulinica, alergia la A%") .
STA464&)A &AT4)4 A64-)/TA&) 6A '/ %4A)T4#:
a. stabilirea tolerantei la glucide: se face de obicei in spital, administrarea unui regim standardizat,
determinarea glicemiei, absenta glicozuriei + toleranta buna, glicozurie *:B g1.: ore + toleranta
nula;
b. stabilirea necesarului caloric: se cantareste bolnavul, se stabileste efortul fizic depus, se
inmulteste numarul de Kg cu 9; Kcal 1 Kgc 1zi;
c. stabilirea continutului ratiei alimentare: se calculeaza cantitatea minima de glucide, prin
impartirea valorii calorice a ratiei la *B, la cantitatea de glucide obtinuta, care va reprezenta ;BO
din valoarea calorica a ratiei se adauga lipidele, care vor reprezenta 9BO din valoarea calorica a
ratiei si proteinele restul;
d. intocmirea ratiei alimentare: se aleg alimente care sa aduca cantitatea corespunzatoare de
glucide, lipide si proteine, in acest sens se folosesc liste privind continutul in principii nutritive ale
diferitelor alimente ;
e. repartizarea pranzurilor: in functie de activitatea zilnica si de tratamentul cu insulina, in general
se recomanda ; mese pe zi.
-)%4#A-)/T) 5"6"S4T) 4/ T&ATA-)/T'6 %(:
*. insulina (actiune hipoglicemianta prin cresterea captarii glucozei de catre celulele adipoase si
musculare, scade glicogenoliza si neoglucogeneza, creste lipogeneza si scade lipoliza + rapide,
intermediare, lente, mixate)
.. sulfamidele hipoglicemiante $ sulfoniluree (actiune hipoglicemianta prin stimularea secretiei de
insulina, scaderea rezistentei periferice la insulina, scaderea productiei hepatice de glucoza,
cresterea stocarii de glucoza, scaderea neoglucogenezei + generatia * $ tolbutamid, clorpropamid,
carbutamid ; generatia . 2 gliclazid (diaprel), glipizid, gliSuinon, glimepirid + amaril).
9. biguanide (cresterea utilizarii periferice a glucozei, inhibarea neoglucogenezei, scaderea
absorbtiei intestinale a glucozei, scaderea productiei hepatice de glucoza + metformin (siofor),
buformin).
:. inhibitori de alfa$glucozidaza (inhiba actiunea alfa$glucozidazei, scad absorbtia intestinala a
glucidelor $ acarboza).
T&ATA-)/T'6 #"-!64#AT446"& :
*. &etinopatia diabetica (#a dobesilat, trofice vasculare, antiagregante plachetare, antoxidante,
fotocoagulare laser)
.. /europatia diabetica (antialgice, antiinflamatoare, vit. *, =, *., acid tioctic, acid alfa$lipoic)
9. /efropatia diabetica (regim hipoprotidic, 4)#, hemodializa)
:. !iciorul diabetic (vasodilatatoare, repaus relativ, tratamentul inflamatiei si necrozei)
;. Arteriopatia obliteranta (vasodilatatoare, pentoxifilina, antiagregante plachetare).
..
)BE8ITATEA+
&eprezinta o boala nutritional$metabolica caracterizata prin acumularea grasimilor care
determina o crestere ponderala N .BO fata de greutatea ideala.
)T4"!AT"3)/4): obezitatea este rezultatul unui bilant energetic pozitiv ca urmare a
dezechilibrului dintre aportul si consumul de energie al organismului, iar acest dezechilibru poate fi
produs fie prin cresterea ingestiei alimentare, fie prin reducerea consumului de energie. #resterea
ingestiei alimentare poate fi rezultatul tulburarii mecanismelor neurohormonale de reglare a
aportului alimentar (hormoni si neurohormoni care stimuleaza aportul alimentar + noradrenalina,
opioidele endogene, factorul de eliberare al hormonului de crestere, hormonul melanostimulant,
neuorpetidul W si orexinele; hormoni si neurohormoni care inhiba aportul alimentar + serotonina,
dopamina, colecistochinina, factorul de eliberare a hormonului corticotrop, neurotensina,
polipeptidul pancreatic, glucagonul.
#A'()6) ")(4TAT44:
*. "bezitatea primara (factori genetici, endocrini, metabolici, nervosi, alimentari, psiho$
comportamentali, socio$culturali, consumul de alcool, sedentarismul).
.. "bezitatea secundara (tulburari endocrine, sdr #ushing, insuficienta tiroidiana, insuficienta
gonadica, ovar polichistic, obezitatea de menopauza, obezitatea hipotalamica, sdr adipozo$genital).
#6AS454#A&)A ")(4TAT44 4/ 5'/#T4) %) 4-# :
4-# : M .B 2 subponderal 1 .B 2 .:, @ 2 normoponderal 1 .; 2 .@, @ 2 supraponderal 1 9B 2 9:, @ 2
obezitate grad 4 1 9; 2 9@, @ 2 obz gr. 44 1 N :B 2 obz gr. 444.
#"-!64#AT446) !) #A&) 6) !"AT) !&"%'#) ")(4TAT)A:
*. #7 (0TA, cardiopatie ischemica, insuficienta cardiaca, varicele membrelor inferioare, ulcerele
varicoase, tromboflebite) .. &espirator (tulburarea ventilatiei, alterarea schimburilor gazoase,
hipoventilatie alveolara, sdr de apnee in somn) 9. "steoarticular (coxartroza, gonartroza,
spondiloza lombara, tendinita, talalgii) :. !ielea (vergeturi, eczeme, intertrigo) ;. -etabolic (%(,
dislipidemiile, hiperuricemia) =. %igestiv (6, steatoza hepatica, &3)).
")(4TAT)A 6A #"!46: printre sindroamele genetice care se insotesc de obezitate se poate
enumera: sdr !rader$<illi (obezitate, retardare mintala, hipogonadism) sdr 6aurence$-oon$ield$
ardet (obezitate, retardare mintala, hipogonadism, retinita pigmentara) si sdr Alstrom (obezitate,
surditate, cecitate si hipogonadism). "bezitatea la sugari este determinata de obicei de alimentatia
artificiala necorespunzatoare. 0TA este mai frecventa la copiii obezi, decat la copiii normoponderali,
de asemenea, copilul obez face mai frecvent bronhospasm, laringita etc.
"4)#T47)6) T&ATA-)/T'6'4 ")(4TAT44: scaderea greutatii corporale, mentinerea greutatii
corporale scazute, combaterea factorilor de risc, prevenirea complicatiilor, imbunatatirea
comportamentului alimentar, imbunatatirea calitatii vietii.
ST&AT)34A T)&A!)'T4#A A ")(4TAT44:
*. 4-# .; 2 .@,@ (scaderea moderata in greutate, dieta hipocalorica, reducerea grasimilor M 9BO,
modificarea comportamentului alimentar, activitate fizica sustinuta, mentinerea noii greutati,
tratamentul bolilor asociate) ;
.. 4-# 9B 2 9@,@ (idem plus tratament medicamentos la nevoie) ;
9. 4-# N :B (idem plus dieta hipocalorica severa si la nevoie tratament chirurgical).
!&4/#4!446) #A&) T&)'4) &)S!)#TAT) 4/ )6A"&A&)A '/)4 %4)T) 04!"#A6"&4#):
*. Stabilirea alimentelor al caror aport trebuie controlat .. )vitarea alimentelor cu densitate calorica
mare 9. )vitarea consumului de alcool :. Asigurarea unei diete echilibrate d.p.v. nutritiv ;.
5ractionarea meselor de ;$= ori1zi.
(ISLI*I(EMII+
3i%ero"estero"emii + usoare 2 colesterol intre .BB$.;B mg1dl, T3 2 sub .BB mg1dl; moderate 2
colesterol intre .;B$9BB mg1dl, T3 2 sub .BB mg1dl; severe 2 colesterol peste 9BB mg1dl, T3 sub
.BB mg1dl.
3i%ertri'"ieridemii+ moderate $ colesterol sub .BB mg1dl, T3 intre .BB$:BB mg1dl; severe $
colesterol sub .BB mg1dl, T3 peste :BB mg1dl;
(is"i%idemii mi0te: moderate 2 colesterol intre .BB$9BB mg1dl, T3 intre .BB$:BB mg1dl; severe $
colesterol peste 9BB mg1dl, T3 peste :BB mg1dl.
./
T&ATA-)/T: statine 2 rosuvastatina (crestor), simvastatina, lovastatina, fluvastatina,
atorvastatina (sortis); fibrati $ fenofibrat, ciprofibrat, bezafibrat; acid nicotinic; rezine $ colestiramina
(rasini chelatoare).
3I*E.-.I/EMII,1-TA+
#A'() :
!rimara $ cresterea productiei de purine $ idiopatica, defecte enzimatice; scaderea clearance$ului
renal al acidului uric.
Secundara $ cresterea catabolismului si turnover$ului purinic $ afectiuni mieloproliferative,
limfoproliferative, carcinoame, sarcoame, anemii hemolitice, psoriazis, medicatie citotoxica;
scaderea clearence$ului renal al acidului uric in afectiuni renale intrinseci, diabet insipid, sdr
artter, acidoza lactica, inanitie, cetoacidoza diabetica.
3uta: debut acut, nocturn, monoarticular, localizat la nivelul articulatiei metatarsofalangiene, prurit,
descuamare postinflamatorie, cu perioade asimptomatice intre crize, de etiolgie heterogena, cu
caracter familial, tegument supraiacent cald, rosu, destins, febra frecvent, tofii apar la nivelul:
urechii externe, mainilor, picioarelor, olecranului, bursei rotuliene.
!A&A#64/4#: acid uric peste >,; mg1dl, in acutizari $ 7S0 crescut, 3A cresc; din tof se evidentiaza
$cristale tipice de urat de sodiu + confirma diagnosticul.
%%: celulita, pseudoguta, rar poliartrita reumatoida cronica, sarcoidoza, mielomul multiplu,
hiperparatiroidism, guta saturnina din intoxicatia cronica cu plumb.
T&ATA-)/T : A4/S $ indometacin; colchicina $ in primele ore de la aparitia simptomelor 2 B,; mg
oral din ora in ora pana la maxim ? mg ; corticosteroizii $ in guta poliarticulara, i.v. metilprednisolon
:B mg1zi cu scaderea treptata a dozei sau oral :B$=B mg1zi; analgezice $ opiacee; repausul la pat;
in periaoda intercritica 2 dieta : nu carne, organe, fructe de mare, dro,dii, bere, fasole, mazare,
spanac; evitarea tiazidicelor, aspirinei, acidului nicotinic; medicatia uricozurica $ probenecid,
sulfinpirazona, allopurinol initial *BB mg1zi in prima saptamana, apoi doza creste la .BB$9BB mg1zi.
77. AFECTIUNILE HEMAT(L(2ICE LA ADULT SI C(PIL !SINDR(MUL ANEMIC9
CLASIFICAREA ANEMIIL(R9 ANEMIA FERIPRI%A9 LEUCEMIA LIMF(BLASTICA9
LEUCEMIA MIEL(IDA9 C(A2UL(PATIILE#
ANEMII+
Anemiile sunt caracterizate de o scadere a 0b sub valorile normale corespunzatoare
varstei, adica de *9,;$.B,; g1dl la copiii intre = luni si = ani, de **$*:,; g1dl la copii intre >$*: ani,
de *9$*> g1dl la barbati si de *.$*;,; g1dl la femei.
#A'()6) A/)-4)4:
*. !ierderi excesive (hemoragiile acute si cronice)
.. %istructii excesive (anemii hemolitice, A0A4, hemoglobinopatii, boli de sistem)
9. !roductie deficitara (deficit de 5e, aport insuficient, tulburari de absorbtie, ulcer peptic,
menometroragii, diverticuli, parazitoze intestinale, sechestrarea 5e, deficit de vit. *., lipsa
factorului intrinsec, gastrita atrofica, deficit de acid folic, afectarea maduvei hematopoietice, limfom,
--, tulburari endocrine, hipotiroidie, infectii cronice, 4&#). 0t: 9>$;*O.
#6AS454#A&)A #64/4#A A A/)-446"&: usoara + 0b **$? g1dl 1 0t 9@$9B; medie + ?$= g1dl1 9B$
..; severa + =$. g1dl1 ..$*B.
#6AS454#A&)A A/)-446"& %'!A #"/T4/'T'6 4/ 0b: 0)-: .=$9. pg; 7)-: ?B$@> fl; #0)-:
9*$9= g1dl.
*. 0ipocroma (0)- M .? pg, anemia prin deficit de 5e, prin sechestrare de 5e, infectii cronice,
cancer);
.. /ormocroma (.?$9. pg, anemia posthemoragica acuta, unele anemii hemolitice);
9. 0ipercroma (N 9. pg, anemia prin deficit de vit. *., deficit de acid folic, anemiile din intoxicatii,
alcoolism).
#6AS454#A&)A -"&5"6"34#A A A/)-446"&: -acrocitara (diametrul N >Z 1 7)- N @: Z91
#0)- 9: O 1 0)- N 9. pg); -icrocitara (M > Z 1 M ?B 1 M 9. O1 M .= pg); /ormocitara (> Z 1 ?.$@. 1
9.$9: 1 9. pg).
.7
-A/45)STA&46) #64/4#) A6) A/)-446"&: *. !ielea si mucoasele (paloarea pielii, a
mucoaselor si a con,unctivelor, glosita, Keilita, tulburari trofice ale fanerelor); .. Aparat digestiv
(disfagie, anorexie, greturi, varsaturi, tulburari de tranzit, diaree, constipatie); 9. S/ (ameteli,
fatigabilitate, cefalee, astenie, tendinta la lipotimii); :. #7 (palpitatii, dureri precordiale, sufluri
cardiace, tahicardie, puls capilar).
4/7)ST43AT44 !A&A#64/4#): semne clinice N investigatii paraclinice (0b, 0t, /r hematii) N
confirmarea sdr anemic N frotiu sange periferic N 7)-:
*. microcitoza + posibil anemie feripriva, sideroblastica, talasemie N sideremia, transferina, feritina,
punctie medulara;
.. normocitoza + posibil anemie posthemoragica, hemolitica, din boli cronice, 4&#, anemie
aplastica;
9. macrocitoza + posibil anemie iermer, malabsorbtie, postgastrectomie, hipotiroidism N test
Schilling, endoscopie, pasa, baritat, punctie medulara.
#A'()6) A/)-4)4 5)&4!&47):
*. carente, pierderi sau tulburari de absorbtie a 5e (carente alimentare, menometroragii, '3%,
cancer gastric, tulburari de absorbtie, &#'0, parazitoze intestinale);
.. sechestrarea macrofagica (ficat, splina) a 5e (infectii cronice, T#, supuratii cronice, !/#,
endocardita lenta, boli maligne).
-A/45)STA&4 #64/4#) A6) A/)-4)4 5)&4!&47): sdr anemic (tegumente, mucoase,
con,unctive palide, astenie, cefalee, ameteli, palpitatii, tahicardie, polipnee); sdr carentei de 5e
(fatigabilitate, tulburari ale fanerelor, stomatita angulara, glosita, atrofia papilelor linguale, limba
rosie, neteda si lucioasa, gastrita atrofica); boala cauzala (tulburari genitale, tulburari digestive,
parazitoze intestinale, infectii cronice, boli maligne, boli degenerative).
T&ATA-)/T -)%4#A-)/T"S: glutamat feros (3lubifer) * tb *BB mg + .. mg 5e; fumarat feros,
sulfat feros, gluconat feros.
LE-/EMIA A/-TA LIM5)/ITA.A
5atigabilitate, febra, sangerari la nivelul pielii, mucoaselor, metroragii, epistaxis,
hipertrofie gingivala, cefalee, confuzie, dispnee, citopenie, pancitopenie, mai mult de 9BO blasti in
maduva osoasa, in sangele periferic peste @BO din cazuri; bastonasul Auer patognomonic in
diagnosticul 6-A.
S'%474(ATA 4/: 6A- #' 6AST4 /)%45)&)/T4AT4, 6A- #' -4)6"6AST4 4/)
%45)&)/T4AT4, !&"-4)6"#4TA&A A#'TA, -"/"6AST A#'TA, )&4T&"6)'#)-4A,
-)3A#A&4"6AST4.
%%: 6A- de 6-#, sdr mielodisolazice; 6A6 de 66#, limfoame, leucemia cu celule paroase.
T&ATA-)/T: 6-A $ chimioterapie cu daunorubicina si citarabina intensiv; 6A6 $ chimioterapie
combinata $ daunorubicina, vincristina, prednison, asparaginaza.
LE-/EMIA MIEL)I(A /.)NI/A+
#restere foarte mare de leucocite, hiperproductie de celule mieloide; in stadiul precoce
(faza cr) nu se comporta ca o boala maligna; debut varsta medie :. ani, fatigabilitate, transpiratii
nocturne, subfebrilitate, splenomegalie, stern sensibil la palpare.
!A&A#64/4#: leucocitoza 2 *;B BBB, seria mielocitara deviata la stanga, procentul de blasti sub
;O, bazofilie, eozinofilie, trombocite + / 1 crescute, maduva osoasa hipercelularitate, fosfataza
alcalina scazuta, *. cresc, acid uric crescut, cromozomul philadelphia prezent in sangele periferic
1 maduva osoasa; pe masura ce boala progreseaza $ anemie progresiva, trombocitele scad, iar
procentul de blasti din sange si maduva crescut.
%4A3/"ST4#'6 de 6-# in criza blastica + blastii reprezinta mai mult de 9BO din celulele din
maduva osoasa.
%%: leucocitoza reactiva, policitemia vera, mielofibroza.
T&ATA-)/T: alfa interferonul recombinat a inlocuit hidroxiueea; tratamentul eficient este
transplantul de maduva osoasa alogena.
LL/ : A5E/TI-NE MALI1NA /L)NALA a L$ B
.1
4munodepresie, insuficienta medulara, infiltratia cu limfocite a unor organe; e o boala a
varstnicilor, prezinta limfadenopatii, splenomegalie, hepatomegalie; are patru stadii: B $ numai
limfocitoza, 4 $ limfocitoza C limfadenopatii, 44 $ organomegalie, 444 $ anemie, 47 2 trombocitopenie, in
;O din cazuri apare sdr &ichter.
%%: leucemia cu celule paroase, limfoamele in faza leucemica, infectii virale cu limfocitoza;
T&ATA-)/T: fludararbin; complicatii generale anemie hemolitica autoimuna, trombocitopenia
imuna necesita prednison sau splenectomie; 66# agresiva $ transplant de maduva osoasa
alogena.
78. AFECTIUNILE END(CRINE LA ADULT SI C(PIL !HIPERTIR(IDA9 HIP(TIR(IDA9
SINDR(MUL CUSHIN29 SPASM(FILIA SI TETANIA#
3I*E.TI.)I(ISM+
#A&A#T)&4ST4#4: T&A/S!4&AT44, S#A'/) %4A&)4#), 4/T"6)&A/TA 6A #A6%, A/A4)TAT),
TA04#A&%4), T)3'-)/T) #A6%), '-)%), )A"5TA6-4), T&)-"&, "A6A 3&A7)S.
!A&A#64/4#: TS0 scazut, T: crescut, 3)/)(A + oala 3raves + marire difuza a tiroidei,
hiperfunctie, cauza autoimuna, frecventa la femei; se poate asocia cu anemie megaloblastica,
miastenia gravis, %( + 06A$%&9, 06A$?;
adenoame toxice 2 unice: sdr !lumer$7inson, multiple: gusa toxica multinodulara; tiroidita subacuta;
boala asedoI; struma ovari; hipersecretie hipofizara de TS0 + #A'() + A%)/"- 04!"54(A&,
04!)&!6A(4) 04!"54(A&A; SA&#4/A S4 T'-"&4 T&"5"6AST4#), 04!)&T4&"4%4)
3)STAT4"/A6A.
S)-/): nervozitate, neliniste, intoleranta la caldura, fatigabilitate, transpiratii excesive, crampe
musculare, scadere ponderala, palpitatii, dureri anginoase, tulburari menstruale, paralizii periodice
hipoKalemice.
#64/4# + plafonarea privirii, clipire rara, tahicardie, 4- rar, oftalmopatia graves + chemosis,
con,unctivita, protruzie globi oculari, infiltrat limfocitar, compresie nerv optic, uscarea corneei;
!A&A#64/4#: T9, T: cresc, calciu cresc, TS0 scazut, fosfataza alcalina creste, anemie,
granulocitopenie, Ac antireceptor TS0 cresc, Ac antinucleari cresc, Ac anti A%/ dublu catenar
cresc.
%%: stari maniacale, tulburari psihice acute, stari hipercatabolice, feocromocitom, acromegalia, 5iA,
A! (angina pectorala), osteoporoza, %(, boala Addison.
#"-!64#AT44 + 5iA, nefrocalcinoza, osteoporoza.
T&ATA-)/T + oala 3raves + simptomatic + propranolol; tiamazol 9B$=B mg1zi, propiltiouracil (de
electie in sarcina, alaptare, criza tiroidiana), substante de contrast iodate, iod radioactiv, chirurgie
tiroidiana.
3I*)TI.)I(ISM+
#A&A#T)&4ST4#4: astenie, fatigabilitate, intoleranta la frig, constipatie, bradicardie, depresie, &"T
intarziate, anemie, hiponatremie, tegumente uscate, absorbtia de rasina a T: scazuta,
radioiodocaptare redusa, modificari de greutate. TS0 $ secretat de hipofiza si stimuleaza captarea
iodului, legare iod de tirozina, cuplare monoiodtirozinei de diiodtirozina pentru a forma T9, T: si
eliberare T9 si T:.
#A'(): afectiuni la nivelul tiroidei, o lipsa de TS0 hipofizar.
S)-/) :
semne precoce: oboseala, letargie, artralgii, mialgii, intoleranta la frig, constipatie, cefalee,
menoragii, tegumente uscate, unghii subtiri, friabile, subtierea firului de par, paloarea tegumentelor;
semne tardive: vorbire rara, disparitia sudoratiei, edeme periferice, voce ragusita, crampe, dureri
musculare, dispnee, crestere ponderala, scaderea acuitatii auditive, amenoree, macroglosie,
carotenodermie, revarsate pleurale, peritoneale, pericardice, cardiomaegalia.
!A&A#64/4# : T: scazut, TS0 crescut, colesterol crescut, T3! crescut, T3" crescut,
hipoglicemie, anemie, titrurile Ac crescute.
%4A3/"ST4# %45)&)/T4A6: stari de astenie, tulburari menstruale neexplicate, mialgii, modificari
ponderale, hiperlipemie, anemie, amiloidoza primara, psihoze primare, adenom de hipofiza.
#"-!64#AT44 :
.9
4##, S'S#)!T4464TAT) 6A 4/5)#T44, -)3A#"6"/, !S40"() "&3A/4#), ST)&464TAT),
largirea seii turcesti, risc de avort, tumori secretante de TS0, stare de obnubilare, coma
mixedematoasa (hipotermie, hipoventilatie, hipoxie, hipotensiune, hiponatremie, hipercapnie).
T&ATA-)/T: levotiroxina 2 doza de intretinere 2 *BB $ .BB micrograme; tineri + doza initiala ;B $
*BB micrograme1zi cresc pana la normalizarea TS0; la varstnici + doze initiale mici .B$.;
micrograme.
S(../-S3IN1+
#A&A#T)&4ST4#4 : obezitate de tip central, pierderea masei musculare, piele subtire, echimoze,
hirsutism, vergeturi, osteoporoza, hipotensiune arteriala, hiperglicemie, leucocitoza, limfopenie,
hipopotasemie, glicozurie, cresterea cortizolului seric si urinar, absenta inhibitiei normale la
dexametazona.
T)ST) %4A3/"ST4#): screening 2 administrare dexametazona * mg la ora .9
BB
si recoltarea
serului la ora ?
BB
dimineata + sub ; microg1dl se exclude diagnosticul.
#olectarea urinei din .: ore pentru determinarea cortizolului si creatininei urinare, diagnosticul e
sustinut de cortizolul liber urinar crescut anormal, cortizolemie peste >,; microg1dl la miezul noptii e
patognomonic.
T&ATA-)/T %) )6)#T4): rezectia adenomului hipofizar si hidrocortizon.
TETANIA+
#A'()
crampe musculare $ sportivi;
crampe nocturne la nivelul membrelor inferioare (idiopatice, %(, boala !arKinson, leziuni S/#,
hemodializa), mialgii date de cimetidina, colestiramina; alcaloza din varsaturile incoercibile;
crampe din timpul mersului, date 47#, hipotiroidism, hipertiroidism;
crampe nocturne.
3I*)/AL/EMIA
#A'()
Scaderea aportului sau absorbtiei (malabsorbtie, scaderea vit %, bJ$pass intestin subtire);
pierderi importante (alcoolism, 4&#, tratament diuretic);
endocrinologic (hipoparatiroidism, septicemie);
fiziologic: frecventa cea mai mare + in 4&#, hipoparatiroidism primar, pancreatita.
S4-!T"-) + crampe musculare, cresterea excitabilitatii celulelor nervoase, laringospasm cu
stridor, semn #IostecK, Trousseau (carpal);
!A&A#64/4# + )#3 + cresc PT, alungire ST, cu aritmii ventriculare, calciu seric scazut, calciu
ionic scazut, fosfat seric crescut;
T&ATA-)/T + gluconat de calciu *BO i.v., carbonat de calciu per os, asociat cu vit %.
7-. AFECTIUNILE NEUR(L(2ICE LA ADULT SI C(PIL ! CEFALEEA9NE%RAL2IA DE
TRI2EMEN9 ATER(SCLER(.A CEREBRALA9 ACCIDENTELE %ASCULARE CEREBRALE9
ATACUL ISCHEMIC TRAN.IT(R9 MENIN2ITELE9 EPILEPSIA9 P(LINE%RITELE9 B(ALA
PAR;INS(N#
/E5ALEEA
/"asi$iarea etio"o'ia a e$a"ei"or.
/E5ALEEA (E TENSI-NE
%ificultati de concentrare, cefalee zilnica descrisa ca o strangere sau comprimare a
capului. !oate fi exagerata de stersul emotional, de oboseala, zgomot, lumina intensa.
!oate fi generalizata sau localizata in zona occipitala sau nucala. /u e asociata cu simptome
neurologice de focar.
T&ATA-)/T:
Analgezice sau antimigrenoase.
/&
/E5ALEEA (E (E*.ESIE
-ai intensa dimineata la trezire, uneori elementul central al unei cenestopatii.
T&ATA-)/T:
Antidepresive triciclice;
#onsultatii psihiatrice.
MI1.ENA
#efalee pulsatila lateralizata, bilaterala sau unilaterala, aparitie periodica, debut in
adolescenta sau in perioada de adult tanar. !oate fi si generalizata, constanta sau pulsatila, se
poate asocia cu anorexie, greata, varsaturi, fotofobie, fonofobie.
Apare gradat si dureaza cel putin cateva ore. Se pot asocia tulburari de vedere, parestezii, ameteli,
dureri abdominale, palpitatii.
5A#T"&4 %)#6A/SAT"&4 :
Stresul emotional, lipsa sau excesul de somn, modificarea orarului de masa, unele alimente ca
ciocolata, bauturile alcoolice, menstruatie, contraceptive orale.
T&ATA-)/T:
)vitarea factorilor precipitanti, Analgezice (aspirina).
/E5ALEEA IN /I)./3INE 6NE4.AL1IA MI1.EN)ASA7
Afecteaza frecvent persoanele de varsta medie.
#A'()
/eclare, dar afectarea cefalalgica de tip vascular, perturbare a mecanismelor serotoninergice.
#64/4#: %urere severa, unilaterala, hemicranie, periorbitala, apare zilnic timp de cateva saptamani
si pot fi insotite de congestie nazala unilaterala, rinoree, lacrimare, congestie con,unctivala,
congestia fetei dureaza *$. ore, sdr. #laude$ernard$0orner. )pisoadele apar de obicei in timpul
noptii. -ulti relateaza ca alcoolul declanseaza un atac.
/E5ALEEA *)STT.A-MATI/A
#efaleea apare in decursul zillei sau in ziua consecutiva traumatismului.
#64/4#: durere permanenta, caracter pulsatil, insotit de greata, varsaturi. !ierderea echilibrului,
tulburari de memorie, scaderea puterii de concentrare, iritabilitate.
T&ATA-)/T: analgezice usoare, amitriptilina.
/E5ALEEA (E T-SE
/E5ALEEA (AT).ATA ALT). /A-8E NE-.)L)1I/E.
NE4.AL1IA (E T.I1EMEN
4ncidenta maxima in decada a 44$a si a 444$a de viata, afecteaza mai mult femeile.
)pisoade scurte de durere faciala lancianta, cu aparitie brusca frecvent in zona comisurilor bucale,
iradiaza instantaneu catre ochi sau narina ipsilaterala.
5A#T"&4 %)#6A/SAT"&4: Stimulare tactila, miscare, mimica, masticatie. 4n cazul unui pacient
tanar trebuie suspicionata scleroza in placi. Se efectueaza #T pentru excludere de tumori.
Tratament: carbamazepina *.BB mg1zi, dar trebuie cu monitorizare hemograma, si probe fuctionale
hepatice; si baclofen.
A//I(ENTE 4AS/-LA.-/E.EB.ALE+
%eficit neurologic caracteristic cu debut &'S#, antecedente: 0TA, %(, 7A67'6"!AT44,
AT)&"S#6)&"(A, semne neurologice prezente + interesarea unei regiuni cerebrale.
A. IN5A./T-L /E.EB.AL
*. A4T $ ischemie tranzitorie 2 dureaza maxim .: de ore, in general sub o ora.
*. AIT $ ischemie tranzitorie, deficit neurologic focal, cu durata sub .: de ore, de obicei *$. ore;
simptomele se remit spontan; nu exista semne imagistice; constituie o urgenta ma,ora, deoarece
/1
este factor de risc pentru un infarct cerebral (9BO dintre pacientii cu A7# constiutuit recunosc in
antecedente un A4T).
#linic: debut brusc, durata: de obicei cateva minute (sub o ora); ischemie in teritoriul carotidian;
scaderea fortei musculare si tulburari de motricitate la nivelul bratului; piciorului sau fetei;
hipoestezie sau parestezii; lentoare in miscari; afazie; pierderea unilaterala a vederii in partea
opusa membrului afectat.
)xamen fizic: pareza flasca prin leziune de tip piramidal; tulburari de sensibilitate;
hiperreflectivitate; reflex plantar (abinsKi) in extensie; examen cord si vase: suflu carotidian,
anomalii cardiace (sufluri, aritmii); dupa remiterea atacului 2 examenul neurologic poate fi negativ;
4schemie in teritoriul vertebrobazilar: verti,, ataxie, diplopie, dizartrie, hipoestezie periorala,
diminuarea sau incetosarea vederii.
4storia naturala A4T este variabila: unii pacienti pot dezvolta in timp A7# (in special cele din
teritoriul carotidian), in timp ce altii vor avea A4T repetate timp de saptamani sau luni, fara a fi
urmate de A7#.
!araclinic: #T 2 normala; echografia carotidiana %oppler 2 stenoze carotidiene; )F3, eventual
0olter pentru depistarea T&, echocardiografie, radiografie toracica.
(' di$erentia": -igrena: varsta, antecedente personale si familiale de migrena, simptome
caracteristice vizuale premonitorii, greata, cefalee, fotofobie; crize de hipoglicemie la pacientii
tratati cu insulina sau cu hipoglicemiante orale; convulsii focale; tumori cerebrale; verti, periferic
sau central.
Tratament: -edicul de familie trebuie sa recunoasca un A4T si sa isi puna problema cauzei
acestuia, precum si a posibilitatilor de limitare a aparitiei altor A4T sau a A7# constituit.
A4T constituie o urgenta ma,ora.
4n cazul unei stenoze stranse (>B$@BO din lumenul arterial) se poate interveni chirurgical,
practicandu$se trombarterectomie sau angioplastie cu stent.
Tratamentul medicamentos are scopul sa previna atacurile ulterioare si un eventual A7#.
-asuri generale: renuntare la fumat, tratarea dislipidemiei (igieno$dietetic si medicamentos);
tratarea %( (igieno$dieteic si medicamentos); tatarea 0TA (4$d si medicamentos 2 se prefera 4)#,
sartani, diuretice de tip indapamida); tratarea altor afectiuni asociate.
Terapia anticoagulanta (9$= luni dupa caz).
Antiagregante plachetare: aspirina 9.; mg1zi; ticlopidina ;BB mg1zi la cei cu intoleranta la aspirina,
clopidogrel >; mg1zi in cazul intolerantei la aspirina.
.. 4/5A&#T 6A#'/A&: leziuni cerebrale mici ( sub ; mm ) frecvent intilnite la nivelul: ganglionilor
bazali, punte, cerbel. #auza: 0TA prost controlata si %(. 5recvent sindroame intalnite: deficit
motor1senzitiv controlateral, ataxie ipsilaterala C pareza crurala C dizartrie. !rognostic de
recuperare bun, cu rezolutie completa dupa :$= sapatamani;
9. A7# #"-!6)T + ocluzia trombotica1embolica a unui vas mare cerebral. #auze: *. )mbolia 2
de origine cardiaca: &AA, aritmii, mixom atrial, endocardita infectioasa, %SA, 4-A, valvulopatii (S-
cu 5iA ) .. Ateroscleroza 9. -alformatii vasculare (disectie) :. #4%, sindroame de hipervascozitate
$ in functie de teritoriul interesat +N diferite semne neurologice.
5A#T"&4 %) &4S#: 0TA, %(, obezitate, fumat etc.
"cluzia arterei cerebrale anterioare: pareza membrelor inferioare controlateral C pierdere
sensibilitate, pareza usoara a membrului superior, abulie1confuzie franca, incontinenta urinara.
"cluzia arterei cerebrale medii si A#4: hemiplegie controlaterala, pierderea sensibilitatii la nivelul
hemicorpului, hemianopsie omonima, privire spre leziune, C1$ afazie. )demul cerebral coexistent
duce la instalarea comei.
"cluzia arterei cerebrale posterioare: sindrom talamic: tulburari de sensibilitate la nivelul
hemicorpului controlateral, hemipareza usoara, pasagera, alexie, miscari involuntare.
"cluzie de artera bazilara sau ambele vertebrale: coma, mioza punctiforma, tetraplegie flasca,
pierderea sensibilitatii.
Tratament: tromboliza i.v. apoi p.o.: daca deficitul progreseaza si este instalat recent (atentie la
0)-AT"- si 0)-"&A34) 4/T&A#&A/4A/A 2 nu se face; se exclude #T). Se face in primele 9
ore de la instalarea A7#; $ corticoizii, agenti hiperosmolari (glicerol sau manitol): pentru reducerea
edemului cerbral; $ anticoagulante doar daca exista sursa de embolie cardiaca si nu exista surse
/2
de hemoragie cerbrala; $ blocante ale canale de #a; $ recuperarea deficitului motor prin
fizioKinetoterapie; $ tratamentul bolilor asociate; $ eventual revascularizare daca e cazul; $ profilaxia
trombozelor.
B. 3EM).A1IA /E.EB.ALA +
#A'(A: 0TA, A/)7&4S-), A/34"A-).
S)-/)1S4-!T"-): varsaturi, cefalee, pierderea constientei, apoi se instaleaza semne de focar.
#el mai frecvent loc de producere a hemoragiei intarcerebrale hipertensive: ganglionii bazali.
0emoragie cerebeloasa 2 instalare brusca, cadere de partea leziunii, greata, varsaturi, cefalee,
pierdere de echilibru, respiratie periodica, ataxie, fatal in :? de ore;
0emoragie pontina: coma, tetrapareza, mioza;
0emoragie talamica: pareza privirii verticale, ochii spre nas, diminuarea atentiei, afectare a
sensibilitatii unilateral;
0emoragia subarahnoidiana: apare prin ruptura unui anevrism sacciform la nivelul poligonului
<illlis: cefalee brusca, sindrom meningeal, varsaturi, greata, diplopie, hemipareza, tulburari
cardiace;
0emoragie de putamen: hemipareza senzitivo$motorie.
%iagnostic clinic, examen 6#&, &g toracica, #T, uzuale, TP, A!TT, electroliti, glicemie.
T&ATA-)/T: conservator si suportiv 2 profilaxia trombozelor: heparina, dupa .: de ore de la
inceputul hemoragiei; evacuarea hematomului pe cale chirurgicala; tratamentul edemului cerebral.
MENIN1ITE:
)T4"!AT"3)/4): arbovirusuri, enterovirusuri, adenovirusuri; meningococ, pneumococ, stafilococ,
streptococ, ). coli, Flebsiella, enterobacterii, proteus, pseudomonas, b.F.; protozare;
toxoplasmoza; metazoare; cisticerci; fungi$candida.
-A/45)STA&4 #64/4#) -)/4/34T) 74&A6): debut brusc, febra ridicata, cefalee, fotofobie,
ameteli, hiperstezie cutanata, mialgii, varsaturi, semne de iritatie meningeala 2 redoare de ceafa,
semnul Fernig, rudzinsKi;
!A&A#64/4# -)/4/34T) 74&A6): examen 6#& + clar, cateva sute de elemente1mm9, la inceput
!-/ apoi pred 6J, -o, !lasmocite, glucorahie si clorurorahie f. putin modificate, teste serologice si
de izolare virala.
T&ATA-)/T -)/4/34T) 74&A6): simptomatic, regim igieno$dietetic, repaus la pat, alimentatie
usoara, antitermice, antiinflamatoare, doze mici de corticoizi.
-A/45)STA&4 #64/4#) A6) -)/4/34T)6"& A#T)&4)/): *. perioada de debut (debut brusc,
febra ridicata, frison, varsaturi, fotofobie, bradicardie, semne de iritatie meningeala) .. perioada de
stare (dupa *$. zile, agravarea starii generale, febra creste, eventual tulburari psihice, uneori
tahicardie si cresterea TA, cefalee accentuata, hiperestezie cutanata, opistotonus, intensificarea
sdr meningean).
!A&A#64/4# -)/4/34T) A#T)&4)/): 6#& purulent, cresterea !-/.
T&ATA-)/T -)/4/34T) A#T)&4)/): tratament igieno$dietetic, repaus la pat, regim alimentar,
antipiretice, antiinflamatorii, combaterea convulsiilor, antibiotice: amoxicilina, ampicilina,
ceftrioaxon, cefotaxim (// $ predominat Streptococ, ). #oli, 6isteria) sau ampicilina, amoxicilina
plus gentamicina (sugar si copil mic $ meningococ, pneumococ, 0aemophilus influenzae) sau
penicilina in doze mari C gentamicina sau vancomicina;
%3 %45)&)/T4A6 -)/4/34T) A#T)&4)/) 1 74&A6)1 T# 1 0)-"&A34A -)/4/3)):
*. debut brutal 1 brusc 1 lent 1 brutal;
.. febra ridicata 1 moderata 1 moderata1 subfebrilitate;
9. sdr meningean f. intens1 discret 1 intens1 intens;
:. tulburari de constienta frecvent1 rar 1 tardiv 1 rar;
;. antecedente: focare septice 1 viroze respiratorii, oreion1 tbc 1 0TA, ATS.
E*ILE*SIA;/)N4-LSII+
#ontractura paroxistica a musculaturii involuntare cu caracter clonic, tonico$clonic care pot fi
insotite de pierderea cunostintei.
)T4"!AT"3)/4): rezultatul descarcarii sincrone ale unor grupe de neuroni situati in cortex sau
subcortical.
/+
#A'(): *. mecanice (T#, traumatisme obstetricale, tumori cerebrale, anomalii vasculare) ..
metabolice (tulburari 0), edemul cerebral, hipoglicemia, deshidratarea, tulburari acizi aminati,
tulburari de ph, hipoxie cerebrala) 9. sevra, brusc (alcool, stupefiante, antidepresive, antiepileptice,
neuroleptice) :. toxice (intoxicatii endogene, acidoza, cu organofosforice, #", imipramina,
stricnina, hidrazida, efedrina) ;. 4nfectii cerebrale (encefalite, meningite, abcese cerebrale).
#6AS454#A&)A )T4"6"34#A: *. acute ocazionale (infectii S/#, hemoragii cerebrale, edem
cerebral, boli genetice ce afecteaza S/, tulburari metabolice, intoxicatii medicamentoase, crize
0TA).
.. cronice recurente (epilepsia idiopatica, in absenta unor leziuni cerebrale decelabile, epilepsie
simptomatica pe fondul unor leziuni decelabile).
#6AS454#A&)A )T4"6"34#A 4/ 5'/#T4) %) 7A&STA *. // (hipoxie neonatala, traumatisme
perinatale, infectii S/, malformatii S/, erori innascute de metabolism, hipoglicemie) .. sugar
(infectii S/, boli infectioase, malformatii S/, erori innascute de metabolism, sechele perinatale,
hipo#a, tulburari metabolice, deshidratare) 9. copil mic (infectii S/, intoxicatii, erori innascute de
metabolism, sechele perinatale, epilepsie posttraumatism, idiopatica) :. copil mare (infectii S/,
malformatii vasculare, epilepsie postraumatism, sechelara, idiopatica) ;. adult tanar (epilepsie
posttraumatica, tumori, alcool, idiopatic, sechele, malformatii vasculare) =. adult matur (epilepsie
posttraumatism, tumori, sechele, alcool, vascular) >. varstnic (epilepsie vasculara, tumori primitive
sau metastaze, asociate cu dementa).
!A&T4#'6A&4TAT46) #&4()6"& #"/7'6S47):
*. context de apritie (traumatisme obstreticale, T##, infectii cerebrale, sdr febril, ingestie
medicamentoasa, intoxicatii, sevra,)
.. caracter (tonice, clonice, tonico$clonice, mioclonice, hipotonice)
9. localizare (generalizate, localizate la o ,umatate de corp, fata, membre)
:. durata (cateva secunde, minute, unice, recurente).
S)-/) S4 S4-!T"-): *. febra (convulsii febrile, convulsii din infectiile S/) .. bombarea
fontanelei (meningite, encefalite) 9. redoare de ceafa (meningite) :. relaxare sfincteriana (grand
mal) ;. halucinatii (crize psihomotorii) =. hemiplegie temporala (sdr 3astaud, hemiconvulsii$
hemiplegie) >. pierderea cunostintei (crize grand mal, petit mal, tonice pure, clonice pure, hipotone,
psihomotorii) ?. fara pierderea cunostintei (aKinetice, 8acKsoniene) @. amnezia crizei (grand mal 1
petit mal, psihomotorii, hipotone).
!A&T4#'6A&4TAT46) #"/7'6S446"& 5)&46):
*. simple (apar la cresterea brusca a temperaturii, sunt mai frecvente decat convulsiile febrile
complicate, apar intre *$; ani, sunt unice, dureaza ;$= min, bilateral, tip tonico$clonic, f. rar
hipotone, nu sunt urmate de deficit postcritic)
.. complicate (apar la cresteri bruste de temperatura, rare, sub * an, unilaterale, dureaza N *; min,
se pot repeta in aceeasi zi, apar la copii cu dezvoltare anormala, pot fi urmate de deficit postcrtitic).
-A/45)STA&4 #64/4#) :
*. crizele tonico$clonice de 3- (reprezinta peste ?BO din convulsii care apar peste 9 ani, debut
brusc cu pierderea constientei, cu contractura tonica generalizata, cu ochii dati peste cap, cu capul
in extensie, cu maxilarele inclestate, cu membrelor superioare contractate in flexie, -4 in extensie,
contractura tonica dureaza .B$9B sec, este urmata de crize clasice clonice, secuse mioclonice,
generalizate, tulburari respiratorii si circulatorii, bolnavul isi poate musca limba, relaxarea
sfincterelor, coma postepileptica, amnezia crizei) ;
.. crize tonice pure (pierderea brusca a constientei, contractii tonice ale musculaturii membrelor si
a trunchiului, rigiditatea musculara, contractiile tonice nu sunt urmate de contractii clonice, apar mai
ales la sugar)
9. clonice pure (debut brusc cu contractii clonice, pot fi generalizate sau localizate la o ,umatate a
corpului, urmate de hemiplegie trecatoare)
:. crizele hipotone (debut brusc cu hipotonie generalizata, isi pierde cunostinta, dureaza *$.
secunde, copilul cade la sol, survin de obicei la copilul de 9$: ani)
;. crize encef mioclonice (caracteristice sugarului, contractia musculaturii gatului, trunchiului,
membrelor, de cateva secunde, caracter repetitiv, flexia capului si membrelor, pierderea
cunostintei)
/-
=. crize aKinetice (copii de *$9 ani, fond de inters psihomotor, cad brusc, pierderea tonusului
postural, dureaza cateva secunde, fara pierderea cunostintei)
>. crize de petit mal (sau absentele epileptice, bruste si scurte, pierderea cunostintei, devine
inexpresiv, privire in gol, isi intrerupe activitatea, dupa ; $*B secunde isi reia activitatea, cu
amnezia atacului, crizelele se pot repeta in aceeasi zi)
?. ,acKsoniene (sunt localizate, contractii clonice la fata, la membre, apar de o singura parte a
corpului, nu isi pierde cunostinta)
@. psihomotorii (determinate de un focar cortical in lobul temporal, se manifesta printr$un
comportament anormal, stereotip, automatisme, halucinatii, amnezia atacului psihomotor).
%3 !"(4T47: manifestari clinice, A!!, semne si simptome asociate, ))3, #T, &-/, glicemia,
examen 6#&, &x craniu.
%3 %45)&)/T4A6: sincopa, lipotimia, migrena, verti,, pavor nocturn, isteria, crize 0TA, eclampsia,
ticuri, intoxicatia cu alcool, intoxicatia cu insecticide, fungicide, tulburari 0), deshidratare severa,
come.
T&ATA-)/T: %4A()!A-: adulti:*B$.B mg i.v. lent sau *B mg rectal1 copii B,.$B,9 mg1Kgc i.v. lent
sau B,; mg1Kg pe cale rectala se poate repeta la *B min;
#lonazepam : adulti:*$. mg i.v. lent se repeta dupa ; min1 copii: B,.$B,; mg i.v. lent se repeta dupa
; min;
lorazepam: adulti: : mg i.v. lent1 copii B,B; mg i.v. lent;
fenitoina: adulti: ;$*B mg1Kg i.v. lent, sub ;B mg1min1 copii ;$= mg1Kg i.v. lent, sub ;B mg1min.
!&)7)/4&)A #&4()6"& : mg1Kg1zi, adulti 1 copii : carbamazepina *B$.B 1 .B$.;, ameteli,
somnolenta, diplopie, anemie, leucopenie; acidul valproic *;$.B 1.B$.;, tremur, alopecie, crestere
in greutate; fenitoina 9$; 1 :$> ameteli, hTA, T&, greturi, varsaturi; fenobarbital .$9 1 9$: iritabilitate,
scaderea atentiei, sdr Steven 8ohnson; clonazepam B,B;$B,* 1 B,B;$B,* somnolenta, iritabilitate,
greturi, varsaturi, depresie.
*A.KINS)N+
oala !arKinson face parte din sdr extrapiramidal, iar acest sindrom face parte din cadrul
tulburarilor de motilitate.
)T4"!AT"3)/4): scaderea dopaminei in locus niger si locus coeruleus, sau un dezechilibru intre
sistemul colinergic si sistemul dopaminergic, fie prin cresterea tonusului sistemului colinergic, fie
prin scaderea tonusului sistemului dopaminergic, in urma unor infectii 2 parKinson postencefalitic, in
urma unor procese degenerative 2 parKinsonul aterosclerotic, a unor intoxicatii 2 cu #", sulfura de
carbon, sau a unor medicamente, care determina o scadere a catecolaminelor din creier.
T'6'&A&46) %) -"T464TAT): *. sdr piramidal (simptome de deficit motor, afectarea motilitatii
voluntare, tulburari de tonus muscular, miscari involuntare, modificari ale &"T, aparitia unor reflexe
patologice) .. sdr extrapiramidal (sdr hipertono$hipoKinetic, boala !arKinson, sdr hipotono$
hiperKinetic, coreea SJdenham, boala <ilson) 9. sdr cerebelos (tulburari de echilibru, de
coordonare a miscarilor, de coordonare a miscarilor fine) :. sdr vestibular (verti, -eniere, nevrita
vestibulara, neurinom de acustic, insuficienta vertrebro$bazilara, ATS cerebrala, tumori cerebrale) ;.
sdr de neuron motor periferic (radilculite, polinevrite, poliradiculonevrite, leziuni ale cornului anterior,
scleroza laterala amiotrofica) =. sdr musculare (sdr. miopatic, miozitic, miotonic, miastenic).
#6AS454#A&)A S4 )T4"!AT"3)/4A T&)-'&AT'&46"&: *. tremorul postural, frecventa ;$@ 0z,
aparitie cand membrele sunt pozitionate impotriva gravitatiei; )tiolgia: tremorul fiziologic, tremorul
esential, sevra,ul de alcool, tulburari metabolice, produs de medicamente, tremor psihogen; ..
tremorul de repaus, frecventa 9$= 0z, cand membrele sunt in repaus; )tiologia: boala !arKinson,
paralizia supranucleara progresiva, indus de medicamente, tremor psihogen 9. tremor intentional,
frecventa 9$*B 0z, apare la diferite miscari voluntare, etiologia: leziuni cerebeloase, tremorul
psihogen.
-A/45)STA&46) #64/4#) A6) "644 !A&F4/S"/: debut lent progresiv, tremuraturi de repaus a
extremitatilor, pot fi unilaterale, dar se generalizeaza, tremuraturile diminua la miscari active,
rigiditate plastica, cedeaza in roata dintata, bradiKinezie, instabilitate posturala progresiva, facies
imobil, tremor perioral, dificultati de mers, mersul cu pasi mici si tarasi, absenta balansului natural,
tendinta de cadere, usoara deteriorare intelectuala.
/.
5"&-) #64/4#) !A&T4#'6A&): *. !arKinsonismul postencefalitic .. !arKinsonism aterosclerotic
9. !arKinsonism medicamentos :. !arKinsonism toxic.
T&ATA-)/T: *. precursori ai dopaminei $ levodopa .. inhibitori ai decarboxilazei $ carbidopa 9.
agonisti dopaminergici $ bromocriptina :. inhibitori de -A" $ selegilina ;. anticolinergice $
trihexJfenidil =. antidepresive triciclice $ amitriptilina, imipramina >. altele 2 amantadina.
7/. AFECTIUNILE PSIHICE LA ADULT SI C(PIL ! DEFICIENTA MINTALA9 TULBURARILE
DE PERS(NALITATE SI PSIH(PATIILE9 DEPRESIA9 NE%R(.ELE9 ALC((LISMUL9
SINDR(AMELE PSIHICE DE IN%(LUTIE#
(E5I/IENTA MINTALA 6(EMENTA7
&eprezinta diminuarea treptata a functiei psihice datorita modificarilor organice ale
creierului.
S4-!T"-): *. tulburari de memorie .. tulburari de gandire 9. tulburari afective.
#6AS454#A&)A %)-)/T)6"&: *. %egenerative (!icK, Alzheimer) .. 7asculare (ATS cerebrala,
dupa A7#) 9. Secundare (postraumatice, toxice, postinfectioase, tumori cerebrale, hidrocefalie,
hematom subdural, boli neurologice).
-A/45)STA&4 #64/4#) A6) %)-)/T)4:
*. tulburari cognitive (de memorie, de comunicare, de intelegere, de vorbire, dificultatea de a$si
gasi cuvintele, nerecunoasterea unor lucruri comune, dezorintare temporo$spatiala)
.. tulburari psihice (depresie, anxietate, suspiciuni, idei delirante, halucinatii, tendinta de izolare)
9. tulburari de personalitate (modificare persoana, agitatie, apatie, rigiditate, incapacitate,
iritabilitate, logoree, manifestari explozive)
:. tulburari de desfasurare a activitatilor curente (tulburari de conducere a automobilului, de a
manipula banii, de a face cumparaturi, de a se alimenta, negli,enta personala).
4/T&)A&4: #e zi a saptamanii este R, data, luna, anotimpul, anul, unde ne aflam, la ce eta,, in ce
localitate locuiti, denumiti trei obiecte comune, ce este asta (ceas,creion), impaturire hartie, cititi si
executati ce scrie pe billet, va reamintiti obiectul recunoscut anterior, copiati un desen.
5"&-) #64/4#) !A&T4#'6A&):
*. oala Alzheimer: rol in apariatia bolii + factorii genetici care intervin in sinteza amiloidului,
scaderea numarului de sinapse, a numarului de neuroni, aparitia placilor senile, de amiloid,
tulburari ale neurotransmitatorilor; afectarea memoriei episodice, verbale si spatiale, a afectivitatii,
a functiei cognitive cu o perturbare profunda a activitatii curente.
.. oala !icK: tulburari de comportament, de atentie, negli,enta, bolnav distrat, euforic, preocup
sexuale, slabeste capacitatea de memorie, reducerea ideatiei pana la starea de indfierenta apato$
abulica.
9. oala cu corpi 6eIJ: tulburari cognitive fluctuante, halucinatii vizuale, parKinsonism.
:. %ementa vasculara: afectarea creierului prin infarcte repetitive sau tulburari de circulatie, in 0TA,
%(, semne neurologice de focar, incontinenta urinara, tulburari de mers etc.
;. oala 8aKob$#reutzfeld: semne neurologice de ataxie (afectiune caracterizata prin miscarii
necoordonate si tulburari de mers Mmers nesigurN datorate incapacitatii creierului de a pastra
postura corpului, forta si directia miscarilor extremitatilor) si dizartrie (articulare defectuoasa a
cuvintelor, desi continutul limba,ului si intelegerea sunt normale), care se accentueaza treptat si se
asociaza cu tulburari psihice grave.
T&ATA-)/T: *. nefarmacologic: psihoterapie, muzicoterapie, terapie ocupationala, ambianta
adecvata, terapie familiala pentru sustinerea partenerului sanatos ; .. medicamentos: a. depresia
psihica + inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei; b. tulburari psihotice + haloperidol, torazin;
c. tulburari cognitive + donezepil, rivastigmina; d. Alte + piracetam, sermion, tanaKan, antoxidante,
cerebrolizin.
T-LB-.A.I (E *E.S)NALITATE
#A&A#T)&4ST4#4 )S)/T4A6)
4storic indelungat, pana la varsta copilariei, comportament maladaptativ recurent,
reducerea capacitatii de autoestimare si lipsa de incredere in sine, capacitate introspectiva minima,
//
cu tendinta de a considera ca vina tuturor problemelor o poarta ceilalti, deficit ma,or in relatiile
interpersonale, depresie cu anxietate cand comportamentul maladaptativ duce la esecuri.
#6AS454#A&) :
*aranoid de$ensiv: hipersensibilitate, secretos, suspicios, hiperalert, raspuns emotional limitat.
S9izoid + timid, introvertit, retras, evita relatiile stranse.
/om%u"siv: perfectionist, egocentric, indecis, tipare rigide de gandire si necesitatea de a se
controla.
3istrioni + dependent, imatur, seducator, egocentric, vanitos, labil emotional.
S9izoti% + superstitios, izolat social, suspicios, capacitate scazuta de a realiza relatii
interpersonale.
Narisist + exhibitionist, grandoman, preocupat de putere, lipsa de interes, nevoie excesiva de a i
se acorda atentie.
Evitant + reactie de teama, hipersensibilitate la esec, cu putine aspiratii sociale, respect redus fata
de sine.
(e%endent + pasiv, hipertolerant, incapabil pentru decizii, lipsit de incredere.
A'resiv %asiv + incapatanat, delasator, suparacios, nea,utorat, negativist.
Antisoia" + egoist, dur, impulsiv, are probleme cu legea.
Ti%u" #order"ine + impulsiv, plin de furie, frica, ii lipseste autocontrolul, sinucigas, comportament
agresiv, are sentimentul de inutilitate, probleme de identitate.
S/3I8)5.ENIA SI ALTE *SI3)8E+
#aracteristicei esentiale: 4zolare sociala, usor progresiva, insotita de deteriorarea autoingi,irii.
Stergerea limitelor eu$lui, pierderea asocierilor logice, gandire lenta, trecerea de la un subiect la
altul Atitudine autista + preocupare excesiva pentru ideile personale 2 preocupari cu caracter sexual
sau religios, halucinatii auditive, depreciative, iluzii, grandoare, sau de persecutie. Simptomele
dureaza cel putin = luni. Alte semne: apaltizare afectiva, hipersensibilitate la stimulii din mediu,
senzatia de perceptie senzoriala crescuta, comportament dizarmonic, gandire concreta fara
abstractizare, simbolism inadecvat, afectarea puterii de concentrare, depersonalizare.
#lasificare: schizofrenia, tulburari paranoide (iluzii de persecutie, afectare minima a activitatii
zilnice), tulburari schizoafective (simptomatologie afectiva ce preceda sau se dezvolta in paralel cu
manifestarile psihotice), schizofreniforme (durata mai mica de = luni), psihotice reactive de scurta
durata (mai putin de * saptamana), psihoza varstei inaintate (N=B ani), atipice (dependenta de
droguri, disfunctia de lob temporal, infectia 047).
Tratament: medicatia antipsihotica: antipsihotice tipice: haloperidol .$; mg, tioridazina *BB$:BB mg,
clorpromazina *BB$:BB mg; atipice: olanzapina ;$*B mg, Suetiapina *;B$:;B mg, risperidona .$=
mg, clozapina 9BB$:;B mg, sub antipsihotice scade: hiperactivitatea, halucinatiile, ostilitatea,
agresivitatea, iluziile, irascibilitatea, insomniile.
Sindromul neuroleptic malign: semne extrapiramidale, modificari ale presiunii arteriale,
alterarea constientei, hiperpirexie, rigiditate musculara, congestie pulmonara, diaforeza. )volueaza
spre coma si deces.
#auza: tratament prost supravegheat, deshidratare, litiu plus antipsihotic, poate aparea si la doze
mici de antipsihotic.
Tratament: mentinerea echilibrului homeostatic, scaderea febrei, bromocriptina, dantrolen. !ost
S/-, tratamentul se va face cu clozapina sau terapie cu electrosocuri. Alte efecte adverse:
aKatisia: dorinta subiectiva de a fi in miscare, plus imposibilitatea de a sta linistit. &isc de suicid,
sentimente de spaima, furie, teroare.
%istonia acuta: spasme musculare cu aspect bizar, care apar la nivelul capului, gatului si limbii: se
trateaza cu benztropina mesilat, medicatie antiparKinsoniana.
!arKinsonism iatrogen: aKinezia, rigiditate, disparitia reflexelor posturale, tremor: tratament:
amantadina, antiparKinsoniene. %isKinezia tardiva: miscari involuntare stereotipe ale fetei, gurii,
limbii, trunchiului si ale membrelor. Apare dupa luni1ani de tratament cu antipsihotice.
5actori predispozanti: %(, fumat, tratament indelungat.
T&ATA-)/T'6 schizofreniei nonfarmacologic: Social: intra,utorare, invatamant si a,utor mutual,
reabilitare profesionala. !sihologic: psihoterapie de grup, suportiva, ca sa isi refaca potentialul de
/7
munca, sa devina un observator bun al propriilor sale simptome pentru a preveni recaderea
#omportamental: tehnici comportamentale, intarire pozitiva, muzica.
!rognostic: simptomele pozitive au prognostic bun, cele negative, rezervat.
(E*.ESIA+
%epresiile psihice sunt caracterizate de o stare de deprimare profunda resimtita de
bolnav ca o durere morala si asociata cu o lentoare in gandire si in activitate.
#6AS454#A&)A %)!&)S446"& : *. tulburari reactive insotite de depresie psihica .. tulburari
depresive: episodul depresiv ma,or, distimia, tulburarile depresive fara alte particularitati, depresie
atipica, tulburari afective sezoniere, tulburarea disforica premenstruala, tulburarea depresiva
postpartum 9. tulburarile bipolare: episodul maniacal, tulburarile ciclotimice :. tulburari afective
secundare unor boli sau unor medicamente.
-A/45)STA&46) #64/4#) A6) %)!&)S4)4 !S404#): debut lent, stare de disconfort psihic, lipsa
de interes si de placere, atitudine pesimista fata de viitor, senzatie de desertaciune, lipsa de sens a
vietii, devalorizare personala, sentimentul de culpabilitate si de dispret, tendinte masochiste, idei de
sinucidere, tendinta de izolare, astenie marcata, predominant matinala, miscari lente si greoaie,
senzatii corporale neplacute, cresterea sensibilitatii dureroase, dureri difuze sau localizate, aspect
neingri,it, facies deprimat, voce diminuata, dificultati de concentrare a atentiei, tulburari de
memorie, gandirea lenta, idei negative, de subestimare, tulburari de somn tardiv, tendinta de
izolare, dificultati de comunicare, asocierea cu anxietatea, stare disforica, instabilitate ostila.
!&4/#4!A6)6) #&4T)&44 %) %3 A %)!&)S4)4 !S404#): lipsa de interes si placere, scaderea
reactivitatii emotionale, idei de culpabilitate si devalorizare, atitudinea pesimista fata de viitor,
lentoare in activitate, predominanta matinala a simptomelor, scaderea apetitului si a greutatii
corporale, scadertea libidoului, idei sau acte de autoagresiune sau de suicid.
5"&-) #64/4#) !A&T4#'6A&): *. distimia (tulburare a afectivitatii, manifestata prin indispozitie,
stare de disconfort, neplacere) .. depresia cu trasaturi atipice 9. depresia cu manifestari paranoide
:. depresia la varstnici ;. depresiile secundare =. depresia mascata >. depresia dupa 4-A ?.
depresia postpartum @. depresia la copil si la adolescent *B. depresia medicamentoasa.
T&ATA-)/T: *. psihoterapie .. terapia sociala 9. tratament medicamentos: antidepresive triciclice
(amitriptilina, nortriptilina, imipramina, clomipramina, trimipramina, doxepina); antidepresive
heterociclice (maproptilina, mianserina, venlafaxina); inhibitoare ale recaptarii serotoninei
(fluvoxamina, proxentina, sertralina).
NE4.)8E+
Termenul de nevroza defineste un grup de boli caracterizate de prezenta unor tulburari
psihice, somatice si comportamentale, in absenta unor modificari morfologice si fiziologice
decelabile cu mi,loacele actuale.
)T4"!AT"3)/4): rezultatul unor conflicte interne determinate de dificultatea de rezolvare a
problemelor existentiale, care declanseaza o serie intreaga de suferinte care reprezinta o
modalitate de aparare a eu$lui; suferintele bolnavului sunt dominate de o traire anxioasa, care se
poate asocia si cu alte trairi fobice sau depresive care se pot transfera la un moment dat pe plan
somatic, determinand tulburari functionale la nivelul diferitelor aparate si organe.
-A/45)STA&46) #64/4#) 1. Nevroza an0ioasa (stare de disconfort general, stare de tensiune,
de neliniste, de asteptare tensionata, de pericol difuz, care se accentueaza in singuratate, neliniste
psihomotorie, sentimentul tragic al existentei, senzatia de esec, de fatigabilitate, de slabiciune, de
epuizare fizica si psihica, de plictis general, tulburari de somn, cefalee, dureri musculare, ameteli,
distonie neurovegetativa, tulburari cardiace, palpitatii, dureri precordiale, tulburari respiratorii, dureri
abdominale, dispepsii, colon iritabil, tulburari urinare, tulburari menstruale, tulburari sexuale,
angoasa, verti,) 2. Nevroza $o#ia (canalizarea anxietatii asupra unor obiecte, persoane sau
situatii, aparitia fobiilor, constiinta caracterului absurd al trairilor fobice, prezenta unei tensiuni
permanente, imposibilitatea inlaturarii fricii, timiditate, retragere in sine) 3. Nevroza o#sesiva (o
stare penibila de disconfort psihic determinata de impunerea unor idei, a unor sentimente, sau
conduite, care nu pot fi depasite, constiinta caracterului absurd al obsesiilor, lupta interna cu
propriile idei parazitare, astenie fizica, abulie, criza de constiinta, indoieli penibile, sentimentul
/1
neimplinirii, timiditate, inhibitie sociala, rigiditate morala, meticulozitate, perfectionism, agitatie
psihomotorie sterila, ticuri, sterotipuri, tendinta de izolare) 4. Nevroza de%resiva (este reactia de
resemnare la diferite evenimente psihosociale, survine la personalitatile introvertite, se
resemneaza, manifesta o atitudine de dezinteres, de traire negativa a evenimentelor vietii, de
ganduri suicidare, se lamenteaza, are tendinta de dependenta fata de alte persoane, are tendinta
de a consuma droguri si alcool, tendinta de evolutie spre o depresie ma,ora) !. Nevroza astenia
(este dominata de astenie fizice si psihice, rezultatul unor suprasolicitari, a unor insatisfactii,
intovarasite de oboseala penibila, de dificultatea de mobilizare a organismului, sentimentul de
descura,are, de epuizare, cefalee, tulburari de somn, stare de rau matinal) <. Nevroza isteria
(apar manifestari psihomotorii sub forma de pareza si paralizii, fara semne de leziune sistemului
piramidal, contracturi spastice, tremuraturi, ticuri, amauroza, diplopie, surditate, alterarea starii de
constienta, sincope, catatonie, amnezie, palpitatii, convulsii tonico$clonice) =. Tu"#urari de
somatizare sau nevroza de or'an (caracterizate de manifestari somatice capabile sa sugereze o
boala organica + dureri abdominale, toracice, precordiale, durerile membrelor, durerile vertebrelor,
palpitatii, greturi, varsaturi, diaree, meteorism abdominal, intolerantele alimentare, dispneea si
respiratia incompleta, tulburarile de vedere, ametelile, tulburari ale ciclului menstrual, tulburari
sexuale).
#&4T)&446) %) %3 #A&) !"T S'3)&A '/ S%& %) S"-AT4(A&): caracterul functional al
acuzelor somatice, absenta modificarilor biologice, numar crescut de acuze somatice functionale,
variabilitatea acuzelor somatice, prezenta unor stresuri psihice, prezenta unor antecedente
nevrotice, prezenta anxietatii si a depresiei, traumatizarea suferintelor somatice, numar mare de
consultatii medicale.
AL/))LISM:
&eprezinta o alcoolomanie care survine la o personalitate anormala, dependenta si
autodistructiva; alcoolicul are tendinta irezistibila de a consuma alcool. Alcoolismul poate fi definit
ca un consum continuu si excesiv de alcool, insotit de fenomene de dependenta fizica si psihica.
Se considera ca dupa ; ani de zile, consumul excesiv de alcool va duce la aparitia unor tulburari
psihice si somatice.
T'6'&A&4)6) !&"%'S) %) #"/S'-'6 )A#)S47 %) A6#""6: *. Aparatul digestiv (&3),
gastrita, steatoza hepatica, hepatita cronica, ciroza alcoolica, pancreatita acuta, pancreatita
cronica, cancerul cavitatii bucale, cancerul esofagian, cancer gastric, cancerul de pancreas) ..
Aparatul #$7 ( cardiomiopatia alcoolica, T&, arteriopatia obliteranta) 9. Sistemul endocrin
(hipogonadismul, sdr pseudo #ushing) :. S/ (polinevrita alcoolica, encefalopatia alcoolica, nevrita
optica) ;. Tulburari psihice (dependenta alcoolica, dipsomania Mimpuls irezistibil pentru ingerarea
de alcool, aparand periodic, in accese separate de intervale in cursul carora poate exista chiar un
dezgust fata de acest toxicN, delirium tremens, tulburari psihiatrice, dementa alcoolica).
T'6'&A&4 !S40"#) %)T)&-4/AT) %) A6#""6: abuzul de alcool, dependenta de alcool,
intoxicatia cu alcool, sevra,ul de alcool, amnezie determinata de alcool, psihoze determinate de
alcool, tulburari de dispozitie legate de alcool, tulburari anxioase, sexuale, de somn, dementa
determinata de consumul da alcool.
!A&T4#'6A&4TAT46) %)!)/%)/T)4 %) A6#""6: tendinta compulsiva de a consuma alcool,
dificultatea de a$si controla comportamentul privind consumul de alcool, aparitia semnelor de
toleranta la alcool, tendinta de a consuma cantitati din ce in ce mai mari de alcool, negli,area
preocuparilor familiale, profesionale si sociale, persistenta consumului de alcool in ciuda
consecintelor negative, aparitia semnelor de sevra, la intreruperea consumului de alcool.
S)-/)6) S)7&A8'6'4 %) A6#""6: transpiratii, tahicardie, tremuraturi ale mainilor, greturi,
varsaturi, agitatie psihomotorie, cefalee, insomnie, anxietate, halucinatii vizuale, tactile, auditive,
delir, crize convulsive de grand mal.
S(..*SI3I/E (E IN4)L-TIE+
%efnitie: dementele sunt caracterizate de diminuarea treptata a functiilor psihice datorita
modificarilor organice ale creierului. Spre deosebire de nevroze, dementele reprezinta mai ales o
afectare a structurii creierului si au un grad foarte mic de reversibilitate.
/9
#lasificarea etiologica a dementelor: *. degenerative (boala !icK, boala Alzheimer), .. vasculare
(ateroscleroza cerebrala, dupa A7#), 9. secundare (posttraumatice, toxice, postiinfectioase, tumori
cerebrale, hidrocefalie, hematom subdural, boli neurologice).
#linica: *. tulburari (t.) cognitive (t. de memorie, de comunicare, de intelegere, de vorbire,
dezorientare temporo$spatiala); .. t. psihice (depresie, anxietate, suspiciuni, idei delirante,
halucinatii, izolare) ; 9. t. personalitate (modificarea personalitatii, agitatie, apatie, rigiditate,
incapatanare, iritabilitate, logoree) ; :. t. de desfasurare a activitatii curente (dificultati de conducere
a automobilului, de a manipula bani, da a face cumparaturi, de a$si pregati alimente, negli,area
igienei corporale).
#"/5"&- %S- 47 : *. T. de memorie + imposibilitatea de a invata lucruri noi si de a$si aminti
lucruri invatate anterior ; .. Sa aiba cel putin una din urmatoarele: tulburari de limba,, imposibilitatea
de a efectua unele activitati motorii in pofida integritatii sistemului motor, imposibilitatea de a
recunoaste sau de a identifica diferite obiecte, tulburari ale functiei executive, de planificare,
organizare abstractizare.
5orme clinice particulare : Boa"a A"z9eimer: un rol deosebit il ,oaca factorii genetici care intervin in
sinteza amiloidului. !oate debuta si inainte de ;B de ani. .19 din totalul dementelor; Boa"a *i2:
leziunile afecteaza mai ales lobii frontali si temporali; boala debuteaza cu tulburari de
comportament, cu tulburari ale atentiei si negli,enta: bolnavul devine distrat, euforic, dezinhibat,
reducerea ideatiei pana la starea de indiferenta apato$abulica. Boa"a u or%i Le>?: este
caracterizata de prezenta in neuroni a corpilor 6eIJ: apar tulburari cognitive fluctuante, halucinatii
vizuale, si parKinsonism. )volueaza in pusee. (ementa vasu"ara: afectarea structurii creierului
prin infarcte repetate, tulburari de circulatie cerebrala. %ementele vasculare apar de obicei la
bolnavii cu 0TA, ATS sau %(. )le sunt intovarasite de obicei de semne neurologice de focar, de
tulburari de mers, de incontinente urinara, si altele. Boa"a @a2o#-/reutz$e"d: este o dementa ce
debuteaza cu semne neurologice de ataxie si dizartrie, care se accentueaza treptat si se asociaza
cu tulburari psihice grave.
Tratament: se urmareste oprirea evolutiei bolii, combaterea tulburarilor comportamentale, a
tulburarilor depresive, a tulburarilor psihotice, a tulburarilor cognitive, a factorilor de risc si
ameliorarea calitatii vietii; /efarmacologic: psihoterapie: comportamentala, prin arta, muzicoterapie,
terapie ocupationala; 5armacologic: tratamentul depresiei: 4nhibitori selectivi de recaptare a
serotoninei (sertralina ;B mg); Tratamentul tulburarilor psihotice: haloperidol B,; $ . mg pe zi, urmat
de tioridazina 9B mg1zi; Tratamentul tulburarilor cognititve: donepezil ;$*B mg1zi, rivastigmina *,;$9
mg1zi; alte medicamente: piracetam, sermion, tanacan, antioxidante, vit ), neurotrofice cum este
cerebrolJzinul.
5. 4-!"&TA/T: educatia terapeutica a bolnavului si a familiei bolnavului cu dementa: -5 va
expune apartinatorilor situatia bolnavului, particularitatile bolii, cauzele, manifestarile clinice,
evolutia, posibilitati terapeutice. Se va arata importanta controlului medical periodic. 4mportanta
supravegherii bolnavului cu dementa, evaluarea rezultatelor terapeutice si adaptarea tratamentului.
#olaborarea cu specialitatile de profil: neurologul si psihiatrul: -5 trebuie sa supravegheze evolutia
bolii si sa sustina familia in situatia dificila in care se afla.
70. AFECTIUNI DERMAT(L(2ICE LA ADULT SI C(PIL !DERMATITELE ALER2ICE9
ULCERUL CR(NIC DE 2AMBA9 MIC(.ELE9 PARA.IT(.ELE CUTANATE SI
DERMATITELE INFECTI(ASE#
(E.MATITELE ALE.1I/E
#A&A#T)&4ST4#4 )S)/T4A6):
)ritem si edem, prurit, aparitia de vezicule si bule in regiunile de contact.
'lterior leziuni umede, cruste sau infectii secundare. Adesea atcd la agentul respectiv.
Teste alergice de obicei C.
-L/E.-L /.)NI/ (E 1AMBA
#A&A#T)&4ST4#4 )S)/T4A6):
Antecedente de varice, de tromboflebita.
'lceratii neregulate situate frecvent pe fata mediana a gambelor, deasupra maleolei.
7&
%3: sustinut de prezenta edemului membrelor inferioare, varicozitati, hiperpigmentatie si zone
eritemo$scuamoase (dermatita de staza), ca si a cicatricilor si ulceratiilor mai vechi.
#A'()
4nsuficienta venoasa e cea mai frecventa cauza.
S)-/) S4 S4-!T"-)
)dem cronic dermatita (pruriginoasa), hiperpigmentare, solutie de continuitate la tegument,
scleroze tegumentare, gambiere, cruste de fibrina.
T&ATA-)/T
Sistemic dicloxacilina p.o. .;B mg x :1zi, ciprofloxacina ;BB mg x .1zi.
6ocal curatare cu ser fiziologic
*A.A8IT)8E /-TANATE
S/ABIA
#A&A#T)&4ST4# )S)/T4A6):
!rurit generalizat, vezicule si pustule pruriginoase dispuse in santuri sau galerii, interdigital, pe
eminente tenare, pliurile articulatiei pumnului.
-icroscopic: vizibili parazitii, puncte brune (fecale).
!rezenta de papule sau noduli rosii pe glandul si corpul penian e patognomonica. 6a femei pe
mameloane.
T&ATA-)/T
Steroizi topici.
%ezinfestare 64/%A/, !)&-)T&4/ #&)-A ;O.
*E(I/-L)8A
#A&A#T)&4ST4#4 )S)/T4A6): prurit, escoriatii, lindeni pe firele de par, frecvent deasupra
urechilor, paduchi pe piele si pe haine. 'neori, in infestare cu paduchi pubieni, macule azurii pe
fetele mediale ale coapselor sau pe abdomenul inferior.
T&ATA-)/T
!t. paduchii pubieni 64/%A/
!t. pediculoza capului: !)&-)T&4/ #&)-A *O.
(E.MATITE IN5E/TI)ASE
E.I8I*EL-L
#A&A#T)&4ST4#4 )S)/T4A6): placard bine delimitat, eritematos, edematiat, temperatura locala
crescuta cu 1 fara formare de vezicule sau bule, fata e frecvent afectata, durere, frisoane, febra si
semne de toxicitate generala. )ste o forma superficiala de celulita.
T&ATA-)/T
Aspirina pentru durere si febra.
&epaus la pat.
Antibiotice in primele zile penicilina 7 .;B mg, dicloxacilina .;B mg, cefalosporine gen 4.
/EL-LITA
#oci 3ram C, bacili gram C.
4nfectie difuza a tesutului subcutanat, leziune calda si rosie. Acutizarile repetate duc la afectarea
vaselor limfatice edem solid.
T&ATA-)/T
%icloxacilina, cefalexin .;B$;BB mg, >$*B zile.
E.I8I*EL)I(-L
4nfectie benigna la pescari si macelari.
!lacard rosu, violaceu, bine delimitat, indurat, centru clar, localizat frecvent pe un deget sau fata
dorsala a mainii. Simptome articulare, se poate instala endocardita.
T&ATA-)/T
!enicilina 7 .;B $ ;BB mg p.o. x :1zi >$*B zile, ciprofloxacina.
71. AFECTIUNI (RL LA ADULT SI C(PIL ! AN2INELE9 (TITELE9MAST(IDITELE9
RINITELE9 SINU.ITELE#
71
AN1INE64E8I IA/.S /)*IL7
)TITE+
Afectiune inflamatorie a urechii.
#6AS454#A&):
*. externe G o.e. difuza (stafilococ, proteus, streptococ, ). coli; otoscop + inflamatie difuza si
ingustarea canalului auditiv, prezenta secretiilor purulente; durere conduct auditiv exacerbata la
presiune sau mobilizare a pavilionului urechii; tratament + regim, instilatii solutii cu &ivan #loramina,
antinflamatoare, antibiotice), impetigo, furuncul, condrita si pericondrita, o.e. malignaH
.. medii Gdisfunctie tubara si nu se mai poate efectua drenarea fiziologica (seromucoasa, medie
acuta perforanta 1 neperforant, acuta necrozanta, otomastoidita)
-A/45)STA&4 #64/4#) %4S5'/#T4) T'A&A: senzatie de ureche infundata, plenitudine
auriculara, autofonie, hipoacuzie de transmisie, timpan retractat, de culoare cenusiu albastru;
-A/45)STA&4 #64/4#) "T4TA S)&"-'#"ASA: hipoacuzie, acufene, ameteli, otalgie, timpan
usor ingrosat, reducerea transparentei, culoare gri$violacee, bombare, reducere mobilitate.
-A/45)STA&4 #64/4#) "T4TA -)%4A A#'TA 6A #"!46: dupa o infectie respiratorie acuta,
persista sau reapare febra, agitatie, iritabilitate, semne de rinofaringita, tuse, varsaturi, diaree,
con,unctivita, copii isi freaca urechile, capul lipit de perna, acuza dureri auriculare, dureri la
presiunea tragus, hipoacuzie de transmitere, timpan rosu, congestionat, opacifiat, bombat,
mobilitate redusa.
T&ATA-)/T: daca nu a mai facut antibiotice se incepe cu amoxicilina si daca in 9 zile nu da
rezultat se continua cu augmentin, cefuroxim, ceftriaxon; daca a facut se incepe cu augmentin sau
cefuroxim si daca nu da rezultat se continua cu ceftriaxon, clindamicina eventual timpanocenteza.
.INITE+
Simptome: Sneezing &hinorrhea (anterior or posterior) /asal congestion /asal itching;
A66)&34# &04/4T4S V risK is increased in individuals Iith eczema or asthma. peaK in childhood
and again in the 9Bs or :Bs .!atients Iith seasonal allergic rhinitis often have associated allergic
con,unctivitis, characterized bJ itchJ, red, irritated eJes. #ommon allergens causing seasonal
allergic rhinitis are tree, grass, and Ieed pollens 4ndoor allergens in house dust such as dust mites,
cocKroaches, animal proteins, and fungi.
/"/A66)&34# &04/4T4S V chronic presence of: nasal congestion, rhinorrhea, and postnasal
drainage, absence of nasal and ocular itching.Triggers :tobacco smoKe, diesel and car exhaust,
changes in temperature, strong fragrances, cleaning products, neIsprint, and alcoholic beverages .
7asomotor rhinitis is variablJ considered a subtJpe of nonallergic rhinitis and is characterized bJ
IaterJ nasal discharge, intermittent congestion, and an exaggerated reaction to nonspecific irritants
such as air pollution or temperature changes, especiallJ exposure to cold, drJ air . 3ustatorJ rhinitis
is a episodic condition Iith prominent IaterJ rhinorrhea triggered bJ hot or spicJ foods, Ihich maJ
be caused bJ a vagallJ$mediated reflex .
-4A)% &04/4T4S V combination of allergic and non$allergic rhinitis.
"T0)& #A'S)S
&hinitis medicamentosa V over$the$counter decongestant nasal spraJs. SJstemic
medications V oral contraceptives, erectile dJsfunction drugs, some antihJpertensives, some
antidepressants, non$steroidal antiinflammatorJ drugs, and some benzodiazepines Structural
abnormalities V congenital, enlarged adenoids, foreign bodies, septal deviation and perforation,
nasal polJps and tumors. !regnancJ rhinitis ,Atrophic rhinitis V nasal congestion, crusting, and a
persistent bad smell SJstemic diseases V <egenerUs granulomatosis, sarcoidosis, midline
granuloma, cJstic fibrosis, hJpothJroidism, immotile cilia sJndromes, and immunodeficiencies.
SIN-8ITE+
infection paranasal sinuses. viral most freSuent etiologJ small percentage complicated bJ acute
bacterial sinusitis. risK of developing intracranial and orbital complications and of possiblJ
developing chronic sinus disease.
)T4"6"3W V7iral V &hinovirus, parainfluenza, and influenza viruses .acterial(#ommunitJ$
acSuired,/osocomial).5ungal. #64/4#A6 -A/45)STAT4"/S Vnasal congestion, purulent nasal
72
discharge, maxillarJ tooth discomfort, hJposmia, and facial pain or pressure,headache, fever,
halitosis, fatigue, cough, ear pain, and ear fullness.
%4A3/"S4S V /asal secretion,Transillumination ,Sinus aspirate culture,&adiologic tests.
T0)&A!W V 7iral rhinosinusitis V antihistamines and /SA4%s (chlorpheniramine (*. mg
sustained release) and ibuprofen (:BB mg)) #ommunitJ$acSuired bacterial sinusitis V #hoice of
antibiotics V amoxicillin, trimethoprim$sulfamethoxazole, or erJthromJcin: 4ntranasal
steroids ;/osocomial bacterial sinusitis V antimicrobial coverage should be directed at S. aureus
and the 3ram negative bacteria
73. AFECTIUNI (FTALM(L(2ICE! (CHIUL R(SU9 2LAUC(MUL9 CATARACTA9
TRAUMATISMELE (CHIULUI#
)/3I-L .)S- (-.E.)S
S)-/) S4 S4-!T"-) "#'6A&):
*.senzatia de arsura (blefarite, con,unctivite, Keratite, pterigion, episclerite) ..fotofobie
(con,unctivite, uveite, migrena, nevralgie de trigemen, nevrita optica) 9.prurit (con,unctivite, blefarite,
ochi uscat, stari alergice, lentile de contact) :.lacrimare (uveita anterioara, ectropion, ulcer cornean,
corpi straini, obstacol canal lacrimo$nazal) ;.scaderea vederii (cataracta, glaucom, degenerescenta
maculara, retinopatie diabetica, nevrita optica, dezlipire de retina) =.vedere dubla (paralizia nervilor
oculomotori, tumori cerebrale, tromboza de sinus venos, insuficienta vertrebro$bazilara) >.edem
palpebral (blefarite, con,uctivite, celulite, ectropion, erizipel, insuficienta renala, insuficienta
cardiaca, hipotiroidie) ?.ptoza palpebrala (sdr 0orner, paralizia nervului 444, miastenia gravis) @.
congestie oculara (con,unctivite, blefarite, Keratite, dacriocistite, pterigion, uveite anterioare, eroziuni
corneene, sclerite, glaucom).
)T4"!AT"3)/4A %'&)&46"& "#'6A&) /)4/S"T4T) %) #"/3)ST4) "#'6A&A (adica
neinsotita de ochiul rosu): *. cauze oculare (tulburari de refractie, de acomodare, ochi uscat,
glaucomul cronic cu unghi inchis, neuropatia optica, corioretinita posterioara) .. cauze extraoculare
(sinuzite, arterita temporala, nevralgia faciala, nevralgia de sfenopalatin, migrena).
"64 4/ #A&) "#04'6 &"S' S$A& !'T)A SA /' 54) 4/S"T4T %) %'&)&4 "#'6A&):
lefarite, con,unctivite, episclerite, dacriocistite, hemoragie subcon,unctivala.
"#04 &"S' C %'&)&): criza de glaucom, sclerita, irita acuta, iridociclita, Keratitele virale,
Keratitele bacteriene, Keratocon,unctivitele.
S)-/) S4 S4-!T"-) #' #A&) S) !"AT) AS"#4A "#04'6 &"S' S4 %'&)&"S: greturi,
varsaturi (criza de glaucom), cefalee (glaucom, sclerite), ameteli (tulburari de acomodare si de
refractie), fotofobia (con,unctivita, Keratitele, episcleritele, uveita anterioara), lacrimarea
(con,unctivite, Keratite, sclerite, uveita anterioara), pruritul (blefarite, reactii alergice), edemul
palpebral (blefarite, Keratite, orgelet), secretii mucopurulente (con,unctivite, dacriocistite), eritemul
pericorneean (uveita anterioara), halouri colorate (glaucom), midriaza (glaucom), mioza (uveita
anterioara), afectarea acuitatii vizuale (uveita anterioara, Keratite, glaucom).
-A/45)STA&46) #64/4#) A6) "646"& 4/ #A&) !"AT) A!A&)A "#04'6 &"S' S4
%'&)&"S:
*. blefarita eritematosa (inflamatia marginii libere a pleoapelor, ,ena oculara, senzatia de arsura,
prurit, lacrimare, hiperemie, edem al marginii libere a pleooapelor, nu afecteaza acuitatea vizuala)
.. con,uctivitele (inflamatia mucoasei con,unctivale, ,ena oculara, senzatia de corpi straini,
hiperemie con,unctivala, fotofobie, hipresecretie apoasa 1 mucoasa 1 mucopurenta, edem
con,unctival, hiperplazie papilara si foliculara, eroziuni con,unctivale, sufuziuni sanguine, nu
afecteaza acuitatea vizuala)
9. hemoragia subcon,unctivala (acumularea subcon,unctivala de sange din vasele mici, chiar si in
absenta unui traumatism, o eventuala fragilitate vasculara, se remite spontan, nu afecteaza
acuitatea vizuala)
:. orgeletul (infectia glandelor pilosebacee de la nivelul marginii libere a pleoapelor, se manifesta ca
un mic focar inflamator, rosu, indurat, dureros spontan si provocat, evolueaza spre colectie si
abcedare)
7+
;. dacriocistita (inflamatia sacului lacrimal, obstructia canalului lacrimal, ,ena oculara, tumefactia
glandelor lacrimale, lacrimare, congestia unghiului intern al ochiului, edem regional, nu afecteaza
acuitatea vizuala)
=. Keratitele (inflamatia corneei, dureri oculare, congestie pericorneana, lacrimare, fotofobie, leziuni
corneene, edem palpebral, scaderea acuitatii vizuale)
>. episclerite (infamatia stratului superficial al sclerei, aparitia unei leziuni circumscrise, bine
delimitate, ,ena oculara, lacrimare, fotofobie, aparitia unui nodul con,unctival, limitat, de culoare
rosu$violaceu, nu afecteaza acuitatea vizuala)
?. sclerite (inflamatia stratului profund al sclerei, dureri oculare intense, cefalee, fotofobie, lacrimare,
aparitia unui nodul inflamator, congestiv, de culoare rosu$violaceu, nu afecteaza acuitatea oculara)
@. uveita anterioara (irita, iridociclita, ciclita, inflamatia tunicii medii, durere intensa, accentuata la
presiunea globilor oculari, fotofobie, lacrimare, congestie con,unctivala, eritem pericorneean, mioza,
noduli irieni, sinechii iriene, afecteaza acuitatea vizuala)
*B. glaucomul (determinat de cresterea presiunii intraoculare peste .. mm0g, dureri oculare
intense, incetosarea vederii, halouri colorate, lacrimare, midriaza, edem cornean, greturi, varsaturi,
afecteaza acuitatea vizuala).
T&ATA-)/T: *. con,unctivita bacteriana (solutii cu antibiotice si eventual cu cortizon) ..
con,unctivita alergica (solutii cu cortizon si antihistaminice) 9. Keratita fotoelectrica (unguent cu vit A,
sau un unguent oftalmic cu dexpantenol si un anestezic local) :. dacriocista (antibiotice local, sau
general la nevoie) ;. iridociclita (administrare locala de midriatice, antibiotice si eventual cortizon si
A4/S p.o.) =. orgelet (unguente oftalmice cu antibiotice si corticoizi) >. criza de glaucom (urgenta
oftalmologica; betablocant topic $ timolol; acetazolamida, diuretic osmotic 2 manitol i.v.; tratament
chirurgical dupa calmarea crizei).
1LA-/)M-L
1"auomu" u un'9i in9is:
#aracteristici esentiale: instalare rapida, durere severa, apare in special la varstnici si la
hipermetropi, ochi rosu, pupile dilatate, glob ocular dur la palpare.
%g. %iferential : con,unctivita acuta, uveita, afectiuni corneene.
Tratament : 3laucomul primar cu unghi inchis, iridotomia periferica cu laser, precedata de scaderea
tensiunii oculare cu acetazolamida administrata intravenos. 3laucomul secundar cu unghi inchis,
acetazolamida i.v.
1"auom" u un'9i des9is:
#linica: %ebut insidios, in special la varstnici. !ierderea progresiva a vederii periferice pe parcursul
mai multor ani, ducand la vederea in tunel, halourile in ,urul luminilor nu apar decat tardiv, cand
presiunea intraoculara este mult crescuta.
)tiologie: drena,ul anormal al umorii apoase.
%g: asimptomatic de cele mai multe ori, tonometria, vizualizare oftalmoscopica a nervului optic si
testarea campului vizual central sunt cele trei teste principale de diagnostic si evaluare a evolutiei
glaucomului. !resiunea oculara N .: mm 0g indica aparitia glaucomului.
Tratament: Timolol B,.;O sau B,;O la fiecare *. ore, cu posibilitate de reducere a dozei la numai o
data pe zi dupa 9$= luni. 6atanoprostul B,BB; un analog de prostaglandine, administart o data pe zi,
pare a fi tot atat de eficient ca si timololul, dar s$au observat modificari definitive ale culorii ochilor.
Trabeculotomia cu laser este utilizata ca si ad,uvant al terapiei topice, pentru temporizarea
tratamentului.
!rognostic: fara tratament, orbire completa.
/ATA.A/TA
#linic: tulburari de vedere, instalate progresiv, in decurs de luni sau ani. Absenta durerii si
eritemului, opacifierea cristalinului (pot fi vizibile cu ochiul liber).
%iagnosticul pozitiv se face chiar in stadii precoce, prin vizualizare prin pupila dilatata, cu a,utorul
oftalmoscopului.
Tratament: chirurgical, se inlatura cataracta prin una din tehnicile care conserva delicata capsula
posterioara a cristalinului. " alta tehnica este fragmentarea ultrasonica (facoemulsificare) a
7-
nucleului cristalinului. 4ntroducerea intraoperatorie a unei lentile intraoculare elimina necesitatea
purtarii ochelarilor.
T.A-MATISMELE )/-LA.E
/or%i straini onjuntiva"i si orneeni: diagnosticul se face anamnestic, printr$un istoric
concordant, si prin examinarea ochiului dupa instilarea in prealabil a unui anestezic local
(proparacaina B.;O). #orpii straini se vizualizeaza mai bine daca se instileaza fluoresina sterila. /u
este necesara pansarea ochiului, dar trebuie vizualizati dupa .: ore, pentru a evalua dezvoltarea
unei infectii secundare. #orpii straini metalici de obicei lasa o pata de rugina. Se indeparteaza cu un
betisor cu vata sterila. %aca nu se reuseste, se trimite la oftalmolog
/or%ii straini intraou"ari, impun tratment de urgenta, efectuat de catre oftalmolog
Esoriatia orneeana: !acientul acuza fotofobie intensa cu durere severa. )xista istoric de
traumatism ocular. !entru vizualizare se instileaza fluoresceina sterila, colorandu$se astfel
escoriatia cu verde. Tratament: aplicarea unui unguent cu polimixina bacitracina si aplicarea unui
banda, ferm.
/ontuzii. #ontuziile pot produce echimoze, hemoragii subcon,uctivale, edem sau ruptura de
cornee, hemoragii in camera anterioara, ruptura radacinii irisului, etc. tratament : repaus la pat,
pana la recuperare completa, /' S) 5"6"S)S# A/T44/6A-AT"A&).
*"a'i an$rauoase : 6a nivelul pleoapelor, pacientul se trimite la oftalmolog, deoarece poate
genera o incizura definitiva. 6a nivelul con,unctivei: se instileaza in ochi antibiotice. 6a nivelul
corneei, trebuie trimisi la oftalmolog, se recomanda reducerea la maxim posibil a manipularilor la
nivelul ochiului, intrucat se poate realiza extruziunea continutului intraocular. Se banda,eaza usor si
se prote,eaza cu un scut metalic, spri,init de partea superioara si inferioara in osul orbital. %aca este
vorba de un corp strain metalic, se va efectua in vederea diagnosticului un #T, nu &-/, deoarece
exista riscul sa se miste corpul in campul magnetic
Keratita atinia (post expunere la razele '7). )xista isoric de expunere la '7 (expunere la
soare in timpul schiatului, expunerea la flama de sudura). %upa =$*. ore pacientul prezinta durere
intensa si fotofobie. Tratment : acoperirea ambilor ochi si instilarea de *$. picaturi de ciclopentolat
*O. Toti pacientii isi revin in .: ore.
/onjuntivita si 2eratita 9imia: istoric de arsura chimica. Se spala cu apa simpla, sau
solutii saline, /' se neutralizeaza substante acide cu substante alcaline sau invers, deoarece in
acest proces rezulta o mare cantitate de caldura. Se instileaza pilocarpina .O si se incepe
profilaxia antibiotica.
84. AFECTIUNI 2INEC(L(2ICE SI (BSTETRICALE ! TULBURARILE MENSTRUALE9
MEN(PAU.A9 INFERTILITATEA9 CANCERUL DE S<N9 CANCERUL UTERIN9 SARCINA
N(RMALA9 SARCINA CU RISC9 C(MPLICATIILE SARCINII SI ALE NASTERII9 SARCINA
E:TRAUTERINA#
MEN)*A-8A
&eprezinta o perioada a vietii femeii care incepe odata cu ultima menstruatie si este
caracterizata de carenta permanenta si definitiva a secretiei de hormoni estrogeni.
-A/45)STA&46) #64/4#) A6) -)/"!A'()4: *. vasomotorii (bufeuri de caldura, transpiratii,
palpitatii) .. manifestari atrofice (uscaciunea pielii, vergeturi, uscaciunea vaginului, dispareunie) 9.
endocrine (hipogonadismul, hirsutismul, scaderea libidoului) :. neuropsihice (oboseala, iritabilitate,
fatigabilitate, cefalee, insomnie, ameteli) ;. metabolice (cresterea in greutate, sdr metabolic de
menopauza).
!AT"6"34A AS"#4ATA -)/"!A'()4: *.modificarile aparatului genital (atrofia vaginului, atrofie
vulvara, dispareunia) .. modificari ale aparatului urinar (atrofia uretrei, cistite recurente,
incontinenta urinara) 9. modificari metabolice (osteoporoza de tip 4, sdr metabolic de menopauza)
:. cresterea riscului cardiovascular (cresterea incidentei 0TA, cresterea incidentei cardiopatiei
ischemice).
"ST)"!"&"(A: scaderea densitatii osoase, dureri, tasari vertebrale, fracturi; scaderea in
inaltime, cifoza, microfracturi, fracturi de coloana; tratament + preparate de calciu, de calcitonina,
7.
de bifosfonati $ ex. fosamax, medicamente agoniste1antagoniste ale receptorilor estrogenici ex.
raloxifen, steroizii anabolizanti.
S4/%&"-'6 -)TA"64# %) -)/"!A'(A: cresc (colesterolul total, T3, 6%6$colesterolul,
acidul uric, 5ibrinogenul, rezistenta la insulina); scad (0%6$colesterolul, secretia de insulina,
toleranta la glucoza).
T&ATA-)/T'6:*. combaterea obezitatii .. combaterea dislipdemiei 9. combaterea osteoporozei
:. tratamentul cu fitosteroli ;. exercitiul fizic =. tratamentul medicamentos; estrogeni (preparate
estrogenice naturale + estrona, estriol; estrogeni de sinteza + etilestradiol, clorotrianisen);
preparate progestative (medroxiprogesteron, levonorgestrel).
#4: 0TA, tromboflebite, tulburari de coagulare, hipercolesterolemie, hepatita cronica, 4&, fibrom
uterin, tumori estrogen$dependente, cancer mamar, cancer de ovar.
/AN/E. MAMA.+
5A#T"&4 %) &4S# $ varsta avansata, rasa alba, A0# (mama, sora, fiica), marKeri tumorali.
A!! 2 cancer de san controlat, cancer endometrial.
A!5: menarha precoce, menopauza tarzie, paritatea$nulipara, sarcina la varsta inaintata.
S)-/)
Semne precoce: tumora unica nedureroasa la palpare, dura1ferma, cu margine imprecis delimitata.
Semne tardive: retractie tegument1mamelonara, limfadenopatie axilara, marire de volum san,
eritem, edem, durere, fixare tumora la piele1perete toracic.
%)!4STA&)
-etode de screening, autoexaminare, mamografie (calcificari);
!araclinic: 7S0 crescut, fosfataza alcalina crescuta, calciu crescut, marKeri 2 #A *;$9, &x toracic,
#T, hep cerebr, scintigrafie, biopsia, citologie.
%4A3/"ST4# %45)&)/T4A6: displazia mamara, fibroadenom mamar, lipom, necroza;
forme clinice: boala !aget, ca o inflamatie, cancer in sarcina, cancer mamar bilateral, cancer
neinvaziv;
T&ATA-)/T
#urativ (4, 44)
!aleativ (stadiul 47).
T&ATA-)/T #"/S)&7AT"&, T)&A!4) S4ST)-4#A A%8'7A/TA;
Tratament paleativ: radioterapie, tratament hormonal, chimioterapie.

/AN/E. (E /)L+
S)-/): metroragie, secretii vaginale, leziuni cervicale, tenesme vezicale, tenesme rect, fistule.
!A&A#64/4#: )x. abes$!apanicolau, biopsie cervicala, chiureta, endocervical;
#"-!64#AT44: metastaze, edem membre inferioare, fistule colporectale;
T&ATA-)/T
*. urgenta: hemostaza in hemoragie, tamponament vaginal;
.. specific: cancer in situ: histerectomie totala; cancer invaziv $ histerectomie simpla ; stadiul 4 A $
histerectomie radicala; stadiile 4 , 44 A 1 &adioterapie.

/)M*LI/ATIILE SA./INII+
)#6A-!S4A:
!&))#6A-!S4A + 0TA C )%)-) C !&"T)4/'&4);
)#6A-!S4A + 0TA C )%)-) C !&"T)4/'&4) C #"/7'6S44;
!oate sa apara de la .B saptamani de gestatie pana la saptamana = postpartum.
#64/4#: afecteaza: S/#, rinichi, ficat, vase sanguine, sange, unitate feto$placentara;
S/# (hiperreflexivitate, cefalee, mioclonii, convulsii)
&inichi (proteinurie B,9 2 : g1.:h 2 ; g1.:h, debit .B$9B ml1h pana la sub .B$9B ml1h);
0epatic (AST1A6T normale sau crescute, ruptura hepatica);
Sange (Trombocite peste *BB.BBB mm
9
, sub *BB.BBB in eclampsia grava, 0b /1crescuta),
7/
7ase sanguine (TA sub *=B1**B sau peste *=B1*BB in formele severe, retina $ spasm arteriolar
pana la hemoragii retiniene);
'nitate fetoplacentara (intarziere in cresterea intrauterina abs$prez, suferinta fetala absenta sau
prezenta in forma severa).
%4A3/"ST4# %45)&)/T4A6: 0TA, afectiuni renale cronice, convulsii primare, afectiuni biliare,
pancreatita, sdr hemolitic uremic, purpura trombocitopenica.
SA./INA EAT.A-TE.INA+
%ezvoltarea oului in afara cavitatii uterine. 6ocalizare: @;O tubara, .O abdominala,*O cervicala,*O
ovar.
)T4"!AT"3)/4): tulburare de pasa, al oului prin trompa, factori de risc + avorturi repetate,
salpingite, endometrioza, fibrom uterin, metode contraceptive.
-A/45)STA&4 #64/4#): dureri in abdomenul inferior, cu caracter variabil, eventual paroxistice,
caracter colicativ, iradiere in epigastru, in lombe, in coapse, intovarasite de amenoree, semne
functionale de sarcina, greturi, varsaturi matinale, turgescenta sanilor, tulburari neurovegetative,
eventual sangerari vaginale dupa o perioda de amenoree, cantitate redusa, culoare bruna, col
uterin normal, sau usor catifelat, orificiu uter inchis, uter usor marit dar neconcordant cu varsta
sarcinii, palparea unei formatiuni parauterine, usor dureroase, care creste de la un examen la altul.
%3 %45)&)/T4A6: avort, boala trofoblastica, chist luteinic, tumori ovariene, torsiune de pedicul
ovarian, salpingita, apendicita acuta, inflamatii pelvine.
#"-!64#AT44 SA&#4/A )AT&A'T)&4/A:
*. avort tubar (intensificarea durerilor abdominale, accentuarea sangerarilor genitale, eliminarea
caducei uterine, semne de iritatie peritoneala, tenesme vezicale, sensibilitate fund de sac %ouglas)
.. ruptura tubei (dureri abdominale, balonare abdomen, sensibilitate la palpare abdomen, matitate
mobila pe flancuri, paloare, ameteli, lipotimie, strigat %ouglas, tahicardie, scaderea tensiunii
arteriale, soc hemoragic).
T&ATA-)/T: metotrexat, actinomicina, chirurgical.
81. PUERICULTURA !=N2RI>IREA N(ULUI NASCUT9PREMATURITATEA9 ALIMENTATIA
NATURALA SI ARTIFICIALA9 DE.%(LTAREA PSIHICA SI S(MATICA A C(PILULUI9
PRE%ENIREA RAHITISMULUI9 %ACCINARILE LA C(PIL#
*.E4ENI.EA .A3ITISM-L-I
!rofilaxia prenatala 2 administrarea de calciu si vit. % femeii gravide in special in ultimele luni de
sarcina si prevenirea nasterii premature.
!rofilaxia postnatala $ expunere la soare, alimentare naturala, administrare medicamentoasa vit. %
S#0)-)
*. Administrare zilnica in doze orale, fractionate, egale cu nevoia zilnica de vit. %. 4ncepe la > zile,
:BB$?BB '41zi pana la . ani (*$. picaturi). Aceasta este tehnica cea mai fiziologica.
.. Administrare periodica de doze depozit (stass) intramuscular. !rima doza .BB. BBB '4 in
maternitate, restul la =$? saptamani (in total *..BB.BBB '4 in primul an).
Adaosul de calciu se impune numai la prematuri sau copii care primesc M :BB ml lapte1zi, in doza
de ;B mg1Kg1zi calciu elemental
4A//INA.ILE LA /)*IL
.: ore $ Antihepatita (A0)
:$; zile $ Antituberculoasa (#3)
$ Antipolio (7!"T)
$ Antidifterica
$ Antitetanica 2 antipertusis 2 %T!
77
: luni $ Antipolio (7!"T)
$ Antidifterica
$ Antitetanica 2 antipertusis 2 %T!
= luni $ Antihepatita (A0)
$ Antipolio (7!"T)
$ Antidifterica
$ Antitetanica 2 antipertusis 2 %T!
@$** luni $ Antiru,eoloasa (A&)
$ Antidifterica
*. luni $ Antitetanica 2 antipertusis 2 %T!
$ Antipolio (7!"T)
9B $ 9; luni $ Antidifterica
$ Antitetanica 2 antipertusis 2 %T!
> ani $ Antidifterica
$ Antitetanica 2 antipertusis 2 %T!
@ ani $ Antipolio (7!"T)
*9 ani $ Antituberculoasa (#3)
*: ani $ Antidifterica
$ Antitetanica (%T)
8$. B(LI INFECTI(ASE LA ADULT SI C(PIL ! RUBE(LA9 RU>E(LA9 %ARICELA9
PAR(TIDITA EPIDEMICA9 SCARLATINA9 M(N(NUCLE(.A9 TUSEA C(N%ULSI%A9
HEPATITELE %IRALE9 T(:IINFECTIILE ALIMENTARE9 B(ALA DIAREICA ACUTA9 B(LILE
INFECTI(ASE CU TRANSMITERE SE:UALA#
.-BE)LA+
)T4"!AT"3)/4): boala contagioasa, se transmite pe cale respiratorie, f. contagioas, imunitate
durabila, virusul are activitate teratogena la gravide.
-A/45)STA&4 #64/4#): *. perioada de incubatie (incubatie *=$*? zile, debut insidios, anorexie,
faringita, disfagie, febra moderata, adenopatie retroauriculara, adenopatie suboccipitala, indolore,
persistente) .. perioada eruptiva (eruptie dupa .$9 zile, pe fata, se generalizeaza pe trunchi si
membre, nu pruriginos, raman zone indemne, dureaza .$9 zile, nu apare enantem bucal)
!#6: leucopenie, limfocitopenie, plasmocitoza.
T&ATA-)/T: izolare la domiciliu, repaus la pat, alimentatie usoara, antipiretice, antiinflamatoare,
antibiotice.
.-@E)LA+
)T4"!AT"3)/4): virusul ru,eolic, transmitere directa pe cale respiratorie, bolnav contagios de la
ultimele zile de incubatie pana la sfarsitul eruptiei, lasa imunitate durabila.
-A/45)STA&4 #64/4#): *. perioada de invazie (incubatie ?$** zile, febra ascendenta 9@$:B
o
, stare
generala alterata, inapetenta, curbatura, adenopatii submaxilare, adenopatii latero$cervicale,
adenopatii retroauriculare, catar oculonazal, afectare respiratorie si digestiva, stranut, con,unctivita,
fotofobie, tuse uscata, greturi, varsaturi, diaree, enantem bucal, hiperemie difuza, puncte
71
congestive uneori hemoragice, puncte albe, semn FopliK) .. perioada eruptiva (accentuarea febrei,
stare generala alterata, exantem descendent, intai retroauricular, apoi pe fata, frunte, apoi torace,
abdomen, membre, macropapule confluente, zone de piele sanatoasa, nepruriginoasa, catifelata,
dureaza ;$= zile, dispar in ordine inversa, lasa zone pigmentate post eruptie, descuamatie).
#"-!64#AT44:
*.respiratorii (laringita, bronsiolita, pneumonie, bronhopneumonie)
..nervoase (meningite, convulsii, encefalite)
9. digestive (stomatita, gastroenterita, apendicita)
:. "&6 (otite, sinuzite)
T&ATA-)/T: regim igieno dietetic $ regim hiposodat, hipoglucidic $ alimentatie usoara, tratament
simptomatic: tuse febra, izolarea bolnavului; prevenire + vaccinare.
4A.I/ELAB
)T4"!AT"3)/4#: virus herpetic, se transmite aerian, imunitate durabila.
-A/45)STA&4 #64/4#):
*. perioada de incubatie (incubatie *B$.B zile, debut progresiv, subfebrilitate, rinofaringita discreta,
con,unctivita, indispozitie generala, inapetenta, cefalee).
.. perioada eruptiva (dupa *$. zile, caracter centripet, interseaza toate tegumentele mai ales capul
si trunchiul, evolueaza macula$papula$vezicula$crusta, veziculele au lichid limpede[clar apoi tulbure,
cruste, apar in valuri, coexista eruptii de varste diferite, pruriginoase, dureaza >$*B zile).
#"-!64#AT44: de obicei benigna: *. complicatii respiratorii: pneumonie variceloasa; .. nervoase:
meningita, encefalita, cheratita, orhita, glomerulonefrita.
T&ATA-)/T: izolare la domiciliu, repaus la pat, alimentatie usoara, antipiretice, antiinflamatoare,
acJclovir.
*A.)TI(ITA E*I(EMI/A+
)T4"6"34): infectie cu virusul urlian.
-A/45)STA&4 #64/4#): 4ncubatie: .$9 saptamani. !erioada prodromala: nespecifica $ febra mica,
anorexie, cefalee; !erioada de stare: *. dupa o zi apar dureri si discreta tumefactie la palparea
glandelor parotide ipsilaterale. 3landa se mareste progresiv in urmatoarele .$9 zile, cu stergerea
santului retromandibular. Tumefactia apare de regula la o glanda si in cateva zile afecteaza si
glanda contralaterala.*1: din pacienti pot avea afectare unilaterala. "rificiul canalului Stenon este
edematiat si eritematos. Apare trismus cu dificultati de vorbire si masticatie. Sucul de fructe citrice
exacerbeaza durerea. 4n primele 9 zile temperatura atinge :B grade #elsius. %upa ce glanda
parotida atinge maximum de volum temperatura si durerea scad rapid$revenirea la marimea
obisnuita in > zile. Afectarea altor glande salivare: *B O din bolnavi (sunt afectate glandele
submandibulare, sublinguale), asociaza edem presternal prin obstructia limfaticelor din aceasta
regiune sec. maririi glandelor salivare. .. afectarea S/#: ;*O $ modificare 6#& fara manifestari
clinice, *BO $ meningita manifesta de regula la : zile dupa parotidita, encefalita urliana * caz la
:BB$=.BBB de bolnavi, surditate unilaterala cu functie vestibulara normala, ataxie cerebeloasa,
paralizie faciala, mielita transversa, poliradiculonevrita ascendenta (sdr 3uillain$arre) si sdr
poliomielita$liKe, stenoza de apeduct SJlvius cu hidrocefalie interna dupa infectia S/# cu virus
urlian. 9. "rhi$epididimita: .B$9BO din pacientii masculini postpubertal, bilaterala la * din = pacienti,
rar inainte de pubertate; 'neori precede parotidita sau apare ca unica manifestare clinica; %ebut
brusc, cu febra (:* grade #elsius), frisoane, cefalee, varsaturi si dureri testiculare.
)AA-)/ #64/4#: tumefactie C edem C eritem al testiculului si scrotului; !rezenta in ?;O din cazuri
si precede orhita; Testiculul poate avea dimensiuni de 9$: ori mai mare ca normalul; 5ebra scade
in ; zile, durerea in . saptamani; 6uni$ani dupa episod se poate constata un grad de atrofie in ;BO
din cazuri; #hiar si la cei cu afectare bilaterala impotenta nu este o sechela, iar sterilitatea este
rara. :. "oforita: ;O din femei postpubertal; febra, greturi si varsaturi, dureri abdominale. &ar
afectarea fertilitatii sau menopauza prematura ;. Afectare articulara: rara. !oliartrita migratorie
frecvent descrisa. =. !ancreatita $ rar severa; >. -odificare )#3 $ *;O: miocardita; ?. /efrita; @.
Alte manifestari: tiroidita, mastita, prostatita, hepatita si trombocitopenie.
#"-!64#AT44: Avort spontan, in primul trimestru de sarcina; -alformatii congenitale: fibroelastoza
endocardica; %iabet ,uvenil $ rol neprecizat.
79
T&ATA-)/T: Simptomatic: antialgice, antitermice, aplicatii topice cu antiflogistice; &eechilibrare
hidro$electrolitica in meningite si pancreatita; "rhita: repaus la pat, suspesot, antialgice, punga cu
gheata. /u exista dovezi ca utilizarea corticosteroizilor este eficienta. 4nterferonul alfa$. reduce
simptomele si riscul de atrofie.
!&)7)/4&): 4zolare; 4munoglobulinele nu reduc simptomele sau incidenta meningitei si a orhitei;
4munizarea activa: virus viu atenuat, * adm s.c. 2 protectie in @;O din cazuri; risc f. mic de
meningita aseptica. 7accinare N varsta de *.$*; luni: personal medical neprote,at, barbati
adolescenti fara infectie urliana in antecedente. /u se administreaza la gravide, la cei cu
imunodepresii severe, cu boli febrile.
S/A.LATINA+
)T4"!AT"3)/4): sursa e omul bolnav cu scarlatina sau alta infectie streptococica cu tulpina
secretorie de eritrotoxina; convalescentii, purtatorii sanatosi; cale de transmitere: aerogena sau
indirecta; poarta de intrare: faringiana, cutanata sau con,unctivala (rar).
#64/4#: 4ncubatie: 9$; zile; %ebut: brusc, cu febra (9@$:B grade #elsius), frisoane, odinofagie,
alterarea starii general, cefalee, greturi, varsaturi, dureri abdominale.
)x. clinic: angina, adenopatie submandibulara dureroasa; !erioada de stare: dupa *$9 zile: a.
)xantem: apare intr$un singur puseu, care se extinde *.$.: ore, rareori este generalizat, prezinta
zone de electie: gat, torace, abdomen (antero$lateral), fese, fata anterioara a bratelor si coapselor,
fond eritematos difuz presarat cu papule mici (varf de ac), numeroase, eritematoase, aspre, de tip
congestiv, nepruriginoasa, respecta fata: masca lui 5ilatov (facies palmuit) C paloare periorificiala,
respecta palmele si plantele, Semnul !astia$3rozovici: linii echimotice orizontale la nivelul plicilor de
presiune; b. )nantemul: angina eritematoasa, eritemato$pultacee, ulcero$necrotica; ciclul lingual:
ziua * limba alba slaninoasa (de portelan), apoi se dezepitelizeaza (cele . 7$uri), ziua a ;$a limba
zmeurie, reepitelizaree in zilele =$? (limba lacuita); !erioada de convalescenta: .$9 saptamani.
#"-!64#AT44
Toxice: nefrita in focar 1 miocardita 1 suprarenalita (afecteaza glandele suprarenale)1 artrita 1
encefalita 1 soc septic 1 componenta hemoragica.
Septice: locale sau sistemice (din sapt a .$a).
Tardive: alergice: &AA, 3/ acuta difuza, purpura 0enoch$Schonlein, eritem nodos.
T&ATA-)/T: 4zolare in spital *; zile; Tratament igieno$dietetic; !atogenic: antitermice,
simptomatice; )tiologic: !enicilina 3 .$9 -.'.1zi la =$? ore interval, timp de > zile, apoi
enzatinpenicilina 3: *,. -.'. i.m. 6a cei sensibilizati la !enicilina se utilizeaza un macrolid timp de
*B zile; Supraveghere clinica si de laborator 9 saptamani.
!&"546AA4): 4zolare C tratament corect; Ancheta epidemiologica; Supravegherea contactilor;
4giena individuala si a colectivitatii.
M)N)N-/LE)8A +
)tiologie: virus )pstein arr, eliminare prin saliva, boala sarutului.
Tablou clinic: 4ncubatie: 9$9B zile; %ebut: insidios si rapid progresiv cu angina febrila; Starea
generala se deterioreaza treptat, dar nu f. mult, alaturi de febra facandu$si aparitia si durerile
difuze (curbatura sau cefalee), astenie si inapetenta. Treptat apar si adenopatiile superficiale in
special in lo,a submandibulara, mai putin caracteristic latero$cervical sau axilar; ganglionii sunt
mari, uneori f. mari, vizibili, fara edem sau periadenita si nedurerosi.
)x. 5aringe: angina eritematoasa, necaracteristica, cu depozit confluent in false membrane ce
acopera tonsilele, putand fi extinse si pe lueta sau stalpii anteriori ai faringelui. 4n plus,
splenomegalie (moale, nedureroasa, friabila), hepatomegalie moale nedureroasa, exantem
maculo$papulos cu aspect ru,eoliform sau urticarian, necaracteristic (apare rar, mai ales in cazurile
tratate cu ampicilina$test diagnostic) cu durata de >$*B zile. )nantem (pete hemoragice pe
mucoasa palatala) in .;$9BO din cazuri. )deme palpebrale tranzitorii, necaracteristice. )volutia
este variabila in timp. %upa *B$*: zile de la debut febra scade, iar celelalte semne se atenueaza.
1&
Tratament: /u exista tratament etiologic. olnavii se izoleaza in conditii de repaus la pat si dieta de
crutare. Tratament antiinflamator asociat cu )ritromicina sau #lotrimoxazol pe o durata de inca 9$;
zile dupa scaderea febrei. /u exista profilaxie specifica.
11