1.

Indicatori pozitivi de evaluare a starii de sanatate a populatiei

2. Ingrijiri primare de sanatate: definitie, componente
3. Comentati fenomenele cu influenta pozitiva asupra reproducerii populatiei
4. Spitalul : criterii de clasificare
5. Studii epidemiologice de cohorta: calcularea si interpretarea riscurilor
6. Mortalitatea infantila: definitie, factori de risc
7. Studii epidemiologice caz-control: avantaje, dezavantaje
8. Ingrijiri primare de sanatate: caracteristicile activitatii medicului de familia
9. Utilitatea studiului morbiditatii
10. Factorii care influenteaza variatia prevalentei
11. Dinamica populatiei: componente si surse de date
12. Principiile de baza din asigurarile sociale de sanatate
13. Mortalitate infantila: definitie, surse de date, importante studiului mortalitatii.
14. Morbiditatea spitalizanta
15. Factorii care duc la cresterea prevalentei intr-o comunitate
16. Sistemul de asigurari sociale de sanatate: avantaje, dezavantaje
17. Factorii care influenteaza variatia incidentei
18. Principalele categorii de persoane asigurate in Romania
19. Calitatea ingrijirilor de sanatate: nivele de evaluare
20. Diferentele majore intre Bismarck si Beveridge
21. Factorii care influenteaza mortalitatea generala
22. Calitatile unui bun sistem de sanatate
23. Mortalitatea generala: definitie si interpretarea indicelui

24. Sanatate publica: definitie si obiective

În definiţia O.M.S. este:
„Ştiinţa şi arta prevenirii bolilor, prelungirii vieţii şi promovării sănătăţii prin
eforturile organizate ale societăţii,”
Sănătatea Publică. Scop
Sănătatea Publică are ca obiect de studiu starea de sănătate a populaţiei, corelată cu
factorii care o influenţează.
Scopul Sănătăţii Publice este acela de a reduce la nivel populaţional:
 disconfortul;
 boala;
 incapacitatea (invaliditatea şi handicapul);
 decesul prematur.
Obiectul Sănătăţii Publice îl reprezintă grupurile umane
Scopurile Sănătăţii Publice:
1. Promovarea sănătăţii, urmărind ca oamenii să fie tot mai sănătoşi, pentru a putea
participa la viaţa socială.
2. Ocrotirea sănătăţii prin menţinerea sănătăţii şi prevenirea bolilor.
3. Controlul morbidităţii prin combaterea bolilor şi a consecinţelor lor.
4. Redobândirea sănătăţii prin contribuţia medicilor, a serviciilor sanitare şi sociale.
Obiectivele de studiu ale Sănătăţii publice:
 Cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei; identificarea nevoilor de sănătate ale
comunităţii şi ierarhizarea lor în funcţie de priorităţi;
 Cunoaşterea morbidităţii colective şi factorii care o condiţionează; promovarea unei
politici care să favorizeze sănătatea şi prevenirea îmbolnăvirilor;
 Cunoaşterea măsurilor complexe care să ducă la apărarea, promovarea şi refacerea
stării de sănătate a populaţiei. Supravegherea sănătăţii grupurilor umane;
 Evaluarea calităţii serviciilor de sănătate; asigurarea controlului sănătăţii prin efortul
conjugat al întregii colectivităţi.

25. Factorii care influenteaza pozitiv starea de sanatate

Factorii care influenţează starea de sănătate a populaţiei (Determinanţii stării de
sănătate a populaţiei – modelul Dever)
Există mai multe clasificări a factorilor care influenţează starea de sănătate a
populaţiei
1. Factori endogeni
a) Sexul;
b) Rasa;
c) Vârsta;
d) Caracteristici biologice;
e) Receptivitatea la infecţii;
f) Ereditatea;
g) Constelaţia hormonală;
h) Caracteristici demografice ale populaţiei
2. Factori de mediu (ambientali sau mezologici)
mediu fizic:
- temperatura;
- umiditatea;
- radiaţii;
- zgomot;
factori geo-climatici:
- altitudine;
- zonă geografică;
- la locul de muncă;
- locuinţă;
- mediul înconjurător.
factori chimici:
- substanţe organice şi anorganice din apă, aer, sol şi alimente.
factori biologici:
- bacterii;
- fungi;
- paraziţi;
- virusuri.
factorii mediului social:
- socio-culturali, PIB;
- pragul de sărăcie;
- mediul de reşedinţă;
- stilul de viaţă şi alimentaţie;
- condiţii de muncă şi locuit;
 - nivel de instruire, cultură, tradiţii, obiceiuri
3. Factorii comportamentali, atitudini, obiceiuri
4. Sistemul de îngrijiri de sănătate
Stilul de viaţă este influenţat de:
 factorii de mediu
 experienţa individuală
 presiunea anturajului
 mijloace financiare disponibile
 politica economică şi socială

26. Factorii care influenteaza pozitiv reproducerea in populatie

Natalitate
Fertilitate
Fecunditate
Nupţialitate
Indice brut de reproducere
Indice net de reproducere
Descendenţă finală
Descendenţă medie finală
Factori care influenteaza natalitatea/fertilitatea:
 1. Factori demografici:
 structura populaţiei pe sexe;
 structura populaţiei feminine pe grupe de vârstă;
 intensitatea nupţialităţii şi divorţialităţii.
 2. Factori medico-biologici:
 sterilitatea feminină (primară şi secundară);
 sterilitatea masculină;
 patologie genitală;
 igiena sexuală.
 3. Factori sociali:
 prelungirea şcolarizării;
 gradul de angajare a femeilor în activităţi socio-economice;
 apartenenţa la o anumită categorie socială şi mobilitatea între aceste categorii.
 4. Migraţia populaţiei ca fenomen de masă determinat de factori politici, economici,
sociali sau culturali.
 5. Factori legislativi:
 prevederile Codului muncii şi Codului familiei
 sistemul de alocaţii pentru copii;
 programe de protecţie materno-infantilă;
 politica de planificare familială, inclusiv legislaţia privind avorturile.
 6. Factori subiectivi care pot fi înglobaţi în noţiunea de planificare familială:
 atitudinea faţă de copii, existenţa sau lipsa unei atitudini conştiente faţă de
numărul copiilor doriţi şi realizaţi şi faţă de creşterea copiilor realizaţi;
 numărul de copii doriţi;
 numărul de copii realizaţi;
 metodele şi mijloacele contraceptive;
  motivaţiile subiective ale comportamentului demografic.
 7. Factori locali-tradiţionali legaţi de specificul dezvoltării istorice a zonei, nivelul
cultural, obiceiuri locale, religie.

27. Metode principale de finantare ale spitalului

28. Etape in elaborarea unui proiect de sanatate
29. Tipuri de morbiditate
Măsurarea stării de sănătate la nivel populaţional se realizează utilizând indicatori pozitivi şi
negativi.
Din categoria indicatorilor negativi sau indirecţi, fac parte morbiditatea şi mortalitatea.
Definiţie. Morbiditatea este reprezentată de fenomenul de masă al îmbolnăvirilor care apar
sau evoluează într-o populaţie definită, într-o anumită perioadă de timp (1 an calendaristic).
Scopul. Studiul morbidităţii este acela de a cunoaşte frecvenţa bolii în populaţie, precum şi
tendinţele de evoluţie ale acesteia.
La nivel populaţional, studiul morbidităţii este necesar pentru:
• controlul bolilor în populaţie;
• analiza factorilor socio-economici în corelaţie cu starea de sănătate a populaţiei;
• estimarea importanţei economice a bolii;
• studiul etiologiei şi a tabloului clinic al bolii;
• pentru comparări la nivel naţional şi internaţional privind propagarea bolii în populaţie.
Tipuri de morbiditate:

• Morbiditatea reală - se referă la toate cazurile de îmbolnăvire

existente în colectivitate şi este mai mare decât morbiditatea diagnosticată; ea poate fi doar
estimată. în morbiditatea reală este inclusă morbiditatea diagnosticabilă, diagnosticată şi cea
resimţită.
Tendinţa este de a cunoaşte cât mai exact ponderea acestui tip de morbiditate (reală).
• Morbiditatea diagnosticabilă - cuprinde cazurile de boală existente în colectivitate, dar
tehnicile cunoscute, nu permit stabilirea diagnosticului (ex. SIDA a devenit cunoscută după
ce au fost descoperite tehnicile de diagnostic).
• Morbiditatea diagnosticată - se referă la toate cazurile ce pot fi diagnosticate prin diferite
tehnici existente în perioada de referinţă.
• Morbiditatea resimţită - cuprinde cele trei tipuri de morbiditate amintite, adică cea reală,
diagnosticabilă şi diagnosticată, fiind reprezentată de îmbolnăvirile pe care le percepe
populaţia.
30. Tipuri de lideri, stiluri de conducere
31. Tipuri de prevalenta
32. Letalitatea, fatalitatea