LP 1 MANAGEMENTUL CABINETULUI MEDICAL DE MEDICINA FAMILIEI paracetamol; propranolol 40mg; romergan; ranitidină; scobutil; smecta;
tetraciclină;
1. DEFINITIA MF: specialitate medicală de sine stătătoare care oferă
asistenţă medicală primară, continuă, personalizată de tip preventiv, curativ,
educaţional persoanelor, familiilor acestora si comunitaţii.
2. DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN MF: asistenţa medicală primară (de prim
contact), integrativă (de analizare a factorilor bio-psiho-sociali care influenţează
starea de sănătate) şi continuă
3. ACTIVITATEA PRACTICĂ ÎN MF:
a. asistenţa medicală a persoanelor sănătoase : exemple:
supravegherea gravidei şi lăuzei, supravegherea stării de sănătate a copilului în
diferite etape de dezvoltare, controlul stării de sănătate a adultului şi vârstnicului,
controale medicale periodice ale angajaţilor
b. asistenţa medicală a persoanelor bolnave , indiferent de patologie
şi stadiu de evoluţie
c. activitatea preventivă, cu accent pe profilaxia primară : exemple:
vaccinări, examene medicale de bilanţ, teste screening, etc
d. educaţia pentru sănătate pe grupe de vârstă şi sexe
e. asistenţa medicală a familiei şi comunităţii
f. activitate administrativă (managementul cabinetului şi practicii
medicale)
g. activitate de cercetare specifică practicii (cercetare clinică şi
epidemiologică)
4. ORGANIZAREA CABINETULUI MEDICAL DE MF:
 Pentru o mai bună organizare a cabinetului de MF trebuie să
răspundem următoarelor întrebări:
a. Cui oferim servicii medicale?
R: alcătuirea listei de pacienţi: număr, structura pe grupe de vârstă, sexe,
caracteristici socio-economice şi educaţionale, aspecte epidemiologice şi de
morbiditate
b. Care este teritoriul pe care îl avem de supravegheat?
R: configuraţie şi delimitare, mijloace de acces şi comunicare, distanţa cabinet -
domiciliul pacienţilor, accesul pacienţilor la servicii de specialitate (ambulatoriu,
spital, centre de recuperare), la reţeaua farmaceutică, la centre de investigaţii
paraclinice, la serviciul de ambulanţă
c. În ce tip de mediu lucrăm?
R: mediu rural (cătun, sat, comună) sau mediu urban (oraş, municipiu – în zone
agricole, industriale, turistice), fiecare mediu având particularităţi care influenţează
starea de sănătate a individului şi comunităţii
d. Care sunt reglementările legale privind desfăşurarea practicii de
MF?
R: contractul cadru de prestare de servicii medicale în asistenţa primară, contractul
cu casele de asigurări de sănătate – obligaţii şi drepturi, condiţii legale de
desfăşurare a practicii de MF, baremul de dotare a cabinetului, criteriile de
asigurare a calităţii serviciilor medicale, criterii igienico-sanitare pentru
desfăşurarea activităţii medicale
e. Care sunt resursele necesare şi care dintre acestea reprezintă
priorităţi?
R: Principalele resurse se clasifică după cum urmează:
1. Resurse umane de bază:
- medic de familie
- asistent medical de MF
- personal auxiliar pentru îngrijire şi întreţinere
2. Resurse materiale:
- terenul şi clădirea în care se află cabinetul,
- împărţirea pe spaţii: sală de aşteptare, cabinet de consultaţie, sala de
tratamente, fişier, spaţii anexe
- utilităţi: energie electrică, energie termică, reţea apă-canal, eliminarea
deşeurilor
- mobilier medical (canapea consultaţie, canapea tratamente, masa de înfăşat,
măsuţă tratamente, dulap pentru materiale sanitare şi medicamente, masă
ginecologică, birou, scaune, bibliotecă, fişier, frigider)
- materiale sanitare (comprese, vată, tifon, romplast, plasturi, tampoane,
apăsătoare de limbă de unică folosinţă, atele plastic, masca Laerdal, pipa Guedel,
guler Minerva, balon de ventilare mecanică, branule, perfuzoare, seringi de unică
folosinţă, materiale sutură, sonde, garou, incineratoare, bandă indicatoare pentru
sterilizare, mănuşi chirurgicale, cearşafuri, câmpuri, halate, măşti de protecţie,
optotip)
- medicamente pentru trusa de urgenţă:
 forme cu administrare injectabilă: adrenalină; adrenostazin; algocalmin;
atropină; apă distilată; dexamethasone; drotaverină; diazepam; diclofenac;
etamsilat; fenobarbital; furosemid; fitomenadionă; gluconolactat de calciu şi
magneziu; glucoză 33%; hemisuccinat de hidrocortizon; miofilin; mialgin;
metoclopramid; papaverină; penicilină 400.000 ui; piafen; romergan; scobutil; ser
fiziologic; sulfat de magneziu; tiosulfat de sodiu; torecan; tramadol; venostat;
vitamina B1, B6, B12,C; VTA; xilină; vaccinuri pentru programul naţional de
imunizări
 forme cu administrare orală : ampicilină 250mg; algocalmin;
antinevralgic; aspirină; cărbune medicinal; clorfeniramin; diazepam; dicarbocalm;
distonocalm; digoxin; emetiral; eritromicină; fenobarbital; furazolidon; SRO;
miofilin; metoclopramid; nitroglicerină; nifedipină; prednison; papaverină;
spray: salbutamol; xilocaină
topice: alcool sanitar; apă oxigenată; rivanol, alcool iodat/betadină;
nitrat de argint 5-8%; unguent sau colir oftalmic cu kanamicină/gentamicină;
dezobstruante ale CRS, diazepam de uz intrarectal
dezinfectante: soluţii pentru presterilizare sau sterilizare la rece a
instrumentarului medical; soluţii pentru dezinfectarea suprafeţelor sau aerului
materiale de birotică
mijloace de transport
mijloace de comunicare(telefon fix/mobil, fax, internet)
altele: firmă, avizier
Resurse tehnologice:
aparatură medicală: pupinel/autoclav (obligatoriu), electrocardiograf,
oscilometru, otoscop, oftalmoscop, tensiometru, glucometru, aparat testare
colesterol /trigliceride/ urină, spirometru, ecograf, nebulizator
instrumentar medical: trusa de mică chirurgie (pense anatomice, pense Pean,
pense Kocher, bisturiu, port-ac, foarfece, depărtătoare, ace), seringă Guyon, specul
nazal şi auricular, termometre, stetoscop, lanternă, centimetru, lupă, ciocan
reflexe, cântar adulţi, cântar sugari, pediometru, taliometru, pelvimetru, stetoscop
obstetrical, casolete, tăviţe renale
aparatură de birou: computer, laptop, imprimantă, fax, conexiune internet,
etc
soft medical
Resurse informaţionale:
documente medicale (ex- fişe de consultaţie, registre de consultaţie, registre
de gravide, registre de tratamente, registre de imunizări, reţete, bilete de trimitere,
formulare raportări, etc)
documente financiar-contabile
dosarul cabinetului
pliante informaţionale şi educaţionale pentru pacienţi
5. Resurse financiare
plata efectuată de către casa de asigurări ( în funcţie de numărul de
pacienţi, repartizarea pe grupe de vârstă, serviciile decontate)
plata directă efectuată de pacienţi pentru acele servicii care nu sunt
decontate în sistemul asigurărilor de sănătate
Stabilirea programului de activitate:
medicul MF: 7 ore/zi (5 ore la cabinet şi 2 ore pentru teren), 5 zile
lucrătoare/săptămână
asistenta MF: 8 ore/zi (6 ore la cabinet şi 2 ore pentru teren), 5 zile
lucrătoare/săptămână
Programul este liber stabilit de către medic şi raportat CJAS cu care are contract.
Este de preferat ca programul să includă ore de consultaţie alternativ
dimineaţă/după-amiază pentru acoperirea solicitărilor diverselor categorii de
pacienţi. Dacă doresc, medicul şi asistenta pot oferi asistenţă medicală şi în afara
programului de lucru sau în zilele libere (inclusiv sărbători legale), pacienţii
suportând contravaloarea serviciilor medicale primite (plata directă).
Asigurarea funcţionalităţii şi evitarea aglomerării
În vederea optimizării timpului pentru consultaţii, se impune stabilirea unor
norme de funcţionalitate:
respectarea programului de lucru afişat, atât de către personalul
medico-sanitar, cât şi de către pacienţi
stabilirea criteriilor de prioritate la consultaţie: urgenţele de gradul I
(majore), copiii 0-1 an, gravidele, vaccinările, persoanele programate telefonic,
personalul medico-sanitar, etc
programarea lunară pe zile şi ore a pacienţilor care beneficiază de reţete
pentru boli cronice
programarea telefonică a pacienţilor pentru consultaţii curente (de
preferat cu ziua şi ora de prezentare la cabinet, precum şi programarea
consultaţiilor la domiciliu)
stabilirea perioadelor pentru vaccinare sau evaluare a stării de sănătate
(examenele de bilanţ)
reducerea birocraţiei prin simplificarea documentaţiei medicale şi
utilizarea unor soft-uri medicale specifice
evitarea discuţiilor inutile în timpul consultaţiilor
Cunoaşterea condiţiilor de încheiere a contractului de furnizare a
serviciilor medicale între cabinetele medicale de MF şi casele de asigurări de
sănătate
listă de pacienţi cu minimum 1000 persoane, validată de CJAS
certificatul de liberă practică pentru medicul de familie (eliberată de
Colegiul Medicilor şi vizată anual)
certificatul de înregistrare a cabinetului medical (eliberat de către
Autoritatea de Sănătate Publică)
diploma de medic şi adeverinţa din care să reiasă gradul profesional
(medic specialist, medic primar)
autorizaţia sanitară de funcţionare a cabinetului medical (eliberată de
către Autoritatea de Sănătate Publică şi revizuită anual; este însoţită de procesul
verbal de constatare a condiţiilor igienico-sanitare)
dovada deţinerii de spaţiu (contract comodat, contract de închiriere sau
de cumpărare)
certificatul de înregistrare fiscală (eliberat de către autoritatea fiscală
judeţeană, fiecare medic având un cod unic de înregistrare fiscală )
dovada deschiderii contului la o bancă şi codul IBAN
  poliţa de malpractică medicală pentru medicul titular şi personalul
medico-sanitar angajat (eliberată de orice agenţie de asigurări acreditată şi
reînnoită anual)
 contractele individuale de muncă ale angajaţilor înregistrate la
Inspectoratul Teritorial de Muncă (medici şi asistente)
 autorizaţia de liberă practică pentru asistente (eliberată de către Ordinul
Asistenţilor Medicali şi vizată anual)
În afara actelor anterior menţionate, fiecare cabinet de medicina familiei
trebuie să aibă la dosarul de obiectiv şi alte documente:
copia xerox a cărţii de identitate a fiecărui angajat
fişele medicale (la angajare şi controalele medicale periodice) ale angajaţilor
fişe de protecţia muncii pentru angajaţi
fişa postului pentru fiecare angajat, cu precizarea sarcinilor de serviciu
regulamentul de ordine interioară
programul de activitate
lista pacienţilor înscrişi şi validaţi
dovada plăţii contribuţiei la fondul asigurărilor sociale de sănătate pentru cabinet
 Cunoaşterea criteriilor de calitate
a. Standarde referitoare la organizare
 furnizorul de servicii medicale are certificat de înregistrare a cabinetului,
autorizaţie de liberă practică, autorizaţie sanitară de funcţionare
 furnizorul are un sediu de care dispune legal
 furnizorul are un regulament de ordine interioară
 furnizorul are un regulament de organizare şi funcţionare
 furnizorul deţine dovada plăţii contribuţiei la fondul de sănătate
b. Standarde referitoare la structura de personal
 personalul îşi desfăşoară activitatea conform cadrului legal
 medicii şi asistentele au poliţă de malpraxis
 asistentele au autorizaţie de liberă practică
 personalul are fişa postului
 cabinetele au angajat cel puţin 1 asistent medical la 1000 de pacienţi înscrişi
c. Standarde referitoare la informarea pacienţilor
 furnizorul are o firmă vizibilă din exterior
 furnizorul are un program de lucru afişat vizibil din exterior
 furnizorul are expus numele casei de asigurări de sănătate cu care are
contract
 drepturile şi obligaţiile pacienţilor sunt afişate la loc vizibil
 pacienţii au acces neîngrădit la un registru de sesizări şi reclamaţii
 furnizorul are afişat numărul de telefon al serviciului de urgenţă (112)
 personalul poartă ecuson
 afişarea tarifelor pentru servicii nedecontate de CJAS
 afişarea numărului de telefon la care se poate face programarea la consultaţii
d. Standarde referitoare la dotarea furnizorului
 asigurarea accesului persoanelor cu handicap
 dotarea cu mobilier
 dotarea cu materiale şi medicamente pentru aparatul de urgenţă şi evidenţa
scrisă a acestora
 existenţa contractului de verificare metrologică pentru aparatura medicală
din dotare
 existenţa documentelor de cumpărare a aparaturii din dotare
 existenţa contractului pentru colectarea şi neutralizarea deşeurilor cu risc
biologic
 existenţa unui post telefonic
e. Standarde referitoare la asigurarea serviciilor
 furnizorul a luat măsuri pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale
 furnizorul are documentele medicale necesare practicii, conform
reglementărilor legale
 existenţa listei de programare la evaluarea sănătăţii, la reţetele pentru boli
cronice şi a listei cu criterii de prioritate la consultaţie
 respectarea programului de lucru afişat
 Asigurarea calităţii practicii medicale de MF: criterii:
- tehnici bune de comunicare între personalul medico-sanitar, pacienţi şi
familiile acestora
- respectarea eticii şi deontologiei medicale
- respectarea confidenţialităţii informaţiei
- câştigarea încrederii pacienţilor în personalul medico-sanitar
- câştigarea cooperării pacientului şi familiei acestuia în actul medical curativ
sau profilactic
- îmbunătăţirea permanentă a cunoştinţelor din domeniu
- îmbunătăţirea dotării tehnico-materiale în funcţie de solicitările pacienţilor şi
spectrul morbidităţii
- îmbunătăţirea accesului pacienţilor la servicii medicale
- actualizarea evidenţelor medicale
- optimizarea timpului dedicat consultaţiilor
LP 2. SERVICII MEDICALE. ATRIBUŢIILE ASISTENTEI MEDICALE DE MF
A. SERVICII MEDICALE OFERITE PACIENŢILOR LA NIVEL DE MF
Servicii profilactice:
1. Urmărirea dezvoltării fizice şi psihomotorii a copilului prin examene de
bilanţ:
- Nou-născut la externarea din maternitate; la 1 lună; la 2 – 4 – 6 – 9 – 12 – 15 -
18 luni
2. Supravegherea etapizată pentru copiii cu vârsta 0-1 an pe probleme de
puericultură (îngrijire, alimentaţie):
3. Profilaxia rahitismului (prin administrarea de vitamina D3 +/- calciu), a anemiei
carenţiale (prin administrarea de fier de la vârsta de 6 luni), a distrofiei (prin
alimentaţia corectă a sugarului)
4. Supravegherea gravidei şi lehuzei: examinare clinică, obstetricală, evaluare
paraclinică, colaborarea cu medicii specialişti, recomandarea unor tratamente
profilactice, tratarea afecţiunilor intercurente, monitorizarea tratamentului
recomandat de către specialişti
- luarea în evidenţă în primul trimestru de sarcină (optim)
- controlul lunar din luna 3 până în luna 7
- controlul bilunar din luna 7 până în luna 9
- urmărirea lehuzei la ieşirea din maternitate şi la 4 săptămâni
- consiliere pre- şi post- testare HIV a femeii gravide
- depistarea sarcinilor cu risc
5. Controlul medical anual al copiilor de la 2 la 18 ani prin examene de bilanţ:
control clinic, depistarea unor factori de risc, evaluare paraclinică şi eventual
de specialitate
6. Controlul medical anual al asiguraţilor în vârstă de peste 18 ani :consultaţie
(anamneza, examen obiectiv, diagnostic); recomandare pentru examene
paraclinice de necesitate sau suspiciune; încadrarea într-o grupă de risc;
recomandări terapeutice profilactice; eventual solicitarea testării psihologice
7. Servicii de planificare familială:
- consiliere pe probleme de planificare familială
- prezentarea metodelor contraceptive
- indicarea unei metode contraceptive la persoanele fără risc
8. Imunizările conform programului naţional de vaccinări:
- BCG
-
-
Antihepatită B (AHB)
Împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive-DTPacelular
- Antipoliomielitică- VPI (vaccin inactivat)
- Antirujeolică – rubeolică-urliană – ROR
- Împotriva difteriei şi tetanosului la adulţi – dT
- Împotriva tetanosului – dT sau VTA
- Împotriva tetanosului la gravide – dT sau VTA
- Alte vacinări impuse de MSF (ex: campanii şcolare de vaccinare antirubeolică-
antirujeolică, vaccinare anti –HPV , vaccinare antigripală la populaţia cu risc,
etc)
9. Vaccinări suplimentare (anti haemophillus influenzae B, anti-pneumococică,
antivariceloasă, anti-hepatită A, anti-meningococică, anti –rotavirus, etc
10. Educaţie medico-sanitară şi consiliere pentru prevenirea şi combaterea
factorilor de risc şi consiliere antidrog. Promovarea sănătăţii în comunitate
11. Controale periodice pentru afecţiunile care necesită dispensarizare conform
normelor MSP şi recomadărilor specialiştilor, precum şi activităţi de prevenire
a complicaţiilor, recăderilor sau decompensărilor, conform unei programări
efectuate de medicul de familie
12. Epicriza de etapă (evaluare clinică, paraclinică şi de specialitate, revizuirea
tratamentului) pentru următoarele afecţiuni:
- ICC clasa III-IV NYHA – la intervale de 3 luni
- HTA + AVC – la intervale de 3 luni
- DZ II în tratament cu antidiabetice orale – la intervale de 6 luni
11. Supravegherea bolnavului de TBC nou descoperit de către MF şi confirmat de
către medicul specialist: supraveghere clinică, paraclinică, monitorizarea
tratamentului specific, monitorizarea efectelor secundare ale tratamentului,
reevaluare de specialitate
Servicii medicale curative:
1. Consultaţie (anamneză, examen obiectiv, diagnostic) în caz de boală (acută
sau cronică, infecţioasă sau neinfecţioasă) sau accident.
2. Manevre de mică chirurgie şi tratamente injectabile (intramusculare,
intravenoase)
3. Prescrierea de tratamente medicale şi regimuri igienico-dietetice (fie
tratamente iniţiate de MF, fie stabilite de medicul specialist)
4. Recomandarea pentru terapii alternative sau programe de recuperare fizică
5. Recomandarea de investigaţii paraclinice prin bilet de trimitere, pentru
stabilirea diagnosticului, completarea diagnosticului, evaluarea pacienţilor
cu boli cronice
6. Eliberarea de bilete de trimitere către alte specialităţi , fie în sistem
ambulatoriu, fie la spital pentru cazurile care depăşesc competenţa
medicului de familie
7. Luarea în evidenţă a bolnavului TBC confirmat de specialist, urmărirea şi
aplicarea tratamentului strict supravegheat, până la scoaterea din evidenţă
 (acolo unde nu este organizată reţea de pneumoftiziologie). În cazul în care
pacienţii refuză tratamentul sau controalele se va solicita ajutorul poliţiei şi
autorităţilor publice locale.
8. Monitorizarea pacienţilor care au fost internaţi şi au un program special de
tratament şi îngrijire
9. Asistenţa medicală la domiciliu pentru situaţiile în care medicul MF
consideră necesară această deplasare.
Servicii de urgenţă
a. Primul ajutor în stopul cardio-respirator: măsuri de resuscitare de bază (basic
life support)
b. Asistenţă medicală în urgenţe medico-chirurgicale, în limita competenţei
medicului MF: anamneză, examen clinic, tratament. Tratamentul efectuat la
cabinet se asigură cu medicamentele din trusa de urgenţă.
c. Trimitere, pentru cazurile care depăşesc competenţa MF, către medicul
specialist sau pentru internare în spital, după caz
Activităţi de suport:
 Eliberarea de acte medicale
- certificat de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă (prin
accident, boală acută sau cronică, graviditate şi lăuzie, îngrijirea copilului
bolnav)
- certificat de deces (inclusiv pentru persoanele care nu figurează pe listă)
- adeverinţe medicale pentru înscrierea copiilor în colectivităţi
- scutiri medicale pentru copiii bolnavi
- adeverinţe medicale solicitate de personalul sanitar pentru exercitarea
profesiei
- certificate medicale prenupţiale
- adeverinţe medicale privind starea starea de sănătate
- reţete, bilete de trimitere pentru investigaţii, bilete de trimitere pentru
consult de specialitate sau internare
B. ALTE ACTIVITĂŢI ÎN CADRUL CABINETULUI DE MF
 Efectuarea unor analize (determinare glicemie, colesterol, trigliceride, analiza
urinei)
 Efectuarea unor investigaţii (EKG, osilometrie, spirometrie, ecografie)
 Efectuarea unor tratamente (nebulizări)
 Completarea documentelor medicale: fişe de consultaţie, registre de
consultaţiee, registre de tratamente, registre de imunizări, registre de
evidenţă a gravidelor, registre de boli cronice, etc
 Verificarea şi completarea necesarului de materiale sanitare şi medicamente
pentru trusa de urgenţă
 Actualizarea bazei de date (lista de pacienţi)
 Întocmirea raportărilor specifice (ex: centralizatorul morbidităţii, imunizările
lunare efectuate, serviciile medicale decontate în sistemul de asigurări de
sănătate, etc)
 Pprogramarea pacienţilor pentru imunizări, examene de bilanţ, teste
screening, reţete pentru afecţiuni cronice, vizite la domiciliu, etc
 Efectuarea de studii clinice sau epidemiologice
 Evaluarea activităţii personalului angajat
C. ATRIBUŢIILE ASISTENTEI MEDICALE DE MF
a. Atribuţii la cabinet
- primirea pacienţilor şi verificarea datelor de identitate şi a documentelor
privind calitatea de asigurat
- înscrierea şi verificarea datelor pacienţilor (pacienţi nou înscrişi/veniţi prin
transfer)
- reactualizarea listei de pacienţi (intrări/ieşiri)
- primirea solicitărilor telefonice
- consemnarea comunicărilor telefonice primite din partea diferitelor foruri
medicale
- completarea în fişele de consultaţie a datelor de identificare ale pacienţilor
- păstrarea fişelor medicale
- completarea diverselor documente medicale (ex: registrul de consultaţie,
registrul de tratamente, registrul de evidenţă a gravidelor, registrul de
vaccinări, registrul de evidenţe speciale, registrul de boli contagioase, etc)
- eliberarea unor documente medicale (adeverinţe medicale, dovada de
vaccinare)
- actualizarea documentelor medicale
- alcătuirea raportărilor statistice periodice (ex: dare de seamă privind bolile
infecţioase şi parazitare, centralizatorul activităţii dispensarului,
centralizatorul de morbiditate, necesarul de vaccinuri, etc)
- transmiterea datelor privind raportările efectuate periodic către forurile
medicale (Autoritatea de Sănătate Publică, CJAS, Statistică)
- întocmirea listei cu materiale sanitare sau medicamente necesare pentru
aparatul de urgenţă
- preluarea vaccinurilor de la ASP în fiecare lună
- efectuarea programărilor pentru vaccinare, examene de bilanţ, reţete pentru
pacienţi cu boli cronice, consultaţii la cabinet, de comun acord cu medicul
- programarea consultaţiilor şi vizitelor la domiciliu, cu acordul medicului
- informarea pacienţilor privind programul de activitate, serviciile medicale
oferite de cabinetele de MF, drepturile şi obligaţiile pacienţilor, laboratoarele
şi farmaciile care au relaţie contractuală cu CJAS
- efectuarea tratamentelor injectabile curative şi preventive recomandate de
medicul de familie (sau de alţi medici, cu acordul medicului de familie), la
cabinet /domiciliul pacienţilor
- efectuarea unor manopere de mică chirurgie
- cunoaşterea tehnicilor de acordare a primului ajutor în urgenţe, inclusiv de
imobilizare a fracturilor, luxaţiilor sau entorselor
- monitorizarea principalilor parametrii: greutate, talie, perimetru cranian,
perimetru toracic, tensiunea arterială, puls, temperatură, pelvimetrie externă
la gravidele nulipare
- efectuarea educaţiei pentru sănătate, pe grupe de vârstă, pentru persoanele
sănătoase şi cu diferite afecţiuni (principii generale)
- dezinfectarea suprafeţelor de lucru, presterilizarea şi sterilizarea
instrumentarului medical
b. Atribuţii legate de activitate de teren
- efectuarea vizitelor periodice la domiciliul pacienţilor (programate sau la
solicitarea acestora)
- verificarea condiţiilor de viaţă şi locuit, a condiţiilor de igienă
- verificarea stării de sănătate a pacienţilor şi a evoluţiei bolnavilor cu afecţiuni
cronice (avertizarea medicului în cazul apariţiei semnelor de alarmă)
- identificarea şi supravegherea cazurilor sociale (familii dezorganizate şi
disfuncţionale, familii cu copii numeroşi şi posibilităţi materiale limitate,
familii cu persoane cu handicap fizic sau psihic, bătrâni singuri şi dependenţi
social, etc)
- efectuarea tratamentelor injectabile la domiciliu (recomandate de MF sau
specialişti)
- efectuarea toaletei plăgilor, a pansamentelor, a sondajului vezical, a clismei
evacuatorii
- supravegherea modului în care bolnavii cu tratamente cronice respectă planul
terapeutic şi recomandările igieno-dietetice
- acordarea sprijinului moral pacienţilor cu afecţiuni grave
- depistarea cazurile de boli contagioase şi anunţarea imediată a medicului
- efectuarea anchetei epidemiologice în cazul apariţiei unui focar de boli
transmisibile în familie
- efectuarea educaţiei sanitare de bază (norme de igienă)
- efectuarea triajului epidemiologic în colectivităţile de copii preşcolari (doar în
mediul rural)
- mobilizarea gravidelor pentru controalele medicale periodice
- înregistrarea gravidelor şi supravegherea lor pe durata sarcinii şi lehuziei:
monitorizarea unor parametrii specifici: greutate, talie, pelvimetrie externă,
temperatură, TA, puls, înălţimea fundului uterin (în cazul în care nu este
disponibilă o moaşă)
- depistarea condiţiilor de risc obstetrical (în cazul în care nu este disponibilă o
moaşă)
- efectuarea educaţiei gravidei privind regimul de viaţă şi muncă, igiena
perosnală, alimentaţia, creşterea nou-născutului şi sugarului (în cazul în care
nu este disponibilă o moaşă)
- asistarea naşterii (în cazul în care nu este disponibilă o moaşă, în mediul rural
izolat)
- mobilizarea părinţilor pentru prezentarea la vaccinare şi evaluări clinice
periodice
- supravegherea cazurilor problemă (copii prematuri, dismaturi, rahitici,
anemici, distrofici)
- urmărirea creşterii şi dezvoltării somato-psihice a copiilor 0-1 an şi 1-4 ani (în
cazul în care nu este disponibilă o asistentă de ocrotire)
c. Atribuţii legate de igienă:(se aplică atunci când nu este disponibilă a
asistentă de igienă şi nu există serviciu specializat, de regulă, în mediul
rural izolat)
- verificarea şi urmărirea condiţiilor igienico-sanitare în unităţile din teritoriu
- luarea de măsuri antiepidemice în cazul izbucnirii unor focare epidemice în
teritoriu (depistare surse, izolare surse, recomandări privind dezinfecţia
curentă şi terminală, supravegherea contacţilor şi eventual aplicarea de
măsuri profilactice- vaccinări sau chimioprofilaxie)
- verificarea factorilor de mediu (apă, sol, aer)
- efectuarea educaţiei sanitare în comunitate
- efectuarea testărilor biologice (IDR la tuberculină, recoltarea exudatelor nazo-
faringiene, a probelor de scaun pentru examen coproparazitologic şi
coprocultură) – în cazul micilor focare epidemice la nivel de colectivitate (în
special în colectivităţile de copii)
- depistarea bolilor transmisibile şi efectuarea anchetei epidemiologice
preliminarii şi definitive împreună cu medicul
- întocmirea dosarului de obiectiv (cuprinde denumirea obiectivului, planul
obiectivului, autorizaţia sanitară de funcţionare, evidenţa personalului
angajat, evidenţa controalelor medicale periodice, evidenţa controalelor la
angajare, evidenţa factorilor de risc ocupaţionali şi a personalului expus,
procese verbale privind condiţiile igienico-sanitare)
d. Alte sarcini de serviciu
- utilizarea computerului reprezintă un avantaj
- păstrarea confidenţialităţii informaţiilor legate de activitatea la cabinet şi
relaţia cu pacienţii
- respectarea programului de activitate
- eficientizarea activităţii printr-o bună organizare
- respectarea deontologiei profesionale
- însuşirea tehnicilor de bună comunicare în relaţia cu medicul şi pacienţii
- participarea la programele de educaţie profesională continuă
- îmbunătăţirea cunoştinţelor medicale specifice practicii de MF
 LP 3 DOCUMENTE MEDICALE UTILIZATE ÎN PRACTICA DE MF
 EVIDENŢELE PRIMARE:
1. tabele de catagrafie: se folosesc pentru înregistrarea pacienţilor care vor
beneficia de anumite servicii medicale (vaccinări, examene de bilanţ,
dispensarizarea bolilor cronice, examene screening): nume/prenume, CNP,
adresa/telefon
2. plan de activitate: cuprinde obiectivele principale ale activităţii ( asistenţa
persoanelor sănătoase, asistenţa persoanelor bolnave, prevenţia primară,
educaţia pentru sănătate, asistenţa comunitară, managementul practicii) şi
obiectivele specifice (ex: pentru activitatea preventivă: programarea vaccinărilor,
depistarea BTS ŞI TBC, examenele de bilanţ, supravegherea gravidelor şi
lehuzelor, etc)
3. fişa de consultaţie – copii/adulţi (inclusiv cu formularele pentru examenele
de bilanţ): document medical esenţial în practica zilnică a MF; cuprinde: date
privind unitatea medicală, numărul fişei medicale, date civile de identificare a d.
pacientului (nume, prenume, vârsta, sexul, data naşterii, situaţia civilă, adresa, 1.
telefonul, CNP, ocupaţia/profesia şi locul de muncă, categoria de asigurat,
drepturi speciale- handicap, legea 118, 189, 309, revoluţionar, veteran de război),
antecedentele heredo-colaterale, antecedentele personale fiziologice,
antecedentele personale patologice, condiţii de viaţă şi muncă, alergii declarate,
vaccinările, consultaţii –completare după modelul SOAP- date subiective-date
obiective-diagnostic-plan terapeutic şi de evaluare
4. registrul de consultaţie (se notează zilnic toate consultaţiile efectuate la
cabinet sau domiciliul pacienţilor): număr de ordine, data consultului, locul
consultului, nume/prenume pacient,CNP, vârsta, sexul, adresa, numărul fişei
medicale, diagnostic, bilete de trimitere, tratamente medicale, recomandări,
semnătura pacientului, semnătura medicului
5. registrul de tratamente (notarea tuturor tratamentelor injectabile efectuate
la cabinet sau domiciliu, curative sau preventive): număr de ordine, data,
nume/prenume pacient,CNP, vârsta, sexul, adresa, tratamentul efectuat (nume
medicament, forma farmaceutică, doză, mod de administrare)
6. registrul de imunizări (notarea persoanelor vaccinate conform programului
naţional de imunizări pe ani şi luni calendaristice): data naşterii, nume/prenume,
adresa, datele efectuării vaccinărilor
7. registrul de gravide (notarea tuturor gravidelor luate în evidenţă, a
consultaţiilor prenatale şi a celor postnatale): număr criteriu, data luării în
evidenţă, datele de identificare a gravidei, vârsta sarcinii la luarea în evidenţă, 2.
datele consultaţiilor prenatale pe luni de sarcină, date fiziologice- greutate, talie,
pelvimetrie, înălţime fund uterin, data ultimei menstruaţii, data perceperii
primelor mişcări active fetale, data probabilă a naşterii, patologie caracteristică
sarcinii, evoluţia greutăţii, a tensiunii arteriale, rezultatele examenului de urină,
grupul sanguin/Rh, rezultatul VDRL şi HIV, vitaminizări, data efectuării vaccinării e.
antitetanice, antecedente- nr sarcini, naşteri, avorturi, locul unde se recomandă 1.
naşterea, data şi locul naşterii, felul sarcinii, naşterii, lehuziei, date privind nou-
născutul, data scoaterii din evidenţă, data acordării concediului medical prenatal 2.
şi postnatal, datele efectuării controlului lehuzelor şi felul lehuziei
8. registrul de evidenţe speciale pentru adulţi şi copii (notarea cazurilor de boli
cronice pe aparate; la copii: în plus şi cazurile de rahitism carenţial comun,
anemii, malnutriţie, prematuritate, malformaţii congenitale, etc): nr ordine,
nume/prenume pacient, data naşterii, adresa, data luării în evidenţă,
diagnosticul, data efectuării controalelor periodice, data scoaterii din evidenţă 3.
 EVIDENŢE AUXILIARE:
a. Înscrisuri pe linia demografică :
1. certificat medical prenupţial (datele civile ale pacientului, rezultatul
examenului clinic, evaluarea neuropsihică, rezultatul VDRL şi MRF)
2. certificat medical constatator al naşterii (completat de MF dacă naşterea a
avut loc la domiciliu şi medicul MF a asistat naşterea; această situaţie poate fi
valabilă în zonele rurale izolate; în alte situaţii, certificatul este eliberat din
maternitatea unde a născut femeia)
3. certificat medical constator al decesului (se eliberează de către MF în situaţia
decesului pacienţilor cunoscuţi, înscrişi pe lista proprie, după 24 ore de la deces şi
după constatarea decesului; nu se eliberează de către MF în următoarele situaţii:
morţi subite, morţi violente, morţi suspecte, suicid, omucidere, deces în locuri 6.
publice, deces prin accidente de circulaţie, accident de submersie): date de
identificare decedat, data decesului, data înregistrării, locul decesului, numele şi
specialitatea medicului care constată decesul, cauzele decesului- se completează 8.
punctele a-b-c din secţiunea I şi secţiunea II.
b. Înscrisuri pe linia activităţii curente :
1. caiet pentru înregistrarea chemărilor medicului la domiciliul pacienţilor : data,
ora apelului, numele solicitantului, problema de sănătate, data şi ora programării10.
vizitei medicului
2. registrul de teren: consultaţiile efectuate la domiciliul pacienţilor (curative, 11.
profilactice, active sau pasive): data, ora, nume pacient, vârsta, adresa,
diagnostic, tratament
3. caiet pentru numerotarea fişelor de consultaţie: se numerotează toate fişele 14.
medicale ale pacienţilor înscrişi; cuprinde: nr de ordine(care este nr fişei),
nume/prenume pacient, CNP, adresa, telefonul
4. dosar cu activitatea personalului (fişa postului) : se notează sarcinile
personalului angajat
c. Înscrisuri pe linia morbidităţii:
1. carnet cu certificate de concediu medical: se eliberează persoanelor salariate f.
care nu pot frecventa locul de muncă datorită incapacităţii temporare de muncă-
ITM (motive ITM: boală acută, acutizarea/decompensarea unor boli cronice,
sarcină şi lehuzie, îngrijirea copilului bolnav până la 7 ani, urgenţe medico-
chirurgicale, traumatisme şi accidente, boli contagioase,etc); nr maxim de zile de
concediu acordate de către MF: 14 zile (excepţie: concediul prenatal şi de
maternitate)
2. tabel cu evidenţa certificatelor de concediu medical eliberate:
nr total de concedii medicale eliberate
nr total de zile de concedii medicale
indicatori de ITM: indice de frecvenţă=nr certificate/nr populaţiei x 100;
indice de gravitate=nr zile de concediu medical/nr populaţiei x 100; indice de
durată medie= nr zile de concediu medical/nr concedii medicale x 100
3. analiza morbidităţii prin ITM (centralizatorul morbidităţii din dispensarul
medical): cuprinde denumirea bolilor şi codificarea după OMS a acestora şi codul
1-999; se notează pentru fiecare grupă de vârstă numărul de afecţiuni întâlnite în
practică; centralizatorul se întocmeşte trimestrial
Înscrisuri pe linia sanitaro-antiepidemică:
registru de informări epidemiologice : circulare primite privind modul de
diagnostic şi supraveghere a unor boli contagioase apărute în comunitate
registru cu evidenţa bolilor infecţioase : nume/prenume pacient,data naşterii,
adresa, diagnostic, data luării în evidenţă, data scoaterii din evidenţă
registru cu evidenţa anginelor streptococice, a bolilor diareice acute, a plăgilor
tetanigene
caiet cu transmiterea cazurilor de IACRS, pneumonii, bronhopneumonii, gripă (în
sezonul rece) şi a cazurilor de boli diareice acute (în sezonul cald)
caiet cu evidenţa citirii cicatricilor BCG: luna calendaristică, nume/prenume copil,
data naşterii, vârsta copilului la citire, diametrul cicatricei vaccinale
caiet cu evidenţa sterilizării instrumentarului din dotare: data şi ora de sterilizare,
temperatura de sterilizare (>1800C), instrumentarul sterilizat, cine a efectuat
sterilizarea
fişa temperaturii din frigider
caiet cu programarea vaccinărilor: se notează în fiecare lună calendaristică copiii
născuţi şi luaţi în evidenţă, precum şi luna când se vor programa la vaccinările de 2
luni, 4 luni, 6 luni, 12 luni, 13 luni
registru cu evidenţa surselor de apă potabilă ( este valabil în mediul rural)
registru cu evidenţa pacienţilor care au călătorit în zone endemice : nume/prenume,
data ieşirii, dat intrării, locul deplasării, vaccinări, testări biologice
dosarul cu obiective (planul obiectivului, autorizaţia sanitară de funcţionare,
tabelul angajaţilor, evidenţa controalelor medicale periodice, evidenţa angajaţilor
expuşi noxelor profesionale, procese verbale de constatare a condiţiilor igienico-
sanitare, procese verbale de constatare a contravenţiei): nu se mai foloseşte în
practica de MF, decât în mediul rural izolat.
Alte documente:
reţetar (formulare speciale în regim compensat şi gratuit, reţete cu timbru
sec-psihotrope şi stupefiante, reţete simple)
bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice : sunt formulare tipizate în 3
exemplare; două exemplare se înmânează pacientului; cuprind date privind casa
de asigurări unde plăteşte pacientul, unitatea medicală, nivel de prioritate; date
pacient (nume/prenume, CNP, tip de asigurat), tipul de pachet de servicii;
diagnosticul clinic, codul de diagnostic; tipurile de investigaţii recomandate, data
eliberării biletului, semnătura medicului şi codul de parafă
bilete de trimitere pentru consult de specialitate/internare : casa de asigurări,
unitatea medicală, nume/prenume pacient, CNP, adresa, diagnosticul clinic,
motivul trimiterii, analize sau investigaţii sau tratamente recomandate anterior
4. avize epidemiologice/dovezi de vaccinare : avizele epidemiologice sunt valabile
24 de ore, sunt necesare la intrarea copilului preşcolar în colectivitate; pentru
elevii de clasa I sunt necesare doar dovezile de vaccinare; dovezile de vaccinare
mai pot fi solicitate pentru: plecarea în străinătate, înscrierea la
liceu/facultate/şcoală postliceală/concursuri, angajare
5. adeverinţe medicale: scutirea absenţelor pe motiv de boală, apt/inapt
educaţie fizică, dosar şomaj, încadrare în categorii de persoane cu handicap,
înscriere la şcoală/liceu/facultate, plecare în străinătate, susţinerea examenelor,
angajare, evidenţă boli cronice etc
carnete de sănătate (adulţi şi copii) : diagnostice şi tratamente
7. carnete de vaccinări: datele când s-au efectuat vaccinările obligatorii şi
suplimentare
opis 0-1 an (evidenţa nou-născuţilor şi sugarilor): pe luni calendaristice sunt
notaţi nou-născuţii (nume/prenume, adresa, data naşterii, telefon)
9. registru cu evidenţa consultaţiilor: nr consultaţii zilnice la cabinet şi domiciliu,
0-1 an şi peste 1an
registru cu evidenţa consumului medicamentelor din trusa de urgenţă : data,
nume pacient, medicament administrat- doză, stoc
registru cu evidenţa medicamentelor cu timbru sec
12. caiet de note telefonice
13. caiet cu evidenţa deplasărilor în teren (cadre medii)
caiet de sugestii
15. dosar cu corespondenţa purtată
16. condica de prezenţă
17. registru de investigaţii paraclinice efectuate la cabine t (de exemplu: testări
glicemie, colesterol, trigliceride, EKG, etc)
18. fişe anchetă epidemiologică a cazului/focarului de boală transmisibilă
Raportări statistice:
 -
1. Raportarea activităţii curente (centralizatorul de activitate medicală pentru repartizare pe variabile: rasă/etnie, sex, grupe de vârstă, nivel
servicii medicale): lunar/trimestrial; total consultaţii, consultaţii pe grupe de educaţional, situaţie profesională, nivel socio-economic, religie, structura şi
vârstă, consultaţii la cabinet / domiciliu, număr tratamente efectuate, număr funcţionalitatea familiei
gravide luate în evidenţă şi aflate în evidenţă, număr de vaccinări; se raportează - factori de risc existenţi
la Statistică 2. culegerea datelor referitoare la starea de sănătate a populaţiei, utilizându-se
2. Centralizatorul morbidităţii din dispensarul medical : se raportează la următoarele surse de informaţie:
Statistică, trimestrial, toate noile cazuri de îmbolnăvire, pe grupe de vârstă -
baza de date a cabinetelor de medicina familiei: fişe de consultaţie,
3. Raportarea vaccinărilor efectuate: lunar; se raportează la ASP: număr registre de consultaţie, registru de boli cronice, registru de evidenţă a gravidelor,
vaccinări efectuate (DTP, VPI, AHB, ROR, dT, VTA), stoc vaccinuri (DTP, dT, AHB), registrul de teren, centralizatorul activităţii medicale, certificatele de concediu
necesar de vaccinuri şi seringi pentru luna următoare medical, certificatele de deces, certificatele de naştere
-
4. Raportări epidemiologice (morbiditate, mortalitate, incidenţă, prevalenţă, baza de date a serviciului de statistică- ASP
tabel bolnavi cronici- noi cazuri luate în evidenţă); se raportează la Statistică,3. calcularea indicatorilor de apreciere a stării de sănătate :
trimestrial a. indicatori demografici
b. indicatori de morbiditate
5. Raportarea bolilor diareice acute în sezonul cald: se raportează telefonic, c. indicatori de dezvoltare
săptămânal la ASP a. INDICATORII DEMOGRAFICI:
6. Raportarea bolilor respiratorii acute în sezonul rece (gripe, IACRS, pneumonii/ indice de natalitate: nr. NN vii / nr populaţie x 1000
bronhopneumonii): se raportează telefonic, săptămânal la ASP (număr total  rata fertilităţii: nr NN vii / nr persoane sex feminin 15-49 ani x 1000
cazuri, raportarea cazurilor pe grupe de vârstă, recoltări pentru gripă,total  fertilitatea pe grupe de vârste: nr NN vii din mame de vârsta „y”/ nr femei de
consultaţii la cabinet şi domiciliu, concedii medicale eliberate) vârsta „y” x 1000
 indice de nupţialitate: nr căsătorii/nr populaţie x 1000
7. Raportarea examenelor de bilanţ 0-18 luni , 2-18 ani, peste 18 ani: lunar; se  indice de divorţialitate: nr divorţuri/nr populaţie x 1000
raportează la CJAS  indice de fecunditate: nr sarcini/nr populaţie feminină 15-49 ani x 1000
8. Raportarea gravidelor şi lehuzelor: lunar; se raportează la CJAS  indice de avorturi: nr avorturi/nr NN vii x 1000
 indice de mortalitate generală: nr decese/nr populaţie x 1000
9. Raportarea persoanelor imunizate: lunar; se raportează la CJAS
 indice de mortalitate specifică pe grupe de vârstă: nr decese la grupa de
10. Raportarea altor servicii: epicriza de etapă pentru pacienţi cu: DZ II, vârstă „y”/nr populaţie de vârstă „y” x 1000
HTAE+AVC, ICC clasa III/IV NYHA: lunar; se raportează la CJAS  indice de mortalitate specifică pe sexe: nr decese la sexul „y”/nr populaţie de
sex „y” x 1000
11. Raportarea cazurilor de TBC, după confirmarea de către medicul specialist:
 indice de mortalitate pe cauze de deces: nr decese de cauză „y”/ nr populaţie
lunar; se raportează la CJAS
x 100000
12. Punctajul serviciilor medicale : lunar; se raportează la CJAS  indice de letalitate pe vârste: nr decese la grupa de vârstă „y”/nr total decese
13. Mişcarea lunară a pacienţilor (intrări, ieşiri): lunar la CJAS x 100
 indice de letalitate pe sexe: nr decese la sexul „y”/nr total decese x 100
14. Situaţia reţetelor eliberate (total, total pentru boli cronice, total în primele 15  indice de fatalitate: nr decese prin cauza „y”/nr bolnavi de cauză „y” x 100
zile ale lunii): lunar; se raportează la CJAS  indice de mortalitate infantilă: nr decese 0-1 ani/nr NN vii x 1000
15. Situaţia consultaţiilor efectuate de MF şi a trimiterilor către asistenţa  indice de mortalitate infantilă precoce: nr decese 0-7 zile/nr NN vii x 1000
secundară/terţiară: nr total consultaţii, nr bilete trimitere în ambulatoriu, nr  indice de mortalitate infantilă neonatală: nr decese 0-28 zile/nr NN vii x 1000
trimiteri investigaţii paraclinice, nr bilete internare, nr scrisori medicale primite  indice de mortalitate infantilă postneonatală: nr decese 1 lună-1 an/nr NN vii
din ambulatoriul de specialitate/spital: trimestrial; se raportează la CJAS x 1000
 indice de mortalitate perinatală: (nr decese 0-7 zile + nr NN morţi)/nr NN vii x
16. Raportarea evenimentelor deosebite (îmbolnăviri în masă, accidente 1000
colective, catastrofe naturale, etc): imediat, telefonic la ASP  mortinatalitatea: nr NN morţi/(nr NN vii + nr NN morţi) x 1000
LP 4 EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A UNEI COMUNITĂŢI  sporul populaţiei: natalitate – mortalitate
 Metode de evaluare a stării de sănătate individuale: Mortalitatea infantilă precoce este determinată mai ales de leziuni
a. chestionare de sănătate: au drept scop depistarea unor factori de risc obstetricale şi malformaţii congenitale.
pentru afecţiuni cu incidenţă crescută în populaţie (exemple: pentru HTA- vârsta, Mortalitatea infantilă neonatală este determinată de leziuni
sexul, AHC pozitive pentru boli cardiovasculare, sedentarism, fumat, alimentaţia obstetricale, malformaţii congenitale, boli ale aparatului respirator,
dezechilibrată, obezitate, exces de sare în alimentaţie, dislipidemii, prezenţa DZ, prematuritate.
etc; pentru DZ 2- vârsta > 45 ani, obezitatea în special de tip abdominal, rude de Mortalitatea infantilă postneonatală este determinată de boli
gradul I cu DZ, HTA, boli cardiovasculare existente, dislipidemii, sedentarism, infecţioase, boli ale aparatului respirator, boli digestive, malformaţii congenitale.
sindromul ovarului polichistic, istoric de glicemie a jeun modificată sau scăderea Acest indicator este influenţat de calitatea serviciilor medicale.
toleranţei la glucoză sau diabet gestaţional sau naştere de făt macrosom; pentru Mortalitatea infantilă poate fi influenţată de o serie de factori de risc
obezitate: alimentaţia dezechilibrată, cu exces de fast-food, dulciuri, grăsimi endogeni: vârsta mamei, dezvoltarea fizică a mamei, sănătatea mamei, rangul
nesaturate, orar neregulat al meselor, sedentarism, factori psihologici- stresul, copilului, boli genetice, boli infecţioase ale mamei, factori obstetricali,
depresia, factori genetici; pentru neoplasm de col uterin: infecţia cu HPV, prematuritatea copilului, precum şi de factori de risc exogeni: factori fizici (frigul,
comportament sexual, leziuni precanceroase la nivelul colului, antecedente căldura excesivă, radiaţiile), chimici (poluare, intoxicaţii), factori biologici (infecţii
familiale de neoplazii genitor-mamare, etc) virale, bacteriene, parazitare), alimentaţie necorespunzătoare, îngrijire
b. examene de bilanţ clinic defectuoasă, nivel socio-economic precar.
 examenul clinic obiectiv pe aparate şi sisteme Mortalitatea după cauze medicale este puternic influenţată de structura
 evaluarea parametrilor antropometrici (greutate, talie, PC, PT, IP, IS, IN, demografică a populaţiei şi de nivelul de dezvoltare economică a societăţii
IMC, circumferinţa abdominală, dentiţie) respective, descriindu-se trei tipuri de mortalitate după cauze medicale:
 evaluarea parametrilor funcţionali (puls, TA, respiraţie, temperatură, mortalitate caracteristică ţărilor dezvoltate: dominată de boli cardiovasculare,
rezistenţa la infecţii, toleranţa digestivă) cancer, accidente
 evaluarea dezvoltării neuropsihomotorii şi a statusului mental mortalitate caracteristică ţărilor slab dezvoltate: dominată de boli infecţioase,
 evaluarea reactivităţii imunologice (ex. IDR la tuberculină ) parazitare, boli acute ale aparatului respirator şi digestiv
c. examene paraclinice raportate la vârstă (hemoleucograma, glicemia, mortalitate caracteristică ţărilor în curs de dezvoltare: dominată de boli
lipide totale, colesterol total, HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride, uree, cardiovasculare, cancer, boli infecţioase
creatinină, TGO, TGP, calcemie, sideremie, VDRL, examen de urină, exudat b. INDICATORII DE MORBIDITATE:
nazofaringian, examen coproparazitologic, examen coprocultură, examen  incidenţa: nr cazuri noi de boală/nr populaţie studiată x 100
Papanicolau, examen secreţie vaginală, ECG, MRF, mamografie)  incidenţa pe cauze „y”: nr cazuri noi de boală „y”/nr populaţie studiată x
d. examene de specialitate (examen oftalmogic, examen ORL, examen 100.000
psihologic, examen ginecologic, examen endocrinologic, etc)  incidenţa pe sexe: nr cazuri noi de boală la sexul…./nr populaţie de sex …. x
 Metode de evaluare a stării de sănătate a comunităţii : 1000
În evaluarea stării de sănătate a unei comunităţi vor fi parcurşi următorii ponderea cazurilor noi de boală „y”: nr cazuri noi de boală „y”/nr cazuri noi
paşi: de boală x 100
1. cunoaşterea comunităţii care urmează să fie evaluată:  prevalenţa: nr cazuri noi+vechi de boală/nr populaţie studiată x 100
-  indice de dispensarizare: nr cazuri boli dispensarizate/nr populaţie studiată x
număr şi densitatea populaţiei / km2
100
 indici de morbiditate prin incapacitate temporară de muncă:
indice de frecvenţă: nr concedii medicale/nr persoane active x 100
indice de gravitate: nr total de zile de concediu medical/nr persoane active x 100
-
indice de durată medie: nr total de zile de concediu medical/nr concedii -
medicale x 100
 indice de invaliditate: nr cazuri de incapacitate definitivă de muncă/nr
persoane active x 100
(invaliditate: incapacitate de muncă de peste 180 de zile în ultimele 12 luni)
 reactualizare: nr boli la începutul anului + nr cazuri noi – nr cazuri vindecate 
sau decedate = nr cazuri la sfârşitul anului
Incidenţa este un indicator mai bun pentru bolile acute, iar prevalenţa 
este un indicator mai bun pentru bolile cronice.
Creşterea incidenţei unor boli poate influenţa decizia de diagnostic,
deoarece atunci când se suspectează un diagnostic, trebuie să se ia în calcul mai 
întâi bolile mai frecvente în comunitate şi apoi cele mai rare.
Rolul cel mai important al medicului este de a sesiza problema de
sănătate, de a atrage atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă problema
respectivă pentru populaţie şi de a desfăşura un program educaţional susţinut. 
c. INDICATORI DE DEZVOLTARE:
 dezvoltare fizică pe grupe de vârstă şi sexe:
-
greutate,
- 
talie,
-
perimetrul cranian,
- complicaţii, handicap şi deces
perimetrul toracic,
-
indicele ponderal (Gactuală/Gideală vârstei)- normal 0.9-1.1 (sugar)
-
indicele statural (Lactuală/Lideală vârstei)- normal 1 (sugar)
-
indicele nutriţional (Gactuală/Gideală lungimii pentru vârstă)- normal 1
(sugar)
pliul cutanat abdominal la copil 1-3 cm
-
indicele de masă corporală (G(kg)/T2(m) = 20-25),
-
circumferinţa abdominală (pentru Europa: normal CA≤ 80 cm la femei şi
CA≤ 94 cm la bărbaţi)
dezvoltarea neuropsihomotorie
 testare psihologică (în special la prepuberi şi adolescenţi)
evaluarea statusului mintal (atunci când se suspicionează un debut de
demenţă)
 performanţe intelectuale
integrare socială în familie şi comunitate
Evaluarea stării de sănătate a individului şi comunităţii este importantă
pentru practica medicală deoarece:
permite cunoaşterea caracteristicilor epidemiologice şi de morbiditate la nivel
local, regional şi naţional
 permite alocarea de resurse pentru îmbunătăţirea practicii medicale în toate
domeniile de activitate, dar mai ales la nivel de asistenţă primară
permite elaborarea unor programe locale, regionale şi naţionale de sănătate,
în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate în viitor şi pentru prevenirea apariţiei
în continuare în populaţie a unor afecţiuni cu risc crescut de cronicizare,
 LP 5 VACCINĂRI. PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI. VACCINĂRI SUPLIMENTARE
PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI ÎN PERIOADA 01.10.1995 – 30.11.2008
Vârsta Vaccin Cale de administrare Doză Observaţii
AHB IM (la naştere) 0,5 ml
Nou-născut La spital
BCG ID (la 3 zile) 0,1 ml
DTP IM 0,5 ml
2 luni AHB IM 0,5 ml La MF
VPO PO 2 pic
DTP IM 0,5 ml
4 luni La MF
VPO PO 2 pic
DTP IM 0,5 ml
6 luni
AHB IM 0,5 ml La MF
(verificare cicatrice BCG)
VPO PO 2 pic
12 luni Rapel 1 DTP IM 0,5 ml La MF
Rapel 1 VPO PO 2 pic
13-15 luni ROR SC 0,5 ml La MF
30-35 luni Rapel 2 DTP IM 0,5 ml La MF
> 3 ani (dacă nu s-a putut vaccina Rapel 2 DT IM 0,5 ml La MF
până la 35 luni)
7 ani (clasa I) DT IM 0,5 ml La şcoală
ROR SC 0,5 ml
9 ani (clasa a III-a) VPO PO 2 pic La şcoală
AHB (3 doze) IM 0,5 ml
14 ani (clasa a VIII-a) DT IM 0,5 ml La şcoală
ARUB (doar fetele) SC 0,5 ml
BCG (dacă IDR /ppd negativ) – se ID 0,1 ml
face în zonele unde există cazuri
frecvente de TBC
18 ani (clasa a XII-a) AHB (3 doze) IM 1 ml La şcoală
Gravide 7 luni 1/2 VTA sau dT – 1 doză IM 0,5 ml La MF
(cu antecedente vaccinale corecte
şi complete)
Gravide 7 luni1/2 VTA sau dT (2 doze la interval de 4 IM 0,5 ml La MF
(nevaccinate sau cu antecedente săptămâni)
vaccinale necunoscute sau
incomplete)
Fostele gravide Rapel 1 VTA sau dT (la 1 an de IM 0,5 ml La MF
la doza 2)

Fostele gravide Rapel 2 VTA sau dT (la 5 ani de IM 0,5 ml La MF

la rapelul 1)
Studenţi/elevi anul I – facultăţi de AHB IM 0,5 ml La şcoală
medicină, stomatologie, şcoli
postliceale sanitare
Adulţi 24 ani dT IM 0,5 ML La MF (dar
cumpărat de
către pacient)
PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI ÎNCEPÂND CU 01.12.2008
Vârsta Vaccin Cale de administrare Doză Observaţii
AHB IM (la naştere) 0,5 ml
Nou-născut La spital
BCG ID (la 3 zile) 0,1 ml
DTPacelular IM 0,5 ml
AHB IM 0,5 ml
2 luni La MF
VPI IM Încorporat
cu DTPa
DTPacelular IM 0,5 ml
4 luni VPI IM Încorporat La MF
cu DTPa
DTPacelular IM 0,5 ml
6 luni AHB IM 0,5 ml
La MF
VPI IM Încorporat
cu DTPa
12 luni Rapel 1 DTPacelular IM 0,5 ml La MF
Rapel 1 VPI IM Încorporat
cu DTPa
13 luni ROR SC 0,5 ml La MF
4 ani Rapel 2 DTPacelular IM 0,5 ml La MF
7 ani (clasa I) ROR SC 0,5 ml La şcoală
9 ani (clasa a III-a) VPO PO 2 pic La şcoală
HPV x 3 doze IM 0,5 ml
14 ani (clasa a VIII-a) dT IM 0,5 ml La şcoală
ARUB (doar fetele) SC 0,5 ml
18 ani (clasa a XII-a) ? AHB (3 doze) IM 1 ml La şcoală
Gravide 7 luni 1/2 VTA sau dT – 1 doză IM 0,5 ml La MF
(cu antecedente vaccinale corecte şi
complete)
 Gravide 7 luni1/2 VTA sau dT (2 doze la interval de 4 IM 0,5 ml La MF
(nevaccinate sau cu antecedente săptămâni)
vaccinale necunoscute sau
incomplete)
Fostele gravide Rapel 1 VTA sau dT (la 1 an de la IM 0,5 ml La MF
doza 2)

Fostele gravide Rapel 2 VTA sau dT (la 5 ani de IM 0,5 ml La MF

la rapelul 1)
Studenţi/elevi anul I – facultăţi de AHB IM 0,5 ml La şcoală
medicină, stomatologie, şcoli
postliceale sanitare ?
Adulţi 24 ani dT IM 0,5 ML La MF (dar
şi ulterior din 10 în 10 ani cumpărat de
către pacient)

Vaccinurile din schema PNI – noţiuni practice elementare:

 Anti-hepatită B (AHB) – Engerix sau Euvax: obţinut prin recombinare genetică pe drojdie de bere
- soluţia pediatrică: 0,5 ml = 10μg Ag HBS (pentru copii ≤15 ani)
- soluţia adult: 1 ml = 20 μg Ag HBS (pentru persoane > 15 ani)
- se administrează conform PNI
- în afara PNI se poate administra după următoarele scheme: standard – 0-1-6- luni şi accelerată – 0-1-2-12 luni de la prima inoculare
- indicaţii: copii (PNI), orice persoană care doreşte, personal medico-sanitar şi de îngrijire, persoane cu afecţiuni hepatice, utilizatori de droguri, homosexualii, etc
- se găseşte sub formele: Engerix (AHB), Euvax (AHB), TRIX (DTPa+AHB), INFANRIX HEXA (DTPa+VPI+AHB+HIb), asociat cu
- vaccin anti-hepatită A (TWINRIX ADULT) dă IDR la tuberculină fals negativ
- cale de administrare: injectabil IM, faţa antero-laterală a coapsei la sugar şi nu se vaccinează 6 săptămâni persoanele care au primit Ig sau derivate din
copilul mic şi în deltoid la copilul mare şi adult sânge (se inactivează vaccinul)
 DTPacelular după vaccin nu se administrează Ig 2 săptămâni (se inactivează vaccinul)
- conţinut soluţie: anatoxina difterică purificată, anatoxina tetanică administrare: SC sau IM în regiunea deltoidiană
purificată, suspensie de Bordetella pertussis inactivată; vaccinul este acelular după reconstituire soluţia de vaccin este stabilă 6 ore, după care devine
- se administrează conform PNI inutilizabilă
- cale de administrare: injectabil IM, faţa antero-laterală a coapsei la sugar şi Anti-rubeolic (ARUB):
copilul mic şi în deltoid la copilul mare şi adult pulbere liofilizată cu solvent propriu pentru reconstituire; conţine virus
- se găseşte sub formele: DTPacelular, asociat cu VPI (TETRACOQ), asociat cu rubeolic viu atenuat (Wistar) preparat pe diploide umane
AHB (TRIX), asociat cu AHB+VPI+HIb (INFANRIX HEXA), asociat cu VPI + HIb indicaţii: în cadrul PNI; special- la femei seronegative, nevaccinate, cu 3 luni
(PENTAXIM) minim înainte de perioada de procreere
 VPI se contraindică în sarcină
- conţine cele 3 tipuri de virus polio inactivate dă IDR la tuberculină fals negativ
- realizează imunitate sangiună (anticorpi), dar nu şi la nivel local (intestinal) nu se vaccinează 6 săptămâni persoanele care au primit Ig sau derivate din
- este termostabil sânge (se inactivează vaccinul)
- este mult mai scump decât VPO după vaccin nu se administrează Ig 2 săptămâni (se inactivează vaccinul)
- se găseşte în combinaţie cu DTPa +AHB +Hib (INFANTIX HEXA), cu DTP+Hib administrare: SC sau IM în regiunea deltoidiană
(PENTAXIM sau INFANRIX PENTA), cu DTPa (TETRACOQ) după reconstituire soluţia de vaccin este stabilă 6 ore, după care devine
 VPO inutilizabilă
- conţinut soluţie: vaccin poliomielitic oral trivalent conţinând 3 tulpini de  BCG
virus polio (1,2,3) viu atenuat suspensie de bacili tuberculoşi vii de tip bovin, atenuaţi, proveniţi din
- culoare soluţie: roz-portocalie tulpina originară (Calmette-Guerin); se găseşte sub formă de liofilizat cu solvent
- este termolabil (deci trebuie păstrat la rece- la frigider, inclusiv pe timpul propriu
transportului) vaccinul este stabil 1 oră după reconstituire
- după deschiderea flaconului, vaccinul este valabil 24 ore, cu condiţia dacă copilul este vaccinat ROR, după 4-6 săptămâni poate primi vaccin BCG
păstrării la frigider  Vaccinul pentru profilaxia cancerului de col uterin (Silgard, Cervarix)
- după vaccinare se contraindică tratamentul injectabil IM sau SC, vaccin recombinant tetravalent pentru papilomavirus uman tipurile 6, 11,
traumatisme musculare pentru 30 de zile, pentru a se preveni apariţia paraliziei 16, 18 (SILGARD)
poliomielitice postvaccinale vaccin recombinant pentru papilomavirus uman tipurile 16, 18 (CERVARIX)
- vaccinul oral determină imunizare locală la nivel intestinal şi sanguină indicaţii: profilaxia leziunilor precanceroase cervicale de grad înalt, CIN 2 şi
(anticorpi) 3 şi a cancerului de col uterin; se recomandă pentru fete şi femei 10-25 ani (de
- indicaţii: copii de 9 ani, în campanii şcolare preferat înaintea începerii vieţii sexuale)
- administrare: oral, 2 picături administrare injectabilă IM , în deltoid, doza 0,5ml, 3 doze (0-1-6 luni)
 dT (adult) CONTRAINDICAŢII LE VACCINĂRII
- conţinut soluţie: anatoxina difterică purificată în doză mică (1/10 din doza a. absolute:
de copil), anatoxina tetanică purificată
şoc anafilactic la o administrare anterioară sau la unul din componentele
- indicaţii: copii de 14 ani, în campanii şcolare, rapel antitetanic la adult (24
vaccinului (ou, drojdie de bere, stabilizatori, neomicină)
ani), vaccinarea gravidelor, profilaxia plăgilor cu potenţial tetanigen
vaccinurile vii nu se administrează la gravide şi la persoanele
- administrare. IM, în deltoid
imunocompromise
 VTA
- conţinut soluţie: anatoxina tetanică purificată şi adsorbită, b. temporare (cazurile respective se vor reporta luna următoare):
- administrare. IM, în deltoid febră
- indicaţii: rapel antitetanic la adult (24 ani), vaccinarea gravidelor, profilaxia boli acute cu/fără febră
plăgilor cu potenţial tetanigen boală contagioasă în evoluţie
 ROR (TRIMOVAX, PRIORIX): c. false:
- pulbere liofilizată cu solvent propriu pentru reconstituire; conţine virus
tratament antimicrobian curent
rujeolic viu supraatenuat (Schwarz), virus rubeolic viu atenuat (Wistar) şi virus
convalescent boală contagioasă
urlian viu atenuat (Urabe sau Jeryl Lynn)
nou-născut prematur
- se prepară pe ou embrionat de găină; de aceea nu se administrează la
diaree
persoanele cu alergie dovedită la proteina din ou
contacţii bolilor contagioase
- indicaţii: în cadrul PNI; se poate face şi la persoane care au avut una sau
febră uşoară/moderată după o administrare anterioară
două din bolile contagioase (rujeolă, rubeolă, parotidită epidemică); special-la
reacţii locale uşoare/moderate după o administrare anterioară
femei seronegative, nevaccinate, cu 3 luni minim înainte de perioada de
alăptarea
procreere
antecedente heredocolaterale de convulsii sau moarte subită
- se contraindică în sarcină
REACŢII ADVERSE POSTVACCINALE ÎNTÂLNITE ÎN PRACTICĂ
- febră: 1-2 zile după vaccinare
- artralgii
- mialgii
- tulburări digestive
- cefalee
- rash (după 5-7 zile de la administrarea ROR, ARUJ, ARUB)
- catar oculo-nazal
- adenopatii (după 5-7 zile de la administrarea ROR, ARUJ, ARUB)
- reacţie parotidiană, orhită (după ROR)
- reacţii locale: semne de inflamaţie (rubor-tumor-calor-dolor)
Reacţii adverse postvaccinale indezirabile (se raportează în 24 ore de la
apariţie la ASP)
- limfadenita după BCG
- abces la locul inoculării
- cazuri de deces legate de vaccinare
- cazuri de spitalizare legate de vaccinare
- eritem/tumefacţie locală (>3 zile)
- paralizie flască acută la 4-30 zile după VPO
- sd Guillain-Barre
- encefalopatie în 72 ore de la vaccinare
- meningita
- convulsii febrile/afebrile
- reacţii alergiece (rash, wheezing, edem al feţei)
- reacţie anafilactoidă
- artralgii > 10 zile
- plâns persistent
- septicemie
- şoc toxico-septic în câteva ore de la vaccinare
ALTE VACCINĂRI
a. Vaccin anti-hepatită A (HAVRIX , AVAXIM):
- conţinut soluţie: virus hepatitic A inactivat, adsorbit, cultivat pe diploide 
umane
- se găseşte sub formă monovalentă (HAVRIX adult sau junior , AVAXIM) sau
în asociere cu vaccinul anti-hepatită B (TWINRIX ADULT)
- doza pediatrică: 0,5 ml (1-18 ani); doza adult: 1 ml (> 18 ani); IM în deltoid
- schemă: imediat după expunere: 1 doză; pentru o protecţie de durată: 2
doze la interval de 6-12 luni; durata protecţiei: 5 ani
- indicaţii:
 persoane care lucrează sau călătoresc în zone endemice: 1 doză se face cu 4
săptămâni înainte de plecare; dacă persoana pleacă într-un interval mai mic de
4 săptămâni se administrează 1 doză vaccin + 1 doză de Ig specifice
 copii din comunităţi în care există o incidenţă crescută a hepatitei A
 persoane cu boli hepatice cronice sau care au beneficiat de transplant
hepatic
 persoane cu tulburări de coagulare (hemofilici)
 persoane la risc: homosexuali, utilizatorii de droguri, personal care lucrează
la manipularea alimentelor
 personalul medico-sanitar şi de îngrijire
 situaţii epidemiologice aparte: epidemii, inundaţii, cutremure, etc
b. Vaccin antigripal (AG) (IC, Vaxigrip, Influvac, Fluarix)
- conţinut soluţie: vaccin gripal trivalent purificat, inactivat, splitat, preparat
pe ou embrionat de găină
- 1 doză (0,5 ml): 15 μg HA de virus A-like / H3N2 + 15 μg HA de virus A-like /
H1N1 + 15 μg HA de virus B-like
- administrare: IM, în regiunea deltoidiană (la copii sub 1 an: în regiunea
antero-laterală a coapsei)
- schemă:
 copii 6 luni-3 ani nevaccinaţi anterior: 2 doze a 0,25 ml la interval de 4
săptămâni
 copii 6 luni-3 ani vaccinaţi anterior: 1 doză a 0,25 ml
 copii 3 – 8 ani nevaccinaţi anterior: 2 doze a 0,5 ml la interval de 4
săptămâni
 copii 3 – 8 ani vaccinaţi anterior: 1 doză a 0,5 ml
 persoane > 9 ani, indiferent de antecedentele vaccinale: 1 doză a 0,5 ml
- indicaţii:
a. persoane cu risc crescut la complicaţii datorate gripei:
 persoane > 65 ani
 persoane instituţionalizate
 persoane cu boli cronice respiratorii, cardiovasculare, astm bronşic, renale,
diabet zaharat, anemii şi hemoglobinopatii, imunosupresie (inclusiv
medicamentoasă), copii < 18 ani care iau tratament cu aspirină
b. persoane care pot transmite gripa persoanelor cu risc crescut
 pesonal medico-sanitar şi auxiliar
 personal din instituţii de ocrotire, instituţii de boli cronice
 membrii familiilor persoanelor cu risc crescut
c. alte grupe:
 vameşi, pompieri, poliţişti, jandarmi, militari
 elevi/studenţi care locuiesc în cămine
 persoane care călătoresc în străinătate în sezoanele epidemice
vaccinarea este anuală, compoziţia vaccinului fiind diferită de la an la an
perioada de vaccinare: 1 octombrie-31 decembrie (pentru ţările din
emisfera nordică) şi 1 aprilie-30 septembrie (pentru ţările din emisfera sudică)
se contraindică la persoanele alergice la ou
c. Vaccinul anti-haemophilus influenzae B
administrare IM-regiunea deltoidiană la copiii mari sau faţa antero-laterală
a coapsei la sugari
se poate administra copiilor odată cu vaccinurile de la 2 luni-4 luni-6 luni-12
luni
pentru copiii 1-5 ani: este suficientă 1 doză
doza: 0,5 ml
se găseşte monovalent(Act-Hib, HIBERIX) sau în combinaţie cu vaccinurile
DTP+VPI (PENTAXIM, INFANRIX PENTA) sau cu DTP+VPI+AHB (INFANRIX HEXA)
d. Vaccin antipneumococic (Pneumo 23, Prevenar)
 Pneumo 23 conţine polizaharide capsulare purificate de Streptococcus
pneumoniae, cu 23 de serotipuri
se administrează IM, în deltoid
indicaţii Pneumo 23: vârstnici > 65 ani, persoane cu boli cronice (boli
respiratorii, cardiovasculare, diabet zaharat, ciroza, alcoolism), persoanele
splenectomizate, persoane instituţionalizate, persoane cu imunodeficienţe
(limfoame, neoplazii, mielom multiplu, sindrom nefrotic, boala Hodgkin,
insuficienţa renală cronică, transplant de organe, imunodeficienţe generate de
chimioterapie sau tratamente cu doze mari de cortizoni), copii > 2 ani
administrare Pneumo 23: 1 doză (0,5 ml); rapel la 5 ani
 Prevenar este un vaccin pneumococic zaharidic conjugat, adsorbit, cu 7
serotipuri
Mod de administrare: IM, în regiunea deltoidiană (la copii sub 1 an: în
regiunea antero-laterală a coapsei)
 Imunizare primară la sugari: 3 doze la intervale de 4-8 săptămâni, cu rapel
la vârsta de 12-15 luni
Copii nevacinaţi anterior: sugari 7-11 luni: 2 doze la interval de minim 1
lună, cu rapel după vârsta de 12 luni; copii 12-23 luni: 2 doze la interval de 2
luni; copii între 24 luni- 5 ani: 1 doză
e. Vaccinul antivaricelos (VARILRIX)
vaccin liofilizat din tulpina Oka vie, atenuată a virusului varicelo-zosterian,
cultivat pe diploide umane; se reconstituie cu solvent propriu; doza
reconstituită este 0,5 ml.
administrare SC în regiunea deltoidiană
la copii 9 luni-12 ani: 1 doză
la pacienţii > 13 ani: 2 doze la interval de minim 6 săptămâni
indicaţii: la pacienţí imunodeprimaţi şi care riscă să facă forme grave de
varicelă sau zoster
contraindicat la gravide; se va evita procreerea 3 luni după vaccinare
f. Vaccinul împotriva rotavirus (ROTARIX)
indicaţii: profilaxia gastroenteritelor produse de infecţia cu rotavirus
doza: 1 ml
administrare: orală, 2 doze la interval de minim 4 săptămâni, în perioada de
viaţă 6 săptămâni-24 săptămâni; poate fi administrat concomitant cu
vaccinurile din cadrul PNI
g. Vaccin IRS 19
este un vaccin polimicrobian cu administrare intranazală
se foloseşte în scop profilactic şi curativ (1-2 pufuri/nară/zi, 1-3 luni), pentru
prevenirea infecţiilor respiratorii
h. Vaccinuri polimicrobiene cu administrare orală
 Ribomunyl – plicuri; util în profilaxia infecţiilor de tract respirator; 2 cure/an
luna 1: 1 plic/zi x 4 zile/săptămână x 3 săptămâni, pauză 1 săptămână
luna 2 şi 3: 1 plic/zi/săptămână
 Broncho-Vaxom – capsule: 3,5 mg (copii) şi 7 mg (adult)
1 cps/zi, 10 zile/lună, 3 luni, 2 cure/an
util în profilaxia infecţiilor de tract respirator
i. Profilaxia antitetanică (VTA sau dT)
profilaxia plăgilor cu potenţial tetanigen, asociat profilaxiei nespecifice:
toaleta plăgii şi tratament antibiotic - Amoxicilină, Oxacilină, Penicilină
primovaccinare: 2 doze a 0,5 ml la interval de 4 săptămâni
revaccinare 1: la 1 an de la ultima doză
revaccinare 2: la 5 ani de la ultima doză
durata protecţiei este de 10 ani; se recomandă la adult câte un rapel la 10 ani
administrare: IM în deltoid
ASPECTE PRACTICE PRIVIND VACCINAREA
 Păstrarea vaccinurilor
se păstrează la frigider (+2 / + 8oC)
stabilitate: VPO: 24 ore; BCG: 1 oră; ROR/ARUB/ARUJ: 6 ore
 Catagrafia lunară a copiilor care urmează să fie vaccinaţi (nume/prenume,
data naşterii, adresa, telefon)
 Întocmirea necesarului de vaccinuri pentru ridicarea acestora de la ASP
 Ridicarea vaccinurilor de la ASP de către asistentul de MF şi transportul lor
în condiţii de siguranţă (termos cu gheaţă)
 Păstrarea vaccinurilor la frigider
 Anunţarea telefonică a părinţilor (data, ora) pentru prezentare la vaccinare
 Examenul clinic al copiilor şi excluderea de la vaccinare a celor cu  doza de calciu: 50 mg/kg/zi
contraindicaţie temporară (se vor vaccina luna următoare)
 Vaccinarea propriu-zisă 2. PROFILAXIA ANEMIEI FERIPRIVE
 Notarea vaccinării în: fişa de consultaţie, registrul de consultaţie, registrul la sugar 2-4 pic/zi (5-10mg fier) solutie hidroxid de fier polimaltozat
de tratamente, carnetul de vaccinări al copilului, caietul cu programarea la la copil 1-4 ani 4-6 picături/zi (10-15mg fier) soluţie hidroxid de fier
vaccinare, registrul unic de imunizări, situaţia vaccinărilor (raportare la CJAS şi polimaltozat
la ASP) la gravide: dacă Hb < 12g/dl, se recomandă administrarea de preparate de
 Prezentarea principalelor reacţii adverse postvaccinale şi a măsurilor de fier şi mltivitamine adaptate nevoilor acestei perioade (tardyferon fol 8omg 1-
prevenire şi combatere 2cp/zi, Ferrogradumet 325mg 1cp/zi, Prenatal sau Centrum sau Materna cu
 Recomandări: în ziua vaccinării nu se face baie copilului; administrarea seleniu 1cp/zi)
preventivă de antitermice – paracetamol; 30 zile după VPO nu va face 3. PROFILAXIA CARIEI DENTARE
tratament injectabil IM sau SC evitare dulciuri
 Precizarea următoarelor vaccinări (luna) periaj dentar corect
 Se vor arunca după vaccinare: VPO, ROR/ARUB/ARUJ folosirea pastelor de dinţi fluorurate
 Refacerea stocului de vaccin (pot rămâne spre păstrare la frigider fluorizarea apei
flacoanele cu vaccin DTP, AHB, VTA, dT) control stomatologic de 2 ori/an
 Vizarea situaţiei cu vaccinările efectuate la ASP
 Depunerea situaţiei la CJAS
4. EXAMENE SCREENING
screening pentru cancerul genito-mamar: test Papanicolau, mamografie,
ACTIVITĂŢI PROFILACTICE ÎN PRACTICA DE MF
control ginecologic
CONSULTAŢIA DE PLANIFICARE FAMILIALĂ
a. PROFILAXIA SCARLATINEI ÎN CAZUL CONTACŢILOR DIRECŢI
a. Contracepţia
penicilina V (400000 ui la 12 ore) sau eritromicină (30-40mg/kg/zi) 10 zile,
 depistarea nevoilor sau problemelor individului sau cuplului care solicită
po
consultul
b. PROFILAXIA ENDOCARDITEI BACTERIENE LA PACIENŢII CU VALVULOPATII
- perioada pentru care se doreşte contracepţia
CUNOSCUTE
- dorinţa de a avea sau nu ulterior copii
amoxicilină sau augmentin sau cefalosporine sau macrolide
- probleme medicale ale solicitanţilor
c. PROFILAXIA TBC ÎN CAZUL CONTACŢILOR DIRECŢI
 caracterizarea solicitantei
izoniazidă 10-20mg/kgc/ 6-12 luni
- evaluare clinică generală (tensiune arterială, greutate, examenul sânilor)
control la pneumoftiziologie (IDR la tuberculina, MRF)
- examen ginecologic de specialitate
d. PROFILAXIA INFECŢIILOR RESPIRATORII
- evaluare paraclinică: hemoleucograma, glicemia, colesterol, trigliceride,
Ribomunyl sau Broncho-Vaxom sau IRS 19
transaminaze, test Papanicolau, frotiu secreţie vaginaă, mamografie
e. PROFILAXIA INFECŢIILOR URINARE CU E.COLI
- prezentarea principalelor metode contraceptive
Uro-Vaxom cp 6 mg 1cp/zi, 10 zile/lună 3 luni
a. metode naturale: metoda calendarului, metoda coitului întrurupt,
f. PROFILAXIA EVENIMENTELOR CORONARIENE ACUTE LA PERSOANELE LA
metoda temperaturii bazale, metoda glerei cervicale
RISC
b. metode hormonale: contraceptive orale (estroprogestative,
aspirina tamponată 100mg/zi
secvenţiale, progestative), contraceptive injectabile, implant subdermal
g. PROFILAXIA RAA LA PACIENŢII DIAGNOSTICAŢI CU ANGINĂ
c. dispozitive intrauterine
STREPTOCOCICĂ SAU SCARLATINĂ
d. metode de barieră: prezervativ, diafragme, capişon, spermicide, etc
Benzathin benzyl penicilina (Moldamin) 600.000 ui/doză la copil < 7 ani şi
e. metode permanente: ligatura tubară, vasectomia
1,2 milioane la pacienţii > 7 ani, în ritm de 1 doză/săptămână (1-3 luni sau 5 ani
- prezentarea reacţiilor secundare generale şi asupra capacităţii ulterioare de
la pacienţii cu valvulopatii)
reproducere
h. EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE PE GRUPE DE VÂRSTĂ (EXAMENELE DE
- indicaţii şi contraindicaţii definitive sau temporare
BILANŢ)
- alegerea metodei contraceptive aparţine cuplului, la recomandarea
examen clinic (determinare parametrii: G, T, IMC, TA, AV)
medicului
investigaţii paraclinice
- supravegherea pacientei care utilizează metode contraceptive (examen
consult de specialitate
clinic, examen ginecologic, bilanţ biologic)- în cazul contraceptivelor orale,
i. CONTROL MEDICAL LA ANGAJARE
implanturilor, dispozitivelor intrauterine
anamneza: AHC, APF, APP, boli profesionale, specificul activităţii, tipul
1. PROFILAXIA RAHITISMULUI CARENŢIAL COMUN muncii prestate, condiţii la locul de muncă, ocupaţiile anterioare
- antenatală: examen clinic
examen medicina muncii
 administrare de calciu 500mg/zi şi vitamina D3 500-1000ui/zi din trimetrul III de investigaţii: VDRL, MRF, altele - în funcţie de profilul de activitate
sarcină; eventual consult de specialitate şi testare psihologică
 expunerea gravidei la aer şi soare; se completează fişa de angajare şi adeverinţa de boli cronice
j. CONTROL MEDICAL PERIODIC AL ANGAJAŢILOR
 alimentaţie echilibrată cu aport suplimentar de lactate anamneza
- postnatală: examen clinic general
 alimentaţie exclusiv la sân până la 5-6 luni (optim) consult de specialitate
investigaţii în funcţie de profilul de activitate
 înţărcare după vârsta de 1 an se completează carnetul cu evidenţa controalelor periodice
 alimentaţie echilibrată a mamei care alăptează, cu suplimentare de calciu şi avizare de către medicul de medicina muncii
vitamina D k. CONTROALE MEDICALE PRENUPŢIALE
anamneza (boli importante, BTS, TBC)
 dacă nu se poate alimenta la sân: se recomandă preparate de lapte (formule
examen clinic general (inclusiv evaluare neuropsihiatrică)
adaptate şi îmbogăţite cu fier, vitamine, calciu, alte oligoelemente şi minerale) investigaţii obligatorii (VDRL şi MRRF)
 diversificarea corectă a alimentaţiei educaţia viitorului cuplu (inclusiv planificare familială)
eliberarea certificatului medical prenupţial
 încurajarea mişcărilor active
consiliere în cazul în care există riscul de transmitere la copil a unor
 expunerea sugarului şi copilului mic la aer şi soare afecţiuni genetice grave
 cura heliomarină la copiii peste 1 an (nu se administrează calciu sau vitamina Dl. EXAMENE DE TIP SCREENING
mamografie la 2 ani, anual la femeile cu risc
pe perioada curei heliomarine)
test Papanicolau la 2 ani dacă ultimele 3 teste anuale au fost negative sau
 factori de călire: baie/duş zilnic, masaj, gimnastică anual la femeile cu risc
 condiţii de microclimat: aerisire, luminozitate, fără factori nocivi (fumat) colonoscopie anuală pentru persoanele cu risc crescut pentru cancer de
colon
 din săptămâna a 2-a de viaţă-conform schemei profilactice (vitamina D3 +/-
DEXA: la femeile cu risc pentru osteoporoză
calciu) –zilnic până la 2 ani, apoi doar în lunile cu R (septembrie-aprilie) Control stomatologic profilactic la 6 luni
 doza de vitamina D3: 500-1000 UI/zi (1-2 pic/zi) – Vigantol soluţie, Vitamina D3 EKG periodic la persoane > 40 ani
MRF sau radiografie cardiopulmonară pentru persoanele cu risc de
soluţie, Vigantoletten cp 500 sau 1000
neoplasm pulmonar
- VDRL şi test HIV la gravide
- Examen coproparazitologic, examen coprocultură, exudat nazofaringian
pentru copii la înscrierea la cămin, creşă, grădiniţă sau pentru personalul care
lucrează în sectorul alimentaţiei publice
- Glicemie, colesterol, trigliceride, HDL-colesterol, LDL-colesterol pentru
evaluarea riscului de boală cardiovasculare
LP 6 PRINCIPII ALE EDUCAŢIEI PENTRU SĂNĂTATE
EDUCAŢIA PACIENTULUI SĂNĂTOS
- mod de viaţă echilibrat
- respectarea normelor de igienă personală
- respectarea măsurilor de igienă a locuinţei
- evitarea fumatului
- evitarea consumului crescut de băuturi alcoolice (limitare la 2 băuturi
standard/zi la femei şi 3 băuturi standard/zi la bărbaţi, dar cu 3 zile libere de
băutură/săptămână)
- evitarea abuzului de cafea
- alimentaţie raţională şi echilibrată, cu adaptarea nevoilor calorice la
necesităţile organismului în diferite perioade de viaţă şi adaptarea la efortul 
zilnic
- aport corespunzător de proteine, glucide, lipide, minerale, vitamine
- creşterea consumului de carne de peşte
- creşterea consumului de fructe şi legume
- asigurarea nevoilor de fibre alimentare (minim 30g/zi)
- reducerea consumului de sare (evitarea adăugării sării la masă)
- folosirea sării iodate
- reducerea consumului de grăsimi animale şi grăsimi saturate
- reducerea consumului de dulciuri rafinate
- evitarea alimentelor iritante, a preparatelor de tip fast-food, a
conservanţilor şi aromatizanţilor
- prepararea şi păstrarea corespunzătoare a alimentelor
- respectarea ritmului şi orelor de masă
- combaterea sedentarismului
- practicarea regulată a exerciţiilor fizice de întreţinere (minim 30
minute/zi, 3 zile /săptămână): gimnastică, mersul pe jos, jogging, sport
- respectarea orelor de odihnă şi a perioadelor de recreere
- evitarea consumului de medicamente din proprie iniţiativă (combaterea
automedicaţiei)
- evitarea consumului de droguri recreaţionale
- activitate sexuală protejată, cu evitarea partenerilor multipli şi ocazionali
- igiena sistemului nervos: climat afectiv pozitiv în familie, cultivarea
atitudinilor optimiste, evitarea izolării, cultivarea relaţiilor de prietenie,
atitudine de înţelegere, trăirea bucuriilor
- participarea la controalele medicale periodice şi la activităţile medicale
preventive (examene clinice de bilanţ, vaccinări, screening-uri, etc)
- respectarea recomandărilor medicale
- autoexaminarea sânilor (femei) şi a scrotului (bărbaţi)
- controlul greutăţii corporale şi păstrarea IMC între valori normale (20-25)
- controlul periodic al TA şi menţinerea ei între parametrii normali
(≤140/90 mmHg)
- controlul periodic al glicemiei, colesterolului, trigliceridelor, lipidelor,
hemogramei, etc
- efectuarea periodică a mamografiei şi testului Papnicolau
PRINCIPII GENERALE ALE EDUCAŢIEI SANITARE
- spălarea mâinilor cu apă şi săpun după folosirea toaletei şi înainte de
mese
- folosirea periuţei şi pastei de dinţi pentru igiena oro-dentară zilnică
- igiena personală şi intimă
- spălarea legumelor şi fructelor înainte de consumare
- prelucrarea alimentelor şi păstrarea în condiţii optime de temperatură
- consumul apei din surse sigure (în cazul în care nu sunt disponibile surse
sigure de apă potabilă se recomandă consumul apei îmbuteliate)
- clorinarea fântânilor în mediul rural şi analiza periodică biochimică şi
microbiologică a apei din fântâni şi puţuri
- evacuarea corespunzătoare a reziduurilor menajere
- amenajarea foselor ecologice în mediul rural
- asigurarea unui minim de comfort al locuinţei (racordare la utilităţi)
- evitarea scăldatului în zone nesigure
- purtarea echipamentului de protecţie la locul de muncă
- folosirea batistei la tuse, strănut, suflarea nasului
- aerisirea încăperilor
- evitarea aglomeraţiilor umane şi a deplasărilor atunci când sunt
anunţate epidemii (infecţii respiratorii, boli diareice, boli contagioase)
- vaccinarea şi deparazitarea animalelor de companie şi/sau a animalelor
domestice din gospodărie
- participarea la programele de vaccinări obligatorii sau suplimentare
efectuate în anumite situaţii epidemiologice sau în cazul deplasărilor în zone
endemice
- respectarea instrucţiunilor privind prevenirea apariţiei bolilor
contagioase
NOTĂ:educaţia este o metodă de menţinere şi îmbunătăţire a stării de
sănătate, precum şi de prevenire a apariţiei îmbolnăvirilor
educaţia pentru sănătate este folosită în practica medicului de familie,
ori de câte ori acesta se întâlneşte la consultaţii cu pacienţii săi
educaţia pentru sănătate se adaptează grupelor de vârstă, nivelului
educaţional şi socio-economic, precum şi caracteristicilor de morbiditate ale
beneficiarilor (pacienţii)
instrumentele educaţionale utilizate de medicul de MF pot fi: orale
(convorbirea cu pacientul) sau scrise (materiale promoţionale) sau vizuale
(casete video, CD-uri, etc)
obiectivul primordial statistic al educaţiei pentru sănătate este reducerea
incidenţei bolilor în populaţie
LP 7 SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ A GRAVIDEI ŞI LĂUZEI
ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE
 luarea în evidenţă în primul trimestru de sarcină
 efectuarea controalelor prenatale (1 consultaţie /lună în trimestrul I şi II, 2
controale/lună în trimestrul III)
supravegherea stării de sănătate a gravidei şi a dezvoltării produsului de
concepţie
 recomandarea investigaţiilor paraclinice la luarea în evidenţă şi pe parcursul
monitorizării sarcinii
 depistarea gravidelor la risc
 depistarea patologiei asociate sarcinii
 depistarea decompensării unor afecţiuni cronice preexistente sarcinii
 educaţia gravidei (dirijarea normelor de igienă generală, igiena muncii şi
alimentaţiei; pregătirea gravidei pentru naştere, lăuzie şi creşterea copilului)
 efectuarea vaccinării antitetanice
 efectuarea profilaxiei carenţei în vitamina D3, profilaxiei anemiei şi
recomandări pentru vitaminoterapie
 acordarea concediului medical prenatal şi postnatal (126 zile calendaristice)
 stabilirea prognosticului naşterii în raport cu gestaţia, paritatea,
prezentaţia, starea bazinului, starea fătului, patologia supraadăugată
 asistenţa la naştere (atunci când nu este accesibil serviciul specializat)
 supravegherea lehuzelor la externarea din maternitate şi la 4 săptămâni de
la naşterea copilului
CONSULTAŢIA PRENATALĂ: MONITORIZARE CLINICĂ ŞI PARACLINICĂ
I. PRIMA CONSULTAŢIE PRENATALĂ - LUAREA ÎN EVIDENŢĂ
1. Anamneza completă
a. date personale: date de identificare, stare civilă, vârstă, domiciliu, ocupaţie,
grup sanguin şi Rh
b. date despre soţ: vârstă, ocupaţie, antecedente patologice (BTS, TBS, boli
cronice), stare de sănătate, grup sanguin şi Rh
c. condiţii de viaţă: obiceiuri- fumat, consum de cafea, alcool, medicamente,
droguri, alimentaţie, diete speciale, condiţii de locuit
d. condiţii de muncă: microclimat, noxe profesionale, specificul activităţii, risc
profesional, boli profesionale
e. antecedente heredo-colaterale: afecţiuni genetice, boli cu incidenţă
crescută-HTA, DZ, cancere, epilepsie, afecţiuni ale glandei tiroide, boli psihice,
etc
f. antecedente personale fiziologice: menarha, caracteristicile ciclului
menstrual, sarcini, avorturi, naşteri
g. antecedente obstetricale: durata sarcinilor anterioare, felul naşterilor - pe
cale normală sau cezariană, sarcini oprite în evoluţie, sarcini extrauterine,
distocii-de travaliu, de prezentaţie, naşteri laborioase, manevre obstetricale,
aplicaţii de forceps, HTA indusă de sarcină, incompatibilitate Rh şi de grup
sanguin, greutatea la naştere a copiilor, scorul Apgar, evoluţia stării de sănătate
a copiilor, naşteri de feţi morţi, decese ale nou-născuţilor în primele 7 zile,
sarcini multiple, evoluţia în lăuzie (eventuale complicaţii-infecţii, hemoragie,
mastite, etc)
h. antecedente personale patologice: boli contagioase, afecţiuni generale, boli
cronice, afecţiuni genitale, intervenţii chirurgicale, traumatisme, boli cu
transmitere sexuală, TBC, etc
i. mijloace contraceptive utilizate anterior sarcinii prezente
j. verificarea diagnosticului de sarcină:
Semne sugestive pentru sarcină:
 amenoreea: DUM (se va calcula vârsta gestaţională, DPN, data perceperii
primelor mişcări active fetale)
 tulburări digestive: greţuri, vărsături, sialoree, pirozis, modificarea
apetitului, pervertirea gustului, constipaţie
 tulburări neurovegetative: instabilitate emoţională, irascibilitate, astenie,
inversarea ritmului somn-veghe
 tulburări urinare: polakiurie
 modificări generale: senzaţie de gonflare, creşterea temperaturii bazale,
mici edeme palpebrale
 modificări ale sânilor: mastodinii, creşterea în volum şi indurarea sânilor,
hiperpigmentarea areolei primare, apariţia areolei secundare, formarea
mamelonului, tuberculii Montgomery, reţeaua venoasă Haller
Semne de probabilitate pentru sarcină:
 test de sarcină pozitiv monitorizează urocultura şi sumarul de urină pe tot parcursul sarcinii, atunci
 examen ginecologic efectuat (tuşeu vaginal) când apar tulburări micţionale
Semne de certitudine pentru sarcină: i. VDRL pozitiv la gravidă < 28 săptămâni  recomandare întrerupere
 echografia pelvină terapeutică a sarcinii  trimitere ginecolog
- sac gestaţional(S4-5)şi ecou embrionar (S6) j. Gravidele HIV pozitive  consiliere pentru întreruperea sarcinii  trimitere
- contur embrionar (S8) ginecolog şi medic specialist infecţionist
- pulsaţiile tubului cardiac primitiv (S7-8) k. Infecţii vaginale cu candida, trichomonas, gonococ, streptococ  tratament
- mişcări embrionare (S8-9) de specialitate la ginecolog
2. Examen clinic general pe aparate şi sisteme l. Papanicolau CIII-CV  trimitere ginecolog
- modificări legate de sarcină C CONSULTAŢIA PRENATALĂ ÎN TRIMESTRUL AL II-LEA
- talia Anamneză: scurt interogatoriu privind evoluţia sarcinii de la ultima vizită
- greutatea anterioară sarcinii şi greutatea actuală stare generală
- tensiunea arterială adaptarea femeii la noile condiţii
- pulsul respectarea recomandărilor de igienă
- temperatura eventuale acuze: lombalgii, dispnee, edeme, vărsături, tulburări micţionale
- pelvimetria externă: diametrul antero-posterior Baudeloque=20cm, şi de tranzit, varice, hemoroizi, dureri abdominale, pierderi de sânge, astenie,
diametrul bispinos=24cm, diametrul bicrest= 28cm, diametrul modificarea stării afective
bitrohanterian=32cm, diametrul biischiadic=11cm, rombul lui Michaelis perceperea primelor mişcări active fetale
(diametrul între apofiza spinoasă L5 şi vârful şanţului interfesier=11cm, rezultatele investigaţiilor paraclinice şi ale consultului ginecologic de
diametrul între fosetele spinei iliace postero-superioare=10cm, intersectarea specialitate
celor 2 diametre la 4 cm de apofiza L5, latura mică a rombului=6,5cm, latura Examen clinic general
mare a rombului=7,5cm) stare generală şi psihică
3. Examenul ginecologic evaluarea pe aparate şi sisteme-adaptarea la condiţiile de gestaţie
- examenul sânilor greutatea şi creşterea ponderală: normal – creştere de 1 kg/lună până la
- palparea abdomenului săptămâna 28, apoi 500mg/lună uniform, până la termen (total: 12-12,5 kg);
- inspecţia regiunii vulvo-perineale creşterea bruscă în greutate, creşterea accentuată (>15-20 kg), creşterea
4. Investigaţii obligatorii: redusă (< 8 kg)-sunt considerate patologice şi reprezintă factor de risc
 hemoleucograma temperatura
 grup sangiun/Rh (pt ambii parteneri) alura ventriculară
 VDRL şi TPHA tensiunea arterială
 Test HIV (cu acordul mamei şi consiliere) modificări de sarcină: masca de sarcină, hiperpigmentarea liniei albe,
 Glicemie pigmentarea regiunii vulvo-perineale, vergeturi, modificări ale sânilor
 Examen de urină Examen obstetrical
 Urocultură examenul sânilor
 Examen secreţii vaginale examenul abdomenului:
 Test Papanicolau  inspecţia (mărirea de volum a abdomenului şi orientarea axului mare al
 Echografie abdomenului)
5. Investigaţii suplimentare:  palparea: manevrele Leopold; înălţimea fundului uterin -ÎFU= (vârsta
- alte analize: sideremie, calcemie, transaminaze, uree, creatinină sarcinii în luni-1)x 4 şi circumferinţa abdominală (CA); tonusul uterin (existenţa
- determinare anticorpi IgM/IgG pentru: rubeolă, toxoplasma, toxocara, virus contracţiilor uterine dureroase); MAF (percepute de la 4 luni- S17-20 la
citomegalic, herpes virus, Chlamydia, Mycoplasma, multipare şi 4,5 luni-S18-21 la primipare); prezentaţia
- markeri virali: Ag HBs şi Ac anti-VHC  auscultaţia: BCF =120-160 bătăi/minut (clinic din luna a 5-a)
- anticorpi anti-D la femei Rh negative cu soţ Rh pozitiv examenul genital: inspecţia regiunii vulvoperineale
- hiperglicemie provocată (la femei cu antecedente familiale de diabet 1. Investigaţii paraclinice:
zaharat şi naşteri de feţi macrosomi) hemoleucograma
6. Selectarea factorilor de risc obstetrical şi calcularea scorului de risc examen de urină
(model Coopland) urocultura (dacă există tulburări micţionale)
7. Formularea diagnosticului de sarcină (exprimare în săptămâni de glicemia
amenoree) examenul secreţiei vaginale
8. Educaţia gravidei titru de anticorpi în incompatibilităţi sanguine
9. Completarea documentelor medicale screening pentru defectele de tub neural: dozarea AFP în săptămânile 16-
- fişa de consultaţie cu anexa pentru supravegherea medicală a gravidei 20; dacă valorile sunt mai mari de peste 2,5 ori se fac investigaţii suplimentare
- registrul de evidenţă a gravidelor şi carnetul gravidei screening pentru sindromul Down: triplu test (AFP, hormonul
- registrul de consultaţie coriogonadotropip, estriol neconjugat): săptămânile 14-20 la gravidele > 35 ani
- bilete de trimitere pentru analize sau consult de specialitate sau cu antecedente sugestive de anomalii cromozomiale; dacă testul este
10. Tratamente şi acţiuni pozitiv, se recomandă amniocenteza
 profilaxia malformaţiilor de tub neural (spina bifida, anencefalie, alte echografie (aprecierea dezvoltării fetale, cantitatea de lichid amniotic,
defecte de tub neural, etc): inserţia placentei, aprecierea vârstei de sarcină); morfologia fetală:
- vitamina E forte 1cp/zi şi acid folic 5mg/zi până în săptămâna 14 de săptămânile 22-26; dacă se depistează morfologie fetală modificată,
amenoree subdezvoltare fetală, sarcină multiplă, placentă jos inserată se recomandă
 tratamente progestative, la recomandarea medicului specialist (gravibinon consult de specialitate, eventual internare în spital
injectabil, utrogestan) alte analize: calcemie, sideremie, dozare proteine urinare/24 ore
11. Modificări ale investigaţiilor 2. Revizuirea riscului obstetrical şi a planului de monitorizare
a. Hb < 11g/dl şi/sau Ht <33%  ANEMIE  tratament cu fier 100-180 mg fier3. Formularea diagnosticului de sarcină şi educaţia gravidei
elemental/zi + acid folic 5mg/zi + vitamina C, continuat apoi cu tratament 4. Completarea documentelor medicale
profilactic (30-60 mg fier elemental/zi pe tot parcursul sarcinii şi lactaţiei) 5. Tratamente şi acţiuni: profilaxia anemiei (fier, acid folic, vitamine),
b. Dacă Hb 8-10 g/dl  ANEMIE MODERATĂ  supravegherea prin medicul tratamentul anemiei, infecţiilor urinare
ginecolog CONSULTAŢIA PRENATALĂ ÎN TRIMESTRUL AL III-LEA
c. Dacă Hb< 8g/dl  ANEMIE SEVERĂ  internare în spital 1. Anamneza:
d. Dacă sunt modificări anormale ale trombocitelor sau leucocitelor  starea generală
trimitere specialist ginecolog + hematolog evoluţia sarcinii
e. Femeie Rh negativă cu soţ Rh pozitiv  dozare anticorpi anti-D  anticorpi respectarea regulilor de igienă şi a celorlalte recomandări primite anterior
prezenţi  trimitere ginecolog şi monitorizare titru anticorpi pe parcursul eventuale acuze: dureri abdominale, leucoree, sângerare, astenie, dispnee,
sarcinii dureri lombare, edeme, tulburări micţionale
f. Femeie 0I cu soţ AII, BIII, ABIV  dozare anticorpi  anticorpi prezenţi  2. Examenul clinic general
trimitere ginecolog depistare sindroamelor infecţioase, anemice, hemoragice, hipertensive, etc
g. Hiperglicemie  consult de specialitate, dacă este diabet zaharat  evaluarea aparatelor şi sistemelor
internare aspectul tegumentelor
h. Sediment urinar cu hematii, leucocite  risc infecţie urinară  urocultură edeme, varice
cu antibiogramă tratament corespunzător +/- trimitere ginecolog; se greutatea
- temperatura Incombatibilitate feto-maternă de grup sanguin/Rh
- alura ventriculară Suferinţă fetală acută/cronică
- tensiune arterială: Moarte intrauterină a produsului de concepţie
- efectuarea roll-over testului: se măsoară TA în decubit lateral stâng, 15 Patologia de travaliu
minute, de 3 ori,, apoi se măsoară TA cu gravida în decubit dorsal la 1 minut şi 5 Membrane rupte prematur
minute; dacă diferenţa TA diastolice > 20mmHg în decubit dorsal, gravida are Distocie de dinamică/dilataţie
risc de HTA indusă de sarcină (preeclampsie) şi va fi îndrumată pentru evaluare Prolabarea sau procidenţa de cordon
la ginecolog şi cardiolog 5) Boli preexistente şi/sau asociate sarcinii
3. Examenul obstetrical afecţiuni cardiovasculare
- manevrele Leopold: ÎFU, CA, MAF, CUD, prezentaţia patologia hematologică (anemii severe)
- BCF afecţiuni respiratorii, renale, digestive, hepatice, dermatologice, alergii,
4. Investigaţii paraclinice: ORL, oftalmologice, neuropsihice, osteoarticulare, endocrino-meatbolice
- VDRL (S29-S32): dacă gravida are VDRL pozitiv se trimite la specialistul (nanism , diabet, afecţiuni tiroidiene)
infecţionist pentru tratament şi se comunică cazul la ASP boli infecto-contagioase
- Hemoleucograma boli cu transmitere sexuală
- Glicemia alte infecţii (mycoplasma, chlamydia, papiloma virus, herpes virus, etc)
- Sumarul de urină intoxicaţii cronice: plumb, mercur, alte substanţe
- Urocultura intervenţii chirurgicale cu/fără complicaţii
- Examenul secreţiei vaginale  Gravidele fără risc sau cu risc mic: monitorizate de către MF până în luna a
- Dozare anticorpi anti-D 7-a, apoi în colaborare cu medicul ginecolog
- Echografie abdominală  Gravidele cu risc crescut: monitorizate de către MF şi medicul ginecolog din
- Alte investigaţii, după caz primul trimestru de sarcină
5. Revizuirea riscului obstetrical  Gravidele cu risc sever: monitorizate în spital de către medicul ginecolog,
6. Educaţia gravidei din momentul depistării riscului
7. Completarea documentelor medicale: inclusiv concediile medicale EDUCAŢIA GRAVIDEI
prenatale  Repere
8. Tratamente mod de viaţă echilibrat
 profilaxia anemiei muncă, activitate casnică- obişnuită, cu evitarea exceselor sau eforturilor
 profilaxia rahitismului: vitamina D3 500ui/zi în perioada însorită şi 1000ui/zi fizice mari şi de durată; evitare condiţii neprielnice de microclimat
în perioada rece; calciu 1000-2000mg/zi, 10 zile/lună plimbări, recreere, exerciţii fizice şi sporturi permise
 profilaxia tetanosului neonatorum: conform schemei de vaccinare alimentaţie: echilibrată (produse animale şi vegetale), bogată în vitamine,
GRAVIDA CU RISC calciu, fier
a. Factorii de risc igiena personală, genitală şi a sânilor (prevenirea ombilicării mamelonului)
1) Circumstanţe psiho-sociale: activitate sexuală (de preferat evitarea raporturilor sexuale în ultimul
- sarcina nedorită trimetru de sarcină)
- familii dezorganizate, mamă singură odihnă şi somn
- femeia necăsătorită rolul nociv al fumatului, alcoolului, excesului de cafea
- domiciliu în zone greu accesibile medicamente contraindicate (ex cloramfenicol, nitrofurantoin, acid
- nivel socio-economic şi educaţional scăzut nalidixic, biseptol, aminoglicozide, IEC, etc)
2) Factori generali prevenirea bolilor infecţioase
- vârsta < 18 ani sau > 35 ani (în special primipare) riscul expunerii la radiaţii (examinarea radiologică)
- marile multipare (4-5 naşteri) concediul prenatal (de la 7 luni şi 2 săptămâni poate intra în concediu
- marile multigeste (avorturi numeroase-spontane, chiuretaje, terapeutice) prenatal)
- înălţimea < 155 cm posibilitatea apariţiei unor semne legate de sarcină: edeme, hemoroizi,
- greutatea < 45 kg vergeturi, masca de sarcină, varice
- boli generale grave (boli autoimune, boli cardiovasculare, etc) semne de alarmă: contracţii uterine dureroase, sângerare vaginală, edeme
- toxice: expunere la radiaţii, alte noxe profesionale cu caracter teratogen, persistente după 24 ore de repaus, creştere anormală în greutate, necorelarea
abuz de cafea, alcool, fumat, medicamente, consum de droguri/stupefiante vârstei gestaţionale cu înălţimea fundului uterin, creşterea tensiunii arteriale >
3) Patologia ginecologico-obstetricală anterioară 140/90 mmHg, proteinurie > 0,3g/24 ore
- infantilism genital semne premonitorii ale travaliului-căderea dopului gelatinos, apariţia CUD
- uter cicatricial care cresc în frecvenţă, durată, intensitate
- malformaţii uterine necesitatea prezentării la medic atunci când apar semnele de alarmă
- tumori utero-ovariene consiliere la femeile HIV pozitive
- operaţii plastice în sfera genitală consiliere socială pentru cazurile cu situaţie socio-economică precară
- sarcină după tratament pentru sterilitate înţelegerea necesităţii dispensarizării
- avorturi spontane repetate/avorturi complicate importanţa controalelor ginecologice de specialitate
- naşteri premature < 32 săptămâni imunizările: se acceptă doar vaccinarea antitetanică
- sarcini extrauterine prezentarea unor materiale referitoare la igiena sarcinii, psihoterapie,
- naşteri întârziate > 42 săptămâni creşterea copilului
- ultima naştere la interval < 1 an pregătirea fizică şi psihică pentru naştere
- sarcini patologice (infecţii, hemoragii, HTA de sarcină, tromboze, embolii, consult cu medicul anestezist, neonatolog
diabet gestaţional, izoimunizare materno-fetală) cunoaşterea maternităţii unde va avea loc naşterea
- naşteri complicate: distocii mecanice, de dinamică, de dilataţie, de SUPRAVEGHEREA LĂUZEI
prezentaţie, hemoragii în periodul III-IV, intervenţii obstetricale (cezariană,  Lăuzia durează 42 zile
aplicaţie de forceps)  Lăuzele vor fi supravegheate de către medicul de familie la externarea din
- patologia generaţiei progene: născuţi morţi, decedaţi în perioada maternitate şi la 4 săptămâni. La 6-8 săptămâni de la naştere este recomandat
neonatală, macrosomi (> 4500g), distrofici (< 2500 g), malformaţi un consult ginecologic de specialitate.
4) Patologia obstetricală actuală  Elementele clinice de supravegheat
- distocia osoasă 1. starea generală
- distocia de prezentaţie (transversală, frontală, facială, bregmatică, pelviană)2. greutatea corporală
- HTA indusă de sarcină 3. temperatura
- Disgravidie de prim trimestru – forme severe 4. tensiunea arterială şi pulsul
- Contracţii uterine dureroase 5. diureza (frecvent poliurie fiziologică)
- Sângerări în primele 2 trimestre 6. tranzitul intestinal (frecvent constipaţie şi hemoroizi)
- Sângerare în ultimul trimestru: placenta praevia, decolare prematură de 7. involuţia uterului (în ziua a 2-a uterul este la nivelul ombilicului, în ziua
placentă normal inserată, apoplexia uteroplacentară) a 6-a – la jumătatea distanţei dintre ombilic şi simfiza pubiană, în ziua a 12-a
- Creştere anormală de volum a uterului (hidramnios, sarcină multiplă, ajunge sub simfiza pubiană, la 6-8 săptămâni ajunge la dimensiuni normale
malformaţii fetale) anterioare sarcinii)
- Incontinenţa cervico-istmică 8. aspectul lohiilor (sanguinolente în primele 3-4 zile, sero-sanguinolente
- Uter contractil (ameninţare de naştere prematură) în următoarele 3-4 zile, seroase până la 4 săptămâni)
9. starea sânilor şi mamelonului lambouri mici
10. lactaţia (ziua 2-3: colostru, apoi secreţie lactată care este întreţinută
de suptul copilului) • Restul de cordon ombilical: se mumifică şi se detaşează în 7-10 zile de la
11. aspectul regiunii perineale şi a cicatricei de episiotomie sau naştere
perineotomie (zona cicatriceală trebuie să fie suplă, nedureroasă, să nu • Eventuale malformaţii descoperite la naştere
bombeze, să nu sângereze, tegumentele trebuie să aibă aspect normal)
• Alimentaţia: tipul şi orarul meselor
12. starea psihică (labilitate psihică)
 Atitudinea în lăuzie • Eventuale măsuri de resuscitare şi tratamente aplicate la naştere
- supravegherea involuţiei uterului (aplicarea unei pungi de gheaţă la nivel • Durata spitalizării
abdominal pentru grăbirea involuţiei uterului)
• Datele vaccinărilor anti-hepatilă B şi BCG efectuate în maternitate
- toaleta vulvoperineală cu apă, săpun, soluţii antiseptice şi pansament steril
- aplicarea unei pungi cu gheaţă la nivel perineal în primele ore după naştere • Datele efectuării testelor screening pentru fenilcetonurie şi
- supravegherea tranzitului intestinal şi combaterea constipaţiei: alimente Profilaxia rahitismului (Vigantol soluţie, 2 picături/zi, po, de la vârsta de 2
bogate în fibre, lichide, la nevoie-laxative uşoare
săptămâni)
- supravegherea lohiilor (se poate recomanda ergomet, dacă lohiile sunt
abundente; orice modificare de miros şi culoare reprezintă un semn de alarmă) • Starea generală la externare, greutatea la externare
- dietă bogată în calciu, vitamine, fier b Examinarea NN la domiciliu
- administrare de fier 3 luni după naştere
Anamneza mamei
- îngrijirea sânilor: igiena înainte de fiecare alăptat, combaterea ragadelor
(creme emoliente-Garmastan); în cazul „furiei laptelui”- comprese reci, • Starea de sănătate a copilului
antitermice • Starea de somn/veghe
- ciclul menstrual la femeia care nu alăptează se reia după 6-8 săptămâni,
• Reactivitatea la stimuli externi
primul ciclu fiind anovulatoriu; la femeia care alăptează, mentruaţia se reia mai
târziu, primele două cicluri fiind anovulatorii • Igiena copilului
- reluarea contactului sexual se face după 40 zile de la naştere şi după un • Tipul de alimentaţie şi orarul meselor
control ginecologic prealabil
• Vărsături postprandiale, regurgitaţii
- se fac recomandări privind îngrijirea nou-născutului
- principalele complicaţii în lăuzie sunt hemoragia şi infecţia; în cazul • Aspectul şi numărul scaunelor
semnelor de alarmă, pacienta va fi îndrumată către medicul ginecolog • Aspectul urinei
LP 8 SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ A NOU-NĂSCUTULUI ŞI SUGARULUI
• Aspectul tegumentelor
SUPRAVEGHEREA NOU-NĂSCUTULUI
• Colici abdominale
1.1. EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A NOU-
• Starea restului ombilical
NĂSCUTULU1
Examenul clinic general al NN
a. Date informative generale la externarea din
• Inspecţia generală:
maternitate:
- starea generală
• Nume/prenume copil
- poziţia NN (flexie, hipertonie uşoară)
• CNP
- reactivitatea la stimuli (verbali, tactili, vizuali)
• Nume/prenume/vârstă/nivel educaţional- părinţi
- starea de alertă (somn/veghe, ţipăt)
• Data naşterii copilului
- mişcări spontane, mioclonii fiziologice
• Sexul copilului
- aspectul tegumentelor (eritrodermie fiziologică, milium sebaceu, lanugo,
• Rangul copilului
descuamare fiziologică, pata mongoliană, eventual: cianoză, icter prelungit,
• Vârsta la naştere (normal: 38-42 săptămâni)
elemente de piodermită)
• Felul naşterii (pe cale vaginală sau cezariană)
- aspectul restului de cordon ombilical: nedetaşat/detaşat, aspectul cicatricei
• Prezentaţia la naştere (craniană, pelviană, transversă)
ombilicale-granuloame, serozitate (necesită aplicaţie de soluţie nitrat de argint
• Greutatea la naştere: normal= 3000-3500g (2500-4600g)
5%)
• Lungimea la naştere: normal= 50cm (47-55cm) - depistarea crizelor fiziologice
• Perimetrul cranian la naştere: normal= 35cm (34-37cm) - aspectul craniului (deformări, bose, cefalhematom, asimetrii, etc)
• Perimetrul toracic la naştere: normal= 34cm (31 -34 cm) - tipul respiraţiei: tip abdominal, frecvenţă de 40-60/min, uneori tahipneic, cu
• Perimetrul abdominal la naştere: normal=38cm respiraţie neregulată
• Pliul cutanat abdominal: 0-1 cm - aspectul locului de administrare a BCG
• Scorul Apgar la naştere - diformităţi sau asimetrii ale membrelor
• Asistarea la naştere (medic, moaşă, neasistat) - aspectul scaunelor

• Grup sanguin/Rh • Examenul extremităţii cranio-cervicale:

fontanele (anterioară, posterioară); suturi; craniotabes fiziologic; inserţia
• Fontanela anterioară (2,5/5cm); cea posterioară este de obicei închisă
părului, inserţia
• Crizele fiziologice ale NN:
urechilor; asimetrii faciale; aspectul fantelor palpebrale
a. Scăderea fiziologică în greutate: 5-10% din greutatea la naştere; recuperează în
• Examenul toracelui:
3-4 zile
- aparat respirator, aparat cardiovascular (alura ventriculară
şi revenirea la greutatea normală se face la 7-10 zile
=130-150/min)
b. Icterul fiziologic: durată-3-5 zile
• Examenul abdomenului:
c. Criza genitală: apare în ziua 3-6; constă în tumefierea glandelor mamare, mică
- aspect, orificii herniare ?; ficat, splină, rinichi
secreţie
• Examenul organelor genitale externe şi a regiunii perineale (criza genitală,
alb-gălbuie a acestora; tumefiere labiilor mari, uneori mică sângerare vaginală,
la fetiţe: aspect labii, la băieţi: aspect penis, coborârea testiculelor în scrot;
acumularea de lichid în vaginală testiculară (hidrocel); cauza: hormonii
permeabilitatea anusului-termometrizare)
estrogeni
• Examenul membrelor: simetrii, mobilitate, tonus, aspectul unghiilor,
materni prezenţi în circulaţia fetală
dezvoltarea crestelor palmo-plantare, simetria pliurilor membrelor inferioare,
• Eliminarea meconiului (în primele 12-24 ore de la naştere) manevra Ortolani pentru luxaţia congenitală de şold
• Prima micţiune: în primele 24 ore de la naştere • Examenul coloanei vertebrale: spina bifida, meningomielocel?
• Descumarea fiziologică: între ziua 7-14 de la naştere; este furfuracee sau în
 • Examenul neurologic: - caiet de programări la vaccinare
 Starea de alertă: ţipăt viguros, reactivitatea la stimuli externi, - registrul unic de imunizări (se trec datele AHB şi BCG)


raport somn/veghe
Examinarea motilităţii şi tonusului 1. EVALUAREA SĂNĂTĂŢII SUGARILOR (1 lună - 12 luni)

- Postura: predominant în flexie • Criterii generale de urmărit:

- Poziţia capului: întoarcerea capului spre dreapta (asimetrie funcţională 1. dezvoltarea somatică (parametrii: greutate, lungime, perimetru cranian,
între cele două emisfere, fiziologică) perimetru toracic, perimetru abdominal, indice ponderal, indice statural, indice
 Tonusul: manevre pasive şi active nutriţional, pliu cutanat)
■ Atingerea pavilionului urechii cu călcâiul 2. examen clinic general
■ Atingerea urechii cu mâna opusă (semnul eşarfei) 3. dezvoltare neuropsihomotorie şi achiziţiile sociale
■ Redresarea capului când este apucat de mâini 4. alimentaţia şi diversificarea
■ Redresarea corpului la suspensia ventrală 5. profilaxia rahitismului: vitamina D3 +/- calciu
■ Unghiul popliteu de 90° 6. profilaxia anemiei carenţiale: preparate pe bază de fier (soluţie) +/-
■ Unghiul de dorsoflexie la mână şi picior multivitamine
■ Rezistenţă la mişcările pasive mai ales la nivelul membrelor inferioare 7. vaccinările obligatorii
■ Reculul braţului 8. depistarea unor afecţiuni: intoleranţe alimentare, alergii alimentare,
 Motilitatea şi forţa musculară: simetria şi numărul mişcărilor, mioclonii rahitism carenţial comun, distrofia, anemia, boli cardiace, boli infecţioase,
 Examenul reflexelor osteotendinoase şi cutanat plantar:ROT: reflex bicipital, tulburări neuropsihice, toleranţă alimentară, etc
rotulian şi achilean: normale sau uşor exagerate; reflexul cutanat plantar: este 1. Dezvoltarea somatică:
în extensie (Babinski pozitiv, fiziologic la această vârstă)  Creşterea în greutate:
 Examenul reflexelor arhaice: - L1-L4: 750g/lună (la 4 luni: G=2x GN)
1. Reflexul Moro: - L5-L8:500g/lună
2. Reflexul tonic al cefei - L9-L12: 250g/lună (G= 3x GN)
3. Reflexul de apucare palmară:  Creşterea în lungime (20-25 cm în primul an)
4. Reflexul de apucare plan tară - LI: 5 cm
5. Reflexul de păşire (de mers automat): - L2: 4cm
6. Reflexul de sprijin: - L3: 3 cm
7. Reflexul de clipire (cohleo-palpebral): - L4: 2 cm
8. Reflexul de orientare: - L5: 2cm
9. Reflexul de succţiune: - L6 – L12: 1 cm/lună
10. Reflexul de fixare pentru supt:  Creşterea perimetrului cranian (PC ):
c. Educaţia părinţilor: - formulă: PC = L/2+ 10; la vârsta de 1 an: PC- 46-47 cm
- igiena copilului  Creşterea perimetrului toracic (PT):
- igiena mediului înconjurător, temperatură ambientală corespunzătoare (20- - LI: 3 cm
220C) - L2: 2 cm
- scoaterea copilului la aer şi soare - L3-L12: 1 cm (la 1 an: PT=46-47 cm, egal cu PC)
- baia zilnică a copilului (baia generală se face după căderea bontului ombilical şi Calcularea indicelui ponderal: IP= G actuală / G corespunzătoare vârstei; valori
cicatrizarea plăgii ombilicale) normale: 0,9-1,1
- alimentaţia NN: încurajarea alimetaţiei la sân, la cerere - Grade de distrofie:
- administrarea în colici abdominale de: Sab simplex 10 picături sau ceai de • distrofie 1: IP=0,89-0,76 (deficit ponderal 10-25%)
• distrofie II: IP=0,75-0,61 (deficit ponderal 25-40%)
colici sau Baby Drink sau Bonisan sau Espumisan, etc)
• distrofie III: IP < 0,60 (deficit ponderal > 40%)
- profilaxia rahitismului cu Vigantol 2 picături/zi de la vârsta de 2 săptămâni;
 Calcularea indicelui statural: IS= L actuală/L corespunzătoare vârstei
eventual se poate recomanda şi administrarea de calciu gluconic 5 ml/zi, 10
 Calcularea indicelui nutriţional: IN= G actuală / G corespunzătoare L pentru
zile/lună
vârstă
- urmărirea scaunelor copilului; pentru constipaţie: la nevoie- ceai de muşeţel
 Aprecierea copiilor bine hrăniţi:
sau stimulare anală cu termometrul sau supozitoare cu glicerină
• copil normal: IN = 0,90-1,1
- termometrizarea copilului la nevoie
• supraponderal: IN= 1,1-1,2
- supliment lichidian în caz de icter prelungit sau caniculă
• obez: IN > 1,2
- cântărirea copilului se face săptămânal
 Măsurarea pliului abdominal sau tricipital cu şublerul: apreciază ţesutul adipos
explicaţii privind calendarul vaccinărilor (vaccinările obligatorii şi cele
(la NN: 0-1 cm; la copil: 1-3 cm)
suplimentare) şi al examenelor de bilanţ
2. Examenul clinic general: elemente de urmărit:
în cazul în care se constată că nou-năsvutul nu ia în greutate şi/sau secreţia
- inspecţia copilului: stare generală, culoare, respiraţie, frecvenţa
lactată maternă este necorespunzătoare, atunci se va recomanda
respiraţiilor, tipul respiraţiei, temperatura rectală, stare de nutriţie, aspect
suplimentareaalăptării cu un preparat de lapte praf adaptat pentru vârsta I
scaune
(NAN 1, Lactovit, Similac, Humana 1, Bebelac, Milumil, etc)
- tegumente şi mucoase: aspect, culoare
d. Completarea documentelor medicale:
- ţesut subcutanat: pliu cutanat, turgor
- fişa medicală a copilului (inclusiv examenul de bilanţ)
- sistem ganglionar superficial
- registrul de consultaţii
- sistem muscular: tonus, mişcări active, pasive, postură
- registrul de teren (este vizită la domiciliu!)
- sistem osteoarticular: integritate osteoarticulară, manevra Ortolani pentru
- caiet opis NN
luxaţia congenitală de şold, fontanela anterioară (dimensiuni, tensiune)
- aparat respirator: permeabilitatea căilor respiratorii superioare, aspect
torace, sonoritate pulmonară, murmur vezicular, patologie: sindrom
funcţional-tiraj, cornaj, wheezing, tuse, ronchusuri; raluri crepitante,
subcrepitante, ronflante, sibilante, etc
- aparat cardiovascular: aspect arie precordială, şoc apexian, matitate
cardiacă, auscultaţie-zgomote cardiace, frecvenţă cardiacă, puls periferic;
patologie (freamăt, sufluri, galopuri, etc)
- aparat digestiv: aspectul cavităţii bucale, dentiţie, aspect faringe, aspect
abdomen şi ombilic, mişcările abdominale, palpare superficială şi profundă,
sensibilitate, mase tumorale, ficat, splină, tranzit intestinal
aparat genitourinar: lojele renale, palparea rinichilor, micţiuni; aspect organe
genitale externe (la băieţi: coborârea testiculelor în scrot)
- extremităţi: simetrie, aspect unghii, aspect boltă plantară, edeme, cicatrici,
ulceraţii, etc
- examen neurologic: investigarea nervilor cranieni; mişcările active şi
pasive, tonus, postură mers, reflexe osteotendinoase, reflexul cutanat plantar,
reflexul pupilar fotomotor. simetrie pupile, reflexe arhaice, semne de iritaţie
meningeană (redoare de ceafă, Kernig, Brudzinski)
3. Dezvoltarea
neuropsihomotorie şi
achiziţiile sociale:
achiziţii motorii de bază: ridicarea capului (1 lună), ridicarea toracelui în
poziţia de pronaţie (2-3 luni), întoarcere de pe burtă pe spate (4 luni),
susţinerea capului în poziţia şezândă şi rostogolirea de pe spate pe burtă (5
luni), stă în şezut iniţial cu sprijin apoi liber (de la 6 luni), merge în patru labe
(9 luni), poate merge singur, iniţial ţinut de mână (de la 12 luni)
achiziţii de fineţe: priveşte exminatorul-1 lună, ţine jucăriile în mână-3
luni, încearcă să îşi împreuneze mâinile pe linia mediană – 4 luni, se întinde şi 
 de evitat fructe exotice, căpşuni, struguri, cireşe (risc de diaree, sd de
intestin iritabil)
 nu se adaugă sare sau condimente, conservanţi
 nu se recomandă dulciuri sau adăugare de zahăr în ceai, sucuri, lapte
 nu se recomandă mierea până la 12 luni
 până la apariţia dinţilor: piureuri; după apariţia dinţilor: alimente
mărunţite
 la diversificare sugarul va fi învăţat să mănânce cu linguriţa
5. Recomandări educaţionale
igiena copilului
plimbare
somn
igiena alimentaţiei
stimularea dezvoltării (jucării, premergător, mici jocuri de căutare sau
ascundere a obiectelor, încurajarea vorbirii şi mersului)
ocrotirea copilului şi prevenirea vătămărilor sau accidentelor casnice
relaţiile familiale
profilaxia rahitismului şi anemiei feriprive
atitudinea în cazul colicilor
atitudinea în cazul manifestărilor care preced şi însoţesc erupţia dentară
prevenirea bolii diareice, a bolilor contagioase sau a afecţiunilor
intercurente
măsuri primare de combatere a febrei (antitermice)
toaleta foselor nazale (ser fiziologic sau apă filtrată de mare)
efectuarea imunizărilor şi a controalelor periodice pentru bilanţul stării de
sănătate
LP 9 SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ A COPILULUI MIC ŞI PREŞCOLARULUI
Etape de vârstă:

apucă obiecte-5 luni, transferă obiectele dintr-o mână în alta şi apucă cuburile - preşcolar mic: 1-3 ani

cu palma-6 luni, dezvolta pensa police-index – 9 luni, aruncă obiectele pe jos - preşcolar mare: 3-6 ani

în mod repetat -12 luni  Criterii generale de supraveghere

văzul, limbajul şi auzul: zgomote guturale-1 lună, vocalizare -2 luni, dezvoltare somatică: greutate, înălţime, perimetru cranian, perimetru

întoarcere spre zgomote-3 luni, vocalizează spontan, altora şi jucăriilor, râde - toracic, dentiţie

4 luni, emite sunete melodioase-5 luni, localizează sunete plăcute – de la 9 evaluare clinică generală cu ocazia examenului de bilanţ

luni, spune 2-3 cuvinte cu înţeles (12 luni) dezvoltare neuropsihomotorie

achiziţii sociale şi capacitatea de înţelegere: întoarce zâmbetul achiziţii sociale

examinatorului-1 lună, zâmbeşte clar-2-3 luni, reacţionează plăcut la baie sau urmărirea integrării în familie şi comunitate (comportament, atitudini,

la vederea biberonului-3 luni, iniţiază contact social prin zâmbet şi vocalize-4 personalitate

luni, zâmbeşte la propria persoană în oglindă (5-6 luni), are frică de străini (6 depistarea tulburărilor de creştere, a semnelor de rahitism, a bolilor

luni), priveşte jucăriile din afara câmpului vizual (9 luni), poate bea din cană cu contagioase

ajutor (12 luni) alimentaţia

integrare în familie profilaxia rahitismului şi anemiei feriprive

4. Alimentaţia efectuarea imunizărilor obligatorii şi/sau opţionale

alimentaţie exclusiv la sân (alimentaţie naturală); educaţie pentru sănătate

preparate de lapte adaptate- de vârsta I şi de continuare: fie în 1. Evaluarea sănătăţii copilului 1-3 ani

completarea sânului (alimentaţie mixtă), fie ca aliment unic de bază  creşterea în greutate:

(alimentaţie artificială) - 1-3 ani: 2500-3000g/an (la 2 ani:12kg; la 3 ani: 15kg)

diversificarea alimentaţiei: de la 5-6 luni la sugarul alimentat la sân şi de la - 3-6 ani: 2000g/an

4-5 luni la sugarul alimentat mixt sau artificial: în condiţii de sănătate, scaune - formulă de calcul pentru greutatea ideală: formula Herman: G=2 x V+9;

normale, cu introducere progresivă a alimentelor noi, fără introducerea a 2 V=vârsta în ani

alimente noi în aceeaşi zi - se folosesc curbe de creştere pentru comparare

 suc de fructe (portocală, măr, pară, legume)  creşterea în lungime.

 piure de fructe (măr, piersică, caisă) - 1-3 ani: 10-12cm/an

 cereale (fără gluten până la 6 luni) - 3-6 ani: 6-8cm/an

 supă de zarzavat sau piureu de legume - formulă de calcul pentru lungimea ideală: formula Geldrich: L=5 x V +80;

 carne de pui sau găină sau vită de la 4-5 luni V=vârsta în ani

 gălbenuş de ou după introducerea cărnii (după 5 -6 luni) - se folosesc curbe de creştere pentru comparare

 albuş de ou după 12 luni  creşterea perimetrului cranian şi toracic: 2cm/an

 peşte după 9 luni  dentiţia temporară: 20 de dinţi

 iaurt, budinci, papanaşi, brânză de vaci, banană, alte cereale după 8-9 luni  depistarea cazurilor de rahitism sau anemie carenţială
 se va continua profilaxia rahitismului
 alimentaţia: diversificată: 3 mese principale/zi şi 2 gustări; copilul va fi lăsat
să mănânce singur cu mâna sau linguriţa; ritmul apetitului este în declin; uneori
există perioade de refuz alimentar din dorinţa de independenţă a copilului;
copilul nu va fi forţat să mănânce; părinţii vor evita la masă să privească la
televizor, să citească ziare sau reviste; se va insista pe importanţa micului
dejun;
 stimularea dezvoltării: jocuri adaptate vârstei (jucării de construit, de tras
pe jos, oglinzi, figuri decupate, mingii, vesela de bucătărie, creioane colorate, 
tricicletă, cărţi de colorat), citit, povestit, stimularea vorbirii şi corectarea
limbajului; se va ţine cont că între 1-3 ani copilul are o mică putere de
concentrare; copilul va fi încurajat să participe la treburile casnice; părinţii
trebuie să numească corect obiectele şi să evite jargonul folosit de copil
 relaţiile familiale: copilul tinde să aibă autonomie şi pot apărea crize de
furie (părinţii sunt sfătuiţi să îl ignore sau să îi distragă atenţia)
 ocrotire şi prevenirea vătămărilor : există riscuri de înec, accidente de
circulaţie, arsuri, căderi de la înălţime, intoxicaţii; se recomandă părinţilor
următoarele: securizarea prizelor, a geamurilor, a mobilelor, ţinerea sub cheie a
chibriturilor, ţigărilor, produselor folosite la igiena locuinţei, medicamentelor,
limitarea accesului la bucătărie
 igiena dinţilor: de la 2 ani: folosirea periuţei şi pastei de dinţi pentru copii 
 controlul sfincterian: se încearcă prin diferite metode utilizarea oliţei
 disciplina: impunerea regulilor de disciplină; la copilul mic, una din
metodele de disciplinare este distragerea atenţiei; dacă copilul greşeşte este
pedepsit imediat, pentru a înţelege semnificaţia pedepsei; o altă metodă de
disciplinare a copilului este distragerea atenţiei
2. Evaluarea sănătăţii copilului 3-6 ani
 creşterea în greutate:
- 3-6 ani: 2000g/an
- se folosesc curbe de creştere pentru comparare
 creşterea în lungime.
- 3-6 ani: 6-8cm/an
- se folosesc curbe de creştere pentru comparare
 creşterea perimetrului cranian şi toracic : 2cm/an
 dentiţia temporară: 20 de dinţi; de la 6 ani pot schimba incisivii centrali
inferiori
preşcolarul mare va fi învăţat să participe la aranjarea mesei
 depistarea cazurilor de rahitism sau anemie carenţială
 se va continua profilaxia rahitismului în lunile cu R, zilnic
 alimentaţia: diversificată: 3 mese principale/zi şi eventual 2 gustări; copilul
va fi lăsat să mănânce singur; ritmul apetitului este în declin; uneori există
perioade de refuz alimentar din dorinţa de independenţă a copilului, alteori
copilul preferă gustările în locul meselor principale; copilul nu va fi forţat să
mănânce; părinţii vor evita la masă să privească la televizor, să citească ziare
sau reviste; se va insista pe importanţa micului dejun; obiceiurile alimentare ale
copilului sunt influenţate de membrii familiei şi prietenii de joacă ai copilului;
sunt de evitat dulciurile rafinate, alimentele de tip fast-food, băuturile
carbogazoase; copilul va fi încurajat să participe la aranjarea mesei, la servitul
mâncării şi la spălatul vaselor
 stimularea dezvoltării: jucării de construit, găletuşe, lopăţele, basculante,
creioane colorate, pensule, jocuri cu cifre şi litere, instrumente muzicale, jocuri
cu marionete, povestiri, desene; limbajul va fi stimulat citindu-i-se copilului,
organizând jocuri interactive sau privind emisiuni TV
 relaţiile familiale: comportamentul consecvent al copilului scade nevoia de
disciplinare prin pedepse, copilul începe să se identifice cu părintele de acelaşi
sex, gelozia este frecventă
 relaţiile cu partenerii de joacă: iniţial sunt egoişti, apoi reuşesc să se
integreze în grupul de joacă
 ocrotire şi prevenirea vătămărilor : există riscuri de înec, accidente de
circulaţie, arsuri, căderi de la înălţime, intoxicaţii; se recomandă părinţilor
următoarele: ţinerea sub cheie a chibriturilor, ţigărilor, produselor folosite la
igiena locuinţei, medicamentelor, limitarea accesului la bucătărie, asigurarea
uşilor şi ferestrelor; copilul va fi supravegheat la joacă şi i se explica cum se
traversează corect strada; în maşină va sta pe locul din spate, va purta centura
de siguranţă şi i se va explica că trebuie să fie liniştit în timpul călătoriei; se va
discuta cu copilul ce trebuie să facă dacă apare focul în casă; copilul va fi învăţat
numele întreg, adresa, numărul de telefon şi ce să facă dacă se rătăceşte; va fi
învăţat să nu accepte daruri de la necunoscuţi şi să nu plece cu aceştia
disciplina întăreşte sentimental de securitate şi îl încurajează pe copil să îşi
respecte părinţii, ajută în dezvoltarea autocontrolului
 igiena dinţilor: folosirea periuţei şi pastei de dinţi pentru copii, se
recomandă control stomatologic de 2 ori pe an
 igiena personală: va fi încurajat să se spele pe mâini, pe faţă, să facă baie, să
se spele pe dinţi
 educaţia sexuală: părinţii sunt sfătuiţi să răspundă cinstit copilului, iar
organele genitale se vor explica folosind termenii corecţi
 preocupări curente: anxietatea legată de separare duce la fobie şcolară, se
conturează noţiunea de frică (frica de întuneric, animale sau străini), pot exista
coşmaruri nocturne (părinţii sunt sfătuiţi să nu alimenteze copilul şi nici să îl ia
în patul lor)
este perioada când copilul este dat la grădiniţă
 îmbolnăviri: boli contagioase (rujeolă, rubeolă, oreion – dacă nu a fost
vaccinat, scarlatină, hepatită A, varicelă), IACRS, parazitoze (giargia, ascaris,
oxiuri)
LP 10 SUPRAVEGHEREA MEDICALĂA ŞCOLARULUI ŞI ADOLESCENTULUI
Elemente de supraveghere şi de educaţie
dezvoltare somatică: greutate, talie, perimetru cranian, perimetru
toracic, circumferinţa abdominală, calcularea IMC
parametrii funcţionali: puls, alura ventriculară, TA
dezvoltarea neuropsihomotorie
semnele de pubertate: creşterea sânilor, creşterea penisului şi a
testiculelor, pilozitate axilară şi pubiană, modificarea vocii, apariţia pilozităţii
faciale, apariţia primei menstruaţii (menarha)
igiena dentară
testare psihologică, în special la adolescenţi
urmărirea randamentului şcolar
urmărirea integrării sociale în familie, comunitate, şcoală
alimentaţia (3 mese principale); recomandări privind evitarea
alimentelor de tip fastfood, a grăsimilor saturate, a dulciurilor, a băuturilor
carbogazoase, respectarea orelor de masă
stimularea dezvoltării: încurajarea unor activităţi ca cititul, pictura,
desenul, vizitele la muzee, teatru, biblioteci, sportul în aer liber, hobby-uri
educaţie privind igiena personală, alimentaţia, evitarea
sedentarismului, evitarea accidentelor rutiere, a intoxicaţiilor, a fumatului,
consumului de droguri, a activităţii sexuale neprotejate (risc de boli cu
transmitere sexuală, sarcini nedorite la adolescente), evitarea aderării la
grupuri cu risc infracţional
efectuarea imunizărilor conform schemei din PNI
probleme de sănătate: boli cu transmitere sexuală, TBC,
mononucleoza infecţioasă, alte boli contagioase, deformări ale coloanei
vertebrale (cifoza, scolioza), tulburări de acuitate vizuală, depresii, obezitate,
etc
LP 11 SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ A ADULTULUI
EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE PE GRUPE DE VÂRSTĂ (EXAMENELE DE
BILANŢ)
examen clinic (determinare parametrii: G, T, IMC, TA, AV)
investigaţii paraclinice
consult de specialitate
CONTROL MEDICAL LA ANGAJARE
anamneza: AHC, APF, APP, boli profesionale, specificul activităţii, tipul
muncii prestate, condiţii la locul de muncă, ocupaţiile anterioare
examen clinic
examen medicina muncii
investigaţii: VDRL, MRF, altele - în funcţie de profilul de activitate
eventual consult de specialitate şi testare psihologică
se completează fişa de angajare şi adeverinţa de boli cronice
CONTROL MEDICAL PERIODIC AL ANGAJAŢILOR
anamneza
examen clinic general
consult de specialitate
investigaţii în funcţie de profilul de activitate
se completează carnetul cu evidenţa controalelor periodice
- avizare de către medicul de medicina muncii vertij, tulburări de vedere şi auz
CONTOALE MEDICALE PRENUPŢIALE nicturie, disurie, polakiurie, incontinenţă urinară
- anamneza (boli importante, BTS, TBC) sângerări vaginale, formaţiuni tumorale mamare
- examen clinic general (inclusiv evaluare neuropsihiatrică) modificări de comportament
- investigaţii obligatorii (VDRL şi MRF) toleranţa la efort
- educaţia viitorului cuplu (inclusiv planificare familială) obiceiuri: fumat, alcool, dietă, automedicaţie
- eliberarea certificatului medical prenupţial condiţiie de locuit (facilităţi, contacte sociale, integrare în familie)
- consiliere în cazul în care există riscul de transmitere la copil a unor spitalizări
afecţiuni genetice grave 5. modificări paraclinice:
EXAMENE DE TIP SCREENING
- mamografie la 2 ani, anual la femeile cu risc - creşterea glicemiei
- test Papanicolau la 2 ani dacă ultimele 3 teste anuale au fost negative sau - creşterea colesterolului şi trigliceridelor
anual la femeile cu risc - creşterea VSH
- colonoscopie anuală pentru persoanele cu risc crescut pentru cancer de
- scăderea sideremiei
colon
- DEXA: la femeile cu risc pentru osteoporoză - scăderea proteinelor totale
- Control stomatologic profilactic la 6 luni - scăderea numărului de eritrocite
-
-
EKG periodic la persoane > 40 ani
MRF sau radiografie cardiopulmonară pentru persoanele cu risc de
2. AFECŢIUNI FRECVENTE
neoplasm pulmonar a. cardiovasculare: HTA, hipotensiune ortostatică, CIC, tulburări de ritm şi
- VDRL şi test HIV la gravide conducere (BAV III, boala noduluisinusal), insuficienţă cardiacă, arterite,
- Examen coproparazitologic, examen coprocultură, exudat nazofaringian insuficienţă venoasă, insuficienţă circulatorie cerebrală, claudicaţie
pentru copii la înscrierea la cămin, creşă, grădiniţă sau pentru personalul care intermitentă, stenoză/ insuficienţă aortică, etc
lucrează în sectorul alimentaţiei publice
- Glicemie, colesterol, trigliceride, HDL-colesterol, LDL-colesterol pentru
b. respiratorii: bronşite cronice, BPOC, bronşiectazii, cancer pulmonar,
evaluarea riscului de boală cardiovasculară insuficienţă respiratorie,
CONSULTAŢIA DE PLANIFICARE FAMILIALĂ bronhopneumonii, etc
CONSULTAŢIA PRENATALĂ ŞI POSTNATALĂ c. digestive: reflux gastro-esofagian, hernii hiatale, infarct entero-
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE mezenteric, diverticuloza,
LP 12 SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ A VÂRSTNICULUI gastrita atrofică, neoplasm gastric, neoplasm rectosigmoidian, sindrom de
1. PROBLEME LEGATE DE PROCESUL DE ÎMBĂTRÂNIRE intestin iritabil,
etc
 Aspecte psihosociale ale îmbătrânirii:
- pierderea sentimentului de utilitate socială d. urinare: incontinenţă urinară, infecţii urinare, retentie de urină, adenom
de prostată, cancer
- pierderea rolului social activ de prostată, insuficienţă renală cronică, etc
- pierderea prestigiului social
e. sânge: anemii, leucemii limfatice cronice, etc
- pierderea rolului şi statutului în familie (trecerea în plan secundar)
f. endocrine şi metabolice : diabet zaharat, mixedem, tireotoxicoză, etc
- izolare
 Probleme generale legate de procesul de îmbătrânire
g. neuropsihice: ateroscleroză, AVC, boala Parkinson, demenţe, insomnii,
depresii, melancolie, stări confuzionale, neuropatii periferice, etc
1. involuţia aparatelor şi sistemelor cu modificarea parametrilor morfologici şi
h. locomotorii: artroze, gută, osteoporoză, fracturi, etc
funcţionali
2. instalarea andropauzei şi menopauzei
i. organe de simţ: cataractă, glaucom, otoscleroză cu surditate,
degenerescenţă maculară, etc
3. apariţia semnelor clinice de îmbătrânire:
j. dermatologice: keratoze senile, veruci seboreice, epitelioame, prurit
tegumente: pete senile, piele uscată, ridată, prurigo senil
senil, angioame senile, purpură, ulcere trofice, etc
fanere: calviţie, hipertricoza la nivelul narinelor şi pavilionului urechii
ochi: gerontoxon, cataractă, reducerea secreţiei 3. EVALUAREA GRADULUI DE INDEPENDENŢĂ ŞI A STATUSULUI
lacrimale, prezbiopie, etc MENTAL
A. evaluarea gradului de independentă (indexul Barthel al activităţii
auz: reducerea acuităţii auditive zilnice) privind:
miros, gust: hiposmie, hipogeuzie - mobilitatea în interiorul şi în afara locuinţei
sensibilitate tactilă, termică, dureroasă: redusă - utilizarea toaletei şi băii
- îmbrăcare
intensitatea vocii: scăzută - alimentaţie
forţa musculară: scăzută - menaj zilnic
digestiv: hipoaciditate gastrică, constipaţie, edentare - gradul de continenţă pentru urină şi materii fecale
- efectuarea cumpărăturilor
neuropsihice: creşterea timpului de reacţie, temperament flegmatic,
- controlul banilor
iritabilitate, labilitate emoţională, logoree, fixare greoaie a reflexelor
CRITERIU 0 1
condiţionate, scăderea capacităţii de învăţare şi adaptare, fragmentarea
Tub digestiv Incontinent/are Incontinent ocazional (o dată/
somnului- stare de veghe nocturnă şi somnolenţă diurnă, scăderea atenţiei şi nevoie de clismă săptămână)
concentrării, scăderea memoriei de scurtă durată, conservarea memoriei de Vezica urmară Incontinent/are Incontinent ocazional (o dată/
lungă durată (întoarcere în trecut), scăderea memoriei de fixare, reducerea nevoie de cateterism săptămână)
ritmului ideativ, stereotipii, neadaptare la nou, inerţie, reducerea fluxului Toaleta zilnică Are nevoie de ajutor Independent
Utilizarea WC Dependent Are nevoie de ajutor dar poate
verbal, lentoare în exprimare, limitarea vocabularului, afectivitate negativă -
singur unele lucruri
depresii, apatie, dificultate în conştientizarea îmbătrânirii- criza de adaptare la
Alimentaţia Dependent Are nevoie de ajutor pentru unele
noi condiţii bio-psiho-sociale acţiuni
4. puncte de verificat: Deplasarea Imposibilă, nu are Are nevoie de ajutor fizic; poate
- apetit echilibru sta în picioare
- somn Mobilitate Imobil Se descurcă în scaunul cu rotile
- indigestii, dureri abdominale, constipaţie, rectoragii, melenă
- scădere sau creştere în greutate
- dispnee, tuse, expectoraţie
- dureri articulare, probleme la mers şi echilibru
 Îmbrăcare Dependent Are nevoie de ajutor dar se examenul gâtului: tiroida, venele jugulare, mobilitatea coloanei cervicale,
îmbracă singur pe jumătate adenopatii
Scările Incapabil să le urce Are nevoie de ajutor (verbal sau examenul toracelui: aspect torace, coloană dorsală, aparat respirator şi
fizic) cardiovascular, examenul sânilor
Baia Dependent Independent (poate să facă duş, examenul abdomenului şi regiunii lombosacrate: hernii, ascită, eventraţii,
intră/iese din casă, etc)
mase tumorale, ficat, splină, rinichi, cadru colic, regiunea inghinală
B. Evaluarea statusului mental (mini-mental status examination) examenul membrelor şi articulaţiilor (mobilitate, deformări)
1. ORIENTAREA: maxim 10 puncte examenul neurologic: tonus, sensibilitate, Romberg, ROT, mers, probe de
 Care este numele d-voastră ? Nume 1p Prenume 1p adiadokinezie, reflex cutanat plantar, reflex de acomodare la distanţă,
 În ce zi din săptămână suntem ? Ziua săptămânii 1p
 În ce dată suntem azi? Data: ziua lp luna lp nistagmus, testare auz, văz)
anul 1p examenul scrotului
 În ce anotimp suntem? Anotimp 1p examinarea regiunii genitale la femei
 Care este adresa d-voastră? Strada 1p oraş 1p
judeţ 1p notare greutate, talie, circumferinţa abdominală, IMC, TA, puls

2. MEMORIA IMEDIATĂ: maxim 3 puncte evaluarea statusului mental şi gradului de independenţă

 Repetarea unui şir de 3 obiecte sau numere numite de către examinator  Investigaţii paraclinice
(ex: măr-fotbal-albastru sau 10-2-33) Punctaj: răspuns corect din prima - Hemoleucograma
încercare: 3p
VSH
răspuns corect din a doua încercare: 2p
răspuns corect din a treia încercare: lp Fibrinogen
3. ATENŢIA SI CONCENTRAREA: maxim 5 puncte Profil lipidic: lipide totale, colesterol total, trigliceride, HDL-colesterol. LDL-
 Scădeţi 7 din 100. Din ce rămâne scădeţi 7, etc (5 scăderi)
colesterol
Punctaj: se punctează încercările corecte
4. MEMORIA RECENTĂ: maxim 3 puncte Glicemie
 Care sunt cele 3 cuvinte sau numere pe Transaminaze
care le-am spus mai devreme? R: măr-
Uree, creatinină, acid uric
fotbal-albastru sau 10-2-33
Punctaj: se punctează cu 1 p răspunsurile corecte Calcemie
5. LIMBAJ/ denumire: maxim 2 puncte Sideremie
 Să arate şi să denumească 2 obiecte (stilou, ceas)
Ionograma serică
Punctaj: 1 p pentru fiecare răspuns corect
6. LIMBAJ/repetare: maxim 1 punct Examen de urină
 Spunem o propoziţie şi rugăm pacientul să o repete (ex: Afară este frig şi Test hemoragii oculte
înnorat)
PSA (pentru cancerul de prostată)
Punctaj: 1 p pentru încercare corectă
7. CITITUL: maxim 1 punct Examen Papanicolau la femeile cu risc
 Scriem pe o hârtie o comandă şi rugăm pacientul să o citească şi să facă ce Radiografie pulmonară-la persoanele cu risc
este scris (ex: închideţi ochii şi deschideţi gura.)
Mamografia (la 1-2 ani)
Punctaj: 1 p pentru execuţie corectă
8. SCRIEREA: maxim 1 punct Echografie abdominală şi pelvis
 Rugăm pacientul să scrie o propoziţie simplă. Propoziţia trebuie să aibă EKG
subiect şi predicat
Colonoscopie
Punctaj: 1 punct pentru execuţie corectă
9. PRAXIA SPAŢIALĂ CONSTRUCTIVĂ: maxim 1 punct Testare osteoporoză (DEXA)
 Rugăm pacientul să copieze un desen după un model Investigaţiile paraclinice se recomandă în funcţie de tipul de îmbătrânire, de
Punctaj: 1 punct pentru execuţie corectă
patologia existentă, de tratamentele cronice.
10. COMENZI CU MAI MULTE TREPTE: maxim 3 puncte
 Rugăm pacientul să repete o comandă complexă (ex.Luati această hârtie cu Examinări de specialitate:
mâna dreaptă, împăturiţi hârtia în două cu ambele mâini. Apoi puneţi hârtia pe Cardiolog (patologia cardiovasculară frecvent prezentă)
birou) Neurolog (patologie cerebrovasculară asociată, boli nerologice degenrative,
Punctaj: mâna dreaptă 1p, îndoit 1p, birou 1p
demenţe)
Total punctaj maxim 20 puncte Diabetolog (diabetul zaharat este frecvent)
4. EVALUAREA VÂRSTNICULUI Reumatolog (frecvent se asociază patologie reumatismală de tip
 Categorii de persoane de vârsta a treia:
degenerativ, care necesită tratamente de recuperare)
1. vârstnic: 60-75 ani (trecerea spre bătrâneţe)
Oftalmolog (acuitate vizuală, tensiune intraoculară pentru glaucom, fund de
2. bătrân: 75-90 ani (bătrâneţe medie)
ochi- în special la pacientul hipertensiv, diabetic)
3. longeviv: > 90 ani (marea bătrâneţe)
ORL (în cazul hipoacuziei sau surdităţii, în vederea corectării deficienţei cu
 Tipuri de îmbătrânire:
ajutorul aparatului auditiv)
a. fiziologică (armonioasă): vârsta cronologică egală cu cea biologică
Gerontolog
b. prematură: vârsta biologică mai mare ca cea reală
Psihiatru (când se depistează modificarea statusului mental sau depresie)
c. accelerată: accelerarea procesului de îmbătrânire la un moment dat (poate
Urolog (atunci când există tulburări micţionale la bărbaţii vârstnici)
fi cauzată de situaţii sociale, familiale sau medicale generatoare de stres)
Stomatolog
d. asincronă: îmbătrânire asincronă a diferitelor aparate şi sisteme
 Program terapeutic
 Examen clinic
a. medicamentos:
inspecţia: habitus, facies, tip constituţional, atitudini, ortostatism, mers,
lista explicită a medicaţiei (denumire, forma de prezentare, doza zilnică,
starea de nutriţie, mimica, gesturi, ticuri, limbaj, vorbire, comportament, auz,
ritm de administrare, durata tratamentului, reacţii secundare, posibilitatea de
tegumente
achiziţionare a medicamentelor-nivel de compensare/gratuitate)
examenul cavităţii bucale: dentiţie, edentaţie, igiena bucală
b. regim igienico-dietetic (alimentaţie, orarul meselor, restricţii alimentare,
diete speciale, consum de sare, cafea, alcool, activitate fizică permisă şi
interzisă, igiena personală)
c. tratament de recuperare (balneofizioterapie, protezare auditivă, tratament
pentru glaucom/catarată)
d. psihoterapie şi suport moral
e. măsuri preventive (tratament medicamentos preventiv-aspirină, vaccinări-
antigripal, pneumo 23)
f. asistenţă socială (îngrijire la domiciliu în cazul pacienţilor dependenţi fizic
prin sistemul de asistenţă socială)
g. stabilirea planului de evaluare periodică (la cabinetul MF sau la specialişti)
LP 13 SUPRAVEGHEREA PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI CRONICE
PRINCIPALELE BOLI CRONICE ÎN PRACTICA DE MF
1. boli cardiovasculare: HTA, cardiopatia ischiemică, valvulopatii, insuficienţa
cardiacă, arteriopatia obliterantă, insuficienţa venoasă cronică, tulburări de
ritm şi conducere
2. boli ale aparatului respirator: astm bronşic, BPOC, bronşite cronice simple,
TBC pulmonară, insuficienţa respiratorie, neoplasmul pulmonar
3. boli digestive: gastrite cronice, duodenite, gastroduodenite, ulcer gastric şi
duodenal, boala de reflux gastroesofagian, hernia hiatală, pancreatita cronică,
sindromul intestinului iritabil, hepatite cronice de etiologii diverse, ciroza 4.
hepatică, steatoza hepatică, litiaza biliară, colecistite, cancerul gastric, de colon,
boala hemoroidală
4. boli ale aparatului urinar: pielonefrita cronică, glomerulonefrita cronică,
sindrom nefrotic, insuficienţa renală cronică, litiaza renală, cistite cronice
5. boli de sânge: anemia feriprivă, anemia megaloblastică, sindrom
hemoragipar 5.
6. boli ale sistemului nervos: epilepsia, boala Parkinson, scleroza în plăci,
migrena, cefaleea, nevralgii, AVC, polineuropatii, miastenia
7. boli psihice: anxietatea, depresia, psihoze, demenţe, alcoolism,
toxicomania, oligofrenia
8. boli de piele: dermatita atopică, psoriazis, urticaria, ulcerul membrelor
inferioare, lichen plan
9. boli genitale: boala inflamatorie pelvină, tulburări ale mentruaţiei, tulburări
de menopauză, fibrom uterin, cancer uterin sau cervical, cancerul de sân,
adenom/cancer de prostată
10. boli ORL: rinite alergice, sinuzite, otite, surditate
11. boli oftalmologice: glaucom, conjunctivite cronice, cataractă
12. boli reumatice şi de sistem: artroze, spondiloze, discopatii, reumatism
articular acut, osteoporoza, lupus eritematos sistemic, spondilita anchilozantă,
poliartrita reumatoidă
13. boli endocrine şi metabolice: obezitate, diabet zaharat, guşa tiroidiană,
hipo/hipertiroidii, hiperuricemii, guta, dislipidemii
MANAGEMENTUL BOLILOR CRONICE (MONITORIZARE CLINICĂ, PARACLINICĂ ŞI
TERAPEUTICĂ):
1. Depistarea precoce a bolilor cronice din stadii incipiente: se previn
complicaţiile, leziunile ireversibile, handicapul, decesele premature,
comorbidităţile
2. Identificarea factorilor de risc: vârsta, sexul, alimentaţia
necorespunzătoare, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, stresul, factori
de mediu, factori genetici: măsuri de eliminare a acestora, în funcţie de tipul
factorului depistat (renunţare la fumat, alimentaţie corespunzătoare,
combatere stre, renunţare la consum zilnic de alcool, combatere sedentarism)
3. Depistarea semnelor de debut: exemple:
- astenia: TBC, hepatite, hipotiroidism, anemie, insuficienţa cardiacă,
neoplazii, nevroza, etc
- ameţeala: HTA, hipotensiunea ortostatică, anemia, hipoglicemia,
insuficienţa vertebrobazilară, spondiloza cervicală, etc
febra prelungită: infecţii cronice, endocardite, colagenoze, hemopatii, etc
paloare: anemie, infecţii cronice, neoplazii, etc
cefalee: HTA, spondiloza cervicală, tumori cerebrale, migrena, etc
dispnee: insuficienţa cardiacă, insuficienţa mitrală, BPOC, astmă bronşic,
anemie, neoplasm pulmonar, etc
tusea: bronşita cronică, astmă bronşic, tabagismul, neoplasm pulmonar,
TBC, tumori mediastinale, insuficienţa cardiacă, etc
cianoza: BPOC, cardiopatii congenitale, insuficienţa cardiacă, etc
durerea toracică: spondiloza dorsală, cancer pulmonar, anevrism de aortă,
esofagita de reflux, angina pectorală, sindrom Tietze, etc
palpitaţii: anemie, tulburări de ritm, HTA, hipertiroidia, exces de alcool,
cafea, tutun, nevroza
dureri abdominale: ulcer, gastroduodenite, sindrom de intestin iritabil,
colecistite, pancreatita, cancer gastric sau de colon, etc
greţuri şi vărsături: ulcer, stenoza pilorică, colecistita cronică, tumori
cerebrale, efecte secundare medicamentoase (chinidină, aspirina, antibiotice,
etc)
constipaţia: cancer de colon, megacolon, sindrom de intestin iritabil, etc
diareea: pancreatita, diverticulita, sindromul intestinului iritabil, etc
hepatomegalia: hepatite cronice, insuficienţa cardiacă, cancer hepatic, etc
polachiuria: tumori vezicale, cistita cronică, adenom de prostată, cancer de
prostată, etc
poliuria: diabet zaharat, insuficienţa renală, etc
adenopatia: TBC, neoplazii, SIDA, etc
durerea monoarticulară: periartrita scapulohumerală, artroza, guta, osteofit
calcanean, etc
durerea poliarticulară: poliartrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic,
poliartroze, RAA, etc
durerea vertebrală: spondiloze, metastaze osoase vertebrale, spondilita
anchilozantă, osteoporoza,discopatii, mielom multiplu, etc
edem: insuficienţa cardiacă, ciroza hepatică, insuficienţa renală cronică,
insuficienţa venoasă cronică, etc
prurit: hepatite cronice, ciroze hepatice, diabet zaharat, limfom Hogkin,
lichen plan, prurigo senil, etc
menoragia: fibrom uterin, anexita cronică, etc
amenoreea: menopauza, hiperprolactinemia, tulburări psihice, etc
leucoreea: vulvo-vaginite, cancer de col uterin, etc
tulburări de motilitate: boala Parkinson, etilism cronic, AVC, tumori
cerebrale, etc
tulburări de memorie: demenţe, nevroze, etc
Supraveghere clinică:
- parametrii generali: greutate, IMC, circumferinţa abdominală, TA, puls, alura
ventriculară
semne şi simptome caracteristice
depistarea complicaţiilor specifice bolilor cronice
manifestări clinice de alarmă
Investigarea integrală a bolnavului şi confirmarea diagnosticului clinic:
investigaţii paraclinice (afectarea organelor ţintă, efectele tratamentului
cronic) şi de specialitate: exemple:
HTA: colesterol, trigliceride, HDL-colesterol, LDL-colesterol, uree, creatinină,
acid uric, TGO, TGP, ionograma serică, hemoleucograma, glicemia, sumar urină,
EKG, examen oftalmologic pentru fund de ochi, radiografie cord-pulmon,
consult cardiolog
Insuficienţa cardiacă: hemoleucograma, VSH, fibrinogen, colesterol,
trigliceride, HDL-colesterol, LDL-colesterol, acid uric, ionograma serică, uree,
creatinina, glicemia, transminaze, EKG, radiografie cord-pulmon, consult
cardiolog (clinic, echocardiografie)
Ulcer duodenal: radiografie esogastroduodenală, endoscopie digestivă
superioară, testare pentru Helicobacter Pylori, test hemoragii oculte, glicemie,
consult gastroenterolog
BPOC: hemoleucograma, VSH, radiografie pulmonară, EKG, spirometrie,
consult pneumoftiziolog
Anemia feriprivă: hemoleucograma completă, sideremia, feritina, CTLF,
reticulocite
Hepatopatii cronice: hemoleucograma, colesterol, trigliceride,
transaminaze, FAS, glicemia, bilirubina, VSH, fibrinogen, antigen HBs, anticorpi
VHC, electroforeza proteinelor serice, GGT, timp Quick, echografie abdominală,
consult gastroenterolog şi/sau infecţionist
Sindrom de intestin iritabil: calcemie, glicemie, ionograma serică,
hemoleucograma, test hemoragii oculte, VSH, fibrinogen, coprocultura,
examen coproparazitologic, irigografia sau colonoscopie, consult
gastroenterolog
Pielonefrita cronică: hemoleucograma, VSH, fibrinogen, uree, creatinina,
acid uric, glicemia, sumar urină, urocultura, proba Addis, echografia
abdominală, consult nefrolog (clinic, urografie)
Diabet zaharat: hemoleucograma, glicemia a jeun, glicemia provocată,
HbA1c glicozilată, lipide, colesterol total, HDL-colesterol, LDL-colesterol,
trigliceride, uree, creatinina, acid uric, ionograma serică, transaminaze, examen
de urină, albuminuria, glicozuria, examen fund de ochi, EKG, oscilometrie,
consult diabetolog
Elaborarea planului de supraveghere: intervalul controalelor clinice periodice la
cabinetul de MF, supravegherea clinică a eficacităţii tratamentului recomandat,
intervalul de monitorizare paraclinică, planul terapeutic şi de recuperare,
calendarul consultului medical de specialitate, antrenarea familiei în îngrijirea
bolnavului
Stabilirea obiectivelor: stabilizarea bolii, evitarea complicaţiilor, a acutizărilor, a
urgenţelor medico-chirurgicale, a invalidităţilor, îmbunătăţirea calităţii vieţii
pacientului, creşterea speranţei de viaţă, combaterea factorilor de risc, obţinerea
complianţei pacientului la planul terapeutic, obţinerea sprijinului familiei în
supravegherea pacientului
Elaborarea planului terapeutic: tratament medicamentos: pentru afecţiunile de
bază, pentru eventuale complicaţii sau acutizări, pentru afecţiuni asociate (tip
medicament, forma farmaceutică de prezentare, doza zilnică, ritm zilnic de
administrare, efecte secundare postmedicamentoase, interreacţii
medicamentoase, modificări ale parametrilor paraclinici induse de anumite
medicamente –analize de laborator şi explorări funcţionale); regim igienodietetic
 (controlul greutăţii corporale, alimente interzise, alimente care se cântăresc,
alimente permise, sfaturi privind renunţarea la fumat sau consumul de băuturi a.
alcoolice, sfaturi privind combaterea sedentarismului-mişcare fizică, exerciţii
fizice adaptate nevoilor pacientului, sporturi permise sau contraindicate, igiena
personală, igiena muncii- protejare la locul de muncă, alternativa concediului
medical în caz de urgenţe, complicaţii, acutizări, alternativa schimbării locului de
muncă sau programului de muncă, alternativa pensionării pe caz de boală,
prezentarea la medicul de medicina muncii pentru luare în evidenţă); terapii
alternative sau complementare (acupunctură, presopunctură, masaj,
reflexoterapie, psihoterapie, balneofizioterapie, terapii homeopate); tratamente
de recuperare în centre specializate
6. Educaţia pacientului: reguli generale
 importanţa bolilor cronice pe care le prezintă,
 cunoaşterea semnelor de alarmă,
 prezentarea posibilelor complicaţii şi evitarea lor,
 înţelegrea rolului monitorizării clinice, paraclinice şi de specialitate,
 respectarea planului terapeutic,
 importanţa participării active în procesul de monitorizare
PREVENIREA PRINCIPALELOR BOLI CRONICE
1. Identificarea factorilor de risc
 Boli cardiovasculare: vârsta, sexul, antecedente heredo-colaterale, fumatul,
consumul de băuturi alcoolice în exces, consumul exagerat de sare, consumul
de grăsimi animale şi grăsimi saturate, sedentarismul, stresul, suprasolicitarea
intelectuală, consum de medicamente (AINS, corticosteroizi, anabolizante,
contraceptive orale, etc), obezitatea, dislipidemiile, comorbidităţi existente, etc
 Obezitatea: factori genetici, endocrini (insuficienţa tiroidiană, insuficienţa
gonadică, sindrom Cushing, menopauza, sindrom adipozo-genital, etc), factori
metabolici, factori nervoşi, alimentaţia (dulciuri, făinoase, fast-food, mese
neregulate, etc), consumul de alcool, sedentarismul, factori socio-economici,
stres, depresie, medicamente, etc
 Diabet zaharat: vârsta,> 45 ani, antecedente heredo-colaterale,
antecedente de diabet gestaţional sau naşteri de feţi macrosomi, nivel scăzut
de HDL<35 mg/dl, nivel crescut de trigliceride > 250mg/dl, factori rasiali sau
etnici, factori genetici, mecanisme autoimune, obezitatea mai ales de tip
abdominal, medicamente, sedentarism, boli cardiovasculare, sindromul
ovarului polichistic, dislipidemii, etc
 Neoplazii: antecedente heredo-colaterale, vârsta, comorbidităţi cu risc de
transformare neoplazică, factori de mediu, alimentaţie, fumatul, consumul de
alcool, factori virali (ex. Virus hepatitic C, HPV), etc
 TBC: factori socio-economici, nivel educaţional, rezistenţă scăzută a
organismului, absenţa vaccinării, etc
 Boli psihice: antecedente heredo-colaterale, climat familial şi social, stres,
factori socio-economici, afecţiuni somatice importante, etc
 Boli cu transmitere sexuală: nivel educaţional, comportament sexual, etc
2. Măsuri educaţionale: educaţia pacientului şi a comunităţii
 boli cardiovasculare : scădere ponderală, controlul greutăţii corporale,
păstrarea IMC între 20-25kg/m2, alimentaţie săracă în grăsimi animale sau
saturate, reducerea consumului de sare, reducerea consumului de cafea,
renunţarea la fumat, combaterea sedentarismului şi practicarea exerciţiilor
fizice , combaterea stresului controlul periodic al tensiunii arteriale, control
biologic anual (profil lipidic, glicemie, probe renale, fund de ochi, EKG),
respectarea planului terapeutic
 obezitatea: scădere ponderală prin diete speciale în funcţie de vârstă şi
activitatea fizică depusă, evitarea alimentaţiei de tip fast-food, respectarea
orarului meselor, fracţionarea meselor 5-6 mese /zi), practicarea sportului şi
exerciţiilor fizice, evitarea alcoolului, evitarea dulciurilor rafinate, a grăsimilor,
ţinerea unui jurnal alimentar (cu totalul caloriilor/zi), prezentarea la medic
atunci când apar complicaţii (artroza, boli cardiovasculare, diabetul zaharat,
hiperuricemia, dislipidemiile, etc)
 diabetul zaharat: regim alimentar (necesar caloric, împărţirea caloriilor pe
mese, alimente interzise, alimente cântărite, alimente permise, consum alcool
ocazional, renunţare la fumat, menţinerea greutăţii în parametrii normali,
tratamentul medicamentos (antidiabetice orale sau insulină), mişcare fizică,
tratamentul afecţiunilor asociate, etc
 TBC: respectarea normelor de igienă, prezentarea la vaccinare, control în
cazul contactului cu un bolnav diagnosticat cu TBC (IDR la tuberculină, consult
clinic, MRF), cunoaşterea semnelor clinice caracteristice TBC, tratament
preventiv cu hidrazidă în cazul contactului cu un caz de TBC, respectarea
tratamentului strict supravegheat şi prezentarea la controalele periodice în
cazul stabilirii diagnosticului de TBC
 BTS: comportament sexual protejat, evitarea contactelor ocazionale cu
parteneri multipli şi necunoscuţi, control VDRL, HIV, frotiu secreţie vaginală sau
uretrală la cea mai mică suspiciune de BTS, respectarea tratamentului curativ şi
profilactic
 Neoplazii: măsuri educaţionale pentru o viaţă sănătoasă
 Boli psihice: managementul stresului, control psihiatric sau consiliere
psihologică, evaluarea statusului mintal la MF
LP 14 ÎNGRIJIRILE LA DOMICILIU. ÎNGRIJIRI PALIATIVE ŞI TERMINALE
1. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU
1.1. Particularităţile asistenţei medicale la domiciliu
determinate de deplasarea la domiciliul pacientului:
distanta mare
conditii dificile de consultatie
consultatie în afara programului
consultaţie uneori pe timp de noapte
consultaţie în zile nelucrătoare
b. determinate de condiţiile de consultaţie
prezenţa persoanelor care pot interveni în timpul consultaţiei
bolnav părăsit
zgomot, mişcare
jena pacientului faţă de rude, vecini, prieteni
c. determinate de dificultatea de a obţine informaţiile necesare
lipsa aparaturii sau instrumentarului specific
lipsa de cooperare a pacientului sau familiei
imposibilitatea de a solicita investigaţii paraclinice
dificultatea de a stabili un diagnostic de certitudine şi mai ales
etiologic
dificultatea de a se confirma diagnosticul clinic
dificultatea în aplicarea unor tratamente
lipsa ajutoarelor de specialitate
Avantajele consultaţiei la domiciliu
pacientul nu este scos din mediul familial
este mai ieftină pentru sistemul de sănătate
pot fi evaluate direct condiţiile de viaţă şi gradul de igienă
pot fi evaluate relaţiile interpersonale şi integrarea pacientului în
familie
pot fi depistaţi factorii de risc pentru sănătate
pot fi peercepute nevoile de îngrijiri medicale
poate fi controlat modul în care pacientul respectă programul
terapeutic
Structura solicitărilor la domiciliu
urgenţe majore (IMA, edem pulmonar acut, pancreatita acută, AVC,
etc)
urgenţe minore (lumbago, sciatică, colica renală sau biliară, sindrom
febril, leziuni traumatice- entorse, luxaţii, fracturi, etc)
boli acute cu stare generală alterată (colecistita acută, pneumonia,
rujeola, tromboflebita, toxiinfecţia alimentară, etc)
episoade acute ale unor boli cornice (criza de astm bronic, BPOC
decompensată, puseu hipertensiv, ulcer duodenal în puseu dureros, etc=
complicaţii ale unor boli cronice (cardiopatia ischiemic complicată cu
IMA, cancer de colon complicat cu ocluzie intestinală, cancer pulmonar
complicat cu penumonie, etc)
boli cronice debilitante (ciroza hepatică, leucemii, cancere, etc)
unele boli psihice (agitaţia psihomotorie, confuzia mintală, demenţa,
atac de panică, etc)
sechele ale unor boli (sechele ale AVC, sechele după fracturi
consolidate, sechele ale traumatismelor vertebromedulare, amputaţii ale
membrelor inferioare secundare unui diabet zaharat, etc)
insuficienţa unor organe (insuficienţa cardiacă, respiratorie, hepatică,
renală, etc)
boli contagioase
stări terminale ale unor boli cronice
evaluarea nou-născutului şi sugarului de 1 lună
decesul pacientului
Pacienţi care trebuie văzuţi la domiciliu
copii sub 1 an
bătrânii, mai ales cei singuri
bolnavi cronici care îşi abandonează tratamentul
bolnavi cu afecţiuni infecto-contagioase
cazuri sociale
pacienţi cu tulburări comportamentale şi cu risc de acte antisociale
familii disfuncţionale,
bolnavii cazuri problemă cu patologie multiplă, gravă, în stadii
avansate de evoluţie
copii cu risc – rahitici, distrofici, prematuri, cu malformaţii
congenitale, cu handicap fizic, etc)
Servicii medicale la domiciliu
determinarea TA
determinarea glicemiei
efectuarea tratamentelor injectabile
efectuarea unor vaccinări (în cazul familiilor care nu se prezintă la
cabinet)
punerea perfuziilor
efectuarea sondajului vezical sau a clismei evacuatorii
acordarea de îngrijiri paliative şi terminale
efectuarea pansamentelor şi toaleta plăgilor
scoaterea firelor de sutură
recoltarea de probe biologice pentru analize (sânge)
- efectuarea anchetei epidemiologice în cazul focarului familial de boalăp. Asigurarea unui sfârşit demn al bolnavului
contagioasă
- monitorizare sugarului şi copilului mic q. Colaborarea cu specialiştii de profil (internişti, chirurgi, oncologi)
- educaţia sanitară în familiile cu risc (famili dezorganizate, cu nivel LP 15 ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
socio-economic şi educaţional precar, cu anumite concepte legate de etnia din 1. URGENŢELE MEDICO-CHIRURGICALE ÎN PRACTICA DE MF
care fac parte sau de confesiunea religioasă şi care au anumite percepţii legate Urgenţa medico-chirurgicală: eveniment care afectează în mod grav funcţiile
de sănătate) vitale ale organismului, punând astfel în pericol iminent viaţa pacientului şi
- supravegherea pacienţilor în stadii terminale necesitând o atenţie medicală imediată.
- supravegherea respectării tratamentului şi regimului igienicodietetic Urgenţele medico-chirurgicale au două aspecte:
- evaluarea relaţiilor interpersonale şi a capacităţii de comunicare între subiectiv: depinzând de aprecierea bolnavului, gravitatea tulburărilor,
membrii familiei personalitatea bolnavului, cunoştinţele sale, vârsta, sexul, situaţia socio-
- acordarea sprijinului psihologic economică a acestuia  urgenţa: trei dimensiuni: biologică, psihologică şi
- acordarea primului ajutor în urgenţe socială
- program de recuperare fizică (gimnastica medicală)  obiectiv: depinzând de gravitatea reală a fenomenului stabilită de către
- consiliere medic în urma evaluării rapide generale a cazului; într-un timp scurt medicul
2. ÎNGRIJIRI PALIATIVE ŞI TERMINALE este nevoit să stabilească un diagnostic (prezumptiv), un prognostic imediat şi
Îngrijirile paliative şi terminale reprezintă acele îngrijiri care se acordă în faza în să se gândească la un plan terapeutic optim.
care boala nu mai răspunde la tratament curativ şi în care se urmăreşte În practica de MF, noţiunea de urgenţă este influenţată de o serie de factori:
controlul simptomelor care alterează starea generală a bolnavului (durerea,
insomnia, dispneea, anorexia, constipaţia, greţuri şi vărsături, anxietatea,  aprecierea bonavului

acestuia.

depresia), precum şi susţinerea psihologică şi spirituală a bolnavului şi familiei
imposibilitatea infirmării anticipate

e. Tratamentul în trepte al durerii  evitarea riscului pentru bolnav

 treapta 1: durerea uşoară
paracetamol – maxim 3 g/zi  necesitatea acceptării solicitării bolnavului şi de a considera ca
aspirina – maxim 3 g/zi urgenţă unele cazuri neelucidate
indometacin – maxim 100mg/zi
diclofenac – maxim 100mg/zi
 posibilitatea redusă de investigare paraclinică imediată
ketoprofen-maxim 200mg/zi
piroxicam – maxim 20-40mg/zi
 dificultatea de a:
 stabili un diagnostic etiologic
nimesulid- maxim 200mg/zi  confirma un diagnostic clinic prezumptiv
etoricoxib – 60/90/120mg/zi  urmări permanent pacientul
celecoxib – 200mg/zi Diagnosticul în urgenţe este dificil datorită următoarelor aspecte:
 treapta 2: durerea medie 1. urgenţa evoluează cu simptomatologie minoră
tramadol – 50mgx4,2x100mg/zi - maxim 400mg/zi 2. simptomele pot fi comune urgenţelor şi bolilor obişnuite
codeină – 30mg x x4/zi , maxim 240-360mg/zi 3. stabilirea gravităţii unor acuze subiective
dihidrocodeinum 60mg x4, 120mgx2 4. unele urgenţe au debuturi atipice
combinaţii: aspirină+codeină+paracetamol sau paracetamol+codeină+cofeină sau5. imposibilitatea tehnică de efectuare a investigaţiilor paraclinice
brufen+codeină 6. dificultatea de consultare cu alţi specialişti
 treapta 3: durerea severă 7. criza de timp
morfină SC- 10mg la 4 ore; po: MST 100mg x3/zi+ Sevredol 20mgx2/zi sau Medicul de familie este confruntat cu anumite tipuri de urgenţe care variază în
morfină 3x30mg/zi funcţie de:
oxycodonum 30mg/zi (3x10mg), cu creştere lentă a dozei (cp 3x20mg, 3x40mg,  structura comunităţii respective: număr, structură pe grupe de vârstă, sex,
3x80mg) nivel socio-economic şi educaţional
pethidinum (mialgin): 1,5ml(75mg) SC/doză  locul unde se desfăşoară practica de MF:( în mediul urban predomină
pentazocinum (fortral): 60mg SC sau 180mg po urgenţele minore, iar în mediul rural medicul are de-a face în special cu urgenţe
f. Greaţa şi vărsăturile majore)
metoclopramid cp şi f-10mg (2-3/zi)  accesibilitatea populaţiei la serviciile de ambulanţă şi spital
haloperidol 0,5-2,5mg
ondasetron cp şi f 4mg (doza 4-8-16mg/zi) Majoritatea autorilor consideră că medicul de familie este solicitat cel mai
adesea pentru:
g. Dispneea
- salbutamol 1-2 pufuri x2-3/zi  febră (infecţii respiratorii sau urinare)
- miofilin cp şi f 100 mg 3x100mg/zi  durere abdominală (sindrom dispeptic, criză de ulcer gastro-duodenal,
- cortizoni (dexamethasona f 8mg) colică biliară, apendicită, dismenoree, etc)
h. Constipaţia:  dispnee ( criză de astm bronşic, BPOC acutizată, insuficienţă cardiacă)
- senna  durere toracică (criză anginoasă, IMA, pericardită)
- lactuloza sau ulei de parafină
 diaree (enterocolită)
i. Insomnia  cefalee ( migrenă, HTA, spondiloză cervicală, nevroză astenică)
- Zolpidemum cp 10mg
- Fenobarbital cp 100mg sau injectabil  pierdere de cunoştinţă ( AVC, comă metabolică)
- Diazepam cp 10mg sau injectabil  durere vertebrală (lumbago)
j. Depresie, anxietate  otalgia (otite, parotidite epidemice)
- amitriptilină
- alprazolam
 durerea oculară (criză de glaucom, traumatisme oculare)
- bromazepam  dureri acute ale membrelor (luxaţii, fracturi, artrite)
k. Alimentaţia:  vertij
- sondă nazogastrică sau PEV  palpitaţii (tulburări paroxistice de ritm)
l. Susţinere psihologică a pacientului în faza terminală  puseu hipertensiv
m. Susţinerea psihică a familiei pacientului şi pregătirea privind decesul  hipotensiune arterială
iminent al bolnavului  convulsii
n. Respectarea autonomiei bolnavului  hemoragii
o. Educaţia terapeutică a familiei: modul de administrare a medicamentelor,  sincopa/lipotimia
alimentaţia, igiena personală, combaterea escarelor şi a infecţiilor, mobilizarea stop cardio-respirator acut
bolnavului, servicii de nursing sau asistenţă socială la domiciliu
 paralizii
 TRUSA DE URGENŢĂ
 Materiale sanitare (comprese, vată, tifon, romplast, plasturi, tampoane,
apăsătoare de limbă de unică folosinţă, atele plastic, masca Laerdal, pipa
Guedel, guler Minerva, balon de ventilare mecanică, branule, perfuzoare,
seringi de unică folosinţă, materiale sutură, sonde, garou, mănuşi chirurgicale
 Aparatură medicală: tensiometru, eventual EKG, eventual butelie oxigen
 Instrumentar medical: trusa de mică chirurgie (pense anatomice, pense
Pean, pense Kocher, bisturiu, port-ac, foarfece, depărtătoare, ace),
termometre, stetoscop, lanternă, ciocan reflexe,
 Medicamente cu administrare injectabilă: adrenalină; adrenostazin;
algocalmin; atropină; apă distilată; dexamethasone; drotaverină; diazepam;
diclofenac; etamsilat; fenobarbital; furosemid; fitomenadionă; gluconolactat de
calciu şi magneziu; glucoză 33%; hemisuccinat de hidrocortizon; miofilin;
mialgin; metoclopramid; papaverină; piafen; romergan; scobutil; ser fiziologic;
sulfat de magneziu; tiosulfat de sodiu; torecan; tramadol; venostat; VTA; xilină;
 Spray: salbutamol; xilocaină
 Topice: alcool sanitar; apă oxigenată; rivanol, alcool iodat/betadină;
unguent sau colir oftalmic cu kanamicină/gentamicină; diazepam de uz
intrarectal
2. PRIMUL AJUTOR ÎN URGENŢE: BASIC LIFE SUPPORT
 Algoritmul de investigare rapid a bolnavului cu urgenţă medico-
chirurgicală
1. observarea stării generale şi a poziţiei bolnavului
2. verificarea stării de conştienţă, dacă răspunde la stimul verbali sau nu
3. verificarea funcţiei respiratorii, observarea mişcărilor toracice şi
abdominale
4. verificarea funcţiei circulatorii, prezenţa pulsului la carotidă
5. măsurarea pulsului şi a tensiunii arteriale
6. verificarea unor eventuale hemoragii externe
7. inspectarea şi palparea scalpului, plăgi, contuzii, dureri
8. inspecţia ochilor, mişcarea ochilor, verificarea reflexelor pupilare
9. inspecţia şi palparea feţei, nasului, urechilor
10. inspecţia gurii şi faringelui, secreţii, corpi străini
11. inspecţia şi palparea gâtului, plăgi, contuzii, fracturi, dureri
12. inspecţia şi palparea toracelui, plăgi, contuzii, fracturi, dureri
13. inspecţia şi palparea abdomenului, forma, plăgi, dureri
14. inspecţia şi palparea pelvisului, plăgi, fracturi, dureri, hemoragii
15. inspecţia şi palparea extremităţilor, plăgi, contuzii, fracturi, dureri,
hemoragii
16. inspecţia şi palparea spatelui, plăgi, contuzii, fracturi, dureri
 Etapele resuscitării cardiovasculare de bază (basic life support)
1. Se verifică starea de conştienţă a bolnavului
- se scutură uşor bolnavul
- îl întrebăm cum se simte
2. Dacă bolnavul este conştient
- se va continua examenul clinic al bolnavului
3. Dacă bolnavul este inconştient
- se cheamă ajutor
- se aşază bolnavul în poziţie de siguranţă
- se desface cravata, cureua, cămaşa
- se încearcă eliberarea căilor respiratorii
- se face hiperextensia uşoară a capului
4. Se verifică dacă bolnavul respiră şi are puls
- se observă mişcările toracelui
- se auscultă respiraţia
- se caută pulsul la carotidă
5. Dacă bolnavul are puls dar nu respiră
- se continuă eliberarea căilor respiratorii
- se curăţă cavitatea bucală
- se introduce pipa Guedel
- se trece la ventilarea gură la gură
- se verifică dacă aerul intră în torace
- dacă nu intră aerul se verifică hiperextensia capului
- dacă intră se continuă respiraţia gură la gură
6. Dacă bolnavul nu respiră şi nu are puls
- se efectuează 2 ventilaţii gură la gură
- se începe masajul cardiac extern
- se efectuează 15 compresiuni şi 2 ventilaţii în cazul unui salvator
sau 5 compresiuni şi 1 ventilaţie în cazul a doi salvatori
- se continuă până la revenirea bolnavului sau până la sosirea
echipajului medical calificat
În paralel: imobilizarea focarelor de fractură, hemostază (pansament compresiv
sau garou), antialgice IV, menţinerea volemiei (ex cu PEV cu glucoză)