SPM- subiecte examen

1.Factorii determinanti ai sanatatii .

Pot fi grupati in functie de specificul lor in:
a. Factori biologici
b. Factori ambientali
c. Factori comportamentali
d. Factori ce apartin de sistemul de asistenta medicala.
Factorii biologici umani cu rol definitoriu in determinismul starii de sanatate sunt: fondul
genetic individual, cresterea si imbatranirea.
Mediul ambiant intervine potential asupra starii de sanatate prin principalele sale
componente: alimentele, apa, aerul, poluarea, reziduurile, microorganismele, accidentele si
violenta, urbanizarea, sau din contra izolarea, alienarea si stressul.
Stilul de viata si comportamentul pot avea influenta asupra sanatatii prin decizii, actiuni si
conditii de viata specifice unui individ sau unei comunitati. Astfel de factori sunt fumatul,
excesul de alimente, abuzul de medicamente, alcoolismul, promiscuitatea, conducerea
nesigura a masinii, relatiile sexuale nesigure, sedentarismul, oboseala excesiva, stressul.
Sistemul de asistenta medicala, adica organizare acelor servicii in care profesionistii din
domeniul sanatatii si alti specialisti indrumati de primii actioneaza in scopul promovarii,
mentinerii, supravegherii sau refacerii sanatatii. Aceste servicii includ nu numai personalul de
specialitate, ci si masurile pentru protectia si promovarea sanatatii si prevenirea bolilor:
legislatia si practica medicala, existenta si aplicarea conceptului de nursing, modul de
organizare al spitalizarii, existenta si folosirea diferitelor tipuri sanatorii, functionalitatea
asistentei stomatologice, asigurarea de medicamente , structurarea si derularea asistentei
psihiatrice, alte servicii pentru sanatate.
2.Etapele profilaxiei

Profilaxia primordiala, care urmareste prevenirea aparitiei si consolidarii in populatie

a unor factori etiologici sau de risc inexistenti anterior.
Profilaxia primara urmareste pastrarea sanatatii prin preintampinarea expunerii
populatieila un factor etiologic sau de risc existent in comunitate(se urmareste
scaderea incidentei cazurilor).
Profilaxia secundara depistarea timpurie a abaterilor de la starea de sanatate si
corectarea lor prin tratament curativ precoce. Se urmareste scaderea prevalentei bolii
si a incapacitatii temporare de activitate. Se realizeaza prin screening si sfat.
Profilaxia tertiara-ameliorarea suferintei prin tratament paletiv si simptomatic,
precum si recuperarea capacitatilor functionale afectate de boala prin tratament
recuperator la bolnavul la care etapele precedente de profilaxie au esuat sau nu s-au
aplicat. Se adreseaza bolnavilor in perioada de stare, mai ales cronici, precum si
sechelarilor.

3.Asistenta de Sanatate Publica (definitie, termeni, functii, domenii, principii)

Asistenta de sanatate publica reprezinta efortul organizat al societatii in vederea

protejarii si promovarii sanatatii populatiei.
Definirea termenilor
a. Sanatatea publica- starea de sanatate a populatiei in raport cu determinantii starii de
sanatate:socio-economici, biologici, mediu, stil de viata, asigurarea cu servicii de
sanatate, calitatea si accesibilitatea serviciilor de sanatate.
b. Promovarea sanatatii-se ofera individului si colectivitatii posibilitatea de a-si controla
si imbunatati sanatatea, sub raport fizic, psihic si social si de a contribui la reducerea
inechitatilor in sanatate.
c. Supravegherea-colectarea, analiza, interpretatre si diseminarea datelor privind starea
de sanatate a populatiei, boli transmisibile si netransmisibile, pe baza carora sunt
identificate prioritatile de SP si sunt instituite masuri de prevenire si control.
d. Evaluarea riscului pentru sanatate-influentarea starii de sanatate prin expunerea la
factorii de risc din mediul natural, de viata si de munca si cei rezultati din stilul de
viata individual si comunicar.
e. Inspectia sanitara-exercitatrea controlului aplicarii prevederilor legale de sanatate
publica.
f. Principiul precautiei- instrumentul prin care autoritatea de sanatate publica decide si
intervine in situatii in care se apreciaza ca exista un potential risc pentru sanatatea
populatiei, in conditiile unei argumentatii stiintifice insuficiente.
Functiile principale ale asociatiei de sanatate publica vizeaza:
1. Dezvoltarea politicilor, strategiilor si programelor vizand asigurarea sanatatii publice.
2. Monitorizarea si analiza starii de sanatate a populatiei
3. Planificarea in sanatatea publica
4. Supravegherea epidemiologica, prevenirea si controlul bolilor.
5. Managementul si marketingul strategic al serviciilor de sanatate publica
6. Reglementarea domeniului sanatatii publice, aplicarea si controlul aplicarii acestora
7. Asigurarea calitatii serviciilor de sanatate publica.
8. Cercetare-dezvoltare si implementare de solutii inovatoare pentru sanatatea publica.
9. Prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea starii de alerta epidemiologica.
10. Protejarea populatiei impotriva riscurilor de mediu.
11. Informare, educare si comunicare pentru promovarea sanatatii
12. Mobilizarea partenerilor comunitari in identificarea si rezolvarea problemelor de
sanatate.
13. Evaluarea calitatii, eficacitatii, eficientei si accesului la serviciile medicale.
14. Dezvoltarea si planificarea resurselor umane si dezvoltarea institutionala pentru
sanatatea publica.
15. Integrarea prioritatilor de sanatate publica in politicile si strategiile sectoriale de
dezvoltare durabila.
16. Asigurarea capacitatilor de raspuns la dezastre sau amenintarile la adresa vietii si
sanatatii populatiei, inclusiv prin introducerea de restrictii de circulatie a persoanelor
si bunurilor.
Domenii de interventie ale asistentei de sanatate publica:
a. Prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile prin:
1. Asigurarea imunizarilor

b.

c.
1.
2.
3.
4.
d.
e.

f.

g.

h.

2. Controlul epidemiilor
3. Supravegherea bolilor
4. Supravegherea factorilor de risc comportamentali
5. Prevenirea accidentelor
Monitorizarea starii de sanatate prin:
1. Monitorizarea indicatorilor de sanatate
2. Monitorizarea determinantilor starii de sanatate
3. Monitorizarea eficacitatii si eficientei activitatilor din domeniul sanatatii
publice
4. Evaluarea nevoilor populatiei privind serviciile de sanatate publica
Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate prin:
Campanii de informare- educare-comunicare
Programe de educatie pentru sanatate si promovare a sanatatii in comunitati
Dezvoltarea si implicarea comunitatilor locale
Pledoaria pentru snatate publica
Sanatatea ocupationala prin:
1. Definirea standardelor de sanatate ocupationala
2. Controlul aplicarii reglementarilor sanatatii in munca
Sanatatea in relatie cu mediul prin:
1. Monitorizarea factorilor de mediu in relatie cu sanatatea
2. Reglementarea calitatii principalior factori de mediu
3. Stabilirea normeleor de igiena si sanatate publica comunitare
4. Controlul aplicarii reglementarilor referitoare la calitatea factorilor de mediu
Reglementarea primara si secundara in domeniul sanatatii publice prin:
1. Elaborarea, revizuirea, adaptarea si implementarea legislatiei din domeniul
sanatatii publice
2. Reglementarea circulatiei bunurilor si serviciilor cu potential impact asupra
sanatatii publice
Managementul sanatatii publice bazat pe:
1. Managementul politicilor, planificarii si dezvoltarii sistemului de sanatate
publica.
2. Formularea si implementarea politicilor de sanatate publica pe baze stiintifice.
3. Cerecetarea in domeniul sanatatii publice si a sistemelor de sanatate.
4. Colaborarea si cooperarea internationala in domeniul sanatatii publice.
Servicii de sanatate publica specifice:
1. Sanatate pubilca specifice
2. Sanatate scolara
3. De urgenta in caz de dezastre si calamitati
4. De laborator in domeniul sanatatii publice
5. De planificare familiala
6. Screening pentru depistarea precoce a bolilor
7. Prenatale si postnatale
8. De consiliere in domeniul snatatii publice
9. De sanatate publica in transporturi.

Principiile asistentei de sanatate publica

1. Responsabilitatea societatii pentru sanatatea publica
2. Focalizarea pe grupurile populationale si prevenirea primara

3. Preocuparea pentru determinantii starii de sanatate :sociali, de mediu,

comportamentali si servicii de sanatate.
4. Abordarea multidisciplinara si intersectoriala.
5. Parteneriat activ cu populatia si cu autoritatile publice centrale si locale.
6. Decizii bazate pe cele mai bune dovezi stiintifice existente la momentul respectiv
(sanatate publica bazata pe dovezi)
7. In conditii specifice ,decizii fundamentate conform principiului precautiei.
8. Descentralizarea sistemului de sanatate publica
9. Existenta unui sistem informational si informatic integrat pentru managementul
sanatatii publice.
4.Demografia . Surse de informare. Notiuni fundamentale.
Demografia este o stiinta sociala care are ca obiect studiul populatiei umane, privite din
perspectia dimensiunii lor numerice, a schimbarilor de volum si de structura. Este stiinta ce se
ocupa cu studiul populatiei umane: nivelul, structura si caracteristicile populatiei si de
legitatile care guverneaza aceste caracteristici.
Principalele surse de informaii demografice
1. RECENSMNTUL POPULAIEI
Reprezint inregistrarea la un moment dat a ntregii populaii a unui teritoriu sau a
unei ri. Acesta asigur informaiile necesare stabilirii statisticilor care caracterizeaz sub
aspect static populaia: nr, distribuie teritorial i structur.
2. STATISTICA STRII CIVILE
Inregistreaza n mod continuu evenimentele demografice, furniznd datele de baz
pentru interpretarea micrii populaiei. n intervalul dintre 2 recensmnte, aceast statistic
este util pentru a actualiza informaiile ultimului recensmnt.
Statistica strii civile = totalitatea aciunilor de culegere i prelucrare a
informaiilor privitor la nateri, decese, cstorii i divoruri. La noi n romnia primele 3 in
de serviciile de stare civil, iar ultimul de tribunal.
3. BIRORILE DE EVIDEN A POPULAIEI (Registrele de populaie)
Se refer la un sistem de eviden a populaiei i a evenimentelor demografice,
care se centreaz pe individ ca unitate de inregistrare, ele aparin poliiei i inregistreaza
veniii si plecaii dintr-un teritoriu anume .

4. ANCHETELE DEMOGRAFICE
Urmrete completarea datelor obinute prin celelalte metode anterioare, ele se
folosesc ocazional i servesc la aprofundarea elementelor de structur si dinamic a
populaiei.
Noiuni fundamentale
1. evenimentul demografic reprezint cazul observat purttor de informaii
demografice nscutul viu, nscutul mort, decedatul

2. fenomenul demografic - ansamblul evenimentelor demografice care apar ntr-o

populaie, ntr-o anumit perioad de timp natalitate, mortalitate, mortinatalitate
3. rata demografic raportul care msoar aceste fenomene
4. probabiliti
INDICE, INDICATOR sunt 2 termeni, care n demografie se folosesc frecvent
cu acelai neles i exprim starea unui fenomen demografic sub form cantitativ (cantitate
relativ) .
RATA este un indice ce exprim intensitatea cu care se manifest un fenomen
demografic n decursul unei perioade de timp calendaristic sau de-a lungul unei durare pentru
desfurarea fenomenului (longitudinal / transversal). Este raportul dintre nr evenimentelor
demografice din intervalul de timp i populaia medie pe acest interval. Ex ratele de
mortalitate i de natalitate.
PROBABILITATEA are o semnificaie apropriat de cea a ratei ea arat ce anse
exist ca pe un interval de timp , s se petreac ntr-o populaie un eveniment demografic.
Este raportul dintre numrul evenimentelor petrecute i populaia din care sunt recrutai
indivizii participani.

Indicatorii folosii n msurarea strii de sntate trebuie s aib urmtoarele caliti:

validitate (acuratee) capacitatea unui indicator de a msura corect ceea ce este pus
s msoare
reproductibilitatea exprim capacitatea unui indicator de a furniza rezultate
similare, apropiate, care s nu difere din punct de vedere statistic semnificativ n
situaia n care s-au folosit condiii asemntoare de ctre echipe diferite.
Reproductibilitatea inalta nu garanteaza o validitate corespunzatoare; un indicator
nereproductibil este lipsit si de validitate, pe cand validitatea inalta asigura de regula o
reproductibilitate corespunzatoare.
valoarea predictiv capacitatea unui indicator de a identifica n mod corect pe cei
cu risc de boal sau de deces. O valoare predictiva inalta ar insemna o populatie
crescuta de bolnavi in masa celor la care rezultatele masuratorilor au fost pozitive.
5.Statica populatiei
Numrul populaiei
Este definit prin efectivul de locuitori care triesc la un moment dat ntr-un teritoriu. Dpdvd
practic, se disting:
1. Numrul inregistrat numrul determinat n mod obinuit printr-un recensmnt i
care constituie informaia cea mai important n elaborarea altor rate. Recensmntul
este o inregistrare exhaustic, global, transversal, care se face la un moment dat ,
inregistrandu-se intreaga populaie cu caracteristicile ei: vrst, sex, categorie socioprof, religie. In tara noastra numarul de locuitori de recensamantul din anul 1992 a fost
de 22.810.035, iar in 2002 a fost de 21.698.181 observandu-se astfel o scadere a
populatiei Romaniei cu peste 1 mil de persoane.
2. Numarul calculat-rezulta in principiu din corectarea nr inregistrat cu ajutorul datelor
miscarii populatiei in scopul caracterizarii unor date ulterioare recensamantului. In
principiu, procedura este foarte simpla se scad decedatii si iesitii din teritoriu si se
adauga nascutii vii si intratii in teritoriu sau se aplica la populatia initiala sporul
natural si soldul migrator.

3. Numrul proiectat este rezultatul unor calcule estimeaz evoluia numeric

viitoare a populaiilor.
Densitatea populaiei
Reprezint raportul dintre nr de loc i suprafaa teritoriului considerat. Principalele
consecinte medicale ale unei densitati ridicate (peste 300loc/km2) sunt reprezentate de riscul
crescut de transmitere a maladiilor transmisibile parazitare, de pericolul poluarii mediului sub
toate formele si a patologiei pe care acesta o genereaza.
Principalii indicatori de apreciere sunt:
1. indice de densitate general raportul dintre nr de loc la data studiat i suprafata
total a teritoriului, exprimat n km2. d=P/S. , unde d indicele de densitate general,
P nr de locuitori, S suprafaa teritoriului in km2.
2. indicele de arealitate inversul indicelui de densitate general i este suprafata care
revine n media unui locuitor: a=S/P, unde a indice de arealitate, S-suprafaa
teritoriului in km2, P- nr de locuitori.
Structura populaiei
STRUCTURA POPULATIEI PE MEDII
De la recensmntul din 2002, Romania este dispersat astfel: 52,7% urban si
47,3 rural. Dispersia populaiei sau repartizarea teritorial a populaiei reprezint gradul de
mprtiere a populaiei n colectiviti constituite: orae, comune.
Aceast repoartiie depinde structura economic a rii si de politica de dezvoltarea
economic a acesteia.
STRUCTURA POPULATIEI PE SEXE
Acesta ajut cunoaterea riscurilor i a frecvenei bolilor la populaia masculin
fa de cea feminin. M= 49,3, iar F=50,7.
Indicatori:
ponderea sexului feminin sau masculin din totalul pop cu formula:
- nr total de B / nr total locuitori * 100;
- nr total de femei / nr total de loc * 100
indicele de masculinitate este raportul dintre efectivul populaiei masculine i
feminine (PM/PF * 100); PM=efectivul populatiei de sex masculin
PF=efectivul populatiei de sex feminin
S-a evideniat ca la natere, nou-nascutii de sex masculin sunt mai muli fa de
cei de sex feminin.(la 100 de fete corespund 106 baieti).
Decesele pe care le inregistreaza populatia masculina, sunt mai precoce si mai
numeroase decat in populatia feminina astfel incat structura pe sexe se echilibreaza in jurul
varstei de 35 de ani, apoi populatia feminina predomina ,sa fie ceva mai numeroasa decat
populatia masculina.
STRUCTURA PE GRUPE DE VRST PIRAMIDA VRSTELOR
Reprezint reprezentarea grafic tipic pentru structura populaiei pe grupe de
varsta piramida varstelor.
Aceasta permite o prezentare combinat a populaiei la un moment dat pe vrst i
pe sex. n alctuirea acestui model, se folosesc 2 histograme corespunztoare populaiei
masculine i feminine sau populaiei rurale / urbane, aezate prin translaie fa n fa.
Tipuri de piramide:
graficul n form de triunghi

Acesta prezint o baz larg(data de grupele tinere din populatie) i caracterizeaz

o ar cu o populaie tnr. Aceste tri au natalitate i mortalitate mare. Apare n Africa, asia,
America de Sud.
graficul n form de clopot
Acest tip corespunde rilor n care natalitatea scade , iar baza piramidei se
ngusteaz. Este o populaie de tip staionar i este o populaie n curs de dezvoltare.
graficul n form de urn
Este modelul de piramid cu baz ngust si vrf ngroat ca reducere a efectivelor
tinerilor din cauza scderii natalitii ntr-o perioad de timp dar si reducerea ratei mortalitatii
generale precum si cresterea sperantei de viata
graficul n form de trefl
Baza este mai larg ca cea de tip urn , cu creterea natalitii pe programe de
reproducere a populaiei . corespunde unei populatii in care dupa un accentuat proces de
imbatranire demografica ,ii urmeaza un proces de reintinerire demografica. Ex:Franta.
6.Dinamica populatiei(natalitate ,mortalitate, fertilitate)
Definitie
Analiza demografic a unei colectiviti presupune:
- studiul staticii populaiei
- analiza dinamicii acesteia.
STATICA POPULATIEI se refer la nr, densitatea, dispersia i structura
populaiei (medii, sexe, grupe de varsta, activitate socio - profesionala).
DINAMICA POPULATIEI descrie micarea populaiei i se caracterizeaz prin
schimbrile aprute n nr, structura, i repartiia teritorial a locuitorilor.
Componenta mecanic mobilitatea socio profesional si migrarea populaiei, intrucat
populatia sufera modificari nu numai datorita sporului natural dar si sporului migratoriu.
Componenta natural reproducerea populaiei = procesul de rennoirea permanent a
populaiei datorita intrarii unei generatii noi in fiecare an, in populatie si a iesirii in medie, a
unei generatii prin deces.
NATALITATEA
Este un fenomen demografic al frecvenei nscuilor vii ntr-o populaie i ntr-o
perioad de timp. Are ca unitate statistic, nscutul viu.
Documentele purtatoare de informatii sunt : certificat de natere, certificat
constatator al naterii, buletin statistic de natere.
Certificatl constatator al nasterii este complatat de medicul care constata
evenimentul demografic(nascutul viu sa nascutul mort). Certificatul de nastere si buletinul
statistic de nastere sunt completate la oficiile de stare civila pe baza certificatului medical
constatator al nasterii, atunci cand se face declararea nascutului, termenul fiind de 15 zile
dupa nastere pentru nascutul viu si de 3 zile pentru nascutul mort.
MSURAREA NATALITII
Rata brut de natalitate este raportul dintre nr de nscui vii i nr mediu de locuitori
al perioadei considerate.
RBN= N*V / P * 1000
unde :NV nr de nscuii vii
P -nr mediu de locuitori n perioada studiat.

Ex:anul 2003:9,8 %, iar anul 2006:10,2%

CARACTERISTICILE EPIDEMIOLOGICE ALE NATALITII N ROMANIA
pe medii natalitate constant mai crescut n mediul rural fa de cel urban.
profil teritorial reproducere mai sczut n judeele din Vest i peste media de ar
n Moldova.
comparaii internaionale valori mai mari n Irlanda, Norvegia, Olanda, dar i tri
inferioare precum Slovenia, Ucraina, Bulgaria, Croaia.
dinamica natalitii n ROMANIA ntrziere datorit dezvoltrii econimice si
industrializrii tardive.
FERTILITATEA
Fenomen demografic al frecvenei ce reprezint frecvena nscuilor vii n subpopulaia
feminin n vrst de reproducere (15 49 ani).
Nscutul viu produs de concepie expulzat sau extras complet din corpul mamei,
idiferent de durata sarcinii , i care prezint un semn de via:respiratie, activitate
cardiaca, pulsatiile cordului.
Nscutul mort produs de concepie care provine dintr-o sarcin peste 28 de
sptmni , i care dup separarea complet de corpul matern nu prezint semn de
via.
Avort produs de concepie care provine dintr-o sarcin cu o durat mai mic de 28
de sptmni i care dup extragerea din corpul matern nu prezint nici un semn de
via.
Produsul de conceptie-este rezultatul fecundarii unui ovul de catre un
spermatozoid ,care a parcurs perioada de gestatie si care se soldeaza prin nastere sau
avort.
Nasterea-este evenimentul expulzarii unui produs de conceptie dupa o perioada a
sarcinii mai mare de 28 de saptamani.
Rangul nasterii-exprima a cata nastere (vie sau nu) a mamei este cea in cauza
Rangul nascutului-exprima al catelea nascut viu sau mort este nascutul considerat in
suita celor pe care i-a nascut mama.
Intervalul protogenezic- este durata medie dintre casatorie si nasterea primului copil
Intervalele intergenezice- sunt duratele medii care separa intr-o populatie nasterile de
rang succesiv (durata medie intre prima si a doua nastere, a doua si a treia)
MSURAREA FERTILITII

nr _ de _ copii _ nascuti _ vii

*1000
nr _ de _ femei _ de _ var sta _ fertila
Rata general a fertilitii Fg=
Rata specifica pe varste a fertilitatii :
nr _ de _ copii _ vii, _ nascuti _ de _ femei _ de _ var sta _ X
nr _ femei _ de _ var sta _ X
Fx=
*1000
FACTTORII CARE INFLUENEAZ NATALITATEA SI FERTILITATEA:
demografici distribuia pe sexe, structura populaiei, nupialitatea si divorialitatea,
structura familiei

 socio-economici prelungirea colarizrii, implicarea femeii n activitati socio

economice, aparinerea la o anumit categorie social, venitul mediu / membru de
familie
medico biologici sterilitatea feminina, masculina, patologia genital,inclusiv
consecintele medicale ale avorturilor.
migraia populaiei-ca fenomen de masa determinat de factori politici, economici,
sociali si culturali.
legislativi sistemul de alocaii pentru copii,programul de protecie materno
infantil, prevederile codului muncii si codului familiei,politica de planificare
familiala inclusiv legislatia privind avorturile.
subiectivi atitudinea contient a cuplului fa de reproducerea sa, atitudinea fa de
copii, cunoaterea i utilizarea mijloacelor si metodelor contraceptive, motivatiile
subiective ale comportamentuli demografic.
locali tradiionali - nivel cultural, religie, obiceiuri locale, specificul dezvoltarii
istorice a zonei
Fertilitatea este favorizat daca:
1. cstoriile se fac la vrsta de maxim fecunditate a femeii
2. proporia de femei cstorite n rndul femeilor fertile este crescut
3. familia este stabil, ceea ce se traduce in demografie printr-o frecventa mica a
divorturilor.
Indicatorii complementari ai reproducerii populatia
1. Rata de nuptialitate exprima intensitatea casatoriilor la 1000 de locuitori pe an
Rata de nuptialitate=nr. casatorii/nr.locuitori*1000/an
2. Rata de divortialitate exprima intensitatea desfacerilor casatoriilor la 1000 de
locuitori pe an
Rata de divortialitate=nr.divorturi/nr.locuitori*1000/an
3. Varsta medie la prima casatorie
4. Intervalul protogenezic (durata medie intre casatorie si nasterea primului nascut viu)
5. Intervalul intergenezic (durata medie ce separa nasterea primului nascut viu de cel de
al doilea, a celui de al treilea) . Ideal intervalul ar fi de 4 ani.
6. Rata de fecunditate-potentialul de reproducere a masei de femei in varsta fertila,
aratand cate srcini apar in cursul unui an la 1000 femei intre 1549 ani.
Rata de fecunditate=nr.sarcini/nr.femei(15-49 ani)*1000
MORTALITATEA
Este un fenomen demografic care arat frecvena deceselor ntr-o populaie pe o
perioad de timp, (de obicei un an de zile), constituie componenta negativa a miscarii naturale
a populatiei.Evenimentul demografic specific acesteia este DECESUL(dispariia oricrui
semn de via in orice moment dupa inregistrarea starii de nascut viu).
Sursele de date pt mortalitate sunt:
certificatul medical constatator de deces
buletinul statistic de deces
Certificatul Medical constatator de DECES
document medico legal care st la baza unor acte de stare civil
este utilizat n nscrierea deceselor n registrul de stare civil

formular tip care face parte din evidenele primare

se completeaz doar de medicul care a tratat sau a constatat decesul
orice greeal cu voie sau fr voie n completarea lui duce la rspundere penal
o dat completat de medic este nmnat rudelor apropiate decedatului pentru a-l
depune la oficiul strii civile
completarea lui se face cite, fr greeli sau tersturi, corecturi
n acest certificat avem: date despre decedat, despre medic, unitatea sanitar, cauzele
morii(starea de boal )

CAUZE DE DECES N ORDINEA URMATOARE:

Tumori maligne
Boli transmisibile cu evoluie grav
TBC evolutiv
Malformaii congenitale grave ale aparatului circulator, renal, digestiv.
MSURAREA MORTALITII:
Rata brut de mortalitate
Frecvena deceselor la 1000 de locuitori ntr-o perioad. Este egal cu raportul
dintre RBM= D/P * 1000
unde : D -este nr de decese n populaia studiat
P efectivul populaiei n intervalul considerat.
Ratele specifice de mortalitate msoar frecvena deceselor n subpopulaii.
1. pe sexe raportul dintre nr deceselor la sexul M i populaia de sex masculin
*1000
2. pe grupe de vrst raportul dintre nr deceselor la aceeai grupa de vrst X /
populaia de aceeai grupa de vrst X*1000
3. pe medii raportul dintre nr deceselor n mediul urban / populaia din mediul
urban*1000
4. pe cauze medicale de deces raportul dintre nr deceselor de o anumita cauza i
nr populaiei * 100 000
Mortalitatea proporional (letalitatea) ponderea deceselor din o anumit
categorie din totalul deceselor. Este raportul dintre decesele la vrsta studiat sau prin
cauza studiat , i totatul de decese *100
Rata de fatalitate ponderea deceselor n masa bolnavilor i reprezint raportul
dintre nr de desese prin boala X i Nr bolnavilor cu boala X * 100
Rata standardizat a mortalitii reprezint modalitatea de eliminare a influenei
pe care pe care o exercit structura diferit pe grupe de vrst a populaiei asupra
mortalitii.
Aceasta permite compararea corect a nivelurilor mortalitii inregistrata n 2 sau
mai multe populaii diferite din punct de vedere structural.
Mortalitatea corectat se calculeaz prin 2 metode:
1. metoda populaiei tip sau standard const n a compara mortalitatea a 2 sau mai
multe populaii , considernd structura pe vrst a uneia, drept structur standard.
2. metoda mortalitii tip este o operaie invers precedentei, adic se stabilete
mortalitatea fiecrei grupe de vrst a populaiei standard i se aplic aceti indici la
numrul persoanelor din grupele respective de vrst ale colectivitii cercetate.
Raportul Standardizat de mortalitate metod de standardizare i reprezint
raportul dintre numrul de decese observate i numrul de decese ateptate.

 Tabela de mortalitate este o metod longitudinal de msurare i analiz a

mortalitii fiind instrumentul fundamental.
Ea permite evidenierea n detaliu a modului n care se stinge o generaie , n
sensul ca ofer informaia despre intensitatea mortalitii la fiecare vrst, precum i datele
necesare pentru caracterizarea de ansamblu a fenomenului.
FACTORII CARE INFLUENEAZ MORTALITATEA
Factori economici dezvoltarea socio economic
--distribuia venitului naional
Structura pe grupe de vrst a populaiei
Factorii care in de calitatea mediului
Stocul de cunotiine i tehnologii de sntate
FACTORII CARE AU LIMITAT SCDEREA MORTALITII PE PLAN MONDIAL
Strategiile de dezvoltare care nu au avut in vedere sanatatea
Ponderea redus acordat ocrotirii sntii n structura bugetului, prin necorelarea sa
cu interesele sanatatii, cu nevoile starii de sanatate si cresterea caltatii asistentei
medicale.
Dezvoltarea dezechilibrat a ngrijirilor de specialitate si spitaliceti , fa de cele
primare extraspitaliceti
Tehnologii de sanatate neadecvate problemelor specifice
CARACTERISTICI EPIDEMIOLOGICE ALE MORTALITII N ROMANIA
Evoluia MORTALITATII IN Romania n secolul XX este n scdere i anume
1930 19,3 la mie 2003 12,3 la mie
Rata de mortalitate specific pe sexe supramortalitate masculin
Rata de mortalitate specific pe medii - intensitatea mare a deceselor n rural
datorit nivelului de trai, asisten medical, procesul de nbtrnire
Vrsta maortalitate mare n primul an de via i n prima grup de vrst(0-4 ani)
Rata de mortalitate specifica pe medii intensitate mare a deceselor in mediul rural
Principalele cauze de deces:
Boli cardio vasculare
Tumori
Boli digestive
Decese prin cauze externe
Boli respiratorii
7.Importanta studiului(ex.mortalitatea infantila)
MORTALITATEA INFLANTIL
Fenomenul demografic al deceselor la 0 1 an inregistrat ntr-o populaie de nscui vii , n
perioada te timp pe un anumit teritoriu.
Importanta studiului mortalitatii infantile:
Rata mortalitatii infantile reprezinta o rata specifica de masurare si descriere a starii de
sanatate a copiilor si in acelasi timp este ca un indicator sintetic al starii de sanatate a unei
populatii, pentru ca in determinarea fenomenului sunt implicati o multitudine de factori, dintre
care cei mai importanti sunt factorii medicali si factorii socio-economici, reflectand astfel
actiunea lor concomitenta asupra sanatatii copilului 0-1 an.

Analiza de regresie pentru rata de mortalitate infantila in raport cu produsul national brut pe
cap de locuitor si rata de mortalitate infantila cu ponderea cheltuielilor pentru sanatate, alocate
din produsul national brut, arata ca Romania are o situatie mai nefavorabila decat tarile cu
nivelul produsului national brut pe cap de locuitor aproximativ egal cu al ei, Romania
situandu-se in Europa ca avand una din cea mai mare rata a mortalitatii infantile.
MSURAREA MORTALITII INFANTILE
Rata de mortalitate infantil intensitatea deceselor la 0 1 ani n populaia de nn
vii ntr-o perioad de timp. Adic raportul dintre decedaii ntre 0 1 ani i nscuii vii
* 1000.
Mortalitatea infantil pe grupe de varsta
1. prima sptmn la fel ca sus *1000
2. neonatal (prima lun de via 0 27 zile) la fel *1000
3. postneonatal(dup prima lunde via, adic n ultimele 11 luni pn la
mplinirea 1 an) la fel *1000
Mortinatalitatea fenomenul demografic al apariiei nscuilor mori n populaia de
nscui vii , ntr-un teritoriu i n perioada de timp. Este raportul dintre nr de nscui
mori ntr-o period si teritoriu i nr de nscui vii n aceeai perioad + acelai teritriu.
* 1000
Mortalitatea perinatal reprezint nscuii mori i decesele neonatale precoce ntrun teritoriu i n unitatea de timp. Este raportul dintre nr deceselor 0 6 zile i nr de
nscui vii n aceeai perioad i acelai teritoriu. * 1000
Rata de mortalitate specific msoar intensitatea apariiei deceselor infantile de o
anumit categorie n masa nscuilor vii de aceeai categorie. *1000
1. pe sexe raportul dintre nr deceselor infantile de sex barbatesc sau feminin i nr de
nscui vii de sex barbatesc sau femeiesc*1000
2. pe medii raportul dintre nr deceselor infantile n mediul U / R i nr de nscuii vii n
mediu*1000
3. pe cauze de de deces raportul dintre nr deceselor datorate cauze i numrul de
nscuii vii n perioada aceea , n care se ia n considerarea cauza * 100 000
Mortalitatea proporional msoar proporia sau ponderea deceselor infantile de
o anumit categorie din totalul deceselor infantile.
1. pe sexe raportul dintre nr de decese infantile B sau F i nr de decese infnatile * 100
2. pe medii la fel * 100
3. pe grupe de varsta la fel * 100
4. pe cauze de deces la fel * 100
FACTORII DE RISC AI MORTALITII INFANTILE
ENDOGENI acetia sunt transmii copilului n momentul concepiei(boli
ereditare) sau de mam n timpul sarcini(legai de dezvoltarea fetal) sau sunt
generai n timpul naterii (factorii obstetricali).
1. Factori care in de mam
Vrsta mamei
Talia mamei
Patologia general obstetrical
Avorturile n antecedente
2. Factori care in de copil

 Greutatea mic la natere

Sexul masculin
Rangul nn de obicei risc crescut pt primul nn
Vrsta
Handicapuri biologice
EXOGENI sunt factori coninui n mediul nconjurtor i care pot fi
reprezentai att pt mam ct i pt copil de : intoxicaii, accidente, factori de
mediu. Acetia au repercursiuni negative asupra organismului sugarului.
Factori care in de familie:
1.
2.
3.
4.
5.

familie dezorganizat
starea civil a mamei
gradul de colarizare si informare a prinilor, al mamei n special
condiii de locuit nesatisfctoare
familii cu domiciliu instabil, alcoolism, vagabondaj

CARACTERISTICILE EPIDEMIOLOGICE ALE MORTALITII INFANTILE N

ROMANIA
nivelul si evoluia mortalitii infantile are o rat de cca 4 ori mai mare
dect rile din Vestul continentului
distribuia n profil teritorial crescut n Ialomia i sczut n Cluj
distribuia pe medii mai mare n mediul rural
variaiile n funcie de sex - mai mare masculin
pe grupe de vrst riscuri mari de deces mortalitate postneunatal
pe cauze de deces n ordinea lor aparat respirator, cauze perinatale,
anomalii congenitale, boli infecioase si parazitare , boli digestive.

8.Morbiditatea-incidenta, prevalenta,indicatori,factori de risc

MORBIDITATEA
Este fenomenul de mas al nbolnvirilor ntr-o populaie defint ntr-o perioad de
timp. Sunt mai multe tipuri de morbiditate:
1. boli care influeneaz nr anilor pierdui si boli responsabile de decesele premature si
cu efect asupra sperantei de viata
2. boli care au o rat de prevalen mare i au o contribuie important n producerea
incapacitii pe termen lung.
3. boli care au o rat de inciden mare i au o contribuie important n producerea
incapacitii pe termen scurt
INCIDENA este cazul nou de mbolnvire i msoar apariia cazurilor noi denumite
CAZURI INCIDENTE ntr-o perioad de timp sau masoara frecventa cu acre persoane fara
boala dezvolta imbolnavirea intr-o perioada data.
Are ca unitate cazul nou de mbolnvire.

1. Incidena Global raportul dintre cazurile noi de nbolnvire i populatia media a

anului * 1000
2. Incidena Specific
Pentru genul feminin raportul dintre cazurile noi de imbolnavire de genul
feminin i populaia de gen feminin * 1000
Pentru grupa de varsta 20 24 de ani raportul dintre cazurile noi de
mbolnvire (20-24 ani) i populaia de 20 24 ani * 1000
Pe cazuri de boal raportul dintre cazurile noi de nbolnavire de cauz X i
populaia medie a anului * 100 000
3. Structura incidenei raportul dintre cazurile noi de nbolnvire ce au caracteristica
X i cazurile noi de mbolnvire * 100
Pentru studiul incidenei se folosesc 2 indicatori: RATA + RISCUL.
RISCUL probabilitatea apariiei bolii ntr-o populaie pe o anumit perioad de timp i se
presupune ca ntreaga populaie este aceeai pe ntreaga durat a studiului.
Este raportul dintre nr de cazuri noi i populaia luat n studiu de a dezvolta boala.
RATA (DENSITATEA INCIDENEI) i este:
Raportul dintre numrul de cazuri noi i :
1. pentru risc populaia la risc la nceputul perioadei de observaie
2. pentru densitate populaia la risc n timpul perioadei de urmrire
FACTORII PRINCIPALI CARE INFLUENEAZ NIVELUL INCIDENEI
metodele noi de diagnostic
modificri n structura pe grupe de v a populaiei
modificarea stilului de via
eficacitatea programelor de sntate
migraia
PREVALENA este fenomenul de mas al tuturor mbolnvirilor (cazuri vechi si
noi)depistate si inregistrarte intr-o populatie. Aceasta exprim proporia de persoane dintr-o
populaie dat reprezentnd condiia definit la un moment precizat care poate fi:
1. punctual prevalena de moment sau punctual
2. interval de timp prevalena de perioad
Prevalena arat incidena factorilor de risc si supravieuirea. Modificarea acesteia
presupune schimbri n incidena factorilor de risc i / sau a supravieuirii.
Ameliorarea supravieuirii (fr vindecare) crete prevalena bolii.
Scderea prevalenei poate fi dat de scderea incidenei , dar i de scderea
duratei bolii (vindecare rapid sau deces).
Cazurile noi si vechi se raporteaz la suta de persoane examinate i nu la suta de
persoane aflate n teritoriu.
INDICELE DE PREVALEN DE MOMENT este raportul dintre cazurile
existente la un moment dat i persoanele examinate * 100.
INDICELE DE PREVALEN DE PERIOADA este raportul dintre cazurile
existente ntr-o perioad de timp i persoanele examinate * 100
CRETEREA PREVALENEI POATE FI INFLUENTATA DE:
plecarea persoanelor sntoase din populaia studiat
apariia de noi cazuri de boal
puine vindecri
letalitate sczut
mortalitate sczut

 durata mare a bolii

imigrarea bolnavilor
SCDEREA PREVALENEI POATE FI CAUZATA DE:
nr redus de cazuri noi depistate
mortalitate crescut
durata scurt a bolii
cazuri mai multe de vindecare
emigrarea bolnavilor
9.Screening.Definire,criterii de alegere a bolilor, atributele necesare unui test de
screening.Modelul general.
SCREENING
Definitie
Este o examinare de mas care const n aplicarea unui ansamblu de procedee si tehnici de
investigaie asupra unui grupa populaional n scopul identificrii de prezumie a unei boli,
anomalii, sau factori de risc.
Este o aciune de profilaxie secundar care vizeaz identificarea prezumtiv a
persoanelor afectate de o problem de sntate latent.
CRITERIILE DE ALEGERE A BOLILOR
boala trebuie s fie o problem se sntate(prevalenta mare, gravitate mare prin
consecintele sale medicale si sociale:evlutie fatala, absenteism, invaliditate)
boala s fie decelabil n etapa de laten sau n formele de debut asimptomatic
existena unui test sau o examinare eficient disponibil
nelegerea de medic sau echipa de medici ca un examen de sntate presupune o
supraveghere continu
testul trebuie s fie acceptat de populatie
istoria natural a bolii trebuie s fie cunoscut in sepicial evolutia de la faza de latenta
la faza simptomatica.
Alegerea subiectilor care vor primi un tratament trebuie sa corespunda unor criterii
prestabilite
Costul testarii pentru decelarea cazurilor
Este necesara asigurarea continuitatii actiunilor de decelare a cazurilor prin screening,
fara a considera testarea ca o operatie executata o data pentru totdeauna
ATRIBUTELE NECESARE UNUI TEST SCREENING
Abilitatea de a detecta real pozitivii si real negativii
Sa poata fi administrat unui nr mare de persoane
Sa fie rapid, atat in ceea ce priveste efetuarea testului, cat si obtinerea rezultatelor
Sa fie repetabil
Sa fie acceptabil pentru persoanele testate(rapi, nedureros)
Sa fie putin costisitor ca material si procedura, dar si ca nr de personal necesar
Sa aiba putine efecte secundare si sa fie pe cat posibil neinvaziv.
MODELUL GENERAL AL UNUI EXAMEN DE SCREENING

Dintr-o populaie int, se alege n eantion care n urma aplicrii testului screening
se mparte n 2:
1. persoanele probabil bolnave (R +)
2. persoanele probabil sntoase (R -)
Apoi testul este urmat de 2 faze:
1. faza de diagnostic-in care cei probabil bolnavi trec printr-un test diagnostic pentru
confirmarea bolii suspectate.
2. faza terapeutic i de supraveghere medical.
Depistarea precoce a bolilor se mai face i prin alte metode precum:
depistarea pasiv activ cutarea cazurilor se face prin examene medicale
curente
examene periodice de sntate la varstele nodale(copii si adulti);sugari si
gravide.
Verificare-consta in controlul sanatatii din initiativa persoanei sau a patronului
si care se face in cadrul unui serviciu special.
Persoanele cu rezultat pozitiv la screening vor fi supuse testelor diagnostice iar n cazul
confirmrii diagnosticului se va institui tratamentul adecvat. Testul screening nu este un test
diagnostic
.
EVALUAREA SCREENINGULUI:
1. validitatea testului screening reprezint capacitatea testului de screening de a
clasifica corect persoanele testate n persoane bolnave i sntoase.
Aceast validitate are 2 componente:
SE capacitatea de a identifica corect persoanele bolnave
SPE capacitatea de a identifica corect persoanele sntoase
Acestea sunt exprimate n %
Testarea n serie
Persoanele sunt considerate + dak au R + la toate testele n serie
Persoanele sunt considerate dak au R- la oricare test n serie
Testarea n serie crete SPE
Primul test are SE mare iar al doilea are SPE mare
Testarea n paralel
Persoanele sunt considerare + dak R este + la oricare din teste
Persoanele sunt considerate doar dak R la toate testele n paralel
Testarea n paralel crete SE
2. evaluarea rezultatelor
VALOAREA PREDICTIV A TESTULUI SCREENING
Valoarea predictiv Pozitiv reprezint probabilitatea prezenei bolii la test
screening pozitiv , i exprim proporia real pozitivilor n masa pozitivilor.
Probabilitatea de a fi bolnav este cu condiia de a fi pozitiv. Valoarea predictiv Negativ
reprezint probabilitatea absenei bolii la test screening negativ, i exprim proporia real
negativilor n masa negativilor. Probabilitatea de a nu fi bolnav este cu condiia de a fi
negativ. Reproductibilitatea este gradul de stabilitate al unei probe , care se poate demonstra
cnd o msurtoare se repet n condiii identice.Acurateea (Exaccitatea) - gradul n care

msurtoarea sau estimarea bazat pe o anumit msurtoare prezint valoarea real a

caracteristici msurate.

10.Definitia unui sistem de sanatate

SISTEMUL DE SANATATATE este un ansamblu de evenimente diferite independente care
contribuie la sntate prin activitatea sectoarelor nrudite: n familie, instituii de nvmnt,
locuri de munc, locuri publice, comuniti precum i mediul nconjurtor fizic + psihosocial.
SS cuprinde ansamblul elementelor si relatiilor care influenteaza starea de sanatate a
indivizilor si populatiilor.
11.Determinanti unui sistem de sanatatate un sistem de sntate sunt reprezentai :
-

de evoluia de evoluia istoric a unei ri

de nivelul economic al tari,
ideologia politic,
factorii culturali sau de mediu

12. Componentele de baza ale unui sistem de sanatate:

1. PRODUCEREA I DEZVOLTAREA DE RESURSE
Aceasta necesit participarea mai multor sisteme de la nivelul societii i se refer
la:
Fora de lucru medici, asistente, farmaciti
Faciliti sanitare spitale, centre de sntate, farmacii, laboratoare
Bunuri sanitare medicamente echipamente de diagnostic + tratament
Cunotine
2. ELABORAREA DE PROGRAME
Const n organizarea resurselor n diferite relaii funcionale orientate spre o
anumit finalitate.
Programele pot fi finantate de catre: guvern, organivatii voluntare fara profit,
organizatii pentru profit. Proportia intre aceste tipuri determina natura generala a SS.
3. SUPORTUL ECONOMIC (FINANAREA)
Dezvoltarea si organizarea resurselor pentru sanatate in programe implica existenta
unor surse de finantare a SS.
13.Surse principale de finantare:
-

Taxe(impozite)generale
Asigurari sociale de sanatete
Asigurari private de sanatate
Finantarea din partea comunitatii locale
Plata directa a serviciilor medicale

4. MANAGEMENTUL

Acesta cuprinde urmtoarele mecanisme prin care se mobilizeaza si se folosesc

resursele in vederea unor scopuri clar formulate : planificarea, organizarea, personalul,
reglementarea, controlul + evaluarea
5. ACORDAREA DE SERVICII
Reprezinta rezultatul functionarii celor 4 componente descrise anterior.
Include toate formele de servicii de S preventive, terapeutice, de ngrijire i de
recuperare.
14.Calitatea serviciilor de sanatate:
Accesibilitatea populatiei dpdv economic, temporal, geografic
Performanta medicala
Continuitatea pacientii sa foloseasca acelas furnizor de servicii madicale un timp cat
mai indelungat
Eficienta mare- rezultate bune cu resurse cat mai mici
Eficacitate mare- obtinerea obiectivului dorit
Banii circul de la consumatori (pacieni) la furnizorii de servicii(medicii). Aceasta se
face fie printr-o pia n care pacienii fac tranzacii cu furnizorii de servicii sau printr-o
acoperire sanitar a pacienilor pe baza unor contracte cu terii platitori sau printr-o pia n
care terii pltitori fac tranzacii cu furnizorii.
15.Definitia tertului platitor (cumparatorul de servicii medicale pe piata)
Principiul care sta la baza finantarii prin intermediar: indivizii platesc constant tertului o
anumita suma de bani(chiar daca in acea perioada nu folosesc servicii medicale) iar cand
beneficiaza de servicii plata acestora se face din fonduri colectate de catre tert. Aceasta este,
de fapt, asigurarea impotriva riscului de imbolnavire ce are la baza caracteristicile oricarui tip
de asigurare.finantarea serviciilor de sanatate prin interventia tertului platitor si realizarea
unui plan de asigurare diminueaza efectele negative determinate de materializarea
riscului(imbolnavirea cu toate urmarile sale). Efortul financiar se distribuie tuturor
participantilor la planul de asigurare. Daca este stimulat consumul de servicii preventive riscul
de imbolnavire ar fi mai redus. In aceste conditii asigurarea impotriva bolii se transforma intro asigurare de sanatate. Se ajunge la un comportament centrat pe mentinerea starii de sanatate
care are ca efect dimunuarea eforturilor financiare.
Motivele care stau la baza deciziei pentru asigurarea de sanatate:
- Incertitudinea cereri, nimeni nu stie cand va avea nevoie de ingrijiri de sanatate,
dimensiunea si costul acestora
- Presiunea asupra bugetului individual exetcitata de costul unor servicii
16.Metode de finantare a serviciilor de sanatate:
In cadrul mecanismului in care intervine tertul platitor/ cumparator apar doua fluxuri
financiare:
- colectarea fondurilor prin intermediul tertului platitor: determina modul de finantare a
sistemului de ingrijiri de sanatate

alocarea sumelor fondului rezultat si administrat rin intermediul tertului platitor/

cumparator furnizorilor de servicii de sanatate
Felul prin care sunt colectati bani intr-un sistem de sanatate si implicit calitatea tertului
platitor determina natura sistemului de sanatate si anume:
- daca tertul este guvernul, modul de colectare al banilor este impozitul general=>SS de
tip Beveridge(ex: Marea Britanie)
- daca tertul platitor este reprez de mai multe case de asigurari non profit si colectarea
banilor se face prin asigurari publice (obligatorii) => SS bazat pe asigurari publice de
tip Bismarck(ex: Franta, Germania)
- daca tertul este reprezentat de case de asigurari pentru profit si colectarea banilor se
face pe baza unor asigurari private voluntare , SS este un system bazat pe asigurari
private( ex :SUA)
Finantare prin asigurare obligatorie de tip public:
- guvernul prin lege impune asigurarea publica de sanatate
- aceste mecanisme acopera intreaga populatie si datorita principiului solidaritatii
sociale
Exista doua tipuri principale(obligatorii) de finantare publica a ingrijirilor de sanatate prin:
- impozitare generala( asigurare publica de sanatate: statul colecteaza taxele si le
directioneaza catre bugetul public astfel tertul platitor este chiar statul care considera
ca fiecare cetatean are dreptul sa primeasca servicii de sanatate)
- impozit pe salariu(este cazul asigurari in care taxele colectate de catre stat sunt
destinate sectorul sanatatii)
- asigurare sociala de sanatate
17.MODALITI DE PLAT A MEDICILOR
plata per serviciu- o anumita suma este acordata pentru fiecare serviciu in parte,
medicii detaliaza serviciile furnizate pe o nota de plata, asiguratorul sau pacientul ii
plateste pentru serviciile furnizate
Avantajele platii per serviciu:
- concordanta dintre volumul muncii si venitul realizat
- stimuleaza furnizarea de servicii medicale
- nu duce la subtratarea pacientilor
- stimuleaza furnixarea de servicii in detrimentul trimiterilor
Dezavantajele platii per serviciu:
- suprafurnizare de servicii
- duce la cresterea costurilor, cand exista tertul platitor
- costuri crescute la administrare
- induce distributie teritoriala inegala a medicilor
- stimuleaza serviciile curative
plata per capita- plata fixa anuala a unei sume in concordanta cu numarul pacientilor
inregistrati la cabinetul furnizorului, plata se face indiferent de volumul serviciilor
furnizate in decursul unui an, mai adecvata pentru plata medicilor generalisti.
Avantaje:
- poate duce la o calitate crescuta daca exista competitie intre medici
- nu stimuleaza servicii ne- necesare
- costuri reduse(mai mari ca pentru salariu, mai mici ca per serviciu)

- poate incuraja serviciile preventive

Dezavantaje:
- calitatea ingrijirilor e mai greu de evaluat de catre pacienti
- stimulente pentru a atrage pacienti si a-i mentine pe lista
- nu stimuleaza ingrijiri mai bune poate duce la excluderea unor pacienti mai dificili
- induce trimiterea cazurilor mai dificile catre nivele superioare de ingrijire
plata prin salariu- plata unei sume fixe pe luna/an indiferent de calitatea si cantitatea
muncii efectuate
Avantajele platii prin salariu:
- costuri administrative reduse
- nu duce la ingrijiri ne necesare
- poate induce o distributie echitabila a medicilor
- sistem stabil, usor de modificat
- permite planificate cheltuielilor
Dezavantajele platii prin salariu:
- nu stimuleaza cresterea calitatii sau atragerea pacientilor
- poate duce la cresterea numarului de trimireri
- nu stimuleaza furnizarea de servicii cost-eficace
- daca este mic apar plati informale
plata pentru performant
buget de practic
18.Probleme care apar ca urmare a existentei tertilor platitori:
1. Selectia adversa apare atunci cand:
- Tertii platitori incearca sa limiteze costurile, refuzand sa asigure acoperirea acelor
grupuri care sunt mai bolnave si care necesita ingrijiri mai scumpe, sau cerand plati
mai mari pentru aceste grupuri
- Medicii sunt platiti printr-o taxa fixa(per capita) indiferent de volumul de munca
necesar ingrijirii fiecarui pacient
2. Hazardul moral
- Reprezinta riscul ca indivizii sa-si schimbe comportamentul ca urmare a asigurari,
tinand sa consume mai multe servicii medicale decat daca nu ar fi asigurati si sa
actioneze mai putin in directia prevenirii imbolnavirii. Apare la toate tipurile de
asigurari , ori de cate ori in relatia pacient-prestator de srevicii medicale intervine un
tert platitor.
19. Modalitati de rationalizare a asistentei medicale:
COPLATA este o metoda pe care o practica si sistemul public cu scopul de:
Constientizarea oamenilor de costul serviciilor si sporirea responsabilitatii
pacientilor
Reducerea cererii nenecesare
Atragerea de surse suplimentare n sistem
Cererea pentru ingrijiri poate fi redusa prin strategii ce constau in:
- Imbunatatirea starii de sanatate si reducerea incidentei si prevalentei bolilor si
accidentelor prin promovarea sanatatii si a programelor de prevenire a bolilor
- Mai buna formare si motivare a medicilor generalisti
- Reducerea pachetelor de beneficii ale ingrijirilor de sanatate gratuite

Plata din fondul asigurarilor de sociale de sanatete doar pentru un standard modest al
aspectului hotelier si pentru un pachet minimal de servicii medicale, impunand nevoia
unei asigurari facultative sau complementare
- Eliminarea subventiilor pentru medicamente si instrumente medicale
Pe piata serviciilor de sanatate pacientul nu plateste intodeauna direct pentru serviciile primite
ci in general plata se face printr-un tert platitor(societati de asigurari sau statul)
20. Modalitatile de plata a spitalelor:
a) Rambursarea retrospectiva
b) Rambursarea prin buget global(suma fixa pentru un an)
c) Rambursarea prospectiva care poate fi facuta pe baza unei formule bazata pe
populatie, fie pe baza unei formule bazata pe sarcina de lucru (costuri specifice pentru
fiecare grup de caz).
21. Factori care determina cresterea cheltuielilor continue in sanatate:
- Tranzitia demografica(imbatranirea populatiei si cresterea sperantei de viata)
- Tranzitia epidemiologica(cresterea incidentei si prevalentei bolilor cronice)
- Schimbarile culturale si de comportament:abuzul de medicamente, fumatul,
alimentatia nesanatoasa, alcoolul, drogurile, obezitatea, sedentarismul.
- Cresterea asteptarilor si exigentelor in ceea ce priveste dreptul la servicii medicale
- Noile genaratii de medicamente, tehnologiile medicale moderne , dezvoltarea unor
teste medicale de inalta acuratete, toate inseamna implicit si costuri mai mari
- Cresterea costului fortei de munca
- Insuficienta atentie acordata medicinii preventive
22. Definirea celor trei modele de sisteme bismarck beverich privat dupa natura tertului
platitor.
Sisteme de sanatate- modele referinta.
Finantarea unui sistem de sanatate se refera la modul in care sunt colectate fondurile necesare
desfasurarii activitatii in sectorul medico-sanitar, precum si la modalitatea in care aceste
fonduri sunt alocate si apoi utilizate.
Sistemul de asigurare sociala obligatorie de sanatate tip Bismarck
Sistem functional in Germania, Franta,Austria, Belgia, Olanda.
Caracteristici:
- Sursa de finantare in acest model de SS este reprezentat de contributia pentru sanatate
care este obligatorie, atat din partea angajatului cat si a angajatorului
Functionarea sistemului:
- Contributiile stabilite prin lege sunt egale procentual insa se reflecta in mod diferit la
nivelul persoanelor contribuabile in raport cu venitul real obtinut
- Cota de participare a institutiei si angajatului este dependenta de politica executivului
si potentialul economiei de a contribui cu resurse suplimentare
- Contributiile de asigurari sunt incasate de casa de sanateta, institutie independenta de
guvern

Executivul stabileste politicile de sanatate impreuna cu ministerul sanatatii si casele de

asigurari
- Casele de asigurari, nemijlocit sau prin autoritatile regionale selecteaza diferite modele
de furnizare a serviciilor de sanatate, de plata si incheie contracte cu spitale,
policlinici, cabinetele medicale
Aventajele sistemului:
- Fondurile virate sunt personalizate si relativ stabile in sistem
- Fluxurile banesti sunt vizibile pe elementele componente ale sistemului
- Furnizarea serviciilor se realizeaza eficient si oportun
- Programele de sanatate adoptate se deruleaza in consonanta in raport cu executivul
- Casa dispune de un grad real de independenta functionala in raport cu executivul
- Combina in mod corespunzator riscurile bune cu riscurile rele si aloca serviciile de
sanatate in functie de nevoi
- Elimina listele de asteptare si sprijina drepturile pacientilor asigurati
Dezavantaje:
- Costurile administrative sunt comparativ mai mari
- Beneficiaza de servicii de sanatate numai persoanele asigurate si in situatii de exceptie
grupurile defavorizate
- Controlul costurilor serviciilor medicale se executa cu dificultate
Asigurarile de sanatate in Germania se imparte inn 3 categorii:
1. Asigurarea sociala este nivelul cel mai de jos de asigurare de sanatate
2. Asigurare legala- face parte mai bine de 80% din toata populatia. Achitarea de prime
de asigurare in raport procentual cu salariul primit(50% angajatul, 50% patronul),
procentul fiind diferit in diferite case si variind de la 9-14% din salariu.
3. Asigurarea facultativa.
Sistemul national de sanatate- tip Beveridge
Functional in prezent in Marea Britanie, Islanda, Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca,
Grecia, Italia, Portugalia, Spania.
Model finanta prin taxe si impozite generale iar controlul este parlementar. Pe baza acestor
taxe se aloca un buget pentru sanatate.
Caracteristici :
- Sursa de finantare- sumele necesare sunt colectate prin impozit sau taxe generale care
se aduna sub forma de buget public
- Tertul platitor al serviciilor de sanatate este guvernul
- Bugetul insumand un venit global este divizat si repartizat pe diferite destinatii sau
sectoare, dupa criterii de importanta sociala(educatie, sanatate, aparare, ordine
publica)
- Sumele care revin prin decizia executivului, ministerului sanatatii ca institutie de
sinteza este repartizat dupa un sistem de indicatori, pe zone administrative.
- La nivel regional, sumele sunt repartizate pe unitati medicale(cabinete, spitale,
policlinici)
- Personalul medical incheie contracte nemijlocit cu autoritatea zonala sau prin
intermediul conducerii institutiilor
Avantaje :
- Se asigura o acoperire universala a populatiei

- Plata serviciului se realizeaza postum administrarii actului terapeutic

- Grupurile cu risc au prioritate fiind gestionate distinct
Dezavantaje:
- Inducerea listei de asteptare in cazul unor afectiuni sau categorii de bolnavi, pentru
esalonarea platii actelor terapeutice
- Absenta stimulentelor pentru personalul medical

Modelul privat de asigurari de sanatate

Sistem functional in SUA. Asigurarea privata a persoanelor care au posibilitati materiale
adecvate se realizeaza prin intermediul institutiilor create in acest scop si plata nemijlocita
pacient-medic.
Permit pacientului sa selecteze nu numai institutia ci si serviciul calitativ pe care il prefera
in care se include relatia financiara, pacient-medic,
In cazul acestui sistem functioneaza urmatoarele elemente vectoriale:
- Pacientul(asigurat/beneficiat al ingrijirilor)
- Casa de asigurari privata
- Echipa medicala
- Echipa de negociere(reprezentantii caselor se asigurari private care determina
standarde tehnice de calitate)
Dezavantaj: cei cu riscuri mari de boala vor fi exclusi din sistem ca urmare a primelor
substante practicate iar cei admisi vor tinde sa obtina facilitati cat mai mari ca urmare a
primelor suportate. Totodata, sistemul privat va incerca sa permita accesul numai persoanelor
cu riscuri prezumptive, indepartandu-i pe cei cu riscuri majore de imbolnavire, fenomen
cunoscut sub denumirea de selectie adversa.
23. Asigurarea de sanatate in Romania
OBIECTIVE
creterea speranei de via + sntate buna
dreptul pacientului de a-i alege medicul
echipamente corespunztoare n unitatea medico sanitar
EVOLUIE
sistemul sanitar a trecut de la modelul integrat catre modelul contractual
modelul integrat
Finanarea se face de ctre stat, planificarea este centralizat, administrare rigid,
statul deine monopolul asupra serviciilor medicale
modelul contractual
Acesta este un model pluralist , finanat n general din surse publice in care
majoritatea furnizorilor de servicii de sanatate privati sau publici cu un grad crescut de
autonomie incheie contracte obligatorii cu casele de asigurari de sanatate.

METODE DE EVALUARE A FINANRII CHELTUIELILOR PT

SNTATE
metoda cost avantaje: efectuarea calculelor de determinare si comparare a costurilor,
stabilirea avantajelor fiecarei solutii si apoi adoptarea deciziei prin care se selecteaza o
anumita solutie, care la costuri egale da cele mai bune rezultate si care permite
obtinerea acelorlasi efecte cu costuri cat mai mici.
metoda cost plus de estimare a valorii de piata a medicamentelor din import si
indigene , a materialelor sanitare si consumabile a aparaturii medicale, a investitiilor
medico-sanitare, potrivit careia pretul obisnuit al pietei se determina ca valoare a
costurilor principale, marite cu o rata de profit similara domeniului medico-sanitar.
metoda de analiz cost avantaje- scop preintampinarea cresterii cheltuielilor medicosanitare de la un an la altul
metoda direct determinarea cheltuielilor pe baza cunoasterii temeinice si exacte a
cerintelor reale ale institutiilor medico-sanitare
metoda evalurii automate- metoda de evaluare bugetara care consta in faptul ca la
evaluarea veniturilor se ia la baza ultimul exercitiu bugetar incheiat al institutiei
medico-sanitare.
metoda evaluarii directe efectuarea unor calcule matematice pentru fiecare vnit si
pentru fiecare cheltuiala a bugetului asigurarilor sociale pentru sanatate.
metoda managementului prin obiective dimensionarea indicatorilor bugetari in
concordanta cu cerintele reale ale economiei nationale
metoda normativ de evaluare- a cheltuielilor institutiilor medico-sanitare bugetare
metoda cercetrii calitative
SURSE DE FINANARE A SERVICIILOR DE S DIN ROMANIA

finanare public
finanare prin asigurri sociale
finanare prin asigurri private
finanare prin plata direct

METODE ACTUALE DE FINANARE

asigurri sociale de sntate
impozitare general
impozitare cu taxe speciale
asigurri voluntare
plai directe
24. ORGANIZAREA ASISTENEI MEDICALE N ROMANIA

1. asistenta medicala primara: medicina de familie

Se face prin medicul de familie care este organizat n cabinete medicale individual.
Medicul de familie este ales de pacient.
Medicul de familie intervine n controlul accesului la celelalte tipuri de servicii.
Medicii de fam au trecut de la statutul de salariai n instituii publice la cel de furnizori

independeni care i administreaz cabinetele n regim privat si intra in relatii contractuale cu

casa de asigurari de sanatate.
2. SECUNDAR
Este dat de cabinetele medicale de specialitate individual, de ambulatorii de
specialitate ale spitalelor i de un numr mai redus de centre de diagnostic i tratament.
Medicii specialisti cu cabinete individuale trec de la statutul de salariai la statutul de
furnizori independeni , care i administreaz cabinetele n regim privat si intra in relatii
contractuale cu casa de asigurari de sanatate. Pacientii au dreptul de a alege medicul
specialist, plata se face per serviciu.
3. TERIAR
Se mai numete i spitaliceasc. Spitalele sunt de mai multe feluri: judetene,
municipale, orasenesti, rurale, spitale generale, de specialitate, de urgenta, general , de
specialitate,pentru bolnavii cu afectiuni cronice, universitar, institute si centre medicale
clinice, unitati de asistenta medico-sociale, sanatoriu, centre de sanatate.

25. FINANAREA SPITALULUI

Spitalele publice sunt instituii publice finantate integral din venituri proprii si functioneaza
pe principiul autonomiei financiare.
Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele incasate pentru serviciile medicale,
alte prestatii efectuate pe baza de contract, precum si din alte surese, conform legii
Prin autonomie financiara se intelege:
a. organizarea activitatii spitalului pe baza bugetului de venituri si
cheltuieli propriu, aprobat de conducerea unitatii si cu acordul
ordonatorului de credite ierarhic superior;
b. elaborarea bugetului propriu de venituri si cheltuieli, pe baza
evaluarii veniturilor proprii din anul bugetar si a repartizarii
cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentale ale sectiilor si
compartimentelor din structura spitalului.
Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurari
sociale de sanatate reprezinta sursa principaa a veniturilor in cadrul bugetlui de
venituri si cheltuieli si se negociaza de catre manager cu conducerea casei de asigurari sociale
de sanatate, in functie de indicatorii stabiliti in contractul-cadru de furnizare de servicii
medicale.Spitalele pot incheia contracte de furnizare de servicii medicale si cu casele de
asigurari de sanatate private.
Spitalele publice primesc, in completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale,
care vor fi utilizate numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate, dupa cum urmeaza:
Bugetul de stat asigura:

desfurarea activitilor cuprinse n programele naionale de sntate

dotare cu echipamente medicale
investiii legate de construirea unor spitale noi
modernizare, transformare si extinderea unor construcii existente
activitati specifice unitatilor si institutiilor cu retea sanitara proprie
activitati didactice si de cercetare
alte cheltuieli curente si de capital.

Bugetul local asigura:

cheltuieli de ntreinere, gospodrie, reparaii
consolidare, extindere, modernizare a unitatilor sanitare publice, de interes judetean
sau local, in limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinatie in bugetele
locale.
Spitalele pot realizare venituri suplimentare din:

donaii , sponsorizri
legate
nchiriere spaii medicale, editarea si difuzarea unor publicaii cu caracter
medical.
Servicii medicale, hoteliere sau de alta natura, furnizate la cererea unor
terti
Contracte de cercetare

Sistemul Grupelor de Diagnostice (DRG)

Reprezint o schem de clasificare a pacienilor n funcie de diagnostic. Acest
sistem este asemntor celui de clasificare internaional a bolilor n care diagnosticele sunt
clasificate n clase i subclase.
Spre deosebire de aceast clasificare , sistemul DRG mai are i costul resurselor
consumate pentru ngrijirea pacientului.
Premisele finantarii prin DRG
Clasificarea tuturor pacientilor externati in grupe DRG
Stabilirea de tarife pentru fiecare grupa DRG(generarea de costuri relative sau valori relative).
Se pot calcula local sau se importa si se ajusteaza local
Bugetul asistentei spitalicesti.
Prin acest sistem se analizeaz caracteristicile fiecrui pacient externat:

vrst
sex
durata de spitalizare
diagnostice principale i secundare
proceduri

 starea la externare
greutatea la natere
Aceste DRG au 2 caracteristici fundamentale: omogenitatea clinic si omogenitatea
costurilor. Aceste DRG pot fi medicale i chirurgicale.
Pentru clasificarea unui pacient externat ntr-o grup de diagnostice este necesar
parcurgerea a 4 mari etape:
1.
2.
3.
4.

obinerea datelor clinice despre pacienii externai

codificarea datelor necesare
colectarea sub form electronic a acestor date clinice din FO a pacientului
clasificarea fiecrui pacient ntr-o grup de diagnostice, folosind un DRG

Pentru a folosi sistemul DRG la finanarea spitalelor , odat clasificai, pacienii n DRG , mai
sunt necesare 2 etape :
1. stabilirea de tarife pentru fiecare grup de diagnostice
2. alocarea bugetului destinat asistenei spitaliceti ctre spitale , plecnd de la nr i tipul
pacienilor externai i lista de tarife.
Scopurile din clasificarea DRG
evaluarea rezultatelor activitii spitalului
evaluarea furnizorilor de servicii spitaliceti
Scopuri din finanarea DRG
creterea eficienei alocative pentru palierul serviciilor spitaliceti
creterea eficienei tehnice la nivelul furnizorului de servicii spitaliceti
modelarea serviciilor spitaliceti
26.Forme de exercitare a profesiunii de medic ca profesiune liberala
Cabinet medical individual: este forma de exercitare a profesiunii de medic in cadrul
careia isi desfasoara activitatea medicul titular, singur sau impreuna cu alti medici si cu alte
categorii de personal medical autorizat. Acestia au calitatea de salariat sau de colaborator in
conditiile legii. Cabinetele particulare se pot grupa formand cabinete medicale grupate in
scopul de a-si crea facilitati economice comune.
Cabinete medicale grupate: se constituie pe baza contractului dintre doua sau mai
multe cabinete medicale individuale inscopul crearii de facilitati econimice comune, cum ar
fi folosirea in comun a patrimoniului si/sau a salariatilor ori a colaboratorilor. Isi pastreaza
individualitatea in relatiile cu tertul.
Cabinete medicale asociate: se constituie din doua sau mai multe cabinete medicale
individuale in scopul exercitarii in comun a activitatii si al asigurarii accesului permanent al
pacientilor la servicii medicale complete. Medici titulari din cabinetele medicale asociate intra
in relatii cu tertii in numele asocierii din care fac parte, cu pastrarea drepturilor si a
responsabilitatilor individuale prevazute de lege.

Societate civila medicale: cabinetele medicale grupate si cabinetele medicale asociate

pot avea patrimoniu comun. Este condusa de adunarea asociatior.

27. Asigurarile private de sanatate

n cadrul acestor tipuri de asigurri private de sntate, decizia individual are rol
esenial. Se consider ca fiecare persoan are risc egal de mbolnvire, dar nu este aa.
Functionarea acestei scheme de asigurare e influentata de faptul ca persoanele care considera
ca sunt supuse unui risc mai mic de imbolnavire solicita contributii diminuate. Problemele
care apar in cadrul sistemelor de asigurare private sunt legate de evaluarea risului-cu privire la
costuri- si de fixarea cuantumului contributiei. Persoanele varstnice- cu risc crescut pot fi
excluse din sistem datorita faptului ca valoarea contributiilor este stabilita la un nivel ridicat.
Aceste asigurri de sntate prezint nite pachete de servicii de baz + pachete suplimentare.
Evaluarea riscului se face n funcie de vrst i de experiena trecut.
Organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate:
- prin pachetul de servicii de baza serviciile acoperite prin asigurarile de sanatate,
comform prevederilor legale in vigoare
- prin pachetul suplimentar de servicii serviciile acoperite in temeiul unei asigurari
private de sanatate , stabilite in contractul de asigurare privata de sanatate.
Asigurrile private de sntate pot fi:
De tip complementar- suport total / parial plata serviciilor excluse parial de ctre
asigurrile sociale de sntate din pachetul de baz
De tip suplimentar suport total / parial plata pentru serviciile care excedeaz
pachetul de servicii de baz din sistemul asigurrilor sociale
De tip substitutiv - pentru orice tip de servicii , inclusiv pt cele de baz.
Prin contractul de asigurare de sanatate asiguratul se obliga sa plateasca o prima de
asigurare privata de sanatate asiguratorului iar acesta se obliga ca la producerea unuia din
riscurile asumate prin contract sa plateasca in numele asiguratului tipul de servicii medicale ,
in functie de cantitatea si calitatea actului medical si de riscul individual.
Asiguratorul poate solicita informatii privind starea de sanatate a asiguratului precum si
efectuarea unui examen medical pentru evaluarea starii de sanatate a solicitantului de catre un
furnizor de servicii medicale desemnat de acesta.