Subiecte Medicina de Familie - Subiectul 1-26

1.
DEFINITIA SI FUNCTIILE MF
DEFINITIA MF:
MF este cel care ofera asistenta medicala primara si continua individului si familiei.
Ingrijeste pacientii sai la cabinet, la domiciliu si uneori in spital.Accepta responsabilitatea
deciziei initiale in orice problema medicala a pacientului.
Diagnosticul sau priveste aspectul biologic, psihologic si social al pacientului. El aplica
metode preventive, educationale si terapeutice necesare promovarii sanatatii pacientilor sai.
Scopul lui este de a stabili un diagnostic cat mai precoce.
Acorda asistenta medicala continua bolnavilor cu boli cronice sau in stari terminale. El
trebuie sa stie cand si cum sa intervinha cu mijloace terapeutice, de prevenire sal de educatie
pentru a promova sanatatea pacientilor sai.
Ingrijeste individul indiferente de rasa, religie, clasa sociala.
Asigura asistenta medicala primara si continua populatiei, care prin actiuni preventive,
educationale, terapeutice si de recuperare, contribuie la promovarea starii de sanatate a
individului, a familiei si colectivitatii.
FUNCTIILE MF:
La prima vedere s-ar crede ca MF are in primul rand functia de a asigura asistenta
medicala curenta a populatiei fie rezolvand singur problemele pacientului, fie trimitandu-l la
specialist. In realitate MF trebuie sa indeplineasca in primul rand functia de asigurare a
accesibilitatii la asistenta medicala a populatiei.
1. F. de asigurare a accesibilitatii nediscriminatorii la asistenta medicala
2. F. de supraveghere a starii de sanatate (urmareste prevenirea bolilor)
3. F. de preventie primara, secundara si tertiara
4. F. de promovare a sanatatii
5. F. de preventie specifica (vaccinare, adm vit D pt prevenirea rahitismului, Fe pt prevenirea
anemiei feriprive, iod pentru gusa endêmica tireopata, supravegherea sistemului de alimetatie
cu apa in scoli etc)
6. F. de acordare a ingrijirilor medicale curente – MF reuseste as rezolve singur 80%din
problemele pacientilor, dar nu trebuie sa amane colaborarea cu specialistii cand este cazul
7. F. de abordare integrala a pacientului (paciente cu ameteli -> cauzele pot fi multiple :
neurologice, c-v, psihice, din sfera ORL, oftalmo,neurologice, anemie)
8. F. de adoptare a deciziei initiale in toate problemele pacientului
9. F. de facilitare a intrarii si medierea pacientului prin sistemul medical. Colaborarea MF cu
specialistii, urmarirea rezultatelor investigatiilor, a tratamentului etc.
10. F. de sinteza diagnostica si terapeutica- MF sa aiba capacitatea de a sesiza legaturile
dentre bolile pacientului, sa le ierarhizeze si sa ia o decizie corespunzatoare tinand seama de
toti factorii implicati.
11. F. de coordonare a serviciilor medicale in functie de nevoile pacientului.
12. F. de asigurare a continuitatii asistentei medicale bolilor cronice sal a bolilor ce se pot
croniciza (PNF, bronsita, hepatita) -> supraveghere deciala continua.
13. Asistenta medicala a familiei (família poate avea patogenia ei)
14. Asistenta medicala comunitara (evitarea influentelor negative)
15. F. de recuperare si reabilitare (fizioterapie)
16. F. de acordare a ingrijirilor medicale paliative si terminale (cc., ateroscl.,ciroza, silicoza)
prin combaterea durerilor etc
17. F. de cercetare stiintifica- subiecte de abordare globala a individului, de problemele
persoanei, ale familiei, ale colectivitatii, ale omului sanatos, ale factorilor de risc, mecanisme
de trecere de la starea de sanatate la cea de boala.
2.CABINETUL SI ECHIPA DE LUCRU A MF
Documentatia necesara.
Pentru infiintarea cabinetului medical sunt necesare o serie intreaga de acte, asa cum
ar fi cererea de infiintare a cabinetului, dovada detinerii spatiului necesar, sub forma de
proprietate, de inchiriere, avizul de libera practica, confirmarea ca medic specialist sau ca
medic primar in MF, dovada examenului obtinut, cod parafa, autorizatie sanitara de
functionare, asigurarea de raspundere civila, avizul de protectia muncii, contract cu furnizorul
de electricitate, de apa, de indepartare a reziduurilor, cont bancar, contract cu casa de
asigurari si altele.
Algoritmul de infiintare a cabinetului.
Medicul care doreste sa isi infiinteze un cabinet medical trebuie sa fie mai intai
specialist de MF, trebuie sa dispuna de un spatiu corespunzator, sa solicite avizul sanitar de
functionare, sa solicite avizul Colegiului Medicilor, sa solicite inregistrarea cabinetului in
registrul unic al cabinetelor medicale de la Directia de Sanatate Publica, sa deschida un cont
in banca, sa inregistreze cabinetul la administratia financiara, sa incheie un contract cu casa
de asigurari si asa mai departe.
Spatiul corespunzator cabinetului poate fi proprietate personala, de inchiriat sau in
comodat. Pentru a asigura o buna desfasurare a activitatii de MF, spatiul respectiv va trebui
sa aiba unul sau mai multe cabinete de consultatie, cu o suprafata de minimum 18 mp, in care
sa poata intra o chiuveta, un birou, o canapea de consultatii, scaune, un dulap de instrumente,
un dulap de medicamente, rafturi si eventual un frigider. Cabinetul va trebui sa aiba o sala de
asteptare cu scaune si o masuta pentru 6-20 de persoane, care sa aiba acces la cabinetele de
consultatii, la sala de tratamente si la grupul sanitar. O sala de tratamente de minimum 10 mp,
cu o masa, cu scaune, cu o canapea de consultatii, un dulap de instrumentar si un dulap de
medicamente. Un vestiar si unul sau doua grupuri sanitare. Cabinetul trebuie sa fie luminat
natural, sa aiba instalatie de lumina electrica, apa curenta, incalzire adecvata, telefon,
posibilitati de indepartare a reziduurilor si sa fie intretinut in conditii igienico-sanitare
corespunzatoare, podea lavabila.
Sala de tratamente (chiuveta), cabinet vaccinari, sala sterilizare (chiuveta), fisier,
camera laborator si investing fct, camera pt asistenta, depozit materiale, oficiu, grup sanitar,
sala de asteptare (mese, pliante, program de lucru (cabinet si teren), numele si gr asistentei
medicale, afise cu drepturile si obligatiile pacientului, interzicerea fumatului, acces interzis
cu animale, programarile consultatiilor si ale examenelor de bilant, lista cu preturi servicii
nedecontate de casa; conditii igienico-sanitare: salubra, lumina naturala, energie electrica, apa
curenta, sursa de incalzire, conditii evacuare a reziduurilor biologice (contract cu firma de
incinerare produse biologice acreditata de CAS), numar de telefon.
Dotarea cabinetului:
A. Cabinetul de consultatii ar trebui sa dispuna de: canapea de consultatii, masa ginecologica
si lampa cu picior, masa de consultatii pentru sugari, masuta de instrumente, dulap
medicamente (“cap de mort”, autorizatie substante toxice si lista persoanelor care au acces,
caiet descarcare medicamente, lista medicamente, medicamente in termen); birou, scaune,
dulap haine, cuier, cantar adulti si sugari, taliometru, pediometru, centimetru, stetoscop,
tensiometru, ciocanel de reflexe, (facultative: oscilometru, otoscop, oftalmoscop, ECG,
ecograf, glucometru); trusa de mica chirurgie (casolete, cutii instrumente, bisturiu, foarfece,
ace, portac, ata, pense, valve ginecologice, canule rectale, specul auricular; seringi de unica
folosinta, materiale: apa oxigenata, rivanol, alcool sanitar, betadina;solutii aseptice
instrumentar: cloramina, secusept.
B. Sala tratamente: canapea, instrumente, masuta de instrumente, recipiente deseuri, frigider
pt. vaccinuri, termometru pt. frigider, caiet cu evidenta zilnica a temperaturii.
C. Sala de sterilizare: pupinel sau autoclave, caiet evidenta sterilizari, zilnic bandeleta de test
biochimic, numele persoanei care a folosit sterilizarea, test biologic lunar efectuat de sanepid;
pe cutii si pe casolete sa se treaca data si ora sterilizarii.
Echipa de lucru: medic titular (specialist sau primar) aflat in relatie contractuala cu CAS,
asistent medical generalist ( < 1.000 pacienti ½ norma, > 1.000 pacienti 1 asistenta, > 2.000
pacienti 2 asistenti); facultative: mf sau alte specialitati, psiholog, asistenta de ocrotire,
asistenta de igiena, moasa, asistenta sociala, secretara, contabil si administrator,
informatician, personal auxiliar.
Pentru a rezolva problemele medicale cu care se confrunta, mf trebuie sa dispuna de o
echipa de lucru, care in conditii ideale ar trebui sa fie formata din: asistenta de cabinet,
asistenta de ocrotire, asistenta de igiena, moasa, asistenta cu probleme sociale, secretara,
femeie de serviciu, cu norma intreaga, iar cu norma partiala de un contabil, un administrator,
un sofer si asa mai departe.
3.ACTIVITATEA PREVENTIVA A MF
MF raspunde nu doar de ingrijirea bolnavilor ci si de pastrarea sanatatii pacientilor sai

si prevenirea factorilorde riscce ar duce la aparitia bolilor.
PREVENTIA PRIMARA are ca scop prevenirea bolilor prin:

-actiuni asupra individului
-examen medical de bilant
-identificarea si combaterea factorilor de risc
-asigurarea optima a nevoilor
-respectarea igienei personale
-stil de viata corespunzator
-preventia specifica
-vaccinarea
-cultivarea factorilor sanogenetici
-actiuni asupra mediului
-anchete epidemiologice
-combaterea factorilor de risc externi
-combaterea factorilor patogeni
-respectarea igienei mediului
-educatie sanitara
Actiuni preventive asupra INDIVIDULUI :

A.Actiuni nespecifice cuprind actiunile general variabile de prevenire a tuturor bolilor
sau a unor grupe de boli asa cum ar fi combaterea factorilor de risc si instituirea unui stil de
viata corespunzator.
-Educatia pentru sanatate- igiena corporala, igiena alimentatiei, igiena locuintei, igiena
mediului,prevenirea bolilor infectioase, combaterea fact de risc etc. Astfel ca in cadrul unei
vizite la domiciliu a MF acesta are ocazia sa abordeze problema consumului de lipide, alcool,
fumat, sedentarism, obezitate etc.
-Continutul educatiei pentru sanatate depinde de varsta (copil mic- igiena personala,
spalat pe maini, pe dinti, baia, prevenirea accidentelor; tanar – igiena personala,alimentatie
corecta, evitare fumat,alcool,droguri evitarea BTS,practicarea sportului; gravida – probleme
de reproducere, semne ale sarcinii, tulburari ale sarcinii, evitarea bolilor infectioase, controale
prenatale, investig paraclinice, ingrijirea nou-nasc, alimentatia la san a copilului), sexul,
starea fiziologica, probleme medicale, raspandirea fact de risc, nivel de cultura a pacientului.
-Combaterea factorilor de risc interni- fiecare individ se naste cu o anumita zestre
genetica. Descoperirea antigenelor de histocompatibilitate a aratat ca indivizii cu o anumita
structura imunogenetica sunt mai predispusi spre anumite boli.(spondilita anchilozanta- AG
HLA B27, miastenia gravis -AG HLA B8, poliartrita reumatoida- AG HLA DR4, scleroza
multipla- AG HLA DR2)
B.Actiuni specifice de prevenire sunt vaccinarile (administrate dupa o anumita

schema,la anumite verste), administrarea vit D pentru prevenirea rahitismului, Fe pt
prevenirea anemiei feriprive etc.
Actiuni preventive asupra FAMILIEI:

-Factori genetici – pot duce la aparitia bolilor genetice prin amonalii cromozomiale
(trisomia 21, snd Klinefelter, sd XXX,XYY), tulburari monogenice (rinichi polichistic,
neurofibromatoza), tulb legate de comozomul x (hemofilia), tulb poligenice (dz, schizofrenie,
poliartrita reumatoida). MF face preventie prin depistare, sfat genetic si consult prenatal.
-Modul de alimentatie – carenta sau excesul unor substante plastice sau energetice pot fi
daunatoare
-Conditiile de locuit
-Stilul de viata (fumat, alcool, exces lipide, sedentarism)
PREVENTIA SECUNDARA are ca scop depistarea precoce a bolilor prin:

-efectuarea consultatiilor curente – dispunerea de metode simple pentru depistarea precoce a
HTA, dz, surditatii cc de san, cc cutanate prin inspectia atenta a bolnvului, (exoftalmie, gusa,
cc piele),palpare (cc san, nodul tiroidian, cc testicul, prostata),investigatii imagistice, de
laborator. Astfel MF poate imbina activitatea curativa cu cea preventiva
-examene medicale de bilant-efectuarea examenelor periodice pacientilor aparent sanatosi pot
duce la depistarea unor boli cronice cu evolutie lenta si asimptomatica.
-identificarea factorilor de risc
-stabilirea grupelor de risc
-sesizarea semnelor minime de boala
-confirmari paraclinice
-screening-depisarea activa in masa a unor boli cum ar fi cc si tuberculoza
-educatie sanitara
PREVENTIA TERTIARA are ca scop tratarea corecta si prevenirea complicatiilor

bolilor prin:
-examene medicale de bilant
-combaterea factorilor de risc
-depistarea precoce a bolilor
-initierea trataemntului crespunzator
-educatie terapeutica a pacientului
-supravegherea tratamentului
-sesizarea modificarilor bolii
-evaluarea evolutiei bolii
-reconsiderarea tratametului
-recuperarea bolnavului
Ingrijirea corespunzatoare a pacientului cronic poate preveni apartia complicatiilor, se
poate imbunatati caliatea vietii si prelungi viata. Ex- pac cu HTA ST II, poate evolua rapid
spre st III unde apar complicatii cardiace, renale, neurologice. Tratand corect boala, MF poate
amana aparitia complicatiilor
[4.PROBLEME MEDICALE ALE OMULUI SANATOS
Etapa intrauterina: asigurarea dezvoltarii normale a fatului, identificarea si combaterea

unor factori de risc, alimentatia corespunzatoare a gravidei, evitarea unor carente alimentare,
respectarea unui stil de viata corespunzator, administrare de fier si vit. D, tratamentul bolilor
preexistente sarcinii, evitarea unor boli infectioase, a toxicelor, a consumului de alcool, de
tutun, de droguri, sau de medicamente, depistarea unor eventuale boli genetice, urmarirea
dezvoltarii fatului, prezentatia fatului, asistenta la nastere.
Nou-nascutul: evaluarea starii de sanatate, asigurarea ingrijirilor corespunzatoare,
alimentatia corecta, MF va insista asupra alimentatiei la san, depistarea factorilor de risc ce
pot favoriza aparitia unor boli, prematuritatea, dismaturitatea, efectuarea unor vaccinuri,
urmarirea psihomotorie a NN.
Copil sub un an: ingrijire corespunzatoare, alimentatie corecta (daca se poate la san),
diversificare corecta a alimentatiei, evitare carente alimentare, identificarea si combaterea
factorilor de risc, administrare vit. D, profilaxia rahitismului, administrare Fe, profilaxia
anemiei feriprive, asigurare climatului afectiv, vaccinari, urmarirea dezvoltarii psihosomatice.
Copil mic: ingrijire corespunzatoare, identificarea si combaterea factorilor de risc,
alimentatia corespunzatoare, evitare carente alimentare, climat afectiv, deprinderi de igiena
personala, vaccinari, urmarirea dezvoltarii psihisomatice.
Copil prescolar: la fel plus, adaptarea la colectivitate, prevenirea accidentelor si a bolilor.
Scolarul mic: la fel plus, adaptarea la programul scolar, evitarea supraincarcarii copilului,
respectarea orelor de odihna, somnul, igiena scolara, exercitii fizice, prevenirea accidentelor
si bolilor infectioase, urmarirea dezvoltarii psihosomatice.
Pubertatea: conditii corespunzatoare, asigurarea alimentatiei corecte, evitarea carentelor
alimentare, respectarea unui ritm de viata corespunzator, educatia sanitara privind igiena
personala, fumat, alcool, consumul de droguri, evitarea bolilor cu transmitrere sexuala,
exercitii fizice, urmarirea dezvoltarii psihosomatice si sexuale a copilului, socializarea.
Adolescenta: asigurarea conditiilor corespunzatoare varstei, alimentatie corecta, stil de viata
corespunzator, identificarea si combaterea unor factori de risc, educatia sanitara, igiena
personala, evitare fumat, alcool, droguri, educatie sexuala, sarcini nedorite sau boli cu
transmitere sexuala, sport, dezvoltarea psihomotorie, adaptare la viata sociala.
Adult tanar: la fel plus pregatirea pentru casatorie, controlul starii de sanatate la femei in
vederea sarcinii, adaptarea tinerilor la viata familiala.
Adultul matur: la fel plus insusirea cunostiintelor necesare pt. cresterea copiilor, respectarea
perioadelor de odihna, asigurarea unui climat familial corespunzator.
Presenescenta: combatera factorilor de risc, stil de viata corespunzator, evitare fumat, alcool
excesiv, depistare precoce a bolilor cronice, tratament corect al bolilor cronice in vederea
prevenirii complicatiilor, determinarea varstei biologice, incetinirea proceselor de
imbatranire, depistarea semnelor de menopauza, combaterea osteoporozei, sustinerea
psihologica a individului, urmarirea mai atenta a starii de sanatate a individului.
Varstnicul: respectarea unui stil de viata conform varstei, identificarea si combaterea
factorilor de risc, tratamentul corect al bolilor cronice, depistarea eventualelor complicatii,
combaterea depresiei, sustinerea psihologica a varstnicului, adaptarea la statutul de pensionar,
desfasurarea unei oarecare activitati.
Batranul: stil de viata conform varstei, identificarea si combaterea unor factori de risc,
abandonare fumat si consum de alcool, tratamentul corect al bolilor cronice, depistare
precoce a complicatiilor, combaterea depresiei, a stresului provocat de moartea partenerului,
combaterea singuratatii, sustinerea psihologica a batranului.
Longevivul: supravegherea continua, tratament corect al bolilor cronice si al complicatiilor
aparute, respectarea unui regim igieno-dietetic, combaterea tulburarilor psihice de involutie,
sustinerea psihologica a longevivului, efectuarea tratamentelor paleative si terminale.]
5.ETAPELE DE DEZVOLTARE ALE FIINTEI UMANE
I. Intrauterina – de la fecundatie – pana la 9 luni

II. NN: 0-30 de zile
III Copil sub un an: 1-12 L
IV Copil mic: 1-3 ani
V Copil prescolar: 4-6 ani
VI Scolar mic: 7-10 ani
VII Pubertatea: 11-15 ani
VIII Adolescenta: 16-18 ani.
IX Adult tanar: 19-35 ani
X Adult matur: 35-50 ani
XI Presenescenta: 51-60 ani
XII Varstnic: 61-75 ani
XIII Batran: 76-85 ani
XIV Longevivul: peste 85 de ani
Nevoile de care depind starea de sanatate a organismului:
Aport de substante plastice: lichide, era, proteine vegetale si animale, lipide, glucide, minerle
si vitamine.
Aport de substante energetice:glucide si lipide, in functie de consumul energetic.
Aport de informatie: genética, informatia generata de mediul extern si intern, informatia de la
nivel celular.
Conditiile de mediu: respectarea unor conditii de mediu extern, privind temperatura,
umiditatea, radiatiile, locuinta si imbracaminte corespunzatoare.
Cultivarea factorilor sanogenetici: stabilirea unui regim alimentar echilibrat, evitarea
suprasolicitarii, odihna suficiente, climatoterapie, evitarea factorilor toxici, stil de viata
corespunzator.
Masuri specifice: vaccinare, izolare in caz de boli contagioase, eradicarea rezervoarelor de
virus
ETAPA INTRAUTERINA: (FECUNDATIE – 9 LUNI)
Spermatozoidul se uneste cu ovulul. Din cele doua haploide apare celula ou/zigotul
care este o celula diploida cu un set dublu de cromozomi. Dupa ce a aparut prin fecundatie in
1/3 superioara a trompei, oul coboara in cavitatea uterina (prin miscari peristaltice ale trompei
uterine si a cililor vibratili) in aprox 3-4 zile unde se nideaza si se va dezvolta pana la nastere.
Sfatul genetic- e nevoie de aprecierea informatiei genetice deoarece exista multe boli
genetice cromozomiale, moleculare, poligenice si mitocondriale. Este important in cazul unor
familii in care unul dintre parinti are o afectiune ereditara, exista un anumit grad de rudenie
intre parinti, femeia a avut avorturi spontane repetate, nasterea de feti neviabili,dismaturi
decedati in perioada neonatala.
-e necesar un diagnostic corect al bolii ereditare pentru stabilirea
transmiterii bolii de-a lungul generatiilor (transmitere dominanta sau recesiva, autosomala,
sau legata de cromozomii sexuali etc.
-se pot depista purtatorii de gene mutante (hemofilia A si B, diabetul
insipid
Diagnosticul prenatal: reprezinta mijlocul de depistare a bolilor genetice inca din

perioada intrauterina prin investigarea mamei si a embrionului
A) Investigarea mamei:
-se face prin analiza serului matern sau a celulelor embrionare circulante
-dozarea HCG si alfafetoproteinei (principala fetoproteina produsa de ficat in primele sale
stadii de dezvoltare. Concentratia ei creste din sapt 32 de sarcina. Valori > sugereaza
malformatie embrionara -anencefalia,spina bifida, atrezie esofagiana; Valori < poate sugera
mola hidatiforma, trisomia 21)
B) Investigarea fatului:
-Ecografia – pune dg de sarcina, viabilitatea fatului, rata de crestere, malformatii, varsta
gestationala, pozitia fatului, pozitia placentei, gemelaritatea, sexul fatului.
-Fetoscopia
-Amniocenteza
-Cordocenteza
-Investigatii radiologice – depistarea tulburarilor osoase
-Hibridizarea ADN-ului – tulburari de metabolism
Conditiile de viata:
Fatul are nevoie de anumite substante plastice si energetice, evitarea unor factori
patogeni,fizici, chimici sau infectiosi.
Gravida va trebui sa respecte igiena corporala, alimentatia, administrarea de
medicamente, e recomandata gimnastica, exercitii de respiratie, contraindicate bai fierbinti.
Alimentatia gravidei:
Nevoile calorice cresc la femeia gravida 30-40 kcal/kgcorp/zi (2400-3000kcal/24 ore)
Proteine – 15-20% 80-100g carne,lapte,peste,oua,branzeturi,legume
Glucide – 50-60% 300-350g cereale,miere,lapte,fructe,legume,zahar,ciocolata,paine,

orez cartofi
Lipide – 20-25% 50-60g unt,branza,lapte,smanatana, ou, peste,mezeluri, carne,ulei
Calciu 1,6 g (N 0,8) lapte,branza
Fe 15mg (N10) carne,creier,ficat,spanac
Vit A 10-15000 u. lapte,oua,peste,legume

Vit C 100-200 mg fructe,citrice, legume, varza, spanac, rosii
Vit D 400-800 u lapte si derivate, oua, peste, drojdie
Vit B
Na, Mg, P, Co,Cu, I, acid folic
Evitarea unor factori de risc:
Uteroplacentari- placenta praevia, hidramnios, mola hidatiforma, distociile, ruptura de

membrane
Virali - rubeola, gripa, rujeola, herpes, CMV, HIV
Microbieni - lues, listerioza, TBC, inf urinare, gonoree
Parazitari – toxoplasmoza, candidoza, trichomonas
Toxici – alcool, fumat, mercur, Pb, insecticide
Medicamentosi – testosteron, progesteron, cloramfenicol, tetracicline, streptomicina
Endocrini – dz, b.Addison, hipertiroidia, hipoparatiroidia
Actinici – raze X, raze gama, raze UV
Modificarile produse in primele doua saptamani inainte de formarea butonului

embrionar duc de obicei la eliminarea embrionului, iar cele care se produc dupa formarea
butonului embrionar pot fi compatibile cu viata, dar sa duca la nasterea unui copil cu
malformatii ereditare
Perioada cea mai sensibila si periculoasa este intre 3-5 saptamani:
-sistemul nervos se dezvolta intre 3-6 sapt
-sistemul cardiovascular – intre 4-6 sapt
-membre superioare – intre 4-7 sapt
Tulburari clinice ale sarcinei:

2/3 din gravide acuza tulburari minore cum sunt greturi,varsaturi, epigastralgii,
constipatia, ameteli, polachiurie, varice, hemoroizi,relaxarea dureroasa a articulatiilor,
parestezii.
Sarcina cu risc crescut:
1 Factori generali <25 ani, >35 ani, <45kg, <150cm, >5sarcini
2 Factori psihosociali Sarcina nedorita, familie dezorganizata, zona izolata, nasteri
premature, distocii
3 Antecedente Utetr cicatriceal, avorturi repetate, nascuti morti, nasteri
ginecologice premature, distocii
4 Boli asociate Cardiopatii, HTA, anemii, nefropatii, boli infectioase/
metabolice/ endocrine, lupus eritematos
5 Intoxicatii cronice Alcoolism, tabagism, stupefiante, saturnism, dependente
medicamentoase
6 Complicatii ale Distocii, gemelaritatea, infectii urinare, hemoragii genitale,
sarcinii placenta praevia, incompetente imunitare, sarcina prelungita
7 Factori intranatali Hemoragii, apoplexia utero-placentara, ruptura prematura de
membrane, travaliu prelungit, hipoxie fetala
Consultatia prenatala (luarea in evidenta a gravidei):

MF trebuie sa depisteze cat mai precoce existenta unei sarcini si sa o urmareasca pana
la nastere.
Obicetive Verificarea dg de sarcina
Bilantul starii de sanatate
Cunoasterea conditiilor de viata si munca
Identificarea fact de risc
Recomandari igienico-sanitare
Anamneza Stabilirea datelor personale (nume, varsta,domiciliu, stare civila, situatie
familiala, despre sot,etc)
AHC
APF (menarha, regularitatea cilcurilor, nasteri,complicatii etc)
APP (boli genetice, infectioase ca lues,TBC,HIV; antecedente obstetricale )
CMV
Ex.clinic G, I, tipul constitutional, conformatia fetei/toracelui/abdomenului, starea
general tegumentelor, comportament, imbracamintea, nivel educational
Ex. clinic Ap. respirator – inspectie, palpare, percutie, auscultatie
pe aparate Ap. cardio-vasc – inspectia regiunii precordiale, palpare, stabilirea socului
apexian, puls, TA
Ap.digestiv – inspectia, palparea superficiala si profunda, ex hipodondrul
drept, palparea marginii inferioare a ficatului, palparea epigastrului,
hipogastrului, flancurilor, loje renale, percutia abdomenului.
Ex.membre superioare si inferioare
Palparea ggl auxiliari si inghinali
Mobilizarea activa si pasiva a articulatiilor
Ex. sistem nervos, nercii cranieini, reflexe oculare, reflexe osteo-tendinoase
Starea musculaturii
Ex. Inspectia org genitale, conformatia bazinului si filiera pelvina
ginecologic Ex cu valve – se apeciaza starea colului uterin si vaginului
Prelevarea secretiei vaginale pentru ex bacteriologic si ex Babes-
Papanicolau
Tuseu vaginal -marimea,consistenta mobilitatea, sensibilitatea uterului,
starea colului si a anexelor
Se masoara inaltimea FU, aprecierea varstei sarcinii in functie de inaltimea
FU, circumferinta abdominala
FU- la ½ dintre pubis si ombilic – sapt 16
- la nivelul ombilicului – sapt 20
- la ½ dintre ombilic si apendicele xifoid – sapt 28
- la nivelul apendicelui xifoid – sapt 38
- sub apendicele xifoid cu 2 degete – sapt 40
Solicitarea anumitor investigatii paraclinice : HLG, Hb, Htc, sumar urina, ex.secretie
vaginala, glicemie, grup sanguin, Rh (in caz de incompatibilitate se determina aglutininele),
teste de disproteinemie, coagulograma, serologia pentru lues, HIV, HBs, toxoplasma, CMV.
Si solicitarea ecografiei abdominale.
Continutul urmatoarelor consulatii ale gravidei:

1 Starea generala a gravidei
2 Evolutia sarcinii
3 Acomodarea gravidei cu noile conditii
4 Masurarea G, urmarirea curbei ponderale, puls, TA, prezenta/absenta edemelor
5 Dinamica fundului uterin
6 Circumferinta abdominala
7 Marimea fatului si cantitatea de lichid
8 Miscarile fetale
9 Frecventa batailor cordului fetal
10 Prezentatia fatului
11 Ex laborator:sumar urina, Hb etc
12 Profilaxia rahitismului: Ca,vit D
13 Tratament cu Fe
14 Vaccinarea antitetanica in sapt 34-38
15 Stabilirea datei probabile a nasterii
16 Aparitia unor factori de risc
17 Gradul de risc al gravidei
ETAPA DE NOU-NASCUT (0-30 ZILE)
Principalele aparate si organe implicate in adaptarea noului nascut la viata

extrauterina:
Respirator Alveole pline cu lichid
Scurgerea lichidului rezidual
Prezenta surfactantului
Prima respiratie (30-80/min)
Cardiovascular Inchiderea canalului arterial
Foramen ovale
Ductus venos
Vena ombilicala
Termoreglare Centrii termoreglarii nematurizati
Tesut celular subcutanat slab dezvoltat
Pierderi mari de caldura
Termoreglare dificila
Metabolice Imperfectiunea mecanismelor de reglare a apei
Hipernatremie din cauza deshidratarii
Hipocalcemie
Tendinta la hipoglicemie
Excretor Rinichi imatur – capacitatea de concentrare a urinei redusa, filtrare
glomerulara redusa
Particularitatile nou-nascutului:
Greutate 3000-4000g
Lungime 48-52 cm
PC 34-36 cm
Capul ¼ din lungimea corpului (la adult 1/8)
Oasele craniului sunt separate intre ele prin suturi membranoase care delimiteaza fontanelele.
Fontanela anterioara ( rombica) se inchide in jurul varstei de 1 an
Fontanela posterioara se inchide in primele 3 saptamani
Membrele superioare si inferioare sunt mai scurte si egale intre ele (1/3 din talie)
Gatul este scurt
Pieptul bombat si abdomenul usor escavat.
Frecventa cordului >100bpm
Respiratia 40 resp/min
Aprecierea stari de sanatate a nou-nascutului:
SCORUL APGAR
Semnul 2 1 0
Frecventa cordului Peste 100bpm Sub 100bpm absenta
Respiratia Buna,tipat Slaba/neregulata absenta
Tonus muscular Miscari active Moderat Flasc
Reflexe Tipat viguros Grmasa Lipsa de raspuns
Culoare Complet roz Corp rozat cianotic
7-10 puncte – starea excelenta

4-7 puncte – stare moderata
0-4 puncte – severa
Crizele fiziologice ale nou-nascutului:

Scadere in greutate 5-10% la nastere (pierderi pe cale renala,digestiva,respiratorie si cutanata)
Icter neonatal – datorat hemolizei si insuficientei conjugarii bilirubinei
Criza genitala – tumefierea glandelor mamare, secretii opalescente si tumefierea labiilor mari
datorita prezentei hormonilor estrogeni materni.
Nou-nascut cu risc:
Copil prematur - <37 sapt = greutatea coincide cu varsta gestationala
Copil dismatur = greutatea este mai mica decat varsta gestationala sau greutate <1500g
Acestea pot favoria aparitia unor boli:
Infectii nosocomiale
Detresa respiratorie
Toleranta alimentara scazuta
Enterocolita ulcero-hemoragica
Hemoragia cerebrala
Intarziere mintala
Deficiente senzoriale
Scaderea ritmului de crestere
Anemia
Cresterea mortalitatii perinatale
Examenul de bilant al nou-nascutului:

Anamneza: varsta, profesia parintilor; evolutia sarcinii, rangul nou-nascutului, boli cronice
parinti, boli infectioase, toxice, alcool, situatia familiala, conditii de locuit, situatie
economica, starea de sanatate a fratilor si surorilor.
APP: modul in care a descurs nasterea (fiziologica/cezariana), prezentatie, greutate la nastere,
scor Apgar, icter neonatal, criza genitala, initierea alaptarii, vaccinarile BCG si AHB,
malformatii sau boli genetice
Examen clinic: G, L, starea tegumentelor, culoare (icteric, cianotic, eritematos), infectii

cutanate, tesut adipos (normal, slab reprez, reprez in exces), turgor (ferm/flasc), sistem osteo-
articular, capul (forma, fontanele), starea membrelor, manevra Orlani
Aparat respirator: frecventa, apnee,dispnee, auscultatie
Aparat c-v: frecventa, ritm, ausc, sufluri
Aparat digestiv : alimentatie (naturala, artificiala, mixta), scaune, cavitatea bucala, ex
abdomenului, ficat, splina
Aparat uro-genital: mictiuni fiziologice, aspectul organelor genitale (normale,fimoza, criza
genitala)
Sistem nervos: motilitate normala, tonus muscular, reflexe tranzitorii, reflex Moro, reflexul
de apucare palmara, reflex de apucare plantara, reflexul tonic al cefii, reflex de clipire, reflex
de orientare si reflex de alimentare.
Organe de simt, aspectul ochilor, reactia la lumina, aspectul nasului si urechilor.
Ingrijirea nou-nascutului:
26-27 grade C
Toaleta ochior cu comprese sterile, pansarea cordonului ombilical 2x/zi, urmarirea primului
scaun meconial.
Administrarea de BCG si vit D.
Alimentatia nou-nascutului:
Apa 150-170 ml/kg/zi
Proteine 2-2,5 g/kg/zi
Glucide 12-14 g/kg/zi
Lipide 3,5-6,5 g/kg/zi
Calorii 100-140 kcal/zi
Laptele matern: 300-500 ml/zi I luna

500-800 ml/zi lunile II-IV
800-1200 ml/zi lunile IV-V
Factori de sustinere a alimentatiei la san:
Contact precoce intre mama si nou-nascut

Initierea alaptarii cat mai precoce
Alaptare la cererea copilului
Evitarea utilizarii de lp
Educatia sustinuta a mamelor
Sustinerea mamelor privind alaptarea la san
Contraindicatiile alaptarii la san
Care tin de mama TBC, hepatita virala, SIDA, septicemii, neoplazii,

insuficienta renala, insuficienta cardiaca, DZ decompensat,
boli psihice grave, epilepsie
Consumul de medicamente Citostatice
Anticonvulsivante
Anticoagulante
Tetracicline
Cloramfenicol
Sulfamide
Metronidazol
Care tin de copil Intoleranta la lactoza
Galactozemia congenitala
Fenilcetonuria
Elemente nutritive Lapte matern Lapte vaca Lapte praf

PROTEINE (g/l) 9-11 35 11,8
GLUCIDE (g/l) 60-80 50 55
LIPIDE (g/l) 40-60 37 27
CALCIU (mg/l) 344 1370 420
FOSFOR (mg/l) 140 902 311
FIER (mg/l) 0,5-1 0,5-1 3,5 (9,1)
Supravegherea dezvoltarii nou-nascutului:

Prematuritatea Cauze materne : talie mica, varsta <20 ani, dezechilibre
hormonale, placenta praevia, hidramnios, ruptura prematura de
membrane, toxemie gravidica, boli cronice (TBC), consum de
toxice
Cauze fetale: sarcina gemerala, sex feminin, malformatii
congenitale, incompatibilitate antigenica
Dismaturitatea Cauze fetale: boli genetice,infectioase, iradiatii, insuficienta
hipofizara
Cauze placentare:placenta mica, reducerea suprafetei de schimb,
infarct placentar, mola hidatiforma, malnutritie severa
ETAPA DE COPIL SUB 1 AN (> o luna <1 an)
Ritmul de crestere a copilului in primul an de viata:

/Saptamana /Luna
0-4 luni 150-200g 750g
5-9 luni 120-159 g 500
10-12 luni 60-80g 250-300g
Alimentatia copilului sub 1 an:

0-3 luni 120 kcal/zi
Proteine – luna I – 2-3 gr/kcarp/zi, apoi 1,5 gr
Glucide – la 6 luni – 12-14 gr/kg/zi
Lipide – la 6 luni – 3,5-6,5 gr/kg/zi
Diversificarea alimentatiei: (dupa 3,5-4 luni)

Luna Alimente
3 Suc de fructe(mere, portocale, morcovi)- cu lingurita, intre mese
4 Pireu fructe, supa zarzavat, pireu de zarzavat- inlocuieste o masa
5 Fainos (gris, biscuiti, zeamil) fiert in lapte, branza de vaci
6 Carne pasare fiarta/tocata/mixata amestecata insupa sau pireu
7 Galbenus de ou fiert tare amestecat cu supa/pireu- de 3-4 ori/sapt
8 Ficat de pasare, compoturi,iaurt
9 Zarzavaturi (conopida,mazare) in supe, pireuri, carne (perisoare), paine alba,
budinci, papanasi
Vaccinarea copilului sub 1 an:

La nastere : BCG, AHB
La 2 luni: AHB, DTP, VPO
La 4 luni: DTP si VPO
La 6 luni: DTP, VPO si AHB
La 9 luni: AR
La 12 luni: DTP,VPO
Profilaxia rahitismului:
Actiunea razelor de soare transforma provitamina din piele in vitamina D.
Lipsa expunerii sau expunerea insuficienta la soare: rahitism
Apar tulburari osoase: aplatizarea oaselor parietale si occipitale
matalii costale
infundarea toracelui
aparitia santului submamar
incurbarea membrelor inferioare
Profilaxie: vit D 400ui/zi/oral
Profilaxia anemiei feriprive:

Dupa 4 luni cresc nevoile de fier -> 1mg/kg/zi fier
Dezvoltarea copilului sub 1 an:

1 an – copilul are greutatea de 3 ori mai mare decat la nastere
Dezvoltarea dentitiei, oaselor, neuropsihica (copilul plange aprox 2 ore/zi in primele 2 luni).
Dentitia la 6 luni – incisivii mediani inferiori
8-10 luni – incisivii mediani superiori
10-12 luni – incisivii laterali superiori
Dezvoltarea psihomotorie a copilului:

1 luna Reactioneaza la zgomote
Fixeaza cu privirea
2 luni Urmareste cu privirea
Apare surasul
3 luni Tine capul
Gangureste
4 luni Se sprijina pe brate
Apuca obiecte
5 luni Sta in sezut daca este sprijinit
Emite grupuri de sunete
6 Sta singur in sezut
Are preferinta pentru unele obiecte
7 luni Examineaza obiectele
Emite grupuri de silabe
8 luni Isi recunoaste numele
Sta in picioare daca este sprijinit
10 luni Emite unele cuvinte
11 luni Sta in picioare
12 luni Face primii pasi
De ce plange sugarul:
Foame Nu primeste destul lapte
Nu este alimentat la timp
Salturi de crestere
Discomfort Este murdar
E prea cald/frig
Pozitie incomoda
Oboseala Prea solicitat,prea mult zgomot, nu poate dormi
Droguri Prin laptele matern: cafea/tutun/medicamente
Dureri Colici abdominale,altele
Boala Plansul este modificat in boala
Examene de bilant: (1,2,4,6,9,12 luni)
Dialog cu mama
-evolutia copilului, alimentatia, somnul, TI, semne de boala
-ingrijirea copilului, situatia familiala, boli aparute in familie
Examenul clinic al sugarului:

-greutate, talie, PC, pliu cutanat,perimetrul bratului
-tegumente (eruptii,arsuri, escoriatii, eczeme)
-ex capului (forma, dimensiuni fontanele, ochii, miscari oculare, reflexe oculare, gura
(eruptii), adenopatii submandibulare/laterocervicale
-ex toracelui : conformatie, deformari, semne de rahitism, miscari respiratorii, auscultatia
-ex c-v: FC, auscultatia, sufluri, puls femurala
-ex aparat digestiv: inspectia abd, palpare, percutie, sensibilitate, ficat, splina, alimentatie,
scaunele,
-aparatul urogential si aspectul OGE(hidrocel, fimoza, testicule in scrot)
-sistem nervos: motilitate, tonus muscular, reflexe tranzitorii
-organ de simt: auzul (reactia copilului la auz), vazu (reactia la lumina), dezvoltarea motorie a
copilului in raport cu varsta, dezvoltarea limbajului si senzoriala a sugarului.
Sfaturi pentru mama:

Ingrijirea copilului – conditiile locuintei, temperatura 20-22C, lumina naturala, liniste,
evitarea lumatului, baie in fiecare seara, 15 minute scos la aer curat, evitarea vremii nefav.
Alimentatia sugarului – alimentat la san (Evitarea fumatalcool/medicamente), comportament
alimentar corect, respecatrea diversificarii
Stimularea dezvoltarii psihomotorii – tactil (mangaiere, luat in brate, alaptare, leganare,
plimbare), vizual (obiecte colorate, jucarii, carti cu poze), auditiva (vorbit, cantat, strgat pe
nume, ras)
Prevenirea accidentelor- caderea (folosirea tarcurilor/paturi cu margini inalte)
-sufocarea (fara perne/ pungi de plastic)
-arsuri
-intoxicatii (medicamente/alte substante)
-indepartarea obicetelor mici (aspiratie/inghitire)
Preventia specifica – vaccinare, vit D, fier, etc.
ETAPA DE COPIL MIC (1-3 ANI)
Copilul creste 2,5-3 kg/an

10-12 cm/an
> 1 an – mananca singur cu lingurita
1,5 ani constrolul voluntar al sfincterelor
3 ani – face singur la olita, se spala pe maini
- stie 300-400 cuvinte, vorbeste corect gramatical
Alimentatia variata, proteine 2-3 gr/kg/zi

lipide 4-5gr/kg/zi
glucide 10-20gr/kg/zi
Examenul de bilant al copilului mic:(3 ani)

Anamneza mama:
-evolutia copilului de la ultimul ex de bilant
-comportamentul. Copilului
-alimentatie
-somnul
-eventuale boli de care a suferit copilul si tratamente urmate
-vaccinarile efectuate
-profilaxia rahitismului si anemiei feriprive
-modificari survenite in familie
-starea de sanatate a celorlalti membri
Examen obiectiv copil:

-ex clinic general, aspect general, greutate,inaltime, circumferita toracica, tegumente,
leziuni,eruptii
-ex extremitatii cefalice, forma capului, fontanele, ochi, cavitate bucala, gat, adenopatii
-ap respirator: conformatia toracelui, semne de rahitism, miscari respiratorii, ausc pulm
-ex cardiovascular: FC, ausc cord, sufluri
-aparat digestiv: gura, dentitia, abdomen, palparea abdomenului, ficat, splina, apetit,
TI,scaune
-aparat urogenital: OGE, situarea testiculelor in scrot, controlul sfincerian, mictiuni
fiziologice
-sistem nervos: motilitate, tonus muscular, sensibilitate, reflexe ostetendinoase
-organe de simt
-ex auzului, vazului, sensibilitatii tactile
-comportament
COPILUL PRESCOLAR (3-6 ANI)
Se observa imbunatatirea activitatii motorie,mananca singur, se dezbraca singur, se

imbraca singur, numara, intelege cuvinte abstracte, deseneaza, picteaza, respecta regulile de
igiena
Nevoile calorice (100kcal/kg/zi):
-proteine 2-2,5gr
-lipide 2-3 gr
-glucide 10 gr
Examen de bilant copil 6 ani:

Anamneza mama:
-evolutia copilului de la ultimul bilant
-dezvoltare psihosomatica
-evolutia comportamentului
-boli si tratamente urmate
-vaccinari efectuate
-situatia familiala
-starea de sanatate a celorlalti membri
Examen obiectiv copil:

-ex clinic general, aspect general, greutate,inaltime, circumferita toracica, tegumente,
leziuni,eruptii
-ex extremitatii cefalice, forma capului, fontanele, ochi, cavitate bucala, gat, adenopatii
-ap respirator: conformatia toracelui, semne de rahitism, miscari respiratorii, ausc pulm
-ex cardiovascular: FC, ausc cord, sufluri
-aparat digestiv: gura, dentitia, abdomen, palparea abdomenului, ficat, splina, apetit,
TI,scaune
-aparat urogenital: OGE, situarea testiculelor in scrot, controlul sfincerian, mictiuni
fiziologice
-sistem nervos: motilitate, tonus muscular, sensibilitate, reflexe ostetendinoase
-organe de simt
-ex auzului, vazului, sensibilitatii tactile
-comportament
-+dezvoltarea neuropsihica, capacitatea de memorare, invatare, vocabularul copilului
SCOLARUL MIC (7-10 ANI)

SCOLARUL MARE (11-15 ANI)
La varsta de 6 ani, creierul copilului are masa si conformatia aprox identica cu cea a
adultului,urmand sa se dezvolte in continuare circuitele si programele lui de functionare si
mai ales lobul frontal. Pana la 6-7 ani copilul si a desavarsit 80% din capacitatile intelectuale
pe care le va atinge in adolescenta
Dezvoltarea inteligentei copilului:
VARSTA PERFORMANTA
0-2 ani Inteligenta senzoriala
Recunoaste obiectele
Recunoaste perosanele
2-7 ani Aparitia limbajului
Se constituie cel de al 2-lea sistem de
semnalizare
Inteligenta preoperatorie
7-12 ani Etapa operatiilor concrete
Operatii de asociere , tranzitivitate,
reversibilitate
12-16 ani Etapa operatiilor abstracte
Grad mai mare de complexitate
Inteligenta rationala
La scoala, copilul invata sa scrie, sa citeasca, socoteasca.

Procesul educatiei il solicita mult pe copil. El trebuie sa se adapteze noului stil de
viata si sa se integreze comunitatii scolare, sa respecte o anumita disciplina, sa invete sa
comunice cu colegii si invatatorul.
In aceasta perioada copiii prefera sa se joace cu colegii de acelasi sex, pana la aparitia
pubertatii.
Alimentatia scolarului: (2400 kcal/zi)

-proteine 2-3 gr
-lipide 2-3 gr
-glucide 8-10 gr
PUBERTATEA (11-15 ani)
Perioada de trecere de la copilarie la tinerete

Se desavarseste dezvoltarea sexuala, se instaleaza personalitatea adolescentului
Pubertatea este determinata hipotalamic, de cresterea secretiei de factori de eliberare a
hormonilor gonadotropi.Pana la aceasta varsta sistemul nervos inhiba secretia de gonadotropi.
In jurul varstei de 10-11 ani creste sinteza factorilor de eliberare ce actioneaza asupra
hipofizei -> creste secretia de FSH si LH de catre hipofiza -> actiune asupra glandelor
genitale -> creste secretia de hormoni sexuali.
La fetite creste secretia de estrogeni -> dezvoltarea sanilor, vaginului, uterului.
Hormonii androgeni si dehidroepinadrosteronul (DHA) duc la cresterea parului pubian si
axilar.
Semnele pubertatii:
BAIETI FETE
Cresterea in dimensiuni a penisului Creste in dimensiuni bazinul
Cresterea testiculelor Par pubian
Secretie prostatica Cresterea mameloanelor
Par pubian Cresterea sanilor
Par axilar Cresterea organelor genitale
Schimbarea vocii Cresterea aciditatii secretiei vaginale
Par facial Menarha (12-13 ani)
Menarha
Este declansata de cresterea rapida a estrogenilor
Primele cicluri sunt anovulatorii.
Procesul e declansat de scaderea progresiva a sensibilitatii centrilor hipotalamici la steroizii
sexuali -> creste secretia de GRH -> creste secretia hipofizara de FSH si LH -> dezvoltarea
foliculilor ovarieni si cresterea productiei de estradiol -> actiune asupra ovarului, uterului si
hipotalamusului.
La nivelul ovarului stimuleaza multiplicarea celulelor granuloasei
La nivelul uterului stimuleaza procesul de proliferare a epiteliului uterin
La nivelul hipotalamususlui si hipofizei creste sensibilitatea fata de actiunea GRH ->
eliberare brutala de LH si FSH in mijlocul ciclului menstrual, la ruperea foliculului ovarian si
eliminarea ovulului.
Se formeaza apoi corpul galben care va secreta santitati mici de estrogeni si progesteron.
Scaderea steroizilor sexuali va determina aparitia menstruatiei care reprezinta eliminarea
lunara a 30-80 ml sange si celule epiteliale uterine
Spermatogeneza
Apare la baieti in jurul varstei de 12 ani.
Creste nivelul de testosteron de 5 ori fata de anterior
Apare spermatogeneza si dezvoltarea caracterelor sexuale masculine.
Modificari psihologice ale pubertatii

Modificarile endocrine produc fluctuatii de comportament, reactii imprevizibile, conflictuale,
tendinte de independenta, aventura, de agresivitate.
Fetitele incep sa se preocupe de aspectul fizic, sa fie atrase de baieti mai mari.
Se contureaza personalitatea individului. Copii isi aleg modele, idoli printre cei apropiati, dar
mai ales printre personalitatile publice, artistice sau sportive
Adolescentul devine mai critic, incepe sa descopere aspectele negtive
Creste spiritul colectiv, se organizeaza in grupuri care au cate un lider, se sustrag
supravegherii familiale.
Tanarul astfel devine un membru al generatiei sale, care il poate infuenta chiar mai mult decat
familia si societatea.
ADOLESCENTA (15-18 ANI)
Adolescentul continua sa se dezvolte atat dpdv somatic cat si psihic.se accentueaza

caracterele sexuale, cresterea pilozitatii pubiene, axilare, faciale, modificarea de volum a
organelor genitale, a sanilor si modificarea bazinului si musculaturii.
Baietii incep sa depaseasca detele in greutate
Activitatea sexuala – medicul de familie va acorda importanta bolilor cu transmitere sexuala
si a unei eventuale sarcini
Bolile cu transmitere sexuala
Chlamydia Asimptomatic Izolarea germenului

Leucoree mucopurulenta, inflamatie Teste serologice
hipertrofica a colului, disurie, polakiurie
Gonoreea Asimptomatic Ex microscopic
Leucoree abundenta, scurgere uretrala, prurit Cultivarea pe medii de
vaginal, senazatie de arsura, disurie cultura
Lues Primar: sancru de inoculare, dur, ferm, Teste serologice
nedureros, adenopatie satelita VDRL
Secundar: dermatita luetica, eruptii Idebtificarea treponemei
maculare, papulo-pustulare, limfadenopatie
difuza
Tertiar: leziuni distructive, cardiologice
Sancrul moale Ulceratii genitale dureroase, leucoree urat Ex microscopic
mirositoare, adenopatie inghinala dureroasa
HIV Asimptomatic Evidentierea virusului
Febra, transpiratii nocturne,eruptie HIV,
eritemato-papuloase, limfadenopatie, Determinarea Ac HIV
scadere in greutate, infectii nosocomiale, Test ELISA
neoplazii, sarcom Kaposi
Granulomul Papule care ulcereaza, leucoree urat Ex microscopic
inghinal mirositoare, scurgere uretrala, suprainfectii, Evidentierea corpilor
limfadenopatie inghinala Donovan
Trichomonas Leucoree galben verzuie, prurit vaginal, Ex microscopic
usturimi, dispareunie, disurie, congestie si Cultura pe medii speciale
edem
Infectie Leziuni ulcerative, leucoree, eritem vulvo- Rar izolarea virusului pe
herpetica vaginal, usturimi, prurit, dispareunie culturi cu tesuturi
Papiloma virus Vegetatii veneriene la nivelul vulvei, zonei Ex microscopic (celule cu
perineale, cu prurit si usturimi halou perinuclear)
Consumul de droguri:
Alcoolul Etanol din diferite plante

Bauturi alcoolice
Stare agreabila, anxiolitic, antidepresiv, apoi agresivitate, somnolente,
coma
Dependenta fizica si psihica puternica
Tutunul Nicotina din tutun
Fumat
Stimulare fizica si psihica pasagera
Canabis Tetrahydrocannabinol, din marihuana
Fumat sau mestecat
Euforie, relaxare, stare de rau la doze mari
Depedenta psihica slaba
Ecstasy Amfetamina: metilenedioxymethamfetamina
Ingestie
Euforie, logoree, exacerbarea simturilor
Dependenta psihica slaba
Cocaina Extract de frunze de coca
Nazal, subcutanat,iv.
Stimulant, urmat de o stare de epuizare
Heroina Diacetilmorfina, dn seminte de mac
Nazal sau iv
Stare de euforie, urmata de stare de letargie
Crack Amestec de cocaina si bicarbonat de sodiu
Fumat sau iv
Euforie, comportament hipomaniacal de scurta durata
LSD Dietilamida acidului lysergic, sintetic
Ingestie
Halucinatii auditive, vizuale, tactile
Efectul placut determina repetarea administrarii, care duce in timp prin scaderea receptorilor
si a sensibilitatii neuronilor, la aparitia tolerantei si dependentei fizice -> cresterea dozelor ->
tulburari de comportament de tip psihotic.
ADULTUL TANAR (18-35 ANI)
Este matur dpdv fizic, continua sa fie de multe ori dependent dpdv economic de
parinti. In cazul adultului tanar se discuta despre cateva aspecte : casatoria, probleme sexuale,
consultul prenatal, diagnosticul de sarcina, varsta sarcinii, contraceptia, infertilitatea, ex de
bilant al tanarului de 20 ani.
Cu privire la problemele sexuale adultul tanar poate prezenta disfunctii sexuale atat
la barbati:
-lipsa libidoului determinata de boli somatice (diabet, boli renale, boli endocrine) sau
determinata de tulburari psihice (depresie, anxietate, psihoza);
-tulburari de erectie determinata de cauze organice (dz, malnutritie) sau cauze functionale
(alcool, tutun, stres psihic);
-tulburari de ejaculare determinate de boli somatice (metabolice si hormonale) sau psihice
(emotivitate crescuta, supraexcitatie sexuala);
...cat si la femei:
-dispareunia (durere in timpul actului sexual);
-vaginismul (disfunctie sexuala caracterizate prin contractia involuntara a 1/3 inferioara a
muschilor vaginali si perivaginali, a muschilor ridicatori anali si pubococcigieni. Aceste
spasme duc la imposibilitatea penetrarii si realizarii actului sexual);
-frigiditate (reducerea dorintei sexuale
Acestea pot fi cauzate de afectiuni locale (endometrioza, vaginita, deficit estrogenic) sau de
afectiuni generale (polinevrita, diabet, alcoolism)
Tulburari de ciclu menstrual:

In mod normal femeia trebuie sa aiba o sangerare normala de 50-80 ml sange la 25-35 zile,
dar pot exista si tulburari cum ar fi:
-polimenoree -flux menstrual ce apare la intervale mai mici de 21 zile
-oligomenoree – menstruatie care survine la mai mult de 35 zile
-menoragie – sangerare abundenta si/sau prelungita in timpul perioadei menstruale
-metroragie – sangerare in afara perioadei menstruale
-menometroragia - sangerari uterine neregulate, anormale si de durata, > 80ml sange in
intervalul 25-35 zile
-hipomnoree – flux menstrual redus, durata sangerarii <2 zile
-amenoree – absenta menstruatiei
Consultul prenatal: urmareste sa depisteze bolile care ar putea sa influenteze sarcina,

se face o anamneza completa, examenul ap cardiovascular, TA, sani, bazin, aparat genital,
varice etc.Paraclinic – HLG, grup sanguin,Rh, ex urina, glicemie
Diagnosticul de sarcina:
Clinice Oprirea menstruatiei, greturi, varsaturi, 2 sapt

hipersalivatie, balonare, polakiurie(urinare
frecventa), irascibilitate, fatigabilitate,
ramolirea colului, cresterea uterului,
diminuarea consistente uterine, pigmentarea
liniei albe si a mameloanelor, tuberculi
Montgomery
Biologice Dozarea Beta-HCG 7-28 sapt
Determinarea poteinelor specifice de
sarcina ale hormonului latogen placentar, a
unor proteine placentare
Imagistice Ecografia abdominala 4 sapt
Cu ajutorul testelor de radioimunologie, dg de sarcina poate fi pus din a 7-a zi de la

fecundatie.
Cu ajutorul testelor in=muno-enzimatice, dg de sarcina poate fi pus dupa 15 zile.
Cu ajutorul testelor imunologice de rutina, dr de sarcina poate fi pus dupa 28 zile de la
fecundare.
Urmarirea sarcinii cu ajutorul aparatului de ecografie. Se poate depista sarcina inca din sapt 4
MF trebuie sa faca si dg diferential al sarcinii cu alte patologii in care apare amenoreea:
hipotalamo-hipofizare sau uterine(fibroame, chisturi), sarcini ectopice sau oprite in evolutie
etc.
Varsta sarcinii:
Se poate stabili in functie de data ultimei menstruatii si poate fi verificata prin stabilirea
inaltimii FU (fundului uterin) si prin ex ecografic.
-la 16 sapt FU se afla la ½ dintre simfiza pubiana si ombilic;
-la 20 sapt FU se afla la nivelul ombilicului
-la 28 sapt FU se afla la ½ dintre ombilic si apendice xifoid
-la 38 sapt FU s afla la nivelul apendicelui xifoid
-la 40 sapt FU coboara cu 2 degete sub apendicele xifoid
Daca masuram inaltimea FU putem calcula varsta sarcinii dupa formula VI=IU/4+1
Contraceptia:
Naturale Evitarea contactului sexual in perioada ovulatiei (evitarea cu 6 zile

inainte si 2 dupa ovulatie)
Bariera Prezervativ, capele, bureti cervicali, prezervativ feminin
Dispozitive i.u. Sterilete de Cu sau Ag diferite forme- T, spirala, bucle
Hormonale Estrogeni, etilenestradiol, mestranol procestative, norethindron,
legonorgestrol, desogestrel, gestodene
Contraceptia hormonala:
Orala Combinate: estrogenic, etinilestradiol+ un progestativ, levonorgestren,
desogestrel, gestoden, norgestimate
Simple: un progestativ, northisteron, levonorgestrenol, linestrenol
Injectabila Provestativ, medroxiprogesteron acetat depo, norethisteron enantat
Implant Bachete de silastic cu levonorgestrol
Contraceptia de urgenta se poate face administrand:

2 doze dintr-un preparat combinat de 100 mcg ethinylestradiol si 300 mcg levonorgestrel;
2 doze dintr-un prep simplu de levonogestrel 750mcg in primele 3 zile de la contactul
neprotejat.
Contraindicatii si efecte secundare ale contraceptivelor hormonale:
Contraindicatii Hemoragie uterina nediagnosticata
Tromboflebita
HTA
CC san
Epilepsie, Dz, boli hepatice, migrena, boli c-v, insuficienta renala,
depresie
Fumatoare
Sarcina
Efecte secundare HTA
Tromboflebita
Cardiopatie ischemica
Dislipidemie
Migrena
Edeme
Oboseala
Depresie
Contraceptia masculina: folosirea prezervativului sau vasectomie
Infertilitatea:
Cauzele infertilitatii la femei:
Anomalii cervicovaginale Hipoplazie cervicovaginala, vaginite, cervicite, rupturi de col
uterin, adenomatoza colului uterin
Anomalii uterine Agenezie uterina, uter bicorn, hipoplazie uterina,
endometrite, fubrom uterin
Factori tubari Salpingite, aderente tubare, corpi straini intratubari
Factori ovarieni Ovar polichistic, ovare paupere, distrofii ovariene
Factori endocrini Snd Simonds,
Snd Sheehan,
Snd amenoree-galactoree
Cauzele inferitilitatii la barbati: (se solicita spermograma)

-tulburari in formarea spermatozoizilor (malformatii, boli infectioase)
-producerea unor spermatozoizi anormali
-tulburari in desfasurarea actului sexual
Examenul de bilant al tanarului de 20 ani:
Anamneza: APF (mestruatie, sarcini), APP(boli infectioase, BTS,traumatisme, interventii),

CMV (situatia familiala, scolara, nivel de aspiratie, fumat, alcool, droguri), AHC
Examen fizic : ex general, tip constitutionale, tegumente, I, G, circumferita torace,abdomen;
extremitati, mimica, miscarea ochilor, reflexe pupilare, cavitate bucala (dentitia), ggl
cervicali, tiroida, aparat respirator, deformari CV, semne de rahitism, examinare sani, aparat
c-v, TA, examinare abdomen, organe genitale, sistem nervos, motilitate, tonus muscular,
articulatii, stare psihica, memoria, atentia, capacitatea de invatare, comortament, adaptare in
colectivitate, respectarea normlor sociale.
ADULTUL MATUR (35-50 ANI)
La 35 ani adultul are o profesie si slujba stabila, are de obicei locuinta lui si e independent
dpdv economic si social. Adultul matur are de obicei cel putin un copil scolar.
Nevoi energetice :
Activitate Exemple Barbati kcal/24h Femei
Usoara Functionari, profesori, avocati, medici, 2500 2000
Medie Industria usoara, munca mecanizata, militari 3000 2200
Grea Mineri, otelari, turnatori, dansatori, sportivi 3500 2600
Exceptionala Pietrari, taietori lemne, sport performanta 4000 3000
50-60% hidrocarburi
15-25% lipide
10-15% proteine
30% din cosumul bazal e folosit de sist muscular

25% de organele abdominale
20% de creier
10% de inima
Adultul matur are o capacitate fizica si intelectuala maxima. Ele incep sa scada in jurul
varstei de 35 ani. Intra in rutina. Evita stresul. Este mai eficient decat adultul tanar.
Capacitatea de reproducere a femeii incepe sa scada, ramane mai greu insarcinata,
morbiditate fetala de 5 ori mai mare dupa 40 ani.
Menopauza (40-45 ani):
Femeia se naste cu 1-2mil foliculi ovarieni din care, la varsta pubertatii mai are 2-300.000, iar
la menopauza ramane cu 500-1000 foliculi ovarieni. Foliculii ramasi sunt mai putin sensibili
la actiune hormonilor gonadotropi. De aceea, in timp ce estrogenii si progesteronul scad, FSH
si LH cresc, astfel ca la un moment dat, scaderea hormonilor ovarieni duce la intreruperea
ciclului menstrual si atrofia tractului genital.
In timp ce pubertatea e declansata de scaderea sensbilitatii centrilor hipotlamici la actiune
frenatoare a estrogenilor circulati ceea ce duce la cresterea scretiei de GRH, de FSH si LH;
menopauza este declansata de scaderea sensibilitatii ovarelor la actiunile FSH si LH, ceea ce
va duce la o scadere a productiei de estrogeni si progesteron. Scaderea estrogenilor va
influenta alti hormoni cum sunt TSH, ACTH, GH, ducand la hipercorticism,
hiperandrogenism cu ingrosarea vocii, hirsutism, crestere in greutate. Femeia poate acuza
tulburari genitale, tulburari generale (neuropsihice, c-v, metabolice) osteoporoza,
ateroscleroza.
(PUBERATE -> GRH, FSH, LH cresc prin scaderea sensibilitatii centrilor hipotalamici la
actiunea frenatoare a estrogenilor circulanti
MENOPAUZA -> estrogeni si progesteron scazuti prin scaderea sensibilitatii ovarelor la
actiune FSH si LH)
Tuburari clinice in menopauza:

Neuropsihice Iritabilitate, cefalee, labilitate afectiva, insomnie, depresie, anxietate,
fatigabilitate
Genitale Menometroragie, hiperplazie endometriala, atrofe uterina, vulvo-
vaginite, dispareunie, prurit
Cardio-vasculare Valuri de caldura, transpiratii, dureri precordiale, creste TA
Metabolice Creste lipemie, creste colesterolul , scade toleranta la glucide,
crestere in greutate, osteoporoza
Pentru a reudce riscul pe care il au h steroizi unii autori au recurs la trat cu Raloxifen
(agonist-antagonist al recepturilor estrogenici). El este agonist pe structurile scheletice si
metabolice (previne aparitia bolilor c-v si osteoporozei) si antagonist pe organele genitale
(previne cc genital)
Cresterea incidente bolilor cronice:
La adultul matur apar artrozele, angina cardiaca, IM, cc san, cc col uterin, adenoame, cc
prostata.
In aceasta perioada incep sa se menifeste clinic bolile care au avut o istorie naturala lunga,
cum ar fi etroscleroza, HTA, boli metabolice (dz), reumatisme, incep semnele de cardiopatie
ischemica, arteriopatie obliteranta, peste 40 ani apare dz tip II.
Examenu de bilant al adultului de 40 ani:

Anamneza:APP, APF, AHC, CMV
Examen fizic:
-examen fizic general, tip constitutional, stare tegumente,G,I, circumferinta torace-abdomen
-extremitate cefalica: tegumente, ochi, miscarea ochilor, reflexe pupilare, ex cavitatii bucale,
dentitia, palpare ggl submandibulari, laterocervicali, tiroida
-aparat respirator: torace, deformari, miscari respiratorii, examinare sani, ggl axilari, percutie
auscultatie torace, tuse, dispnee
-aparat c-v: matitatea cardiaca, varful cordului, auscultatia cordului, sufluri, TA, AV, semne
cardiace (dureri precordiale, dispnee, palpitatii)
-aparat digestiv: abdomen, palpare, sensibilitate, ficat,splina, apetit, TI, scaunele
-aparat urogenital: loje renale, mictiunile, inspectia organelor, tuseu vaginal, ex valve, stare
uter si col uterin, eventuale leziuni, palparea ggl inghinali
-sistem nervos, motilitate, starea musculaturii, sensibiliatte, reflexe osteo-tendinoase, organe
de simt, vaz, auz
-examinarea extremitatilor, integritatea aparatului locomotor, mobilitate articulara
-stare psihica, atentia, memoria, comportament, reactia la stresurile psihice, tipul de
personalitate
Prenescenta/ varsta de mijloc (>50 ani)
Capacitatea motorie incepe sa scada de la 35 ani

Capacitatea de efort a inimii incepe sa scada de la 30 ani
Capacitatea pulmonara incepe sa scada de la 45 ani
Vederea incepe sa scada de la 40 ani
Pielea devine mai uscata, cu riduri, parul incepe sa cada, sa se albeasca, sa se rareasca
Inceputul fenomenelor de involutie este diferit de la individ la individ
Andropauza:
Incepe de la 50-55 ani pana la 60-65
Testicolul isi pierde treptat receptivitatea la hormonii gonadotropi -> scade secretia de
testosteron -> creste secretia hipofizara de FSH si LH -> involutia caracterelor sexuale
primare si secundare.
Se produce o rarire a pilozitatii, atrofierea corpilor cavernosi, penis mai retractat si hipoton,
musculatura scheletica se reduce in volum, creste cantitatea de tesut adipos (abdomen,
coapse) -> corp cuforma de tip feminin.
Accentuarea manifestarilor clinice ale bolilor cronice:
Manifestarile clinice ale bolilor cronice devin mai evidente
IM si AVC devin mai frecvente. 30% din IM apar inainte de 30 ani, 25% intre 60-70 ani, 5%
dupa 70 ani. Dupa 50 ani freste frecventa IM la femei.
Apar boli psihice: dementa presenila (Alzheimer)
Alzheimer afecteaza mai frecvent femeile. Apare mai rar la intelectuali.
Examenul de bilant la varsta de 60 ani:
Anamneza: AHC, APF (menopauza), APP (boli infectioase, internari, operatii, tratamente,
boli cronice), CMV
Examen fizic:
-examen fizic general, tip constitutional, stare tegumente,G,I, circumferinta torace-abdomen
-extremitatea cefalica: tegumente, leziuni, grade de atrofie, riduri, ochi, reflex pupilar,
cavitate bucala, dentitia, ggl, mobilitatea col vert cervicale,
-aparat respirator: torace, miscari respiratorii, auscultatie, sani, ggl subaxilari, percutia
toracelui, tuse, dispnee, dureri toracice
-aparat c-v: matitatea cardiaca, varful cordului, TA, AV, dureri precordiale, dispnee,
palpitatii, edeme
-aparat digestiv: abdomen, palpare, sensibilitate, durere, ficat, splina, ti, scaunele,
-aparat urogenital: loje renale, mictiuni, organe genitale, tuseu vaginal, ex cu valve, leziuni,
uter, col uterin, ggl inghinali, tuseu rectal la barbati (prostata)
-sistem nervos, motilitate, tonus muscular, sensibilitate, reflexe osteo-tendinoase,
-organe de simt: vaz, auz,
-ex extremitatilor, aparat locomotor, articulatii mobile, stare psihica, orientare, atenie,
memorie, comportament, depresie
Examinari paraclinice: glicemie, colesterol, tonometrie, ammografie, Babes-Papanicolau, eco
abd,audiometrie, oftalmoscopie, densimetrie osoasa,etc.
Etapa de varstnic (>60 ani-75 ani)

Modificari ale aparatelor si sistemelor odata cu inaintarea in varsta:
Scad Cresc
Aparat respirator Capacitatea viatala Volumul rezidual
Suprafata de schimb
Difuziunea gazelor
SaO2
Aparat circulator Debit cardiac TA
Capacitatea de efort
Elasticitatea vaselor
Permeabilitatea capilara
Aparat digestiv Secretiile digestive Prelungirea tranzitului
Flux sanguin intestinal
Flux hepatic
Asimilarea
Aparat excretor Filtrarea glomerulara
Reabsorbtia tubulara
Capacitatea de concentrare
Sistem endocrin Hormonii estrogeni FSH
Testosteronul LH
Hormonul de crestere
Aparat locomotor Masa musculara
Continutul mineral al osului
Glicoproteinele
Sistem nervos Viteza de conducere Rigiditate in gandire
Mediatorii sinapsei Stereotipia
Atentia,memoria, ritm ideativ
Organe de simt Acuitate vizuala, auditiva, gustul,
mirosul
Pielea Elasticitatea Colagenul
Continutul de apa Ridurile
Vascularizatia
Cauzele imbatranirii:
Genetice Programare genetica
Epuizarea telomerilor
Gene implicate in longevitate
Acumularea de erori
Scaderea capacitatii de separare a ADN
Moleculare Racemizarea aminoacizilor
Actiunea radicalilor liberi
Modificari ale substantei fundamentale
Enzimatice Creste activitatea enzimatica a pirofosfatazei hepatice,
monoaminooxidaza din creier
Scade activitatea fosfatazei acide, telomerazei
Celulare Modificarea raportului nucleo-plasmatic
Modificarea membranelor celulare
Alterarea mitocondriilor
Depunere de fuxina
Imunitare Scaderea limfocitelor, Ig, celulelor NK
Toleranta imunitara
Endocrine Scaderea h sexuali
Scaderea melatoninei
Scaderea dehidroepiandrosteronului
Creste rezistenta la insulina
Scade hormonul de crestere
Cibernetice Imperfectiunile mecanismelor de reglare
Alterarea informatiei
Scaderea capacitatilor antientropice
Parametrii care la un indivit adult aveau anumite valori, la batrani sufera modificari. De
aceea, MF care ingrijeste batrani trebuie sa stie ca valorile:
- TA, glicemia, colesterolul, ureea, acidul uric, creatinina si trigliceridele sunt de obicei mai
crescute
-proteinemia, sideruria,IG, limfocitele, leucocitele sunt mai scazute.
Criterii clinice de apreciere a varstei biologice:

Pielea Se atrofiaza, subtiaza, hiperpigmenteaza,devine scumos,uscat
La nivelul dermului scade clastina, se altereaza colagenul, scade
circulatia vasculara subcutanata
Adancirea santurilor, pete, keratoze senile (>50 ani, pete cu halou
inflamator pe fata si torace, prezinta risc de transformare in epitelioame)
Angioame senile(>50 ani), teleangiectazii, pete purpurice, ulcere torfice
Atrofia musculaturii subcutanate
Aparitia ridurilor, atarnarea tegumentelor in falduri
Persistenta pliului cutanat
Fanere Incaruntirea parului,rarirea, alopecia frontotemporala
Hiperpilozitate a orificiilor narine, conduct auditiv extern si regiunii
interspinoase la barbati, buzei superioare la femei
Ingrosarea si striatiunea unghiilor
Ochiul Riduri periorbitare, laba gastii, hiposecretie lacrimala, scleroza
cristalinului, gerontoxon, presbitia, cataracta senila, glaucom senil
Urechea Scaderea acuitatii auditive, acufene
Sistemul nervos Scaderea vitezei de reactie, bradikinezie, mers tarsit, rigiditate
musculara, tulburari extrapiramidale
Ap.cardiovascular Orizontalizarea matitatii cardiace
Intatirea zgomotelor cardiace, induratia si sepuirea arterelor periferice
Varice
Dispnee de efort
Ap. respirator Reducerea expansiunii toracice in inspir
Creste sonoritatea toracica
Alungirea expirului
Scurtarea apneei voluntare
Ap. locomotor Hipotrofia musculaturii scheletice
Reducerea mobilitatii articulare
Deformarea articulatiilor
Deformarea col. vert.
Ap.digestiv Pierderi dentare, atrofia papilelor linguale
Hipotonia peretelui abd
Ptoze viscerale, tendinta la constipatie
Reducerea secretiilor digestive
Ap.genital Involutia ovarului,diminuarea volumului uterin
Atrofia organelor genitale externe
Scaderea pilozitatii, atrofia mamara
Scaderea in dimensiuni a testicolelor, diminuarea libidoului
Impotenta sexuala
Modificari psihice Scaderea memoriei, incetinirea ritmului ideativ, modificari ale
dispozitiei, labilitate afective, tendinta la depresie
Modificari paraclinice produse de procesul de imbatranire:

1. <eritropoeza
2. < moderata a nr de hematii
3. Aparitia unor elemente sanguine anormale
4. Hipofunctie trombocitara
5. Aparitia incluziilor celulare
6. < azotului proteic celular
7. < metabolismului lipidic
8. <utilizarea glucozei
9. < metabolismul lipidic
10. <sensibilitatea la insulina
11. <toleranta la glucoza
12. <capacitatea de sinteza a proteinelor
13. <albuminele si globulinele
14. <secretia de h.tiroidieni
15. < secretia de progesteron
16. <secretia de estrogeni
17. <secretia de testosteron
18. >lipidelor serice
19. >colesterolul
20. >colagulabilitatea sanguina
21. >fibrinogenul plasmatic
22. >sectetia de gonadotropi
23. >sectetia de ACTH
24. >secretia de tireotrop
25. > proteinelor insolubile
26. > colagen
27. >ac.uric
Cresterea vulnerabilitatii oragnismului scade capacitatea de aparare a organismului

care ramane deschis la numerosi factori perturbanti. Astfel procesul de involutie fiziologica
favorizeaza aparitia anumitor boli.
Boli mai frecvent intalnite la batrani:
Ap. respirator Bronsita cr, Emfizem pulmonar, Bronsiectazii, CPC, CC bronho-
pulm, Bronhopneumonia, IR
Ap.circulator HTA, hTA, Cardiopatie ischemica, IM, Insuf cardiaca, Insuf
venoasa, Arterita obliteranta, Arterita temporala
Ap. digestiv Edentatia, Parotidita supurata, Diverticuli esofag, Reflux g-e,
Gastrita atrofica, Colecistita, Ocluzie intestinala, Ischemia
digestiva, Incontinenta anala
Ap. excretor Infectii urinare, Retentie de urina, Incontinenta urinara, Adenom
prostata, cc prostata, IRC
Ap. locomotor Artroze, Spondiloze, Osteoporoza, Fracturi, Coxartroza,
Gonartroza, Artoza umarului
Sistem neuropsihic Tulb.somn, Depresie, Melancolie, Dementa presenila, Alzheimer,
Pick, Demente senile, Ateroscleroza cerebrala difuza, Boala
Parkinson, AVC
Organe de simt Caratacta, Presbiopia, Glaucomull, Ulcer de decubit
Pielea Prurit senil, Keratoza senila, Angioame senile, Epitelioame,
Purpura, Ulcer trofic, Ulcer de decubit
Probleme medicale ale varstnicului: pensionarea, izolarea batranului, aparitia tulb

psihice determinate de internare in azil sau spital. Aceste tukburari duc la cresterea deceselor
in perioada ce urmeaza dupa pensionare.
Batranul (75-85 ani)
Apare accentuare proceselor de involutie , batranul fiind din ce in ce mai apatic,

apare insmnia noctura, somnolenta diurna, capacitatea de adaptare si de rezistenta a
organismului este foarte scazuta, in 30% din cazuri are nevoie de supraveghere permanenta.
Aprecierea gradului de incapacitate si dependenta a unui batran:
Mobilitatea Se poate deplasa singur in afara casei
Se poate deplasa singur in casa
Nu se poate deplasa singur
Se poate deplasa cu ajutorul unei persoane
Se poate deplasa cu scaun pe rotile
Imobilizat la pat
Scarile Urca si coboara singur scarile
Nu urca si coboara singur scarile
Poate urca si cobori cu ajutorul unei persoane
Nu poate urca sau cobori nici cu ajutor
Toaleta zilnica Isi face singur toaleta zilnica
Nu poate singur
Toaleta zilnica facuta de alta persoana
Imbracarea Se imbraca si dezbraca singur
Nu se imbraca si dezbraca singur
Trebuie imbracat si dezbracat de alta persoana
Alimentatia Isi poate pregati singur alimentatia
Nu isi poate pregati singur mancarea
Se poate alimenta singur
Nu se poate alimenta singur
Tubul digestiv Are controlul sfincerului anal
Nu are controlul sfincterului anal
Are scaun zilnic
Are nevoie de clisma
Urina Are control sfincterian vezical
Nu are control sfincterian
Sonda vezicala
Agravarea bolilor cronice: dupa 75 ani, batranul poate avea o serie intreaga de boli
cardiovasculare, nervoase, psihice, urinare, digestive etc.
Ateroscleroza progreseaza – afectand inima, sistem nervos, sistem divestiv si rinichi.
Alterari ale tesutului conjunctiv
Scade numarul de celule specializate in toate organele
Osteoporoza importanta- prin scaderea estrogenilor si reducerea activitatii fizice
Leziunile se vindeca mai greu
Vigilenta imunitara scade- infectii grave, cresterea de tumori (>75%din epitelioame apar la
batrani, >80 ani aprox 95% au adenocarcinom de prostata
Caderile, tulburarile psihice si incontinenta urinara sunt una din cele mai importante
probleme ale geriatriei.
Escarele sau ulcerele de decubit- 30%din batranii imobilizati fac escare (=rezultatul unei
necroze produse de presiunea tesuturilor cuprinse intre planul osos si planul dur al patului.
Apar frecvent in zona sacrata, calcai uneori in zona posterioara a toracelui caracterizata
printr-o laca eritematoasa care dupa 4-5 zile se transforma in necroza -> cavitate care poate
ajunge la periost.Prognosticul e sumbru. Profilaxie – schimbarea periodica a pozitiei, utilizare
colacilor de cauciuc, saltele speciale, curatirea regulata a pielii si lenjeriei.
Longevivul
6.NEVOILE MEDICALE ALE DIFERITELOR ETAPE DE DEZVOLTARE
Cunoasterea de catre MF a principalelor nevoi medicale ale omului sanatos in

diferite etape ale vietii:
Intrauterina Asigurarea dezvoltarii normale a fatului

Identificarea si combaterea factorilor de risc
Alimentatia corespunzatoare a gravidei
Evitarea carentelor alimentare, stil de viata corespunzator
Admin.Fe si Vit .D
Tratamentul bolilor preexistente sarcinii
Evitarea bolilor infectioase,a toxicelor, alcool, tutun, droguri, medicamente
Depistarea bolilor genetice
Urmarirea dezvoltarii fatului, prezentatia fatului, asistenta la nastere
Nou-nascutul Evaluarea starii de sanatate
Asigurarea unei ingrijiri corespunzatoare, alimentatie corecta
(san+diversificare)
Depistarea factorilor de risc
Prematuritatea, dismaturitatea
Vaccinarea obligatorie
Urmarirea dezvoltarii psihosomatice
Sub 1 an Asigurarea unei ingrijiri corespunzatoare
Asigurarea alimentatiei corecte (san +diversificare)
Evitarea carentelor alimentare
Identif si combaterea factorilor de risc
Vit D prevenirea rahitismului, Fe prevenirea anemiei
Climat afectiv
Vaccinari
Urmarirea dezvoltarii psihosomatice a copilului
Copil mic Asigurarea unei ingrijiri corespunzatoare
1-3 ani Identificarea si combaterea fac de risc
Alimentatie corespunzatoare, evitarea carentelor alimentare
Climat afectiv
Insusirea unor deprinderi igienice
Efectuarea vaccinarilor
Urmarirea dezvolatrii psihosomatice a copilului
Prescolar Asigurarea unei ingrijiri corespunzatoare
4-6 ani Identificarea si combaterea fac de risc
Alimentatie corespunzatoare, evitarea carentelor alimentare
Climat afectiv
Insusirea unor deprinderi igienice
Efectuarea vaccinarilor
Adaptarea la colectivitate
Prevenirea accidentelor si bolilor
Urmarirea dezvolatrii psihosomatice a copilului
Scolar mic Asigurarea unor conditii corespunzatoare
7-10 ani Alimentatie corecta, vitarea carentelor
Educatie sanitara, deprinderi igienice
Adaptarea la programul scolar, evitarea suprasolicitarilor
Respectarea orelor de odihna, repaus activ, somnul
Vaccinarile
Respectarea normelor de igiena scolara
Exercitii fizice
Prevenirea accidentelor si bolilor
Pubertatea Asigurarea unor conditii corespunzatoare

Educatie sanitara
Respectarea unui ritm de viata corespunzator
Evitarea tutunului, alcoolului, drogurilor, BTS
Practicarea ex fizice
Urmarirea dezvolatrii psihosomatice si sexuale a copilului
Socializarea copilului
Adolescenta Asigurarea unor conditii corespunzatoare
Educatie sanitara
Evitarea tutunului, alcoolului, drogurilor, BTS, a unor sarcini nedorite
Masuri de contraceptie
Urmarirea dezvolatrii psihosomatice si sexuale a copilului
Adaptarea la viata sociala si respectarea normelor sociale
Adultul tanar Asigurarea unor conditii corespunzatoare
19-35 ani Alimentatie corecta
Educatie sanitara
Masuri de contraceptie
Insusirea cunostintelor necesare pentru cresterea copilului
Pregatirea pentru casatorie
Controlul starii de sanatate a tinerei femei in vederea sarcinii
Adaptarea tinerilor la viata familiala
Adult matur Asigurarea unor conditii corespunzatoare
35-50 ani Alimentatie corecta
Educatie sanitara
Insusirea cunostintelor necesare pentru cresterea copilului
Respectarea orelor de odihna
Asigurarea unui climat familial corespunzator
Presenescenta Identificarea si combaterea factorilor de risc
51-60 ani Respectarea unui stil de viata corespunzator varstei
Asigurarea unui climat familial corespunz
Evitarea consumului de toxice
Depistarea precoce a bolilor cronice
Tratament corespunzator al bolilor cronice in vederea prevenirii complicatiilor
Determinarea varstei biologice
Incetinirea procesului de imbatranire
Depistarea semnelor de moenopauza
Combaterea osteoporozei
Sustinerea psihologica a individului
Urmarirea starii de sanatate
Varstnicul Identificarea si combaterea factorilor de risc
Asigurarea unui climat familial corespunz
Depistarea precoce a bolilor cronice
Combaterea depresiei
Sistinerea psihologica
Adaptarea la statusul de pensionar
Desfasurarea unei oarecare activitati
Batranul Identificarea si combaterea factorilor de risc
Depistarea precoce a complicatiilor
Combaterea depresiei, a stresului provocat de moartea partenerului, combaterea
singuratatii
Sustinere psihologica a batranului
Longevivul Supraveghere continua
>85 ani Tratament corect al bolilor cronice si comlicatiilor aparute
Respectarea unui regim igieno-dietetic
Combaterea tulburarilor psihice de involutie
Sustinere psihologica
Efectuarea tratamentelor paliative si terminale
Doar 1-2% din populatia totala ajunge sa depaseasca varsta de 85 ani

1 din 5 batrani peste 80 ani prezinta semnele bolii Alzheimer
Ingrijiri paliative si terminale- moartea e un femonem bioogic inevitabil. E nevoie de
asigurarea nevoilor fundamentale de confort, igiena, combatere a durerii, de comunicare si de
respect.
Medicul apreciaza decesul in functie de disparitia pulsului, respiratiei, a vietii de reatie, a
refelxelor si de instalare a hipotoniei.
La inceput apare moartea clinica (durata 3-5 min) -> modificari ireversibile cerebrale
(creierul e cel mai sensibil la lipsa de O2, nu rezista mai mult de 5 min fara oxigen). Inima
rezista 1-2 ore fara O2. De aceea moartea cerebrala poate fi considerata cel mai precoce semn
al mortii biologice
7.PROMOVAREA SANATATII
Reprezinta un proces de imbunatatire/intarire a starii de santate si se carcterizeaza prin

identificarea si combaterea factorilor de risc in vederea prevenirii imbolnavirilor si cultivarea
factorilor sanogenetici si educarea sanitara a individului
Mijloace de promovare a sanatatii:
Prevenirea imbolnavirilor Identificarea si combaterea factorilor de risc
Combarerea fact de risc interni si externi
Combaterea fumatului, consumului de alcool
Preventia specifica
Supravegherea medicala a individului sanatos
Examen de bilant
Supravegherea medicala a colectivitatii
Combaterea poluarii si a rezervoarelor de virus
Cultivarea factorilor sanogenetici Respectarea unei alimentatii rationale
Utilizarea factorilor naturali
Calirea organismului
Practicarea exercitiilor fizice
Antrenamentul
Respectarea perioadelor de odihna
Adoptarea unui stil de viata cat mai adecvat
Educatia pentru sanatate Normele de igiena
Prevenirea si combaterea fact de risc
Combaterea fumatului, consumului de alcool
Alimentatia rationala
Prevenirea bolilor infectioase, cronice
Prevenirea si combaterea cc
Depistarea precoce a imbolnavirilor
Mijloace de imbunatatire a starii de sanatate
Activitatea de prevenire a imbolnavirilor:

Identificarea si combaterea factorilor de risc:
-factori interni – varsta – joaca un rol important in aparitia HTA, cardiopatiei ischemice,cc
- sexul – cardiopatia ischemica e mai frecventa la barbati
- factori genetici – cardiopatia isch, cc san, spondilita anchilozanta,
schizofrenie etc. nu pot fi infuentati
Preventia specifica:
Vaccinarea – impotriva unor boli infectioase – TBC, difterie, febra tifoida, poliomielita,
rujeola, rubeola, tetanos, hepatita B,etc
Administrarea de iod pt prevenirea gusei endemice tireopate
Administarea de flor pt prevenirea cariilor dentare
Administarea de vit D pt prevenirea rahitismului
Cultivarea factorilor sanogenetici:

Respectarea unei alimentatii corespunzatoare: valoarea calorica a ratiei alimentare trebuie
calculata in functie de varsta si activitatea fizica. Ratia alimentara trebuie sa asigure
20kcal/kg/zi in conditii normale, 25kcal/kg/zi in activitate usoara, 30 kcal/kg/zi in activitate
fizica moderata.
50-60 % din nevoile calorice sa fie asiguare de glucide (paine, paste, orez, mamaliga, cereale,
cartofi,fructe, legume)
20-30% de lipide (uleiuri vegetale, mai putin de origine animala)
10-15% de proteine (carne, lactate,oua)
Continut scazut de colesterol, zaharuri rafinate, sare
Continut crescut de fructe, legume, fibre
Alimentatia citoprotectoare/ Alimantatia functionala:

Produsele vegetare cu continut bogat de saruri minerale, vitamine, caroten, bioflavone,
lecitina, fitosteroli, fibre alimentare, antioxidanti au rol in prevenirea si tratamentul unor boli.
Pestele oceanic (acizi grasi polinesaturati), ac cicosapentanoic, proteine de calitate
superioare, vitamilele liposolubile pot contribui la scaderea colesterolemiei si cresterea HDL
Lactatele ce contin proteine de calitate superioara, fosfolipide, minerale si vitamine
contribuie la mineralizarea scheletului, prevenirea osteoporozei, scaderea colesterolului,
inhibarea secretiei de ac clorhidric.
Laptele fermentat(iaurt, chefir, branzeturi fermentate)-contine germeni biologici
bifilobacterii, bifidum breve si infantis, lactobacili, casei, acidophilus, termophilus au actiune
antiinfectioasa, trofica, de modulare a metabolismului lipidic si stimularea apararii imunitare
Bifilobacteriile stimuleaza limfocitele T si B -> sinteza crescuta de IgA si IgM
Lactobacilii stimuleaza secretia de citokine si interferon
Laptele fermentat are efect trofic asupra mucoasei intestinale -> reduce permeabilitatea
mucoasei si aderenta microbilor la mucoasa intestinala. Are efect antimutagenic,
anticanceros, scad colesterolul
Rolul terapeutic al unor alimente:

Antidiareic Orez, afine, chimen, ceai negru, menta, ghimben
Antialergic Cafea, piper, ardei, usturoi, ceapa, curmale, stafide, ghimben
AntiHTA Telina,peste oceanic, usturoi,ceapa, grepfruit, ulei masline
Antiinflamator Ceapa, piper, ananas, peste oceanic, ghimben
Anticoagulant Ceai negru, struguri, vin rosu, pepene, peste oceanic
Antidepresiv Ceai negru, ciocolata, salata, sunatoarea, cereale, nuci, fructe de mare
Diuretic Patrunjel, telina, pepene, anason, coriandru, ceapa, ceai negru
Antiulceros Varza, conopida, banane, smochine, naap, ghimben
Carminativ Anason, busuios, musetel, marar, piper, salvie
Antiinfectios Mere, afine, usturoi, ceapa, lamaie, salvie, vin rosu, menta, struguri
Substitutia hormonilor Soia, ananas, brocoli, varza, conopida, morcovi, cafea, chimen, anason
estrogeni
Antiosteoporoza Lapte, branza, iaurt, fructe, legume, soia, nuci, alune
Anticanceros Varza, conopida, brocoli, sfecla, ceapa, usturoi, citrice, rosii, soia, ceai
negru, vin rosu
Consumul de sare: risc pentru HTA
Practicarea exercitiilor fizice:

Sedentarismul contribuie la aparitia aterosclerozei, HTA, obezitate
Capacitatea de efort este cel mai bun predictor al mortalitatii masculine, cresterea cu 1MET a
capacitatii de efort duce la cresterea cu 12% a sanselor de supravietuire
Ajuta la scaderea nivelului de catecolamine, scade tonusul simpatic, scade VDL, creste HDL,
creste NO(rol vasodilalator), scade TA.
Recomandari pentru individ sedentar – 30-40min plimbare de 4-5 ori/sapt
Creste viabilitatea miocitelor si duce la ameliorarea microcirculatiei inimii
Imbunatatirea stilului de viata:

Renuntarea la fumat, consum de alcool, obiceiuri alimentare necorespunzatoare (ratia
alimentara, modul de preparare, ritmul alimentatiei), sedentarism, nerespectarea perioadelor
de odihna, viata agitata, reactii neadecvate la stres si promiscuitate sexuala
Educatia pentru sanatate:

Presupune un compex de masuri tehnico-organizatorice care vizeaza cresterea gradului de
cultura sanitara a individului in vederea practicarii unor comportamente capabile sa asigure
pastrarea si imbunatatirea starii de sanatate.
Trebuie sa se adapteze problemelor medicale ale individului respectiv, nivelului de cultura si
intelegere.
Se poate face in unitati prescolare, scolare, intreprinderi, spitale, cab medicale, individual,
mass-media, brosuri.
Ar trebui sa inceapa cat mai timpuriu- spalat pe maini, ritm de alimentatie, odihna, igiena
scolara, efectuarea lectiilor, folosirea timpului liber, igiena intima, prevenirea BTS,
combaterea fumat,alcool,droguri, practicarea sportului, etc.
Principalele caracteristici ale unui stil de vita corespunzator:

-evitarea factorilor de risc si patogeni
-respectarea normelor igienico-sanitare
-respectarea masurilor de igiena personala si de locuinta
-evitarea fumatului, alcool,
-alimentatie rationala, compozitie echilibrata a ratiei alimentare, piramida alimentara
respectata
-aport corespunzator de glucide,lipide, fructe, legume, fibre,
-adaptarea valorii calorice la nevoile organismului
-consum redus de sare
-prepararea corespunzatoare a alimentelor, evitarea alimentelor iritante,
-repartizare corecta a alimentatiei
-respectarea ritmului si a orelor de masa
-combaterea sedentarismului
-practicarea exercitiului fizic – 30 min/zi plimbare, exercitii de intretinere,
-odihna activa, respectarea perioadelor de odihna si orelor de somn
-cultivarea atitudinii optimiste
-stabilirea unor proiecte pe viitor
-evitarea izolarii
-cultivarea relatiilor de prietenie
-atitudine de intelegere si toleranta
-trairea bucuriilor simple, aprecierea frumusetilor naturii
-cultivarea factorilor spirituali
-cultivarea artei, muzicii, literaturii
-efectuarea controalelor medicale periodice
Continutul educatiei pentru sanatate in functie de varsta individului:

Prescolari Insusirea deprinderilor de igiena perrsonala
Spalat pe maini, dinti
Pieptanat, baia
Alimentatia
Ingrijirea generala
Prevenirea accidentelor
Miscarea fizica, jocul
Scolari Aprofundarea deprinderilor de igiena personala
Igiena scolara
Invatatul
Alimentatia
Sport, odihna
Calirea organismului
Programul zilnic
Prevenirea bolilor infectioase
Importanta vaccinarii
Tineri Respectarea masurilor de igiena personala
Alimentatia
Sport,odihna
Calirea, antrenamentul
Notiuni de sexologie, igiena intima
Prevenirea BTS
Graviditatea, avortul
Evitarea futun, alcool, droguri
Stil de viata sanatos
Gravide Igiena sarcinii, alimentatie corespunzatoare
Dezvoltarea intrauterina a fatului
Tulburari in timpul sarcinii
Evitarea fact de risc
Regim de viata si munca
Medicamentele si sarcina
Pregatirea pentru nastere
Leuzia
Ingrijirea nou-nascutului, alimentatia sugarului (la san)
Adulti Respectarea normelor de igiena personala
Combaterea fact de risc, fumat, alcool
Combaterea sedentarismului
Ex fizice, antrenament
Alimentatie rationala
Stil de viata sanogenetic
Primele semne de imbolnavire, depistarea precoce a bolilor
Prevenirea si combaterea cancerului
Batrani Combaterea factorilor de risc
Combaterea procesului de imbatranire
Manifestarile clinice ale bolilor cronice
Tratamentul bolilor cronice
Preventia complicatiilor
Educatia terapeutica a pacientului
Programul de viata a batranului
Importanta modificarii stilului de viata:

Respectarea unei diete vegetariene , cu reducerea grasimilor sub 10% din ratia calorica, prin
practicarea ex fizice, plimbari 30min/zi, managementul stresului, tehnici de respiratie, de
relaxare, princultivarea relatiilor de comunicare si prietenie, combaterea fumatului, alcoolului
s-a inregistrat o scadere cu 90% a crizelor de angina pectorala, si s-a obtinut o reversibilitate
a leziunilor aterosclerotice.
Factori implicati in promovarea sanatatii:
MF, mass-media, cadre didactice,autoritati locale, biserica etc.

MF are rolul de a sesiza problemele medicale, de a intocmu programe concrete de promovare
a sanatatii, de a implica indivizii in procesul de promovare a sanatatii populatiei.
8.DIAGNOSTICUL STARII DE SANATATE
Starea de sanatate nu poate fi apreciata numai pe baza factorilor subiectivi sau

obiectivi care intervin in mentinerea ei. Pentru a putea ajunge la acea stare de bine. Fizic,
psihic si social, toti factorii subiectivi si obiectivi, care se afla intr-o interdependenta
reciproca, trebuie sa conlucreze si sa se suprapuna perfect.
Pentru a putea mentine starea de sanatate, organismul uman trebuie sa se adapteze
mediului fizic, biologic si social in care traieste.organismul dispune de foarte multe
mecanisme de reglare, incepan de la mecanismele gentice care lucreaza prin programare,
continuand cumesanisme de feedback, care lucreaza prin corectarea erorilor si cu mecanisme
de feedbefore, care lucreaza prin prevenirea erorilor, facand astfel posibila indeplinirea
programului genetic -> organismul reuseste sa se opuna factorilor perturbanti (factori de risc
si patogeni)care ar putea afecta sanatatea individului.
Criterii de stabilire a starii de sanatate:
Criterii negative Absenta bolilor manifeste
Absenta bolilor care evolueaza in crize sau pusee
Absenta bolilor asimptomatice
Absenta factorilor de risc
Criterii pozitive Dezvoltare morfologica normala
Functionarea normala a organelor
Parametri biologici normali
Comportament normal
Vigoare si adaptabilitate
Criterii statistice Incadrarea parametrilor intre anumite limite statistice
Corespondenta comportamentului cu normele admise in societatea
respectiva
Variatii statistice de la o societate la alta
Gradele de sanatate:
Sanatate ideala Absenta Absenta semnelor de boala

Absenta fact de risc
Prezenta semneor pozitive
Vigoare si rezistenta deosebita
Sanatate deplina Absenta Absenta semnelor de boala
Absenta fact de risc
Date clinice si paracl normale
Prezenta semnelor pozitive
Sanatate Stadiu de Prezenta fact de risc
satisfacatoare susceptibilitate Absenta semnelor de boala
Date clinice si paracl in limite normale
Sanatate Stadiu preclinic Prezenta fact de risc
indoielnica Semne vagi de boala
Datele clinice si paracl ating limita maxima a
normalului
Sanatate Stadiu incipient Prezenta fact de risc
subminata Prezenta semnelor de boala
Modificari biologice minore
Sanatate Stadiu manifest Prezenta fact de risc
compromisa Modificari clinice si paraclinice caracteristice
Sanatate Stadiu decompensat Leziuni ireversibile
pierduta Tulburari de adaptare
Aparitia complicatiilor
9.TRECEREA DE LA STAREA DE SANATATE LA STAREA DE BOALA
Notiunea de boala:
Boala reprezinta o tulburare de echilibru dintre fluidele organismului (Hipocrate), deviere de
la normal a functiilor organismului (Galenus), este rezultatul unor tulburari (Morgagni si
Virchov), este rezultatul factorilor de risc interni si externi. Boala apare ca rezultat al actiunii
agentilor patogeni asupra organismului, precum si a reactiei organismului la actiunea
factorilor patogeni sau de risc.
Individul care prezinta niste factori de risc, chiar daca nu are simptomatologie, nu mai poate
fi considerat chiar atat de sanatos ca unul fara factori de risc.
Evolutia asimptomatica a bolii:
Foarte multe boli pot evolua o perioada asimptomatic (HTA, DZ, ASC,CC). Alte boli pot
evolua in accese, pusee, crize (ulcer g-d, astm br.,epilepsie,migrena). In unele boli
manifestarile clinice nu sunt proportionale cu gravitatea bolii (cc). Alte boli au manifestari
clinice mai dramatice decat substratul patologic (migrena oftalmoplegica, spasmofilia,
isteria). De aceea individulpoate sa fie mai bolnav sau mai sanatos decat pare la prima
vedere.
Existenta unor simptome care nu sunt expresia unei boli:
Exista o serie intreaga de simptome izolate, care nu se incadreaza in tabloul clinic al unei
boli;
Exista simptome cu caracter reactiv, ca raspuns la niste solicitari ale organismului, ce
determine o stare neplacuta,discomfort, dar care sunt trecatoare si nu duc la aparitia unei boli,
asa cum se intampla in stres.
Intersectia dintre boala si sanatate:
Sanatatea este rezultatu luptei permanente dintre mecanismele de reglare si de aparare ale
organismului si numerosi factori perturbanti, factori de risc si factori patogeni care atenteaza
in permanenta la sanatatea omului.
Uneori aceste mecanisme de reglare cedeaza brusc(soc anafilactic), cedeaza treptat
(deficiente imunitare), functioneaza la alti parametri (HTA).
Starea subiectiva de sanatate nu coincide intotdeauna cu starea obiectiva. Boli cu evolutie
clinic minora (HTA,ASC, CC b-p/stomac/colon/san/col/hepatic, GNF cr, limfoame,LES,
SIDA, DZ,etc)
Rezistenta mecanismelor de reglare:
Desi asupra organismului actioneaza in permanenta o serie de factori perturbanti, factori de
risc sau factori patogeni, de obicei ele reusesc sa faca fata solictarilor. Cand mecanismele de
reglare cedeaza, incep sa apara primele semne de boala.
Punctul de plecare este reprez de suprasolicitarea mecanismelor de reglarede catre fact de risc
si se poate desfasura asimptomatic o buna perioada de timp.
s-ar putea ca sanatatea perfecta sa nici nu existe, din moment ce sanatatea este o stare de
echilibru intre organism si mediu. Dar nici despre boala nu poate fi vorba atata timp cat
mecanismele de regalre reusesc sa faca fata situatiilor.
Boala ca rezultat al tulburarii proceselor de reglare:

Boala reprezinta in cele din urma o tulburare a proceselor de reglare .cand devine clinica,
boala a scos deja din functiune nu numai mecanismul de reglare, ci si de compensare si de
suplinire a mecanismelor tulburate:
HTA Sunt tulburate mecanismele de feedback si feedbefore.
In mecanismul de feedback: tulburari ale traductorilor, ale centrilor de
comandasi ale organelor de executie
In mecanismul de feedbefore: tulb ale procesului de evaluare a
semnalelor primite pe care le considera mai periculoase decat sunt
ASC Reglarea lipemiei nu dispune de mecanisme de feedback atat de
perfectionate cum sunt cele re reglare a glicemiei
CC Este afectata informatia genetica, apoi mecanismele de supraveghere
imunitara a structurilor proprii, care fac posibila tolerarea unor structuri
alterate pana la distrugerea sistemului biologic
DZ Sunt afectate mecanismele de feedback de reglare a glicemiei, precum
si mecanismele de compensare care nu mai pot corecta glicemia
Semnificatia fiziopatologica a manifestarilor clinice:

Cand apar anumite simptome, acestea sunt expresia unor tulburari fiziopatologice.
MF este obligat nu numai sa descopere semnele clinice ale bolii, ci si semnificatia
fulburarilor fiziopatologice si anatomopatologice.
Ex: obezitatea abdominala poate ascunde un sindrom metabolic caracterizat de o insulino-
rezistenta, hiperinsulinism, scaderea tolerantei la glucoza, hopertrigliceridemie, scaderea
HDL, hiperuricemie,HTA,DZ,cardiopatie ischemica.
Neliniaritatea dintre modificarile biologice si manifestarile lor clinice:
MF vine in primul rand in contact cu manifestarile clinice ale bolii, dar asta nu inseamna ca
trebuie sa aprecieze gravitatea bolii doar in functie de manifestarile clinice. Nu trebuie sa ii
considere sanatosi pe cei care nu acuza niciun simptom si sa nu aprecieze gravitatea bolii in
functie de acuzele subiective ale bolnavului.
Ex: in LES, manifestarile clinice nu sunt intotdeauna paralele cu modificarile moleculare
(poate creste VSH,scaderea complementului fara a se inrautati simptomatologia si invers).
Astfel nu toate modificarile de la un anumit nivel vor ajunge la nivelul urmator. Se poate
intampla ca modificarile de la nivelul molecular sa fie compensate de mecanismele de la
celelalte nivele si sa nu se manifeste clinic.
Conceptul de bolnav:
MF se ocupa mai mult de bolnav, nu de boala cum se ocupa medicii specialisti.
Conceptul de boala nu se suprapune complet peste cel de bolnav.
Pot exista tulburari moleculare si de organ care sa nu se manifeste clinic si atunci notiunea de
boala nu se suprapune cu cea de bolnav (Boala Alzheimer)
Conceptul de bolnav e legat de manifestarile clinice si consecintele psihosociale.
Conceptul de bolnav presupune acceptarea bolii.Pacientul se va considera bolnav atunci cand
boala il influenteaza (durere, reducerea capacitatii de miscare, de efort). Acceptarea bolii ii
modifica comportamentul, acesta se retrage partial/total din activitate, se va prezenta la
medic.
Boala ii afecteaza bolnavului posibilitatile de a-si indeplini rolurile sociale. De multe ori
individul e tentat sa se considere bolnav pentru a se bucura de statutul de bolnav, pentru a se
eschiva de obligatiile sociale
MECANISME DE TRECERE DE LA STAREA DE SANATATE LA CEA DE BOALA
Modalitati de trecere de la starea de sanatate la starea de boala:

Se poate face repede sau mai incet, prin afectarea structurii sau functionarii mecanismelor de
reglare, uneori prin somptomatologie evidenta, alteori nu.
Afectarea structurii Acute Asimptomatice

Supraacute Manifestari minime
Afectarea functiilor Supraacute Manifesstari obisnuite
Cronice Manifestari majore
1Modalitatea de debut:
Boli supraacute (rapid, cateva minute)- soc anafilactic,edem glotic,embolie
pulmonara,hemoragie cerebrala, hematemeza, stop cardiac,lipotimia, avc
Boli acute (ore,zile) -PNF, pleurezie,pneumonie, meningita, otita, urticarie, rujeola, etc
Boli cronice (luni,ani) -HTA,ASC,cc, schizofrenie, ciroza, psoriazis,astm bronsic etc
1.2Istoria naturala a bolii:

ASC- evolutie de-a lungul a catorva decenii. Dupa unii autori incepe in perioada intrauterina.
Dupa nastere apare hipercolesterolemia familiala. In decada a doua – factori de
risc:alcool,fumat, apoi stres,sedentarism, obezitate
2Mecanisme implicate in procesul de trecere de la starea de sanatate la starea de

boala:
Genetice Reglare prin programare

Constituirea structurilor proprii
Programele de functionare
Imunitare Monitorizarea structurilor proprii
Eliminarea structurlor straine/modificate
Metabolice Asigurarea nevoilor plastice si energetice
Neutralizarea produselor toxice
Neuroendocrine Coordonarea relatiilor dintre organe
Integrarea functiilor organism ului
Stresul fizic si psihic Cresterea capacitatii organismului de a face fata factorilor
stresanti
Sacrificarea homeostaziei
Riscul de a nu mai putea reface homeostazia
Psihosomatice Tipuri de personalitate
Conflicte interne
Proiectia somatica
Antiinfectioase Apararea nespecifica,mecanica, umorala si enzimatica
Apararea imunitara,umorala si celulara
Inflamatorii Reactia umorala, tisulara si celulara
Limitarea leziunilor si agresiunilor
Stresul oxidativ Productia de radicali liberi agresivi
Ataca membranele, ADN si proteinele
Cibernetice Pastrarea homeostaziei
Mecanisme de feedback si feedbefore
Informationale Tulburarea aparatului informational
Tulb prelucrarii si transmiterii informatiilor prin organismul
uman
Integrative Solidarizarea aparatelor si organelor
Compensarea deficientelor
Suplinirea functiilor
Tulburarile schimbului cu Aparitia carentelor,
mediul Cresterea aportului/ nevoilor
Carente afective, frustrari
Traumatice Afectarea fizica a structurilor (contuzii,plagi,luxatii,arsuri)
3Afectarea mecanismelor de reglare prin programare:

Programul organismului uman (programul mostenit) se gaseste in genom. Dupa acest
program se construiesc toate structurile si moleculele organismului. De multe ori acest
program e tulburat in boli genetice (anomalii cromozimiale), tulburari moleculare, tulb
poligenice, tulb mitocondriale.
3.1 Anomalii cromozomiale:
3.1.1.Anomalii numerice:
Autosomale: Snd Down (trisomia 21) -retard mintal, anomalii cardiace, hipotonie
Snd Pata (trisomia 13) – retard mintal,microoftalmie)
Snd Edward (trisomia 18) – retard mintal
Legate de cromosomii sexuali:S.Turner (monosomia cromoz X) – femeia are 1 cromoz X
Trisomia cromoz X-femeia are mai mult de 2 cromoz X
Snd Klinefelter-barbatul are 2 cromz X si un cromox Y
Snd cromozomului Y dublu-barbat cu 1 cromoz x si 2 Y
3.1.2.Modificari ale structurilor cromozomilor prin translocatie, duplicatie, deletie,inversiune.
Apar in leucemie cronica granulocitara, (translocatia cromoz 22), snd cri du chat (Deletia
partiala a bratului scurt al cromoz 5) retard si anomalie laringiana
3.2Tulburari la nivel molecular

3.2.1.tulburari monogenice:
Dominante- acondroplazia, coreea huntington, snd Marfan, neurofibromatoza, boala
polichistica a rinichiului
Recesive-albinism, fibroza chistica, snd Fanconi, boala Gaucher, fenilcetonuria
Legate de cromozomii sexuali: distrofia musc Duchene, snd Hunter, deficienta de glucozo 6
fosfat dehidrogenaza, hemofilia A
3.3Tulburari poligenice:
Boli partial genetice in care structura nu e chiar atat de afectata. Individul se naste sanatos/
aparent sanatos, iar boala apare doar in anumite conditii de mediu (HTA, ulcer duod, cc)
Boli determinate de fact genetici(distrofia miotonica,albinism, fibroza chistica,
fenilcetonuria,hemofilia A), de mediu(traumatisme, arsuri,degeraturi, droguri, excese,
radiatii),si mixte(HTA, DZ, ASC,schizofr.,ulcer g-d,cc)
3.3.1Genele susceptibile:
Cresterea si diviziunea celulara e controlata de doua categorii de gene: genele care stimuleaza
cresterea si diviziunea celulara =oncogene sau protooncogene si genele care inhiba cresterea
si diviziunea =gene supresoare
Stimularea genelor oncogene sau inhibarea genelor supresoare de catre anumiti factori de risc
-> tumori
CC pulmonar- contine gene oncogene de tip ras, myc,raf,rif,etc si gene supresoare TP53, RB5
Cele doua categorii de gene pot suferi mutatii.in Cc pulmonar s-au gasit mutatii mai frecvent
intalnite la fumatori sau cei expusi la azbest.
3.3.2.Apoptoza=moarte programata a celuelor. Uneori favorabila organismului, alteori
nu (IM)
Reprezinta mecanismulfiziologic de pastrare a numarului de celule din tesuturi.
Diferiti factori extra si intracelulari pot stimula sau inhiba procesul de apoptoza -> aparitia si
evolutia unor boli (ASC,IM,ICC)
Celulele pot fi distruse de factori externi (ischemia, radiatii, variatii mari de temperatura,
toxice) ducand la reducerea fosforilarii oxidative -> inactivarea pompelor ionice -> pierderea
de K si Mg -> acumularea intracelulara de Na -> necroza celulei.
Celulele pot fi distruse si prin activarea unor gene Bax, Bad, Bik care declanseaza apoptoza.
Activarea genelor apoptoice se poate face prin actiunea factorilor extracelulari: cresterea de
gucocorticoizi, cresterea Ca ionic, a radicalilor liberi, si prin actiunea factorilor intracelulari
(eliberarea citocromuluui C din motocondri).
Apoptoza mai joaca un rol important in. aparitia si evolutia unor boli in care avem de a face
cu o inhibare a apoptozei (cc, boli autoimune,viroze) unde nu sunt eliminate celulele
infectate, deoarece unele virusuri contin gene antiaptazice, sau boli in care avem de-a face cu
o exagerare a apoptozei (Alzheimer,Parkinson, osteoporoza, hepatita cronica)
3.3.3.Rolul factorilor de risc

Riscul absolut este identic cu rata aparitiei bolii, adica raportul dintre numarul de cazuri noi
intr-un timp supra numarul de pers supuse riscului in intervalul de timp
Riscul relativ este egal cu rata incidentei la cei expusi supra rata incidentei la cei neexpusi
Riscul atribuabil este egal cu rata incidentei la expusi minus ata incidentei la neexpusi
Factori de risc care pot sa duca la aparitia dislipidemiilor:

Fact genetici Agregare familiala
AHC
Gene susceptibile
Sindromul metabolic Obezitate abd
Insulinorezistenta
Scaderea tolerantei la glucoza
DZ tip 2
Hipertrigliceridemie
Hiperuricemie
HTA
Stil de viata Alimentatie hipercalorica
Consum crescut de lipide animale/zaharuri rafinate/alcool
Fumat
Sedentarism
Stres psihosocial
Stari fiziologice Varsta,sex masculin,menopauza
Alte boli DZ,snd nefrotic, IRenC,hipotiroidism
Medicamente Tizidice
Betablocanti neselectivi
Anticonceptionale
Coticosteroizi
In toate bolile poligenice,factorii de risc actioneaza asupra unor gene de susceptibilitate, iar
aparitia bolii va depinde nu numai de actiunea fact de risc ci si de gradul de susceptibilitate
genetica.
HTA: daca ambii parinti au HTA, sansele ca urmasii sa aiba HTA sunt de 46%, iar daca doar
un parinte are HTA,sansele scad la 28%
Ulcer duodenal: frecventa este de 5 ori mai mare printre rudele probanzilor. Risc de 2 ori mai
mare la cei cu grupa sanguina 0. Factori externi ce pot influenta – H.Pylori, alimentatie
necorespunzatoare (alcool, condimente, cafea), stres
4.Afectarea mecanismelor de aparare imunitara:

Mecanismele imunitare au rol de a pastra identitatea structurii sale fata de agresiune
Orice agresiune poate duce la
1)Tolerarea imunologica a unor structuri straine sau modificate -lipsa de raspuns, sau
raspuns slab este data de expunerea anterioara la antigenul respectiv. Toleranta mai depinde
de complexitatea moleculei si doza de antigen. Moleculele simple pot fi mai usor tolerate.
Dozele mici intereseaza mai ales limfocitele T (supresoare). Dozele mari de antigen
intereseaza atat limfoc T cat si B.
Reducerea raspunsului imun poate fi produsa de factori stresanti, iradieri cu UV,
medicamente
2)Intoleranta structurii proprii (bolile autoimune) – tiroidita Hasimoto, mixedem primar,
tireotoxicoza, vitligo, b.Addison,LES,poliartrita reumatoida. Acestea apar din cauza punerii
in circulatie a unor antigene sechestrale anatomic, fie din cauza tulburarii de reglare a
raspunsului imun (blocarea limfocitelor Tsupresoare care nu mai pot frana reactia imunitara)
3)Reactia neadecvata fata de unele antigene straine – hipersensibilitate dupa expunere
repetata la alergenul respectiv (alergiile)
Reactia de tip I/reaginic – povocata de Ac din clasa IgE-> degranulare mastocitara ->
eliberare de histamina, bradikinina, Prostagl D2 si leucotriene -> actiune vasoactiva si
spasmogena->urticarie, AB, rinita alergica, soc anafilactic.
Reactia de tip II – sunt implicate IgM si IgG indreptate impotriva Ag de pe suprafata
celulelor proprii -> boli cum sunt hemoliza posttransfuzionala, anemia hemolitica autoimuna,
Dz rezistent la insulina
Reactia de tip III – mediata de complexele imune care nu mai sunt eliminate, ci depozitate in
rinichi, piele, articulatii, artere, plamani -> GNF, poliartrita reumatoida, polimiozita, vasculite
cutanate.
Reactia de tip IV – mediata celular, siutata la locul de actiune a Ag.-lui.(eczema de contact)
Reactia de tip V – caracterizata de Ac stimulatori
Casificarea bolilor imunitare in functie de patogenia lor:

I Ac reaginici Histamina Urticarie
Bradikinika
SRS-A
II Ac antimembrana Complement enzimatic Anemie hemolitica
III Complexe imune Complement enzimatic Boala serului
IV Limfocite T Limfokine Dermatita de contact
V Ac stimulatori Receptori celulari Boala Graves
5.Afectarea mecanismelor metabolice:

Mecanismele de reglare ale organismului au nevoie de substante plastice si energetice.
Tulburarea procesului de furnizare a energiei necesare poate duce la aparitia unor boli
metabolice (lipidoze -b.Caucher,b.metabolica,b.Fabry; dislipidemii, dzporfirie, acidoza/
alcaloza metabolica, amiloidoza)
6.Afectarea mecanismelor neuroendocrine:
Mecanismele neuroendocrine regleaza functionarea diferitelor aparate si sisteme, precum si
comportamentul organismului in functie de modificarile mediului inconjurator.
Ex: in stres se activeaza sistemul nervos simpatic (SNS) -> creste frecv cordului, TA. Apoi se
activeaza mecanismele adreno-hipofizo-corticosuprarenale care cauta sa mentina rezistenta
organismului la factorii de stres.
7.Stresul(sindrom general de adaptare):
Factorii stresanti -> cresterea h.catabolici (Catecolamine, ACTH,coticoizii)
è Scad h.anabolici (insulina, testosteron)
Reprezinta factor de risc in aparitia HTA, cardiopatie ischemica, colon iritabil, ulcer g-d
8.Tulburari psihosomatice:
Sunt considerate boli pshisomatice AB, ulcerul g-d, cardiopatia ischemica, migrena,
nerodermitele
9.Afectarea mecanismelor de aparare antiinfectioasa:
1)Mecanisme de aparare antiinfectioasa:
-bariere externe – piele, mucoase, epitelii,
-bariere interne – bariera hematoencefalica, oftalmica, placentara
2)Mecanisme biochimice:reprezentate de enzimele secretate de lizozomi, properdina,

interferonul (actiune antivirotica)
3)Mecanisme de aparare celulara:

Reprez de leucocite neutrofile, monocite, histocite, celule reticulo-endoteliale -> fagocitarea
Tulburarea acestor mecanisme -> boli infectioase localizate sau generalizate

10.Tulburari de natura inflamatorie:
Infamatia = reactia de oprire/limitare a leziunilor, sau de difuzare in organism a fact
patogenici.
Este declansata de eliberarea unor mediatori chimici (HISTAMINA, SEROTONINA,
CATECOLAMINE, PROSTAGLANDINE, LEUCOTRIENE,TNF, KININE) care vor
influenta circulatia sanguina -> vasoconstrictie de scurta durata, apoi vasodilatatie si staza ->
creste permeabilitatea capilara, extravazarea unor proteine ce produc edem si diapedeza
polinuclearealor si macrofagelor in focarul inflamator. Acestea vor incerca sa realizeze o
asanare a focarului inflamator prin indepartarea tesuturilor necrozate, a factorilor patogeni si
a cheagurilor de sange.
Daca reactia inflamatorie nu reuseste sa faca fata factorilor patogeni -> boli inflamatorii
(hepatite cronice- inflamatie cronica; poliartita reumatoida-complexele imune intretin
inflmatia artic.; AB- degranularea mastocitara duce la eliberaraea de histamina, bradikinina,
serotonina, prostagl, leucotriene ->inflamatie,constrictie, edem, exudat bronsic)
11.Afectarea mecanismelor de reglare cibernetica

1)Afectarea mecanismelor de feedback:
Toti parametri care sunt mentinuti intre anumite limite in cadrul homeostaziei, sunt reglati de
mecanismele de feedback.
Ex: reglarea TA este rezultatul cooperarii mai multor mecanisme de feedback, endocrine,
nervoase si cardiovasc. Tulburarea acestora ->HTA
Ex: ingestia alimentelor depinde de sensibilitatea receptorilor orali care trimit informatii la
centrul satietatii din hipotalamus, oprind prin mecansim de feedback negativ ingestia
alimentara.In obezitate acesti receptoriorali au sensibilitate mai mica astfel ca mecanismele
de feedback negativ opresc mai tarziu ingestia alimentara
2)Afectarea mecanismelor de feedbefore:
Sunt mecanismele de prevenire a erorilor, implicat in relatia organismului cu mediul extern.
Un rol important il are sistemul nervos. Deciziile pe care le ia SN vor depinde de procesele
informational-decizionale pe care le desfasoara, de semnalele primite, de modul in care
prelucreaza semnalele primite pentru a descoperi informatia , de evaluare informatiilor
descoperite, de a stabili obiectivele urmarile, de a alege cea mai bun decizie.
13.Afectarea proceselor informationale care au locin organismul uman:
Informatia =cea care asigura eficacitatea proceselor de reglare care au loc in organismul
uman
Organismul dispune de o serie de receptori interni si externi cu ajutorul carora receptioneaza
semnalele generate de diferite modificari, precum si o serie intrega de cai de comunicatie prin
intermediul carora transmite informatiile receptionate la diferite aparate si sisteme.
Orice factor care actioneaza asupra structurii organismului, actioneaza si asupra sistemului de
comunicatii al organismului.
Manfestari clinice produse de privarea informationala si suprasolicitarea informationala a
organismului: anxietate, oboseala, depresie, iritabilitate, palpitatii,cefalee, dureri abd, ameteli,
delir, halucinatii etc.
14.Afectarea mecanismelor de reglare prin intergare:
Cand e afectat un mecanism de reglare, el poate fi substituit sau compensat de alte
mecanisme, asa incat tulburarea sa nu se manifeste clinic.
1)Afectarea redundantei:
Dispunand de mai multe celule decat i-ar fi necesar,organismul uman poate pierde zilnic
peste 100.000 de milioane de hematii, fara ca acest lucru sa determine tulburari clinice. De
asemenea poate pierde peste 100 mld leucocite si peste 100 000 neuroni/zi fara ca acest lucru
sa produca vreo tulburare.
Pe langa redundanta structurala, organismul apeleza si la redundanta functionala. El trimite
spre diferite organe si aparate mai mult sange decat ar fi necesar.
In socul hipovolemic e nevoie de scaderea ft mare a vol de sange, iar in avc ischemic,
perfuzia de sange a creierului trebuie sa scada cu 50%.
2)Reducerea capacitatii de compensare:

Substituirea si compensarea reprezinta un mijloc de rezistenta al orgaismului. Ele ar putea
oricand sa treaca de la starea de sanatate la starea de boala. Dar nu e obligatoriu.
15.Afectarea schimburilor organismului cu mediul:

1)Carentele substantial energetice:
Carenta de Fe -anemie feripriva
Carenta de Ca – rahitism
Carenta de Iod – hipotiroidie
Carenta proteica – afectare somatica, imunitara si nervoasa
Mecanismele de reglare au nevoie de o anumita cantitate de energie.
Nesatisfacerea nevoilor de vitamine si microelemente poate duce la imbolnaviri
2)Excesele substantial energetice:

Obezitatea apare ca urmare a unei alimentatii hipercalorice
ASC – aport crescut de lipide animale
HTA- consum crescut de sare
IMC = Kg/H2
GREUTATE NORMALA = IMC 18.5-24.9
SUPRAPONDERAL = IMC 25-29.9
OBEZITATE= >30 Kg/m2
3)Consumul de substante toxice (droguri, alcool)
16.Carente afective si frustrarile:

Nesatisfacerea nevoilor de ordin psihologic si social poate duce la frustrare -> boli psihice
sau psihosomatice.
Copilul care sufera de carenta afectiva -> tulburari psihice/ somatice
17.Depasirea limitelor:
Mecanismele de reglare cedeaza totusi cand capacitatea lor de functionare este depasita.
Ex:mecanismul de reglare a temperaturii – zona de comfort/neutralitate termica a omului 20-
22 grade. Daca temperatura creste/scade actioneaza mecanismele de reglare. Incalzirea
ambiantei peste aceste limite -> alterarea homeostaziei termice -> soc termic. Racirea
ambiantei ->scaderea temperaturii centrale->deces.
Neasigurarea unui microclimat optim poate duce la imbolnaviri.
18.Tulburari de natura traumatica:

Reprezentate de factori fizici externi ce afecteaza structura organismului: contuzii, plagi,
luxatii, arsuri, degeraturi.
19.Rolul imperfectiunilor cibernetice:
Organismul uman este un sistem deschis care trebuie sa isi ia din mediul inconjurator
substantele plastice si energetice.
Desi exercita un anumit control asupra intrarilor, de multe ori, el ingera, spre ex, mai multe
alimente decat ar trebui. Odata cu substanta si energia de care are nevoie pot intra in
organism si o serie intreaga de toxine, vurusuri,microbi.
Ex: - mecanismele de reglare a volemiei nu urmaresc direct volumul de lichid, ci variatiile
presiunii coloidosmotice.
- mecanismele de reglare a TA nu monitorizeaza TA decat anumite puncte ale
arborelui arterial (sinusul carotidian, carja aortica, aparatul juxtaglomerular din
rinichi). Scaderea Ta in aceste puncte poate duce la cresterea TA in tot arborele
arterial -> HTA secundara
- in stresul psihic – mecanismele de reglare a metabolismului elibereaza cantitati mai
mari de substante energetice decat ar fi necesar mobilizand mai intens aparatul c-v
20.Cooperarea mecanismelor patogenice:

Pentru a se putea opune factorilor perturbanti,patogeni sau de risc, intervin mecansimele de
reglare ale organismului care conlucreaza intre ele, se substituie sau se ajuta reciproc.
Imperfectiuni cibernetice care duc la aparitia bolilor:
-monitorizare imperfecta a elemntului reglat;
-monitorizarea unui element pt reglarea altuia;
-colaborarea unor mecanisme vechi cu cele noi
-sacrificarea homeostaziei pentru adaptarea momentana;
-vulnerabilitatea informatiei moleculare;
-zgomotele canalelor de transmitere a informatiei;
-existenta prea multor restrictii;
-contradictie intre adaptare si adaptabilitate;
-organizarea arborescenta a sistemului vascular.
Ex: ASC -pe langa factorii genetici (care predispun si fragilizeaza mecanismele de reglare)
intervin si factorii de risc (alimentatia lipidica, fumat, alcool, sedentarism, HTA,DZ,
obezitate, stres psihic). Acestia duc la
-tulburari metabolice -> CRESTE COLESTEROLUL, TRIGLICERIDELE, LIPIDELE, LDL
SI VLDL
-tulburari sanguine -> CRESTE COAGULAREA, SCADE FIBRINOLIZA
-tulburari de perete arterial ->CRESTE PERMEABILITATEA PERETELUI ARTERIAL PT
LIPOPROT, STIMULAREA TROMBOGENEZEI, INMULTIREA CELULELOR MUSC
NETEDE
Factorii de risc reusesc sa scoata rand pe rand din functiune mecanismele de regalre care
pastreaaza stabilitatea peretelui arterial-> leziuni de ateroscleroza, tulburari de circulatie,
complicatii letale.
Mecanismul de actiune a factorilor de risc in etiopatogenia ASC:

Fumat Mobilizarea lipidelor
Cresterea acizilor grasi liberi
Scade HDL
Creste secretia de catecolamine
Alcool Scade HDL
Cresc catecolaminele
Perturbarea coagularii
Sedentarismul Scade HDL
Obezitate
DZ
Obezitatea Scade HDL
DZ
Perturbarea coagularii
HTA Stres hemodinamic
Leziuni endoteliale
Proliferarea celulelor musculare netede
Anticonceptionalele Scade HDL
Trombogeneza
HTA
Stresul Cresc catecolaminele
Mobilizeaza lipidele
Favorizeaza HTA
21.Medicul de familie ca martor activ la proceul de trecere de la starea de sanatate la

cea de boala:
El va constata ca in aparitia bolii intervin mai multi factori care afecteaza mecanismele de
reglare.
Ex:in ASC – alimentatie bogata in lipide, fumat, alcool, sedentarism, factori psihosociali,
densitatea apei, sexul, factori genetici.
Mijoacele de reglare incearca sa se opuna factorilor perturbanti pe care le poate produce
factorii de risc. Cu timpul,insa, datorita acumularii factorilor de risc, aparitia unor noi facoti
ca inaintarea in varsta sau menopauza poate incepe lunga istorie naturala a ASC
10.PARTICULARITATILE CONSULTATIEI IN MF
MF trebuie sa isi adapteze consultatia la solicitarile, scopurile si conditiile modeste de

care dispune.
Particularitatile consultatiei de MF:
Particularitatea Explicatii
Integrala La MF poate veni orice bolnav, cu orice boala, care poate interesa
orice organ si deoarece bolnavii acuza de obicei niste simptome
comune, care pot apare in foarte multe boli, pentru a putea stabili
un diagnostic mf trebuie sa efectueze o consultatie integrala a
bolnavului.
Ex: daca un bolnav care are un simptom nespecific cum e ameteala,
trebuie consultat integral deoarece poate avea o boala cardiaca,
ORL,anemie,neurologica sau oftalmica
Multidisciplinara Pentru a putea stabili un diagnostic si pt a putea lua o decizie
initiala, mf trebuie sa efectueze de multe ori o consultatie
multidisciplinara a bolnavului.
Ex: la MF se poate prezenta un bolnav cu ochi rosu dureros. Astfel
mf va trebui sa faca o consultatie oftalmologica minimala. In caz de
otalgie-consultatie minimala ORL, in caz de tremuraturi –
consultatie neurologica, tulburari de memorie- consultatie
psihiatrica.
Predominant clinica Mf dispune de foarte putine posibilitati de investigatie paraclinica,
este obligat sa apeleze la mijloace clinice de investigatie, adica la
OBSERVATIE, ANAMNEZA si EXAMEN FIZIC al bolnavului.
Ex: daca la mf vine un bolnav cu durere abdominala, ar putea sa fie
un ulcer gastric. El nu dispune de posibilitati de investigatie
radiologica, endoscopica. Va trebui sa foloseasca mijloace clinice
(ANAMNEZA) cu care sa stabileasca particularitatile durerii :
puternic, de arsura, foame dureroasa; modul in care evolueaza
durerea, legaturile ei cu ritmul alimentar, daca apare inainte/dupa
masa, noaptea sau daca trece dupa alimentatie, starea apetitului,
tranzitul intestinal, culoarea scaunelor. Apoi trece la
EX.OBIECTIV configuratia abd, localizarea durerii, sensibilitatea.
Daca pacientul are dureri epigastrice cu periodicitate anuala, sub
forma de foame dureroasa, care se calmeaza dupa alimentatie, dar
care revine repede dupa masa, probabil ca bolnavul are un ulcer
gastric. Va trebui investigat radiologic sau endoscopic + ex pentru
depistarea H.Pylori
Daca pacientul prezinta durere abdominala puternica, sub dorma de
bara, in epigastru, cu debut zgomotos, dupa o masa bogata in lipide
si alcool, cu greturi, sau varsaturi, meteorism, atunci putem vb
despre o pancreatita acuta si necesita internare de urgenta pe
chirurgie.
Utilizarea unor surse Bolnavul reprezinta cea mai importanta sursa de informatie pe care
complementare de mf o investigheaza mai ales clinic, iar specialistii de profil mai ales
informatie paraclinic.
Mf are acces si la alte surse care pot aduce informatii utile despre
bolnav, cum este familia, societatea, profesia, situatia
epidemiologica, colectivitatea.
Realizarea mai Scopul consultatiei este reprez de stabilirea diagnosticului, datorita
multor scopuri conditiilor particulare in care lucreaza mf, consultatia de mf are si
alte scopuri asa cum sunt :
-stabilirea diagnosticului – scopul fundamental este de a culege
informatii necesare pt stabilirea dg, pentru a putea fi instituit
tratamentul
-stabilirea unei comunicari optime cu pacientul
-stabilirea stabilirea naturii problemelor care l-au determinat pe
pacient sa se prezinte la medic (sa stabileasca daca este vorba
despre o suferinta a facientului, a unui membru al familiei sau de
consiliere medicala)
-stabilirea contextului in care a aparut boala si factorilor familiali,
sociali sau profesionali care au contribuit la aparitia bolii
-stabilirea opiniei pacientului in legatura cu boala sa, conditii de
aparitie, evolutie si identificarea unei solutii posibile
-descoperirea altor factori de risc nesesizati de pacient
-mobilizarea pacientului la ingrijirea bolii sale- tratamentul
ambulator depinde de pacient
-educatia terapeutica a bolnavului si cresterea compliantei
bolnavului
Cunostintele, deprinderile si abilitatile necesare efectuarii unei consultatii de MF:

Generale Sa manifeste respect fata de pacient
Sa fie receptiv la nevoile pacientului
Sa raspunda in timp util la solicitarile pacientului
Sa intretina relatii apropiate cu pacientul
Sa respecte intimitatea pacientului
Sa nu depaseasca limitele unor relatii profesionale
Sa respecte normele de deontologie medicala
Sa poata trece usor de la o consultatie la alta
Anamneza Sa asigure o comunicare cat mai buna cu pacientul
Sa il lase pe bolnav sa isi expuna toate suferintele
Sa asculte cu atentie bolnavul
Sa clarifice expresiile bolnavului
Sa foloseasca fraze scurte si clare
Sa cunoasca semnificatia diagnostica a simptomelor expuse de pacient
Sa interpreteze corect comunicarea extraverbala
Sa sesizeze problemele care l-au determinat pe pacient sa vina la medic
Sa sesizeze aspectele cele mai relevante pentru dg
Sa sesizeze rolul factorilor familiali, profesionali si sociali in aparitia
evolutiei bolii
Examen fizic Sa stie sa examineze integral pacientul
Sa stie sa efectueze examenul fizic pe aparate si sisteme
Sa cunoasca semnificatia diagnostica a semnelor descoperite
Sa utilizeze cunostintele acumulate de la celelalte specilitati la bolnavul
respectiv
Sa stie sa efectueze o consultatie miniala in specialitatile cu care se
intersecteaza cel mai frecvent un mf
Sa stie sa foloseasca aparatele si instrumentele de care dispune
Tipuri de consultatie:
-centrata pe medic- bolnavul joaca un rol pasiv, se supune autoritatii medicului care este
paternalist si dominant, nu acorda o importanta pre mare simptomelor si parerilor pacientului,
bazandu-se mai mult pe semnele obiective ale pacientului
-centrat pe pacient- bolnavul joaca un rol mai activ, medicul intretine un dialog important cu
pacientul, solutiile posibile sun stabilite de comun acord cu bolnavul
Consultatia prin telefon:

Pentru ce pot suna pacientii:urgenta sau boala acuta (criza de AB,diaree), coala cronica in
evolutia careia a aparut o schimbare, solicitarea unei retete, expunerea unor rezultate ale
tratamentului pe care il urmeaza, ameliorarea bolii, agravarea bolii, reactii adverse.
Avantajele si dezavantajele consultatiei prin telefon:

-pentru pacient: -avantaje: poate luat legatura rapid cu mf, poate expune modificarile care au
intervenit in starea de sanatate, poate solicita anumite informatii, poate discuta tratamentul,
poate solicita o consultatie la domiciliu
-dezavantaje: nu poate descrie in mod clar modificarile obiective
-pentru mf- avantaje: poate lua legatura usor cu oacientul, poate supraveghea evolutia bolii si
a tratamentului,
-dezavantaje: depinde de posibilitatile pacientulu de a expune modificarile aparute
11.PARTICULARITATILE DIAGNOSTICULUI IN MF
Factori care determina particularitatile diagnosticului in mf:

Primul contact Diversitatea pacientilor, necesitatea de a lua in considerare
intreaga patologie a pacientului, dg precoce, necesitatea de a
cunoaste toate urgentele medico-chirurgicale, cunoasterea
debuturilor atipice, depistarea factorilor de risc
Decizia initiala Indiferent de problemele medicale ale bolnavului si de
posibilitatile de investigatie de care dispune
Asistenta continua Supravegherea bolilor cronice, depistarea complicatiilor,
stadializarea bolilor, aparitia bolilor asociate
Dotarea tehnica Saracia dotarilor tehnice, dificutatea investigatiilor paraclinice,
predominenta diagnosticului clinic, colaborarea cu specialistii
Asistenta persoanei Considerarea organismului in toata integritatea lui, diagnostic
global, considerarea tuturor bolilor de care sufera pacientul,
necesitatea unei sintee diagnostice, ierarhizarea boilor, dg de
sanatate
Asistenta familiei Diagnosticul bolilor cu agregare familiala, importanta factorilor
genetici, sesizarea factorilor familiali ce pot influenta starea de
sanatate, obiceiuri, factori de risc
Particularitatile diagnosticului determinate de necesitatea de a acorda asistenta

medicala de prim contact:
1.Necesitatea de a lua in considerare intreaga patologie umana
2.Necesitatea de a tine seama de bolile cele mai frecvente
3.Obligatia de a interveni in toate urgentele- diagnosticarea si primul ajutor medical:
Ex: durere abdominala violenta cu iradiere dorsolombara, varsaturi, paloare, transpiratii ,
scaderea TA, aparare musculara la un ULCEROS -> perforatie ulcerului. MF trebuie sa stie
ca dupa 2-3 ore poate sa apara o liniste inselatoare, caracterizata de disparitia durerii si a
contracturii, urmata de meteorism abdominal si stare de soc peritoneal. Dupa ce a pus dg de
ulcer duodenal perforat -> internare pe sectia de chirurgie si sa nu administreze antispastice
sau opiacee.
Ex:in INFARCTUL MIOCARDIC: durere precordiala violenta, iradiere in gat sau bratul
stang, paloare, vreturi, varsaturi,transpiratii, lipotimie -> repaus absolut, antialgice (PIAFEN,
MIALGIN) pentru calmarea durerii, anticoagulante , trombolitice, coronarodilatatoare, xilina,
cardiotonice, spitalizare. 30-40%din IM au debut atipic, dureri ectopice, sindrom dispeptic,
EPA, tulburari de ritm.
Ex: PIELONEFRITA : febra, frisoane, polakiurie, dureri lombare. Nespecific poate debuta cu
anemie, hematurie, edeme sau HTA.
Ex: CC BRONHOPULM. poate debuta sub masca unei penumopatii obstructive/ pneumonii
recidivante, pleurezii, abces pulmonar.
4.Obligatia de a cunoaste toate formele de debut ale bolilor
5.Obligatia de a cunoaste debuturile atipice
6.Obligatia de a face un diagnostic diferntial complet
7.Obligatia de a sesiza trecerea de la starea de sanatate la starea de boala
Particularitatile diagnosticului determinate de necesitatea acordarii asistentei

medicale continue
1.Necesitatea supravegherii bolnavilor cronici
2.Sesizarea in timp util a modificarilor patologice
3.Stadializarea diagnosticului - foarte multe boli au evolutie progresiva, antreneaza
tulburari tot mai profunde, ceea ce duce la trecerea bolilor dintr-un stadiu in altul.
STADIALIZAREA HTA:
I – FO normal, EKG normal, ex.radiologic de cord normal, struct si fct renala normale
II- FO angioscleroza, HVS, bombarea arcului ventricular stg, EKG semne de suprasolicitare
stanga
III- visceralizarea TA, suferinta organica a vaselor coronariene, cerebrale, renale, AVC,
cardiopatie HTA, semne de IRen latenta, hemoragii si exudate retiniene
IV-necroza arteriala fibrinoida a rinichiului, edem papilar, IRen maifesta, IVS.
STADIALIZAREA INSUFICIENTEI CARDIACE in fct de toleranta la efort:

Clasa I – dispnee la efort mare (urcatul scarilor cu greutati)
Clasa II- dispnee la efort obisnuit (mers pe teren plat)
Clasa III- dispnee la efort mic (imbracat, mers lent)
Clasa IV- dispnee de repaus (repaus la pat)
4.Diagnosticul complicatiilor
Ex: AB – prin hiperinflatie cronica produsa ->emfizem pulmonar, HTPulm, CPC. Din cauza
tratamentului cu coticoizi -> osteoporoza, si a tratamentului cu betastimulante -> tulburari
cardiovasculare, cerebrale,oculare.
Ex:DZ se poate complica cu retinopatie, glomeruloscleroza, neuropatie, infectii renale, coma
cetoacidozica sau hiperosmolara
5.Revizuirea diagnosticului in functie de modificarile aparute
6.Sesizarea aparitiei altor boli:
Ex: pe langa HTA pacientul prezinta cefalee, ameteli, zgomote in urechi, palpitatii, dureri
epigastrice cu periodicitate postprandiala, mf trebuie sa se gandeasca la un ulcer duodenal.
Particularitatile diagnosticului determinate de dotarea tehnica a MF:

1.Predominanta metodelor clinice:
Observatie, anamneaza si examn clinic
Ex: pacient , 40 ani, dureri precordiale sub forma de gheara, iradiere in gat,in umar sau brat,
care survine dupa efort si care il obliga pe pacient sa intrerupa activitatea fizica -> ANGINA
PECTORALA.
Ex: pacientul acuza febra, frison,tuse, facies vultuos, dispnee, ex fizic cu matitate pulmonara,
raluri crepitante, suflu tubar ->PNEUMONIE
Ex: astenie, adinamie, edeme albe generalizate -> SND. NEFROTIC
Particularitatile diagnosticului clinic

- poate fi stabilit cu mijloace clinice accesibile
-nu necesita dotari speciale
-importanta anamnezei, observatiei, ex fizic
-diagnosticul clinic trebuie confirmat
-dg clinic sugereaza investigatii paraclinice
-mf dispune de conditiile necesare stabilirii diagnosticului clinic
-mf are obligatia de a stabili dg clinic
Diagnosticul clinic trebuie confirmat cu investigatii paraclinice:

Ex: CARDIOPATIE ISCHEMICA- EKG, ecocord, laborator, angiografie
PNEUMONIE – Rgr pulmonara, laborator (HLG, ex urina, VSH, ex bacteriologic al
sputei
SINDROM NEFROTIC – examen urina, proteinele, lipidele
Mf nu poate trimite pacientul la investigatii paraclinice fara un diagnostic clinic,

diagnosticul clinic fiind cel care va indica investigatiile paraclinice.
2.Necesitatea de a colabora cu ceilalti specialisti:

Sa colaborece cu serviciile de laborator, imagistica, investigatii functionale.
Ex: HEPATITA CRONICA – investigatii de laborator (proteine, transaminaze, electroforeza,
autoanticorpi), ecografie, medic gastroenterolog
Ex: DZ – laborator (glicemie, corpi cetonici, ex urina)
Particularitatile diagnosticului determinate de necesitatea ingrijirii pacientului

in toata integritatea sa
1.Necesitatea de a stabili un dg integral
Chiar daca pacientul are un ulcer sau o cardiopatie ischemica, mf va cauta si alte cauze ale
bolilor si alti factori de risc , dar si alte mijloace de tratament decat cele de care dispun
specialistii, cum ar fi inlaturarea unor factori de risc din familie sau de la locul de munca
2.Necesitatea de a lua in considerare toate modificarile biologice
3.Necesitatea de a lua in considerare factorii psihici
4. Necesitatea de a lua in considerare factorii familiali
5. Necesitatea de a lua in considerare factorii sociali
6. Necesitatea de a lua in considerare factorii profesionali
7. Necesitatea de a diagnostica toate bolile
HTA duce la IC, IRen, DZ duce la retinopatie, neutopatie. Lombosciatica poate sa apara
independent de HTA. MF trebuie sa le diagnostigheze pe toate
8.Necesitatea de a face o sinteza diagnostica
Stabilirea diagnosticului de sanatate:

-vigurozitate si adaptabilitate crescuta
-rezistenta crescuta la factori patogeni
-performante fizice si psihice crescute
-absenta semnelor de boala
-absenta bolilor cu evolutie asimptomatica
-dezvoltarea fizica armonioasa
-functionare normala a tuturor organelor
-investigatii paraclinice in limite normale
-comportament social adecvat
-absenta unor factori de risc interni
-stil de viata corespunzator
Particularitatile diagnosticului determinate de asistenta medicala a familie:
Obtinerea despre bolnav si despre conditiile sale de viata informatii care nu sunt asa
accesibile celorlalti specialisti
1.Obligatia de a tine seama de factorii de risc familiali

2.Obligatia de a lua in considerare bolile cu agregare familiala
3.Obligatia de a tine seama de obiceiurile familiale
4.Obligatia de a tine seama de conditiile de viata
5.Obligatia de a tine seama de nivelul economic
6.Obligatia de actine seama de relatiile din familie
7.Obligatia de a tine seama de nivelul cultural
Depistarea unor boli cu agregare familiala:

Mf poate constata ca mai multi membri ai unei familii pot avea aceeasi boala. La agregarea
familiala a unei boli pot interveni factorii genetici , epidemiologici, obiceiuri, factori de risc
din familia respectiva.
Se cunoaste rolul factorilor genetici in HTA, SCHIZOFRENIE, DZ
Boli precum herpesul, scabia, trichomoniaza pot fi intalnite la mai multi membri ai familiei.
Este foarte probabil ca membri unei familii care au aceleasi obiceiuri alimentare sa faca pana
la urma aceeasi boala cum ar fi gastrita/ateroscleroza.
Adaptarea diagnosticului la situatia familiala:

De cele mai multe ori omul traieste si se imbolnaveste intr-o familie. Dar nu doar
imbolnavirea, ci si vindecarea se produce in cadrul familiei
Tipurile de diagostic cu care lucreaza MF

MF SPECIALIST
Dg.clinic Dg.etiologic
Dg.de sindrom Dg.patogenic
Dg. diferential Dg.de laborator
Dg.precoce Dg.anatomo-patologic
Dg.de sanatate Dg.radiologic
Criterii de diagnostic in LES:

1 Rash malar
2 Rash discoid
3 Eruptie tegumentara fotosensibila
4 Ulceratii orale/nazale
5 Serozita,pleurita,pericardita
6 Artrita fara eroziune
7 Nefrita cu proteinurie
8 Afectare SNC (convulsii,psihoze)
9 Leucopenie sau trombocitopenie
10 Prezenta anticorpilor antinucleari
11 Prezenta celulelor lupice, Ac anti ADN, reactii fals pozitive pt lues
12.PARTICULARITATILE TRATAMENTULUI IN MF
1.Particularitatile tratamentului determinate de posibilitatile limitate ale MF:

In primul rand MF trebuie sa aiba capacitatea de a aprecia corect atat particularitatile
bolnavului cat si posibilitatile de care dispune pentru a rezolva problemele bolnavului in timp
util. Aceasta apreciere variaza de la un bolnav la altul.
1 Necesitatea de a acorda ingrijiri medicale in diferite afectiuni
2 Necesitatea de a acorda primul ajutor medical in toate urgentele
3 Obligatia de a efectua tratamentul continuu al bolilor cronice
4 Confruntarea cu unele cazuri care depasesc posibilitatile terapeutice ale MF
5 Necesitatea ingrijirii unor bolnavi care depasesc posibilitatile terapeutice ale MF
6 Dependenta tratamentului de cooperarea pacientului
7 Dependenta tratamentului de participarea familiei la procesul terapeutic
8 Obligatia mF de a ingriji bolnavul in toata integritatea sa
9 Obligatia MF de a trata familia
10 Necesitatea cooperarii MF cu ceilalti specialisti
Factori care determina particularitatile tratamentului in MF:

Posibilitatile limitate ale Existenta unor boli grave, existenta unor bolnavi care necesita
MF internare in spital, posibilitati tehnice, cunostintele si
deprinderile limitate ale mf
Necesitatea de a interveni Obligatia mf de a acorda primul ajutor medical in toate
in urgente urgentele, intretinerea functiilor vitale, prevenirea
complicatiilor fatale, obligatia mf de a face tot posibilul in
urgente
Necesitatea de a colabora Existenta unor cazuri maicomplicate care impun colaborarea cu
cu ceilalti specialisti specialistii de profil, intretinerea unor legaturi lunctionale cu
sectiile respective, colaborara in timp util
Tratament integral al Considerarea tuturor bolilor, a conditiilor familiale,socio-
bolnavului economice si a personalitatii pacientului
Supravegherea continua Mf are obligatia de a supraveghea in timp rezultatele
a bolanvului tratamentului si sa il adapteze in functie de evolutia bolii,
prevenirea complicatiilor si a recidivelor
Dificultatea respectarii In tratamentul ambulator este mai dificil de inlaturat unii
recomandarilor igieno- factori de risc si de respectat recomandarile igienico-dietetice
dietetice corespunzatoare bolii
Cointeresarea pacientului In tratamentul ambulator este necesara atragerea bolnavului
pentru respectarea recomandarilor si inlaturarea factorilor de
risc
Negocierea strategiei Pentru a fi siguri ca tratamentul este urmat, el va trebui
terapeutice negociat cu bolnavul in functie de opiniile si posibilitatile lui
Educatia terapeutica a Pentru a obtine rezultate asteptate este necesara o educatie
bolnavului terapeutica a bolnavului, privind obiectivele terapeutice,
regimul igieno-dietetic si modul de administrare a
medicamentelor
Cointeresarea familiei Deoarece tratamentul ambulator se desfasoara in familie, e
necesara cointeresarea familiei pentru respectarea
recomandarilor si crearea unui climat favorabil vindecarii
bolnavului
Consilierea pacientului Mf trebuie sa il consilieze pe pacient, el reprezinta interfata
dintre pacient, sistemul medical, familie si societate, aparand
interesele bolnavului
Necesitatea ingrijirilor Asigurarea unei minime calitati a vietii, combaterea durerii,
terminale usurarea respiratiei, combaterea escarelor, combaterea
deshidratarii, sustinerea psihica a bolnavuui si a familiei
2.Particularitatile tratamentului determinate de natura bolii

Boli care necesita internare in spital:
Exista multe boli de natura chirurgicala (ocluzie intestinala, hemoragii digestive, peritonita,
apendicita acuta, sarcina extrauterina rupta). MF are obligatia de a diagnostica , a acorda
primul ajutor sau tratament de urgenta si de a indruma pacientul intru-un serviciu de
specialitate:
Boli care nu pot fi tratate ambulator si necesita internare in spital:
1 Boli care pun in pericol iminent viata bolnavului
2 Boli care afecteaza grav functiile vitale
3 Boli care necesita interventie chirurgicala iminenta
4 Boli care necesita monitorizare permanenta
5 Boli grave pentru care nu avem un diagnostic cu certitudine
6 Boli care presupun o evolutie nefavorabila
7 Boli in care pot interveni complicatii grave
8 Boli care necesita investigatii deosebite
9 Boli care necesita tratamente deosebite
10 Boli psihice grave
11 Unele boli infectioase
Ex: fractura deschisa de femur: MF va aplica tratament de urgenta, toaletarea plagii,oprirea

hemoragiei, atela, si trimite pacientul la spital
Ex: IM, embolia pulmonara, cancer, boli contagioase (dizenterie, febra tifoida, hepatita
epidemica, holera, necesita internare.
Nu este intotdeauna usor de stabilit un dg de abdomen acut chirurgical/nechirurgical.
Chiar si la bolnavii cronici pot sa apara pusee/acutizari->internare
Ex: ulcer duodenal se poate complica cu perforatie ->internare
Ex: litiaza biliara se poate complica cu pancreatita acuta -> internare
3.Particularitatile tratamentului determinate de bolnav:

Exista bolnavi care chiar daca nu au o boala foarte grava, trebuie internati in spital pentru ca
au o reactivitate deosebita sau nu au conditii minime de tratament la domiciliu.
3.1Bolnavi care necesita internare in spital:
Varstnicii, starea generala, starea psihica, boli asociate, alcoolismul, toxicomania,
intoxicatiile cronice.
Ex: o simpla viroza respiratorie trebuie internata in spital daca apare la un pacient varstanic
cu stare generala alterata care sufera de o insuficienta respiratorie cronica.
1 Bolnavi cu stare generala grava

2 Bolnavi cu reactivitate deosebita
3 Bolnavi alergici
4 Bolnavi necooperanti
5 Unii bolnavi psihici
6 Bolnavi care nu au conditii minime de ingrijire la domiciliu
7 Bolnavi din familii dezorganizate
8 Bolnavi singuri, parasiti
3.2 Importanta conditiilor socio-economice ale bolnavului

Mf trebuie sa evite sa trateze la domiciliu pacienti singuri, fara familie, care nu se pot
deplasa, care nu dispun de conditii economice necesare, care nu dispun de hrana sau care nu
au un nivel intelectual corespunzator
3.3Aprecierea posibilitatilor bolnavului de a aplica tratamentul

MF trebuie sa aiba in vedere calea de administrare a medicamentelor (orala/parenterala). Mf
nu va prescrie tratament parenteral daca nu are cine sa il administreze si nu va prescrie
tratament daca nu e sigur ca pacientul si-l poate procura si are cine sa il administreze in mod
corespunzator
4.Necesitatea supravegherii tratamentului:

Uneori urmarirea clinica nu este suficienta si sunt necesare unele investigatii paraclinice
Ex: in pielonefrita e necesara evaluarea uroculturii de control
In DZ -> glicemie de control
In administrarea tratamentului anticoagulant -> teste de coagulare
5.Obligatiile MF de a interveni in urgente:

Mf trebuie sa faca tot posibilul in bolile grave ce pun viata in pericol si sa acorde primul
ajutor medical, indiferent de diagnostic, de particularitatile bolnavului sau de conditiile
materiale.
Ex: edem glotic ->traheostomie
epistaxis rebel -> tamponament posterior
IM ->admin Xilina (poate preveni aritmiile letale)
Soc : bolnav palid, puls filiform, transpiratii reci, polipnee.hTA ->combaterea hipoxiei,
hipovolemiei, acidozei, crestrea debitului cardiac -> admin de O2, perfuzii cu bicarbonat,
glucoza, +- vasoconstricoare
Soc anafilactic ->corticoizi
Soc cardiogen ->O2, anticoagulante, Xilina, corticoizi, dopamina
Intoxicatii acute -> antidotul Atropina (intox cu pesticide), vit C (intox cu subst
methenoglobinizante
Continutul trusei de urgenta in urgente medico-chirurgicale:

-stetoscop, tensiometru, seringi, vata, fasa/comprese, alcool sanitar, garou, atele, ace
chirugicale, ara chirurgicala, agrafe chirurgicale, pense, valve, aspirator, electrocardiograf,
aparat sterilizare, alcool iodat, comprese sterile, foarfece,
- adrenalina, algocalmin, calciu gluconic, nifedipin, ser fiziologic, efedrina, hidrocortizon,
diazepam, glucoza, digoxin,ventolin, miofilin, NTG, xilina, papaverina, propranolol, sulfat de
atropina, sulfat de magneziu, adrenostazin, furosemid
Urgente ce pot fi tratate la domiciliu:

Criza de AB
Criza de angina pectorala
Colica renala
Criza de ulcer duodenal
Colica biliara
Enterocolita acuta
Amigdalita acuta
Entorsele
Penumonia virala
Lumbago acut
Urgentele ce necesita internare in spital:

Stare de rau astmatic
IM
Retentie acuta de urina
Hemoragie digestiva
Colecistita acuta
Ocluzia intestinala
Abces amigdalian
Fracturile
IRespA
Lombosciatica paralizanta
6.Necesitatea colaborarii cu ceilalti specialisti:

Pentru rezolvarea cazurilor care il depasesc pe MF
7.Necesitatea tratamentului integral al bolnavului

Bolnavul se intoarce de la specialisti cu mai multe retete si solicita parerea MF, iar acesta
trebuie sa apecieze prescriptiile specialistilor in functie de situatia generala a pacientului.
Ex: tratamentul cu antiinflamatoare (pt lombosciatica) poate dauna ulcerului/gastritei.
tratamentul cu betablocante (pt HTA) poate dauna AB
tratamentul AB cu beta2agonisti poate produce tahicardie
tratamentul cu derivati xantinici ->extrasistolie la pacientii cardiaci
de multe ori patologia bolnavului are un caracter familial, MF trebuie sa caute si la ceilalti
membri ai familiei boala si sa o trateze.
MF trebuie sa tina seama de profesiunea bolnavului, de influenta pe care profesiune o are
asupra bolii. El trebuie sa cunoasca bine conditiile de lucru ale pacientului.
Frigul, umezeala, zgomotele, toxicele pot influenta boala si rezultatul tratamentului.
Particularitatile tratamentului det de necesitatea ingrijirii integrale a bolnavului:
Considerarea tuturor bolilor de care sufera bolnavul
Stabilirea legaturilor patogenice dintre ele
Ierarhizarea bolilor dpdv terapeutic
Considerarea conditiilor de viata ale bolnavului
Elaborarea unei sinteze terapeutice
Elaborarea unei conduite terapeutice optime
Evitarea interactiunii medicamentoase si a efectelor adverse
8.Necesitatea ingrijirii continue a bolnavului:

Bolile cronice sunt apanajul MF.
Singur sau in colaborare cu specialistii de profil, MF trebuie sa prescrie si sa urmareasca
tratamentul cronical acestor boli.
Chiar si atunci cand merg la specialist,acestia le trateaza pe o perioada scurta de timp si
bolnavii revin ameliorati sau nu la domiciliu unde vor continua tratamentul sub
supravegherea MF.
Mf trebuie sa sesizeze in timp util cand trebuie sa trimita un bolnav cronic la specialist
In bolile cronice e necesara supravegherea , monitorizarea , aprecierea periodica ce tine de
particularitatile bolii si a bolnavului asupra tratamentuui.
9.Importanta tratamentului nemedicamentos in MF:

Ex:DZ tip II ->regim alimentar hipocaloric cu restrictie la glucide, apoi sulfamide/biguanide.
HTA usoara -> reducerea aportului caloric, reducerea consumului de alcool, de sare,
abandonarea fumatului, reducerea consumului de grasimi saturate, reducerea stresului psihic,
cresterea consumului de fructe si legume, peste oceanic, exercitii fizice moderate.
30% din cazurile de HTA pot fi atribuite obezitatii. O scadere cu 9-10 kg poate determina o
scadere a TA cu 18-20 mmHg, mai ales daca se asociaza si cu reducerea aportului de sare
(max 6gr/zi)
>50% din bolnavii cu HTA au o sensibilitate la sare, raspunzand foarte bine la reducerea
consumului de sare
Cresterea consumului de K,Ca si Mg reduc sensibilitatea la sare a pacientului.
Acizii grasi mononesaturati (ulei de masline) si acizii grasi omega3 (ulei de peste) au efecte
protectoare asupra TA.
9.1.Problema respectarii recomandarilor igienico-dietetice la domiciliu:

Regimurile alimentare pot fi respectate cu strictete in spital, dar mai greu la domiciliu, din
motive care tin pe de-o parte de deprinderile , convingerile, obiceiurile bolnavului si ale
familiei, iar pe de alta parte de posibilitatile socio-economice ale acestuia.
9.2.Combaterea deprinderilor necorespunzatoare:

Alimentatia indivizilor tine de obiceiuri adanc inradacinate in constiinta si comportamentul
lor. De aceea stilul de viata necorespunzator este probabil unul din cei mai frecventi factori
patogeni pe care ii intalnim in practica medicala. Exista familii care consuma frecvent
alimente grase, prajite, prajituri, fainoase, alcool.
Daca unul din pacienti sufera de HTA, toti ceilalti membri vor trebui sa fie lamuriti de
necesitatea de a nu mai consuma mancaruri sarate. Daca un pacient sufera de dischinezie
biliara, trebuie lamurita familia sa renunte la mancaruri prajite, grase etc.
9.3.Necesitatea adaptarii tratamentului la conditiile socio-economice ale pacientului:

Asigurarea unui mocroclimat corespunzator pentru incalzirea locuintei, sunt necesare
investigatii care depasesc uneori posibilitatile economice ale bolnavului, astfel ca MF va
trebui sa gaseasca impreuna cu bolnavul solutii cat mai bune in functie de posibilitatile
materiale de care dispune pacientul.
10.Cointeresarea bolnavului la ingrijirea propriei boli:

In ambulator, problema este mai complicata. Bolnavul primeste o reteta pe care trebuie sa si-
o procure singur si sa isi administreze singur tratamentul conform recomandarilor. Mf trebuie
sa il mobilizeze si sa il implice pe bolnav in tratamentul propriei boli.
10.1.Informarea corecta a bolnavului:

Mf trebuie sa ii explice bolnavului despre ce este vorba, care sunt problemele sale de sanatate
si ce poate sa faca pentru a-si redobandi sanatatea. Trebuie sa se faca inteles de bolnav, sa ii
explice starea de sanatate, sa il mobilizeze si sa il faca sa participe activ la tratamentul bolii
sale
10.2.Adaptarea deciziei terapeutice la posibilitatile bolnavului:
Mf trebuie sa stabileasca daca bolnavul poate urma tratamentul prescris. Daca pacientul nu
poate urma tratament injectabil, MF trebuie sa administreze tratament oral etc
10.3.Necesitatea tratamentului psihoterapic:
Mf poate sa faca psihanaliza, psihoterapie cognitiva, tehnici de relaxare, meloterapie, terapie
prin arta. Mf cauta sa reduca suferintele bolnavului si sa instaureze un alt mod de abordare a
fenomenelor care sa duca la modificari comportamentale pozitive.
11.Cointeresarea familiei:
De multe ori este foarte greu sa tratezi pacientul daca nu tratezi toata familia.
Pentru a trata un bolnav, el trebuie sa apeleze la ajutaorul celorlalti membri ai familiei, care
vor trebui sa fie activi si implicati in tratamentul membrului bolnav si sa il ajute, sa ii creeze
o atmosfera favorabila, sa inspire optimism (ex in bolile venerice)
Daca familia nu este dispusa sa contribuie la tratamentul bolnavului, MF trebuie sa ia toate
masurile pentru a gasi alte modalitati de rezolvare a cazului respctiv, prin internare in spital.
12.Consilierea pacientului:
Mf va pleda in fata familiei pentru respectarea conditiilor de tratament , va pleda la institutia
unde lucreaza bolnavul pentru respectarea drepturilor, pentru acordarea CM, pentru
imbunatatirea conditiilor de munca sau schimbarea locului de munca.
13.SUPRAVEGHEREA TRATAMENTULUI IN MF
1.Particularitatile supravegherii tratamentului ambulator:

Supravegherea tratamentului este mult mai usor de efectuat in spital decat in ambulator unde
bolnavul nu poate fi urmarit tot timpul.
De obicei tratamentul prescris de mf este controlat la perioade de timp mult mai mari.
Se poate intampla ca tratamentul prescris sa nu aiba nici un efect sau sa aiba efecte negative
si sa trebuiasca oprit sau administrat in doze mai mici.
Pacientul are un rol mai mare in urmarea tratamentului ambulator decat in spital. De aceea mf
trebuie sa il implice pe bolnav in procesul de tratament. Pacientul trebuie sa stie avantajele
tratamentului si riscurile in cazul in care nu urmeaza tratamentul. Trebuie sa stie cum sa
urmeze tratamentul si cat timp. Sa stie care sunt influentele alimentatiei si alcoolului asupra
medicamentelor.
2.Necesitatea supravegherii tratamentului ambulator

3.Tipuri de supraveghere a tratamentului
Supraveghere Complianta Neincredere in medic
ordinara/obisnuita Preparate greu de administrat
Solutii/ supozitoare
Gust neplacut, scheme complicate
Manifestari secundare
Refuzul sau abandonarea tratamentului
Toleranta Insuficiente enzimatice

Insuficiente de organ
Boli asociate
Influentarea absorbtiei, metabolismului si
eliminarii
Intolerante
Eficacitate Diminuarea sau disparitia simptomelor clinice

Ameliorarea modificarilor umorale, anatomopat.,
electrocardiografice etc
Supraveghere speciala Bolnavi cu risc Nou nascuti, copii, batrani, gravide, debilitati
Insuficienta renala/hepatica etc
Medicamente Diferenta dintre doza toxicasi eficace foarte
mica (tonicardiace, hipoglicemiante,
anticoagulante)
3.1.Supravegherea ordinara/obisnuita:
Supravegherea respectarii tratamentului prescris, de catre bolnav=complianta
3.1.1.Supravegherea respectarii recomandarilor
Pentru a obtine rezultate dorite,bolnavul trebuie sa il accepte si sa urmeze tratamentul. De
multe ori, insa, pacientii nu il accepta si nu il respecta.
20%din retetele prescrise nici nu ajung la farmacie.
Cauzele pentru care pacientul refuza, modifica sau abandoneaza tratamentul sunt
urmatoarele:
3.1.1.1.Lipsa de convingere a bolnavului – nu e convins de eficacitatea tratamentului.
Convingerea depinde de medic si capacitatea sa de a lamuri bolnavul. Medicul trebuie sa se
arate increzator si sa inspire optimism.
3.1.1.2.Prezentare neadecvata – tratamentul cu solutii/supozitoare e mai greu de urmat de un
pacient care merge la serviciu
3.1.1.3.Provocarea unor senzatii neplacute – tratamentul poate fi refuzat din cauza gustului
neplacut sau durerilor pe care le provoaca unele injectabile. Mai ales la copii.
3.1.1.4.Scheme complicate de tratament – pot prezenta un motiv de intrerupere/modificare/
administrare gresita a tratamentului
3.1.1.5.Ameliorarea simptomelor – bolnavul poate opri medicamentatia atunci cand observa
disparitia/ ameliorarea simptomelor. Ex: pielonefrita acuta – intreruperea tratamentului dupa
disparitia febrei si a durerilor lombare sau disuriei. Ex: insuficienta cardiaca – bolnavul poate
opri tratamentul cu diuretice si tonicariace dupa disparitia edemelor.
3.1.1.6.Dependenta medicamentoasa = intoxicati cronica caracterizata prin necesitatea de a
lua in continuare medicamentul sau toxicul respectiv. Dependenta fizica sau psihica.
Dependenta psihica – determinata de o serie de factori placuti, care calmeaza niste dureri,
combat anxietatea sau creaza euforie. Ex: morfina, alcool, barbiturice, alcool, cocaina,
nicotina, cofeina.
Dependenta fizica – determinata de diminuarea progresiva a efectului si necesitatea cresterii
dozelor pentru obtinerea efectului asteptat. Ex: morfina, alcool, cocaina, nicotina, cofeina.
3.1.2.Supravegherea tolerantei:
Medicul poate prevedea efectele hemoragice ale anticoagulantelor, cefaleea produsa de nitriti,
sindromul extrapiramidal produs de neuroleptice care blocheaza receptorii dopaminergici,
reactiile alergice ale unor ATB sau AINS.
Unele efecte apar precoce (cefaleea dupa vasodilatatoare), altele tardiv (anemia dupa
cloramfenicol, pigmentarea corneei dupa amiodarona)
3.1.3.Supravegherea eficacitatii:
3.1.3.1.Supravegherea clinica
Cu ajutorul observatiei clinice, mf poate urmari eficacitatea tratamentului in
-HTA, prin masurarea TA,
-aritmii cardiace – urmarirea ritmului cardiac
-ulcer duodenal, prin disparitia durerii
-pielonefrita, prin disparitia febrei, durerilor lombare, disuriei
-urticarie, prin disparitia eruptiilor si a pruritului
-epilepsie, prin disparitia crizelor convulsive
-boala Parkinson, prin ameliorarea tremorului etc
Medicul trebuie sa cunoasca perioada de latenta necesara pentru ameliorarea
simptomatologiei. Unele medicamente (nitratii) au o latenta foarte scurta de cateva minute,
altele au latenta mai lunga (antitermice, antispastice, hipnotice) cu ameliorarea simptomelor
in cateva zeci de minute. Antidepresivele au o perioda de latenta de cateva saptamani
Monitorizarea clinica a tratamentului tonicardiac:

Aparitia efectelor cinice pozitive Normalizarea ritmului cardiac
Reducerea edemelor
Reducerea ascitei
Reducerea hepatomegaliei
Reducerea dispneei
Aparitia efectelor adverse Bradicardie
Tulburari de ritm
Anorexie, diaree, greata, oboseala, tulb de
vedere, ameteli
3.1.3.2.Supravegherea paraclinica:
Nu putem aprecia corect eficacitatea tratamentului antidiabetic fara determinarea glicemiei,
glicozuriei, corpilor cetonici.
Nu putem aprecia eficacitatea tratamentului intr-o hepatita cronica fara determinarea testelor
de inflamatie si citoliza.
Nu putem aprecia evolutia aterosclerozei fara determinarea colesterolemiei, trigliceridemiei.
Nu putem aprecia evolutia pielonefritei fara urocultura de control.
Pe langa efectele pozitive ale tratamentului, pot sa apara efecte negative (alterarea functiei
hepatice sau renale.
Monitorizarea paraclinica a unor tratamente medicamentoase:
Digoxin Dozarea electrolitilor
Evaluare fct renala si hepatica
EKG
Carbamazepin Evaluare fct hepatica, renala
Fund de ochi
HLG
Tonometrie
Chinidina HLG
Fct renala si hepatica
Ekg
K
Litium HLG
Fct renala si tiroidiana
3.2.Supraveghere extraordinara:
Se aplica la bolnavii cu risc sau in cazul utilizarii unor medicamente cu marja ingusta, la care
diferenta dintre doza eficace si cea toxica e ft mica
3.2.1.Supravegherea bolnavilor cu risc:
Nou nascuti, batrani, gravide, debilitati, bolnavi cu IRen, IHepatica.
La nou-nascuti exista riscul supradozarii relative
La pacientii cu IRen medicamentele nu se elimina si se pot acumula in organism
La pacientii cu IHepatica medicamentele nu pot fi supuse biotransformarilor
3.2.2.Supravegherea medicamentelor cu risc:

Antiepileptice Nivel plasmatic
Functia renala
Nr eritrocite
Antiaritmice Ritm cardiac
Toxicitate cardiaca
Nivel plasmatic
TA
Cardiotonice Nivel plasmatic
Puls si EKG
Electrolitii
Functia hepatica
Aminoglicozide Nivel plasmatic
Functia renala
Functia auditiva
Anticoagulante Masurarea timpului de protrombina
Dozarea imunologica si a factorilor coagularii
14.DIFICULTATI DE DIAGNOSTIC IN MF
Pe langa faptul ca exista multe boli si simptome, procesul de diagnostic este ingreunat si de
alti factori cum sunt evolutia asimptomatica a unor boli, dificultati de obtinere a informatiilor,
lipsa simptomelor patognomonice, debut atipic al unor boli, evolutia concomitenta a mai
multor boli:
Evolutie asimptomatica a unor Ateroscleroza, DZ, HTA, cc, pot evolua fara nici un fel
boli de manifestare clinica o perioada lunga de timp
Dificultati de culegere a Pacientul nu expune de obicei toate simptomele, iar
informatiilor atunci cand le expune o face foarte deformat
Dotarea tehnica insuficienta MF nu dispune de obicei de dotarea tehnica necesara
investigatiilor paraclinice utile pt confirmarea unor dg
Predominenta simptomelor Majoritatea bolilor debuteaza cu simptome nespecifice
nespecifice care aduc in discutie un numar mare de boli posibile
Necesitatea asocierii Pentru a ajunge la un dg pozitiv, mf trebuie sa clarifice
simptomelor simptomele si sa gaseasca asocieri sugestive
Particularitatile individuale De obicei tabloul clinic al bolnavului se abate de la
tabloul ideal al bolii datorita particularitatilor acestuia
Debuturi atipice ale unor boli Ex:IM, ulcer duodenal, pancreatita acuta pot debuta
atipic si pot duce in eroare un medic neavizat
Evolutie mascata a unor boli Ex:cc bronhopulm, pancreatita cr, depresia pot evolua
sub masca altor boli cu care pot fi confundate
Existenta unor boli asociate Tulburarile metabolice, imunitare sau circulatorii
produse de o boala pot duce la aparitia altor boli, asa
cum se intampla in HTA si DZ
Existenta unor boli concomitente Desi este un sistem integrat, unele boli pe care le are
bolnavul pot fi cel putin pana la un moment dat relativ
independente
Tulburari de somatizare Unele tulburari psihice sau nevrotice pot determina
aparitia unor tulburari asemanatoare unor boli organice
1.Evolutia asimptomtica a bolii:

Ateroscleroza poate evolua ani de zile fara simptomatologie. Este necesara o reducere cu
peste 50% a lumenului arterial pentru a produce semne clinice de ischemie coronariana,
cerebrala, renala sau periferica. Desigur, pana atunci s-ar putea gasi unele modificari
biochimice (cresterea lipidelor serice, anumite modificari arteriale). Atunci cand apar semne
clinice,boala se afla intr-un stadiu inaintat de evolutie.
Nu doar bolile cronice, ci si cele acute (IM) pot evolua mai mult sau mai putin asimptomatic.
Asa se face ca de multe ori descoperim modificari ekg caracteristice IM fara ca bolnavul sa
stie ca a avut IM in antecedente
2.Dificultati de obtinere a informatiilor:

Prezentarea la medic depinde nu numai de natura si gravitatea simptomului ci si de educatia,
accesibilitatea si relatiile dintre medic pacient.
Pacientul interpreteaza simptomele in functie de cunstintele sale si de personalitatea lui.
3.Dotari tehnice insuficiente:

4.Predominenta simptomelor nespecifice:
La toti factorii stresanti, organismul raspunde cu cresterea secretiei de cortizol, de
catecolamine si opioide endogene. De aceea, efectele somatice si metabolice pe care acesti
hormoni le produc , asa cum ar fi cresterea FC, a TA, a glicemiei, a lipemiei si colesterolului,
vor putea fi intalnite in toate stresurile. De asemenea febra poate fi intalnita in boli infectioase
sau neinfectioase.
5.Necesitatea asocierii semnelor nespecifice in tablouri clinice evocatoare:
Diagnosticul deriva de obicei din modul in care se asociaza simptomele. Daca febra se
instaleaza mai lent/ brusc, evolutie discontinua sau in platou
Ex: dizenteria. Daca pe langa febra se mai asociaza varsaturil, colici abdominale, diaree, plus
tenesme, scaune moi cu mucilagiu sange si puroi => diznterie
Ex: febra tifoida – febra, cefalee, slabiciune, dureri musculare, insomnie, anorexie. Abia in
sapt a 2a apar starea tifica, rozeolele tifice si alte semne mai sugestive.
6. Obligatia MF de a stabili un diagnostic precoce:
Mf este obligat sa stabileasca diagnosticul in fazele de debut ale bolilor in care nici semnele
clinice nu sunt inca bine conturate.
7.Particularitatile individuale ale bolnavilor:
Ex: ulcerul gastro-duodenal – caracterizat de dureri epigastrige cu o anumita periodicitate,
vom intalni des bolnavi care au doar o jena epigastrica, sau la care boala evolueaza fara
dureri si prima manifestare clinica a bolii sa fie direct o complicatie (hemoragie digestiva sau
perforatie peritoneaza)
Ex: pancreatita acuta – caracterizata de durere abdominala in bara, iradiere in spate, exista
cazuri in care apar dureri in hipocondrul drept (capul pancreatic) sau hipocondrul stang
(coada). Poate evolua cu icter sau fara, poate sa apara aparare musculara sau nu, distensie
abdominala sau nu. Poate evolua cu manifestari clinice foarte diferite.
8.Debuturi atipice:
IM Forme asimptomatice
Debut cu sindrom dispeptic
Edem pulmonar acut
Tulburari de ritm
Manifestari neurologice
Ulcer duodenal Sindrom dispeptic
Colecistite
HDS
Hepatita epidemica Debut pseudogripal
Pseudoreumatismal
Infiltrat pulmonar
Urticarie
Pielonefrita acuta Anemie feripriva
Hematurie
HTA
Boala Hodgkin Prurit
Tulburari digestive
Tulb pulmonare
CC bronhopulmonar BPOC, preumonie recidivanta, pleurezie, abces pulmonar,
sindroame paraneoplazice
IM – 60 % debuteaza cu dureri precordiale neinfluentate de nitriti, anxietate, scaderea TA,

soc, modificari pe EKG, transaminaze crescute
- 30-40% debuteaza atipic, asimptomatic sau dureri ectopice – sindr dispeptic, edem
pulmonar acut. Tulb ritm, manif neurologice, lipotimii, complicatii trombembolice.
- 8% debut aspimptomatic sau manifestari vagi, slabiciune, usoare variatii ale TA,
subfebrilitate,
- 4% debuteaza cu sindrom dispeptic, greturi, varsaturi, dureri abdominale, diaree.
- 4% debuteaza cu EPA – dispnee, expectoratie spumoasa, cianoza, raluri subcrepitante.
- 2% debuteaza cu manif neurologice (simptomatologia unui AVC) – hemiplegie , coma,
reflexe osteotendinoase abolite si respiratie Cheyne Stokes
- 6% pot debuta cu sincopa/ lipotimii
- un nr considerabil pot debuta cu complicatii trombembolice -> Infarct Pulmonar sau
Tulburari de Ritm
Ulcerul gastro-duodenal
-15-20% debuteaza cu forma atipica – sindrom dispeptic (senzatie de greutate epigastrica,
greturi, balonari) care ar putea evoca ulcerul doar prin periodicitatea anuala si ritmul diurn
legat de alimentatie,
- tablou de colecistita (dureri in hipocondrul drept,
iradiere in spate si umar stg, greturi, balonari)
- HDS
- tablou de pancreatita cu durere in bara
- tablou de apendicita -durere in fosa iliaca dreapta
Pancreatita acuta
-forma comuna – durere in bara dupa un pranz gras, fara periodicitate sau ritmicitate diurna,
tulburari dispeptice, diaree, scadere ponderala
- atipic – revarsat pleural -cresc amilazele in lichidul pleural
- forma psudoulceroasa
- debut apendicular
- debut cu DZ sau hipoglicemie
Pielonefrita:
- tipic: disurie, polakiurie, dureri lombare, febra/subfebrilitate
- atipic – anemie, hematurie masiva, edeme, HTA, semne neurologice (cefalee, oboseala,
vertij, depresie psihica)
Hepatita epidemica
-tipic- dispepsie, stare infectioasa
-atipic- forme pseudogripale, pseudoreumatismale, hemoragipare, cu tulburari neuropsihice,
cu infiltrat pulmonar, urticare, ce mimeaza un abdomen acut.
Reumatismul poliarticular acut
- tipic – poliartrita mobila fugace, manifestari generale cu atingere cardiaca
-atipic- febra, frisoane, dureri musculare
Poliartrita reumatoida
-tipic – debut cu redoare matinala, tumefiere simetrica a articulatiilor metacarpofalangiene
-atipic- miozita, spondilita ankilopoetica (mimeaza un RAA)
Boala Hodgkin
-tipic – adenopatie cervicala,axilara sau mediastinala, febra, prurit, spleomegalie
-atipic – doar prurit, doar febra, manifestari necaracteristice (tulb digestive, manif pulmonare,
osoase, neurologice)
CC bronhopulmonar-atipic- sub forma de BPOC, penumonii recidivante, pleurezii, abces
pulmonar
CC gastric – atipic- sindrom dispeptic, ulcer gastric
9.Existenta unor boli mascate:

Ulcerul gastroduodenal poate evolua uneori sub masca unei pancreatite cronice sau
apendicite cronice
Pancreatita cronica poate evolua sub masca unei pleurezii sau apendicite cronice.
Pielonefrita cronica poate evolua sub masca unui pielonefron sau snd nefrotic.
TU maligne pot evolua sub masca unei simptomatologii de imprumut sau snd paraneoplazice.
CC pulmonar poate evolua sub masca altor boli, prezentandu-se ca o pneumonie, pleurezie,
abces pulmonar, BPOC.
CC pancreatic poate evolua sub masca unei litiaze biliare , a unei tromboflbite migratoare,
DZ
CC renal poate evolua sub masca unei HTA sau varicocel
CC esofagian si cel prostatic pot evolua sub masca unei poliartrite reumatoide.
Sindroame paraneoplazice:
Sistem Snd Cushing prin secretie ectopica de Cc pulmonar
endocrin ACTH
Snd Schwartz Bartler prin secretie
ectopica de h.antidiuretic
Ginecomastie prin secretie ectopica de Cc hepatic
gonadotrofine Cc pulmonar
Cc hipofizar
Hipoglicemia paraneoplazica Cc gastric
Fibrosarcom
Sange Anemie Cc digestiv
Leucemii
Metastaze osoase
Agranulocitoza Cc gastric
Melanom
Trombocitopenie Leucemie
Cc pulmonar
Cc rectal
CID Cc pulmonar
Cc prostata
Leucemie
Aparat Tromboflebita Cc pulmonar
cardio- Cc gastric
vascular Cc ovar
Cc pancreas
HTA CC renal
Snd de ischemie periferica Cc pulmonar
Aparat Enteropatie nespecifica Cc pulmonar
digestiv Snd de malabsorbtie Cc hepatic
Cc pulmonar
Sistem Polinevrite Cc pulmonar
nervos Snd cerebelos Limfoame
Rinichi Sindrom nefrotic – Limfoame
Piele Melanoza generalizata Melanom
Cc hepatic
Polimiozita Cc pulmonar
Dermatomiozita Cc pulmonar
Prurit Limfoame
Leucemii
Hirsutism Cc suprarenala
Cc ovar
locomotor Poliartrita reumatida – Cc prostata, cc esofagian
Starile anxioase pot evolua si ele fara tulburare psihica caracteristica, doar sub masca
unor suferinte somatice: dureri precordiale, palpitatii, dureri epigastrice, hiaree, HTA. Aceste
stari il indeamna pe bolnav sa apeleze mai degraba la internist decat psihiatru.
Manifestari somatice care trec pe primul plan la bolnavul cu anxietate mascata:
Cardiovascular Tahicardie, palpitatii, dureri precordiale, extrasistole, tulb ritm
Pulmonare Senzatie de presiune sau constrictie toractica, oftat, dispnee
Gastro-intestinale Disfagie, flatulenta, dispepsie, colici abd, broborisme, constipatie
Genito-urinare Polakiurie, tulb sexuale
Sistem muscular Dureri musculare, contracturi musculare, spasme musculare,
bruxism, voce nesigura
Senzoriale Incetosarea vederii, valuri de caldura, senzatie de slabiciune
Generale Gura uscata, paloare, roseata, transpiratii, cefalee, piloerectie
Chestionar de depistare a depresiei mascate:

1 Gasiti vreo placere in viata?
2 Va mai intereseaza anumite lucruri?
3 Sunteti mai putin intreprinzator ca inante?
4 Va simtiti epuizat in timpul zilei?
5 Va simtiti nervos, stresat sau temator?
6 Vi se pare dificil sa luati o decizie?
7 Aveti tulburari de somn?
8 Simtiti vreo durere sau apasare in piept?
9 v-a scazut pofta de mancare si greutatea?
10 Aveti tulburari sexuale?
11 Aveti tendinta de a cadea pe ganduri?
12 Credeti ca viata dumneavoastra nu are sens?
10.Tulburari de somatizare sau nevrozele de organ:

Uneori mf se poate confrunta cu o serie de manifestari vegetative, mai ales la niveul
aparatului cardiovascular (jena precordiala, palpitatii, dureri precordiale.
Tulburarile somatice sunt totusi o realitate foarte frecventa in practica medicala, de aceea mf
trebuie sa stie sa deosebeasca o tulburare organica de una de somatizare.
11.Existenta unor boli asociate:
Pacientul cu boala coronariana are, dupa cum am vazut, anumite tulburari metabolice,
vasculare si endocrine care intereseaza intregul organism
Ulcerul gastric nu este numai rezultatul unor tulburari gastrice ci si tulburari psihice,
endocrine etc.
Unele boli pot favoriza aparitia altor boli:
AB Emfizem pulmonar
HTPulm
HVS
CPC
HTA HVS
Cardiopatia ischemica
IC
Encefalopatia hipertensiva
IRen
DZ Retinopatia dz
Arteriopatia periferica
Nefropatia dz
Cardiopatia ischemica
Litiaza renala Pielonefrita cronica
Hidronefroza
Pielonefroza
Obezitate HTA
Artroze, spondiloze
Dz
Guta
12.Existenta mai multor boli concomitente:

Ex: daca bolnavul acuza pe langa cefalee occipitala cu caracter matinal, ameteli, muste
zburatoare, zgomote in urechi, jena precordiala, palpitatii care sunt caracteristicile HTA ,si o
jena epigastrica, greturi, varsaturi si intoleranta unor alimente, atunci probabil ca pacientul
mai are si o afectiune digestiva, o gastrita sau un ulcer. Daca la acestea se mai adauga o
durere a articulatiei genunchiului cu tumefactie si limitare functionala atunci pacientul mai
are si gonartroza reactiva samd.
15.SINTEZA DIAGNOSTICA SI TERAPEUTICA IN MF
MF are grija nu numai de boala, ci si de bolnav. El trebuie sa diagnosticheze toate

bolile pacientului si sa le ia in considerare pe toate atunci cand elaboreaza strategia
terapeutica, deoarece tratamentul unei boli poate sa influenteze evolutia celelilalte boli.
1.Necesitatea sintezei diagnostice:
Mf va trebui sa diagnosticheze toate bolile pacientului si sa stabileasca legaturile care exista
intre ele.
Bolile diferitor organe vor fi mai mult sau mai putin legate intre ele. Se vor putea influenta si
chiar conditiona reciproc.
Tratamentul unei boli va putea influenta tratamentul altei boli.
Mf trebuie sa faca singur sau in colaborare cu medicii specialisti un inventar al tuturor bolilor
pecare le are bolnavul si o sinteza a tuturor bolilor de care sufera bolnavul.
2.Posibilitati de sinteza diagnostica in mf:
1 Cunoasterea antecedentelor personale
2 Examenul clinic integral al pacientului
3 Inventarierea tuturor semnelor si simptomelor
4 Organizarea tuturor semnelor si simptomelor in sindroame
5 Organizarea tuturor sindroamelor in boli
6 Diagnosticul tuturor bolilor
7 Colaborarea cu specialistii de profil
8 Stabilirea legaturilor dintre diferite boli pe care le are bolnavul
9 Ierarhizarea bolilor pe care le are bolnavul
10 Stabilirea unui diagnostic integral
1.2.1. Cunoasterea antecedentelor personale:

Mf cunoaste mai bine APP si AHC ale bolnavului decat specialistii de profil
1.2.2. Examenul clinic integral al pacientului:
Daca bolnavul acuza atat semne cardiace, cat si semne digestive, sau nervoase, mf va fi
obligat sa efectueze o consultatie integrala a pacientului.
Cand bolnavul acuza un singur simptom, cum ar fi ameteala, febra sau cefalee, mf este
obligat sa efectueze o consultatie integrala, deoarece ameteala ar putea fi determinata de o
boala nervoasa, cardiaca, din sfera ORL, anemie, spondiloza.
1.2.3. Inventarierea tuturor semnelor si simptomelor:
Incepe din momentul expunerii motivelor prezentarii la consultatie a bolnavului si continua
apoi cu ocazia interogatoriului si a examenului obiectiv prin intermediul caruia mf cauta sa
afle si alte semne si simptome pe care le are bolnavul.
1.2.4. Organizarea tuturor semnelor si simptomelor in sindroame
Daca bolnavul acuza cefalee, febra, redoare cervicala, mf le va aduna la un loc in sindrom
meningeal. Daca bolnavul acuza cefalee, fotofobie, greturi, varsaturi mf le va aduna in
sindrom migrenos.
1.2.5. Organizarea tuturor sindroamelor in boli:
Sindromul de condensare pulmonara ar putea fi expresia unei pneumonii, dar si a unui cc
pulmonar. Dupa ce s-a stabilit diagnosticul de sindr de condensare pulmonara, mf va trebui sa
caute si alte simptome care sa confirme sau infirme diagnosticul de pneumonie sau cc.
1.2.6. Diagnosticul tuturor bolilor:
Chiar daca are mai multe boli, de obicei bolnavul se prezinta pentru o anumita boala.
Consultatia de mf reprezinta o oportunitate exceptionala de a depista toate bolile, inclusiv
cele asimptomatice, pe care le are bolnavul.
1.2.7.Colaborarea cu specialistii de profil:
1.2.8. Stabilirea legaturilor dintre diferite boli pe care le are bolnavul:
Majoritatea bolilor pe care le are un bolnav se influenteaza si uneori chiar se determina
reciproc.
Ex: obezitatea reprezinta factor de risc pentru DZ, iar DZ reprezinta factor de risc pentru
cardiopatia ischemica. Astfel ca mf trebuie sa stabileasca legaturile patogenice care exista
intre diferite boli pe care le are bolnavul.
1.2.9.Ierarhizarea bolilor pe care le prezinta bolnavul:
Criterii:
1 Vor fi trecute pe primul plan bolile care pun in pericol functiile vitale ale
organismului
2 Urgentele trec inaintea bolilor acute sau cronice
3 De obicei bolile acute trec inaintea celor cronice
4 Bolile cu evolutie mai rapida vor fi trecute inaintea bolilor cu evolutie mai lenta
5 Bolile cu evolutie imprevizibila vor trece inaintea bolilor cu evolutie favorabila
6 Bolile care produc o suferinta mai mare vor fi trecute inaintea bolilor ce produc
suferinta mai mica
7 Bolile care au un tratament eficace vor trece inaintea celor care nu au tratament
eficace
8 Mf are obligatia de a revizui ierarhiarea bolilor ori de cate ori apar modificari in
starea bolnavului
1.2.10.Stabilirea unui diagnostic integral
16.ASISTENTA MEDICALA LA DOMICILIU
MF lucreaza in cabinete medicale izolate, uneori el trebuie sa se deplaseze acasa la pacienti.,

poate fi solicitat pentru o vizita la domiciliu pentru ca sunt foarte multi pacienti care nu se pot
deplasa la cabinetul medical.
Situatii in care MF trebuie sa acorde asistenta medicala la domiciliu:
MOTIVE EXEMPLE
Bolnavi nedeplasabili care solicita asistenta Urgente majore
medicala la domiciliu Boli acute cu stare generala alterata
Acutizarea unor boli cronice
Accese de crize
Complicatii grave
Boli cronice debilitante
Boli ale SNC
Boli ale aparatului locomotor
Unele boli infectioase
Unele boli psihice
Stari terminale
Pacienti care trebuie vazuti de medic la Copii sub 1 an
domiciliu Batrani nedeplasabili
Bolnavi dispensarizati
Contacti de boli contagioase
Prezenta unor factori de risc
Pacienti cu probleme sociale
Bolnavi cu tulburari de comportament
Familii care trebuie vizate de medic la Familii disfunctionale
domiciliu Bolnavi problema
Copii problema
Prezenta unor boli contagioase
Suspectarea unor factori de risc
Obiceiuri necorespunzatoare
Probleme socio-economice
Urgente majore
- bolnav palid, anxios, durere retrosternala intensa, nu cedeaza la NTG, greturi, eructatii,
varsaturi, meteorism,hTA= IM
-hemiplegie, tulburari de sensibilitate, tulburari de vorbire, coma-AVC
-dureri epigastrice atroce, iradiere in spate, varsaturi, tulb de tranzit, transpiratii, meteorism
abd, usoara aparare musculara=pancreatita
-altele: hemoragii digestiv, hemoragii genitale, intoxicatii, soc
Boli acute cu stare generala grava:

-febra, frison, junghi toracic, tuse=pneumonie
-stenocardie, palpitatii, dispnee de repaus, fatigabilitate=miocardita acuta
-edem alb si moale al unui mb inferior cu durere, febra=tromboflebita
-stare generala alterata, durere in hipocondrul dr, febra neregulata, frisoane=colecistita acuta
-anorexie, greata, varsaturi, distensie abd, dureri abd colicative, oprirea eliminarii de gaze si
fecale= ocluzia intestinala
Structura bolilor care solicita asistenta medicala la domiciliu:

Urgente majore IM, AVC, EPA, abd acut, hemoragii genitale majore, soc
septic, soc anafilactic, intoxicatii acute, coma
Boli acute cu stare Viroze resp, pneumonii, enterocolite, colecistite, gastrita ac,
generala alterata PNF, tromboflebita, septicemie
Crize acute ale unor boli Crize de AB, criza de AP, criza epileptica, colica renala, criza
cronice de ulcer duodenal, criza HTA, dispneea paroxistica nocturna,
migrena
Complicatii acute ale Perforatie ulcerului duodenal, embolie cerebrala, retentie acuta
unor boli cronice de urina, embolie pulmonara, sempticemia la o infectie de
focar, tromboflebita la un cc abdominal
Boli cronice debilitante Stadii inaintate ale unor cc, silicoza, ciroza hepatica, boala
Addison, leucemii, limfoame maligne
Unele boli ale SN ASC cerebrala, snd cerebelos, scleroza in placi, amiotrofia, tu
medulare, sechele AVC
Unele boli ale aparatului Lumbago ac, lombosciatica, luxatii, entorse, fracturi, artrite,
locomotor artroze, poliartrita reumatoida, sponsilartita anchilozanta
Insuficienta unor organe Insuf cardiaca, insuf resp, insuf renala, insuf hepatica, insuf
vitale circulatorie cerebrala
Boli psihice Agitatie psihomotorie, confuzie mintala, dementa senila,
dementa precoce, tentative de suicid, crize de panica
Boli legate de anumite Nou-nascuti, boli la copii <1 an, batrani, longevivi
varste
Starile terminale si Boli terminale, cc in faze avansate, boli infectioase in stadii
decesul terminale (SIDA, TBC), decesul survenit dupa o boala cr,
moartea subita
Episoadele acute ale unor boli:

In crizele de AB, dispneele paroxistice nocturne, crizele epilepitce, criza de HTA, colica
renala/biliara
-insuficienta cardiaca stanga- dispnee paroxistica nocturna, respiratie suieratoare, sputa rozata
si fatigabilitate
-HTA- cresterea brusca a TA, cefalee, varsaturi, agitatie neuropsihica, convulsii, pierderea
cunostintei -> encefalopatia HTA.
-litiaza biliara – colica renala, durere in hipocondrul drept, iradiere in umarul dr.
Complicatiile unor boli cronice:

-cardiopatia ischemica se poate complica cu IM,
-ulcerul duodenal -> HDS
-cc pulmonar -> pneumonie
-cc pancreas -> tromboflebita
-cc colon -> ocluzie intestinala
-cc prostata -> retentie acuta de urina/ infectie urinara
Sechelele unor boli: pareze, hemipareze, fracturi consolidate vicios, sechele postarsuri etc.
Pacientii pe care MF trebuie sa ii vada la domiciliu:

Copii <1 an Conditiile de viata, mod de ingrijire, mod de alimentatie,
dezvoltare somatica, dezvoltare neuropsihica
Batranii si longevivii Conditii de viata, evolutia bolilor cronice, sezsizarea unor
complicatii, alimentatia, fact de risc, complianta, sustinerea
psihica
Bolnavi cr care au Bolnavi cu DZ, epilepsie, cc, TBC, boli psihice
abandonat tratamentul
Bolnavi cu boli Toxiinfectii alim, febra tifoida, dizenterie, trichineloza,
transmisibile hepatita virala, BTS
Boli cu agregare familiala Malformatii congenitale, tulb inascute de metabolism, boli
psihice, predispozitii mostenite, agregare familiala
Prezenta unor factori de Poluarea apei/ aerului, obiceiuri alimentare
risc necorespunzatoare, consum de alcool, droguri, carente
alimentare
Probleme familiale Familii dezorganizate, conditii socio-economice necoresp,
violenta in familie, batrani abandonati, copii abandonati.
Vizita la domiciliu pentru probleme medicale ale familiei: daca se suspecteaza

anumite probleme legate de un bolnav cronic din familie, sau nou nascut, copil cu dezv
psihosomatica necorespunzatoare. Astfel mf poate cunoaste locuinta, nivelul economic,
comunicarea, atmosfera, eventualele neintelegeri, discutii etc. aceste vizite trebuie bine
pregatite pentru a nu deranja familiile respective.
Particularitatile asistentei medicale la domiciliu:

Determinate de deplasarea la domiciliu Distanta mare
Conditii dificile de consultatie
In afara programului
Pe timp de noapte
Determinate de conditiile de consultatie Prezenta altor persoane
Bolnav parasit
Zgomot, miors
Jena pacientului fata de rude
Determinate de dificultatea de a obtine Lipsa unor aparate si instrumente
informatiile necesare Lipsa de cooperare a bolnavului/ familiei
Dificultatea de a solicita investigatii
paraclinice
Dificultatea de a stabili un dg de certitudine
Avantajele si dezevanatajele consultatiei la domiciliu:

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Rezolva operativ problemele medicale ale Necesita mai mult timp si efort
unui bolnav nedeplasabil
Cunoasterea conditiilor igienico-sanitare ale Conditii de consultatie mai dificile
familiei
Cunoasterea obiceiurilor si nivel cultural Prezenta unor rude/ prieteni/ vecini
Cunoasterea conditiilor socio-economice ale Membri de familie necooperanti/ bolnavi
familiei psihic
Cunoasterea relatiilor dintre membri Interventia altor persoane in desfasurarea
familiei consultatiei
Sesizarea unor factori de risc Dificultati in aplicarea tratamentului necesar
Probleme pe care MF trebuie sa le elucideze cu ocazia vizitei la domiciliu:

1.Diagnosticul bolnavului:
Mf sa stabileasca daca e vb despre o boala acuta sau cronica, complicatie sau urgenta.
Daca este vorba despre o boala sau mai multe.
Care este legatura dintre aceste boli.
Care boala se afla pe primul plan.
Care este gradul de afectare al functiilor vitale.
Care e prognosticul bolii.
2.Situatia locuintei: cate camere, starea igienica, daca are bucatarie/baie, daca
bolnavul dispune de o camera separata, daca are apa,curent, incalzire, liniste.
3.Situatia familiala: daca este casatorit, daca are copii / cati copii, sotie, varsta
membrilor, atmosfera in familie, nivel socio-economic
4.Relatia cu vecinii: daca acestia l-ar putea ajuta pe bolnav
5.Gradul de mobilitate al pacientului:
Daca pacientul este mobil/ imobilizat la pat
Daca se poate deplasa la toaleta, daca poate face baie, imbraca singur, hrani singur, iesi din
casa.
6.Alimentatia bolnavului: daca se alimenteaza normal, daca are regim special, isi
poate procura alimentele, modul lor de pastrare, daca isi prepara singur hrana, daca i-o
pregateste cineva.
7.Tratamentele pe care le urmeaza bolnavul:daca le poate procura, daca le
administreaza corespunzator.
8.Viata spirituala:daca e credincios, daca are legaturi cu comuniattea religioasa.
9.Modul de petrecere a timpului liber
10.Posibilitatile de tratament la domiciliu: daca are posibilitatea de a-si procura
medicamentele, daca are cine sa i le administreze, daca locuinta este corespunzatoare, daca
poate tine regimul alimentar.
Particularitati de diagnostic la domiciliu:
Lipsa posibilitatilor de investigatie paraclinica

Dificultatea stabilirii unui dg etiopatogenetic
Obligatia de a lucra cu dg clinice
Obligatia de a stabili un dg precoce
Dificultatea de a confirma dg clinic
Decizia terapeutica:
1.Decizia de internare in spital -depinde de gravitatea bolii, de dificutatile stabilirii dg corect,
de dificultatile efectuarii si urmaririi tratamentului
- pacientul cu IM, AVC, embolie pulm, pancreatita acuta, HDS
necesita internare si investigatii paraclinice, intergentie chir, monitorizare etc.
2.Decizia de ingrijire la domiciliu:

1 Boli ce nu pun in pericol iminent viata bolnavului
2 Boli ce nu afecteaza grav functiile vital ale organismului
3 Boli ce nu necesita interventie chir. iminenta
4 Boli ce nu necesita monitorizare permanenta
5 Boli ce nu evolueaza nefavorabil
6 Boli pt care exista dg de certitudine
7 Boli in care avem o experienta terapeutica
8 Boli pe care le putem supraveghea optim
9 Bolnavi care coopereaza
10 Bolnavi cu conditii minime de ingrijire la domiciliu
Particularitatile tratamentului la domiciliu:
Depinde de gradul de cooperare al bolnavului si a familiei
Depinde de conditiile socio-economice ale bolnavului
Nu poate fi supravegheat permanent
Nu se poate aplica tuturor bolilor
Nu se poate aplica tuturor bolnavilor.
17.SANATATE SI PATOLOGIA FAMILIEI
Structura familiei:
Barbat, femeie, copii, care au un anumit statul legal.
Mai poate cuprinde si parintii unuia dintre soti (familii largite pe plan vertical), sau fratii/sora
unuia dintre soti(familii largite pe plan orizontal).
Familia reprezinta o unitate mai mare sau mai mica (2-3 pers -> 9-10)al carui nr variaza in
timp, in functie de ciclul familiei respective.
Familii atipice: coabitarea celor 2 parteneri, concubinaj, familie monoparentala, familia
vitrega, familia cu copii infiati, homosexualitatea.
Functiile si scopurile familiei:
FUNCTIA SCOPUL
Sexuala Satisfacerea in limite normale a nevoilor sexuale
Prevenirea aparitiei bolilor venerice
Reproducere Asigurarea nasterii copiilor, perpetuarea familiei si speciei
MF solicitat pt: Probleme de planificare familiala, evitarea sarcinilor
nedorite, urmarirea evolutiei sarcinilor
Ingrijire Ingrijire reciproca a membrilor fam., ingrijirea varstnicilor, copiilor
si bolnavilor (asigurarea unui climat de sustinere, regim ig-dietetic,
respectarea ritmului admin medicamentelor, sesizarea unor efecte
secundare)
(Ingrijirea corporala, alimentatie, locuinta)
Protectie Protectie fizica si psihica a membrilor fam., climat de siguranta
Educativa Asigurarea dezvoltarii neuro-psihice a copiilor, cultivarea valorilor
morale, educatia copiilor si membrilor fam.
Economica Asigurarea veniturilor necesare satisfacerii nevoilor familiei, ajutor
reciproc dpdv material
Relatiile dintre membri familiei:

Comunicatia dintre parinti-copii (rol in dezvoltarea copilului).
Exista familii dezorganizate, parinti prea autoritari, prea indulgenti, ce pot duce la o serie de
tulburari care duc la deficiente de dezvoltare cognitiva, tulburari de somn, intarziere a
controlului sfincterian, depresie, dureri abdominale, tulburari de alimentatie, intarziere a
dezvoltarii somatice.
Manifestari clinice produse de tulburarea relatiilor dintre parinti si copii:
Intarzierea cresterii somatice Nanism psihosocial
Mame cu depresie psihica
Conditii igienice deficitare
Conflicte interfamiliale
Atasament scazut fata de copil
Lipsa de ingrijire afectiva
Anorexia psihogena Administrare fortata de alimente
Conflicte familiale
Familii cu copil unic
Atitudine hiperprotectoare
Scadere in greutate a copilului
Dureri abdominale recurente La 10% din copiii scolari
Dureri abd difuze, constipatie
Probleme familiale/scolare
Despartirea de mama
Tulburari de control sfincterian Conflicte familiale
Lipsa educatiei
Severitatea parintilor
Tulburari emotionale
Tulburari de somn Conflicte familiale
Nevroze familiale
Absenta mamei, anxietatea
Tulburari educationale
Tulburari ale dezvoltarii cognitive Lipsta de stimulare verbala si extraverbala
Despartire de mama
Familii dezorganizate
Familii cu nivel cultural scazut
Depresia psihica Deprivare emotionala
Stari de tristete si pesimism
Dezinteres, apatie
Tulburari de somn, oboseala
Scadere in greutate
Cilcurile familiei:
Etapele de evolutie ale familiei si varstele probabile la care are loc trecerea dintr-o etapa in
alta:
Etape Evenimente Varsta
1 Formarea Casatoria 20-30
2 Extensia Primul copil 20-30
3 Extensia completa Ultimul copil 30-35
4 Contractia Plecarea primului copil 45-50
5 Contractia completa Plecarea ultimului copil 50-60
6 Dizolvarea Moartea unui sot 70-75
Indeplinirea rolului de sot: indeplinirea functiei sexuale, de intelegere, sustinere, sinceritate,

fidelitate reciproca, iubire, administrarea in comun a capitalului material format din locuinta,
mobila, avere.
Indeplinirea rolului de parinte:
-fiecare dintre cei 2 soti trebuie sa participe la ingrijirea copilului
-astazi mama participa frecvent la indeplinirea unor activitati profesionale, iar tatal activitati
familiale, care pana nu de mult erau indeplinite de mama exclusiv.
-deosebiri biologice dintre mama si tata: mama l-a nascut pe copil, il alapteaza, il ingrijeste in
primele luni de viata, tandrete, iubire. Exista cazuri deosebite in care copilul nu se poate
bucura de ingrijirea mamei -> carenta materna profund resimtita de copil ->. Devieri ale
rolului matern:
Mame care refuza rolul matern Considera maternitatea o injosire

Atitudine dominatoare
Pseudoemancipate
Invidioase
Atitudini masculine
Mame infantile Deficienta de maturizare feminina
Fixatie afectiva fata de tatal lor
Asteapta dragoste si protectie din partea familiei
Mame narcisiste Iubire de sine exagerata
Prea preocupate de propria persoana
Nu sunt dispuse sa se preocupe de copil
Mame dominatoare Impunerea vointei lor
Austeritate excesiva
Tendinte perfectioniste
Exista si devieri ale rolului patern : nu participa la viata de familie, prea distant, agresiv
Problemele diferitelor etape din ciclul familiei:

ETAPE ROLURI PROBLEME
Intemeierea familiei Sot/sotie Crearea unui camin, indeplinirea
rolului de sot/sotie, iubire,
intrajitorarea, satisfacerea nevoilor
biologice, afective, materiale
Nasterea primului copil Sotie-mama Asigurarea conditiilor materiale
Sot-tata necesare nou-nasc., rolul de mama si
Fiu-fiica tata
Nasterea urmatorilor copii Sotie-mama Asigurarea conditiilor materiale
Sot-tata necesare copiilor, climat
Fiu-fiica corespunzator, dezvoltarea
Frate-sora neuropsihica normala a copiilor
Familia cu copii scolari Sotie-mama Indeplinirea rolului educativ,
Sot-tata urmarrea integrarii copiilor in
Fiu-fiica colectivitate, stimularea educatiei
Elev/eleva
Familia cu tineri Sotie-mama Asigurarea conditiilor materiale,
Sot-tata stimularea interesului pentru formare
Fiu-fiica profesionala, supravegherea si
Studenti indrumarea comportamentului social
al tinerilor
Casatoria primului copil Sotie-mama-soacra Asigurarea conditiilor materiale
Tata-socru tinerilor casatoriti, ajutarea tinerei
Fiu-nora familii
Nasterea nepotilor Sotie-mama- Ajutor in cresterea nepotilor,
bunica continuarea ajutarii materiale a
Sot-tata-bunic copiilor
Pensionarea Sotie-mama- Retragerea din activitate, continuarea
bunica-penionara ajutarii copiilor/ nepotilor, gasirea
Bunic-pensionar unor alte ocupatii
Etapa terminala Vaduv/a Moartea unuia dintre soti, starea de
doliu
Probleme medicale ale familiei:

FAMILIA OPTIMA – relatii afective puternice, grad inalt de satisfactie sexuala, nu sunt. In
competitie, se completeaza reciproc, relatiibune cu rudele si prietenii, climat afectiv, timp
liber petrecut in familie.
FAMILIA DISFUNCTIONALA:
1.F.asimetrica: partenerii isi disputa mereu drepturile si indatoririle, unul dintre soti poate
considera despre celalalt ca este bolnav, nevrotic. O mama prea grijulie -> copil cu
dependenta simbolica
2.Relatia complementara: unul dintre soti adopta o pozitie superioara, ea devine patologica
cand cel superior vrea sa il faca pe celalalt complet dependent de acesta.
3.Fenomene de scapare: unii membri se decompenseaza si se imbolnavesc-> scade tensiunea
familiala.
4.Pseudoarmonia: camuflarea eventualelor conflicte pentru a nu fi afectata viata sociala
5.Defectele copilului:
Defecte sacaitoare Agitatie, incetineala, incapatanarea, impotrivirea, nesupunerea,
furia
Defecte umilitoare Obraznicia, lenea, dezordinea, murdaria, purtare urata
Defecte respingatoare Gelozia, rautatea, hotia, tulb sexuale
Defecte indiferente Egoism, orgoliul, curiozitatea, lacomia, plictiseala
6.Copilul hiperactiv cu deficit de atentie:

Comportament impulsiv, incapacitatea de concentrare a atentiei, hiperactivitate neuropsihica
ce dureaza >6 luni.
Are substrat biologic, este determinat de tulburari ai mediatorilor sinaptici (dopamina,
serotonina)care contribuie la transmiterea si prelucrarea informatiilor in creier.
Este determinata de o suprasolicitare informationala -> stare de iritabilitate, neliniste, tulb de
atenie si somn.
Tratament: psihostimulante (Metilfenilat dexafetamina, Atomoxetina)
7.Defectele parintilor:
Parinti autoritari Prea severi, rigizi, intoleranti,brutali
Parinti indulgenti Libertate prea mare copilului, satifac orice
dorinta copilului -> tulburari psihice,
frustrare, agresivitate
Parinti hiperprotectori Reduc autonomia copilului, libertate prea
putina, supraveghere exagerata
Parinti agresivi Maltratarea, agresiuni fizice, contuzii,
fracturi, familii dezorganizate, boli psihice.
Familia patologica:
Familia conflictuala Neintelegeri majore intre soti/ parinti si copii, interese diferite,
alterare comunicarii, disparitia sentimentelor de iubire si respect,
climat tensionat
Familia dezorganizata Absenta temporara a unui sot, lipsa grijei fata de copil,
sustinerea unor interese diferite, dificultati de ingrijire a coilului,
situatie economica deficitara, tulburari psihice
Violenta in familie De limbaj/ fizica, maltratare, deficit educational, tulburari
psihice, consum de alcool
Familia abandonata Parasirea familiei de catre unul dintre soti, probleme cu legea,
deficit educational, dificultati de ingrijire a copiilor, probleme
economice
Familia in divort Neintelegeri majore, tensiune si violenta intre soti, impartirea
bunurilor, dificultati de ingrijire si educare a copiilor
Consum de droguri Alcool/droguri, degradarea relatiilor dintre soti, dificultati de
educare a copiilor, folosirea violentei
Factori care depind de sanatatea familiei:

1.Membri familiei – nr d emebri, structura pe varste, starea de sanatate,probleme deosebite,
AHC,APP, arbore genealogic
2.Relatiile dintre membri – comunicarea, iubirea, increderea, intrajutorarea, relatiile cu copiii
3.Habitatul – locuinta, nr camere, incalzire, iluminare, apa, dotari igienico-sanitare
4.Alimentatia – adecvarea varstei si activitatii, compozitia, obiceiuri, preferinte, surse de
aprovizionare
5.Activitatea profesionala – profesia, timp de lucru, satisfactii profesionale, noxe,
suprasolicitare
6.Nivel economic – venitul familiei, modul de folosire a venitului, satisfacerea nevoilor
membrilor familiei
7.Nivel cultural – educatie, preocupari cultural-educative, titluri, functii culturale
8.Odihna si timpul liber – petrecerea timpului liber, concedii de odihna, calatorii si excursii
9.Relatii sociale – cu vecinii, rudele, prietenii, aparteneta la diferite societati/asociatii, relatia
cu biserica.
Situatii in care MF poate sa culeaga informatii privind starea de sanatate a

familiei:
Inscrierea pe lista de asigurati Se stabileste nr membrilor, varsta, sex, profesiunea,
domiciliul, starea de sanatate
Casatoria Investigatia clinica si paraclinica a viitorilor
soti,AHC
Angajarea in serviciu Investigatia clinica si paraclinica corespunzatoare
profesiei
Sarcina Investigatia clinica si paraclinica a mamei, stabilirea
conditiilor materiale si situatiei sociale
Consultatii curente Conditii de viata, modul de inalzire, alimentatia,
intrajutorarea, factori de risc
Chemarea la domiciliu Marimea locuintei, nivel igienico-sanitar si
economic, relatiile dintre membri
Ancheta epidemiologica Nivelul igienico-sanitar, economic, relatiile sociale
Control periodic Starea de sanatate, relatiile dintre membri fam.,
intrajutorarea, nivel de intelegere
Cercetari populationale Informatii despre diferitele familii, frecventa unor
boli in anumite familii
Factorii genetici:
Investigatie genetica sustinuta facuta de MF in unele cauzuri.
Mf se intalneste mai des cu bolile poligenice, in care pe langa factorii genetici intervin si cei
de mediu.
HTA la >10% din populatie, ulcer g-d 5% la din populatie, poliartrita reumatoida la 2%, DZ
la 3%, schizofrenie la 1%.
Combaterea factorilor de risc: consumul de sare, lipide, glucide, afumaturi, alcool
Factori care pot influenta starea de sanatate a familiei:
Factori genetici Predispozitie ereditara, deficiente genetice, toleranta
scazuta la actiunea unor factori de mediu
Locuinta necorespunzatoare Aglomeratie, poluare sonora/chimica, igrasie
Alimentatie necorespunzatoare Exces de sare, aport caloric excesiv, lipide, mese
neregulate, alimente afumate
Obiceiuri necorespunzatoare Alcool, fumat, sedentarism, munca excesiva, droguri
Relatii necorepsunzatoare Certuri, tensiuni psihice, neincredere, abandon
Stresuri familiale Imbolnavirea unui membru al fam, divort, probleme
cu legea, decesul unui membru, separarea cuplului.
Boli cu agregare familiala: dislipidemii familiale, cc, boli c-v (HTA), boli metabolice
(Dz), nervoase (epilepsia), convultii febrile, boli infectioase (TBC, BTS, boli parazitare).
Familia ca unitate epidemiologica:
Cad apare o boala contagioasa, mf va afce ancheta epidemiologica mai intai in familie.
Toxiinfectie alimentara - mf stabileste daca exista si alte cazuri in familie,
TBC, voli venerice – la fel - cautarea sursei si protejarea celorlalti membri.
Familia este formata din mai multe persoane, varste diferite, boli diferite, sexe diferite. Mf
trebuie sa ingrijeasca atata copiii cat si adultii, el trebuie sa cunoasca atat problemele
medicale cat si cele psihologice,sociale si economice, sa apecieze aspectele favorabile sau
nefavorabile ale fiecarei familii.
18.CICLURILE VIETII DE FAMILIE
Ciclurile familiei:
Etapele de evolutie ale familiei si varstele probabile la care are loc trecerea dintr-o etapa in
alta:
Etape Evenimente Varsta
1 Formarea Casatoria 20-30
2 Extensia Primul copil 20-30
3 Extensia completa Ultimul copil 30-35
4 Contractia Plecarea primului copil 45-50
5 Contractia completa Plecarea ultimului copil 50-60
6 Dizolvarea Moartea unui sot 70-75
Indeplinirea rolului de sot: indeplinirea functiei sexuale, de intelegere, sustinere, sinceritate,

fidelitate reciproca, iubire, administrarea in comun a capitalului material format din locuinta,
mobila, avere.
Indeplinirea rolului de parinte:
-fiecare dintre cei 2 soti trebuie sa participe la ingrijirea copilului
-astazi mama participa frecvent la indeplinirea unor activitati profesionale, iar tatal activitati
familiale, care pana nu de mult erau indeplinite de mama exclusiv.
-deosebiri biologice dintre mama si tata: mama l-a nascut pe copil, il alapteaza, il ingrijeste in
primele luni de viata, tandrete, iubire. Exista cazuri deosebite in care copilul nu se poate
bucura de ingrijirea mamei -> carenta materna profund resimtita de copil ->. Devieri ale
rolului matern:
Mame care refuza rolul matern Considera maternitatea o injosire

Atitudine dominatoare
Pseudoemancipate
Invidioase
Atitudini masculine
Mame infantile Deficienta de maturizare feminina
Fixatie afectiva fata de tatal lor
Asteapta dragoste si protectie din partea familiei
Mame narcisiste Iubire de sine exagerata
Prea preocupate de propria persoana
Nu sunt dispuse sa se preocupe de copil
Mame dominatoare Impunerea vointei lor
Austeritate excesiva
Tendinte perfectioniste
Exista si devieri ale rolului patern : nu participa la viata de familie, prea distant, agresiv
Problemele diferitelor etape din ciclul familiei:

ETAPE ROLURI PROBLEME
Intemeierea familiei Sot/sotie Crearea unui camin, indeplinirea
rolului de sot/sotie, iubire,
intrajitorarea, satisfacerea nevoilor
biologice, afective, materiale
Nasterea primului copil Sotie-mama Asigurarea conditiilor materiale
Sot-tata necesare nou-nasc., rolul de mama si
Fiu-fiica tata
Nasterea urmatorilor copii Sotie-mama Asigurarea conditiilor materiale
Sot-tata necesare copiilor, climat
Fiu-fiica corespunzator, dezvoltarea
Frate-sora neuropsihica normala a copiilor
Familia cu copii scolari Sotie-mama Indeplinirea rolului educativ,
Sot-tata urmarrea integrarii copiilor in
Fiu-fiica colectivitate, stimularea educatiei
Elev/eleva
Familia cu tineri Sotie-mama Asigurarea conditiilor materiale,
Sot-tata stimularea interesului pentru formare
Fiu-fiica profesionala, supravegherea si
Studenti indrumarea comportamentului social
al tinerilor
Casatoria primului copil Sotie-mama-soacra Asigurarea conditiilor materiale
Tata-socru tinerilor casatoriti, ajutarea tinerei
Fiu-nora familii
Nasterea nepotilor Sotie-mama- Ajutor in cresterea nepotilor,
bunica continuarea ajutarii materiale a
Sot-tata-bunic copiilor
Pensionarea Sotie-mama- Retragerea din activitate, continuarea
bunica-penionara ajutarii copiilor/ nepotilor, gasirea
Bunic-pensionar unor alte ocupatii
Etapa terminala Vaduv/a Moartea unuia dintre soti, starea de
doliu
19.RELATIILE MF CU ASIGURARILE MEDICALE
I.Sistemele de sanatate:
Au rolul de a produce servicii si bunuri necesare mentinerii si refacerii starii de sanatate a
populatiei.
Structura sistemelor de sanatate cuprinde:
-prestatori de servicii (spitale, policlinici, mf)
-producatori de bunuri necesare functionarii sistemelor – fabrici de medicamente
-beneficiarii de servicii – asiguratii
-furnizorii de fonduri- asiguratii, patronii, statul
-administratorii sistemului – conducatorii CAS, DSP
Tipuri de sisteme de sanatate:
1.Sistemele asigurarilor socile de sanatate de tip Bismarck
– finantarea prin taxe patite de asigurati si patroni
Fondurile colectate sunt administrate de casele de asigurai medicale care incheie contracte cu
furnizorii de servicii medicale
-asiguratii au dreptul sa isi aleaga mf
-plata furnizorilor de servicii se face per capita sau per acta.
2.Sitemele nationale de sanatate, tip Beveridge:

-finantarea din taxe generale
-cetatenii au acces liber la servicii medicale
-au dreptul sa isi aleaga mf
-controlul activitatilor se face de catre organele guvernamentale
-plata furnizorilor se face cu salariu fix sau per capita
3.Sisteme de sanatate private:

-pot inlocui complet celelalte sisteme sau pot functiona in paralel
-sunt finantate de patroni sau asigurati
-asiguratul e liber sa isi aleaga mf si casa de asigurari
4.Sistemele centralizate de stat, de tip Semasco:

-finantate de bugetul de stat
-conducerea este centralizata si sunt organizate teritorial
-pacientul nu isi poate alege nici mf si nici unitatea medicala
-sistem lipsit e concurenta, eficacitate redusa
II.Asigurarile sociale de sanatate:
Sunt obligatorii pt toti cetatenii, functioneaza pe baza solidaritatii si subsidiaritatii, pe
participarea obligatorie la plata contributiei si pe dreptul asiguratilor de a-si alege mf, unitatea
sanitara si CAS.
Fondurile de asigurari medicale se fac pe baza contributiei obligatorii a asiguratilor, a
persoanelor juridice si fizice care angajeaza personal salariat, din subventii de la stat sau alte
surse (donatii, sponsorizari). Administrarea fondului se face de catre CAS.
Asiguratii au dreptul. La servicii medicale de baza in caz de boala sau accident
III.Reglementarea relatiilor mf cu CAS:
Relatiile sunt contractuale, reglementate de legi dintre care cele mai importante sunt OU nr
150/2002 privind organizarea si functionarea asigurarilor sociale de sanatate din Ro si
Contractele-cadru care se emit anual.
OU 150/2002 privind organizarea si functionarea asigurarilor sociale de sanatate:
Capitole privind pers asigurate, drepturile si obligatiile asiguratilor, servicii medicale
suportate de fondul CAS, relatiile CAS cu furnizorii de servicii medicale, finantarea
serviciilor medicale, organizarea CAS, modalitati de control, raspunderi, sanctiuni si
dispozitii finale.
Art.4: sunt asigurati toti cetatenii cu domiciliul in tara, care au obligatia de a plati contributia
corespunzatoare la fondul de asigurari medicale.
Art.6: copiii (pana in 18 ani), elevii si studentii (pana la 26 ani), sotul/sotia/ parintii fara
venituri proprii, fosti detinuti politici, veterani de razboi, pensionari, pers care beneficiaza de
ajutor social, pers cu handicap, femeile insarcinate, militarii, arestatii si somerii beneficiaza
de asigurari medicale fara plata contributiei.
Art.10: asiguraii au dreptul la un pachet de servicii medicale de baza (servicii medicale, de
ingrijire, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale)
Art.11: asiguratii au dreptul sa isi aleaga mf, medicul specialist si spitalul, precum si CAS.
Au dreptul sa schimbe mf dupa 3 luni
Art. 16: servii medicale suportate de CAS: monitorizarea sarcinii si leuzei,supravegherea
dezvoltarii sugarului si copilului, controale medicale periodice pentru depistarea unor boli
care pot avea consecinte grave, vaccinari prevazute in programul national, planificarea
familiala, servicii medicale curative (aistenta medicala de urgenta, consultatii medicale
acordate asiguratilor, anamneza, ex obiectiv, prescrierea unor ex paraclinice, prescrierea unor
tratamente.
Art.29: nu sunt suportate de CAS : bolile profesionale, servicii medicale de inalta
performanta, unele servicii stomatologice, servicii hoteliere, operatii estetice, asistenta
medicala la cerere, fertilizarea in vitro
Art.37 si 38: asigurarile medicale acorda servicii prin furnizori acreditati (cabinete mf,
cabinete de specialitate, centre de sanatate, spitale, laboratoare, farmacii.
Contractul-cardu:
Art.10: aici sunt prevazute drepturile asiguratilor, modul de acordare a aserviciilor, modul de
prescriere a medicamentelor, conditiile in care se incheie contractele cu furnizorii de servicii,
modul in care se face plata furnizorilor. Se elaboreaza anual si reprez. modalitatea de aplicare
a legilor privind asistenta medicala a populatiei
Asistenta medicala primara e asigurata de mf pe baza unui contract cu CAS.
Pentru a incheia contractul mf trebuie sa prezinte actele:
-certif de inregistrare a cabinetului medical
-autorizatia sanitara de functionare
-cont deschis la trezoreria statului
-CNP/ CF
-certificat de acreditare a cabinetului
-lista persoanelor inscrise la medicul respectiv
-dovada asigurarii de raspundere civila
-autorizatia de libera practica
-dovada platii contributiei la asigurarile medicale
Obligatiile mf:
Acordarea asiguratilor inscrisi pe lista sa de servicii medicale prevazute in pachetul de baza.
Acordarea serviciilor medicale prevazute in pachetul minimal pt persoanele care nu fac
dovada de asigurat
Sa asigure in cadrul serviciilor acordate toate activitatile cuprinse in curricula de pregatire
profesionala a mf
Sa actualizeze lista proprie
Sa furnizeze tratament adecvat si sa prescrie tratamentele necesare
Sa inscrie din oficiu copiii si gravidele care nu au mf
Sa nu refuze inscrierea copiilor
Sa respecte criteriile de calitate
Sa informeze asiguratii privind serviciile oferite
Sa respecte confidentialitatea
Sa factureze lunar activitatea efectuata.
Sa raporteze datele necesare pentru urmarirea activitatii
Sa respecte prevederile privind raportarea bolilor si vaccinarilor efectuate
Sa respecte dreptul la libera alegere a pacientului
Sa solicite asiguratilor documentele justificative
Sa stabileasca programul de activitate
Sa participe la asistenta medicala din din centrele de permanenta
Sa afiseze la loc vizibil pachetul minimal de servicii medicale etc.
Pachetul de servici medicale:

Sa acorde asiguratilor inscrisi pe lista servicii medicale de baza, iar neasiguratilor servicii
minimale
Pachetul de servicii medicale de baza:
Servicii profilactice Supravegherea dezvoltarii psihosomatice a copilului (ex bilant)
Asigurarea problemelor de puericultura a copilului 0-1 an
Control medical anual al copilului 2-18 ani
Supravegherea gravidei
Planificare familiala
Imunizari conform programului national
Educatie sanitara
Consiliere antidrog
Controale medicale periodice pt bolnavii cronici
Servicii curative Consultatii in caz de boala/accident
Manevre de mica chirurgie
Trescrierea tratamentului igieno-dietetic si curativ
Recomandarea investigatiilor paraclinice
Eliberare de BT, sau internare
Luare in evidenta a bolnavilor cu TBC,
Asistenta medicala la domiciliu la copii 0-1 an sau celor care
nu se pot deplasa la cabinet
Servicii de urgenta Ex clinic, prim ajutor medical, trimitere la specialist/internare
Activitati de suport Eliberare de acte medicale, concedii medicale, scutiri,
adeverinte, certif de deces.
Pachetul minimal de servicii medicale:

Servicii profilactice: luarea in evidenta si supravegherea gravidei, planificarea familiala
Servicii de urgenta: acordarea primului ajutor medical, trimitere la specialist/spital
Servicii privind depistarea si combaterea bolilor cu potential endemo-epidemic.
Modalitati de prescriere a medicamentelor:
Mf poate prescrie medicamente cu plata integrala/ cu plata unei contributii personale/ gratuit
Lista medicamentelor compensate si bolile care beneficiaza de gratuitate sunt stabilite prin
lege in functie de fondurile stabilite.
Mf prescrie reteta doar dupa ce consulta bolnavul, exceptie cand bolnavul e consultat de
specialist (cu scrisoare medicala).
Calitatea asistentei medicale
Acreditarea cabinetului, autorizatia sanitara de functionare, semnalizarea cabietului prin
existenta unei firme, afisarea programului, afisarea pachetului de servicii, adisarea drepturilor
si obligatiilor pacientilor, asigurarea unui local corespunzator, mobilarea si dotarea
cabinetului, evidenta la zi a documentelor primare, respectarea progrmului, atitudine
corespunzatoare, raspunderea la solicitarile pacientilor, tratamente corespunz., consemnarea
in fise a activitatii.
20.RELATIILE MF CU PACIENTII SAI
Importanta relatiilor mf cu pacientii sai:

Comunicare umana necesara dpdv profesional pentru a putea obtine informatii necesare
diagnosticului si pentru a-l putea atrage pe pacient la ingrijirea propriei sanatati.
Mf trebuie sa recurga la mijloace clinice (observatie si comunicare)
Pentru a putea obtine colaborarea pacientului mf trebuie sa aiba niste relatii mai apropiate cu
pacientii sai.
Asimetria relatiilor medic-pacient:
Pecientul se afla in dificultate, este implicat afectiv, neputincios, anxios
Mf nu este implicat afectiv, este competent, are acces la corpul pacientului.
PACIENT MEDIC
Aflat in dificultate Nu
Implicat afectiv Nu
Neputincios Competent
Nesigur si anxios Stapan pe sine
Se lasa consultat si investigat Are acces clinic si instrumentar asupra
pacientului
Calitatile pe care i le ofera pacientul mf:

Pacientului ii place sa creada ca medicul are posibilitatea de a-l vindeca
Medicului ii place sa creada ca poate vindeca pacientul
Medicul va trebui sa foloseasca rolul de medic si sa foloseasca in interesul bolnavului toate
cunostintele sale si puterile cu care l-a investit bolnavul, in asteptarile de a fi ajutat.
Diferite tipuri de relatii medic-bolnav:
RELATII OBSERVATII
Activitate-pasivitate Bolnavul lipsit de putere accepta pasiv actiunile medicului (in
cazul bolanvilor grav)
Ghidare-cooperare Pacientul coopereaza cu medicul care il consiliaza in vederea
rezolvarii problemelor de sanatate
Participare mutuala Bolnavul joaca rol mai activ, medicul il consiliaza pentru a-si
rezolva problemele
Importanta personalitatii pacientului/ tipuri de personalitate a pacientului:

Suspiciosul luptator: lipsit de incredere, se considera jignit, persecutat, este in tensiune,
rigid,perseverent
Hipersociabilul euforic:relaizeaza usor legaturi sociale, superficiale, bine dispus, euforic,
senin, nu dramatizeaza, nu e perseverent
Extrapunitivul iritabil-explosiv: altii sunt vinovati, agresiv, ulterior regreta
Hiperexpresiv captativ: nevoia de a fi in centrul atentiei, de a fi admirat, compatimit,
preocupat de sine
Adeziv perseverent: adera la ceilalti, lipsit de spontaneitate, cumuleaza tensiuni si uneori se
descarca
Formalist perfectionist: bazat pe principii abstracte, relatii bogate, politicos, distant, muncitor,
perfectionist, nu se bucura de viata
Ambivalent nehotarat: oscileaza intre nevoia de a fi condus si dorinta de independenta, nu e
perseverent, nehotarat
Banuitorul evitant: anxios, banuitor, nesigur, indecis, amana lucrurile, simte nevoie de
protectie
Instabil atitudinal: oscilant, trece usor de la o stare la alta, tendinte autoagresive
Insinguratul pesimist: nu agreaza contactele interpersonale, cerc restrans de realtii sociale,
serios, muncitor, perseverent, dispozitie depresiva
Astenicul hipoergic ambitios: randament profesional bun, capacitate de efort scazuta, resimte
lipsa de energie
Indiferentul detasat: simte nevoia contactului cu alte pers, nu se angajeaza in situatii
problematice, indiferent cu sine, nu se bucura
Supusul fara vointa si opinii: accepta sa fie condus, nu are convingeri proprii, nu are
imaginatie.
Dominatorul exclusiv: pretinde supunere si ascultare, ferm,transant, tendinta de conducator.
Importanta personalitatii medicului:

De ea poate depinde sanatatea pacientilor sai.
Tipuri de personalitate a mfL
-picnic, comunicativ, adaptabil
-leptosom, enigmatic, nesociabil
-demonstrativ, plin de sine, laudaros
-hiperperseverent, susceptibil, banuitor si ambitios
Dpdv al modului de desfasurare a proceselor informal-decizionale mf poate fi:
-rational- sa construiasca diagnosticul pe baza unor argumente justificate
-intuitiv- sa pune dg pe baza unor procese mai mult sau mai putin inconstiente
-abstract, teoretician- sa isi construiasca diagnosticul pe teorii, ipoteze
-empiric- sa isi contruiasca dg pe semne si simptome concrete
-probabilist, logicist – gandeste in scheme logice
-obiectivist- subapreciaza simptomele subiective, supraapreciaza rezultatele de lab.
Dpvd al relatiilor cu bolnavul mf poate fi:
-autoritar
-consilier-il ghideaza pe bolnav
-socratic-colaboreaza cu bolnavul
Particularitatile relatiilor mf cu pacientii sai:
Ingrijeste pacientul de la nastere-> moarte, cand e sanatos sau bolnav
Trimite pacientul la specialist si il primeste cu rezultatele
Calitatile mf:
Sa fie competent si bun profesionist
Sa acorde interesul cuvenit bolnavilor
Sa fie prietenos si atent
Sa se implice in rezolvarea problemelor pacientului
Sa fie accesibil la solicitarile bolnavului
Sa acorde suficient timp pacientului
Sa spuna adevarul
Sa fie om de incredere
Sa asculte cu interes pacientul
Sa explice intr-o maniera accesibila bolnavului
Calitatile pe care trebuie sa le aiba mf pentru a stabili relatii cat mai bune cu pacientii:
Sa aiba o atitudine de intelegere si empatie
Sa raspunda cu promptitudine solicitarilor pacientilor
Sa le acorde atentia necesara
Sa stie sa asculte pacientul cu interes
Sa se implice in rezolvarea problemelor pacientului
Sa respecte intimitatea pacientului
Sa respecte secretul medical
Sa fie deschis, cinstit si corect
Sa acorde pacientului explicatiile necesare
Sa respecte dorintele pacientului
Sa nu manifeste temeri nejustificate
Sa nu se implice in relatii intime cu pacientii.
21.DREPTURILE PACIENTILOR SI OBLIGATIILE MF
I.Drepturile pacientilor:
Fiecare persoana are dreptul ...
1. de a fi respectata ca fiinta umana
2. la integritate fizica si mintala, precum si la securitatea persoanei sale
3. la o protectie corespunz. a sanatatii, asigurata prin preventie
4.Pacientii au dreptul de a fi informati complet asupra starii de sanatate, proceduri medicale,
riscuri potentiale, avantaje, alterantive, consecintele refuzului, diagnosticului, tratamentului.
5.Informatia trebuie comunicata pacientului in mod adecvat capacitatii sale de intelegere
6.Pacientul are dreptul la o a 2-a opinie
7.La externare din spital, pacientul are dreptul de a cere si primi in scris rezumatul
diagnosticului, tratamentului si recomandarilor.
8.Pacientul are dreptul de a refuza interventii medicale, medicul explica implicatiile refuzului
si opririi tratamentului asupra starii si evolutiei bolii.
9.Cand se impune interventie medicala de urgenta si pacientul nu isi poate acorda
consimtamantul (Daca nu este specificat undeva) acesta poate fi presupus.
10.Cand interventia medicala se impune de urgenta, poate fi efectuata fara consimtamantul
reprezentatului legal
11.In unele cazuri consimtamatul trebuie acordat de un reprezentant legal (minori, adulti cu
responsabilitate diminuata)
12.Consimtamantul bolnavului e necesar pt prelevarea produselor biologice
13.Consimtamantul bolnavului e necesar pt participarea pacientului la procesul de invatamant
medical
14.Consimtamantul bolnavului e o conditie preliminara in includerea in cercetare stiintifica.
15.toate informatiile medicale ale pacientului vor fi confidentiale, chiar si dupa moarte.
16.informatia confidentiala poate fi divulgata doar pe baza acordului pacientului
17.Nu se admite interventia in viata personala a pacientului
18.Fiecare persoana are dreptul de a primi o ingrijire corespunzatoare cerintelor sale de
sanatate, asistenta preventiva si de promovare a sanatatii.
Pacientii au dreptul la continuitate in ingrijire
Pacientii au dreptul sa isi aleaga medicul sau personalul de ingrijire
Pacientii au dreptul la ingrijire umana si dreptul de a muri in demnitate.
II.Obligatiile mf:
1.Mf are obligatia de a-si exercita profesia conform tuturor regulilor artei si stiintei medicale,
in respectul moralei specifice si al persoanei umane.
2.Medicul este in serviciul persoanei umane. Nu este admisa atentarea la dorinta exprimata de
catre pacient in cunostinta de cauza.
3.Medicul are libertatea absoluta a prescrierilor pe care le considera necesare
4.Orice medic e raspunzator pt fiecare dintre actele sale profesionale. E preferabil ca medicul
sa se abtina de a garanta vindecarea afectiunii pentru care s-a adresat bolnavul.
5.Secretul medical este obligatoriu. Interesul societatii (prevenirea si combaterea epidemiilor,
bolilor venerice, bolilor cu extindere in masa)primeaza fata de interesul personal.
6.Certificatele medicale si medico-legale vor fi eliberate numai la cererea persoanei
examinate, reprezentantilor legali sau la cererea unei instante judecatoresti.
7.Evidentele medicale trebuie pastrate ca materiale secrete.
8.Medicul trebuie sa incerce reducerea suferintei bolnavului incurabi, asigurand demnitatea
muribundului, dar nu are dreptul sa ii provoace moartea deliberat (act considerat crima).
9.Medicul care se gaseste in prezenta unui bolnav sau ranit in pericol, sau care este informat
in acest sens, are obligatia sa acorde asistenta la nivelul posibilitatilor momentului si locului,
sau sa se asigure ca cel in cauza primeste ingrijiri medicale.
10.Medicul poate refuza ingrijirile sale din motive personale sau profesionale, cu exceptia
urgentelor, asigurandu-se ca bolnavul are acces la alte surse de ingrijire.
11.Medicul nu poate trata fara examinare medicala efectuata personal.Numai in cazuri
exceptionale , de urgenta sau forta majora, se vor da indicatii de tratament prin mijloace de
telecomunicatii.
12.Medicul nu poate utiliza aparate de diagnostic sau tratament pentru manuirea carora nu are
pregatire sau suficienta practica.
13.Daca in urma examinarii sau in cursul tratamentului, considera ca nu are suficiente
cunostinte sau experienta va solicita consult de specialitate si va indruma bolnavul spre
acesta.
14.Medicul va urmari bolnavul intrat in tratament sau pana la insanatosirea acestuia pana la
trecerea in ingrijirea altui medic.
15.In caz de pericol de moarte nemijlocit, medicul va ramane langa bolnav atata timp cat este
nevoie de ajutorul sau personal.
16.Bolnavul nevindecabil va fi tratat cu aceeasi grija si atentie ca si cei care au sanse de
vindecare.
17.Medicul poate executa o activitate medicala doar daca are o pregatire practica suficienta.
Aceasta prevedere nu se aplica in cazul de pericol grav.
18.Medicu va pastra o atitudine de stricta neutralitate si neamestec in problemele familiale ale
bolnavului, exprimandu-si parerea numai daca este solicitat, numai daca interventia este in
interesul sanatatii bolnavului.
19. Medicul nu trebuie sa se implice in problemele legate de interesele materiale din familia
bolnavului.
20.Medicii au datoria de a intretine si perfectiona cunostintele lor profesionale.
21.Pentru orice activitate medicala (Ex clinic, explorari functionale, manopere de dg,
tratament) se va cere consimtamantul bolnavului.
22.Consimtamantul va fi dat dupa lamurirea bolnavului asupra esentei si utilitatii actului
recomandat.
23.Repunerea sau aplicarea de catre medic a unei metode terapeutice insuficient probate este
blamabila, se considera sarlatanie.
24.Este interzis orice act care ar procura bolnavului un avantaj material nejustificat. Nu sunt
admise comisioane percepute pentru acte medicale.
25.Medicul are obligatia unei conduite ireprosabile pe plan fizic, mintal si emotioanl fata de
bolnav, respectand demnitatea acestuia. Exercitiul medical nu trebuie facut impersonal, ci
incercand stabilirea unui contact psihic cu pacientul.
26.Ori de cate ori medicul considera necesar sa ceara parerea unui coleg pentru elucidarea
diagnosticului, formularea planului terapeutic , sau a unei interventii, va propune de acord cu
bolnavul sau cu apartinatorii tinand cont de preferintele acestuia.
27.In consultul medical se va pastra o atmosfera de stima si respect reciproc, nu se va
manifesta superioritate fata de medicul curant. Discutarea greselilor, observatiile critice nu se
vor face in fata bolnavului. Greselile mai grave se pot semnala superiorilor.
22.POSIBILITATILE SI LIMITELE MF
La mf se poate prezenta orice bolnav cu orice boala.

Mf poate rezolva in mod concret aprox 80% din problemele medicale curente ale pacientilor
sai, in 20% din cazuri trebuie sa colaboreze cu specialistii de profil.
Boli care depasesc posibilitatile mf: IMA, embolia pulmonara,soc septic, IRen.ac,
bromhopneumonia sugarului, come, abd acut, boli obisnuite ce evolueaza sever (copil
distrofic, boli cronice debilitante, la alcoolici, alergici.
Factori de care depind posibilitatile MF:
FACTORI OBSERVATII
Pregatirea medicului Cunostinte necesare diagnosticului (dg clinic, dg diferential,
investigatii paraclinice) si tratamentul bolilor frecvente
Experienta personala in diagosticarea si tratamentul
Ex clinic corect, cominucare buna cu bolnavul, solicitarea
investiatiilor clinice necesare
Conditii de lucru Dotarea cu aparatele si instrumentele necesare
Nr de pacienti care sa depaseasca conditiile unei asistente
normale
Suprafata pe care se intinde comunitatea pe care o asista
medicamentele necesare
Posibilitatile de supraveghere ale bolnavilor
Natura bolii Boli care pun in pericol iminent viata bolnavilor
Boli care presupun complicatii grave, care pun in pericol
viata bolnavului
Boli care necesita ingrijire permanenta
Boli care necesita investigatii deosebite
Mf poate ingriji multi bolnavi cu HTA usoara/ medie, dar
HTA la copil,la gravide, HTA severa sau rezistenta la
tratament se trimite la specialist.
Particularitatile bolnavului Copii prematuri si distrofici
Bolnavi cu boli cronice debilitante
Bolnavi cu boli psihice grave
Bolnavi alcoolici, cu reactivitate deosebita
Conditii de viata a Conditii de viata necorespunzatoare
bolnavului Familii dezorganizate
Bolnavi singuri, parasiti si izolati
Mame necooperante
Criterii de clasificare a pacientilor in functie de posibilitatile MF de a rezolva

problemele lor de sanatate:
Nivelul Caracteristici Criterii

0 Pacienti care nu acuza nici un Pacienti care nu acuza nici un fel de probleme
fel de probleme de sanatate dar care pot prezenta factori de risc sau boli cu
evolutie asimptomatica pentru care ar trebui
urmariti atent de MF
1 Pacienti care pot fi ingrijiti de Bolnavi ce nu necesita internare
mf Care au dg confirmat
Care nu necesita investigatii speciale
Care prezinta boli cronice cunoscute
Care prezinta acutizari usoare ale unor boli cr
cunoscute
Boli in care mf are experienta necesara
Bolnavi care pot fi supravegheati de mf
Bolnavi care au contindii minime de ingrijire
la domiciliu
2 Pacienti pt a caror ingrijire mf Bolnavi fara dg confirmat.
are nevoie de ajutorul altor Care necesita investigatii speciale
specialisti Bolnavi cu boli cronice acutizate
Cu complicatii grave ale unor boli cronice
La care nu s-au obtinut rezultatele asteptate
Boli in care nu avem experienta
3 Bolnavi ce necesita internare Boli ce afecteaza grav functiile vitale
Care pun in pericol viata bolnavului
Care necesita interventie chir iminenta
Care necesita monitorizare permanenta
Care nu coopereaza
Care nu au conditii minime de tratament la
domiciliu
Factori care impun depasirea limitelor mf:
Necesitatea interventiei in urgente Necesitatea de a interveni in toate urgentele

Necesitatea de a efectua uneori acte pentru care nu are
suficienta experienta
Necesitatea de a improviza atele, garouri.
Bolnavii care refuza internarea Necesitatea de ingrijiri la domiciliu
Bolnavi care trebuiau internati
Necesitatea de a acorda o atentie sporita acestor
bolnavi
Obligtia de a explica riscul refuzului internarii in
spital
Bolnavi cu stari terminale Necesitatea ingrijirii unor bolnavi terminali
Recunoasterea de catre familie a stadiului terminal
Asigurarea unui sfarsit demn si uman
Situatii deosebite Locuri de munca izolate sau indepartate
Situatii deosebite, accidente colective, razboaie,
epidemii
Deficiente organizatorice grave ale servicilor de
urgenta sau ale asistentei medicale secundare
Obligatiile mf de a interveni in urgente:

Epistaxis sever, dupa admin de hemostatice si efectuarea tamponamentului anterior, mf va
trebui sa efectueze tamponament posterior pe care este posibil sa nu il mai fi executat
neciodata.
Mf poate sa asiste la o nastere si sa efectueze o extractie manuala de placenta in conditii
improvizate.
Bolnavii gravi care refuza internarea in spital:
Mf are obligatia de a explica bolnavului si membrilor de familie gravitatea situatiei si
consecintele refuzului. Daca refuza internarea mf va trebui sa efectueze tratament la
domiciliu, intr-un caz care ii poate depasi posibilitatile, care care printr-un tratament corect se
poate vindeca.
Bolnavii cu stari terminale grave:
Obligatia mf de a aplica tratamente paliative , de combatere a durerii, de prevenire a
infectiilor, de prevenire a escarelor, de mentinere a functiilor vitalesi de sustinere psihologica
a bolnavului si familiei.
23.MANAGEMENTUL CBINETULUI DE MF
Tipuri de activitati care se intrepatrund in functionarea unui cabinet medical:

Activitate medicala Aisgurarea accesibilitatii
Servicii preventive/ curative/ speciale
Activitate marketing Studiul pietii
Stabilirea cererii/ ofertelor/ preturilor
Optimizare relatiilor
Activitate management Stabilirea obiectivelor
Planificarea
Stabilirea resurselor
Organizarea activitatilor
Coordonarea activitatii
Controlul activitatii
Evaluarea rezultatelor
Scopul cabinetului este de a rezolva cat mai repede problemele medicale ale
pacientilor prin acordarea asistentei medicale de cat mai buna calitate.
Mf sa aiba cunostinte despre patologia medicala, de marketing si management.
Mf trebuie sa aiba resurse materiale pentru infiintarea cabinetului si functionarea lui.
Mf sa aiba pacienti,
Mf sa foloseasca resursele materiale si umane de care dispune pentru a realiza profit.
Sa realizeze un raport optim intre venituri si cheltuieli.
Mf sa nu uite ca scopul cabinetului de mf este de a acorda asistenta medicala primara si un
management si marketing corespunzator.
Importanta marketingului in medicina de familie:
Piata este carcterizata de cerere, oferta si pret.
Cererea depinde de nevoile pacientului.
Oferta depinde de posibilitatile furnizorului de realizare a cererilor clientului
Pretul depinde de cantitatea si calitatea serviciilor (de suma tuturor cheltuielilor care au fost
necesare pentru indeplinirea serviciilor respective).
Caracteristicile pietei:
Cererea Nevoi primare, secundare, induse, reale, putere de cumparare
Oferta Pregatire profesionala, dotare materiala, dotarea cu aparatura, incadrare cu
personal, organizarea activitatii
Pretul Costurile necesare, pret de cost, de piata, optimizarea cheltuielilor, cresterea
veniturilor.
Caracterul atipic al pietei medicale:

Pacientul nu poate determina singur cererea pietei.
Desi exista o piata a medicamentului, bolnavul nu poate stabili singur de ce medicamente are
nevoie. El trebuie sa se adreseze mai intai mf pentru tratament.
Mf devine un fel de intermediar intre cererea pacientului si oferta de medicamente si servicii
de pe piata medicala.
Factori de care depinde cererea pietii la un cainet de MF
1 Numarul populatiei
2 Numarul mf
3 Structura demografica a populatiei
4 Starea de sanatate a populatiei
5 Structura patologiei
6 Starea igienico-sanitara a colectivitatii
7 Nivel cultural
8 Nivel socio-economic
9 Programe de sanatate
Posibilitatile de influentare a cererii:

1 Cresterea accesibilitatii
2 Modalitatile de abordare ale pacientului
3 Imbunatatirea comunicarii
4 Reducerea timpului de asteptare
5 Constientizarea nevoilor
6 Asigurarea unei asistente medicale de calitate
7 Crearea unei imagini favorabile
8 Respectarea normelor de deontologie
9 Cresterea gradului de sttisfactie a pacientului
Factori de care depind oferta:

1 Pregatirea profesionala
2 Pregatirea specifica in mf
3 Dobandirea unor competente
4 Dotarea cu aparatura
5 Incadrarea cu personal
6 Mijloace de transport
Importanta managementului in medicina de familie:

Managementul =. Procesul de organizare a unei activitati in vederea atingerii
obicetivelor propuse prin utilizarea optima a mijloacelor materiale si umane de care
dispunem.
In mf putem vb de managementul unor bolnavi (cu dz, cu IC), managementul cabinetului
medical.
Functiile managementului:
FUNCTII CONTINUT
Planificare Analiza sistemului
Sesizarea problemelor
Stabilirea obiectivelor si metodelor
Organizare Stabilirea activitatilor, etapelor
Delegarea responsabilului
Elaborarea organigramei
Fisa postului
Evaluarea resurselor Aprecirea nevoilor
Elavuarea posibilitatilor, resurselor materiale, umane
Conducere Stabilirea sarcinilor, elaborarea deciziilor, emiterea
directivelor, elaborarea instructiunilor
Control Urmarirea procesului
Respectarea etapelor
Aprecierea rezultatelor
Interventia la nevoie
Evaluarea rezultatelor Aprecierea rezultatelor
Functie de obiectivele propuse
Adaptarea activitatii
Optimizarea rezultatelor
Necesitatea managementului:
Este absolut necesar, toata activitatea mf trebuie analizata, planificata, organizata si
controlata in asa fel incat sa poata obtine cele mai bune rezultate prin folosirea cat mai
judicioasa a resurselor uneori destul de limitate.
Cabinetul si echipa de lucru:

Mf trebuie sa sustina un proces de management care sa acopere toate domeniile de activitate,
de la infiintarea cabinetului, asigurarea localului, mobilarea cabinetului, dotarea cabinetului,
incadrarea cabinetului, pana la conducerea echipei, coordonarea relatiilor cu organele si
organizatiile implicate in asistenta medicala a populatiei, managementul pacientului etc.
Domeniile in care e necesar managementul cabinetului de mf:

1.Infiintarea cabinetului: elaborare proiect, studiu de marketing, gasirea resurselor de
finantare, elaborarea documentatiie necesare, obtinerea avizelor
2.Asigurarea localului: cautarea unui local, chirie, proprietate, comodat, cabinete de

condultatii, sala de asteptare, sala de tratament, vestiar, grup sanitar, asigurarea cu
apa,lumina, caldura, indepartarea reziduurilor
3.Mobilarea cabinetului: birou, dulap, canapea consultatie, scaune, fotolii, dulap
instrumentar, dulap medicamente, masa ginecologica, rafturi, biblioteci, fisiere, cuiere,
paravan.
4.Dotarea cabinetului: stetoscop, tensiometru, termometru, ciocan reflexe, apasator limba,

stetoscop obstetrical, cantar adulti/copii, taliometru, trusa mica chirurgie, trusa prim ajutor,
casolete, cutii instrumente, canule, valve, sonda spalaturi gastrice, manusi chirurgicale,
seringi, otoscop, oftalmoscop, trusa ORL, trusa urgenta cu medicamente si materiale
corespunzatoare, EKG, ecograf, analyzer, calculator.
5.Incadrarea cabinetului: medici, asistenta cabinet, asistenta igiena, moasa, asistent social,
secretara, femeie curatenie, administrator, contabil, fizioterapeut, sofer.
6.Coordonarea echipei de lucru: fisa postului, instruirea personalului, plan de activitate,

delegarea de sarcini, controlul activitatii, evaluarea rezultatelor.
7.Coordonarea relatiilor cu alte unitati medicale: solicitari complexe si dificile,

necesitatea colaborarii, specialisti de profil, spitale, laboratoare, unitati de copii, farmacii.
8.Coordonarea relatiilor cu alte organe de organizatii: cu primaria, scoli, gradinite,

fundatii de profil, biserica, sponsori.
9.Managementul pacientului: pacientul in centrul activitatii, atragerea pacientilor,

perfectionarea metodelor de abordare, optimizarea comunicarii, utilizarea eficienta a
timpului, asigurarea accesibilitatii, programarea unor pacienti, cresterea calitatii serviciilor,
cresterea gradului de satisfactie.
10.Managementul informatiilor: importanta informatiilor, identificara surselor de

informatie, utilizarea tuturor surselor, evidenta documentelor medicale, completarea
formularelor, evidenta documentelor administrative, evidenta documentelor contabile,
caracterul medico-legal al documentelor.
11.Administrarea cabinetului: asigurarea conditiilor de functionare, intretinerea curateniei,

respecarea conditiilor igienico-sanitare, asigurarea aprovizionarii cu apa, asigurarea incalzirii
cabinetului, intretinerea aparaturii, intretinerea echipamentului, reparatiile cladirii, varuitul,
vopsitul.
12. Organizarea activitatii: stabilirea programului de lucru, asigurarea urgentelor,

planificarea activitatii curative, consultatii cabinet, vizite la domiciliu, planificarea activitatii
preventive, intocmirea calendarului, programarea unor pacienti.
13.Managementul calitatii: servicii de inalta calitate, imbunatatirea pregatirii profesionale,

cunostinte, deprinderi, abilitati, cresterea eficacitatii si a eficientei, reducerea riscurilor,
rezultate corespunzatoare, numar trimiteri, numar internari, numar complicatii, numar decese,
concordanta de diagnostic, relizarea dorintelor pacientilor, cresterea gradului de satisfactie al
pacientului
14.Managementul financiar: finantarea cabinetului, stabilirea costurilor si preturilor,

planificarea venitului, contabilitatea cabinetului, bugetul de venituri si cheltuieli, cifra de
afaceri
24.PLANIFICAREA FAMILIALA SI METODE DE CONTRACEPTIE
Planning familial:
- planificarea familiala naturala simptotermica: cresterea mucusului cervical, aspect clar,
elastic, accentuarea disconfortului abdominal de scurta durata la mijlocul ciclului si cresterea
sustinuta a temperaturii corporale bazale la cca 2 saptamani dupa debutul menstruatiei.
- metoda calendar: observare 8 luni a duratei CM, prima zi fertile e data de scaderea a 18 zile
din durta celui mai scurt ciclu, ultima zi fertila e data de scaderea a 11 zile din durata celui
mai lung ciclu
- metoda temperaturii corporale bazale, cu 24-36 de ore inaintea ovulatiei temperatura scade
usor, iar la 1-2 zile dupa ovulatie creste cu cca 0,4 grade Celsius, mentinandu-se asa tot restul
ciclului.
- ultimele date: riscul de aparitie a unei sarcini creste cu 5 zile inaintea zilei ovulatiei, scazand
spre zero in ziua urmatoare a ovulatiei.
1. CONTRACEPTIA ORALA:
A. Contraceptivele orale combinate:
- rata de esec e de 3%; din ziua 1 sau 5 CM,
- avantaje; flux mai redus, amelioreaza dismenoreea, dispar chisturile ovariene functionale,
reduce riscul de cancer ovarian si endometrial, scade riscul de sarcina ectopica, amelioreaza
acneea.
- contraceptivele orale combinate < 50 microg e adecvat.
- CI si efectele adverse: IM, boala trombembolica, afectiuni cerebrovasculare, carcinoame
(displazia cervicala si cancer cervical), tulburari metabolice (scade toleranta la glucoza, cresc
TGR), cefalee, amenoree, tulburari de lactatie, efecte secundare minore: greata, varsaturi,
crestere in greutate, pierderi minime de sange sau metroragii
B. Minipilula cu progestative fara estrogeni:
- pacientele care vor doze minime de hormoni si au peste 35 de ani.
2. INJECTIILE SI IMPLANTURILE CONTRACEPTIVE:
- cu actiune prelungita: i.m. profound, eficienta 99,7% sau s.c., pe fata interna a bratului
eficienta 99,8%, 5 ani (Norplant).
3. DISPOZITIVELE INTRAUTERINE (DIU)
- elibereaza progesteron in uter, din plastic, cupru.
4. DIAFRAGMA SI CALOTA CERVICALA:
- rata de esec e de 2-20%,
- lipsite de efecte secundare sistemice.
5. SPUMELE, CREMELE, GELURILE SI OVULELE CONTRACEPTIVE:
- rata de esec e de 2-30%, actiune antivirala si antibacteriana, risc bacteriurie prin
suprapopulare cu E coli.
6. PREZERVATIVUL:
- rata de esec e de 2-20%; protectie boli cu transmitere sexuala si displazie col
- SUA - prezervativ feminine, rata de esec e de 26%.
Contraceptia de urgenta:
- cel mult 72 de ore de la contactul sexual; hemoragia apare in decurs de 3-4 saptamani;
Postinor (levonorgestrel 0,7 mg).
- introducerea unui DIU in 5 zile de la un raport sexual neprotejat.
25.EVALUAREA STARII DE SANATATE A UNEI COLECTIVITATI
Se face prin intermediul unor indicatori demografici, de morbiditate, de mortalitate, de

dezvoltare etc:
Factori demografici Natalitatea
Fertilitatea
Spor natural
Nuptialitatea,divortialitatea
Mortalitatea Generala, infantila, specifica, dupa cauze medicale
Morbiditatea Incidenta, prevalenta, morbiditatea individuala
Dezvoltarea Fizica, inaltime, greutate
Neuropsihica, organe de simt
Performante intelectuale
Incidenta- se refera la cazurile noi de imbolnavire

- se poate calcula pe sexe, grupe de varsta etc.
- se poate observa ca gripa afecteaza mai mult populatia varstanica, iar hepatita
epidemica A afecteaza mai des copiii scolari.
- daca creste incidenta gripei, acesta inseamna ca este la inceputul unei pandemii,
iar daca scade, este la sfarsitul acesteia
- daca creste incidenta IM, inseamna ca in colectivitatea respectiva se intampla
ceva, exista anumiti factori de risc, sau capacitatea de adaptare a populatiei a scazut
Incidenta mai mare – ex: un nr de cazuri noi de gripa sau IM in crestere
Incidenta e un indicator bun pentru bolile acute, prevalenta este indicator bun pentru cele
cronice
Prevalenta- se refera atat la cazurile noi cat si la cele mai vechi.
Prevalenta mare mare- ex: mf a constatat ca dupa o anumita perioada a inregistrat un nr mai
mare de cazuri de gripa si de IM
Morbiditatea individuala (MI)= nr pers bolnave din colectivitatea respectiva
Screeningul reprezinta activitatea organizata de depistarea precoce a unor boli, in faza in care
bolnavul nu se prezinta in mod spontan la medic
Multe boli inregistrate in activitatea curenta se pot vindeca/ ameliora. Altele se pot agrava,
complica, ducand la deces.
Mortalitatea generala si infantila este un indicator bun privind starea de sanatate a
colectivitatii respective.
Mortalitatea se calculeaza la populatia generala si atunci obtinem indicele brut al mortalitatii
generale.
Mortalitatea infantila se poate imparti in mortalitate precoce, neonatala si postneonatala. Ea
poate fi influentata de factori de risc endogeni si exogeni:
Endogeni Varsta mamei
Dezvoltarea fizica a mamei
Sanatatea mamei
Rangul copilului
Boli genetice
Boli infectioase ale mamei
Factori obstetricali
Prematuritatea
Exogeni Factori fizici: frig, caldura, radiatii
Factori chimici: poluare, intoxicatii
Factori biologici: infectii, paraziti
Alimentatie necorepsunz.
Ingrijire defectuoasa
Mortalitatea dupa cauze medicale se calculeaza in functie de numarul de decese dintr-o

anumita boala. Acest indicator exprima riscul de deces prin boala respectiva.
Formulele de calcul a principalilor indicatori de sanatate a unei colectivitati:
Natalitatea Nr de nascuti vii/ nr mediu de locuitori X 1000

Fecunditatea Nr sarcini/ nr de femei 15-49 ani X 1000
Mortalitatea infantila Nr decese copii 0-1 an/ nr nascuti vii in intervalul t X 1000
Rata bruta a mortalitatii Nr decese/ nr nascuti vii interval t X 1000
generale
Incidenta Nr cazuri noi din boala X/ nr total persoane X 100 000
Prevalenta Nr cazuri noi+vechi/ nr persoane examinate X 100
Activitatea preventiva si clinica a mf este influentata de modificarile indicatorilor de sanatate

a colectivitatii.
Ex: cresterea incidentei hepatitei B care se transmite percutan/ permucos/ sexual/ perinatal,
pune problema instituirii unor masuri de preventie speciale. In coelctivitati cu incidenta mica
transmiterea se face mai ales la grupuri mai restranse de populatie. Cu cat incidenta creste, cu
atat posibilitatile de transmitere devin mai numeroase. Un bolnav infectat prin instrumentar
medical nesterilizat corespunzator poate transmite mai departe boala si pe cale sexuala,
pentru ca apoi contactul sa o trimita mai departe prin manopere nemedicale (tatuaj,
manichiura).
Cresterea incidentei unei boli poate influenta si decizia de diagnostic, pentru ca este firesc
cand suspctam un diagnostic sa ne gandim la bolile cele mai frecvente si apoi la cele mai rare.
Daca creste incidenta hepatiei B atunci mf aflat in fata unui icter va fi mai inclinat sa
suspecteze o hepatita B decat C sau D.
Caile de transmitere a hepatitelor virale:
VHA Fecal orala, alimente infectate, apa poluata fecaloid, lapte, fructe de mare infectate
VHB Percutan, permucos, sexual, perinatal
Manopere medicale, nemedicale, inoculari oculte
Genital, saliva, transfuzii
VHC Parenteral, sexual
Manopere medicale, nemedicale
Inoculari oculte, transfuzii
VHD Percutan, permucos, sexual
Manopere medicale, nemedicale,
Inoculari oculte, transfuzii
VHE Fecal-oral
Alimente infectate, apa poluata fecaloid
Rar percutan
Dificultatile de combatere a unor factori de risc si a unor boli cu extindere sociala presupune
o activitate mai complexa decat preventia sau tratamentul individual. Pot fi implicati in
activitate o intreaga echipa alcatuita din medici, economisti, pedagogi, chimisti, ingineri,
biologi etc.
Rolul cel mai important il are medicul- de a sesiza problema, de a atrage atentia asupra
pericolului, de a desfasura educatie pentru sanatate cat mai sustinuta.
Printre programele cele mai importante in asistenta medicala a comunitatii se numara cele
privind bolile cu prevalenta cea mai ridicata (boli c-v, cc, psihice, DZ, etc).
26.ATITUDINEA MF IN FATA UNOR SIMPTOME COMUNE

ASTENIA
Reprezinta unul dintre cele mai frecvente simptome cu care se confrunta mf in timpul
consultatiilor.
Reprezinta 1-3% din cauzele de prezentare la mf.
Astenia sau moleseala, ca si simptome asociate de slabiciune, oboseala, letargie sunt
explicabile in totalitate prin factorii obisnuiti cum ar fi suprasolicitarea, lipsa de antrenament
fizic, calitatea si cantitatea somnului inadecvate, obezitatea, subnutritia, stresul si problemele
emotionale.
Pot fi necesare investigatii mai laborioase.
Afectiunile care produc in mod obisnuit astenie:
-tulburari endocrine: hipertiroidism, hipotiroidism
-afectiuni cardiace: ICC, hTA de etiologie neurologica
-infetiile: endocardita, hepatita
-afectiuni respiratorii: BPOC, apneea nocturna
-anemie
-artroze
-alcoolism
-cc
-medicamente: Betablocante, Sedative
-tulburari psihologice: insomnia, depresia
-tulburari psihosomatice
Astenia poate fi raportata mai frecvent in cazurile cu afectiuni pshice decat organice/
leziuni/ medicamente/ droguri/ alcool.
Afectiunile pshiatrice + astenie: distimie, depresie, tulb somatoforme, atacuri de panica, abuz
alcool.
I.Cazurile de oboseala prelungita sau cronica evaluate clinic:

1.Anamneza
2.Examenul statusului mental (anomaliile necesita examinari adecvate: psihiatrice,
psihologice, neurologice)
3.Investigatii paraclinice
-ex laborator: HLG, VSH, ALT, proieminemie totala, albumina, globuline, FAL, Ca, PO,
glicemie, TSH, sumar urina
-teste suplimentare in functie de reperele clinice
Reevaluarea diagnosticului in cazul in care se depisteaza alta cauza de oboseala cronica.

II.Clasificarea cazurilor ca snd de oboseala cronica sau oboseala idiopatica daca
oboseala persista sau recidiveaza intr-un interval mai mare de 6 luni.
1.Clasificarea ca sindrom de oboseala cronica daca:
-sunt intrunite criteriile de gravitate a oboselii
-patru sau mai multe dintre urmatoarele simptome sunt prezente pentru >6 luni:
• perturbarea puterii de concentrare
• dureri in gat
• sensibilitatea ganglionilor limfatici cervicali sau axilari
• mialgii
• poliartralgii
• cefalee recenta
• somn neodihnitor
• discomfort dupa exercitiile fizice
2.Clasificarea ca oboseala cronica idiopatica daca severitatea oboselii sau criteriile
simptomatice pentru sindromul de oboseala cronica nu sunt indeplinite.
AMETEALA SI VERTIJUL
Prin ameteala, bolnavii pot intelege o senzatie de instabilitate , nesiguranta in mers,

clatinare, incetosire a vederii, scaderea fortei musculare, cadere iminenta etc.
Toate aceste senzatii se deosebesc totusi de vertijul adevarat care reprezinta o senzatie
de rotire a obiectelor din jur sau de rotire a bolnavului.
Etiopatogenie:
Ameteala si vertijul sunt determinate de afectarea unor
1.formatiuni ce participa la pastrarea echilibrului, din care fac parte:
• sistemul vestibular
• caile de transmitere a semnalelor privind pozitia si msicarea capului
2.formatiuni nervoase care participa la prelucrarea semnalelor respective, cum sunt:
• cerebelul
• nucleul vestibular
• nucleul oculomotor
• nucleul rosu
Aceste formatiuni pot fi afectate de foarte multe boli :
-ale aparatului vestibular: otite si labirintite
-ce afecteaza caile de transmitere a semnalelor: leziunile nucleului vestibulo-cohlear
-ce afecteaza centrii nervosi:tu cerebrale
-vasculo-cerebrale
-intoxicatii.
Cauzele ametelilor si vertijelor centrale si periferice:
Vertije periferice Tulburari labirintice: vertij Meniere, ateroscleroza, otospongioza,
traumatismele labirintice, otita medie, labirintita, sechele labirintice,
intoxicatii, tu, rau de transport
Tulburari retrolabirintice: nevrite vestibulare, arahnoidite, tu
pontocerebeloase, neurinom de acustic, intoxicatii
Vertije centrale Infectii SNC, meningita, encefalita, abces cerebral,
TU cerebrale
Traumatisme cerebrale
Ateroscleroza cerebrala,
Insuficienta vertebro-bazilara
Scleroza in placi,
Afectiuni cardio-vasculare, HTA, hTA, Tulb ritm
Spondiloza cervicala,
Intoxicatii alcool
Medicamente: streptomicina, barbiturice, antihistaminice, hidantoina
Clasificare:
VERTIJE PERIFERICE
-afectarea aparatului vestibular si nervului vestibulo-cohlear;
-crize de vertij rotator, de tip Meniere = vertij adevart
VERTIJE CENTRALE
- afectarea foratiunilor centrale ale sistemului nervos care intervin in pastrarea echilbrului.
-forma mai putin sistematizata
PSEUDOVERTIJUL
-senzatii si mai vagi de nesiguranta si instabilitate
Vertijul si ameteala pot sa apara in boli ORL, neurologice, cardio-vasc, metabolice,

psihice si intoxicatii.
Diagnostic diferential:
Daca este vorba despre o ameteala (senzatie de instabilitate, nesiguranta, dezechilibru,
clatinare) sau vertij adevarat (caracter rotator, insotit de obicei de greturi si varsaturi).
Particularitati ale vertijului si ametelii:

1.Modalitati de debut:
-brusc : bloc atrio-ventricular
-la ridicarea din pat: hipotensivi
-dupa miscare brusca a capului: afectiuni ale col vertebr
-lent: tu cerebrale, ateroscleroza
2.Factori declansanti: dupa efort fizic, consum de alcool, ingestia unor alimente,
medicamente, surmenaj intelectual, dupa hemoragie etc.
3.Factori agravanti: pozitia ortostatica, miscarea capului
4.Evolutie:
-progresiva: in procese degenerative, tu cerebrale
-regresiva: intoxicatia cu alcool
-continua: tu cerebrale,
-discuntinua: crize paroxistice(snd Meniere)
5.Caracterul:
-ameteala- dezechilibru, slabiciune, cadere iminenta
-vertij adevarat – senzatie de rotire, deplasare giratorie
6.Durata:
-evolutie lunga – intoxicatii cronice
-scurta- insuficienta vertebro-bazilara =la miscari bruste ale capului
Semne si simptome asociative:

Ameteli + GRETURI, VARSATURI = SND MENIERE
Ameteli + VARSATURI, FARA GRETURI = TU CEREBRALE
Ameteli + PALPITATII, DURERI PRECORDIALE = BLOC ATRIO-VENTRIC.
Ameteli + TULB VEDERE = AFECT.OCULARE
Ameteli+ TULB AUZ = SND LERMOYEZ, OTOSCLEROZA
Ameteli+ TREMURATURI, TRANSPIRATII = HIPOGLICEMIE
Ameteli + CEFALEE = MIGRENA BAZILARA
Ameteli + FEBRA = MENINGITA
Principalele semne si simptome cu care se pot asocia vertijele si ameteala:

SIMPTOME DIAGNOSTICE
Greturi, varsaturi, paloare Snd Meniere, migrena
Tulburari auz, acufene Otoscleroza, neurinom de acustic, snd Lermoyez
Cefalee, acufene, fosfene HTA, ASC cerebrala, migrena
Dureri cervicale, tulb vedere, Insuf bertebro-bazilara, snd Barre-Lieou, spondiloza
amauroza, diplopie, parestezii cerviacal, ASC cerebrala
Disfagie, dizartrie, pareza faciala Snd Wallenberg, tromboza art.cerebeloase inferioare
Febra, dureri auriculare Otita acuta
Febra, cefalee, refoarea cefei Meningita, encefalita
Febra, fenomene respiratorii Gripa, adenoviroze, viroze respiratorii
Miros de alcool Intox acuta cu alcool
Anamneza unui pacient cu ameteala si vertij:

PARTICULARITATI EXEMPLE
Caracterul ametelii Girator
Senzatie de dezechilibru
Instabilitate/ cadere
Dezorientare
Modul de aparitie Brusc/treptat
Evolutie remitenta
Conditii de aparitie La schimbarea brusca a pozitiei
La miscarea capului
Dupa suprasolicitari neuropsihice
Dupa stresuri psihice
Dupa consum de alcool, alimente, medicamente
Dupa menstruatie abundenta, dupa menopauza
Existenta altor boli HTA,hta, tulb ritm cardiac,
DZ, hipoglicemie
Insuficienta renala, hepatica
Tu cerebrale
ASC cerebrala
Insuficienta vertebro-bazilara
Meningite, encefalite
Boli infectioase
Existenta unor simptome Cefalee, greturi, varsaturi
asociative Tulburari auz, tulb senzoriale,
Palpitatii, dureri precordiale,
Dureri cervicale
Manifestari neurologice
Febra, eruptii
Examenul clinic:
Principalele obiective care trebuie urmarite in ex clinic al bolnavului cu vertij:
Starea generala, lucid, obnubilat, anxios
Orientarea in spatiu si timp, intoxicatia cu alcool sau alte substante
Culorea tegumentelor, palid, vultuos
Examinarea craniului, urme de traumatisme
Ex ochilor, nistagmus, tulburari de vedere, ex fund de ochi
Ex otic, dureri auriculare, scurgeri, otoscopie
Coloana cervicala, mobilitate, cracmente
Puls, frecventa, tulburari de ritm
Cosultatia cordului, sufluri, tulburari de ritm
Palparea si auscultatia carotidelor
Ex pulmonar, pneumonii, embolie pulmonara
Ex neurologic, nistagmus, reflexe pupilare, ex nervilor cranieni, mers, proba Romberg,
proba index-nas, tremuraturi ale extremitatilor
Nistagmusul:
= miscari ritmice, simultane si involuntare ale globilor oculari
Nucleii oculomotori ajung la stimuli inegali
Alcatuit dintr-o secusa lenta, orientata spre partea lezata si o secusa rapida, orientata spre
partea sanatoasa.
Se apreciaza mai intai deviatia globilor oculari, apoi intensitatea si sensul (orizontal, vertica
sau rotator)
Nistagmus vestibular – orizontal, rotator, unidirectional, cu secusa lenta spre partea care
deviaza bolnavul si dispare prin fixatie
Nistagmus central – persistent si dupa aparitia crizei vertiginoase, este dizarmonic in raport
cu sensul caderii.
Probe vestibulare:
1.PROBA ROMBERG:
Bolnavul se afla in ortostatism, cu picioarele lipite si ochii inchisi. In caz de leziune
labirintica (vertij periferic), acesta isi pierde echilibrul si se inclina de partea urechii lezate
In cazul vertijului central, apare dezechilibru nesistematizat, cu ocsilatii in toate directiile.
2.PROBA MERSULUI/BABINSKI WEILL:

Mersul orb cu ochii inchisi -> deviatie sistematizata in directia labirintului afectat = vertij
periferic
Deviatia nesistematizata= vertij central
3.PROBA INDEXULUI:
Deviatie sistematizata a indexului spre labirinul afectat= vertij periferic
Deviatie nesistematizata a indexului = vertij central
Investigatii paraclinice:
HLG,VSH, glicemie, colesterol, uree, ex radiologic craniu si fata, EKG, EEG, CT,
arteriografie cerebrala, otoscopie, audiometrie, ex fund ochi, proba rotatorie, nistagmografie,
posturografie etc.
Diagnostic pozitiv:
-prezenta nistagmusului, rezultatele probelor de echilibru
-diagnstic etiologic: consult de specialitate, investigatii paraclinice
Diagnostic diferential dintre vertijul central si cel periferic:

VERTIJ PERIFERIC VERTIJ CENTRAL
Debut brutal/brusc Debut mai putin brutal/ lent
Vertij giratoriu Senzatie de nesiguranta, instabilitate,
Tulburari vegetative, zgomotoase, greturi, Tulbutrari vegetative absente/ moderate
varsaturi, anxietate
Hipoacuzie, acufene Lipsa hipoacuziei si acufenelor
Nistagmus unidirectional orizontal Nistagmus mai putin marcat, variabil,
nesigur, disritmic,
Vertical, bilateral sau multidirectional
Romberg tendinta de cadere spre partea Romberg tendinta de largire a baei de
leziunii sustinere
Deviatia mersului in stea, deviatie Deviatia mersului nesistematizata, de cauze
sistematica vestibulare, vasculare, metabolice sau tu
Principalele tipuri de vertij intalnite in practica medicala:

VERTIJE PERIFERICE:
Vertijul Meniere Distensia labirintului membranos
Vertij orizonto-rotator in crize paroxistice
Greturi, varsaturi, tulburari unilat.de auz
Acufene, nistagmus spontan orizontal
Romberg pozitiv
Snd Barre Lieou Iritatia simpaticului cervical
Vertij menieriform, favorizat de miscarile
bruste ale capului
Tuburari de vedere, scotoame, lacrimare
Distensie, tulb vasomotorii ale fetei
Kinetozele Determinate de transportul cu masina/
trenul/ vaporul/ avionul
Vertij rotator, senzatie de instabilitate
Greturi, varsaturi
Oscilatii TA, modificari puls
Neurinomul de acustic Vertij rotator
Acufene, hipoacuzie unilat
Cefalee occipitala, cers cerebelos
Disfonie
Disfagie
Traumatisme labirintice La scufundatori
Vertij labirintic
Cefalee, tulb auz/ vedere/psihice
Evolutie favorabila in cateva zile
VERTIJUL CENTRAL
Insuficienta vertebro-bazilara Determinata de spondiloza cervicala, ASC cerebrala
Senzatie de vertij/instabilitate, accentuate la miscarea
capului
Cefalee occipitala,
Tulb vedere, incetosarea vederii, diplopie, amauroza
Disfagie, paresteziibuco-faringiene
Dizartrie
Nistagmus spontan, drop-attack
Scleroza in placi Vertije atipice, senzatie de instabilitate
Tulburari de mers, nistagmus spontan,
Hipoacuzie, acufene
Evolutie in pusee
Sindr. Wallenberg Tromboza arterei cerebeloase inferioare
Vertij intens, greturi, varsaturi
Disfagie
Disfonie
Pareza faciala
Snd Claude-Bernard-Horner
Migrena Ameteli prin instabilitatea arteriala
Fotofobie, sonofobie,
Greturi, varsaturi
Tu cerebrale
Tratament:
In crizele severe:
-se recomanda repaus la pat, intr-o camera obscura, linistita, in decubit lateral, pe partea spre
care bate nistagmusul. Alimentatia sa fie usoara, reechilibrare hidroelectrolitica
-medicatie: Antiemetice EMETIRAL, TORECAN, supozitoare.
Vasodilatatoare CINARAZINA 25mg X3/ZI
Anticolinergice ATROPINA, SCOBUTIL
Tranchilizante DIAZEPAM, NAPOTON
Antihistaminice FENIRAMIN, DIMENHIDRINAT 100mgx2/zi
In insuficienta vertebro-bazilara: antiinfalamtoare si vasodilatatoare
Daca nu cedeaza criza -> internare in spital.
Atitudinea mf in fata unui bolnav cu vertij sau ameteli:

Stabilirea daca este vorba despre un vertij adevarat sau pseudovertij.
Anamneza amanuntita prin care se stabileste caracterul girator sau negirator al ametelii.
Modul de aparitie: brusc, treptat.
Daca ameteala este acuta,cronica, recurenta.
Daca apare la miscari bruste ale capului, la scularea din pat, dupa consumul de medicamente.
Daca apar si alte simptome: greturi, varsaturi, febra, cefalee, tulburari de auz, manifestrai
neurologice.
Daca apar in cadrul unor boligenerale, de natura neurologica, cardiovasc, oftalmologica.
La examenul clinic se pot descoperi tulburari de vedere, tulburari de ritm, HTA, tulburari
endocrine, hepatice, renale.
Examenul clinic sa cuprinda probe de echilibru, teste de provocare.
Diagnostic etiologic si tratament corespunzator.
-VERTIJUL MENIERE-
Reprezinta principalul vertij de tip periferic.

Caracterizat de triada simptomatica: VERTIJ ROTATOR, ACUFENE, SURDITATE DE
PERCEPTIE.
Evolueaza in crize paroxistice.
Etiopatogenie:
Distensia labirintului prin cumularea de endolimfa, datorita unor factori vasculari (spasm
aretrial) cauzat de alergeni, traumatisme, infectii.
Manifestari clinice:
1 Evolutie in crize paroxistice
2 Vertij rotator
3 Pozitie decliva
4 Anxietate
5 Paloare
6 Greturi, varsaturi
7 Hipoacuzie unilaterala
8 Bazait in ureche
9 Nistagmus orizontal spontan/ rotator, agravat de miscarile capului, se atenueaza in
clinostatism
10 Proba Romberg pozitiva, proba Babinski Weill pozitiva (deviatie spre partea leziunii)
11 Durata de la cateva minute la 1-2 ore
Examenul audiometric evidentiaza surditate de perceptie de partea leziunii.

Intre crize starea generala a bolnavului este buna, dar se poate depista si o usoara hipoacuzie
si prezenta vajaiturilor in urechi.
Diagnostic pozitiv:
Pe baza triadei: vertij rotator, acufene (bazait in urechi), hipoacuzie unilaterala.
+- nistagmus rotator, proba Romberg si Babinski Weill pozitive
Audiometrie cu tulburari de auz.
1 Vertijul Lermoyez
2 Vertijul Logan
3 Sindrom Wallenberg
4 Vertijele din labirintitele infectioase
5 Vertijele din otita medie
6 Vertijele toxice
7 Neurinom de acustic
8 Insuficienta vertebro-bazilara
Tratament:
1.IN CRIZA VERTIGINOASA:
Repaus la pat, camera linistita si semiobscura, in decubit lateral pe partea spre care bate
nistagmusul.
Regim hiposodat (avand in vedere ca e vorba despre un hidrops labirintic)
Pentru spasmul aretrial ce determina transudatul: vasodilatatoare PENTOXIFILINA,
PAPAVERINA, CINARIZINA 25mgx 3/zi sau BETAHISTINA 8mgx3/zi.
Pentru combaterea parasimpaticotoniei: ATROPINA 0,5 mg sc, iv sau SCOBUTIL 1f iv
Pentru combaterea greturilor EMETIRAL 5MGX3/ZI sau supozitoare 5mgx2-3zi.
TORECAN 10mgx3/zi per os sau 6mg/zi iv
Pentru combaterea fenom. alergice:FENIRAMIN/TAVEGYL/DIMENHIDRINAT 100MGX2/ZI
Pentru combaterea anxietatii: DIAZEPAM 5-10 MG/ZI sau HIDROXIZIN 10-25MG/ZI
Pentru combaterea hidropsului labirintic- diuretic: FUROSEMID/ NEFRIX
2.TRATAMENT DE FOND:
Regim hiposodat, abandonarea fumatului, reducerea consumului de alcool
Pentru prevenirea sparmului arterial: vasodilatatoare:DIHIDROERGOTOXINA,
NICERGOLINA
Prevenirea raului de transport: SCOPOLAMINA, TORECAN, CINARAZINA.
-ADENOPATIA-
Dg clinic: - examinare ganglioni: moale, dureros la palpare (inflamatie acuta); dur,

indolor si eventual aderent in profunzime (frecvent malign); adenopatie localizata (infectii locale
– amigdalita, etc- sau boli maligne), generalizata ((infectii virale ex: HIV sau in limfom malign -
cautarea focarului infectios (dentar, amigdale, sinusuri paranazale, abcese) - daca se constata un
ganglion marit se examineaza toti ganglionii - intotdeauna se exclude splenomegalia (palpare,
ecografie).
DG diferential: Infectii: mai ales mononucleoza si HIV; Colagenoze: artrita reumatoida;
Medicamente: Fenitoina, hidralazina; Limfoame maligne: leucemie, histiocitoza maligna,
metastaze, Hipertiroidism, sarcoidoza, amiloidoza, tezaurismoze.
-DISPNEEA-
Din punct de vedere clinic, dispneea reprezinta atat un semn cat si un simptom,
deoarece bolnavul cu dispnee are senzatia de sufocare, de sete de aer, de respiratie dificila, de efort
respirator, iar medicul poate constata modificarea frecventei respiratorii, a amplitudinii, a ritmului
respirator, precum si implicarea muschilor respiratori accesori la procesul respiratiei. La bolnavii
du dispnee, respiratia devine dintr-un proces inconstient, un proces constient, care determina o
stare neplacuta, de anxietate si de teama de moarte.
CAUZE
1. Cresterea ventilatiei pulmonare [Mecanisme : a. Hipoxie (Exemple: efort fizic, altitudine,
atmosfera poluata) b. Cresterea metabolismului bazal (Ex : stari febrile, tireotoxicoza) c. Acidoza
metabolica (Ex : coma diabetica, coma uremica, intoxicatii)].
2. Tulburarea ventilatiei pulmonare [a. Obliterarea CRS (Ex : edem glotic, corpi straini, tumori de
aeriene, gusa, adenopatii, anevrism de aorta) b. Obstructia CRI (Ex : AB, bronsita cronica,
bronsiolita). c. Invadare cu lichid (EPA, hemoptizia) d. Reducerea suprafetei respiratorii (Ex :
pneumonii, bronhopneumonii, emfizem, tumori pulmonare, silocoza, TBC) e. Compresia
plamanilor (pleurezie, hidrotorax, tumori ale peretelui toracic) f. Limitarea amplitudinilor
respiratorii (nevralgii intercostale, fracturi costale, spondilita, cifoscolioze)] .
3. Tulburarea circulatiei pulmonare [Cresterea presiunii pulmonare: stenoza mitrala, valvulopatii
aortice, insuficienta cardiaca stanga, HTA, miocardopatii, IMA] .
4. Tulburarea transportului [Reducerea cantitatii de Hb: anemie feripriva, anemie posthemoragica]
.
5. Tulburarea reglarii nervoase [a. Infectii cerebrale : meningite, encefalite, poliomielita,
botulism ; b. Leziuni ale centrilor respiratori (AVC, tumori cerebrale) b. Substante chimice
(acidoze, intoxicatii cu alcool metilic, cu alcool etilic etc)].
6. Tulburari psihice [Influentele psihice asupra centrilor resporatorii: nevroze, stari de anxietate,
depresii, sdr de hiperventiatie].
CLASIFICARE CLINICA:
1. Obstructiva (a. CRS: corpi straini, gusa retrosternala, hipertrofia timusului, anevrismul de aorta,
edem/spasm glotic, tumorile cailor respiratorii superioare = dispnee de tip inspirator, insotita de
tiraj, adica de retractia foselor supraclaviculare si a spatiilor intercostale in timpul inspiratiei si de
cornaj adica de un zgomot respirator care se aude de la diatanta; b. CRI: spasm, exudat, edem ce
apar in bronsiole asa cum se intampla in AB si in bronsiolite, AB = dispnee de tip expirator,
insotita de o respiratie prelungita, zgomotoasa si suieratoare, asa numitul wheezing) sau
2. Restrictiva (pneumonia, bronhopneumonia, pneumotoraxul, silicoza).
3. Sdr de detresa respiratorie acuta (caracterizat de dispnee, de cianoza si hipoxemie - provocat de
leziuni difuze ale plamanului asa cum ar fi pneumoniile, septicemiile, socul septic. In cazul in care
in aceste boli apare o tulburare de sinteza a surfactantului, alveolele pulmonare colabeaza ducand
la atelectazia pulmonara si la insuficienta respiratorie acuta).
PARTICULARITATI CLINICE:
1. Modul de debut: [a. Brusc (corpi straini, embolie pulmonara, pneumotorax, AB, traumatisme)
b. Progresiv (pleurezie, pneumonie, emfizem pulmonar, fibroza pulmonara, insuficienta
cardiaca)].
2. Conditii de aparitie: - factori declansatori: efortul fizic, stresul psihic, infectiile respiratorii,
traumatismele, alergenii, substantele toxice, iritante.
3. Modificari ale frecventei respiratiei: 1. polipnee (stres, efortul fizic, febra, boli pulmonare, ale
pleurei, ale inimii, anemii, hipertiroidism, alcaloza, hipoxie) 2. bradipnee (obstructia cailor
respiratorii, edem glotic, AB, bronsita cronica, BPOC) 3. modificari ale ritmului respiratiei [a.
Cheyne-Stokes (insuficienta circulatorie cerebrala, insuficienta cardiaca, tulburari metabolice,
AVC) b. Kussmaul (coma diabetica, uremica, hepatica, intoxicatii substante acidifiante) c. Biot
(TCC, encefalite, tulburari metabolice, intoxicatii) d. Respiratie de tip invers (bronhopneumonie
la copii) e. Sindromul de apnee in somn (sindrom de apnee centrala, sindrom de apnee obstructiva)
4. Pozitia bolnavului [a. Ortopneea- insuficienta cardiaca stanga; b. Inspir fortat - AB] 5.
Simptome asociate - In functie de boala - tiraj, cornaj, wheezing, tuse, expectoratie seroasa, rozata,
perlata, spumoasa, raluri, MV modificat, matitate pulmonara, cardiomegalie, tulburari de ritm,
edeme, febra, stare de soc, pierderea cunostintei).
CONDITII CARE POT DETERMINA APARITIA DISPNEEI:
1. La un individ sanatos sau aparent sanatos (efortul fizic, stresul psihic, expunerea la noxe, corpi
straini, traumatisme, hipoxie de altitudine, somnul).
2. La un bolnav cu o boala cronica (a. respiratorie: infectii, expunere la alergeni, expunere la noxe,
stresuri psihice; b. cardiovasculara: efort fizic, pozitii agravante, tromboembolism; c. metabolice:
decompensarea cirozei hepatice, decompensarea insuficientei renale, decompensarea diabetului;
d. neuropsihice: nevroze, suspin, oftat, respiratie incompleta, hiperventilatie, alcaloza, tetanie).
3. La un bolnav cu o boala acuta (a. respiratorie: agravarea bolii acute, sindromul de detresa
respiratorie; b. cardiovasculara: IMA, miocardita; c. infectioasa: sepsis, septicemie, socul septic,
plamanul de soc; d. nervoase: AVC, come toxice, metabolice).
CRITERIILE DE STABILIRE A GRAVITATII DISPNEEI: Gradul I = aparitia la urcarea a 2-3
etaje sau alergarea pe teren plat ; II = la mersul pe teren plat cu persoane de aceeasi varsta; III = la
mersul pe teren plat in ritm propriu ; IV = la spalat si la imbracat ; V = in repaus.
SEMNE SI SIMPTOME ASOCIATE: tiraj, cornaj (obstructia CRS); wheezing (AB); cianoza (sdr
de detresa respiratorie); febra (infectiile respiratorii); junghiul toracic (pneumonii, embolia
pulmonara); tusea (pneumopatiile acute); expectoratia (BC); edemele (insuficienta cardiaca);
paralizii (AVC); pierderea starii de constienta (coma cetoacidozica); cu dureri intercostale, cu
sufluri cardiace, matitate pulmonara (pleurezii).
DG DIFERENTIAL:
Debut brusc (AB, astm cardiac, EPA, embolia pulmonara, pneumotorax), debut
progresiv (pneumonia), dispnee inspiratorie (astm cardiac, EPA, embolia pulmonara,
pneumotorax, pneumonia), dispnee expiratorie (AB), bradipnee (AB), tahipnee (astm cardiac,
EPA, embolia pulmonara, pneumotorax, pneumonia), ortopnee (AB, astm cardiac, EPA), tuse
(AB, astm cardiac, EPA, pneumotorax, pneumonie), expectoratie mucoasa (AB, pneumonia),
expectoratie ruginie (pneumonia), expectoratia mucoasa (EPA); wheezing (AB); raluri ronflante,
sibilante (AB, astm cardiac), crepitante (EPA, pneumonia), subcrepitante (astm cardiac,
pneumonia), diminuarea MV (AB, embolia pulmonara, pneumonia), Respiratie asimetrica
(pneumotorax), condensare pulmonara (embolia pulmonara, pneumonia), hipersonoritate
pulmonara (pntx), disparitia murmurului (embolia pulmonara, pntx, pneumonia), junghi toracic
(embolia pulmonara, pneumotorax, pneumonia), febra, frisoane (pneumonia), Tahicardie (embolia
pulmonara, pneumotorax, pneumonia), zgomot de galop, sufluri cardiace (astm cardiac, EPA),
cianoza (AB, astm cardiac, EPA, embolie pulmonara, pneumotorax, pneumonia), edeme (astm
cardiac, EPA).
-INSUFICIENTA VERTEBRO-BAZILARA-
Data de o ischemie tranzitorie a structurilor nervoase vascularizate de arterele vertebrale si de

trunchiul bazilar.
Etiopatogenie:
ASC trunchiului bazilar si al arterei vertebrale
Spondiloza cervicala, care prin osteofitele laterale poate provoca compresiunea art.vertebrale.
prin iritatia nervului simpatic cervical determina spasmul arterelor
vertebrale, cu ischemia consecutiva a structurilor nervoase occipitale -> snd Barre Lieou.
1 Vertij rotator
2 Senzatie de instabilitate
3 Cefalee occipitala
4 Incetosarea vederii
5 Diplopie
6 Amauroza
7 Parestezii
8 Pareze,hemipareze
9 Drop-attack
10 Nistagmus spontan si tulburari ale probelor de echilibru
Diagnostic pozitiv:
Vertij, tulb de vedere, parestezii, nistagmus, spondiloza cervicala
Dg de insuficienta vertebro-bazilara se pune pe seama arteriografiei vertebrale sau alte
investigatii ce pot pune in evidenta tulburarile de irigatie in teritoriul vertebro-bazilar.
Tratament:
Asemanator cu cel din sindromul Meniere.
Vasodilatatoare: DIHIDROERGOTOXINA, NICERGOLINA, VINCAMINA,TANAKAN
Antiagregante: ASPIRINA 150mg/zi
Neurotonice: ENCEFABOL, NOOTROPIL
Vitamine
Fizioterapie
DUREREA TORACICA
Etiopatogenie:
Este produsa de stimularea terminatiilor nervoase raspandite in cavitatea toracica mai ales in
pleura, pericard, aorta, esofag,muschi, articulatii, inima.
Aceste terminatii pot fi stimulate de distensia mecanica a organelor respective (pneumotorax)
sau de modificari biologice (procese inflamatorii, ischemie locala – cresterea acidozei)
1.Dureri de origine toracica:
Parietale:
Mialgia, nevralgia intercostala, zona zoster, sind Tietze, mielom multiplu, osteosarcom
Traheobronsite:
Traheite, bronsite
Pleurale:
Pleurita, pleurezia, pneumotorax
Pulmonare:
Pneumonia, bronhopneumonia, abces pulmonar, embolie pulmonara, cc pulmonar
Diafragmatice:
Pleurezia diafragmatica, hernia diafragmatica
Esofagiene:
Esofagita de reflux, cardiospasmul, esofagita flegmonoasa, cc esofagian
Mediastinale:
Emfizem mediastinal, mediastinita, anevrism disecant de Ao, cc mediastinal
Cardiace:
AP, angina instabila, IM, prolaps de valva mitrala.
2.Dureri de origine extratoracica:
Abdominale:
Ulcer gastro-duodenal, colica biliara, hernie diafragmatica, pancreatita acuta
Articulare:
Periartrita scapulo-humerala, spondiloza cervicala, spondilita
Psihice: sindrom da Costa
Etiologia durerilor toracice prezentate la cabinetul mf si camera de garda:
Etiologia Cabient mf % Camera de garda %

Boli ale peretelui toracic 36 7
Boli pulmonare 19 3
Boli digestive 16 54
Evenimente cardiace majore 10 13
Angina stabila 1,5 13
Angina instabila 8 9
Boli psihice 5 12
Particularitatile durerilor toracice:

Localizare:
-precordial: miocardite, pericardite
-retrosternal: AP, IM, esofagita de reflux, cardiospasm, mediastinite
-in centura: nevralgie ic, zona zoster
-la baze: pleurezie, pneumotorax, hernie diafragmatica
-la varfuri: spondiloza cervicala, periartrita scapulo-humerala, cc
Caracter:
-constrictiv/ de gheara: AP,IM
-violent: embolie pulmonara, pneumotorax, anevrism disecant de Ao, IM
-arzator: zona zoster
-surd: mediastinite
-intepator: nevroze cardiace
Iradierea:
-in bratul stang: AP,IM
-in umar: colica biliara, periartrita scapul-humerala, IM
-abdominal: anevrism disecant de Ao, IM
Contextul:
-dupa efort: AP
-dupa alimentatie: esofagita, gastrite, hernie diafragmatica
-infectii respiratorii: pneumopatii acute
-expunere la frig: nevralgii, miozite, radiculite
Debutul:
-brusc: IM, embolie pulmonara
-progresiv:cc,pneumonie
Aceste particularitati ne pot da inca de la inceput unele indicatii privind originea bolii
Anamneza:
Daca durerea a debutat brusc
Daca a debutat dupa efort
Daca bolnavul a mai avut durere toracica anterior si daca au fost asemanatoare
Daca are forma de constrictie/ gheara/ intepatura
Daca este influentata de respiratie
Daca trece la repaus/ NTG,
Daca iradiaza in umar stang/ mana stanga/ abdomen
Daca apar si alte simptome
Daca are boli cardio-vasculare
Daca are anumite boli respiratorii
Antecedentele bolnavului – durerea toracica poate sa apara pe fondul unei afectiuni cronice.
Ex: IM apare pe fondul unei AP, pneumotoraxul apare pe fondul unei bronsiectazii, embolia
pulmonara apare pe fondul unei tromboflebite.
Simptome asociative:
Durerea toracica se asociaza de obicei cu dispnee, febra, tuse, modificari ale TA, pulsului
Examenul general al bolnavului:
IM = Durere toracica cu carater constrictiv + paloare, anxietate, senzatie de moarte iminenta,
agitatie, transpiratii reci
Embolie pulmonara/ Pneumotorax = durere toracica + dispnee severa cu caracter sufocant
Pneumonie = durere toracica sub forma de junghi + tuse, febra, frisoane
Afectiune digestiva = durere toracica + disfagie, eructatii, greturi, varsaturi
Simptome
Examen general IM=Anxietate, agitatie, transpiratii, paloare
Afectiuni digestive= disfagie, vreturi, varsaturi
Embolie pulmonara/pneumotorax = dispnee
Examen fizic Traumatism toracic = plagi, echimoze
Zona zoster= eruptii cutanate
Fracturi, miozite = dureri provocate
Pneumotorax/emfizem pulm = hipersonorotate
Pneumonii ac, cc pulm, emboie pulm = condensare
pulmonara
Pleurita/pleurezie = frecatrui pleurale
Pneumopatie acuta= raluri crepit
Valvulopatii = sufluri cardiace
Pericardite = frecaturi pericardice
AP= tahicardie, zgomot de galop
Examenul clinic al bolnavului:

Inspectia toracelui:
- traumatisme = plagi, echimoze
- zona zoster = eruptii cutanate
Palparea toracelui:
- fracturi costale = dureri provocate, crepitatii osoase
- penumonii = freamat pectoral
Percutia toracelui:
- pneumotorax = hipersonoritate pulmonara
- pneumonii/pleurezii = matitate
Auscultatia toracelui:
- pleurezii = frecaturi pleurale
- pericardita = frecaturi pericardice
- pneumonii = raluri crepitante
- pneumonii/ pleurezii masive = abolirea MV
- sufluri cardiace = modificari ale zg cardiace
EKG, ecocardiografie, ex radiologic, punctie pleurala, investigatii biologice
EKG:
-afectiuni pulmonare – EKG normal
-emboie pulmonara – deviere spre stanga, BRD, supradenivelare ST
-angina pectorala = subdenivelare ST
-IM – initial supradenivelare unda T si segment ST, apoi adancirea unei Q
Radiografia pulmonara:embolie pulmonara, pneumotorax, pneumonii, pleurezii, pericardita
Ecografia: IM, pericardita
Investigatii laborator: enzimele de infarct, mioglobina, troponina, glicemie, gaze sanguine,
enzime pancreatice,etc
Diagnosticul diferential:
ANGINA PECTORALA:
-dureri precordiale recurente sub forma de constrictie cu iradiere in mana stanga
-durata sub 15-20 min
-declansate de efort,
-neinfluentate de respiratie
-ameliorate la repaus si NTG
ANGINA INSTABILA:
-dureri precordiale de novo/ in repaus sub forma de constrictie
-neinfluentate de respiratie
-durata sub 15-20 min
-ameliorate de NTG
-tendinta de evolutie spre IM
IM:
-durere toracica violenta, sub forma de constrictie precordiala
-iradiere in mana stanga
-durata peste 20-30 min
-apar tulburari neurovegetative
-nu se amelioreaza la NTG
DUREREA PLEURALA:
-debut mai lent,
-influentata de respiratie
-insotita de frecatura pleurala, tuse, matitate, febra/subfebrilitate
DUREREA DIN PNEUMONIE:

-junghi toracic cu debut brusc,
-apare frison, dispnee, tuse cu expectoratie ruginie, semne de condensare pulmonara
DUREREA DIN EMBOLIA PULMONARA:

-durere violenta, debut brusc
-influentata de respiratie, mai ales expiratie
-apare dispnee marcata, tuse seaca, tahicardie, semne de condensare pulmonara, scaderea TA
DUREREA DIN PNEUMOTORAX:

-durere toracica cu debut brusc
-apare dispnee marcata, timpanism, abolirea MV
ANEVRISM DISECANT DE AORTA:

-durere violenta, dupa efort sau tuse
-iradiere in spate sau abdomen
-tendinta de scadere a TA, soc
DUREREA MEDIASTINALA:
-durere toracica sub forma de presiune
-tuse seaca, dispnee, infectie, adenopatie, tu
DUREREA PERICARDICA:
-durere precordiala, cu debut mai lent,
-influentata de respiratie
-palpitatii, tahicardie, dispnee, snd Dressler
DUREREA ESOFAGIANA:
-durere retrosternala, legata de alimentatie, alcool
-forma de arsura
-neinfluentata de respiratie si efort
NEVRALGIA INTERCOSTALA:
-durere in centura, ic
-intensificata in respiratie si la miscare
-sensibilitate la palparea traiectului respectiv
DURERE PSIHOGENA:
-durere precordiala, sub forma de intepatura,localizata mai ales la varful inimii
-neinfluentata de repiratie sau efort
-apare pe fundalul altor tulburari nevrotice
Evaluarea gravitatii durerilor toracice:
Boli cu potential grav: IM, AP instabila, Embolie pulmonara, Disectia de Ao, Pericardita,
Pleurezia
Boli cu potential mai putin grav: nevralgia ic, snd Tietze, durerea esofagiana, snd de coloana
vertebrala, snd da Costa
Atitudinea mf in fata unei dureri toracice:

Sa stabileasca daca este vorba despre un bolnav cu stare generala alterata/acceptabila
Intensitatea durerii toracice si particularitatile ei.
Anamneza rapida
Starea bolnavului: anxios, palid, cianotic, vultuos
Inspectia cutiei toracice, palparea, auscutatia
TA, PULS
Diagnostic probabil
Investigatii paraclinice daca se pot face in timp util
Spital
-ANGINA PECTORALA-
Reprezinta o manifestare clinica a cardiopatiei ischemice, prevalenta osciland intre 3-10%,

producand >60% din decesele de natura cardio-vasculara.
Reprezinta principala manifestare a cardiopatiei ischemice
Este rezultatul unui dezechilibru intre nevoia si oferta de o2 a inimii
Etiopatogenie:
In >95% din cazuri AP este produsa de o stenoza coronariana de natura ASC.
Pot exista si AP de alte cauze: anomalii congenitale, microangiopatia DZ, amiloidoza,
panarterita nodoasa, boala Takayashu, trombangeita obliteranta .
Coronarografie: AP este rezultatul unei stenoze de cel putin 50% din lumenul coronarian.
Daca in conditii de repaus pentru a aparea durerea este necesara de o reducere de >80% din
lumenul coronarian, in efort, cand nevoia de O2 este mai mare de 6 ori decat in repaus,
durerea poate aparea la o reducere de 50% a lumenului aretrial.
La stenoza coronariana se adauga si un spasm coronarian produs de factori nervosi si
endoteliali ce intervin in reglarea circulatiei coronariene.cand inima consuma o cantitate mare
de energie, ATP se transforma in ADP, care are actiune vasodilalatoare, determinand un aport
mai mare de O2 -> creste sinteza de ATP.
Pe langa ADP, in reglarea circulatiei arteriale intervin si factori umorali (catecolamine,
angiotensina) factori endoteliali (endotelinele) cu efect vasoconstrictor, prostaglandinele si
oxidul de azot cu efect vasodilalator.
Reducerea semnificativa a fluxului coronarian -> manifestari metabolice,hemoinamice,
clinice si electrocardiografice.
Scaderea presiunii O2 tisular de la 18mmHg sub 5 mmHg, duce la intensificarea
metabolismului anaerob, scaderea ATP, aparitia acidozei celulare.
Daca ATP scade la 60% modificarile celulare mai sunt reversibile, dar daca scade sub 30%,
devin ireversibile.
Ischemia miocardica mai duce si la tulburarea metabolismului calciului si acumularea de
radicali liberi -> distructia tesutului.
Durerea apare prin stimularea chimica a terminatiilor nervoase libere din fibrele miocardice -
> transmisa in maduva osoasa -> tract spinotalamic -> talamus ->cortex.
Importanta factorilor de risc:
Factori de risc individuali, nemodificabili: sex masculin, AHC de boli c-v,
Factori de risc modificabili:HTA, hipercolesterolemia, hiperglicemia, obezitatea, stil de
viata, alimentatie, alcool, fumat, sedentarism,stres psihic.
Clasificarea cardiopatiei ischemice:

Cardiopatia ischemica dureroasa:
-AP
-angina de repaus
-angina instabila
-angina nocturna
-IM
Cardiopatia ischemica nedureroasa:

-tulb de ritm pe fond ischemic
-IC
-stop cardiac
Alte forme de angina: angina stabila, de novo, agravata, spontana, infarct posibil etc.
Simtpomul dominant este durerea precordiala ce survine in accese, la intervale variabile de
timp
AP stabila are anumite particularitati:
Particularitati Obisnuit Variante
Sediul durerii Portiunea inferioara a sternului Precoridal, interscapular,
epigastric
Iradiere Umar stang, brat, antebrat stang, Interscapular, laterocervical
ultimele 2 degete stang, mandibula, epigastru
Caracterul Constrictiv sau de presiune Arsura, strivire, discomfort
retrosternala
Durata 3-5- minute 10-15min (<20min)
Conditii de aparitie Efort fizic, alimentatie bogata, frig Repaus, somn, stres psihic
Poate sa apara anxietatea, paloarea, dispneea, transpiratii.

La examenul fizic: examenul cordului poate oferi relatii normale. Uneori se poate constata o
cardiomegalie, dedublarea zg II, suflu sistolic apical, aritmie cardiaca, suflu protodiastolic.
Frecventa cardiaca si TA pot sa creasca.
Metode invazive: arteriografie coronariana,
Metode neinvazive: EKG, ecocardiografie, ex radiologic, CT, investigatii biochimice.
Peste 80% dintre pacientii cu AP au EKG de repaus normala.
La unii bolnavi se pot evidentia tulburari de repolarizare:
-subdenivelarea ST , unde T negative, sau bifazice = ischemie subendocardica; sau
-unde T negative, ascutite, simetrice = ischemie subepicardica
Inregistrarea in timpul accesului dureros, prin proba de efort, -> subdenivelarea ST,
supradenivelarea ST = ischemie transmurala extinsa.
Ecocardiografia bidimensionala – vizualizarea anomaliilor de cinetica ventriculara
Angiografia coronariana- modificarea arterelor coronare
Investigatii biochimice: colesterol, trigliceride, glicemie, enzime de infarct
Clasificarea functionala a AP:

CLASA CAPACITATEA DE EFORT
Clasa I Activitatea obisnuita nu produce dureri precordiale
Durere doar la efort intens si prelungit
Toleranta 7-8 MET
Clasa II Durere precordiala la urcatul scarilor/ mers rapid
Usoara limitare a activitatilor zilnice
Toleranta 5-6 MET
Clasa III Durele precordiala la mers obisnuit/ urcatul catorva scari
Limitare marcata a activitatilor zilnice
Toleranta 3-4 MET
Clasa IV Durere precordiala la orice activitate
Limitare aproape totala a activitatilor zilnice
Toleranta 1-2 MET
MET= echivalenta metabolica a efortului (1 MET= consumul de O2 al unui adult de 70kg in
conditii bazale si este egal cu 3,5ml O2/min/kgc)
Forme clinice particulare de AP:

FORME CLINICE PARTICULARITATI
AP stabila Dureri la efort, emotii, frig, dupa alimentatie bogata,
Crizele sunt vechi si stereotipe
Angina de novo Dureri la efort sau repaus, debut recent, poate preceda un IM
Angina agravata Schimbarea caracterului durerii privind frecventa, intensitatea,
conditii de aparitie
Angina de repaus Dureri in repaus, crize tot mai prelungite, mai intense, extensia
procesului patologic
Angina postinfarct In primele saptamani dupa IM, semnificatie negativa, este mai
periculoasa AP care survine mai tarziu
Angina Prinzmetal In repaus, intensa si prelungita, supradenivelarea ST
Presupune o ischemie transmurala intensa, produsa de spasmul
unei artere coronare
Angina instabila Angina de novo+Angina agravata+ Angina de repaus+ Angina
posIM
Ischemie miocardica severa ce evolueaza spre IM
Angina intricata Afectiuni extracoronariene (hernie hiatala, esofagita de reflux,
litiaza biliara, ulcer g-d) au rol agravant / declansator al durerii
precordiale
Angina cu coronare 15-20% dintre bolnavii cu AP au coronare normale
normale/ sindromul X Predomina la femei >50 ani cu dureri tipice, subdenivelare ST
coronarian/ angina Se suspecteaza tulburari functionale ale microcirculatiei
microvasculara coronariene
Diagnostic pozitiv:
Anamneza, investigatii paraclinice, EKG, ecocardiografia, scintigrafie, angiografie.
Diagnosticul diferential:
Boli cardiace: IM, SA,cardiomiopatia hipertrofica, pericardita, anevrism de Ao, prolaps valva
mitrala
Boli respiratorii:pleurita, pleurezia, pneumotorax, mediastinita
Boli digestive: esofagita de reflux, hernia hiatala, cardiospasmul, colica biliara, colecistita,
pancreatita, uler g-d
Boli de perete toracic:fibromialgie, nevralgie ic, snd Tietze
Boli psihice: snd da Costa, anxietate, atacuri de panica, stresuri psihice
DD cu IM:
Caracterul durerii, daca durerea s-a modificat, daca dureaza mai mult de 20min, daca nu
cedeaza la repaus, la NTG, daca apar si alte simptome (anxietate, paloare, transpiratii, tulb de
ritm, tendinta de scadere a TA.
Tratamentul AP:
Combaterea factorilor de risc: evitarea fumatului, alcool, stres, sedentarism, obezitatii,
dislipidemiei, tratamentul HTA.
Tratament antianginos:
Nitrati NTG spray 0,4mg/sublingual 0,5mg de mai multe ori/zi,
perioada de latenta de 1-3 min, actiune max la 4-8min, durata de
actiune 10-30min
Isosorbid dinitrat 5-20mg x2/zi

Isosorbid mononitrat 20-40mg x2/zi, perioada de actiune 6-10
ore
Nitrat de amil
betablocante Propranolol 10-120mg/zi
Metoprolol 50-100mg/zi
Atenolol 50-100mg/zi
Timolol
Catecolaminele cresc frecventa cordului, cresc contractilitatea si

consumul de O2-> betablocantele pot avea efect antianginos
Prin reducerea consumului de O2, betablocantele reusesc sa
refaca echilibrul dintre cerere si oferta de O2 a miocardului
Blocante de Ca Nifedipina 30-60mg/zi
Verapamil 180-300mg/zi
Diltiazem 120-360mg/zi
Felodipina
Ionul de Ca este cel care declanseaza in cele din urma contractia

fibrelor miocardice, blocantii de Ca pot duce la relaxarea fibrei
miocardice si la reducerea consumului de O2
Statine Simvastatin
Pravastiatin
Atorvastatin
Reduc riscul evenimentelor cardiace majore cu 61% si al AVC

cu 17 % prin efectele hipolipemiante, pleiotrope,
vasodilatatoare, antiinflamatoare, entiagregante, de imbunatatire
a functiei endoteliale, de involutie a placii de aterom
Inhibitori ai recept de Dipiridamol
adenozina Lidoflazina
Altele Amiodarona
Carbocromena
Asocieri medicamentoase:
Nitrat + betablocant
Betablocant+ blocant de Ca (atenolol+nifedipina/diltiazem)
Tratamentul crizei anginoase:

1tb NTG 0,5 mg sublingual/ 1 puf NTG spray 0,4mg. In cazul in care durerea nu a cedat
se poate repeta la 5 minute
Revascularizarea miocardului -angioplastie percutana, retunelizare cu laser, angioplastie cu

microunde, revascularizare chirurgicala
Atitudinea mf in fata unui bolnav cu AP:

Asezarea bolnavului in repaus
Daca e bolnav cunoscut - NTG sublingual/spray, daca durerea nu cedeaza se repeta la 5 min.
Daca durerea nu cedeaza- se stabilesc particularitatile durerii, daca au intervenit modificari
ale durerii precordiale, daca au aparut si alte semne sau simptome.
Daca exista posibilitatea efectuarii Ekg
Daca durerea nu cedeaza dupa 20 min – se suspecteaza IM -> internare in spital.
-ANGINA INSTABILA-
Este o cardiopatie inschemica cu manifestari clinice de AP , cu modificari EKG care

evidentiaza ischemia miocardica, dar fara semne biologice de necroza miocardica.
Se situeaza intre AP si IM
Face parte din sindroamele coronariene acute
10% din APinstabile evoleaza spre IM
Etiopatogenie:
Fisurarea sau ruptura unei placi de aterom
Interventia macrofagelor
Patrunderea sangelui prin fisura
Agregare plachetara
Remodelarea trombului
Accentuarea obstructiei vasculare
Labilitatea trombului
Posibilitatea obstructiei complete a vasului
Durere precodiala recenta de cateva zile, care poate sa apara la efort/ repaus
Durerea poate sa sufere modificari privind frecventa, intensitatea si conditiile de aparitie
Durerile sunt de obicei nocturne, mai prelungite si cedeaza greu la NTG
Particularitatile durerii precordiale din APinstabila:
-este de data mai recenta, de cateva zile
-apare in efort/repaus
-apare la eforturi mai mici
-poate sa fie mai frecventa, mai intensa, mai prelungita
-poate sa apara mai frecvent noaptea
-poate sa raspunda inconstant la NTG
Ekg: -modificari de faza terminala cu subdenivelarea/ supradenivelarea ST, modificari ale
undei T, unde T ample, ascutite sau aplatizate
-pot exista bolnavi cu EKG normal
Monitorizarea Holter arata numeroase episoade de ischemie miocardica silentioasa
Coronarografie
Ecocardiografie
Radiografia cardiopulmonara
Paraclinic: investigarea produsilor de citoliza miocardica (troponina T)
Diagnostic pozitiv:
Semne clinice de modificare a durerii precordiale
Modificari EKG
Modificari biologice:produsii de citoliza (angina instabila cu troponina T / fara troponina T
Clasificarea sindroamelor coronariene acute:
1 AP instabila fara cresterea troponinei
2 AP instabila cu cresterea troponinei
3 IM cu supradenivelarea ST
4 IM fara supradenivelarea ST
AP stabila
IM
Boala de reflux esofagian
Semne de gravitate:
Prezenta altor boli: HTA, DZ, hipertiroidia, IC, tulb de ritm, prelungirea crizelor, rezistenta
la NTG, cresterea troponinei
Stratificarea riscului sindroamelor coronariene acute:
Risc inalt Accentuarea simptomelor in ultimele 48h
Dureri > 20 min
Varsta >75 ani
Staza pulmonara,HTA, tulb de ritm, bradicardie, tahicardie
Troponina >0,1 ng/ml
Risc mediu Absenta criteriilor de risc inalt
Bypass coronarian, IM in antecedente,
Dureri in repaus <20 min
Raspunde la NTG
Varsta <70 ani
Troponina usor crescuta 0,01-0,1 ng/ml
Risc scazut Absenta criteriilor de risc mediu/inalt
Angina de novo, fara angina de repaus
EKG normal
Troponina normala
Tratament:
AP instabila cu troponina crescuta -> spital
Pana atunci repaus la pat, EKG, administrare O2, NTG, antialgic obisnuit sau morfina,
sedativ (Diazepam), prinderea unei linii venoase, solicitarea serviciului de urgenta.
Scopul tratamentului AP instabile:
-combaterea crizei
-prevenirea aparitiei IM
-combaterea fact de risc
- se pot admin antialgice, nitrati, betablocante, blocante de Ca, anticoagulante, antiagregante,
trombolitice.
Medicamente folosite in AP instabila:

Nitrati NTG perf 10-40 mcg/min, avand grija ca TA sa nu scada
sub 100mmHg, pulsul sa nu creasca >100bpm
Isosorbit mononitrat
Isosorbit dinitrat
Betablocante Propranolol
Metoprolol
Atenolol
Blocante de Ca Nifedipina
Verapamil
Diltiazem
Anticoagulante Heparina 5000u bolus iv, apoi 1000u/ora
Dalteparina
Enoxaparina
Dupa 3-5 zile de la istituirea tratamentului cu Heparina se

poate incepe tratament anticoagulant oral (Trombostop) cu
monitorizarea protrombinei
Antiplachetare Aspirina 250 mg/zi (reduce cu 50% aparitia IM)
Clopidogrel 75 mg/zi (in intoleranta la Aspirina)
Ticlopidina
Statine Atorvastatina
Pravastatina
Efect hipolipemiant, pleiotrop, vasodilalator, antiinflamator,

antitrombotic, de stabilizare a placii de aterom
Atitudinea mf in fata unui bolnav cu AP instabila:

Sa aseze bolnavul la pat, interzicerea efortului
O2 pe masca, NTG, EKG,
Daca criza nu cedeaza in 5 min se poate readministra NTG
Sa administreze sedativ, antialgic, sa solicite internare de urgenta
-ANGINA PRINZMETAL/VARIANTA-
Forma speciala de angina, prin spasm coronarian care determinaischemie transmurala acuta si
modificari EKG caracteristice
Etiopatogenie:
Spasmul coronarian survine mai frecvent pe coronarele cu leziuni ASC
Se produce scaderea perfuziei sanguine
Survine in repaus si nu in efort.
Pacientii au o hiperreactivitate coronariana.
Durerea apare in repaus
Nu este legata de efort
Are o durata si intensitate mai mare
Apare mai ales in a II-a parte a noptii, are de obicei orar fix
Dispare la NTG
Poate fi insotita de tulburari de ritm
Poate fi insotita de sincopa
Asocierea tulburarilor de ritm + dureri cardiace ar trebui sa sugereze posibilitatea unei

angine Prinzmetal.
Pacientii pot avea si alte tulburari privind hiperreactivitatea arteriala : migrena, snd Raynaud
EKG: supradenivelarea ST care dispare dupa incetarea crizei
Test de provocare cu Ergonovina
Ecocardiografia poate evidentia o zona hipokinetica
Angiografia evidentiaza coronare fara modificari
Diagnostic pozitiv:
Pe baza semnelor clinice, modificari EKG din timpul crizei, angiografie cu coronare normale.
Boli ce evolueaza cu dureri precordiale, mai ales AP, AP instabila, IM
Tratament:
Asemanator cu cel al AP: blocante de Ca+ Nitrati
-INFARCTUL MIOCARDIC-
Reprezinta necroza zonala a muschiului cardiac datorita unei ocluzii coronare acute,
ce duce la afectarea functiei de pompa a inimii si la remodelare miocardica
25% din decesele din tara sunt produse de IM
Etiopatogenie:
>90% de origine ASC, sunt determinate de tromboza unei artere coronare
Trombusul ocluziv se dezvolta de obicei pe o placa de aterom fisurata
Fisura placii de aterom reprezinta punctul de plecare in majoritatea IM
Dupa fisura placii are loc o agregare plachetara secundara, activarea procesului de coagulare
si formarea unei retele de fibrina-> trombusul alb evolueaza spre tromb ocluziv rosu
Cascada ischemica din IM:
1 Fisura placii de aterom
2 Trombus primar plachetar alb
3 Agregare plachetara secundara
4 Activarea coagularii plasmatice
5 Retea de fibrina
6 Trombus ocluziv rosu
7 Vasoconstrictie produsa de tromboxani
8 Necroza miocardica distala
9 Zona de ischemie periferica
Aparitia necrozei depinde de marimea si viteza de instalare a trombusului ocluziv, de fluxul

sanguin prin colaterale si de nevoia de O2 a inimii
De obicei afecteaza coronara descendenta anterioara ce iriga peretele anterior al VS
La periferia zonei de necroza persista o cantitate de tesut siderat, care nu functioneaza, dar
este viabil. Evolutia acestei zone se face spre recuperare sau spre necroza, in functie de
scaderea sau cresterea fluxului sanguin
Afectarea este proprtionala cu marimea zonei de necroza.
O necroza sub 8% din masa inimii nu determina tulburari hemodinamice
Necroza >15% duce la scaderea functiei de ejectie
Necroza >25% duce la IC
Necroza >40 % duce la soc cardiogen
Tulburarile hemodinamice afecteaza functia sistolica si diastolica -> akinezie a zonei de
infarct, hipokinezie a zonei marginale, hiperkinezie a restului de miocard.
Mecanisme de remodelare ventriculara in vederea compensarii tulburarilor hemodinamice
produse de IM:
1 Necroza miocardica
2 Akinezia zonei de necroza
3 Hipokinezia zonei marginale
4 Scaderea capacitatii de ejectie
5 Dilatarea miocardului sanatos
6 Hipertrofia miocardului sanatos
7 Cicatrizarea zonei de necroza
8 Restaurarea capacitatii de ejectie
Miocardul necrozat poate suferi o :

-dilatare acuta, urmata uneori de formarea unui anevrism sau ruptura ventriculara
-dilatare lent progresiva
-cicatrizare fara dilatare
Miocardul sanatos trebuie sa se dialte si sa se hipertrofieze -> remodelare ventriculara
influentata de intensitatea leziunilor si de tratamentul aplicat.
Factori declansanti:
Efort fizic excesiv, secretia de catecolamine -> cresterea consumului de O2 si accelerarea
trombogenezei, stres psihic
Durere precordiala mult mai intensa, prelungita, rezistenta la NTG
Localizare: retrosternal. Rar precordial, epigastric, in zonele de iradiere
Iradiere: umar, brat stang, pana in ultimele 2 degete ale mainii. Rar in ambii umeri, baza
gatului, mandibula, interscapular.
Caracter: constrictie, strivire, arsura
Durata: >20min, dispare complet dupa 12 h daca nu apar complicatii
Caracteristicile durerii din IM:
1 Localizare - Retrosternal
2 Aparitie-Brusc
3 Intensitate-Foarte intensa, de nesuportat
4 Caracter-Constrictie, gheara, strivire, arsura
5 Iradiaza in umar, brat, antebrat stang
6 Durata >20min
7 Nu cedeaza in repaus
8 Nu cedeaza la nitrati
9 Apar semne si simptome asociate- paloare, anxietate,
transpiratii, greturi, varstaturi, scaderea TA
Examenul fizic al bolnavului:

IM antero-lateral = paloare, transpiratii reci, cresterea TA, tahipnee
IM inferior = tegumente uscate, scaderea TA, tulburari digestive
Examenul inimii: tahicardie 90-100bpm, asurzirea zg cardiace, uneori suflu sistolic la varf si
frecaturi pericardice.
Alte semne si simptome care se pot intalni in IM:

1 Agitatie psihomotorie
2 Anxietate
3 Paloare
4 Transpiratii reci
5 Palpitatii
6 Tahicardie
7 >sau < TA
8 Lipotimie
9 Dispnee
11 Prezenta zg IV
12 Suflu sistoli la varf
13 Frecatura pericardica
14 Tulburari de ritm cardiac
15 Semne moderate de IVS
EKG, ecocardiografie, teste de citoliza miocardica, teste de inflamatie, teste radioizotopice,
coronarografie, RMN
1.EKG:
Evolutie in 4 stadii:
-stadiu supraacut-dureaza pana la 4 ore de la debut
-apar modificari de faza terminala, unde T pozitive, ample, simetrice,
subdenivelari de ST ce evolueaza apoi spre supradenivelare ST pana la marea unda
monofazica, a lui Pardee, in care supradenivelarea ST devine extrema si convexa in sus,
ingloband unda t si uneori unda R. dupa cateva ore, supradenivelarea ST incepe sa scada si
apare unda Q de necroza.
-stadiu de IMA – dupa primele 4 ore de la debut pana la 2-3 sapt
-stadiu subacut – pana la 2-3 luni
-stadiu sechelar – dupa 3 luni
Localizarea IM in functie de prezenta semnelor de infarct in diferite derivatii EKG:

IM anterior V1-V4
IM anteroseptal V1-V2
IM anteroapical V2-V3
IM anterolateral V4-V6, aVL
IM lateral DI, aVL
IM inferior DII, DIII, aVF
IM posterior V1-V6
2.Ecocardiografia: ofera informatii privind modificarile de cinetica a inimii

3.Produsii de citoliza miocardica:
Valori normale Debut in ore Nivel maxim Disparitia in zile
Mioglobina 3-4 3-18 2-3
Creatinfosfokinaza 25-90 u 4-8 24 1-5
Creatinfosfokinaza <5%CK 3-6 12-24 1-3
miocardica
Lactatdehidrogenaza 25-100u 24 72-96 7-14
Lactatdehidrogenaza 15-25 din LDH 8-24 75-96 7-14
izo I
Transaminaza 0-35 u 8-12 18-36 3-4
glutamoxalica
Troponina T 0,1ng 3-4 10-12 10-14
4.Alte investigatii de laborator: PCR, HLG(leucocitoza), glicemie crescuta, fibrinogen

crescut, VSH crescut
Diagnostic pozitiv:
Semne clinice: durere precordiala cu particularitatile ei,
Modificari EKG(supradenivelarea ST peste 1mm in celputin 2 derivatii adiacente), ecocord,
teste de citoliza
AP,AP instabila, angina Prinzmetal, disectia de ao, embolie pulmonara, pneumotorax, boala
de reflux esofagian, boli ale etajului abd superior.
Debuturi atipice:
1 Debut fara durere
2 Dureri cu alta localizare
3 Dureri in umar
4 Dureri epigastrice
5 Tulburari digestive
6 Tulburari nervoase
7 Tulburari de ritm
8 Tulburari respiratorii
9 Sincopa
1.Infarctul non Q:
Pot exista infarcte doar cu modificari ale segmentului ST, fara aparitia unei Q. diferenta fata
de AP instabila e determinata de prezenta manifestarilor clinice si persistenta modificarilor
peste 3-4 zile. Au prognostic mai bun
Complicatii:
1.Tulburari de ritm:
A.Aritmii supraventriculare: -tahicardia sinusala
-extrasistole atriale
-tahicardia paroxistica
-flutter atrial
-Fia
Sunt consecinta hiperactivitatii sistemului catecolaminic si a insuficientei de pompa
B.Aritmii ventriculare: - extrasistole ventriculare
- tahicardie ventriculara
-fibrilatie ventriculara
Sunt consecinta instabilitatii electrice a zonei de infarct
Sunt cele mai periculoase
Majoritatea deceselor se produc in perioada de debut prin FiVentriculara
II.Tulburari de conducere:
Bradicardie sinusala
Bloc A-V
Bloca de ramura
III.Tulburari de pompa:
IVS
EPA
Sindrom de debit cardica mic
Soc cardiogen
IV.Complicatii mecanice:
Disfunctie mitrala
Ruptura de septembrie
Anevrism ventricular
Clasificarea clinica a tulburarilor hemodinamice din IMA:

CLASA MANIFESTARI CLINICE
Clasa I Semne clinice de IMA, fara semne clinice de IC
IM necomplicat
Clasa II Semne clinice de IMA
IM cu IC usoara + raluri de staza bazale pulmonare
+zgomot de galop protodiastolic
+tahicardie
Clasa III Semne clinice de IMA
IM cu IC severa +raluri de staza pulmonara diseminate
+semne de EPA
Clasa IV Semne clinice de IMA
IM cu soc cardiogen +hipoperfuzie periferica
+prabusirea TA
+transpiratii reci si oligurie
Semne de gravitate:
Varsta inaintata, timp scurs de la debut pana la acordarea primului ajutor, dimensiunea
necrozei, aparitia tulb de ritm, a IVA, a tulburarilor de constienta, a socului cardiogen.
Tratament:
Necesita internare in spital
Urmareste combaterea durerii si a anxietatii, restabilirea fluxului coronarian, limitarea
extinderii necrozei, prevenirea si tratamentul complicatiilor
Tratament prespitalicesc:
Asezarea bolnavului la pat, interzicerea efortului
Durere: Fortral 30mg iv/im, Mialgin 20mg iv/im, Morfina 5-10mg sc/im.
O2 pe sonda nazala/ masca (4-6l/min)
NTG la fiecare 5 min 0,5ml sublingual, sub controlul TA.
Antiagregant plachetar- Aspirina 150-250 mg, Clopidogrel 75mg /zi
Betablocant: Metoprolol 5mg in bolus iv sau 50 mg per os, Atenolol 5mg iv sau 25mg per os
In caz de diagnostic cert: trombolitice, tratament de reperfuzie : Streptochinaza 500000u
dizolvate in 60ml ser glucozat 5% iv in 30 min, apoi continuarea tratamentului cu 100000u pe
ora in perfuzie lenta. Sau in loc de streptochinaza se poate administra Activatorul tisular de
plasminogen 10-15 mg in bolus iv, apoi 40-70mg in perfuzie iv in urmatoarele 2 ore.
Tratament anticoagulant cu Heparina 5000u in bolus iv, urmat de perfuzie de 1000u/ora sub
controlul timpului protrombinic. Sau heparina fractionata (Enoxaparina 20mg/zi sc,
Dalteparina 2500u/zi sc care sunt mai usor de administrat si controlat)
Principlele medicamente utilizate in tratamentul IM:

Antialgice Combate durerea data de ichemie Tramadol 50mg/os sc/im
Fortral 30 mg im/iv
Mialgin 20 mg im/iv
Morfina 10 mg im/sc
NTG Vasodilalator coronarian 0,5 mg sublingual repetat la
Scade consumul de O2 5 min, sau perfuzie 10
Scade presarcina ventriculara prin mcg/min
vasodilatatia venoasa
Aspirina Inhiba agregarea plachetara 125-200mg /zi
Clopidogrel Inhiba agregarea plachetara 75mg/zi
Metoprolol Betablocant, scade consumul de O2 5mg bolus iv
Scade FC 50mg/os
Atenolol Betablocant, scade consumul de o2, 50mg/os
Scade FC
Heparina Anticoagulant cu actiune imediata si 5000u in bolus iv, apoi 400-
de scurta durata 600ui/kg/zi iv
Dalteparina Heparina cu mmm, anticoagulant 2500u/zi sc
Enoxaparina Heparina cu mmm,anticoagulant 20mg/zi
Streptochinaza Trombolitic 500000u iv lent, apoi cate
Asigura reperfuzia coronariana 10000u/ora
Activator tisular al Trombolitic mai puternic decat 10-15 mg bolus iv, apoi 40-
plasminogenului Streptochinaza 70 mg iv
Statinele Hipolipemiant, Atovastatina 40-80mg/zi
Vasodilatator
Antiinflamator
Anticoagulant
Stabilieaza placa de aterom
Reface functia endoteliala
Se mai pot folosi Blocante de Ca, IECA.
Tratamentul complicatiilor:
1.Tratamentul tulburarilor de ritm:
Extrasistole ventriculare/ Tahicardie ventriculara:
-Xilina 1mg/kgc in bolus iv urmat de o perfuzie continua 2-4mg/minut
-Amiodarona 5mg/kgc iv lent, in 15 min
Flutter atrial/ FIA:
-Digoxin 0,25-0,5mg iv
-Propranolol 5mg iv
Blocuri cu bradicardie: Atropina 0,1-1mg iv
2.Tratamentul insuficientei de pompa:
IVS/ EPA:
-diuretic: furosemid 20-40mg iv
-vasodilatator: NTG perfuzie 10mcg/min
-ionotrop pozitiv: Dobutamina in perfuzie de 5 mcg/kg/min sau Dopamina 5 mcg/kg/min
Soc cardiogen:( (prabusirea TA)
-O2
-ser glucozat (combaterea hipovolemiei)
-sol bicarbonat (corectarea tulb hidroelectrolitice)
-Dopamina/Dobutamina (cresterea contractilitatii miocardului)
Transportul bolnaului de urgenta la spital
Atitudinea mf in fata unui bolnav cu IM:

Va efectua un EKG- in primele 2-3 ore de la debut Ekg poate sa ramana fara modificari
caracteristice.
Asezarea bolnavului la pat, evitarea efortului fizic
Antialgice, O2, NTG sublingual
Aspirina solubila 150-250 mg
Tulburari de ritm: Xilina 1mg/kg iv, sau mai bine Amiodarona 5mg/kg iv lent in 15 min
Bradicardie: Atropina0,5-1 mg iv
EPA: Furosemid 20-40mg iv, NTG perf 10mcg/min, Dopamina 5 mcg/kg/min sau
Dobutamina 2-5mcg/kg/min.
Soc cardiogen: ser glucozat, solutie bicarbonata, Dopamina sau Dobutamina
Tratament trombolitic cu Streptochinaza sau inhibitor tisular al activatorului de plasminogen
Masuri de internare cat mai rapide
-PERICARDITA ACUTA-
Este o afectiune inflamatorie a pericardului

Caracterizata prin durere precordiala, frecatura pericardica, revarsat pericardic
Etiopatogenie/Cauze:
Virale Coxsakie,MNI,hepatita B
Bacteriene Stafilococ, Pneumococ, Streptococ, Legionella, etc
Micotice Actinomicoza, blastomicoza
Boli autoimune LES,PR,granulomatoza Wegener
Cancerigene Cc pulmnonar, de san, boala hodgkin, limfoame
Medicamentoase Hidrazina, Procainamida, Fenilbutazona
Altele IM, mixedem, uremie, traumatisme postop.
1 Durere precordiala, ascutita, nu are legatura cu efortul fizic
2 Variabila in functie de pozitia bolnavului (usurata de pozitiile sezand,
genupectorala, aplecat inainte)
3 Febra, frison
4 Polipnee, ortopnee
5 Tuse seaca
6 Sughit
7 Disfonie
8 Disfagie
9 Frecatura pericardica
10 Asurzirea zgomotelor inimii
11 Cresterea matitatii cardiace
Examen fizic:
Frecatura pericardica(sp 3-4 ic stg, aplecat inainte, culcat pe stanga), asurzirea zg cardiace,
cresterea matitatii cardiace
EKG, ecocord, radiografie, CT, ex laborator (VSH,HLG, enzime de citoliza, hemocultura,
teste imunologice, etc.
EKG: supradenivelare ST in aproape toate derivatiile, reducerea voltajului QRS
Radiologic: lichid cu crestere in volum a inimii
Ecocardiografic: lichid pericardic
Pericardiocenteza: scop diagnostic si terapeutic (in tamponada cardiaca)
Diagnostic pozitiv:
Semne clinice, modificari EKG, ecocord, radiologice, investigatii de laborator.
Boli cu durere toracica: pleurezie, pneumonii, embolie pulmonara, cardiomioatia, IM,
anevrism de aorta, hernia hiatala.
Forme clinice particulare:
TAMPONADA CARDIACA – semne clinice:
1 Semne de crestere a presiunii toracice
2 Turgescenta jugularelor
3 Reflex hepato-jugular
4 Hepatomegalie dureroasa
5 Semne de scadere a debitului cardiac
6 Puls slab
7 Scaderea TA
8 Tahicardie
9 Puls paradoxal
Tratament:
Necesita internare in spital
Depinde de etiologie
Pericardita idiopatica/virala: tratament simptomatic, repaus la pat, AINS, Aspirina 750
mg/6ore, Indometacin 25mg/6 ore, Brufen 400mg/6 ore, Prednison 1mg/kgc/zi 7 zile.
Pericardita bacteriana:mortalitatle >30%, antibiotice
Pericardita tuberculoasa: tuberculostatice (Hidrazida, Rifampicina, Streptomicina),
Prednison pana la scaderea febrei
Pericardita fungica: Amfotericina
Tamponada cardiaca: cu lichid masiv, cand TAS <100mmHg, polipnee >30 resp/min,
presiunea venoasa centrala >10mmHg – Pericardocenteza.
-DISECTIA DE AORTA-
Cea mai intensa durere toracica, determinata de clivajul longitudinal al peretelui aortic la
nivelul tunicii medii, care face posibila intrarea unei coloane de sange intre intima si
adventicea aortei.
Etiopatogenie:
Apare o fisura transversala a intimei in care patrunde o coloana de sange care produce
clivarea longitudinala a peretelui aortic.de obicei fisura se produce pe aorta ascendenta
Disectia survine pe o anomalie a mediei si este favorizata de HTA, care suprasolicita peretele
aortic.
Favorizata si de efort fizic, stres, sarcina.
1 Durere retrosternala violenta
2 Ca o lovitura de pumnal
3 Iradiere in gat si mandibula, interscapulo-vertebral
4 Stare generala alterata
5 Transpiratii profuze
6 Paloare
7 Suflu sistolic de insuficienta Ao
8 Pulsatii in furculita sternala
9 Anomalii de puls
10 Uneori manifestari neurologice, sincopa
EKG, ecocord, radiografie, CT, Doppler, angiografie
Diagnostic pozitiv:
Semne clinice, investigatii paraclinice (radiografia toracica (dilatare anevrismala de ao),
ecocardiografia transtoracica (disectia de ao)
IM, embolie pulmonara, pneumotorax,afectiuni ale etajului abd superior
Tratament:
Internare rapida in spital.
Combaterea durerii: Morfina 10mg iv, Mialgin 20mg iv, Fortral 30mg iv.
Scaderea velocitatii ejectiei ventriculare: betablocante (Propranolol 1-10mg iv, Atenolol 5-
10mg iv.
Scaderea TA: NTG perf 10 mcg/min, Nitroprusiat de Na perf. 20mcg/min
Tratament chirurgical daca evolueaza spre ruptura Ao.
PALPITATIILE
Bolnavul acuza perceptia unor senzatii dezagreabile ale batailor inimii,

Unii acuza batai neregulate, falfairi ale inimii, batai mai puternice ale inimii, batai care survin
dupa o pauza mai indelungata, pulsatii in regiune precordiala sau la baza gatului
Nu pot fi considerate simptom patogenic pentru afectiune cardiaca deoarece apar si in alte
boli extracardiace.
Etiopatogenie:
Om sanatos Efort fizic
Stres psihic
Emotii puternice
Boli cardiovasculare Tulburari de ritm
IAo
IMitrala
IC
Defect de sept atrial
Miocardite virale
Prolaps valva mitrala
Boli endocrine Tireotoxicoza
Spasmofilie
Feocromocitom
Menopauza
Hipoglicemie
Boli de sange Anemie
Boli psihice Atac de panica
Stres psihic
Nevroza astenica
Hipocondria
Boli digestive Aerofagie
Boala de reflux esofagian
Hernie hiatala
Medicamente Adrenalina, Efedrina, Atropina, Tiroxina,Miofilina
Toxice Alcool, ceai, cafea, tutun, cacao
Anamneza:
Particularitatile, modul de aparitie, evolutie, durata, persistenta, frecventa, ritmul si factorii
favorizanti:
Particularitati Carcateristici Exemple
Conditii de Dupa efort -sanatos, simpaticoton, tahicardie sinusala;
aparitie Dupa alcool,tutun, cafea -intoxicatie, simpaticotonie
Dupa viroza -miocardita
Modul de aparitie Brusc Tahicardie paroxistica, FIA
Lent Flutter atrial
Frecventa Rapida -tahicardie sinusala, tahicardie paroxistica,
flutter atrial, tahicardie ventriculara;
Lenta -bradicardie sinusala, bloc a-v, intoxicatie
cu digitalice
Ritmul Regulat -Tahicardie paroxistica
Neregulat -FiA, extrasistole ventriculare
Durata Minute Tahicardie paroxistica, FiA
Ore/zile FIA
Disparitie Brusca/Spontana Tahicardie paroxistica
Simptome asociative ale palpitatiilor:

SIMPTOME BOALA
Durere precordiala FIA
Flutter atrial
Tahicardie paroxistica atriala/ventriculara
Extrasistole
Nevroza astenica
Dispnee FIA
Tahicardie paroxistica ventriculara
Prolaps valva mitrala
Boala nodului sinusal
Stenoza mitrala
Ameteli FIA, Flutter atrial
Tahicardia paroxistica atriala
Boala de nod sinusal
Bloc a-v
Varsaturi Tahicardie paroxistica atriala/venticulara
Anxietate Tahicardie paroxistica atriala
FIA,Flutter atrial
Lipotimie Tahicardie paroxistica atriala/ventriculara
FiA,Flutter atrial
Boala de nod sinusal
Blocuri a-v
Examen clinic:
Unele tulb de ritm pot debuta cu lipotimie sau sincopa -> examinare rapida
Bolnav inconstient -> masuri de resuscitare cardio-respiratorie
Dureri precordiale puternice-> suspiciune IM ce poate determina tulburari de ritm
Simptom dominant – palpitatia- -> examen integral. Stabilirea daca de origine cardiaca sau
extracardiaca.
Hipotiroidie: palid, exoftalmie, tremuraturi, irascibilitate
Nevroza astenica: cefalee, astenie, iritabilitate, insomnie.
Palpare: soc apxian
Percutie: dimensiunile inimii
Auscultatie: ritmul cardiac
Palparea pulsului.
EKG, investigatii paraclinice (HLG, activitatea tiroidei, sistem catecolaminic)
Diagostic diferential:
Boli cardiace si extracardiace
1.Tulburari de ritm cardiac:
Tulburarea formarii impulsului sinusal Tahicardia sinusala
Bradicardia sinusala
Aritmie
Formarea ectopica a impulsului Extrasistole atriale si jonctionale
supraventricular Tahicardia paroxistica supraventriculara
FIA
Flutter atrial
Scaparijonctionale
Disocierea atrio-ventriculara
Formarea ectopica a impulsului Extrasistole ventriculare
ventricular Tahicardia ventriculara
Torsada varfurilor
FiV
Flutter ventricular
Scapari ventriculare
Ritm idioventricular
Blocuri ale inimii Blocuri a-v
Blocuri sino-atriale
Blocuri intraventriculare
BR
Blocuri incomplete
Blocuri bifasciculare
Sindroame particulare Snd sinusului bolnav
Snd de preexcitatie ventriculara
Clasificarea clinica a tulburarilor de ritm cardiac:
Modificari ale frecventei Tahicardie: thicardie sunisala,Flutter atrial, tahicardia
paroxistica atriala si ventriculara
Bradicardie: bradicardie sinusala, bloc sinoatrial, bloc a-v
Modificari ale ritmului Aritmie respiratorie, aritmie extrasistolica, FiA, Flutter,
bloc inconstant
Pe baza semnelor clinice privind frecventa, ritmul, semne asociative, modificari EKG
Tulb. ritm Frecventa Ritmul Unda P Interval P-R ComplexQRS
TPSV 100-250 regulat -prezenta Nu se poate Normale sau
-poate fuziona masura modificate
cu unda T
TPV 100-250 regulat -neasociate cu Nu se poate Deformate
QRS masura
Extrasistole Normala neregulat -modificate in normal Normale sau
atriale complexele modificate
premature
Extrasistole Normala neregulat -nu preced nu Deformate
ventriculare complexele
premature
Flutter atrial 200-300 regulat -inlocuite cu nu Deformate
unda f
FIA Unda P neregulat -inlocuite cu nu Normale
100-500 unda J
QRS 50-150
Tratamentul aritmiilor:
Clasificarea medicamentelor antiaritmice:
Clasa IA Clasa IB Clasa IC Clasa II Clasa III Clasa IV
Deprima Efect Prelungesc Blocheaza
faza O, simpaticolitic, repolarizarea canalele de
incetinesc blocheaza prin blocarea Ca
conducerea actiunea canalelor de
catecolaminelor K
Propranolol Amiodarona Verapamil
Atenolol Bretilium Diltiazem
Metoprolol Sotalol
Practolol
Proprietatile si indicatiile principalelor medicamente antiaritmice:

Clasa IA:
-Deprima faza O, incetinesc conducerea, prelungesc polarizarea
Chinidina – prelungeste repolarizarea, creste perioada de refractare, incetineste conducerea
- indicat in convertirea FIA sau Flutter atrial
- 200-400mgx3-4/zi
Disopiramida – intarzie conducerea a-v, inotrop negativ
- indicatii: extrasistole atriale si ventriculare, FIA, TPSV
- 100-300 mg x 3/zi
Clasa IB:
-Deprima faza O in fibrele anormale, reduc repolarizarea
Lidocaina- incetineste depolarizarea, incetineste conducerea, prelungeste perioada refractara
- indicatii: aritmii ventriculare in IM 1mg/kgc iv
Mexiletina – incetineste depolarizarea,incetineste conducerea, prelungeste perioada refractara
- indicatii: aritmii ventriculare rezistente la Lidocaina
- 100-200mg iv, 400mg/os
Fenitoina
Clasa IC
- Deprima faza O, incetinesc conducerea
Flecainida- creste perioada refractara, deprima conducerea
- indicatii: aritmii supraventriculare
- 100-200mg x2/zi per os
Moricizina
Propafenona- creste perioada refractara, deprima conducerea
- indicatii: aritmii supraventriculare, snd WPW
- 450 mg/zi per os
Clasa II:
- Efect simpaticolitic, blocheaza actiunea catecolaminelor
Propranolol- blocheaza stimularea simpatica, reduce viteza de depolarizare, reduce frecventa
sinusala
- indicatii: aritmii supraventriculare, previne aritmia si moartea subita
- 10-200mg/zi per os
Atenolol- blocheaza stimularea simpatica, reduce viteza de depolarizare, reduce frecventa
sinusala
-indicatii: aritmii supraventriculare, previne aritmia si moartea subita
- 50-200mg/zi per os
Metoprolol
Practolol
Clasa III:
- Prelungesc repolarizarea prin blocarea canalelor de K
Amiodarona- prelungeste repolarizarea , deprima nodul sinusal, scade automatismul si
frecventa cardiaca
- indicatii: convertirea si prevenirea FIA, convertirea tahicardiei ventriculare
- 400 mg per os 7 zile, apoi 100-200 mg/zi, 300mg iv
Bretilium – antifibrilant, creste pragul in filbrilatie ventriculara
- indicatii: aritmii ventriculare, care nu raspund laalte antiaritmice
- 5mg/kg bolus iv
Sotalol
Clasa IV:
- Blocheaza canalele de Ca, inhiba procesul de depolarizare, reduce frecventa miocardului si
conducerea ventriculara
-indicatii: aritmii supraventriculare
Verapamil- 80-120 mg x6 /zi per os (max 480mg)
Diltiazem – 30-80mgx4/zi per os, 7,5-15mg iv
2.Palpitatiile de natura extracardiaca:

Tulburari endocrine (hipotiroidie,feocromocitom)
Tulburari de menopauza
Tulburari psihice (nevroza cu manifestari cardiace)
Toxice (alcool, cafea, tutun, medicamente:Adrenalina, Efedrina, Aminofilina)
Atitudinea mf in fata unui bolnav cu palpitatii:

I.Palpitatiile debuteaza cu o sincopa -> palpitatiile trec pe plan secundar -> resuscitare CR
II.Palpitatie recenta: tahicardia paroxistica supraventriculara, FIA -> examinare rapida
III.Palpitatii mai vechi – avem timp pentru investigatii clinice si paraclinice
Daca nu este vorba despre o urgenta majora, mf recurge la anamneza, ex clinic
(particularitatile palpitatiile, conditii de aparitie, evolutie, simptome asociative)
Importanta consumului de cafea, alcool, tutun.
Palpitatiile ca singur simptom cu evolutie de mai multa vreme care dispar la efort au
prignostic bun.
Palpitatiile acompaniate de dureri precordiale, lipotimie, ameteli, dispnee, IC -> prognostic
rezervat si necesita internare in spital
Colaborare cu cardiologul, endocrinologul
-ARITMIA EXTRASISTOLICA-
= depolarizare prematura determinata de aparitia unor stimuli ectopici.

Extrasistole supraventriculare si ventriculare.
I.EXTRASISTOLE SUPRAVENTRICULARE:
=Stimuli ectopici plecati din atriu sau de la nivelul jonctiunii atrio-ventriculare
Etiopatogenie:
Apar la individul sanatos: surmenaj psihic, alcool, tutun, cafea, medicamente (Efedrina,
Antidepresive, Aminofilina), cafeina, stres psihic
Boli de inima: cardiopatia ischemica
Boli endocrina: hipertiroidie, tulburari de menopauza
Asimptomatic: extrasistole depistate pe EKG, fara simptome
Palpitatii: contractii mai violente survenite dupa o pauza mai lunga intre bataile inimii;
falfaire, rostogolire.
Dureri precordiale, dispnee, ameteli.
La auscultatie: contractie cardiaca prematura, urmata de pauza postextrasistolica
La palpare: unda pulsatila prematura,mai slaba decat pulsatiile obisnuite.
Cand sunt foarte frecvente , extrasistolele supraventriculare sunt greu de deosebit de FIA.
Dupa efort extrasistolele devin mai rare sau dispar complet.
Modificari EKG:
Prezenta complexelor premature
Una P prematura si precede compexul QRS
Distanta P-R este mai mare sau egala cu 0,12 sec.
Complexul QRS este normal sau modificat.
Pauza postextrasistolica poate fi
-decalanta, adica egala cu un interval P-P normal,
-compensatorie incompleta , adica mai mare decat intervalul dintre 2 unde P
-compensatorie completa , adica egala cu intervalul dintre doua batai sinusale
Daca focarul ectopic se afla la nivelul jonctiunii atrioventriculare, unda P este retrograda,
adica negativa in DII si DIII -> unde P poate precede, poate urma sau poate fi inglobata in
complexul QRS, iar intervalul P-R poate fi mai mic de 0,12 sec.
Tratament:
Inlaturarea cauzelor: stres, alcool, tutun, cafea,
Sedative: extraveral 2x1/zi, Medazepam 5-10mgx2/zi, Hidroxizin 12-25mgx2/zi
Betablocante: Propranolol 10-20mg/zi, Metoprolol 25-50mg/zi
Blocante de Ca: Verapamil 40-80mg/zi
II.EXTRASISTOLE VENTRICULARE:
=contractii premature determinate de niste stimuli ectopici plecati din ventriculi
Etiopatogenie:
Individ sanatos: stres
Boli cardiace: cardiopatia ischemica, cardiomiopatia dilatativa
Boli extracardiace: hipertiroidie, intoxicatii digitalice, chinidina)
Pot fi sporadice, grupate (bigeminism, trigeminism)
Asimptomatice
Palpitatii -neregularitate in ritmul inimii, oprire a inimii, bataie mai puternica
Dispnee, dureri precordiale, ameteli
Auscultatie:bataie prematura urmata de o pauza mai lunga, dupa care se reia ritmul normal.
Cand sunt foarte frecvente sunt greu de deosebit de FIA.
Modificari EKG:
Complexele QRS nu sunt precedate de unda P
Complexele QRS sunt largite cu durata >0,12 sec, ample, crosetate, asemanatoare cu bloc
complet de ramura opusa
Interval T-P mai lung = pauza compensatorie
Clasificarea extrasistolelor ventriculare in functie de gravitate:
CLASA PARTICULARITATI
IA EV ocazionale izolate, < 30/ora, <1 min
IB EV ocazionale izolate, <30/ora, >1min
II EV cu frecventa >30/zi
III EV politope
IVA EV repretitive in cuplete
IVB EV repretitive in salve
V EV precoce cu fenomen RT
Tratament:
Clasele I,II: prognostic bun, evitarea fact de risc, regim igieno-dietetic, sedative, tratamentul
bolii de baza.
Clasele III-V: Betablocante (Propranolol10-15mg x3-4/zi, Atenolol 50mgx1/zi, Metoprolol
50mg/zi), cazuri mai severe: Propafenona 300mgx3/zi, Flecainida 400mgx2/zi, Amiodarona
200mgx2/zi.
-TAHICARDIA PAROXISTICA-
Este o tulburare de ritm cardiac cu frecventa rapida, regulata si fixa, 160-250bpm, evolueaza
sub forma de criza, debut si sfarsit brusc, suvin la intervale diferite de timp
TPSV si TPV.
I.TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA:
Produsa de focare ectopice situate atrial sau jocntional care preiau ritmul cardiac.
Etiopatogenie:
Produsa prin mecanism de reintrare sau cresterea automatismului unui centru ectopic atrial
sau jonctional.
Tahicardia idiopatica/ esentiala survine la tineri pe fondul unei miocardite virale, sau al unui
WPW.
La adulti/varstnici apare pe fondul unei cardiopatii ischemice, cardiomiopatii dilatative,
cardiomiopatii alcoolice, dupa protezare valvulara, dupa citostatice sau digitalice.
Debut brusc, cu palpitatii rapide si regulate (falfaituri precordiale)
Ritmul rapid poate fi insotit de dureri precordiale, dispnee, lipotimie
Examen clinic: ritm cardiac rapid 160-259bpm, tendinta de scadere a TA datorita debitului
cardiac scazut
Modificari EKG:
Unde P regulate si fixe de-a lungul intregii crize
Undele P pot precede, succede sau se pot suprapune peste complexele QRS
Complexele QRS au de obicei aspect normal
Tratament:
Scop: oprirea accesului, rarirea ritmului, prevenirea acceselor
Manevre vagale: compresia sinusului carotidian, compresia ochilor, manevra Valsalva
Fosfobion 1 fiola 10mg bolus iv
Verapamil 5-10mg iv lent
Amiodarona 150-300mg perfuzie lenta 30min
II.TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARA:

=Succesiune rapida de cel putin 3 extrasistole ventriculare cu frecventa >120/min
Etiopatogenie:
Cauze organice: cardiopatie ischemica, IM, cardiomiopatie,IC
Debut brusc
Palpitatii, dispnee, ameteli, dureri precordiale, simptomele bolii de baza
Manifestari date de boala de baza Cardiopatie ischemica
IM
Cardiomiopatie dilatativa
IC
Tulburari hemodinamice Scade DC (DEBIT CARDIAC)
Scade TA
AP
Ischemie cerebrala
Ischemie periferica
Tulburari subiective Palpitatii
Anxietate
Dispnee
Agitatie neuropsihica
Sindromul de debit cardiac redus= puls slab, hTA, tulb circulatie cerebrala (Ameteli, sincopa,
accidente cerebrale ischemice), sindr de insuficienta cardiaca hipodiastolica, turgescenta
jugularelor, hepatomegalie, reflux hepato-jugular, edeme.
Examen obiectiv: ritm cardiac regulat si rapid, puls 120-200bpm, pulsatiile jugularei
Modificari EKG:
Unda P arata o activitate normala atriala, independenta de activitatea ventriculara
Complexe QRS mai largite
Unele complexe pot fi modificate datorita suprapunerii peste undele P
Tratament:
Risc crescut de a trece in FiA
Xilina 1mg/kgc iv bolus in 1-2 min,/ Procainamida 100mg iv/ Amiodarona 5mg/kgc iv in 150
ml glucoza 5%
Alterare hemodinamica: conversie electrica socuri 200-300J
-FIBRILATIA ATRIALA-
=activitate atriala anarhica, frecventa de 400-600 contractii/minut, duce la anularea functiei

mecanice (de pompa) a inimii.
Activitatea ventriculara devine complet neregulata, frecventa variabila.
Neregularitatea ritmului ventricular se datoreaza faptului ca frecventa extrem de ridicata a
imulsurilor atriale depaseste capacitatea de transmitere si contractie ventriculara.
Etiopatogenie:
FIA paroxistica Apare la pers fara modificari organice
Dupa consum de alcool, cafea, tutun
Creste tonusul vagal
Apare noaptea si postprandial
Stimulare simpato-adrenergica
Stres psihic
Infectii acute
Cardiopatie ichemica
FIA cronica Modificari organice
Cardiopatie hipertensiva
Valvulopatii
Defect de sept
Pericardia constrictiva
Cardiomiopatii
Miocardite
Sindromul sinusului bolnav
Snd WPW
1 Asimptomatic (FIA cu ritm lent)
2 Palpitatii
3 Anxietate
4 Ameteli
5 Dureri precordiale
6 Batai cardiace neregulate
7 Batai inechidistante
8 Batai inechipotente
9 Zg cardiace neregulate
10 Zg cardiace de intensitate variabila
11 Puls complet neregulat
12 Deficit de puls
13 Manifestari ischemice a unor organe
14 IVS
15 EPA
FIA cu ritm rapid -> scade DC cu 25-30% -> ischemie cerebrala si cardiaca
FIA poate produce embolii pulmonare si cerebrale
Modificari EKG:
Inlocuirea undelor P cu unde f = mici ondulatii neregulate atat ca amplitudine cat si ca
sucesiune, frecventa 400-600bpm.
Nu toate undele „f” pot ajunge la ventriculi -> complexe QRS au si ritm complet neregulat
intre 100-170bpm.
Flutter atrial
Bloc variabil
Disociatia atrio-ventriculara intermitenta
Extrasistole atriale si ventriculare
Tratament:
50% dintre FIA cedeaza spontan
Conversia la ritm sinusal: chimic sau electric.
1. Conversia chimica:
Medicament Pt defibrilare Pt rarirea ritmului
Chinidina 0,20gx6/zi per os
Verapamil 5-10mg iv 80-120mg/zi per os
Disopiramida 2mg/kg iv
Propafenona 1-2mg/kg iv
Flecainida 1-2mg/kg iv
Amiodarona 300mg iv 100-200mg/zi oral
Propranolol 40-60mg/zi per os
Digoxina 0,25mg/zi per os
2.Conversia electrica: in FIA relativ recent survenita, FIA emboligena, FIA persistenta dupa
inlaturarea cauzei.
-CORDUL IRITABIL-
=astenie neurocirculatorie/nevroza cardiaca/ nevroza tahicardica/ snd da Costa

8% din durerile toracice care se prezinta la mf sunt de natura psihica.
Etiopatogenie:
Frecvent la tineri (femei), hipersensibili, cu personalitate predispusa.
Factori declansanti: suprasolicitari neuropsihice, stres, esecuri, conflicte, frustrari.
Apar mai intai manifestari psihice: anxietate, astenie, fatigabilitate, iritabilitate, tulburari de
somn, cefalee
Apoi apare conversia somatica: palpitatii, dureri precordiale, tulburari de circulatie periferica
Debut lent, pe fondul unei personalitati predispuse
Apare in suprasolicitari psihice, conflicte sociale,
Simpt: palpitatii, dureri precordiale (intepatura), astenie, cefalee, anxietate, dispnee usoara,
senzatie de respiratie incompleta, senzatie de nod in gat, greturi, discomfort abdominal,
tremuraturi, ameteli, tulburari sexuale.
EKG normal
Dg pozitiv:
Acesti pacienti ratacesc de la medic la medic
E necesar un DD foarte atent cu bolile cardiace ce potevolua cu simptmatologie asemanatoare
DD:
Boli cardiace: cardiopatia ischemice, tulburari de ritm cardiac (aritmie extrasistolica, TPSV)
Boli extracardiace: hipertiroidia, psihice (psihonevrozele, hipocondrie)
Tratament:
Combaterea factorilor de risc, psihoterapia de relaxare, psihoterapia cognitiva, de sustinere.
Tranchilizante: Medazepam 10-20mg/zi sau Hidroxizin 10-20mg/zi
Hipnotice: Nitrazepam 2,5mg sau Glutemidul 250mg seara
Betablocante in doze mici: Distonocalm (contine 15mg propranolol) 1-2 cpr/zi
Roborante
Vitamine
DURERILE ABDOMINALE
Etiopatogenie:
Durerea abdominala poate sa fie viscerala, parietala, vasculara, centrala sau reflexa.
Durerea viscerala e produsa de iritarea fibrelor senzitive nemielinizate din viscerele
abdominale care conduc impulsul nervos cu viteza mica -> sensibilitate lenta, difuza si
nespecifica. Aceste fibre reactioneaza la stimuli cum sunt: distensia, contractia, iritatia acida,
inflamatia, ischemia.
Factori ce pot declansa durerea viscerala abdominala:
FACTORI DECLANSANTI EXMEPLE
Distensie brusca a capsulei unor organe Hepatalgia
parenchimatoase Prostatita acuta
Distensia sau spasmul unor organe cavitare Dilatatie acuta de stomac
Litiaza renala/ biliara
Actiunea unor stimuli chimici (acid Gastrita hiperacida
clorhidric sau sucul pancreatic) Cc gastric
Ulcer duodenal
Pancreatita acuta
Tractiunea mecanica a mezourilor sau Tensiunea de organe pediculare
ligamentelor Volvulus/ hernia strangulata
Ischemia unor organe abdominale Infarct mezenteric
Infarct splenic
Inflamatii Abces subfrenic
Apendicita acuta
Salpingita
Peritonita
Toxine endogene/ exogene Uremie, cetoacidoza
Toxiinfectii alimentare
Intoxicatia cu plumb
Impulsurile dureroase plecate din viscere intovarasesc fibrele nervilor simpatici, ajung in
ganglionii senzitivi din MS -> talamus.
Senzatia de durere este vaga, difuza, nespecifica.
Exista si durere abdominala reflexa, durere somatica profunda, care este mai intensa si mai
circumscrisa decat durerea viscerala
Clasificarea durerilor abdominale:
I.Dureri de origine abdominala:
1.Durere abdominala difuza: peritonita, ocluzia intestinaa, angor abdominal, infarct
mezenteric, disectie acuta de Ao, necroza acuta de pancreas, tensiunea unor organe
pediculate, ruptura unor organe abdominale, enterocolite acute, colon iritabil, boana Crohn,
spasmofilie, limfadenita mezenterica, perienterita nodoasa, purpura Henoch, Schonlein
2.Durere localizata in epigastru: sindrom dispeptic, gastrita acuta, ulcer g-d, pancreatita acuta,
hernie diafragmatica, dilatatia acuta de stomac, ocluzia de colon transvers, anevrism disecant
de Ao, angor abdominal
3.Dureri in hipocondrul drept: colecistita acuta, litiaza biliara, apendicita inalt situata, abces
hepatic, abces subfrenic, colica hepatica, colica renala dreapta.
4.Dureri in hipocondrul stang: ulcer gastric perforat, infarct splenic, ocluzie de colon stang,
abces subfrenic, ruptura de splina, colica renala stanga
5.Dureri periombilicale: apendicita acuta, hernie epigastrica, adenopatie mezenterica
6.Dureri in fosa iliaca dreapta: apendicita acuta, pielita acuta, pelviperitonita, ileita terminala.
7.Dureri in fosa iliaca stanga: pielita acuta, hernie inghinala, sarcina extrauterina, chisturi
ovariene, rectocolita, pelviperitonita
8.Dureri in hipogastru:prostatita, retentie acuta de urina, litiaza vezicala, sarcina extrauterina,
avortul, pelviperitonita, abcesul fundului de sac Douglas.
II.Dureri abdominale de origine extraabdominala:

1.Boli cardiace:: IM, AP, pericardita
2.Boli pulmonare: pneumonia, embolia pulmonara, pneumotorax, pleurezia diafragmatica.
3.Boli metabolice: uremia, acidoza diabetica, porfiria, tetania
4.Intoxicatii: morfina, plumb, medicamente
5.Boli nervoase: radiculite, migrena abdominala, epilepsie abdominala, zona zostera bd.
6.Boli psihice: nevrozele cu tulburari vegetative, depresie mascata, hipocondria
Particulartatile durerii abdominale:

Modalitati de debut:
-brusc = perforatie de organ, pancreatita acuta, infarct mezenteric, stangularea de organ
-treptat = apendicita acuta, ulger g-d, enterocolita
Conditii de aparitie:
-dupa consum de alimente bolgate in grasimi, oua, sosuri, ciocolata, alcool. Gastrita,
pancreatita acuta, colecistita.
-dupa trepidatii = litiaza biliara/ renala
-in clinostatism = hernia hiatala
-dupa un traumatism= ruptura de organe interne
Localizarea durerii: (de obicei in regiunea organului afectat)
-epigastru= ulcer g
-hipocondrul drept= colecistita
-fosa iliaca dr=apendicita acuta
Iradierea durerii:
-in spate=colecistita acuta
-in lomba/ hipocondrul stg = pancreatita acuta
-umarul drept = ulcer duodenal perforat
-hipogastru/scrot = colica renala
Caracterul durerii:
-violenta/lovitura de pumnal = perforatie de organ cavitar, infarct mezenteric, volvulus
-atroce = colica biliara/renala
-colicativa = ocluzia intestinala
-sfredelitor = pancreatita acuta
-pulsatil=anevrism de aorta abdominala
Simptome asociative:
1.disfagie 12.metorism
2.pirozis 13.clapotaj intestinal
3.regurgitatie 14.aparare musculara
4.eructatie 15.icter
5.greturi 16.ascita
6.varsaturi 17.hematemeza
7.dureri retrosternale 18.rectoragia
8.constipatie 19.melena
9.oprirea tranzitului 20.paloarea
10.diaree 21.tahicardia
11.febra 22.stare de soc
Importanta anamnezei:
Bolnavul isi exprima durerea, asa cum o simte el.
Mf sa intre in dialog cu bolnavul
Aprecierea starii generale a bolnavului, apoi particularitatile durerii abdominale
Mf sa afle caracterul durerii, localizarea, iradierea, antecedentele bolnavului, simptome
asociate.
Examenul clinic al bolnavului:

METODA MODIFICARI
Observatia abdomenului Normal conformat
Retractat
Marit de volum
Eruptii cutanate
Palpare Suplu
Dureri spontane
Dureri provocate
Aparare musculara
Prezenta unor tu.
Prezenta de lichid
Percutie Disparitia matitatii normale
Matitati anormale
Sonoritate accentuata
Auscultatia Clapotaj gastric/intestinal
Zbomote ocluzive
Tuseu vaginal Semne de sarcina
Sensibilitatea Douglasului
Existenta formatiunilor tu
Avort in curs
Sensibilitatea anexelor
Tuseu rectal Fisuri rectale
Hemoroizi
Adenom de prostata
Cc rectal/ de prostata
Punctia fundului de sau Douglas Cand se banuieste o hemoragie
intraperitoneala, o sarcina extrauterina
rupta, pelviperitonita
INVESTIGATIA INDICATII
Radiografie abdominala Litiaza renala/ biliara, ulcer g-d, varice esofagiene, ocluzie
intestinala, perforatia unor organe abd, pneumoperitoneu,
tu abdominale, abces subfrenic
Ecografia abdominala Litiara renala/ biliara, chisturi abdominale, ascita,
hepatomegalie, abcese, anevrism de aorta, pancreatita
acuta, hidronefroza, tu abdominale, colecistita, hidrops
vezicular, limfoame abdominale
EDS (dilatarea, polipectomii, Esofagita de reflux, varice esofagiene, ulcer g-d, gastrita,
extragere corpi str) cc gastric, duodenite, stenoza pilorica, HDS
Colonoscopie Rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn, cc colon,
polipoza colonica
Rectoscopie Rectocolita ulcero-hemoragica, fisuri anale, hemoroizi, cc
rectal, polipi rectali
Scintigrafie Hepatite cronice, cc hepatic, chisturi hepatice, pancreatita,
cc pancreatic
Punctia hepatica Hepatita acuta, ciroza, cc hepatic
Punctia abdominala Ascita, peritonita, cc peritoneal, metastaze peritoneale
Ex bacteriologic Enterocolite, abcese abdominale, peritonite, gastrite, snd
dispeptic, infectii genitale
Ex parazitologic Ascaridoza, teniaza, giardiaza, amibiaza, blastocitoza,
tricocefaloza, schistosomiaza
Ex laborator Pancreatita acuta(amilaze crescute) , infectii urinare, DZ,
apendicita acuta, colica biliara/renala, snd malabsorbtie,
angiocolita, peritonita, b Crohn, tu abdominale, hepatite
(bilirubina, FAL, proteine sanguine, sideremie,
colesterolemie, imunelectroforeza, teste de citoliza
hepatica, fibronectina, figrinogen, autoanticorpii
mitocondriali, markeri virali, alfa 1 proteina)
Simptom asociat Boli posibile
Eructatii Gastrita acuta/cronica, hernie hiatala, aerofagia, acalazia cardiei
Greturi Gastrita acuta/cr, snd dispeptic, ileus mecanic, sarcina, migrena,
intoxicatii medicamentoase, snd vertiginos
Varsaturi Gastrita acuta/cr, ulcer g-d, cc gastric, ileus mecanic, colecistita
acuta, apendicita acuta, colica renala, IM, meningita, tu
cerebrale, urmeie, intoxicatii medicamentoae, sarcina, migrena,
snd vertiginos
Diareea Enterocolite acute, intoxicatii cu ciuperci/ Pb, snd de
malabsorbtie, boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragica
Febra Infectie urinara, colecistita acuta, abces subfrenic, peritonita,
pancreatita acuta, b Crohn, rectocolia ulcero-hemoragica
Icter Hepatite acute/cr, angiocolite, ciroze, cc hepatic, litiaza biliara,
tu biliare, cc cap pancreas, snd Rotor, snd Dubin-Johnson
Hematemeza Varce esof, ulcer g-d, gastrita acuta, snd Mallory Weiss, cc
gastric
Melena Ulcer g-d, cc colon, polipoza intestinala, invaginatie intestinala,
diverticul Meckel, b Crohn
Aparare musculara Perforatie de organ cavitar, inflmatie peritoneala, peritonita
bacteriana/ chimica, pancreatita acuta etc.
-ABDOMENUL ACUT-
Simptomul dominant este durerea abdominala; reprezinta un diagnostic de etapa.

Poate fi determinat de multe boli cum sunt: criza de ulcer duodenal, boala Crohn, ileita
terminala acuta, salpingita acuta.
Pot fi tratate medicamentos sau chirurgical (ocluzie intestinala, ulcer duodenal perforat,
sarcina extrauterina rupta, infarct mezenteric).
I.Abdomenul acut chirurgical:
Cauze:
MECANISM EXEMPLE
Perforatia unui organ in cavitatea abd Ulcer g-d perforat, perforatia colecistitei ac,
perforatia apendiculara, neo colon perforat,
diverticulite perforate, rectocolita perforata
Ocluzia intestinala prin obstacol mecanic Ocluzia prin tumori intestinale, hematoame
abdominale, aderente si compresiuni din
vecinatate, procese inflamatorii,
strangularea unei anse intestinale
Torsiunea unui organ abdominal Chist ovarian torsionat, torsionarea splinei,
torsionarea epiploonului
Infarct mezenteric Tromzora art mezenterice, tromboza venei
mezenterice, microangiopatia mezenterica
Hemoragia intraperitoneaza Ruptura splina, sarcina extrauterina rupta,
ruptura ficatului/ rinichiului, spontana a
vaselor splenice
II. Abdomenul acut medico-chirurgical: boli care pot fi tratate medicamentos, in

care intervetia chirurgicala nu este absolut obligatorie,dar nu este nici exclusa, putand deveni
uneori inevitabila.
Cauze:
MECANISM EXEMPLE
Inflamatia peritoneaza in stadii initiale Peritonita postabortum/ posttraumatica,
gonococica/ biliara
Inflamatia organelor abdominale in stadii Anexita acuta, colecistita acuta, ileita acuta,
initiale diverticulita
Hernia incarcerata externa in primele 2 ore Hernie inghinala incarcerata
Hernie ombilicala
Hernie crurala
Pancreatita acuta in primele ore Pancreatita edematoasa/ hemoragica
Infarct mezenteric microangiopatic Infarct mezenteric fara obstructie vasculara,
determinata de alte boli infectioase/ alergice
Tratament cu antibiotice, antispastice, vasodilalatoare, corticoizi instituit din timp poate
ameliora boala si evita interventia chirurgicala.
III.Abdomenul acut medical:

Cauze:
MECANISM EXEMPLE
Spasme / distensii Colica biliara/ renala/ intestinala
Ileus dinamic
Distensie hepatica
Inflamatii Gastrita/ duodenita/ enterita/ ileita terminala
Salpingita
Boala Crohn
Infectii Enterocolite, PNF, pielocistite, salpingite
Metabolice Acidoza diabetica
Porfiria acuta
Hemocromatoza
Uremia
Vasculare Angina abdominala, anevrism de Ao
Tromboflebita splenica
Hematologice Purpura Henock
Talasemia
Anemia falciforma
Tumorale Cc gastric, colon, cap pancreas
Limfoame
Nervoase Epilepsia abdominala
Migrena abdominala
Radiculite
Cardiovasculare IM, AP, anevrism de Ao
Pulmonare Pneumonia, pleurita, pleurezia diafragmatica
Abdomenul acut la copil:

1.Abdomenul acut chirurgical:
La nou nascuti cu varsaturi bilioase: atrezia, stenoza pilorica, stenoza duodenala -> examen
radiologic (aer in stomac si duoden, restul intestinului nu este laminat). Mai exista ileus
meconial, boala hirschprung, vulvulusul unor organe, chist de intestin subtire.
La sugar: invaginatia intestinala (intre 5-10 luni, crize de plans de 5-15min, agitatie, paloare,
extremitati reci, apoi o perioada de liniste, apoi criza revine. Se poate palpa invaginatia
intestinala. Scaunele sanguinolente poate pune dg +)
Copilul mai mare: volvulus, hernie inghinala, torsiune de testicul, apendicita acuta
Cauze:
1 Apendicita
2 Peritonita
3 Traumatisme abd
4 Invaginatia intestinala
5 Hernie strangulata
6 Torsiune de testicul
7 Chistovarian
8 Infarct mezenteric
2.Abdomenul acut medical:

Cauze:
CAUZE ABDOMINALE CAUZE EXTRAABDOMINALE
Enterocolita Faringoamigdalita
Infectii urinare Pleurezia
Dismenoree Pneumonia
Purpura Henoch-Schonlein Tetania
Parazitoze digestive Acidoza diabetica
Ulcer g-d Porfiria acuta
Migrena abdominala
Epilepsia abdominala
Intoxicatii
Stresul
3.Abdomenul acut medico-chirurgical: Cauze:

1 Pancreatita acuta
2 Colecistita acuta
Semne de gravitate:
Durerea abdominala la varstnici, la copil, la bolnavi care mai au si alte boli, care altereaza
starea generala, apare agitatie psihomotorie, stupoare, convulsii, soc.
Atitudinea MF in fata unei dureri abdominale:
Daca este abdomen acut sau nu
Daca este medical sau chirurgical.
Aspectul bolnavului:
-aspect de socat: - privire pierduta, facies tras, fata suferinda, transpiratii reci, respiratii
superficiale, puls filiform, tendinta de colaps
- in perforatia de organ, peritonita, pancreatita acuta, sarcina extrauterina
rupta, infarct mezenteric
-aspect de anemie: - facies palid, buze albe, limba decolorata, adinamie, tendinta de lipotimie
- melena sau hemoragie interna
-aspect toxic: - facies pamantiu, supt, ochii infundati in orbite, limba uscata, saburala,
respiratie mirositoare
- in ocluzie intestinala, peritonita bacteriana
Inspectia abdomenului:
Peritonita - Abdomen excavat si retractat
Ocluzie abdominala – abdomen agitat
Pancreatita acuta- abdomen destins
Hernia incarcerata- abdomen cu proeminenta inghinala
Purpura Henoch-Schonlein – abd cu eruptii purpurice
Ocluzii prin aderente/bride: cicatrice postoperatorie
Palparea:
-iritatie peritoneala- sensibilitate crescuta, hiperestezie, aparare muscuara reflexa, diminuarea
reflexelor
-peritonita- rezistenta la palpare prin contractura musculaturii abdominale,
-peritonite avansate – contractura lemnoasa
Dupa sediul durerii:
-epigastru -ulcer g-d perforat, pancreatita acuta
-fosa iliaca dreapta – apendicita acuta
-hipogastru – sarcina extrauterina rupta
-fosa iliaca stanga – volvulus sigmoidian
Percutia:
- hipersonoritate – pneumoperitoneu
- matitate mobila in flancuri – revarsat peritoneal, hemoragii peritoneale
Auscutatie:
-zgomote hidroaerice – ocluzie intestinala
-tacere intestinala- peritonita, infarct mezenteric
Examenul general al bolnavului:

Evaluarea starii pacientului: aparat c-v, respirator, excretor, ausculatia cordului, TA, puls
Dureri abdominale + febra – stare septica, peritonita, colecistita, apendicita, angiocolita,
infectii urinare, enterocolite.
Dureri abdominale + febra,TA normala, tahicardie pronuntata = soc compensat
Dureri abdominale + febra, TA scade, pulsul creste = decompensare
Tratament:
Colica abdominala: asezarea pacientului pe pat, regim hidrozaharat, antialgice, antispastice

Sindrom dispeptic: citoprotector, antisecretor, prochinetic
Colica PNF: antispastice, antialgice, ATB (impotriva E.coli)
Gastroeneterocolita acuta: antiemetic, antispastic, antidiareice, ATB.
Sindrom peritoneal: repaus la pat, intreruperea aportului de alimente si lichide, punga cu
gheata pe abdomen, ATB cu spectru larg, si in caz de soc perfuzii cu ser glucozat, solutii
NaCl izoton, sonda gastrica.
Ocluzie intestinala: repaus la pat, intreruperea alimentatiei si lichidelor, ser glucozat perf., ser
fiziologic, ATB spectru larg.
Pancreatita acuta: repaus, restrictie alimentara, gheata, aspiratie gastrica, antialgice,
corticosteroizi, ATB, antienzime, perf glucoza, ser fiziologic.
Abdomen acut: opioide, sedative, neuroleptice.
Se urmareste puls, TA, febra, sensibilitatea abdominala, apararea musculara, balonarea, zg

hidroaerice.
-SINDROMUL DISPEPTIC-
Discomfort abdominal, dureri abdominale, balonare postprandiala, senzatie de satietate si

plenitudine postprandiala, greturi, varsaturi, pirozis, regurgitatii, anorexie.
Etiopatogenie:
1Boli abdominale:
1 Boala ulceroasa
2 Boala de reflux g-e
3 Gastrita cronica
4 Cc gastric
5 Volvulus gastric
6 Snd Menetrier
7 Colon iritabil
8 Pancreatita cr
9 Parazitoze intestinale
2Boli extraabdominale:
1 DZ
2 Hipertiroidia
3 Hiperparatiroidism
4 IRenala
5 Vasculite
3.Consum de alcool
4.Consum de medicamente: Aspirina, Teofilina, Digitalice, Corticoizi, AINS, ATB.
Rolul infectiei cu Helicobacter Pylori:

H.Pylori elibereaza anumite substante care influenteaza inervatia intrinseca a stomacului,
ducand la tulburari de secretie si motilitate. Pacientii infectati au o crestere a substantei P si a
factorului de necroza tumorala - > durere, tulburare de motilitate.
Clasificarea dispepsiilor functionale:
TIPUL DISPEPSIEI ETIOPATOGENIE
Dispepsia de tip ulceros Hipersecretie gastrica
Lipsa repausului secretor nocturn
Prezenta H.Pylori
D. de tip hipostenic Tulburari de motilitate
Hipocontractilitate centrala
Evacuare gastrica intarziata
Hipersensibiliatte la distensie
Modificari ale hormonilor locali
D. de tip reflux Scaderea presiunii sfincterului esofagian inferior
Tulburari de evacuare gastrica
Hiperaciditate gastrica
Cresterea presiunii intraabdominale
TIPUL DISPEPSIEI MANIFESTARI CLINICE
D. de tip ulceros Dureri epigastrice, caracterul ulcerului g-d
Pirozis
D. de tip hipostenic Discomfort epigastric
Greturi, varsaturi
Satietate precoce
Inapetenta
Clapotaj gastric
D. de tip reflux Durere retrosternala
Pirozis
Regurgitatii acide
Disfagie
D. nespecifica, gazoaza Balonare abdominala
sau aerofagia Clapotaj
Eructatii
Investigatii paraclince:
Radiologice, ecografice, endoscopice, depistarea H.Pylori, ex materii fecale, dozarea
aciditatii nocturne, manometria si pHmetria esofagiana, ex hemoragii oculte, depistarea
parazitozelor.
Diagnostic pozitiv:
D. organica mai frecventa > 45 ani, se aplica tratamentul bolii respective
D. functionala <45 ani, tratament cu antisecretorii, prochinetice.
Ex: pacient <40-45 ani-> test H.Pylori NEGATIV -> tratament empiric cu antisecretorii,
prochinetice
-> test H.Pylori POZITIV ->tratament antiHP.
Daca tratamentele nu dau rezultate -> EDS. Daca nu se descopera alta boala se continua cu
tratament antisecretor si prochinetice.
Tratamentul dispepsiei functionale:

TIPUL DISPEPSIEI EXEMPLE
D.de tip ulceros Regim ig-dietetic: evitarea alimentelor ce stimuleaza secretia
gastrica, cafea, alcool, fumat
Medicamente antisecretorii H2:
-CIMETIDINA 200mgx2/zi
-RANITIDINA 150mgx2/zi
-FAMOTIDINA 20mgx2/zi
Inhibitori de pompa de protoni:
-OMEPRAZOL 20-40mg/zi
Anticolinergice:
-GASTROZEPIN 20-40mg/zi
Citoprotectoare gastrice:
-BISMUT COLOIDAL 120mgx4/zi
-SUCRALFAT 1gx4/zi
Eradicarea H.Pylori:
Amoxicilina 500mgx4/zi
Tetraciclina 500mgx4/zi
Claritromicina 500mgx3/zi
Metronidazol 250mgx3/zi
Bismut subnitric 120 mgx4/zi
D. hipostenica Regim ig-dietetic:evitarea grasimilor, alimentelor grele
Medicamente prokinetice:
-METOCLOPRAMID 10mgx3/zi
-DOMPERIDOL 10mgx3/zi
-CISAPRID 10mgx3/zi
-ERITROMICINA 500mgx3/zi
D. de tip reflux Regim ig-dietetic: evitarea cafelei, ciocolata, alcool, grasimi,
citrice, carbogazoase, fumat, clinostatism postprandial.
Prokinetice:
-CISAPRID 10mgx3/zi
Antisecretorii:
-CIMETIDINA 200mgx2/zi
-RANITIDINA 150mgx2/zi
-FAMOTIDINA 20mgx2/zi
IPP
Anticide: ALGINAT
D. nesecifica, gazoasa Regim ig-dietetic: evitarea alimentelor greu digerabile, fasole,
sau aerofagia varza, sufleuri, inghetata, carbogazoase
Prokinetice:
-CISAPRID 10mgx3/zi
-ERITROMICINA 500mgx3/zi
Absorbante: carbune medicinal
Atitudinea MF in fata unui sndr dispeptic:

Anamneza, examen fizic, excluderea urgentelor medico-chirurgicale(urgente digestive,
cardio-vasc)
Sindrom dispeptic functional sau organic
-GASTRITA ACUTA-
Reprezinta afectiune inflamatorie a stomacului.
Etiopatogenie:
GASTRITA ACUTA GASTROPATIA ACUTA
H.Pylori Alcool
Streptococ alfa hemolitic Aspirina
Stafilococ AINS
Proteus Toxice
Virusuri Radiatii
Fungi Stres
Clasificarea endoscopia a gastritelor:

Gastrita eritematoasa Zone eritematoase diseminate acoperite de exudat albicios
Gastrita maculo-eroziva Pete eritematoase cu ulceratii superficiale acoperite cu
detritus fibrino-leucocitar alb-cenusiu
Gastrita papulo-eroziva Ulceratii ce depasesc planul mucoasei
Gastrita hemoragica Eroziuni cu puncte hemoragice, fisuri acoperite cu cheaguri
Debut brusc, dupa consum abuziv de alimente iritante, alcool, Aspirina, in cazul unei
gastroenterocolite.

2 Dureri epigastrice
3 Senzatie de plenitudine
4 Greturi
5 Varsaturi alimentare, apoi mucoase
6 Diaree
7 Tahicardie
8 Tendinta de hTA
9 +/- HDS
Ingestia de substante corozive: dureri epigastrice insuportabile, varsaturi rebele cu continut

hemoragic, stare generala foarte alterata, colaps.
Gatsrita cu H.Pylori: dureri epigastrice, greturi, varsaturi. EDS: modificari de tip
maculoerozive, antral, infiltrat inflamator, polinucleare, hiperemie, edem. Vindecare spontana
sau evolutie spre cronicizare.
EDS,ex radiologic, bacteriologic, toxicologic, teste pt H.Pylori
Diagnostic pozitiv:
Se stabileste tipul de gastrita (ac/cr), aspect endoscopic, localizarea leziunilor, aspect
hitopatologic, etiologie.
1 Sindrom dispeptic
2 Ulcer g-d
3 Pancreatita acuta
4 Hernia hiatala
5 Colecistita acuta
6 AP
7 IM
Tratament:
Gastrite severe:
Regim igieno-dietetic, repaus la pat,intreruperea alimentatiei, administrarea de lichide,
revenirea treptata a alimentatiei normale
Medicamentos: antispastice, antiemetice, antialgice, antiacide, antisecretorii
Gastrite toxice: evacuarea stomacului, se provoaca varsaturile, spalatura gastrica

Gastrite infectioase: antispastice, antiemetice, citoprotectoare, ATB cu spectru larg
(TETRACICLINA, AMOXICILINA)
Gasritele cu H.Pylori:AMOXICLINA, SUBNITRAT DE BISMUT, METRONIDAZOL
Gatritele produse de Aspirina: MISOPROSTOL 200mcgx3/zi sau OMEPRAZOL 20mg/zi
HDS usoara: intreruperea tratamentului cu Aspirina/AINS, OMEPRAZOL 40mg/zi,
HDS severa:spitalizare, reechilibrare si hemostaza locala endoscopica.
Atitudinea MF in fata unui bolnav cu gastrita acuta:

Evaluare rapida, DD cu alte boli digestive sau cardio-vasc.
Tipul gastritei: infectioase, toxice, de stres.
Tratament la domiciliu sau internare in functie de gravitate.
-ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL-
Au simptomatologie relativ asemanatoare

Ulcerul gastric: scad factorii de aparare, reflux de acizi biliari, consum AINS
Ulcer duodenal: factori genetici, cresterea secretiei de acid clorhidric, creste tonusul vagal.
Etiologie:
FACTORI EXEMPLE
Factori genetici Agregare familiala,mai frecvent (x2-3)la cei cu AHC,
predominanat la grupa sng O, 30% sunt purtatori ai antigenelor
HLA B5, B8,B12
Factori de mediu Alcool, fumat, alimente: ciocolata, facea, afumaturi, prajeli,
sosuri, condimente
Medicamente: Aspirina, AINS, corticosteroizi, stres psihosocial
Alte boli Pancreatita cr
Ciroza hepatica
Boala cROHN
Litiaza renala,
BPOC
Hiperparatiroidismul
Patogenie:
Dezechilibru intre factorii de aparare si agresiune
70% din pacientii cu ulcer au H.Pylori +
1.Actiunea factorilor de agresiune:
- creste secretia de ac.clorhidric (creste nr de celule secretoare parietale, hipertonie vagala,
hipersensibilitatea celulelor secretoare la gastrina, creste secretia acida nocturna, tulb de
motilitate a stomacului)
-creste secretia de pepsina (pepsina 1)
- reflux biliar – efect detergent asupra lipidelor din mucoasa gastrica
2.Scaderea mecanismelor de aparare:
-scade secretia de mucus
-scade secretia de bicarbonat
-scade rezistenta celulelor epiteliale
-afecatrea integritatii circulatiei vasculare epiteliale
Durere de tip visceral care se transmite de-a lungul nervilor splahnici
Caracterul Senzatie de foame dureroasa/ arsura epigastrica/ arsura retrosternala,
roadere, durere colicativa
Localizare Epigastru, pe linia mediana (indicata cu degetul)
Retrosternal cand se asociaza cu reflux g-e
Ritmicitate Durere ritmata de alimentatie, apare inainte de masa, sub forma de foame
dureroasa, calmata de alimentatie(30min-1 ora in ulcerug gastric, 2-3 ore
in ulcerul duodenal), reapare dupa masa, mai precoce in ulcerul gastric,
tardiv in cel duodenal
E posibil ca in ulcerul gastric alimentatia sa nu calmeze durerile
Periodicitate Anuala, poate avea mai multe episoade intr-un an, de obicei primavara si
toamna =ulcer duodenal, vara si iarna=ulcer gastric
Episoadele Dureaza 3-4 sapt, evolueaza spre vindecare, intre episoade asimptomatic
Modificarea Prelungirea perioadei dureroase (>4sapt) sau modificarea caracterului
caracterului presupune o cicatrizare intarziata sau complicatii.
durerii Cresterea intensitatii -> penetrarea ulcerului im profunzimea peretelui sau
penetrare in pancreas
Simptome Greturi
asociate Varsaturi (mai frecv in ulcer gastric, caracter alimentar si duc la calmarea
durerii. In ulcerul duodenal sunt acide, fara resturi alimentare, survin mai
ales noaptea)
Balonare postprandiala
Eructatii
Tulburari de apetit
Slabirea in greutate
Examenul fizic:
Ulcer penetrant: hiperestezie cutanata, impastare epigastrica, sensibilitate la decompresiunea
brusca a zonei epigastrice
Ulcer gastric perforat: sensibilitate abd, aparare musculara, pneumoperitoneu, stare generala
alterata.
Ex. radiologic, EDS, examinare secretie gastrica, test H.Pylori, markeri genetici si
umorali(gastrinemie).
Pasaj baritat: nisa ca o imagine in plus, in afara conturului gastric, convergenta pliurilor,
deformarea bulbului duodenal.
Evidentierea H.Pylori: test respirator la uree, din sucul gastric sau materii fecale
Sindr.Zollinger Ellison,hipergastrinemie: det secretia acida gastrica.
Diagnostic pozitiv:
Pe baza manifestarilor clinice, confirmat radiologic, EDS, test H.Pylori.

1.Ulcerul la tineri: la cei cu AHC, in infectii virale (asociat cu febra + celelalte simptome
respiratorii. EDS:prezenta nisei)
2.Ulcerul la varstnici: H.P+, consum de AINS
3.Ulcer asociat cu H.Pylori: la 60% din cei cu ulcer gastric, 92% din cei cu ulcer duodenal
4.Ulcer asociat cu consum de AINS: dupa 2-3 luni de consum. Localizare antrala, frecvent
apare HDS.
5.Ulcer de stres: poate debuta cu HDS, la bonavi cu afectiuni severe (traumatisme, arsuri)
6.Snd Zollinger Ellison: determinat de o tumora situata in pancreas ce secreta gastrina ->
creste de >10ori acidul clorhidric-> ulcere multiple, diaree volumetrice, steatoree. -> dozarea
gastrinemiei.
BOLI ABDOMINALE BOLI EXTRAABDOMINALE
Boala de reflux g-e AP
Sindrom dispeptic IM
Hernia diafragmatica Pneumonie
Pancreatita acuta Pleurezie
Colecistita acuta Pericardita
Cc gastric
Cc pancreas
Angor abdominal
Boala Crohn
Litiaza biliara
Deosebirea dintre ulcer gastric si duodenal:

ULCER GASTRIC ULCER DUODENAL
Dureri in 1/3 superior epigastru Dureri in 1/3 inferior epigastric
Iradiaza spre hipocondrul stang Iradiaza spre hipocondrul drept
De multe ori nu cedeaza dupa alimentatie de obicei cedeaza dupa alimentatie
Apar precoce postprandial si uneori nu sunt Apar tardiv postprandial, de multe ori apar
calmate de alimentatie dureri nocturne
Varsaturi cu continut alimentar Varsaturi cu continut acid
Complicatii:
1.HDS:
Hematemeza, melena, hemoragii oculte -> anemie.
Hematemeza – varsaturi cu sange rosu sau mai inchis la culoare
Melena- scaun negru ca pacura
Simptome: astenie, ameteala, pana la soc hemoragic cu paloare, tahicardie, hTA
HDS pot duce la ameliorarea simptomatologiei dureroase.
2.Penetratia in organele vecine:
In ficat, cai biliare si pancreas
Apare simptomatologie mai dramatica, se modifica caracterul durerii, intensificarea durerii,
disparitia ritmului, apar iradieri specifice.
Penetratia in pancreas- durere continua, iradiere dorsala, se intensifica noaptea,uneori dupa
consum de alimente
3.Perforatia in cavitatea peritoneala:
Complicatie dramatica, revarsarea continutului gastric in cavitatea peritoneala -> peritonita si
pneumoperitoneu
Aparita brusca de durere socanta, lovitura de pumnal + varsaturi, febra, sughit, aparare
musculara.
Triada durere atroce+contractura abdominala+antecedente ulceroase
STADIUL I STADIUL II STADIUL III
Iritatie peritoneala Reactie peritoneala Peritonita bacteriana
Debut brusc Dupa 2-6 ore durerea Dupa 12 ore durere slaba
Durere epigastrica violenta, scade Varsaturi, sughit,
lovitura de pumnal Stare generala ameliorata deshidratare, buze suacte,
Iradiere in spate/ scapular Contractura persistenta limba saburala, pareza
Abd imobil, retractat, Matitatea hepatica dispate intestinala, distensie abd,
contractura abd, abd de lemn, Douglas dureros dispnee, tahicardie, hTA,
Agitatie psihomotorie, febra, soc
Paloare, extremitati reci, soc
neurogen
4.Stenoza pilorica:
Varsaturi persistente postprandial, continut alimentar -> deshidratare
Ex cinic:clapotaj gastrc
Confirmate radiologic si endoscopic
5.Malignizarea ulcerului:
La 2-5%dintre pacienti
Tratament:
I.Medicamente care actioneaza impotriva factorilor agresivi:
1.Medicamente antisecretorii:
A.Blocanti ai receptorilor H2: CIMETIDINA 200-400mg/zi
RANITIDINA 150 mgx2/zi
FAMOTIDINA 40mg seara
B.Blocanti ai receptorilor muscarinici M3:
PIRENZEPINA 150mgx2/zi
TELENZEPINA 3mg seara
C.Blocanti ai receptorilor gastrinici: PROGLUNID
D.IPP: OMEPRAZOL 20-40mg/zi
LANZOPRAZOL 30mg/zi
PANTOPRAZOL 40 mg/zi
2.Medicamente de eradicare a H.Pylori:

A.Antiobiotice: AMOXICILINA 500mgx4/zi
TETRACICLINA 500mgx4/zi
CLARITROMICINA 500mgx3/zi
B.Chimioterapice: METRONIDAZOL 250mgx2/zi
FURAZOLIDON 100mgx4/zi
TINIDAZOL 500mgx2/zi
C.Preparate de bismut: BISMUT COLOIDAL 130mgx4/zi (De Nol)
D.IPP: OMEPRAZOL 40mg/zi
3.Medicamente antiacide:
BICARBONAT DE SODIU
CARBONAT DE CA
HIDROXID DE ALUMINIU SI MG
II.Medicamente care stimuleaza factorii de protectie:
Medicamente care stimuleaza factorii de protectie:
-care stimuleaza secretia de mucus: CARBENOXOLON
-pansamente gastrice: BISMUT COLOIDAL 120mgx4/zi
SUCRALFAT 1gx4/zi
Tratamentul ulcerului gastric:

Se administreaza 7 zile si se continua pana la 28 zile cu tratament antisecretor
Dupa o luna se face evaluarea rezultatelor
Daca nisa s-a inchis , dar H.Pylori nu a disparut, se repeta tratamentul inca 7zile cu alta
schema de tratament.
Daca nisa nu s a inchis complet, dar HP a disparut -> antisecretorii inca 28 zile.
Daca nisa s-a inchis si HP a disparut->controale la 3-6 luni
Tratamentul ulcerului duodenal:

Ulcer duodenal +HP -> antisecretorii + eradicare. Durata tratament 7 zile, apoi se continua cu
antisecretorii 28 zile.
Pacient asimptomatic -> caz rezolvat
Persistenta -> reevaluarea cazului
Tratament de eradicare a H.Pylori:

DUBLA TERAPIE: AMOXICILINA + OMEPRAZOL
AMOXICILINA + METRONIDAZOL
METRONIDAZOL + BISMUT COLOIDAL
TRIPLA TERAPIE: AMOXICILINA + OMEPRAZOL + METRONIDAZOL(7-14zile)

CLARITROMICINA + OMEPRAZOL + METRONIDAZOL
AMOXICILINA+BISMUT COLOIDAL+METRONIDAZOL
TETRACICLINA+BISMUT COLOIDAL+METRONIDAZOL
Indicatiile tratamentului chirurgical: ulcerul gastric nu se amelioreaza dupa 4 sapt de
tratament medicamentos.
Atitudinea MF in fata unui bolnav cu ulcer:
Intai DD cu alte boli digestive sau extradigestive ce evolueaza cu dureri epigastrice.
Particularitatile durerior.
Cel putin 2 investigatii paraclinice: EDS/ radiologic +H.Pylori
Educatia terapeutica a bolnavului cu ulcer g-d:

1.Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului digestiv:
Structura anatomica a tubului digestiv, rolul stomacului, secretia gastrica, compozitia sucului
gastric, rolul acidului clorhidric, rolul pepsinei, prelucrarea mecanica a alimentelor,
mecanisme de aparare ale mucoasei gastrice
2.Cauze care pot duce la aparitia ulcerului:
Cresterea secretiei de ac clorhidric si pepsinei, inf HP, refluxul acizilor biliari, scaderea
mecanismelor de aparare, rolul fumatului, alcoolului, alimetelor, medicamentelor, stresului
psihic
3.Manifestari clinice: durerea epigastrica, iradierea, senzatia de foame dureroasa, arsura
retrosternala, ritmicitatea, periodicitatea, caracterul, localizarea, reaparitie postprandiala
precoce in ulceul gastric, reaparitia durerii postprandiale tardive in ulcerul duodenal, durerea
nocturna, alte simptome:g, v, balonari, eructatii, tulb apetit,periodicitate anuala
4.Complicatii: penetratia, perforatia, HDS, hematemeza, melena, stenozele, malignizarea
5.Investigatii paraclinice: importanta EDS, radioscopia, determinarea HP
6.Tratamentul: combaterea durerii, prevenirea recidivelor, complicatiilor, trat medicamentos,
regim ig-dietetic, stimularea secretiei de mucus, pansamente gastrice.
7.Importanta CMP: supravegherea bolnavului, evaluarea rezultatelor terapeutice, inchiderea
nisei, prevenirea complicatiilor
-COLICA BILIARA-
Durere paroxistica in hipocondrul drept, determinata de o crestere brusca a presiunii din caile
biliare si stimularea fibrelor senzitive ale nervului splahnic.
Etiopatogenie:
Litiaza biliara, inflamatie a cailor biliare, cauze reflexe (dupa consum de alimente grase,
maioneza, oua, ciocolata)
Litiaza biliara – la 10-30%din populatia >40 ani, de 2-3 ori mai frecv la femei.
- factori genetici, alimentari, metabolici, infectiosi, medicamentosi
(hipocolesteroleminte, estrogeni, anticonceptionale)
- procesul de formare a calculilor: bila contine o cantitate prea mare de
colesterol exogen (hidrofob), care cristalizeaza sub actiunea sarurilor biliare. Daca bila
contine o cantitate prea mare de bilirubina neconjugata, ea va precipita in caile biliare. ->
calculi de colesterol, calculi pigmentari, calculi de carbonat de Ca, calculi micsti.
Manifestari clinice in litiaza biliara:
Sub forma unei dispepsii iliare, jena in hipocondrul dr, intoleranta la grasimi, gust amar in
gura, greturi, varsaturi.
Mai pot evolua sub forma:
- unor nevralgii toraco-abdominale, cu durere la baza hemitoracelui drept
-unor migrene + durere in hipocondrul dr
-colica biliara
Manifestari clinice in colica biliara:
1 Debut brusc
2 De obicei noaptea
3 Dupa ingestia unor alimente grase
4 Dupa trepidatii
5 Durere vie
6 Exacerbata de inspiratii si miscari
7 Localizare hipocondrul dr
8 Iradiere in spate sau umar dr
9 Creste treptat in intensitate
10 Semnul Murphy +
11 Pozitii antalgice
12 Sensibilitate la palparea hipocondrului dr
13 Uneori aparare antalgica
14 Durerea evolueaza 3-4 ore
15 Cedeaza aproape brusc
16 Poate recidiva
Examen fizic:
Hipersensibilitate hipoconrul dr, manevra Murphy +, rar aparare antalgica in hipoc dr.
Cand calculul se inclaveaza in canalul cistic, vezica biliara se destinde si se poate palpa o
formatiune piriforma, dureroasa
Uneori vezica se poate infecta -> impastare locala, febra, frisoane.
Ecografie abd (dg in 98%din cazuri), ecografie endoscopica
Radiografia abd simpla (calculi radioopaci), sau cu substranta de contrast(calculi
radiotransparenti)
Colangiografia endoscopica retrograda
Colangiografie percutana transhepatica
Scintigrafia biliara
RMN
Diagnostic pozitiv:
Pe baza semnelor clinice in care durerea joaca cel mai important rol.
Pentru dg etiologic->investigatii paraclinice.
BOALA PARTICULARITATI
1 Ulcer g-d Mai ales cu ulceru penetrant, durerile predominant gastrice
se amelioreaza dupa antiacide, se efectueaza EDS
2 Pancreatita acuta Dureri in bara, iradiere hipocondrul stg, stare generala mai
alterata, cresc amilazele sanguine, se efectueaza ecografie
3 Colica renala dreapta Dureri lombare, iradiere de-a lungul ureterului, uneori
hematurie, se efectueaza ex urina
4 Hernie hiatala Dureri epigastrice, mai ales dupa excese alimentare, mai
ales in clinostatism, snd dispeptic de reflux
5 Apendicita acuta Dureri in fosa iliaca dr, mai rara in hipocondru dr.,
sensibilitate in punctul apendicular, leucocitoza
6 Infarct mezenteric Dureri violente, stare generala alterata, tendinta la colaps,
balonare abdominala, uneori aparare musculara
7 Ocluzia abdominala Dureri difuze sub forma de crampe, agitatie abdominala,
varsaturi, intreruperea tranzitului
8 Angina abdominala Durere abdominala vie, de obicei epigastrica, durata
scurta, la o varsta inaintata, cedeaza la nitrati
9 Crizele hepatalgice Durere in hipocondrul drept, mai difuza, hepatalgia de
staza venoasa, hepatita virala, cc hepatic, ciroza hepatica,
existenta semnelor asociate.

Litiaza coledociana – calculi ce migreaza din caile billiare in coledoc
Litiaza biliara intrahepatica-
Litiaza postoperatorie – litiaza reziduala sau recidivanta
Complicatii:
Litiaza biliara poate ramane asimptomatica sau se poate complica cu colecistita acuta,
peritonita, fistule, hidrops vezicular, pancreatita ac, angiocolita.
Sindrom postcolecistectomie- la 10% din bolnavii operati prezinta suferinte biliare (dureri,
icter obstructiv). Sunt date de litiaza restanta, bont cistic prea lung, stenoze biliare,
anastomoze bilio-digestive.
Tratament:
Regim igieno-dietetic: hidrozaharat, ceaiuri, compoturi, supa de zarzavat, pireuri, fara
alimente colecitokinetice (oua, maioneza, smantana, frisca, ciocolata, grasimi).
DURERE:
Antispastice: PAPAVERINA 40mg iv, 80mg im
Anticolinergice SCOBUTIL 10mg iv/im
Antialgice: ALGOCALMIN 500mg iv/im, PIAFEN 5ml iv/im
Alcaloizi: ATROPINA 0,5mg iv sau 1g im
GRETURI: TORECAN, EMETIRAL, METOCLOPRAMID
Tratamentul medicamentos al litiazei biliare:

AC.CHENODEZOXICOLIC, AC.URODEZOXICOLIC (se absorb intestinal si se elimina
prin bila)
Tratamentul chirurgical al litiazei biliare in colecistite si complicatiile litiazei biliare.
Se poate recurge la chirurgie laparoscopica, litotripsia biliara (distrugerea calculilor prin
focalizarea unor unde ultrasonice asupra calculului respectiv.
Atitudinea MF in fata unei colici biliare:
Mf sa se gandeasca la o colica biliara cand bolnavul are durere puternica in hipocondrul dr,
survine de obicei noaptea, dupa consum de colecistokinetice, dupa trepidatii, caracter
colicativ, iradiaza in umarul dr, exacerbat in inspir.
Sensibilitate in hipocondrul dr, semnul Murphy +, usoara aparare musculara uneori.
DD cu celelalte boli
Tratament oral (forme usoare), iv (forme mai severe), durerea nu cedeaza -> internare.
-COLECISTITA ACUTA-
Inflamatie catarala, supurata sau gangrenoasa a colecistului, caracterizata prin dureri violente
in hipocondrul drept, + febra, fenomene de iritatie peritoneala.
Mai ales la femei, si cei cu APP de litiaza > 60 ani.
Etiopatogenie:
Apare pe fondul unei staze biliare determinata de atonia vezicii biliare, de blocarea canalului
cistic de catre un calcul/malformatie/ cc de cai biliare.
Factori de risc: litiaza, obezitate, DZ.
Staza produce iritatie -> poate sa apara infectie cu E.Coli, Klebsiella, Stafilococ, Salmonella
Spre deosebire de colia biliara apare febra, frisoane satre generala alterata
1 Dureri violente in hipocondrul dr
2 Iradiere in umarul dr
3 Exacerbari la miscarile trunchiului
4 Excerbari la miscari respiratorii
5 Bloarea respiratiei
6 Hiperestezie hipocondrul dr
7 Aparare musculara
8 Impastare locala
9 Manevra Murphy +
12 Transpiratii profuze
13 Febra si frisoane repetate
14 Stare toxicoseptica uneori
15 Tahicardie, tendinta la colaps
Ecogafie abd, radiografie abd (calculi), scintigrafia, laborator (leucocitoza marcata,
neutrofilie, cresc transaminazele serice, creste bilirubina si FAL, +/- amilazemia (implicarea
pancreasului).
Diagnostic pozitiv:
Durere hipocondrul dr, febra, frisoane, stare generala alterata, fenomene locale de tip
inframator
Paraclinic: leucocitoza marcata cu neutrofilie, modificari ecografice.
Forma catarala Colica biliara, febra frison,
Hiperestezie cutanata, aparare musculara
Forma supurata Colica biliara, febra,frisoane repetate,
Hiperestezie accentuata, aparare musculara
Hidrpos vezicular, plastron biliar
Forma gangrenoasa Colica biliara
Stare toxico-septica
Tahicardie
Puls filiform
Tendinta la colaps
Abdomen destins
Hipotermie inselatoare
Complicatii:
Hidrops vezicular
Piocolecistita
Perforatie data de necroza peretelui vezicular
Fistula bilio-digestiva
Ileus biliar
Colica biliara Pancreatita acuta
Ulcer g-d penetrant Apendicita acuta
Ulcer g-d perforat Colica renala dr
Hepatita acuta Colica pielonefritica
Abces hepatic Pneumonie dr
Angiocolita Pleurezie diafragmatica
Chist hidatic infectat IM
Tratament:
Medical:
Regim ig-dietetic hidrozaharat
ATB cu spectru larg care se elimina prin bila:
AMPICILINA 4g/zi iv
GENTAMICINA 160mg/zi im/iv
METRONIDAZOL 50mg/zi
CEFOTAXIMA 3-6g/zi im/iv + GENTAMICINA 160mg/zi im/iv
Antispastice: SCOBUTIL, ATROPINA, PAPAVERINA
Antialgice: ALGOCALMIN, PIAFEN
Reechilibrare HE- SF si gucoza
Chirurgical:
-forme usoare care au raspuns la trat medicamentos: colecistectomie dupa cateva sapt.
-forme usoare care nu raspund la tratament medicamentos: colecistectomie precoce dupa 72h
de tratament
-colecistita supurata, gangrenoasa, complicatii majore- colecistectomie de urgenta
Atitudinea MF in fata unui bolnav cu colecistita acuta:
Colica biliara, febra, fenomene locale de tip inflamator, antecedente biliare
DD cu bolile abd si extraabd ce pot evolua cu febra si durere
Se interneaza in spital
Pana la internare: repaus la pat, punga cu gheata, regim hidrozaharat (forme usoare),
antispastice, antialgice, tratament antiinfectios, reechil HE.
-COLECISTITA CRONICA-
=rezultatul episoadelor repetate de colecistita acuta sau al iritatiei cronice a peretelui

veziculei biliare de catre calculii aflati la acest nivel, apare o inflamatie cronica a peretelui
colecistic.
Hidropsul veziculei biliare- semnele de colecistita acuta dispar, persista obstructia canalului
cistic, vezicula biliara este destinsa, continut clar, mucoid
Calcul inclavat in CBP – icter
Vezicula „de portelan” – risc de carcinom
Evolutie: pusee de colecistita acuta, litiaza CBP, fistule intestinale, pancreatita, carcinom al
vezicii biliare, carcinom vezicula biliara.
-APENDICITA ACUTA-
Inflamatia apendicelui, dureri periombilicale, sau in fosa iliaca dr, greturi, varsaturi, +/- febra
moderata.
Etiopatogenie:
Invazie microbiana a tubului digestiv -> inflamatia mucoasei, inflitrat leucocitar, colectie
purulenta -> iritatie peritoneala.
1 Durere de intensitate variabila
2 Initial periombilicala
3 Apoi in fosa iliaca dr
4 Caracter colicativ
6 Sensibilitatea punctului McBurney (la mijlocul liniei dintre ombilic si spina iliaca
anterosuperioara)
7 Semnul Blumberg + (decompresie brusca a abdomenului)
8 Semnul psoasului (ridicarea membrului inferior dr intins -> accentuarea durerii)
9 Uneori aparare abdominala
10 Impastarea peretelui abdominal
11 Subfebrilitate
Investigatii paraclinice: leucocitoza, neutrofilie, ecografie abd (ingrosarea

inflamatorie a peretelui si infiltrat periapendicular, sau abces apendicular).
Diagnostic pozitiv: semne clinice, leucocitoza
In functie de localizare:retrocecala, subfrenica, pelvina.
In functie de varsta:
-la copil: evolutie mai rapida spre perforatie si peritonita generalizata, copil agitat, febra,
anorexie, varsaturi
-la sugar e foarte rara
-la varstnici: simptomatologie redusa
Complicatii:
Bloc apendicular- peritonita localizata, palpata ca o formatiune tu sensibila in fosa iliaca dr,
febra, aparare musculara.
Peritonita generalizata: durere generalizata, febra, varsaturi, stare toxico-septica.
Limfadenita mezenterica (=/- adenopatie Ocluzie intestinala
inghinala)
Boala Crohn (scaune moi, pastoase cu pusee Colica saturnina
diareice, febra, deshidratare)
Litiaza ureterala Hernie inghinala incarcerata
PNF ac Orhiepididimita
Anexita dr Dismenoree
Sarcina extrauterina Pneumonie bazala dr
Colecistita acuta
Tratament: chirurgical
Atitudinea MF in fata unui bolnav cu apendicita acuta:
Pe baza tabloului clinic
DD cu celelalte boli cu dureri periombilicale
Hemoleucograma, eco abd daca se poate
In formele neclare:observatia atenta cateva ore, repaus la pat, punga cu gheata, repaus
alimentar. Daca simptomele persista -> internare.
-PANCREATITA ACUTA-
Inflamatie acuta a pancreasului determinata de activarea in lant a enzimelor pancreatice

(drama abdominala).
Etiopatogenie:
Enzimele secretate de pancreas se afla in satre inactiva , ele se activeaza in duoden de catre
enterochinaza -> activeaza tripsinogenul in tripsina -> activeaza chemotripsina,
carboxipeptidazele, fosfolipazele si elastazele.
Obstruarea canalului comun -> refularea bilei in pancreas-> activarea prematura a enzimelor
pancreatice.
Activarea prematura poate fi data de:
Litiaza biliara (45% din cauzri)
Alcool (35% din cazuri)
Traumatisme abd
Infectii virale (VHB, coxakie, E.Barr)
Infectii bacteriene (Campylobacter, Legionella, Leptospiroza)
Parazitoze
Vasculite
Ischemie pancreatica
Ulcer duodenal perforat
Hiperlipidemie
Obezitate
Medicamente (azatioprina, sulfamide, tiazide, anticonceptionale, tetraciclina, cimetidina,
procainamida, metildopa)
Toxice (insecticide, alcool metilic)
Idiopatice
Consum de alimente grase
Enzimele pancreatice -> digera membrana celulara ->proteoliza, edem, leiuni vasculare,
hemoragii, necroza tesutului pancreatic.
1 Debut zgomotos
2 Durere epigastrica vie
3 Iradiere hipocondrul stg/ spate
4 Pozitii antalgice
5 Dupa masa bogata in lipide
6 Dupa consum de alcool
7 Mai ales la obezi, cu litiaza biliara si DZ
8 Greturi
9 Varsaturi alimentare si bilioase
10 Abdomen destins/ balonat
11 Meteorism
12 Tegumente marmorate
13 Semnul Cullen (echimoze cutanate periombilical dupa cateva zile)
14 Semnul Grey Turner (echmoze in flancul stg)
15 Sensibilitate accentuata in epigastru
16 Uneori icter
17 Uneori ascita
18 Manifestari pleuro-pulm
19 Stare genrala alterata
20 Agitatiesau prostratie
21 Transpiratii
22 Tahicardie
23 Tendinta la soc
Enzimele pancreatice (amilaze-izoenzima P si lipaze de 3x mai crescute) , hiperglicemie,
bilirubina directa crescuta in obstructii, electroliti, FAL crescuta in obstructii, uree,
creatinina, lipemie, HLG (leucocitoza), ecografie (marire a pancreasului, dilatarea ductului
pancreatic) , radiografie (marire a pancreasului si ileus intestinal), CT.
Diagnostic pozitiv:
Tablou clinic zgomotos (vezi manif clinice), saracia semnelor abd.
Investigatii paraclinice
Amilazemia poate sa creasca si in insuficienta renala, ocluzie intestinala, colecistita ac
(izoenzima S).
Pancreatita edematoasa- 85%; dupa masa boagata, alcool, durere epigastrica, gr, varsaturi,
evolutie favorabila.
Pancreatita necrotica- evolutie grava; varsaturi precoce, stare alterata, intereseaza si alte
organe.
Complicatii:
Locale: flegmon, pseudochiste, HD, fistule pancreatice.
Generale: pulmonare (pleurezie, snd de detresa resp), cardiovasc (pericardita, soc), renale,
CID
1 Sindrom dispeptic
2 Dilatatie ac de stomac- senzatie de plenitudine, distensie gastrica, clapotaj, soc, dupa
abuz de alimente si alcool
3 Gastrita ac
4 Colecistita ac- dureri hipoc dr, semne infectioase, se poate palpa plastronul colecistic
5 Ulcer g-d perforat- APP de ulcer, contractura abd, semne de iritatie peritoneala,
pneumoperitoneu
6 Ulcer g-d penetrant -APP de ulcer, modificarea durerii(persistenta, transfixiana, fara
orarul caracteristic)
7 Apendicita ac
8 Ocluzie intest- dureri difuze, colicative, varsaturi, agitatie abd, oprirea tranzitului
9 Infarct mezenteric- APP cardiovasc, debut ombilical, meteorism mat
10 Anevrism de Ao abd
11 Pleurezia diafragmatica
12 Pneumonia
13 IM- APP cardace, durere constrictiva, eventual stare de soc cardiogen, EKG, semne
de citoliza cardiaca
14 Colica saturnina
15 Insuf suprarenala acuta
Criterii de gravitate: >65 ani, leucocitoza >16 000, glicemie >200mg/dl, LDH >350
u/l, uree >5 mg/100ml, calcemie <8 mg/100ml
Tratament:
PANCREATITA EDEMATOASA:
Repaus la pat, repaus alimentar absolut, admin perf glucoza, electroliti. La fiecare litru
infuzat se adauga 12g albumina
Aspiratie gastrica -sonda n-g (pune pancreasul in repaus).
Durere: PIAFEN, FORTRAL, TRAMADOL, MIALGIN, PROCAINA1%,
Inhibitori ai secretiei pancreatice: glucagon, blocanti ai recept H2, calcitonina, antienzimatice
(Trasylol)
ATB cu spectru larg: GENTAMICINA, CEFOTAXIMA, IMIPENEM
PANCREATITA NECROTICA:
Sistarea alimentatiei orale, soda n-g (pe ea se admin antiacide, blocanti H2, Omeprazol)
Durere: antialgice (PIAFEN, PROCAINA, XILINA,MIALGIN),
Reechilibrare HE- 6-7l lichide/zi, corectarea hipomagnezemiei si hipocalcemiei
ATB
Antisecretorii si antienzimatice
Tratament chirurgical- daca dupa 3 zile de trat medicamentos nu se obtine niciun rezultat.
Atitudinea mf in fata unei pancreatite acute:

Caractetul violent al durerii, vezi manifestari clinice.
Dg confirmat de investigatii paraclinice
Pacientul cu suspiciune de pancreatita acuta necesita internare. Pana la internare: repaus la
pat, oprirea alimentatiei, sonda n-g eventual, Atropina 0,5ml sc sau iv. Pt durere Piafen,
Procaina.
Se evita opiaceele.
-OCLUZIA INTESTINALA-
Reprezinta o urgenta medico-chirugicala, determinata de oprirea tranzitului intestinal.

Etiopatogenie:
Ocluzii functionale Primare – pareze, reflexe postop.
Secundare- inflamatorii, focare septice, ocluzii dismetabolice, tulb
hidroelectrolitice, cetoacidoza DZ
Ocluzii mecanice Fara interesare vasculonervoasa- obstacole intraluminale, calculi,
fecalom, obstacol parietal, tu, hematoame, obstacol extraparietal,
aderente, aglutinari, compresiuni.
Cu interesare vasculonervoasa- volvulusul unei anse intestinale,
invaginarea unei anse, strangularea unei anse
Ocluzii mixte Coexistenta factorilor mecanici cu factorii functionali- aglutinari,
false membrane, inflamatia seroasei peritoneale, dezechilibre
hidroelectrolitice.
1 Durere abdominala
2 Debut brusc
3 Sediu variabil
4 Apoi difuza
5 Varsaturi alimentare
6 Apoi bilioase si fecaloide
7 Oprirea tranzitului intestinal
8 La inceput gazos, apoi stercoral
9 Abdomen balonat
10 Unde peristaltice
11 Timpanism
12 Uneori se pot palpa formatiuni tumorale
13 Clapotaj intestinal
14 Facies tras, pamantiu
15 Limba uscata si prajita
16 Puls, rapid, TA scazuta
17 Tendinta la colaps
Examen radiologic abd: nivele hidroaerice, in cuib de randunica sau tuburi de orga, care apar
la 3-4 ore de la debutul bolii.
Irigografie: se observa obstacolul
Laborator: hiperleucocitoza, hemoconcentratie, tulb hidroelectrolitice, hipoK, hipoNa, uneori
amilazemie.
Ecografia abdominala- anse intestinale pline cu gaze si lichid.
Diagnostic pozitiv:
Durere cu caracter de crampa, care incep intr-un anumit loc si se extind la tot abdomenul,
oprirea TI, varsaturi, agitatie abd, meteorism intestinal,garguismente, timpanism.
Ex radiologic pe gol (nivele de lichid).
Ocluzie mecanica: debut mai brusc, dureri colicative, varsaturi, meteorism difuz, peristaltism
intest, clapotaj.
Ocluzia functionala: durere mai usoara, discomfort abdominal, varsaturi mai slabe, unde
peristaltice si zg hidroaerice mai discrete.
Simptomul Ocluzia mecanica Ocluzia functionala

Durerea Intensta, colicativa, initial Mai vaga, jenanta, difuza
localizata
Oprirea tranzitului Tardiva, dar absoluta si Precoce, dar relativa
definitiva
Varsaturile Constante Mai slabe, uneori lipsesc
Agitatie intestinala Agitatie abdominala Agitatie mai slaba
Clapotaj intestinal Constant si localizat Inconstant, si difuz
Semne generale Se dezvolta treptat Apar de la inceput
Examen radiologic Distensie localizata, niveluri Distensie difuza, niveluri de
de lichid localizate lichid raspandite
Ocluzii inalte: evolutie zgomotoasa si rapida, debut brusc cu durere vine, varsaturi precoce,
abundente, state generala alterata.
Ocluzii jejunale: debut brusc, durere vie colicativa, varsaturi alimentare, apoi bilioase,
meteorism periombilical, alterarea starii generale.
Ocluzii intestin gros: debut lent, durere difuza, intensitate mica, varsaturi absente/tardive cu
continut fecaloid, meteorism difuz, stare generala relativ buna.
Ocluzii la nou-nascut: date de ileus meconial, atrezii intestinale, stenoza congenitala IS.
Ocluzii la sugar: date de ivaginatia intest. Copil agitat, plange, abdomen destins. La palpare:
tumona de invaginatie.
Ocluzia la copil: produsa de un diverticul Meckel, apendicita, invaginatie intestinala,
parazitoza intest.
Ocluzia la batrani: data de cc colon, volvulus sigmoidian, apendicita, suferinta biliara.
Pancreatita acuta Durere vie, localizare epigastrica, dupa mese bogate si consum
de alcool, la litiazici, greturi, varsaturi, tendinta la colaps
Infarct mezenteric Durere atroce, nu cedeaza la antialgice, localizare
periombilicala, meteorism, discreta apararae musculara, diaree
sanguinolenta, tendinta la colaps.
Torsiunea de organ De chist ovarian, de fifrom uterin, se parpeaza o tu abdominala,
care este durerosa, atat spontan cat si provocat
Apendicita acuta Dureri periombilicale, greturi, varsaturi, debut brusc, mai ales
la tineri, febra, usoara aparare abd locala
Dilatatia gastrica acuta Dureri vii in epigastru, dupa o alimentatie bogata, greturi,
varsaturi, abundente, meteorism abd superior, clapotaj gastric,
tendinta la copals
Tratament:
Repaus la pat si alimentar, sonda de aspiratie gastrica
Antialgice
Combaterea starii de soc si tulb HE
Tratament chirurgical
Ocluzia intestinala functionala necomplicata: restabilirea TI prin aspiratie gastro-intestinala,
clisma inalta, stimularea peristaltismului cu METOCLOPRAMID si NEOSTIGMINA. Daca
nu se reia TI -> interventie chirurgicala.
Atitudinea mf in fata unei ocluzii intestinale:
Dureri cu caracter viu, colicative, intermitente, la inceput localizate apoi difuze, insotite de
oprirea TI,greturi, varsaturi (alimentare apoi bilioase si fecaloida), agitatie abdominala,
meteorism abdominal-> ocluzie intestinala.
Insistarea asupra opririi TI.
Daca are posibilitatea: efectuarea radiografiei abd, ecografie, HLG.
Internare de urgenta
Pana la internare: sistarea aportului alimentar, sonda n-g, antialgice obisnuite, combaterea
socului (SF, glucoza)
Nu se administreaza opoide, laxative.
-INFARCTUL MEZENTERIC-
=Urgenta abdominala, apare prin alterarea permeabilitatii capilare pe un segment mezenteric.

Etiopatogenie:
Cauze arteriale Embolie- FIA, SM, endocardita bacteriana, IC
60% Tromboza- ASC, trombangeita obliteranta, infectii abd
Cauze venoase Tromboflebite migratorii- pelvine, mb inferioare, focare septice abd.
20% Obstructia portala- tromboza venei porte, focare septice, compresiuni
tumorale
Cauze Spasm capilar difuz- endotelita, eliberarea de mediatori chimici,
microangiopatice alterarea barierei intestinale
10-15%
Tulburarea circulatiei-> alterarea barierei intestinale si patrunderea toxinelor si bacteriilor din

intestin in cavitatea peritoneala -> soc toxico-septic.
1 Durere abd atroce
2 Debut brusc
3 Localizare initial periombilical
4 Generalizeaza rapid
5 Iradiaza posterior
6 Balonare abd
7 Fara contractura peretelui abdominal
8 Fara unde peristaltice
9 Dureri la palpare
10 Impastare
11 Auscultatie: tacere abd
12 Varsaturi alimentare, apoi bilioase
13 Agitatie neuropsihica
14 Paloare sau cianoza
15 Hipotermie, extremitati reci
16 Tahicardie, scaderea TA
17 Tendinta la colaps
Ex radiologic- voalare difuza a abd, pneumatizarea anselor intest., anse intestinale imobile
Ex ecografic: zona de infarct intestinal
Laborator: leucocitoza, neutrofilie, trnsaminare, creatinfosfokinaza crescute
Diagnostic pozitiv:
Debut brutal, durere atroce, meteorism mat, discreta aparare musculara, impastare profunda,
tendinta la colaps precoce, +/- scaune diareice sanguinolente.
Ex radiologic, ecografie, ex laborator.
Forma supraacuta: evolutie foarte rapida
Forma progresiva: durere initial brutala, de scurta durata, apoi acalmie apoi simptomele se
reinstaleaza brutal, poate imita o apendicita ac sau ocluzie intestinala.
Forme embolice (debut supraacut)- emboligen, forme trombotice (debut mai putin acut)-
ateromatos, forme venoase (mai putin brutale)- tromboflebite migratorii.
1 Pancreatita acuta
2 Ocluzie intestinala
3 Apendicita acuta
4 Ulcer g-d perforat
5 Sarcina extrauterina rupta
6 Colica reno-urererala
7 Colica biliara
8 Colica saturnina
9 Enterocolita acuta
10 IM
Tratament:
Urgenta chirurgicala majora
Sustinerea functiilor vitale, repaus, aspiratie n-g, combaterea durerii, combaterea socului (SF,
glucoza), vasoconstrictoare, anticoagulante, ATB.
Atitudinea mf in fata unui bolnav cu infarct mezenteric:
Daca exista suspiciunea unui infarct mezenteric -> internare de urgenta
Pana la internare: bolnav la pat, oprirea aportului oral, antialgice, sonda n-g, in soc perfuzie
(SF, glucoza), vasoconstrictoare la nevoie.
Nu se administreaza opiacee.
-PERITONITA ACUTA-
=Inflamatie localizata sau generalizata a peritoneului.

Etiopateogenie:
Cale endogena Perforatia unor organe cavitare: ulcer g-d, apendicita gangrenoasa,
colecistita gangrenoasa, cc colic perforat
Propagare limfatica: colecistita acuta, apendicita, anexita acuta,
ocluzie intestinala
Propagare hematogena: furunculoza, erizipel, pneumonie, pleurezie
Ruperea unor abcese: abces hepatic, chist hidatic, piosalpinx, ggl
mezenterici
Cale exogena Plagi penetrate: traumatisme, intepaturi
Plagi perforate: plagi abd ce perforeaza organele cavitare
Leziuni iatrogene:insuflatie, clisme, endoscopice
Durere vie Abdomen blocat
La inceput localizata Semne de ileus paralitic
Apoi difuza Uneori snd peritoneal se accentueaza
Se accentueaza la respiratie si tuse Abd se destinde
Varsaturi alimentare apoi bilioase Apare meteorism si timpanism
Sindrom peritoneal progresiv Alterarea progresiva a starii generale
Hiperestezie abd Febra, apoi subfebrilitate
Durerea se accentueaza la palpare Facies suferind
Accentuarea la decompresie Puls rapid, TA scade
Aparare musculara la inceput reflexa Extremitati reci
Apoi contractura musculara abd Tendinda la colaps
Pe masura ce inflamatia peritoneaza progreseaza, fenomenele generale se agraveaza iar cele

locale se atenueaza, probabil datorita fenomelelor de epuizare.
Ex radiologic – pneumoperitoneu (perforatiile de organe cavitare)
Ecografia: colectii peritoneale
Punctia peritoneala: diferenta intre transudat si exudat sau hemoragie
HLG (hemoconcentratie), ex bacteriologic.
Diagnostic pozitiv:
Snd de iritatie peritoneala+snd febril-> evolutie spre soc toxicoseptic
Ex radiologic arata hemoperitoneu + ex lab (leucocitoza) -> peritonita prin perforatie de
organ cavitar
1.Peritonita din ulcerul perforat:
Debut brutal, lovitura de pumnal in zona epigastrica, apaare musculara pronuntata (abdomen
de lemn). Dupa cateva ore durerea se poate diminua, dar fenomenul toxico-septic
progreseaza.
2.Peritonita apendiculara:
Durerea din fosa iliaca dr se generalizeaza. Aparare musculara, stare generala alterata.
3.Peritonita de origine genitala:
Metroanexita, chist ovarian infectat, avort septic, piosalpinx
Apare brusc, contractura abd in partea inferioara a abdomenului. La TV se poate descoperi
prezenta formatiunii ce a determinat peritonita.
4.Peritonita localizata:
A.Peritonita acuta periapendiculara:
Apare la cateva zile de la colica apendiculara.
Clinic: febra, frisoane, transpiratii, dureri in fosa iliaca dr
Ex abd: plastron in fosa iliaca dr.
Poate evolua spre resorbtie in 4-6 sapt (repaus la pat,comprese regi, regim alim, antialgice,
antiinflamatorii, antibiotice cu spectru larg) sau abcedare (pendicectomie).
B.Abces subfrenic:
Colectie supurata intre diafragm si ficat/ diafragm si stomac.
Data de perofratia unui ulcer, colecistita, dupa interv chir.
Debut acut, dureri epigastrice, urmeaza o perioada de latenta (1-2 sapt), de constituire a
abcesului, febra, frisoane, durere cu iradiere in umaru dr, transpiratii, sughit, tuse, dispnee
Imobilitate relativa a hemitoracelui, edem parietal, dureri la palpare.
Bolile cu dureri abdominale care evolueaza cu febra (Colecistita, apendicita, avortul septic
etc.
-COLICA RENO-URETERALA-
=durere lombo-abdominala cu iradiere descendenta, produsa de iritattia bazinetelor, a

ureterelor, obstacol intraluminal.
Etiopatogenie:
Se produce spasm ureteral ca o reactie la iritatia pe care o exercita obstacolul asupra
terminatiilor nervoase din plexul vegetativ.
Spasm -> distensie deasupra obstacolului, cresterea presiunii in caile urinare ascendente ->
durere accentuata -> oprirea functiei renale (este depasita functia de filtrare) -> rinichi mut
urografic.
Obstacolul intraluminal: calcul, cheag sange, tu, cudura ureterala.
Mai poate fi produsa de infectie (colica pielonefritica)
Litiaza renala produce colica in 90% din cazuri. Cauze: hipercalciurie, hiperuricozuria,
scaderea diurezei, infectie urinara, modificari de pH.
Exista calculi formati din fosfati de calciu, oxalati de calciu (90%), acid uric si urati, fosfati
amoniaco-magnezieni etc.
1 Durere lombara
2 Debut brusc
3 Dupa trepidatii
4 Consum excesiv de lichide
5 Iradiere descendenta a durerii
6 In fosa iliaca / hipogastru/ scrot
7 Disurie
8 Polakiurie
9 Hematurie
10 Greturi si varsaturi
11 Sensibilitate lombara
12 Giordano +
13 Meteorism abdominal
14 Agitatie psihomotorie
Ex radiologic: calculi radioopaci
Urografie: calculi, tu, dilatatii pielocaliceale
Ex urina: hematurie microscopica, compozitia urinei, +/- calculi
Urocultura cu antibiograma.
Diagnostic pozitiv:
Caracterul durerii, conditii de aparitie, iradiere.
Ex radiologic, ecografie, ex urina.
1 Colica biliara 10 Cc renal
2 Colica apendiculara 11 Cc vezical
3 Colica pielonefritica 12 Radiculite
4 Anexita acuta 13 Lombago acut
5 Sarcina extrauterina 14 Lombosciatica
6 Necroza papilara 15 Spondiloza lombara
7 Embolie renala 16 Pneumonii bazale
8 Anevrism disecant de aorta 17 Pleurezii diafragmatice
9 Tuberculoza renala 18 Abces subfrenic
Tratament:
Repaus la pat, caldura locala, consum de lichide sub forma de ceaiuri diuretice.
Antialgice(ALGOCALIN, PIAFEN, TRAMADOL)
ANTISPASTICE (SCOBUTIL, PAPAVERINA)
NU opioide: combat durerea dar accentueaza spasmul ureteral
Litotritie, tratament chirurgical
Atitudinea mf in fata unui bolnav cu colica renala:
Combaterea durerii, comprese calde in regiunea lombara, antialgice, antispastice.
Daca durera cedeaza, mf va solicita ex paraclinice si va colabora cu urologul
Daca durerea nu cedeaza dupa 15-20 min -> spital.
TREMURATURILE
Tulburari de motilitate:
Sindromul Exemple
Sindrom piramidal Simptome de deficit motor
Afectarea motilitatii voluntare
Tulburari de tonus muscular
Miscari involuntare
Modificari ale reflexelor osteo-tendionase
Aparitia unor reflexe patologice
Sindrom extrapiramidal Snd paleostriat -Snd hipertono-hipokinetic
Snd neostriat- Snd hipotono-hiperkinetic
Coreea Sydenham, boala Wilson
Pseudoscleroza Westphal Strumpell
Sapasmul de torsiune
Sindrom cerebelos Snd arheocerebelos
Tulb de echilibru
Snd paleocerebelos
Tulb de coordonare a miscarilor
Snd neocerebelos
Tulb de coordonare a miscarilor fine
Sindrom vestibular Snd vestibular periferic
Vertij Meniere, nevrita vastibulara
Neurinomul de acustic
Snd vestibular central
Insuf bertebro-bazilara
ASC cerebrala, tu cerebrale
Sindrom de neuron motor Radiculite
periferic Polinevrite
Poliradiculo-nevrite
Leziuni de corn anterior
Scleroza laterala amiotrofica
Sindroame musculare Snd miopatic
Snd miozitic
Snd miotonic
Snd miastenic
Clasificare:
Tipul Frecventa Aparitia Etiologia
Tremor postural 5-9 Hz Cand membrele sunt Tremor fiziologic
pozitionate impotriva Tremor esential
gravitatiei Sevraj alcoolic
Tulburari metabolice
Produs de medicamente
Tremor psihogen
Tremor de repaus 3-6Hz Cand membrele sunt in Boala Parkinson
repaus Paralizia supranucleara
progresiva
Indus de medicamente
Tremor psihogen
Tremor intentional 3-10Hz La diferite miscari Leziuni cerebeloase
voluntare Tremor psihogen
-TREMORUL ESENTIAL-
Are transmitere de tip autosomal dominanta, debuteaza la orice varsta, accentuat de stresul
emotional.
Afecteaza una sau ambele maini, capul sau capul si mainile
Examinarea nu evidentioaza nici o anomalie
Ingestia unor cantitati mici de alcool amelioreaza pe termen scurt tremorul
Traramentul este deseori inutil.
Uneori afecteaza coordonarea si duce la tulb de scris.
Vorbirea este de asemenea afectata daca muschii laringieni sunt afectati.
Tratament:
Propranolol 60-240mg/zi
Primidona (daca nu este util Propranololul) 50 mg/zi
Alprazolam 3mg/zi
Talamotonie contralaterala -daca tremorul este invalidant.
-BOALA PARKINSON-
=Paralizia agitanta
Etiopatogenie:
Determinata de -o scadere a dopaminei in locus niger si locu caeruleus
- dezechil. intre sistemul colinergic si dopaminergic
Acest dezechilibru poate fi rezultatul unor infectii (parkinsonul postencefalic), procese
degenrative (parkinson ASC), intoxicatii (oxid de carcon, sulfura de C), medicamente
(Reserpina, neuroleptice -> scad catecolaminele din creier)
1 DEBUT PROGRESIV
2 Tremuraturi de reapus a extremitatilor
3 Pot fi unilaterale, dar se generalizeaza
4 Tremuraturile diminua la miscarile active
5 Rigiditate plastica
6 Cedeaza in roata dintata
7 Bradikinezie
8 Instabilitate posturala progresiva
9 Facies imobil
10 Tremor perioral
11 Dificutati de mers
12 Mers cu pasi mici, tarati
13 Absenta balansului natural
14 Tendinte la cadere
15 Usoara deteriorare intelectuala
Diagnostic pozitiv:
Pe baza tremorului de repaus, rigiditatii plastice, bradikinezieim instabilitatii postuarle, tulb
de mers, facies inexpresiv.
Cu celelalte boli extrapiramidale (boala Wilson, coreea Huntington), snd Shy-Drager (hTA,
tulb sfincteriene, semne de afectare cerebeloasa), boala Creutzfeld-Jakob (tremuraturi +
semne clinice de dementa).
Parkinsonism postencefalitic La cateva luni dupa encefalita von Economo
Apare si la tineri
Localizare unilaterala
Tulburari vegetative, hipersudoratie, sialoree,
hiperseboree, crize oculogire
Parkinonism aterosclerotic Leziunile ASC depasec paleostriatul
Apar si alte semne neurologice
Parkinsonism medicamentos Reserpina, Neuroleptice
Parkinsonism toxic Oxid de C, mangan de C
Tratament:
Regim ig-dietetic: mentinerea in activitate a bolnavului, exercitii fizice, combaterea
constipatiei (fibre alimentare)
GRUPA MEDICAMENTUL DOZA mg/zi per os
Precursori dopaminergici LEVODOPA (ea: greturi, 250-1500
varsaturi, hTA ortostatica,
aritmii)
Inhib ai decarboxilazei CARBIODOPA 75-300
Agonisti dopaminergici BROMCRIPTINA 5-10
PERGOLID 0,1-3
Inhib de monoaminooxidaza B SELEGINA 5-10
Anticolinergice BENZTROPIN 1-6
TRIHEXYFENIDIL 2-10
PROCICLIDINA 5-30
Antidepresive AMITRIPTILINA 10-150
IMIPRAMINA 10-150
NONTRIPTILINA 10-150
Altele AMANTADINA 100-300
Tratament chirurgical- chirurgia stereotaxica a nucleului ventromedian a talamusului si

transpland de neuroni dopaminergici fetali.
Educatia terapeutica a bolnavului cu Parkinson:
TEMA CONTINUT
Notiuni de anatomie si fiziologie Notiuni privind struct sistemului nervos, neuronii
motori centrali din ariile motorii, tractul piramidal,
neuron motor periferic, coarnele anterioare ale MS,
formatiuni ce intervin in reglarea miscarilor voluntare,
sistemul extrapiramidal, sistemul vestibular, mediatorii
chimici, dopamina
Cauzele bolii Scaderea dopaminei din locus ceruleus si niger prin
procese degenerative, infectioase, toxice, metabolice,
medicamentoase
Manifestarile clinice Tremor de repaus al extremit, rigiditate plastica a
membrelor, bradikinezia, instabilitate posturala, tulb de
mers, mers tarait, balans anormal al membrelor,
tendinta la cadere
Tratament Medicatie, modul de administrare, ritmul, perioada,
efecte adverse
Control medical periodic Supravegherea bolnavului
Evaluarea rezultatelor
Sesizarea unor efecte adverse
Adaptarea tratamentului la modificarile intervenite
Colaborarea cu specialistii de profil - neurolog
HEMORAGIILE GENITALE
Mentstruatia normala dureaza aprox 4 zile (2-7 zile) cu o cantitate medie de sange pierdut de
40ml (>80 ml duce la anemie).
Hemoragia excesiva+cheaguri – poate aparea la intervale menstruale regulate
(=MENORAGIE), sau la intervale neregulate (=METRORAGIE).
Daca intervalul dintre episoadele hemoragice este <21 zile -> cicluri anovulatorii.
daca exista un episod izolat de sangerare minima intre menstruatiile normale= hemoragii
ovulatorii.
Cauze:
Cauze functionale Hiperestrogenemia prin anovulatie/
disovulatie
Chisturi foliculare si luteinice
Atrofie de endometru prin insuficienta
ovariana
Cauze organice Fibrom uterin
Polipi uterini
Cancer uterin
Cancer de col uterin
Endometrioza
Salpingita
Eroziune de col uterin
Avort spontan
Cauze medicamentoase Hormoni estroprogestativi
Exces de antiinflamatoare
Dispozitive uterine plasate gresit
Anamneza: debutul hemoragiei, cantitatea, ultimul ciclu, medicamente utilizate,dureri
abdominale, tulburari de ciclu
Ex clinic: caracterul sangerarii, leziuni vaginale/ de col, fibrom uterin, sensibilitatea anexelor.
De laborator (HLG, hematocrit), frotiu vaginal, eco abd, histerografia, biopsia de endometru.
Tratament:
Preparate hormonale: contraceptive orale combinate
Hemoragii abundente: Medroxiprogesteron 5-10 mg/zi 10-14 zile in a II-a jumatate a ciclului
Danazol 600 mg/zi din prima zi a ciclului menstrual
Hemoragie care nu poate fi oprita -> chiuretaj uterin.
Hemoragiile din ultimul trimestru de sarcina:

5-10% dintre gravide au sangerari in ultimul trimestru de sarcina.
Cauze: placentare (placenta praevia, abruptio placentae, ruptura unor vase praevia
extraplacentare: infectii, boli sistemice
Spitalizare, repaus la pat, HLG, grup sanguin, Rh, ecografie, monitorizare fetala.
Simptome:
-contractii uterine, durere sau senzsibilitate la palpare-> posibil abruptio placentae
-hemoragie vaginala profuza, uter dureros sau contractil -> op cezariana
<36 sapt – spitalizare cu repaus la pat 7-10 zile (placenta praevia)

<36 sapt + hemoragie vaginala – stabilirea maturitatii pulmonare fetale (amniocenteza)
<34 sapt + plamani imaturi ->tratament cu corticosteroizi (betametazona 12 mg im 2 doze la
12-24h)
Placenta praevia- flebotomii repetate pentru stocarea de sange autolog necesarin caz de
hemoragii ulterioare.

Subiecte Medicina de Familie - Subiectul 1-26

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Medicina de Familie - Subiectul 1-26

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

MF raspunde nu doar de ingrijirea bolnavilor ci si de pastrarea sanatatii pacientilor sai

PREVENTIA PRIMARA are ca scop prevenirea bolilor prin:

Actiuni preventive asupra INDIVIDULUI :

B.Actiuni specifice de prevenire sunt vaccinarile (administrate dupa o anumita

Actiuni preventive asupra FAMILIEI:

PREVENTIA SECUNDARA are ca scop depistarea precoce a bolilor prin:

PREVENTIA TERTIARA are ca scop tratarea corecta si prevenirea complicatiilor

[4.PROBLEME MEDICALE ALE OMULUI SANATOS

Etapa intrauterina: asigurarea dezvoltarii normale a fatului, identificarea si combaterea

5.ETAPELE DE DEZVOLTARE ALE FIINTEI UMANE

I. Intrauterina – de la fecundatie – pana la 9 luni

Nevoile de care depind starea de sanatate a organismului:

ETAPA INTRAUTERINA: (FECUNDATIE – 9 LUNI)

Diagnosticul prenatal: reprezinta mijlocul de depistare a bolilor genetice inca din

Proteine – 15-20% 80-100g carne,lapte,peste,oua,branzeturi,legume

Glucide – 50-60% 300-350g cereale,miere,lapte,fructe,legume,zahar,ciocolata,paine,

Lipide – 20-25% 50-60g unt,branza,lapte,smanatana, ou, peste,mezeluri, carne,ulei

Calciu 1,6 g (N 0,8) lapte,branza

Fe 15mg (N10) carne,creier,ficat,spanac

Vit A 10-15000 u. lapte,oua,peste,legume

Na, Mg, P, Co,Cu, I, acid folic

Evitarea unor factori de risc:

Uteroplacentari- placenta praevia, hidramnios, mola hidatiforma, distociile, ruptura de

Modificarile produse in primele doua saptamani inainte de formarea butonului

Tulburari clinice ale sarcinei:

Consultatia prenatala (luarea in evidenta a gravidei):

Continutul urmatoarelor consulatii ale gravidei:

ETAPA DE NOU-NASCUT (0-30 ZILE)

Principalele aparate si organe implicate in adaptarea noului nascut la viata

7-10 puncte – starea excelenta

Crizele fiziologice ale nou-nascutului:

Examenul de bilant al nou-nascutului:

Examen clinic: G, L, starea tegumentelor, culoare (icteric, cianotic, eritematos), infectii

Laptele matern: 300-500 ml/zi I luna

Factori de sustinere a alimentatiei la san:

Contact precoce intre mama si nou-nascut

Contraindicatiile alaptarii la san

Care tin de mama TBC, hepatita virala, SIDA, septicemii, neoplazii,

Elemente nutritive Lapte matern Lapte vaca Lapte praf

Supravegherea dezvoltarii nou-nascutului:

ETAPA DE COPIL SUB 1 AN (> o luna <1 an)

Ritmul de crestere a copilului in primul an de viata:

Alimentatia copilului sub 1 an:

Diversificarea alimentatiei: (dupa 3,5-4 luni)

Vaccinarea copilului sub 1 an:

Profilaxia anemiei feriprive:

Dezvoltarea copilului sub 1 an:

Dezvoltarea psihomotorie a copilului:

Examene de bilant: (1,2,4,6,9,12 luni)

Examenul clinic al sugarului:

Sfaturi pentru mama:

Copilul creste 2,5-3 kg/an

Alimentatia variata, proteine 2-3 gr/kg/zi

Examenul de bilant al copilului mic:(3 ani)

Examen obiectiv copil:

COPILUL PRESCOLAR (3-6 ANI)

Se observa imbunatatirea activitatii motorie,mananca singur, se dezbraca singur, se

Examen de bilant copil 6 ani:

Examen obiectiv copil:

SCOLARUL MIC (7-10 ANI)

La scoala, copilul invata sa scrie, sa citeasca, socoteasca.

Alimentatia scolarului: (2400 kcal/zi)