1.Definitia sanatatii formulate de O.M.

S
Organizaia Mondial a Sntii a propus n 1946 definiia urmtoare: Sntatea este o stare
pe deplin favorabil att fizic, mintal ct i social, i nu doar absena bolilor sau a infirmitilor.
Mai trziu a fost inclus n aceast definiie i capacitatea de a duce o via productiv social i
economic.
Sanatatea este o insusire a orgismului care asigura pastrarea echilibrului in concordanta cu
virsta si cerintele sociale si eliberarea de nesatisfacere,discomfort si boli ce contribuie la
supravietuirea specie..Majoritatea savantilor considera ca sanatatea populatiei este o notiune
statistic ace se caracterizeaza printro totalitate de indicatori demografici,indicatori ai dezvoltarii
fizice,indicatori ai morbiditatii si invaditatii.
2.Gruparea factrilor de risc
Factorii de risc au fost clasificai n urmtoarele grupe:
1. Modul de via nesntos:
- supraalimentaia;
- fumatul;
- folosirea drogurilor;
- alcoolizarea;
- abuzul de medicamente;
- modul de via sedentar etc.
2. Factorii biologici:
- factorii ereditari;
- predispunerea personal.
3. Mediul ambiant nefavorabil:
- condiiile climaterice nefavorabile;
- poluarea intens a aerului;
- schimbri brute ale condiiilor climaterice;
- expunerea excesiv la razele solare.
4. Factorii de risc legai de asistena medical:
- incompetena profesional;
- asistena medical trzie.
3.Criteriile evaluarii sanatatii populatiei.
Sanatatea populatiei este o notiune complexa,sintetica ,care poate fi evaluate dupa urmatoarele
criterii:
-indicii medico-demografici
-indicii miscarii naturale ale populatiei ( mortalitatea generala si dupa virste,logivitatea
,natalitatea,fertelitatea,sporul populatiei)
-indicii miscarii mecanice( migratia populatiei cit in cadrul unei tari cit si infara ei)
-indicii morbiditatii si raspindirii bolilor
-indicii ivaliditatii si invalidizarii
-indicii dezvoltarii fizice a populatiei.
4.Sarcinile medicinii sociale
-promovarea sanatatii care prevede ca oamenii sa fie tot mai sanatosi .
-ocrotirea sanatatii prin mentinerea acestuia si prevenirea bolii.
-combaterea bolilor si a consecintelor lor.
-redobindirea sanatatii cu contributia medicilor,serviciilor sociale si sanitare.
5.Metodele de investigatii in sanatatea publica
1.Metoda statistica
2.Metoda sociologica se bazeaza pe prognoze,verificarea ipotezelor,metodologia studietii
documentelor,achetarii,observarii,precum si de analiza structural a grupurilor sociale mici.
3) Metoda sociala- psihologica care studiaza personalitatea omului,interactiunea indivizilor

In sistemele sociale de activitate de activitate in comun,starea psihica si particularitatile

personalitatii omului ,in legatura cu apartenenta la anumite grupuri sociale.
4) Metoda experimentala include metode noi,eficace de certare ,elaborarea medelelor de
asistenta medicala,aplicarea experientei inaintate,crearea noilor ipoteze.
5)Metoda istorica
6) Metoda economica se bazeaza pe interdependenta dintre economie si ocrotirea sanatatii.
6.Principii de baza ale ocrotirii sanatatii in Republica Moldova
La baza organizarii sanatatii stau urmatoarele principii
1.Caracterul de stat planificat si unitar-inseamna preluarea de catre stat a infaptuirii ocrotirii
sanatatii la nivelul octorii sanatatii la nivelul intregii populatii si realizarea acestei sarcini prin
integrarea planurilor si programelor sanitare in programele de dezvoltare,economico-sociala a
statului.Caracterul de stat se manifesta prin urmatoarele masuri ale statului:
a) dezvoltarea nr. Si capacitatilor unitatilor sanitare si a numerelor de cadre medico-sanitare in
corespundere cu nevoile de sanatate.
b) functionarea tuturor institutilor medico-sanitare dotarea acestora si retributia personalului din
aceste unitati.
c) gratuitatea asistentei medicale si asigurarea cu medicamente a populatiei,desfasurarea
actiunilor de prevenire a bolilor si de refacere a sanatatii.
2.Accesibilitatea si terioritazarea -> realizarea ,garantarea de catre stat la ocrotirea sanatatii si
aisugurarea accesului tuturor cetatenilor ca o asistenta medicala.
a) accesibilitatea la ingriji medicale complete se realizeaza prin asigurarea persoanelor cu polite
medicale prin cresterea numarului si capacitatii institutiilor medicale si cadrelor medicale prin
apropierea asistentei medicale de domiciliu sau de locul de munca al populatiei si prin
dezolvatarea formelor active de asistenta medicala.
b) teritoarilizarea asistentei medicale
3.Aplicarea profilaxiei in ocrotirea sanatatii si in asistenta medicala a populatiei->
Conceptia profilactica sta la baza realizarii principiului de dispensarizare a populatiei.Continutul
notiunei de profilaxie are mai multe aspect:
Profilaxia primara
Profilaxia secundara
Profilaxia tertiara
4.Participarea populatiei la ocrotirea sanatatii publice
Formele principale prin care se manifesta acesta praticipare sint:
Comisiile permanente de sanatate,crucea rosie,centru de sanatate publica-functia lor fiind o
cooperare active la realizarea masurilor de profilaxiue si educatie sanitara
5.Argumentarea masurilor de ocrotire a sanatatii de baze stiintifice
7.Datele istorice dezvoltarii medicii sociale
Sanatate publica in calitate de stiinta a promovarii si ocrotii sanatatii ,a controlului prevenirii si
combaterii bolilor prin efortul organizat si conjugat al comunitatii a aparut ca o reactive la
evolutia morbiditatii populatiei,la progresul medicinii,si la curentul social-politice ,continutul ei
variind de la o epoca la alta.Ca ramura a stiintei medicale si mai ales ca desciplina de
invatamint medical ,sanatatea publica a purtat de lungul timpului f.mlte denumiri;igiene
sociala,medicina sociala,organizarea sanitara,organizarea ocrotirei sanatatii,igiena publica,asta
a creat diferite confuzii despre acest domeniu.Din diferite motive sau atasat acestei discipline de
predare;demografia,biostatistica,epidemiologia bolilornetransmisibile,economia sanitara si mai
recent menedjementul sanitary.
8.Aplicarea metodelor epidemiologice de studii in sanatatea publica.Aspectele generale
Epidemiologia este tiina, ce studiaz i investigheaz cauzele i distribuia maladiilor. Studiile
epidemiologice au ca scop identificarea i evaluarea factorilor de risc pentru o anumit boal
din partea unor substane sau produse chimice. Definiie: epidemiologia este tiina medical

care, prin cooperri multidisciplinare, se ocup cu identificarea factorilor de agresiune pentru

sntate, cu stabilirea mijloacelor i metodelor de neutralizare a aciunii lor asupra grupurilor
populaionale cu risc crescut, cu depistarea i lichidarea proceselor epidemiologice, a strilor de
boal i cu elaborarea programelor de protecie global a sntii umane.Prin cunoaterea
temeinic a epidemiologiei s-a putut ajunge la aplicarea corect a profilaxiei bolilor infecioase,
epidemiologia constituind elementul fundamental pe care s-au construit legile de prevenire a
bolilor infecioase. Aa numita "tiin esentiala a sntii publice", epidemiologia, este
studiul distribuiei i determinanilor starilor sau evenimentelor legate de sanatate, la
nivelul unei anumite populatii precum si aplicarea rezultatelor la controlul problemelor de
sntate. Epidemiologul foloseste metode stiinifice de epidemiologie descriptive si
analitica pentru a diagnostica sntatea unui grup populaional. La fel cu medicul
clinician, epidemiologul are nevoie de experiena, sim practic, creativitate si un complex
de cunotine medicale pe care le pune n slujba unei comunitati.
Epidemiologia este o stiinta esentiala in domeniul sanatatii publice, informatia epidemiologica
utilizndu-se in scopul promovrii i protejrii sanataii comunitaii.tiinta cladita pe baze
medicale de investigare a organismului uman si a factorilor de mediu prin metode clinice,
paraclinice si epidemiologice, ce utilizeaz metode matematice, teorii ale probabilitatii i
statisticii medicale, metode de cercetare ce utilizeaz deductia logica i simul practic n scopul
emiteri unor ipoteze referitoare la aparitia i prevenirea morbiditaii i mortalitaii.
Cu ajutorul acestor metode se realizeaz actiunea de supraveghere permanenta a strii
de sntate a populatiei. n acest scop un rol important revine actiunii de depistare , inregistrare
i prelucrare a datelor colectate despre sntatea populaiei, aa numita monitorizare.
Monitorizarea se efectueaz planificat utilizndu-se metode standardizate ce se incadreaz in
programele naionale de supraveghere a sntii populaiei. Organizaia Mondial a Sntii,
recomanda stabilirea unor indicatori precii n vederea unei corecte supravegheri, indicatori
generali (speranta de via, mortalitatea i morbiditatea general, starea de nutriie, dezvoltarea
fizic i neuropsihic) i indicatori specifici ( morbiditatea prin boli infectioase, boli cronice i
degenerative, boli profesionale, malformatii congenitale, tulburri mentale ).

9.Obiectul epidemiologiei .Nivelul cercetarii

Obiectul preocuprilor epidemiologiei este populaia/grupurile populaionale (bolnavi, control).
Obiectivele epidemiologiei sunt: 1. descrierea distribuiei bolilor i a factorilor de risc (n funcie
de caracteristicile presonale, tendinele temporale/evoluia temporal, locul apariiei) 2.
explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere (dovedirea existenei unro relaii dinter
factorii explicativi i rezultatele pe care le genereaz aceti factori) 3. predicii n legtur cu
numrul probabil de boli i caracteristicile distributive 4. fundamenarea programelor de
prevenie i combatere a bolilor .
Caracteristicle metodelor: empiric, numeric, probabilistic i comparativ - sistemul
informaional curent - biostatistic - eantionaj - metode speciale de definire i determinare a
loturilor de studiu - tehnici de msurare a riscurilor - tehnici de msurarea a supravieurii
standardizarea
10.Domeniile de aplicare ale epidemiologiei
a) in sanatatea publica

b) medicina clinica
Domeniile de aplicare ale epidemiologiei: - Sntate public: taxonomia (clasificarea) bolilor,
descrierea istoriei naturale a bolilor n populaie (colectivitae), determinarea frecvenei factorilor
de risc, depistarea i supravegherea de mas a bolilor, descrierea i explicarea modelelor de
mortalitate i morbiditate, prevenirea i controlul comunitar al bolilor, planificarea sanitar i
promovarea aciunilor de sntate, evaluarea activitilor, procedurilor i serviciilor de sntate Medicina clinic: istoria natural a bolii, determinarea valorilor normale, completarea tabloului
clinic i determinarea de sindroame noi, studiul etiologiei bolilor, ameliorarea perspectivelor
clinice (prin evaluarea eficacitii procedurilor diagnostice i terapeutice), evaluarea tehnologiilor
medicale vechi i noi, citirea critic a literaturii de specialitate
11.Metodele de utilizare de epidemiologie.Cauzalitatea in conceptul epidemiologic.
Caracteristicle metodelor: empiric, numeric, probabilistic i comparativ - sistemul
informaional curent - biostatistic - eantionaj - metode speciale de definire i determinare a
loturilor de studiu - tehnici de msurare a riscurilor - tehnici de msurarea a supravieurii
standardizarea.
12.Anchete epidemiologice descriptive.
Anchetele epidemiologice descriptive se clasific astfel:
A. Tipurile de anchete epidemiologice
Tipurile de anchete epidemiologice care pot fi folosite n alegerea
proiectelor pentru descrierea sntii i investigarea relaiilor ntre factorii de risc
i boal, dup obiectul investigaiei epidemiologice, sunt:
o descriptive;
o analitice;
o experimentale.
Studiile descriptive i analitice sunt investigaii de tip observaional.
B. Anchetele descriptive
Anchetele descriptive descriu populaia int (sau de referin) din punct de
vedere al unor caracteristici.
Acestea pot fi grupate n:
1. Caracteristici personale ale membrilor colectivitii (vrst, sex,
categorie social, TA sistolic, colesteromie, etc.).
2. Caracteristici temporale: distribuia temporal a bolilor i a factorilor
de risc.
3. Caracteristici spaiale: distribuia spaial a bolilor i a factorilor de
risc.
Studiile descriptive nu-i propun s caute dac sunt prezente sau nu
asociaiile epidemiologice i nu permit inferene de tip cauzal.
Pe baza datelor obinute din anchetele descriptive se pot face estimri de
parametri, estimarea fiind valid dac se asigur reprezentativitatea lotului studiat.
Estimarea este cu att mai precis i mai reproductibil cu ct un eantion este mai
mare, fiind precis cnd eantionul coincide cu populaia.
Avem n vedere urmtoarele aplicaii ale anchetelor sociomedicale i
epidemiologice descriptive :
1. Evaluarea strii de sntate a populaiei.
2. Monitorizarea strii de sntate.
3. Planificarea resurselor necesare n domeniul sntii populaiei.
4. Elaborarea unor programe (aciuni).
5. Formularea unor ipoteze epidemiologice.
6. Descrierea istoriei naturale a bolilor.
7. Descrierea spectrului bolii pentru o anumit afeciune.
Distribuia bolilor sau a factorilor de risc n funcie de caracteristicile
spaiale prezint interes pentru c este posibil s se identifice zone cu o frecven
neateptat a bolilor sau diferene ntre regiuni.

16.Sanatatea populatiei si metodele de stuiedere a lor.Demografia,definitii obiect.Studiul

statistic al populatiei.
Starea de sanatate a populatiei ca exprimare si prezentare a fenomenului de buna stare
fizica,psihica si sociala are un continut cu multiple component. Starea sanatatii populatiei
include in sine date despre statistica morbiditatii,invaliditatii,indicatorii demografici si ai
dezvoltarii fizice a diferitelor grupari de populatie sub influenta factorilor mediului
ambiant.Studiul starii de sanatate a populatiei se refera cel mai putin la locuitorii unei
localitati,urbane sau rurale,grupuri de ocupatie: starea de sanatate a femeilor din intreprinderile
textile,scolari,starea de sanatate a soferilor sau de persoanele virstnice.
Demografia este studiul dinamicii populaiilor umane. Ea cuprinde studiul mrimii, structurii i
distribuiei populaiei, precum i modul n care o populaie se modific n timp n urma naterilor,
deceselor, migraiei i mbtrnirii. Analiza demografic se poate referi la societi ntregi sau la
grupuri definite dup diferite criterii: nivel de educaie, naionalitate, religie, etc.
Sub aspect dynamic demografic are 2 parti principale:
Studiul statistic,cuprinzind numarul populatiei,densitatea si repartizarea sa teritoriala,ca
si structura populatiei in functie de diferitele caracteristici biologice,sociale,economice si
culturale.
Studiul dynamic sau miscarea populatiei alcatuita din miscarea naturala si miscarea
migratoare a populatiei.Miscarea naturala a populatiei este determinata de evenimentele
de nastere si deces.

17.Strucutura populatiei pe sex,virsta,dupa starea civila,dupa mediul de trai,dupa

profesie.
Pentru aprecierea structurii pe sexe a populatiei se utilizeaza indicatorii ponderii sexului
masculine si respective a sexului feminine din totalul populatiei .Nr total de locuitori precum si
indicele de masculinitate ,care prezenta raportul dintre efectivul populatiei masculine si
feminine.Pierdderile pe care le inregistreaza populatia masculine sint mai intense simai precoce
decit cele ale populatiei feminine.
Repartizarea populatiei unei tri pe virste sau grupe de virste constituie un element deosebit de
important,atit sub aspectul studiului perspectivelor demografice si al potentialului economic cit si
al sanatatii publice,ingrijirile medicale reclamate sau necessitate de o populatie sunt
puternicdifferentiate de la o grupa de virsta la alta,si virstele foarte tinere ca si cele foarte
inaintate sunt caracterizate printr-un consum medical ridicat fata de populatia adulta.O populatie
imbatrinita va determina in consecinta o hipertrofie a serviciilor sanitare,crearea mai multor
unitati pentru ingrijirea bolilor cornice si degenerative si va orienta productia de medicamente in
aceasta directive.
Sub aspect economic consecintele sint multiple: creste ponderea populatiei dependente,iar
raportul dintre populatia inactive si cea active se majoreaza.Concomitent productivitatea muncii
se reduce ,incapacitatea temporara si definitive de munca se accentueaza si progresul tehnic
este ingreuiat.
In cele mai multe fenomene demografice si de morbiditate trebuie sa tinem seama si de
structura populatiei dupa starea civila: necasatorit,casatorit,divortat ,vaduv,aceasta fiind
aspectele recunoscute de lege in majoritatea tarilor,in functie de actul matrimonial,casatoria
inregistrata la oficiile de stare civila.Structura populatiei dupa starea civila se poate calcula pe
intreg numarul de locuitori,dar mai correct ea se stabileste la populatia de la o anumita virsta
.Structura dupa starea civila se stabileste cu ocazia recensaminturilor,in afara de tarile care au
fisata intreaga populatie pe calculator si inregistreaza current toate evenimentele:
nasterea,casatoria,divortul,decesul,migratia.
Una dintre despartiturile cele mai accentuate in cadrul fenomenelor demografice si de
morbiditate o constituie distributia de frecventa a acestor fenomene pe mediul urban si
rural.Conform datelor prezentate pe teritoriul actual al Republicii Moldova ponderea populatiei
urbane a crescut de la 13,0% pina la 47,4% din efectivul total al ei.
Profesiunea,dar in special ocupatia,care inseamna totodata si loc de munca,influenteaza in
masuna importanta starea de sanatate a populatiei.Populatia active cuprinde totalitatea

persoanelor care desfasoara o activitate profesionala,retribuita sau neretribuita,in virsta de 14

ani si peste,si carelucreaza in una din ramurile economiei nationale.Populatia inactive cuprinde
totalitatea persoanelor neparticipante la procesul muncii sociale si care nu au sursa de
existent,fiind intretinute de families au de stat .In Rep.Moldova conform datelor recensamintului
din anul 1989 populatia apta de munca alcatuia 55.1% (barbate-58,2%,femei 52,3%),in
localitatile urbane -60,4 % ,rurale -50,5%.
18.Miscarea populatiei .Miscarea migratorie si naturala a populatiei.
Prin miscarea populatiei intelegem modificarea numarului, compozitiei si distributiei teritoriale a
populatiei ca si a intrarilor si iesirilor in si dintr-o populatie data. In functie de natura acestor
intrari si iesiri, distingem miscarea naturala si miscarea migratorie. Miscarea naturala a
populatiei este cea care este rezultatul intrarilor si iesirilor naturale in si dintr-o populatie data,
intrari si iesiri reprezentate de nasteri si decese. Prin urmare, componentele de baza ale
miscarii naturale a populatiei sunt natalitatea si mortalitatea. Tot componente ale miscarii
naturale sunt considerate si nuptialitatea si divortialitatea, cu precizarea ca acestea sunt, sa
spunem, componente secundare sau indirecte in sensul ca ele nu influenteaza direct numarul si
compozitia populatiei, ci indirect, prin influentarea nivelului natalitatii si, in mai mica masura cel
al mortalitatii. Prin miscare migratorie intelegem deplasarea populatiei in teritoriu, deplasare ce
presupune depasirea unei granite administrativ-teritoriale. Ea presupune deci, iesiri de populatie
dintr-o arie data (emigrare) si intrari de populatie intr-o alta arie (imigrare). Orice miscare
migratorie presupune, deci, o arie de origine, de plecare sau de emigrare, o arie de sosire, de
destinatie sau de imigrare si o anumita distanta de parcurs, intre respectivele arii. Nu si aceeasi
arie reprezinta, simultan, arie de origine pentru emigranti (pentru cei care o parasesc) si arie de
destinatie pentru imigrantii (pentru cei care intra in ea). Prin urmare, miscarea migratorie dintr-o
anumita arie va fi alcatuita din imigratie si emigratie.
19.Morbiditatea generala.Morbiditatea infectioasa,neepidemica.Morbiditatea cu
incapacitatea temporara de munca.Morbiditatea spitaliceasca.Studierea decelor pe baza
cauzelor deceselor.
Mobiditatea generala- prelucrarea informatiei colectate prin adresabilitatea populatiei ,in
institutiile medicale este metoda de baza in studiul morbiditatii.
Morbiditatea infectioasa- a organelor si institutiilor ocrotirii sanatatii o constituie efectuarea
permanenta a masurilor profilactice sau preventive si curente in combaterea bolilor
infectioase.Toate cazurile de boli infctioase depistate in institutii se inregistreaza intrun
registru ,despre ele este informat si centru territorial de med.preventiva.
Morbiditatea neepidemica- in in sistemul operativ statistic de stat se efectueaza si evidenta
bolilor neepidemice,se determina frecventa lor ,sfirsitul letal,insemnatatea soc .si
epidemiologica.Aceste boli urmeaza sa fie depistate siluate la evident cit mai precoce.Studiul
epidemiologic,stabilirea cauzelor aparitii ai factorilor de risc prevad deasemenea
effect.profilaxiei primare in cazul acestor boli;.
Morbiditatea cu incapacitatea temporara de munca- incapacitatea de munca este starea
organismului cind dereglarile provizarii,functionale determinate de boala,impiedica efectele
functionale profisionale.Prin urmare morbiditatea in cauza studiaza numai la populatia care
lucreaza,prin aceasta morbiditate se poate caracteriza starea sanatatii persoanelor lucratoare si
determinate eficacitatea masurilor de profilaxie.
Morbiditatea spitaliceasca-este evidenta tuturor cazurilr de internare in spital,se calculeaza la
1000 locuitori.Morbiditea spitaliceasca se studiaza si prin urmatorii indici:1)nivelul
spitalizarii;2)structura morb.spitalicesti;3)durata medie a internarii in spital;4)repetarea
spitalizarii;5)rezultatul tratamentului;6) calitatea diagnosticului7) eficacitatea diferitor metode de
tratament.
20.Dezvoltarea fizica.Notiuni generale despre dezvoltarea fizica.

Dezvolarea fizica este unul din indicii cei mai obietivi al sanatatii publice, deoarece ei dau o
caracteristica directa a sanatatii.
Prin dezvoltarea fizica sau somatica se intelege totalitatea caracteristicilor morfologice si
functionale in cadrul interdependentei lor , care coexista intr-o strinsa interrelatie cu mediul
ambiant, sub influenta decisiva a sistemului nervos central si care stau la baza dezvoltarii
organismului in timpul cresterii sale.
Dezvolatea fizica trebuie considerata rezultatul actiunii reciproce a factorilor interni si externi. In
conditii relativ stabile revizia standartelor dezvoltarii fizice , se face o data in 5 ani, atunci cind
conditiile mediului inconjurator se schimba cosiderabil intr-un interval mic de timp se recomanda
o standartizare recalculata o data la 2-3 ani. Evaluarea dezvoltarii fizice se recomanda sa aiba
loc in unul si acelasi anotimp al anului.
Evaluarea dezvoltarii fizice a copiilor.
Metodele mai frecvent utilizate pentru determinarea dezvoltarii fizice sunt cele somatometrice
(antropometria, somatoscopia) si fiziometrice.
Somatometria sau antropometria consta in determinarea cantitativa prin masuratori a unor
diminsiuni corporale, totale sau partiale, precum si in stabilirea unor raporturi intre diferitele
elemente ale organismului.
Datele antropometrice cele mai frecvent utilizate sunt: -inaltimea, -greutatea, -perimetrul toracic;
iar in cazul cercetarilor mai aprofundate: -inaltimea sezind, - perimetrul capului, a umarului, al
antebratului, al gambei si femurului.
Somatoscopia apreciaza prin organele de simt (vizual si tactil), dezvoltarea fizica. Cu ajutorul
somatoscopiei se poate estima: conformatia corporala, volumul si tonusul muschilor ( la nivelul
bratelor, umerilor, toracerilor), grasimea tesutului adipos cutanat, forma cutiei toracelui si a
piptului, a picioarelor, amprenta plantara , elasticitatea si gradul de irigatie a mucoaselor si a
pielii, stadiul de dezvolatre a caracteristicilor sexuale secundare, sau a organelor genitale.
Fiziometria urmareste stabilirea variatiilor in functionalitatea unor tesuturi sau organe, in raport
cu virsta, sexul, conditiile de viata. Fiziometria mai frecvent analizeaza urmatoarele
caracteristici: -forta musculara a miinelor ( dinamometria), capacitatea viatala a plaminilor si
volumul expirator maxim pe secunda ( spirometria si spirografia); gradul de oxigenare a singelui
(oximetri), tensiunea arteriala sistolica, si diastolica (masurarea se numeste tensiometria),
frecventa si caracterul batailor cardiace (electro-cardio-grafia ECG).
21)Acceleratia

dezvoltarii fizice

.Dezvoltarea fizica a copiilor si adolescentilor in RM.In medicina acest termen caracterizeaza fenomenul acceleratiei
cresterii si dezvoltarii copiilor si adolescentilor fata de generatiile precedente .La baza acestui fenomen stau nu numai
factorii endogeni dar si factorii exogeni si nici una din teoriile actuale la moment nu explica definitive cauza aparitiei
acestui fenomen deoarece ele toate au un character unilateral si nu dau o explicatie complete si ampla a fen. de
accelerare.
DEZVOLTAREA FIZICA A COPIILOR SI ADOLESCENTILOR IN RM
Primile cercetari ale dezv.fizice a copiilor si adolescentilor in RM au fost efectuata in anii 1958-63 pe baza lor au fost
elaborate primele normative din mediul urban si rural Si de aceste normative sa tinut cont in practica institutiilor
medicale si educationale a copiilor Analiza rezultatelor dezvoltarii fizice effectuate annual a permis evidenta unor
schimbari esentiale in dezvoltarea fizica atit in med rural cit si cel urban.

22.Sanatatea si patologia familiei .Abordarea familiei ca system.Structura si functiile

familiei .Sanogeneza familiei si mentinerea echilibrului lui.
InDeclaratia Universala a Drepturilor Omului(1949) .promovata de Organizatia a N.V,familia
este considerate :Element natural si fundamental al societatii,care are dreptul de ocrotire de
plina din partea comunitatii.IUNESCO defineste familia :ca o forma de comunicare umana
intemeiata prin casotorie,care uneste pe soti si descendentii acestora prin relati stinse de oridin
biologic,economic,psihologic si spiritual.In toate definiiile se considera ca premiza familiei

normale este casatoria incheiata juridic insotita de disponibilitaea afectiva si numai astfel familia
poate aparea ca un grup primar de mare insemnatate sociala.Sistemul familial este unn system
adaptive complex aflat intro permanenta schimbare.Familia ca system ,se distruge prin
urmatoarele caracteristici:

Familia este o organizatie,formata din membrii care se gasesc intro stare de

interdepenenta.

Familia este un organism care is cauta echilibru ,se adapteaza continuu pentru a-si
exercita functiile sale.

Familia reprezinta un intreg cu sarciniunitare ,dar differentiate in functie de cererile

societatii si de revendecarile membrelor ei.
Dezvoltarea ,evolutia sanogena a familiei ,depinde de buna organizare interna in regim
autonomy,destabilizarea unor scopuri reale,de nivelul de informare,de receptivitatea ei
,precum si de calitatea considerabila.
Sanatatea membrilor familiei,este strins legata de structura si functionalitatea
acestuia.Functiile familiei se pot imparti :

Interne(constau in crearea unui regim de viata intima a familiei menit sa asigure

tuturor membrelor ei cu climat de sprijin)

Externe (asigurarea posibilitatilor de dezvoltare a personalitatii fiecarui membru

al familiei ,astfel incit sa se poata incadra corespunzator in ansamblul vietii
comunitare si sociale)
Prin structura si functiile sale,familia asigura memrelor ei :

Cadrul material al existentei(hrana,habitat)

Reglementarea vietii sexuale

Pregatirea copiilor pentru rolul de adulti

Exercita o functie de stabilizator emotional si psihologic

Asigura cadrul de protective a membrelor aflati in impas sau in stare de

dependenta si reinsertia socio-profesionala a acestora.

23.Terapeutica familiala.
Semnificaia originar a cuvntului terapie () este ngrijire, tratament, vindecare,
serviciu. Una dintre semnificaiile contemporane ale acestui cuvnt este: o conversaie
structurat dintre un specialist i clientul su, scopul acesteia fiind alinarea suferinei sau
vindecarea prin cuvinte.Terapia familial sistemic este o ramur a psihoterapiei care:- descrie
i nelege problemele umane n contextul relaiilor interpersonale, n centrul ateniei
terapeutului fiind sistemul uman n care se dezvolt problema;- intervenia terapeutic se
realizeaz la nivelul sistemului uman semnificativ. La edina terapeutic particip cuplul, familia
sau individul (terapie sistemic individual). Principiile i tehnicile sistemice se utilizeaz i n
consultaiile oferite pentru diferite grupuri sau organizaii.;
24.Imbatrinirea populatiei .Elemente de gerontologie sociala.Batrinul si familia.
Procesul de mbtrnire al populaiei, care este i facotrul principal
de risc legat
destrucutra populaiei, reprezint una dintre multiplele amenniri globale
la adresa omenirii. Procesul intens de mbtrnire demografic,
caracteristic Republicii Moldova i asociat cu schimbrile din toate
sferele vieii sociale i economice, afecteaz n egal msur interesele
att ale persoanelor n etate, ct i ale societii n
ansamblu.Gerontologia:-tiina fenomenelor biologice, psihologice i
sociologice care se asociaz cu vrsta naintat i mbtrnirea;-tiina
care se ocup cu studierea vrstnicilor i a procesului de mbtrnire.-ea
cuprinde: -studierea modificrilor somatice, psihice (mentale) i sociale a
populaiei pe msur ce aceasta mbtrnete;-evalueaz efectele

mbtrnirii populaiei asupra societii-aplic aceste cunotine n

politici i programe.
25. Act ul medical si terapeutica sanatatii la nivelul familii.
Actul medical este un act benefic societatii si are in vedere salvarea vietii, prelungirea vietii,
prevenirea infirmitatilor, usurarea suferintelor, cresterea, mentinerea sau redarea intregului
potential fizic si psihic, reintregirea sau reinsertia sociala etc.Scopul echipei medicale este acela
de a salva viata bolnavului si a-l proteja de orice risc.
26.Planificarea familiei .Notiuni generale.Caracteristica si evaluarea factorilor de risc
preconceptionali.
Planificarea familial un complex de msuri profilactice i informativ-educaionale,ndreptat
spre formarea unei atitudini responsabile i sigure n comportamentul sexual,prentmpinarea
apariiei unei sarcini nedorite sau cu risc nalt, protejarea fa de maladiile cu transmisie
sexual, reducerea mortalitii i morbiditii materne i infantile. Temelia planificrii familiale o
constituie protejarea medical i juridic a tuturor grupelor de familii, care garanteaz controlul
dup funcia reproductiv ce ine de concepia, purtarea i pstrareaftului, precum i de
prevenirea i ntreruperea graviditii.Potrivit definiiei OMS planificarea familiei este asigurarea
controlului funciei reproductive pentru naterea doar a copiilor dorii.
Care ar putea fi obiectivele planificrii familiale? S ajute cuplurile i
indivizii s-i realizeze scopurile reproducerii. S previn sarcinile
nedorite i cu risc crescut. S reduc morbiditatea i mortalitatea induse
de sarcin. S pun la dispoziie servicii medicale de calitate,
convenabile, acceptabile i accesibile tuturor ce au nevoie de ele i le
doresc. S mbunteasc calitatea consultaiei, informaiei, educaiei,
com unicr i i, ndr um r ii i ser vici ilor. S spor easc par t icipar ea
brbailor i s-i determine s-i asume responsabilitatea n practica
curent a planificrii familiale. S promoveze alptatul la sn pentru a
mri intervalul ntre dou nateri.
27)

28.Organizarea asistentei medicale a populatiei.Reforma si strategiile

de dezvoltare a sistemul sanatatii in Republica Moldova.
Meninerea sntii populaiei ntr-o stare bun este o condiie obligatorie pentru dezvoltarea
durabil a oricrei naiuni. Reformarea i consolidarea asistenei medicale primare reprezint
un exemplu distinct de realizare a programelor guvernamentale ndreptate spre reducerea
inegalitilor i sporirea accesibilitii serviciilor medicale.
Scopul Strategiei de dezvoltare , care constituie platforma viitoarelor
aciuni de consolidare a performanelor sistemului de sntate, este
ameliorarea continu a sntii populaiei, protecia cetenilor de
riscurile financiare n accederea spre serviciile de sntate, reducerea
inegalitilor n utilizarea i distribuirea serviciilor de sntate i
satisfacerea beneficiarilor acestora. Strategia se nscrie n obiectivul de
restructurare a sistemului de sntate iniiat n ultimiizece ani, pornete
de la identificarea problemelor prioritare existente i traseaz
modalitile de abordare i intervenie, care, n condiiile unei
implementri consecvente i adecvate, vor asigura rezultate mai bune
pentru performana sistemului de sntate i pentru starea de sntate a
populaiei, inclusiv n situaia unor resurse limitate.
n ultimii ani Moldova a realizat progrese semnificative n reformarea
sectorului sntii.Prima etap a reformelor a fost orientat spre
stoparea declinului sistemului de sntate,condiionat de criza financiar
din ultimul deceniu al secolului trecut. A doua etap a fost impulsionat,

n mare parte, de introducerea asigurrilor obligatorii de asisten

medical, care au sporit substanial nivelul de finanare a sectorului, au
ameliorat protecia financiar a populaiei i accesul ei la servicii
medicale. Urmtoarea etap a reformelor prevede mobilizareatuturor
resurselor spre remanieri structurale, care se vor solda cu sporirea
eficienei i calitii sistemului de sntate.
29.Bazele organizarii asistentei medicale a populatiei.
M e d i c i n a d e u r g e n e s t e s p e c i a l i t a t e a c e d i a g n o s t i c h e a z , t r a t e a z i
stabilizeaz funciile vitale ale bolnavului sau accidentatului la locul
s o l i c i t r i i , n t i m p u l t r a n s p o r t r i i p r e c u m i n c a d r u l s t a i i l o r A M U i a
CNPMU. n cadrul sistemuluide sntate a Republicii Moldova
f uncio neaz Ser vic iul Asist en Med ical
30.Organizarea asistentei medicale primare a populatiei.
Serviciul de asisten medical primar (AMP) este unul din cele mai
im por t ant e n sist em ul snt ii publ ice. As ist en a m edica l pr im ar
acoper pn la 90 la sut din populaie cu ajutor medical, necesit
perfecionare continu i o atenie major din partea statului. De
activitatea acestui serviciu depinde activitatea instituiilor spitaliceti, i
nu n ultimul rnd, indicii ce caracterizeaz starea sntii populaiei.
Medicina de familie este o disciplin medical, care dispune de un corp
de cunotine i abiliti (ndemnare, dibcie, pricepere, iscusin)
capabile s ofere servicii de sntate familiei i membrilor acesteia. Ea
reprezint o cale important de nelegere a medicinii generale i
medicinii sociale, a doctrinei sale antropo-ecologicofilozofice.n acest fel,
se realizeaz o ntreptrundere, la nivelul practicii medicale,a gndirii i
abordrii clinice cu deschiderea antropologic bio-medical i sociocultural, ntr-un context ecologico-epidemiologic.Prin medicina de
familie se va realiza i mai convingtor rolul i locul practicianului
generalist (medicul de familie sau de colectivitate) n sistemul de
asigurare a sntii publice, necesitatea dezvoltrii medicinii generale i
a medicinii sociale ca discipline tiinifice i umanistice.Exist numeroase
denumiri sub care este cunoscut acest tip de medic: medicde familie,
medic de medicin general, medic generalist, medic de prim
contact,omnipractician, medic de colectivitate .a.
31)Sectia sistenta medicala primara si asociatia medicala teritoriala.
Organizarea asistentei medicale primare a populatiei urbane.
1)Stationar la domiciliu ( acordarea acestei forme poate fi efectuata de catre medicul de familie
sau de o echipa specializata de la CMF- Centrul Medicilor de Familie). 2) Stationar de zi in
conditii de ambulatorie- aceasta forma este folosita pentru tratarea bolnavilor care necesita
recuperare dupa externarea din spital , sau pentru pacienti dupa ameliorarea starilor acute.
Majoritatea pacientilor sufera de maladii cronice care periodic se acutizeaza . Cel mai mare
avantaj acestei forme de asistenta medicala este ca pacientul nu pirde capacitatea de munca,
ea nu este costisitoare , previne acutizarile si complicatiile nedorite. 3)Spitalizarea in stationare
specializate.
Organizarea asistentei de stationar a populatiei urbane.

32)Analiza activitatii institutiilor medicale. Interdependenta activitatii institutiilor curativoprofilactice.

33)Organizarea asistentei medicale de urgenta. Componentele sistemului de osistenta.

Obiectivele dezvoltarii asistentei medicale de urgenta. Reformarea sistemului de
asistenta medicala de urgenta in RM.
34)Organizarea asistentei medicale mamei si copilului. Organizarea asistentei obstetrico
-ginecologice. Ocrotirea sanatatii copilului.
34)Organizarea asistentei medicale mamei si copilului. Organizarea asistentei obstetrico -ginecologice.
Ocrotirea sanatatii copilului. Sistemul ocrotirii sntii mamei i copilului include dou componente
principale: asistena obstetrico-ginecologic mamei i asistena curativo-profilactic copiilor. D. Tintiuc i
coaut., 2002, evideniaz 6 etape ale asistenei curativprofilactice mamei i copilului: Etapa I
planificarea familiei i pregtirea femeii ctre maternitate. Instruirea tineretului n probleme de sexologie,
profilaxie a bolilor sexual-transmisibile, evitarea graviditii nedorite i a familiilor tinere n problemele
igienei csniciei i profilaxiei avorturilor. Etapa a II-a organizarea unui complex de msuri cu scop de
ocrotire antenatal a ftului. Din aceste msuri fac parte activitatea medicilor de familie din centrele de
asisten medical primar, centrele de sntate a femeii (CSF) i cabinetele de planificare a familiei.
Etapa a III-a ocrotirea intranatal a ftului, la baza creia st ajutorul la natere. Tot volumul asistenei
la aceast etap este acordat n Centrele de Perinatologie de nivelurile I, II i III. Etapa a IV-a ocrotirea
sntii nou-nscutului, efectuat n CMF, centrele de sntate i secii specializate. Aceasta include n
primul rnd controlul alimentaiei, supravegherea dezvoltrii fizice, ngrijirea nou-nscutului. Etapa a V-a
ocrotirea sntii copiilor n perioada precolar, controlul asupra dezvoltrii lor fizice, alimentaiei
raionale, statutului imunologic al copilului. Etapa a VI-a ocrotirea sntii copilului n perioada colar,
controlul periodic asupra dezvoltrii lui fizice i psihice, aprecierea funciilor de baz ale sis-139 temelor
organismului n cretere, depistarea i corectarea devierilor n starea sn- tii copiilor. n cadrul
sistemului de ocrotire a sntii mamei i copilului se nscriu urm- toarele instituii/subdiviziuni medicosanitare: centre perinatale, materniti, serviciul consultativ pentru femei, secii obstetrico-ginecologice ale
spitalelor, CMF, CS; spitale specializate pentru copii; Institutul de Cercetri tiinifice n domeniul Ocrotirii
Sntii Mamei i Copilului. O deosebit atenie se acord organizrii asistenei medicale n
colectivitile de copii instituiile precolare i n coli

35)Sistemul asistentei cu medicamente. Reabilitarea medico- sociala si profesionala.

36)Planificarea sistemului sanatatii.
Despre planificare si plan. Planificarea a aparut recent. S-a introdus notiunea de plan, ca
metoda de baza, prin care se urmaresc obiectivele cresterii economice si pentru ca anticiparea
in realizarea acestor obiective sa aiba asigurate resursele necesare. Ea a intrat, apoi, in
practica curenta si a celorlalte sectoare de activitate, inclusiv in sctorul sanitar.
Planificarea nu inseamna a face orice plan. Ea se aplica pentru a asigura rezolvarea unor
probleme stabile cu un scop bine determinat si sonsta in elaborarea si conducerea pe baza de
plan a realizarii unor optiuni pentru atingerea scopului.
Cind intentionam sa facem ceva in viitorul imediat sa indepartat, stabilirea obiectivului este
insotita si definitiva de compatibilitatea conjuncturala si de asigurarea resurselor. Aceste doua
conditii sunt esentiale. Fara incadrarea in realitati si posibilitati, obiectivul este inoportun sau
nerealizabil. Se impune selectarea obiectivului dintr-o lista de necesitati- conform scopului,
corelarea ce sectoarele interne si externe ce asigura materialele, banii, tehnicitatea, cadrele.

Planificarea constituie o serie de operatiuni de stabilire, executie si de evaluare a indeplinirii

obiectivului in scopul ameliorarii unei situatii in viitor. Esenta metodei consta in a hotari, inainte
de a executa , atit ce- cu ce- cum si in ce termen, cit si intreaga suita de operatiuni necesare
pentru a se realiza scopul. Documentul ce contine datele , operatiile si activitatiile ce se
anticipeaza se numeste plan.
El insumeaza totalitatea prevederilor de dezvoltate concretizate in sarcini si obiective ce trebuie
infaptuite intr-o perioada de timp, precum si mijloacele de realizare a acestora, constituind un
cadru coordonat si echilibrat. Planul serveste ca instrument principal in conducerea si
executarea activitatii proiectate, precum si in aprecierea indeplinirii acestora.
Prin stabilirea anticipata a principiilor ameliorarii in sanatatea populatiei in raport cu resursele
colectivitatii si executia acestor prevederi pentru asigurarea viitorului. planificarea reprezinta o
modota ce permite de a lucra cu un scop si a nu lucra ,,in deriva", zi de zi. Planificarea este, in
acelasi timpun proces se permite schimari penru obtinerea de ameliorari, este o activitate
multidisciplinara ce se desfasoara sistematic pentru ralizarea obiectivului stabilit.
Principiile de baza ale planificarii sanitare.
In exercitarea roluli ei, planificarea servitiilor medicale foloseste urmatoarele pencipii:
a)al dezvolarii proportionale a elementelor sistemului prin eterminarea nevoilor si posibilitatilor,
si prin interventie in elaborarea si coordonarea armonizarilor(esaloane medicale, specialitati,
teritorii).Dimensionarea si fundamentarea acestora se face baza indicatorilor de sanatate si
morbiditate ; a indicatorilor ce arata stadiul de echipare , dotare si incadrare( servicii
ambulatorii si spitalicesti , aparatura , cadre); a celor care arata volulmul lor de activitate si
gradul de utilizare (consultatii, depistari, vaccinari, zile de spitalizare), costul ( pentru o depistare
clinica sau de laborator , pentru o zi de spitalizare) si eficienta ( ca raport intre efortul uman,
material si financiar depus si efortul util obtinut);
b)al interdependentei componentelor micro si macrosistemului- general-teritorial si sanitar. Asa
cum s-a mentionat mai inainte, acest principiu isi are valabilitatea atit pentru sistemul
organizatoric sanitar ( teritorial si national), cit si pentru sectoarele activitatii social- economice
la nivelul fiecarui teritoriu si la nivel national. La elaborarea planului precum si in realizarea lui
se urmareste ca propunerile si sarcinile de plan pentru obiectivul unui sector ( producerea de
medicamente) sa fie asigurate de catre toate celelalte sectoare ce au activitati cu specificul lor (
materie prima, transporturi, energie).
c)al continuitatii in planificare , ce consta din imbinarea planificarii curente cu cea de
perspectiva, prima derivind di cealalta si ambele fiind necesare pentru a se realiza scopul
stabilit. In acest sens, din planurile pentru perioade indelungate ce contin directiile si obiectivele
fundamentale, se extrag planurile pe perioade indelungate ce contin directiile si obiectivele
fundamentale , se extrag planurile pe perioade scurte si planurile curente ce contin sarcinile
anuale si trimestriale. Planurile curente concretizeaza obiectivele planurilor de perspectiva la
nivel de macro- si microsistem, indeplinirea lor asigurind realizarea directiilor din planurile de
lung termen.
Prin acest principiu al continuiitatii se asigura imbinarea obiectivelor imediate ce cele de
perspectiva ale sanatatii in general si ale fiecarui sector in parte la nivel national si teritorial.
Asadar, teoretic si in practica, dupa durata pentru care se face anticiparea si dupa gradul de
detaliere, planurile sanitare, ca si in celelalte sectoare, sunt de 2 feluri, ele elaborindu-se si
executindu-se:

- pe termen lung ( pe 5 ani), sunt elaborate pe baza prognozelor , se mai numesc planuri de
perspectiva si contin anuntarea scopului, obiectivelor si resurselor necesare.
- pe termen scurt, se sprijina pe directiile planurilor de perspectiva; se numesc planuri curente
sau anuale, contin cu atit mai multe detalii si angajeaza cu atit mai multe activitati proprii cu cit
durata este mai scurta.
d)al argumentarii stiintifice a directiilor de baza ale planului, indicii caruia se sprijina pe datele ce
caracterizeaza tendintele morbiditatii si necesitatile populatiei in asistenta medicala si deservire
curativo-profilactica.
e) al combinarii planificarii teritoriale si de ramura, adica legatura organica a planurilor
departamentale cu planurile unor anumite teritorii administrative. Trebuie sa luati in vedere asa
factori, ca distribuirea fortelor de productie, caracterul asezarii locuitorilor ( mai ales in sate),
structura de ramura a institutiilor serviciilor medicale si potentialul lor, consecutivitatea
constructie lor.
Metodele si reformele de planificare.
In activitatea de planificare , de fundamentare a nevoilor si de corelarea a acestora cu
posibilitatile de micro- si macrosistem (unitate si respectiv ramura, teritoriu) se foloseste in
principal 5 metode :
a)metoda balantelor- se determina proportiile necesare intre ramuri si subramuri si se
fundamenteaza echilibrul necesar dezvoltarii economice. Din penct de vedere al obiectului ,
balantele pot fi :
-materiale- ele se intocmesc pe produse( mijloace de productie, principalele bunuri de consum)
si coreleaza resursele cu nevoile pentru fiecare produs
-valorice- cum sunt: balanta produsului social, a venitului national, bugetul de venituri si
cheltuieli
-a fortei de munca- care coordoneaza resursele fortei de munca pe categorii cu utilizarea lor si
cu necesitatile pentru fiecare ramura a economiei.
b) metoda normarii- utilizata concomitent cu metoda balantelor; se stabileste: consumul de
materii prime, materiale, necesare pentru realizarea cu eficienta a activitatii . In sectorul sanitar
exista norme obligatorii ( la alocatia de hrana, retributia personalului, consumul de energie, de
combustibil) la toate meterialele de intretinere . Separat de acestea exista baremuri pentru
echipament si cazarmament ( halate, lenjerie pentru bolnavi, cearsafuri).
c) metoda analitica- folosita pentru aprecierea nivelului initial si nivelului obtinut la compararea
planului cu analiza indeplinirii lui. Cu ajutorul acestei metode se determina indicii sanatatii
populatiei, asigurarea populatiei cu personal medical, cu paturi de spital, se calculeaza indicii de
volum ai asistentei medicale ( % spitalizarii, frecventa medie la un locuitor pe an).
d) metoda comparatiei-parte componenta a metodei analitice ; cu ajutorul ei se poate determina
directia proceselor de dezvoltare , se pot aprecia diferiti indici, ca de exemplu cel al
morbiditatii, al mortalitatii, adica comparind indicii in dimamica, pe parcursul citorva ani, sau
comparind indicii analogi ai diferitelor teritorii administrative.
e)metoda economica - se pot demostra stiintific variantele optime ale planului.

37)Planificarea strategica in sistemul sanatatii.

Instirutiile medicale de succes stiu cum sa se adapteze si cum sa raspunda schimbarilor
continue ale petii serviciilor medicale prin intermediul unei planificari strategice orintate catre
aceasta piata.
Planificarea strategica , orintata catre piata, reprezinta procesul managerial de stabilire si
mentinere a unei relatii viabile intre obiectivele, pregatirea angajatilor si resursele unei institutii
medicale, pe de o parte , si conjunctura pietii.
Obiectivul planificarii strategice consta in permanenta adaptare a activitatilor si a serviciilor
medicale, in scopul dezvoltarii ei si al obtinerii profiturilor propuse.
Planificarea strategica se poate defini prin 3 aspecte esentiale:
Primul, presupune ca activitatile institutiei medicale sa fie considerate ca alcatuind portofoliul
investitional al acesteia , ea hotarind care anume din activitati va fi extinsa, mentinuta sau
eliminata. Fiecare activitate are un potential de profit diferit, in functie de care trebuie alocate
resursele institutiei medicale.
Cel de-am doilea aspect, consta in aprecierea corecta a potentialului de profit viitor al fiecarei
activitati , prin luarea in calcul a ritmului de extindere a pietii si a pozitiei institutiei medicale pe
piata. Utilizarea ca termen de referinta a volumului actual de servicii sau a profiturilor nu este
suficienta.
Cel de-al treile aspect esential al planificarii strategice este cel legat de strategie.
Pentru fiecare activitate in parte, institutia medicala trebuie sa puna la punct un plan in vederea
atingerii obiectivelor pe termen lung. Fiecare institutie medicala trebuie sa afle singura care
strategie i se potriveste cel mai bine in lumina pozitiei proprii in domeniul respectiv, precum si a
obiectivelor, ocaziilor ivite, pregatirii angajailor si resurselor sale.
Pentru a intelege mai bine ce este planificarea strategica in domeniul sanatatii trebuie sa
observam ca majoritatea institutiilor medicale mari sunt organizate in patru niveluri : corporativ,
divizionar, pe unitati si pe servicii. La sediul central al departamentului medical are loc
elaborarea unui plan strategic corporativ care se usureze drumul organizatiilor catre un viitor
profitabil. Aici se iau deciziile legate de resursele care urmeaza a fi alocate fiecarii divizii. De
asemenea aici se hotaraste care din activitati vor fi amplificate sau eliminate.
Fiecare divizie ( directie de activitate- de exemplu chirurgie, pediatrie sau urgenta medicala)
pune la punct un plan divizionar privind alocarea de fonduri fiecarei unitati medicale din cadrul
diviziei respective. La rindul ei, fiecare unitate isi elaboreaza propriul plan strategic. In sfirsit, la
nivelul serviciilor medicale se elaboreaza un plan de marketing destinat atingerii obiectivelor pe
piata serviciului in cauza. Toate aceste planuri sunt apou implementate la diverse niveluri,
urmarindu-se si apreciindu-se rezultatele, si adoptindu-se solutiile necesare.
Tipologii si caracteristici ale sistemelor sanatatii.
Un sistem sanitar poate fi analizt si caracterizat tinind cont de 2 aspecte importante: fluxul
financiar si organizarea sa.
38)Principii de economie sanitara. Introducerea in economia sanitara, definitie si obiect
de studii.

Economia este stiinta ce se ocupa cu studiul productiei si alocarii bunurilor si serviciilor in

conditiile unor resurse limitate. Ea se bazeaza pe 2 lucruri universale: dorintele si nevoile
oamenilor saunt nelimitate, iar resursele disponibile pentru a le satisface sunt limitate. Astfel,
economia sutudiaza modul in care resursele sunt folosite pentru satisfacerea dorintelor, uneori
fiind denumita ,,stiinta saraciei''.
Economia poate fi:
-pozitiva- studiaza ceea ce exista in realiate: ce bunuri sunt produse, cum anume si catre cine
sunt distribuite ;
-normativa- studiaza ceea ce ar trebui sa fie si modul de a pune in practica.
Economia sanitara studiaza modul in care sunt produse si furnizate ingrijirile de sanatate, in
conditiile unor resurse limitate.
Economia sanitara s-a dezvoltat puternic in ultimele decenii, dupa o perioada de incertitudine
datorata teoriei conform careia resursele pentru sanatate nu trebuie limitate. Astazi este evident
pentru toata lumea ca nici o tara nu poate aloca resurse nelimitate pentru ingrijirile de sanatate,
indiferent de nivelul dezvoltarii sale economice.
Un sistem economic reprezinta un mod de distributie a resurselor astfel incit sa fie satisfacute
nevoile: ce producem, cum producem si pentru cine producem.
Exista 2 siteme distincte care incearca sa atinga aceste deziderate:
-sitemul economiei centralizate- in care statul evalueaza nevoile consumatorilor si dicide ce
bunuri sa fie produse si cum anume, precum si distributia acestor bunuri.
-sistemul economiei de piata libera- in care statul permite indivizilor sa decida ce bunuri sa fie
produse, in concordanta cu distributia initiala a resurselor ( statul poate avea insa rolul de a
redistribui resursele initiale intre indivizi pentru a atinge obiective de echitate).

39)Managementul serviciilor in sistemul ocrotirii sanatatii. Introducere in management.

Notiuni generale.

Termenul management are o semantic deosebit de complex n sensul cdesemneaz tiina

conducerii organizaiilor socio-economice i stabilete principiile i metodele conducerii
tiinifice a acestora. Managementul i integrarea serviciilor medicale este un proces n cadrul
cruia aciunile sunt realizate n baza resurselor aa ca cele umane, financiare, imobiliare i
echipament pentru a atinge obiectivele stabilite. Elementele principale ale managementului.Ca i
oricrei alte tiine, managementului i sunt caracteristice urmtoareleelemente principale:1.
Teoria2. Metodologia3. Tehnologia4. Practica

Termenul management are o semantic deosebit de complex n sensul c desemneaz tiina

conducerii organizaiilor socio-economice i stabilete principiile i metodele conducerii
tiinifice a acestora.Complexitatea semantic a termenului de management este determinat
de sensurile sale multiple:1. Managementul constituie o tiin, adic un ansamblu organizat i
coherent de cunotine concepte, principii, metode i tehnici - prin care se explic n mod
sistematic fenomenele i procesele care au loc la nivelul de conducere al organizaiilor.2.
Managementul reprezint o art, care const din miestria i talentul managerului de a aplica
metodele i tehnicile tiinifice de conducere n concordan cu cerinele reale ale diferitor
situaii, n condiii de eficien.3. Managementul reprezint i o stare de spirit specific ce se
concretizeaz printr-un anumit fel de a vedea, a dori, a cuta i accepta progresul.4.
Managementul este profesie - n cadrul ei persoane specializate n tehnicilemanageriale sunt
abilitate s ofere soluii pentru problemele multiple i complexe din acest domeniu. Managerii
profesioniti fie ofer consulting, ntocmesc studii, proiecte i propun soluii n cadrul echipelor
manageriale, fie conduc nemijlocit,ocupnd funcii de manageri.5. Managementul constituie o
funcie de conducere cu atribute de previziune,organizare, coordonare, antrenare i controlevaluare a activitii altor persoane.

civila.
40)Functiile managentului.
Sunt acele functii pe care le indeplinesc menagerii pentru a atinge obiectivele organizatiei lor,
prin utilizarea resurselor umane sau de alt fel.
1)Planificarea presupune evaluarea viitorului si initierea masurilor necesare. Pentru a rezolva
problemele legate de palnificare , echipa manageriala trebuie sa asigure :
a) imbinarea corespunzatoare a obiectivelor specifice fiecarui departament din organizatie
(unitate).
b) sa combine planificarea pe termen scurt cu cea pe termen lung (continuitate).
c) sa fie capabil sa adapteze planul la modificarile aparute (flexibilitate)
d) sa incerce sa prognozeze corect directiile de actiune(precizie).
Esenta planificarii consta in utilizarea optima a resurselor.
2)Organizarea- crearea structurii manageriale si umane a organizatiei, adica stabilirea relatiilor
de autoritate si responsabilitate corespunzator acestei structuri trebuie sa existe o unitate de
comanda si actiune cu difinirea clara a responsabilitatilor si a modalitatilor cit mai adecvate, de
luare a deciziilor.
3) Lucrul cu personalul- are drept scop imbogatirea cunostintelor personalului, care ocupa
diferite pozitii in structura organizatiei.
4)Conducerea(dirijarea)- presupune exercitarea influentei asupra personelor ,astfel incit acestea
sa contribuie , sa realizeze scopurile grupului in intregime.

5) Controlul si evaluarea- se evalueaza si se controleaza activitatea colaboratorilor, evitindu-se

astfel abaterile de la planul stabilit. Spre deosebire de control, evaluarea are un caracter
periodic si final.
Sarcinile managementului .
Sunt urmatoarele:
1)Unirea oamenilor in jurul obiectivelor comune ale intreprinderii, astfel o multime de oameni nu
se v-a transforma in colectiv.
2)Dezvoltarea la fiecare colaborator al institutiei , a unor cerinte proprii si satisfacerea lor in
masura posibilitatilor.
3)Desfasurarea neintrerupta a procesului de formare (crestere profesionala) a colaboratorilor.
4)Deoarece abilitatile si pregatirile profesionale ale oamenilor ce lucreaza in colectiv sunt
diferite si colaboratorii executa activitati diferite , munca lor trebuie sa se bazeze pe
comunicarea intre membrii colectivilor si toodata pe responsabilitatea lor individuala.
5)Aprecierea rezultatelor activitatii institutiei, trebuie sa se sprijine, pe indicii diferiti si pe
mijloace de evaluare variate.
Concluzie: Managementul este conducerea activitatii institutiei prin intermediul unei munci
minutioase cu oamenii.
41)Conceptia si principiile managementului
1)Conducerea prin obiective
2)Invatatrea prin experiente
3)Diviziunea muncii
4)Inlocuirea resurselor rare
5)Convergenta muncii
6)Functiile determina structura
7)Delegarea autoritatii
8)Conducerea prin exceptie
9)Utilizarea celui mai scurt drum pina la decizie
42)Autoritatea si responsabilitatea in management.
1)Autoritatea ierarhica- deriva din principiul scalar, conform caruia un superior exercita controlul
direct asupra subordonatului sau. Este o relatie de autoritate directa, liniara sau pas cu pas.
Intr-o organizatie eficienta trebuie sa existe o singura linie de subordonare directa.
2) Autoritatea expertului- apartine acelor indivizi sau grupuri, dintr-o organizatie a caror
principala functie e de a furniza sfaturi, sugestii sau racomandari celor cu autoritate ierarhica.
Avest gen de autoritate, caracterizeaza relatiile in care purtatorul autoritatii, poate consilia, dar
nu poate lua decizii obligatorii pentru personal.

3)Autoritatea functionala- se refera la autoritatea pe care un individ sau un departament a

primit-o relativ la o anumita problema legata de activitati desfasurate de personalul din alte
departamente. In acest caz nu se mai aplica principiul de comanda, managerii directi, fiind
privati de autoritatea lor, pe un domeniu limitat, aceasta autoritate fiind delegata altor persoane
de catre superiori.
43)Managementul organizational. Cultura organizationala
44)Bazele teoretice ale marketingului . Fundamentele , functiile marketingului
44)Bazele teoretice ale marketingului . Fundamentele. Marketingul este: 1. un concept o atitudine
economico-social orientat spre client; 2. un proces o serie de decizii strategice asupra modalitii
optime de a satisface clientul. Conceptul de marketing reprezint o atitudine/orientare a
ntreprinderii/firmei ce aeaz consumatorul n centrul procesului su decizional. n cadrul unei cuvntri
susinut n anul 1952, preedintele corporaiei americane General Electric a explicat ideile de baz ale
conceptului de marketing i a propus ca marketingul s devin o funcie important la nivelul companiei,
afirmnd: Nu suntem mulumii dac dumneavoastr nu suntei satisfcui. Conceptul de marketing are la
baz urmtoarele trei principii fundamentale[3]: 1) ntreprinderea/firma exist pentru a identifica i a
satisface nevoile consumatorilor si; 2) satisfacerea nevoilor consumatorilor presupune un efort integrat
depus de toate compartimentele/departamentele ntreprinderii/ firmei; 3) firma trebuie s-i focalizeze
eforturile spre obinerea succesului pe termen lung. Prin urmare, conceptul de marketing subliniaz
importana a trei trsturi cheie care ar trebui s se afle la baza activitii oricrei ntreprinderi sau
organizaii care se pretinde a fi orientat spre pia, respectiv: I. orientarea spre client; II. efortul integrat;
III. focalizarea scopurilor. Procesul de marketing este cel care ofer modalitile precise prin care se poate
ctiga ncrederea clienilor. Procesul de marketing implic un ansamblu de activiti practice, n cadrul
crora se materializeaz noua orientare a firmei, precum: - investigarea pieei i a consumului; - testarea
acceptabilitii produselor i a serviciilor; - activiti promoionale; - urmrirea comportrii produselor n
consum etc. Marketingul reprezint o activitate complex, ce afecteaz viaa tuturor oamenilor, cci
marketingul este pretutindeni n jurul nostru. La urma urmei, se poate afirma c fiecare din noi este un
client. n esen, prin marketing se creeaz utilitate, sub mai multe forme, respectiv cele legate de form,
de loc, de timp, de posesie i de informaie. Mai ales n zilele noastre, n era tehnologiei informaionale i
telecomunicaionale (IT&T), utilitatea legat de informaie este extrem de important. De-a lungul
existenei sale de peste un secol, marketingul a parcurs mai multe etape. Specialitii din domeniul
marketingului au identificat patru ere/epoci. functiile marketingului , funciile marketingului pot fi grupate
dup cum urmeaz[6]: a) investigarea pieei, a necesitilor de consum funcie premis; b) conectarea
dinamic a firmei la mediul economico-social funcie mijloc; c) satisfacerea n condiii superioare a
nevoilor de consum funcie obiectiv; d) maximizarea eficienei economice funcie obiectiv. La rndul lor,
Ch. F. Phillips i D. J. Duncan[7] realizeaz urmtoarea tipologie a funciilor marketingului: I) funcii
implicnd transferul titlului de proprietate: cumprarea, vnzarea; II) funcii implicnd distribuia fizic:
transportul, depozitarea/ stocarea; III) funcii care faciliteaz realizarea celor anterioare: standardizarea i
dozarea, finanarea, asumarea riscului. Funciunea de marketing a firmei are rolul de a prospecta piaa i
de a proiecta eforturile firmei astfel nct aceasta s obin maximizarea profitului, n condiiile satisfacerii
ct mai complete a cererii. Spre deosebire de funciunea comercial care are o valoare tactic, funciunea
de marketing a firmei are o valoare strategic si se refer cu consecven la viitor. Funciunea de
marketing reunete un evantai de activiti, dintre care se pot evidenia urmtoarele: - elaborarea de studii
de pia; - animarea forelor de vnzare; - realizarea promovrii produselor; - determinarea sistemului

optim de distribuie; - identificarea unor modaliti competitive de plat; - realizarea consecvent i

sistematic a contactelor directe cu diferite categorii de public etc. Funciunii de marketing i revine un rol
decisiv n elaborarea strategiei de pia a ntreprinderii prin fundamentarea programelor de aciune n
ceea ce privete politicile de produs, pre, distribuie i promovare. n concluzie, funciunea de marketing
este cea care reunete ansamblul metodelor i tehnicilor de adaptare i anticipare la constrngerile i
oportunitile pieei. Plecnd de la afirmaia conform creia mediul de marketing al firmei cuprinde
oportuniti i primejdii[8], nseamn c rezultatele activitii ntreprinderii depind de: a) msura
cunoaterii fizionomiei i mecanismului de funcionare a mediului su; b) capacitatea sa de a fructifica
oportunitile i de a evita primejdiile pe care le ntlnete

45.Problemele medico-sociale a bolilor cardiovasculare. Boli cardiovasculare: boli ce

afecteaza inima si vasele de sange.Boli de inima:Cardiopatia ischemica este boala care
afecteza arterele coronare si datorita careia acestea isi micsoreaza calibrul. Drept urmare, are
loc o scadere a cantitatii de sange care iriga muschiul inimii care nu detine in aceste conditii
cantitati optime de oxigen, acizi grasi si glucoza.Boala arteriala periferica este data de un flux
sangvin necorespunzator prin artere. Arterele duc sangele la organe si muschi. Daca arterele se
ingusteaza sau se blocheaza din cauza bolii, ele nu vor putea furniza suficient sange pentru a
permite muschilor si organelor o buna functionalitate.
Boala arterelor periferice mai este cunoscuta si sub denumirea de boala vasculara periferica.
Acest subiect se concentreaza asupra bolii arteriale periferice a membrelor inferioare, aceasta
fiind zona cel mai frecvent afectata.Miocardita este o boala cardiovasculara caracterizata
printr-o inflamare a miocardului (muschiul inimiii) care are o gama foarte variata de forme clinice
(de la asimptomatica la amenintatoare de viata). Cel mai frecvent miocardita are etiologie
infectioasa (virala, bacteriana sau fungica). Apare in stare de aparenta sanatate si poate avea
evolutie rapida spre insuficienta cardiaca sau aritmii maligne.Defectele congenitale de cord
sunt afectiuni cardiace care apar de la nastere. Denumirea de congenital se refera la faptul ca
problemele cardiace apar inainte de nastere sau la nastere. Majoritatea defectelor congenitale
de cord afecteaza circulatia sangelui la nivelul inimii sau vaselor care hranesc inima. Unele
defecte produc o curgere anormala a sangelui. Altele pot sa blocheze partial sau total curgerea
sangelui. Exista o multitudine de tipuri de afectiuni congenitale de cord. Pot sa fie simple, spre
exemplu o comunicare intre camerele inimii sau o valva incorect formata. Altele sunt mai
serioase si mai complexe, cum ar fi lipsa unei valve sau a unei camere. Unele defecte se
descopera chiar inainte de nastere (la fat) la femeia gravida. Altele nu se pot vedea decat dupa
nastere, iar unele pot fi descoperite la un copil mai mare inainte de varsta adulta.Impactul
bolilor cardiovasculare- O treime din numarul total de decese la nivel mondial este cauzata de
BCV, care constituie astfel principala cauza de deces pe plan mondial. Mai mult, BCV sunt
responsabile de mai multe decese in lume decat cancerul, - Pe langa impactul pe care il au
asupra tarilor si populatiei ca factori de deces, BCV constituie totodata o cauza majora
de handicap si afectiuni cronice, reprezentand o povara considerabila pentru sistemele
medicale si economie. Pana in 2020, se estimeaza ca BCV vor deveni principala cauza de
handicap, devansand bolile infectioase.- Se estimeaza ca 17 milioane de oameni mor anual din
cauza BCV.
- La fiecare doua secunde survine un deces ca rezultat al BCV, un atac de cord la fiecare cinci
secunde si un atac cerebral la fiecare sase secunde.Modalitati de preventie- Exercitiile fizice
regulate- Renuntarea la fumat - Consumati o dieta sanatoasa pentru inima - Cei mai multi
oameni au nevoie sa adauge mai multe fructe si legume in dieta lor - Acizii grasi omega
3 - Mentineti o greutate corporala normala - Faceti controale medicale
regulate Trasnplantul de inima se realizeaza doar in caz de insuficienta cardiac in stadiul
terminal sau de boala coroniana severa. In Moldova:numarul de oameni bolnavi de boli

cardiovasculareAnul 2000 : 226100 bolnavi ,Anul 2005: 331200 bolnavi ;Anul 2012: 504500
bolnaviNumarul de persoane decedate:2005: 44689 (oameni);2012: 39560(oameni )Cu
malformatii cardiace congenitale in RM se nasc aproximativ 500-700 de copii, jumate din ei mor
in primul an de viata.Anual pe 29 septembrie se marcheaz Ziua Mondial a Inimii.

46.Problemele medico sociale a cancerului. Cancerul (denumirea tiinific: neoplasm

malign) este o categorie de boli caracterizate printr-o diviziune necontrolat a unui grup de
celule, care au capacitatea de a invada alte esuturi din organism, fie prin cretere direct n
esuturi adiacente (invazie) sau prin migraia celulelor spre locuri mai ndeprtate n organism
(metastaz). Tipuri de cancer dup localizare: Cancer la piele,Cancer la ficat ,Cancer
pulmonar,Cancer la sn,Cancer la prostat,Cancer la testicule,Cancer la colon,Cancer de
colecist,Cancer la stomac,Cancerul esofagian,Cancer la rinichi,Cancer la tiroid (cancer
tiroidian),Cancer cervical,Cancer osos,Cancer de col uterin,Cancerul labial,Leucemie,Sarcomul.
Clasificare dup histologie: Carcinom,Sarcom,Blastom,Papilom,Adenom. Conform datelor
Organizaiei Mondiale a Sntii, cancerul reprezint una din principalele cauze de deces n
rile dezvoltate, cednd numai maladiilor cardiovasculare. Astfel, n fiecare an pe glob
decedeaz de cancer circa 10 mil. oameni, sau fiecare al 5-lea locuitor.
Acest indice are tendina de cretere. Mortalitatea prin cancer n Republica Moldova este
marcat printr-o sporire consecutiv i alarmant, de la 115 la 100.000 locuitori n anul 1986,
pn la 137 la 100.000 locuitori n anul 1997. Ritmul nalt de cretere a mortalitii prin cancer,
remarcat n Republica Moldova este cauzat de diagnosticul tardiv al tumorilor, n stadiul IV fiind
depistai 27,5% bolnavi. Aceast situaie este determinat i de numeroi factori de risc chimici,
fizici, biologici, stresuri, fonul radioactiv, fumat, alimentaie neraional. Rmn extrem de reduse
posibilitile de aplicare a tratamentului specific oncologic, de care anual au nevoie peste
20.000 bolnavi. Din cauza asigurrii financiare insuficiente a serviciului oncologic s-a acumulat
un numr de aproximativ 25.000 pacieni care necesit urgent un tratament specific i
reabilitare oncologic. Astfel, problemele majore ale serviciului oncologic la momentul actual
snt urmtoarele:mortalitatea nalt prin maladii oncologice;gradul nalt de invaliditate i
pierderea capacitii de munc prin boli oncologice la vrsta productiv; sporirea indicilor
morbiditii prin cancer n rndul populaiei apte de munc. Tratamentul se face prin chirurgie,
radioterapie(radiatii X sau inalta energie, cobaltoterapie), chimioterapie(administrarea de
medicamente avand ca efect distrugator si imunologic) sau hormonoterapie(administrarea de
hormoni). Din pricina dificultatilor de depistare si de tratare a bolii, prevenirea cancerului are o
deosebita importanta. De asemenea, trebuie insistat asupra respectarii unei unei anumite igiene
a vietii si ocolirii in masura posibilitatilor, a comportamentelor de risc. Factorii de risc sunt definiti
plecand de la anchetele epidemiologice retrospective si perspective. Bolile ereditare
predispunand la un cancer si tumorile al caror risc este transmis ereditar nu stau la origine
decat la putine forme de cancer. In schimb 90% dintre cancere sunt legate de factori exteriori
sau de mediu. Cancerulmamar-Cancerul
mamaresteceamaifrecventatumoaremalignafiindcelmaifrecvent tip de cancer la femeisi care
reprezint o problem de sntatepublic, mondiala. Deinumrul de cazuriestein cretere, cel
al deceselorprin cancer de san este in
scdere,gratiedepistriiprecoceitratamentelormaieficiente. Sanulestealctuit din milioane de
celulecare se innoiesci se inlocuiesc in mod constant. Cancerul de san se dezvoltcand
ocelulincepes se multiplicenecontrolat. Pemsurcecancerulcrete, unelecelulese pot
rupeirspandi in alteprti ale corpului.
Cancerulglandeimamare se plaseazpelocul II nstructuramorbiditiiprinpatologiioncologice.
Cauza exacta a canceruluimamarestenecunoscuta.
Hormoniifemininisivarstainaintatajoacaunrol in determinareacanceruluimamar.
Cancerulmamareste o boalafrecventa la femeile in varsta de peste 50 de ani.
Simptomele cancerului mamar includ:unnodul la nivelulsanuluisauaxilei;scurgerisausangerari
la nivelulmamelonului care apar la strangereaacestuia; modificari ale mamelonului;modificari de
culoaresautextura a pielii de pe san.
Tipurile de tratamentpentrucancerulmamarsunt:
1. Extirpareachirurgicala - procedeele de extirparesunt:

- extirpareanodulului cu pastrareaintacta a sanului

- extirpareaintregului san (mastectomie)2. Radioterapia3.Chimioterapia4.Terapiahormonala
5.Terapiabiologica cu anticorpi care blocheazaproteina HER-2 (aceastaterapieesteuneorifolosita
in tratamentulcanceruluimamar care a metastazat in alte zone ale organismului).
Cancerulglandeimamareeste forma de cancer ceamairspnditnrndulfemeilor din RM, cu o
inciden de 20 %.nfiecare an, nMoldova, se nregistreazaproape 900 de cazurinoi, dintre
care aproximativ 600 suntsupuseunuitratament
chirurgical.Cercetriletiinificearatcincidenacanceruluiglandeimamarestemai mare
nOccident. nEuropa, o femeie din 10 esteafectat de aceastboal.nChina, cancerul la
snesteaproape inexistent. Statisticilearatcdoar o femeie din 10.000 din aceastarmoare de
cancer de sn. PotrivitInstitutului Oncologic din Moldova, anual se mbolnvesc peste 1 200 de
femei de cancer mamar i de col uterin. Dintre acestea 40% de femei decedeaz pentru c
maladia este depistat la stadiile avansate. La niveleuropean,
mortalitateaestencontinuscdere, dar cu riscul de a devia. Numarul cazurilor de cancer a
crescut. Anul trecut, 8,2 milioane de persoane au murit din cauza acestei boli.Canceru lglandei
mamare este o problemamajora de sanatatepublica, necesitand o cat
maibunainformareprinpromovareaunuistil de viatasanatossi a controalelorperiodice la medic,
darsia Auto CunoasteriiSanului.Din pcate, nu toatefemeilesuntcontiente de
pericolulacesteimaladiii de necesitateavizitelor regulate la mediculmamolog, cu
toatecnstadiileincipiente, boalaestecurabila.Risculcrescut de aparitie a cancerului la san
ilprezintaurmatoriifactori: Inaintarea in varst;obezitateaaparutadupamenopauza,
candabundentatesutuluiadipospoateduce la crestereanivelului de estrogen; Tulburari endocrine;
expunereasanilor la radiatiiultraviolete;stresul - esteatit un factor de risc cat si un factor de
agravare; rudele de sange de gradul I (ex. fiicelebolnavelor de cancer la san) au risc de 2 orimai
mare de adezvolta cancer la san.In Romania, Guvernul a aprobat un proiect de lege care
prevedeacordareagratuit a protezelormamarefemeilorcrora le-au fostextirpaisnii, dacva fi
adoptatlegea, celpuin 800 1.000 de femeivorputeabeneficiapentrunceput de
aceastlege.Protezele se gsescinfarmaciile din Moldova, preullorvariindntre 50-100 euro.
Specialitii spun cimplanturileitrebuieschimbate o dat la 2 ani.Oaltsoluiear fi implanturile de
silicon de lungdurat. Medicii spun, ns,
cacesteinterveniichirurgicalesuntnumratenaranoastrisuntcostisitoare.Cea mai eficient
modalitate recunoscut la nivel mondial de a micora mortalitatea prin cancer mamar i de a
eficientiza cheltuielile este metoda de screening (examen medical profilactic a pacienilor care
nu prezint nici un semn de boal, practic sntoi).
47.Problemele medico sociale a narcomaniei si alcoolismului. Conform calendarului
Organizaiei Mondiale a Sntii, pe 26 iunie se marcheaz Ziua internaionala a luptei contra
narcomaniei.Abuzul de droguri sau narcomania este utilizarea unui drog psihoactiv ntr-o
cantitate suficient pentru a provoca utilizatorului vtmare fizic, mental, emoional sau
social. Dependena este utilizarea continu, compulsiv a unui drog.Termenul drog are mai
multe accepiuni. n sens larg desemneaz orice substan (natural sau artificial) care prin
natura sa chimic determin alterarea funcionrii unui organ. Drogurile de care se abuzeaz
frecvent se mpart n cteva categorii mari:Deprimante ale sistemului nervos central,
Benzodiazepinele , Stimulanii,Opiacee,Cannabis Alte substane. Cauzele consumului de
droguri snt:Tendint de experimentare, curiozitate;Presiunea grupului;Disponibilitatea
drogului;Personalitatea i mediul social (drogul poate reprezenta un mod de evadare dintr-o
realitate dur);Mass-media (anumiti idoli ai tinerilor, care consum droguri, beneficiaz de o
larg publicitate). Depistarea precoce a celor care folosesc droguri se efectueaz dup
urmtorii indicii: schimbarea brusc a comportamentului;treceri fr motiv de la veselie la
tristee, uneori chiar agresivitate neobisnuit;pierderea apetitului alimentar. Caracteristicile
dependenteiDorinta puternica si necesitatea de aprovizionare;Tendinta de crestere a cantitatii
drogurilor;Dependent fizica si psihica;Daunarea sanatatii si schimbarea functionarii profesionale
si colective. Traficul i consumul de droguri s-a intensificat ndeosebi dupanul 1960. n
Republica Moldova consumul sporit de droguri este condiionat de cultivarea macului opiaceu i
a cnepei indiene. In Republica Moldova problema data ia proportii din ce in ce mai mari
,devenind un factor serios ce influenteaza negativ dezvoltarea societatii ,prezentind un pericol

pentru sanatatea publica. n sfera social consumul de droguri are ca efect: creterea
riscului de excludere social, diminuarea anselor de reintegrare social i profesional,
implicarea n activiti infracionale cnd persoana se afl sub influena drogurilor. Principala
categorie de populaie vulnerabil fa de consumul de droguri este tineretul, adulii avnd
responsabiliti sociale, profesionale, dar mai ales familiale, i in departe de tentaiile de a
consuma droguri. Conform unui studio efectuat de catre specialistii CNSP s-a stabilit ca
experienta consumului de droguri este afirmata de catre 4,1 % din elevi si este mai mare in
rindul baietilor- 5,6 %,comparative cu fetele 2,3 %. Locurile unde se drogheaza sunt:
discoteca,barurile,restaurantele si scoala. Consumul de droguri reprezint una dintre cauzele
majore ale mortalitii n rndul tinerilor din Europa, att n mod direct, prin supradoz (decese
induse de consumul de droguri), ct i n mod indirect, prin boli, accidente, violen i sinucideri
asociate consumului de droguri. n total, n anul 2012 s-au raportat aproximativ 6 100 de decese
cauzate de supradoze n Europa, n principal legate de opioide, fa de 6 500 de decese
raportate n 2011 i 7 100 de cazuri n 2009.Rata medie a mortalitii cauzate de supradoze n
Europa este estimat la 17 decese la un milion de persoane (15-64 de ani), ns exist variaii
semnificative ntre ri. Datele statistice pe anul 2003 i 5 luni ale anului 2004 denot, c
tendinele rspndirii narcomaniei n Republica Moldova s-au stabilizat, ns situaia general
rmne tensionat.La 1.06.2004 se aflau la eviden 8013 bolnavi de narcomanie. Dup
naionalitate, bolnavii aflai n eviden snt delimitai: moldoveni 34,2%, rui 47,5%,
ucraineni 9,2%, gguzi 2,3%, bulgari 1,0%, evrei 0,5%, igani 1,9%, alte naionaliti
3,4%.Studiile: studii medii 75,5%; studii superioare 3,1%; studii superioare necomplete
19,6%; studii medii speciale 0,5%; persoane care se afl la studii n colile medii 1,28%;
analfabei 0,02%.Drogurile consumate: substane opiacee 53,9%; cannabis 23,7%;
barbiturate 0,1%; efedrin 3,9% i altele 18,7%.Tratamentul Narcomaniei ncepe cu
lichidarea intoxicaiei i a urmrilor sindromului de abstinen, oprirea brusc a consumului
narcoticului (cu excepia cazurilor cnd bolnavul este foarte istovis i btrn), administrarea unor
preparate tonice generale. Alcoolul este un drog in stare lichida, al carui consum conduce in
timp la dependent fizica si psihica.Alcoolismul, denumit i etilism, este o intoxicaie alcoolic
cronic, o stare patologic determinat de consumul excesiv de alcool. Cauzele intrebuintarii
alcoolului : (La adoloscenti). -Uneori pot considera ca in viata lor a intervenit o anumita rutina,
din care reusesc sa iasa doar cu ajutorul alcoolului. Starea de ameteala pe care le-o provoaca o
bere sau ceva mai tare le da pentru moment senzatia ca sunt mai fericiti si ca viata are o
culoare mai vie, mai interesanta. De altfel, unii adolescenti se simt incapabili sa comunice daca
nu-si iau doza de fericire, asa ca apeleaza la alcool.-Daca, unul sau ambii parinti sunt
alcoolici, este posibil ca cel tanar sa urmeze modelul celui care il creste.Compania nepotrivita
-Decesul unuia dintre parinti sau un divort al acestora pot fi alte motive care sa duca la
depresia adolescentului. In acest caz, el nu va mai judeca limpede si va recurge la orice
considera el ca il poate ajuta.(La maturi) Cauzele :Familiare ( certuri, neintelegeri, divort,
moartea unei pers. apropiate );Serviciu ( neinteleg.cu seful, personalul );Economic ( insuf de
bani);Societatea (neinteleg cu cei din jur adica prieteni, rudele). Morbiditatea populatiei prin
tulburari Alcoolism si psihoza alcoolica total din RMIncepind cu anul 2001 - informatia este
prezentata fara datele raioanelor din partea stinga a Nistrului si municipiul Bender1995 - 60 159
(urban - 24 842, rural - 35 317);2010 - 46 813 (urban -15 775, rural -31 038);2000 - 55 942
( urban - 22 068, rural - 33 874);2012 - 46 885 (urban 16 430, rural-30 455)

48)Problemele medico sociale a HIV-SIDA. Ziua mondial de combatere a SIDA,

srbtorit pe 1 decembrie n fiecare an. virusul imunodeficienei umane, face parte din clasa
retrovirusurilor, familia Lentivirinae. El determin, n timp, deteriorarea grav a imunitii
persoanelor pe care le infecteaz. Contaminarea - Transmiterea virusului SIDA se face in trei
modalitati principale: pe cale sexuala (la nivelul mucoaselor genitale, fie ca este vorba de
sperma, de lichid prostatic sau de secretii vaginale); pe cale sangvina (transfuzia sangelui sau a
produselor sangvine contaminate, utilizarea de seringi infectate): pe cale transplacentara (de la
mama seropozitiva la copil, in timpul sarcinii) si in cursul alaptarii materne. Virusul fiind, de

asemenea, prezent in lacrimi si in saliva, este deci posibila o contaminare prin muscatura,
precum si o contaminare in cazul unui sarut profund, in caz de leziuni ale mucoaselor bucale.
Totusi, n-a fost raportat nici un caz de transmisie de acest tip. Calea sangvina -Este un mod de
transmisie puternic contaminant, riscul fiind evaluat la 90%, fie ca este vorba de transfuzii.
Calea sexuala -Este calea de contaminare cea mai raspandita, toate practicile sexuale putand
fi contaminante in diferite grade. Semnele generale constau intr-o alterare a starii generale,
intr-o febra prelungita, transpiratii, o slabire, o diaree persistenta. Denumirea acestuia de
sindrom inrudit cu SIDA (ARC) a fost abandonata. Diagnostic - Diagnosticarea infectiei cu
H.I.V. se face prin punerea in evidenta in sange a anticorpilor indreptati impotriva virusului.
Diagnosticul nu poate fi stabilit cu certitudine decat dupa 3 luni de la momentul infectarii.
Tratament - Acesta cuprinde doua capitole: tratamentele de inhibitie a virusului si tratamentele
preventive sau curative ale diferitelor boli dezvoltate. De altfel, un oarecare numar de reguli de
viata sunt recomandate persoanelor seropozitive, cu scopul de a frana evolutia spre SlDA
declarata si transmisia bolii.statistica: La 1 ianuarie 2014n Republica Moldova sunt nregistrate
cumulativ 8557 persoane HIV pozitive, 3543 femeii 5014 brbai. Cumulativ, au decedat 1752
persoane(20,5% din numrul total de persoane diagnosticate cu HIV). La 1 ianuarie 2014 sunt
n via 6805 persoaneHIV . n eviden activ sunt 5249persoane (77,13% din persoanele n
via), cu urmtoarea dezagregare:barbate-3781,femei-3024,0-15 ani-109;16-19 ani-66;20-14
ani-393;25-40 ani-4389. Tratament antiretroviraladministreaz 2493 persoane. ncidena infeciei
HIV la 100000 populaie, n anul 2013 a constituit 17,99 ; Prevalena infeciei HIV la 100 000
populaie, n anul 2013 a constituit 173,43 (129,89 pe maul drept i 463,25 pe malul stng).
Menionm c, pentru anul 2013 prevalena a fost calculat reieind din numrul persoanelor
infectate cu HIV, n via. Localitile cu cea mai nalt prevalen sunt:Slobozia 1970,
Grigoriopol 1368,42, Rbnia 1237,52, Tiraspol 838,28, Bli 704,07, Bender 388,53,
Camenca 329,65.Localitile cu cea mai joasprevalen sunt: Cantemir 44,94, Leova
48,78, Nisporeni 49,77, Streni 50,16, Briceni 55,11, Ungheni 57,97, Hnceti 59,41; Pe
parcursul anului 2013au fost depistate 78 cazuri noi de infecie cu HIV la gravide. Mortalitatea
din cauza SIDA n lume a sczut cu 21% n perioada anilor 2005-2010. Morbiditatea HIV/SIDA
ctre anul 2010 a sczut pn la 2,7 milioane cazuri. Apogeul morbiditii, conform datelor
UNAIDS, a fost nregistrat n anul 1997, cnd au fost nregistrate 3,4 milioane cazuri de
infectare.Totui numrul total de HIV-infectai pe plan mondial e n continu cretere. Conform
raportului, n anul 2010 a fost nregistrai 34 milioane purttori, ceea ce e cu 17% mai mult
comparativ cu indicii anului 2000. Numrul celor HIV-infectai, n rile Europei de Est i Asiei
Centrale, din anul 2001 a crescut de 3 ori i constituie 1,5 milioane oameni. Totodat
morbiditatea n aceast perioad a sczut cu o ptrime i n anul 2010 a constituit 160 mii
cazuri noi. In raportul UNAIDS este menionat c, 90% purttori HIV din regiune, sunt cetenii
Rusiei i Ucrainei.
49)Problemele medico sociale ale tuberculozei. Republica Moldova ocup primul loc n Europa,
dup numrul de bolnavi de tuberculoz. Totodat, potrivit ultimului raport al Organizaiei Mondiale
a Sntii, n Republica Moldova i n Federaia Rus se atest cel mai nalt nivel din lume de
inciden a tuberculozei rezistent la medicamente. Toate acestea n condiiile n care, ncepnd
cu anul 2001, autoritile de la Chiinu au adoptat trei programe de control al tuberculozei.
Cheltuielile pentru ultimul program adoptat, pentru anii 2011-2015, se ridic la aproape 2
milioane de lei, bani ce urmeaz a fi alocai din buget, dar i din partea donatorilor i
finanatorilor internaionali.
Tuberculoza este o boal infecioas care afecteaz plmnii. Calea de transmitere este
cea aerian cu posibilitatte crescut n cazul contactului direct cu persoana care sufer
de tuberculoz. Oamenii cu o imunitate sczut ( sau copiii, btrnii, bolnavii SIDA sau
HIV) snt mai predispui la mbolnvire. n cazul netratrii, tuberculoza poate crea

complicaii serioase. La copii boala se manifest de cele mai dese ori sub forma unui
complex primar (o form mai lejer a bolii). n cazul unui tratament complex i corect,
copilul poate fi complet tratat de aceast infecie. Dar este posibil ca boala s recidiveze
dup civa ani, mai ales dac n aceast perioad starea general a sntii s-a
nrutit. Dac infecia cu tuberculoz devine activ, boala se dezvolt n plmni n
aproximativ 90% din cazuri.Cauzele apariiei tuberculozeiBacteriile infecioase
Mycobacterium tuberulosis. un bacil aerob, imobil,care se divide la fiecare 16 20 de ore.
Bacilul este rezistent la aciunea majoritii antibioticelor, acest lucru fiind n mare parte
explicat prin faptul c infecia este intracelular; este sensibil la streptomicin, hidrazida
acidului izonicotinic (H.I.N.), cicloserin i la bacteriofagi.
Simptomele tuberculozeiTusa ce dureaz mai mult de dou sptmni, dureri n piept, tuse
cu snge sau mucus gros, pierderea n greutate, febr, transpiraie nocturn, poft de
mncare sczut, slbiciune i oboseal, noduli subcutanai dureroi, n special n
regiunea picioarelor.
ComplicaiiTuberculoza extrapulmonar afecteaz alte organe ( de exemplu sistemul osos,
creierul, rinichii). Boala pulmonar progresiv creaz ngrmdirea unui lichid ntre
plmni i cutia toracic.Pneumotorax
Aproximativ 510% din persoanele care nu au HIV, dar sunt infectate cu tuberculoz dezvolt
forma activ a bolii n timpul vieii. n contrast, 30% din persoanele infectate cu HIV i
tuberculoz dezvolt forma activ a bolii.. n 2012 din cauza tuberculozei au decedat 512
locuitori ai Republicii Moldova.Migraia moldovenilor sporete riscul de mbolnviri. ntr-un
comunicat al Ministerul Sntii (MS) din R. Moldova este menionat c, oficial, 15 la sut
din numrul total de bolnavi de tuberculoz sunt persoane care muncesc n strintate. n
realitate ns, se consider c numrul lor este mult mai mare, pentru c anume aceast
categorie este cel mai greu de verificat. De altfel, conform statisticilor, n 2012 s-a nregistrat
o uoar cretere (+4%) a bolnavilor de tuberculoz printre acetia - 647 de cazuri
comparativ cu 623 n 2011", se precizeaz n comunicatul MS.Raioanele cu cea mai nalt
rat a mbolnvirilor cu tuberculoz sunt Clrai, Orhei, Rbnia, Slobozia, Streni.
Republica Moldova este asigurat n ntregime cu preparate antituberculoase de prim linie
pentru tratamentul tuberculozei clasice (sensibile la tratament). Procurarea acestora este
asigurat din mijloacele Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei i Malariei i
bugetul de stat.Diagnosticarea i tratamentul tuberculozei n Republica Moldova este gratuit.
n 10 raioane din Republica Moldova - Streni, Orhei, Rezina, Criuleni, Cahul, Ialoveni,
Hnceti, Ungheni, Glodeni, Rbnia au fost deschise centre comunitare pentru susinerea
bolnavilor de tuberculozMsuri profilacticeVaccinarea TBC (BCG- bacilul Calmette
Gurin) imediat dup natere. Doza adugtoare de vaccin poate fi administrat la vrsta de 12
sau 16 ani. Imunizarea celor maturi care se afl n contact cu bolnavul de tuberculoz.
n cazul n care tuberculoza se manifest clinic, de obicei primele simptome snt nespecifice:
slbiciuni, lividitate, oboseal cronic, pasivitate, apatie, febr uoar (n jur de 37 C, uneori
38C), transpiraie pe timp de noapte, slbire, tuse prelungit cu mucus i uneori cu snge n
stadii trzii. Uneori ganglionii limfatici ies n eviden.Diagnoza se face n baza analizelor
Roengen a organelor afectate i a analizei materialului biologic (proba Mantoux), precum i cu
ajutorul metodei de analiz molecular-genetice (metoda PCR) i altele. Tratamentul este
complicat i de lung durat, necesit administrarea preparatelor pe parcursul a cel puin ase
luni Cele dou tipuri de antibiotice utilizate cel mai frecvent sunt izoniazida i rifampicina,
tratamentele putnd dura luni de zile.n cazul tuberculozei latente, se administreaz de regul
un singur tip de antibiotic.ProfilaxieEvitarea contactarii tuberculozei activeTuberculoza activa
este o infectie care se raspandeste in corpul persoanei bolnave si care este extrem de
contagioasa. Tuberculoza n Republica Moldova (conform datelor din anul 2012)n 2012 n
Republica Moldova au fost nregistrate 4686 de cazuri de mbolnvire cu tuberculoz.n 2012,

numrul total al bolnavilor de tuberculoz a fost de 5888 de persoane.Rata mbolnvirilor cu

tuberculoz n Republica Moldova raportat la 100 de mii de locuitori constituie 114,8
persoane.n 2012 din cauza tuberculozei au decedat 512 locuitori ai Republicii Moldova. Dac
vom ncerca sa facem o descriere mai ampl referitor la notificarea cazurilor noi n
bazateritoriilor administrative, vom observa c pe locurile de frunte se plaseaz r-nul
Rbnia(156,5%ooo), r-nul Clrai (127,1%ooo), r-nul Criuleni (122,3%ooo), r-nul
Dubsari(120,2%ooo) i r-nul Streni (115,9%ooo). Analiza aceluiai indicator pe municipii
arat c nmunicipiul Bli rata de cazuri noi este de 122,9%ooo, iar pentru municipiul Chiinu
de 90,9%ooo. Structura formelor clinice ale tuberculozei din numrul total de cazuri noi
nregistrate n a.2008este reprezentat prin 73,0% - tuberculoza pulmonar infiltrativ, 5,8% tuberculoza pulmonarnodular, 1,6% - tuberculoza fibro-cavitar, 19,6% - alte forme de
tuberculoz

50)Problemele medico sociale a traumatismului. Traumatismulesteun complexde dereglri

locale i generale n organismul uman,asupra cruia a acionat un agent traumatic cu o for
care depete rezistena esuturilor.Traumatismului pot fi predispui att copiii,ct i
maturii,indiferent de gen,locul aflrii,anotimp,ora zilei i alte circumstane.Conform datelor
Instituiei medico-sanitare publice Staia municipal Chiinu de asistena medical de
urgen,n municipiulChiinu n 24 ore se nregistreazn jur de 50-60 cazuri de solicitri ale
medicului cu diversetraume,n special n perioada rece a anului. Ca i msuri de
profilaxie,recomandm:-abinei-v de la deplasri nocturne n locuri insuficient iluminate,strzi
neprelucrate cu material antiderapant;-traversai strada doarn locuri special amenajate i inei
de mini copiii n timpul rece,utilizai centura de siguran, aflndu-v pe bancheta din fa a
mainii-nu permitei aflarea copiilor pe bancheta din fa a mainii n timpul deplasrii-evitai pe
ct posibil trecerea pe sub streinile caselor i altor edificii. Traumatisme parvenite n condiii
habituale-leziuni de cuit sau alte obiecte ascuite-arsuri cu substane chimice pstrate n vase
fr inscripie-otrviri cu substane chimice-electrocutare de la
instalaiimprovizate(nclzitoare,fierbtoare electrice). Traumatismul parvenit n timpul odihneinnecurile care pot surveni n condiii decas i n locuri amenajate sau mai puin amenajate(n
perioada estival a anului 2009 n lacurile din mun. Chinu s-au nnecat 9 persoane).accidentri cu brci sau alte instalaii de not-accidentri n cadrul deplasrilor turistice n locuri
neamenajate n acest scop-schiul, patinajul i aflarea pe ghea n locuri neamenajate,mai cu
seam n stare de ebrietate. Trauma ndeplinete condiiile unei pandemii, nfiecare an murind
5.8 milioane de oameni, iar n 2020 fiindateptate 8,4 milioane decese/an. Traumatismele
reprezint unadin primele cinci cauze de mortalitate i morbiditate pentru toate grupele de
vrst de sub 60 de ani. Majoritateadeceselor prin accidente rutiere apar la aduli tineri, cu
vrstantre 15-44 ani. Peste jumtate din decesele prin nec apar ntre0-14 ani. Peste 40% din
mortalitatea prin precipitare apare lapersoane peste 70 de ani. 60% din mortalitatea prin
otrvireapare la persoane din grupul de vrst 15-59 ani. Peste 60% din mortalitatea prin
agresiune uman apare la tineri i aduli cuvrsta ntre 15-44 ani. Suicidul apare cel mai
frecvent la persoanele ntre 15-44 ani. Consumul de alcool se coreleazstrns cu mortalitatea
i morbiditatea secundar unui trauma-tism. Trauma ndeplinete condiiile unei pandemii, n
fiecare zimurind pe glob 16.000 de oameni ca rezultat al unui trauma-tism (5,8 milioane/an) .
Traumatismele reprezint unadin primele cinci cauze de mortalitate i morbiditate pentrutoate
grupele de vrst de sub 60 de ani (5,7,8). n rile dez-voltate majoritatea traumatismelor sunt
produse prin accidenterutiere, iar n rile n curs de dezvoltare prin agresiune umani prin
rzboi. . n Statele Unite, n anul 2000au fost raportate 148.209 decese, 2,5 milioane de
traumatismesevere ce au necesitat spitalizare, 40,4 milioane de pacienitratai n

depatamentele de urgen i 89,9 milioane depacieni tratai de medicul de familie .Unul dintre
cele mai bune sisteme de traum dinEuropa se afl n Germania. Acest sistem a fost creat n
1975,se bazeaz pe sistemul din Austria i de la implementarea luimortalitatea a sczut cu
peste 50%. . Agresiunea umanNumrul agresiunilor umane a crescut pe parcursul timpuluide
la 527 la 559/100000. n majoritatea deceselor (77%)secundare violenei interpersonale sunt
implicai brbatii(3). Categoria de vrst cu riscul cel mai mare de a suferitraumatisme prin
agresiune sunt brbaii cu vrsta ntre 15 29 ani i cei ntre 30 44 ani .Pietonii reprezint
11% din decesele prin accidente rutiere(24). Aproximativ 60% din pietoni sunt lovii n
momentultraversrii strzii, mai ales cnd cnd acest lucru se face ntreintersectii.Accidentele
de masinn 2005, pe glob au fost produse 63 de milioane de maini i s-au nscut 77 de
milioane de copii (o main nou pentru 1,2copii) (3). n 2002 au murit n accidente rutiere 1,2
milioanede oameni i au suferit leziuni 50 de milioane, cu un cost totalde 518 miliarde de dolari.

51)Problemele medico sociale ale avorturilor si handicapului infantile.Avort-") nseamna

ntreruperea sarcinii prin eliminarea ftului (spontan sau provocat) din cavitatea uterin
nainte de termenul de gestaie i avnd drept efect moartea ftului. Clasificarea :Avortul poate
fi natural (sau spontan), atunci cnd se produce fr intervenie din exterior asupra corpului
femeii nsrcinate, datorndu-se unor cauze anatomo-fiziologice.Cauzele avortului spontan
sunt: afeciuni generale, afeciunile uterine, afeciuni ale embrionului, traumatisme etc. Semnele
de baz ale iminenei acestuia sunt: dureri abdomino-pelvine, pierderi de snge. Un tip aparte
de avort este cel provocat. Avortul provocat sau chiuretajul, se poate datora i unor accidente,
situaii n care gravida apare drept victim a unor violene, ea nedeciznd asupra pierderii
sarcinii. Avortul provocat se realizeaz prin intervenie chirurgical specializat sau prin mijloace
empirice. Atentie! Avortul nu este un mijloc de contracepie.Metode de avort:Metoda avortului
prin chiuretaj Este metoda cea mai des utilizat la noi n ar. La nceput se dilat colul uterin
pentru ca medicul s poat ptrunde cu insrumentele necesare n cavitatea uterin. Cu ajutorul
unui instrument care seamn cu un clete, se extrage copilul care astfel este rupt n buci.
Dup ce se extrag toate fragmentele copilului, cu ajutorul unei chiurete se scoate placenta.
Pacienta pierde mult snge. Se controleaz dac copilul a fost scos n totalitate prin
,reconstituirea" lui cu ajutorul fragmentelor extrase. Cu toate acestea se ajunge frecvent la
infecii, perforri uterine, soldate uneori cu extragerea uterului sau chiar cu moartea femeii.
Metoda avortului prin aspiraie Este o metod mai modern care a nceput s fie practicat i
la noi n ar. Prin colul uterin dilatat, medicul introduce n cavitatea uterin un tub flexibil din
plastic. Sub presiune, copilul este rupt n buci i aspirat cu o for de 10-30 de ori mai mare
dect cea al unui aspirator. La nceput sunt rupte picioarele i minile, iar apoi coloana
vertebral, capul rmnnd pe loc. Acesta fiind prea mare pentru a fi aspirat, medicul l va
sfrma cu ajutorul unui instrument, dup care va fi aspirat. Metoda avortului cu hormonul
prostaglandine Aceast metod nu este nc folosit la noi n ar dar este folosit n rile
occidentale cnd femeia nu-i dorete copilul. Acest medicament (prostaglandine) este injectat
direct n musculatura uterului provocand contractii mai puternice decat cele naturale. Copilul va
fi sfaramat si expulzat practic din uter, insa uneori supravieuiete cteva ore dup aceast
manevr. Avort prin histerotomie (operaie cezarian) Aceast metod este de fapt o
intervenie chirugical prin intermediul creia este deschis uterul femeii i se extrage copilul
care apoi este "aruncat". Aproape toi copiii supravieuiesc acestei operaii, motiv pentru care ei
vor fi omori prin injecii letale sau sunt pur i simplu lsai s moar. Ei mor astfel dup cteva
ore, dup un chin prelungit. Avortul cu medicamentul RU 486 (Mifepristone) Aceast
substan chimic este un antihormon care blocheaz Progesteronul, un hormon necesar
sarcinii. Acest hormon este administrat n primele 7 sptmni de sarcin, de patru ori ntr-un
interval de 12 zile. Astfel, ncet dar sigur, este distrus placent iar copilul se va sufoca. Prin
aceast metod poate fi omort un copil n varst de pn la 49 de zile! Factorii de risc pentru
pierderea sarcinii sunt urmatorii: -varsta inaintata a mamei, peste 35 ani -istoric personal de
avorturi spontane repetate (2-3) -consumul de antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen sau
naproxen) in timpulconceptiei sau in fazele precoce ale sarcinii -consumul de alcool in timpul
sarcinii -consumul droguri (cocaina) -fumatul Motivele pentru care femeile aleg avortul Cele
mai frecvente motive sunt: - contraceptie nereusita mai mult de jumatate din femeile care au
facut avort foloseau o metoda contraceptiva in perioada in care au ramas gravideimposibilitatea de a intretine un copil - intreruperea unei sarcini nedorite
- prevenirea nasterii unui copil malformat sau cu boli grave - sarcina in urma unui viol sau incest
in aceasta situatie sunt aproximativ 13.000 de femei in fiecare an . Sarcina la adolescente
Aproximativ 30% dintre adolescentele gravide aleg avortul. La aproximativ 60% dintre femeile
sub 18 ani care au avut un avort, cel putin unul dintre parinti stie de acest avort si sustine
alegerea fiicei. Cele mai frecvente motive pentru care adolescentele aleg avortul sunt:
- nu sunt suficient de mature pentru a avea un copil
- nu sunt capabile financiar sa creasca un copil. n Romnia
n Romnia este cunoscut cazul interzicerii avortului din anul 1966, ca msur de cretere
demografic. Decretul nr. 770 din 29 septembrie 1966 prevedea urmtoarele:
Dei multe dintre femeile care au fcut avort au supravieuit fizic ele au rmas marcate cu profunde
sechele psihologice.

Aceste realiti sunt reflectate i n datele statistice. Astfel, n 1988 rata mortalitii materne
(decese din cauza maternitii la 100.000 de nscui vii) n Romnia era de departe cea mai
mare din Europa 210 decese, comparativ cu Albania 100, U.R.S.S. 45, Bulgaria 40,
Ungaria 21, Polonia 15, Germania 8, Italia 6 sau Norvegia 4 decese.Accesul la
mijloacele moderne de planificare familial face ca numrul avorturilor s fie n scdere.
Efectele avorului asupra fertilitii este recunoscut. n Romnia, n perioada 1990-1994, rata
fertilitii ar fi fost cu 80-90 % mai mare n absena avorturilor voluntare (Zamfir, 1998:
107).Avorturile in Republica Moldova Aproximativ 15.000 de sarcini sunt ntrerupte anual
n Republica Moldova, conform datelor statistice oficiale citate ntr-un studiu IDIS-Viitorul
realizat de doctorul n sociologie Diana Cheianu-Andrei.n 10% din cazuri, minorele recurg
la avort, situaie constatat oficial n 2012. Legislaia Republicii Moldova nu restricioneaz n
niciun fel avorturile orice solicitare de ntrerupere a sarcinii poate fi satisfcut, inclusiv n
cazul minorelor.n 2012 numrul naterilor a fost de doar 2,6 ori mai mare dect numrul
avorturilor.Astfel, Republica Moldova intr n categoria statelor cu cea mai nalt rat a
avorturilor 365 de ntreruperi de sarcin la fiecare o mie de nscui vii.Romnia i Federaia
Rus au o rat a avorturilor mai mare: peste 450 de avorturi la fiecare o mie de copii nscui
vii.Handicapul infantile-apariia n familie a unui copil ce are un handicap i mai ales cnd are un
handicap mintal ; n 20% din cazuri afecteaz planurile profesionale a prinilor dar mai ales a
mamelor, n 80% din cazuri mamele ce cresc i educ copii cu handicap neuro-psihic renun la
activitatea lor de munc. se deregleaz climatul psihologic n familie: 3% din familii se
destram, 9,2% din tai ncep s fac abuz de alcool.Se mresc cheltuielile statului pe contul
pensiilor, subveniilor, serviiciilor medicale acordate copiilor ce au un handicap mintal mai ales.
Cauzele prenatale ale deficienei mintale. Gravitatea influenelor factorilor care acioneaz n
aceast perioad depinde de vrsta sarcinii. Astfel, factorii care acioneaz n primele trei luni
ale sarcinii duc la consecine din cele mai grave, ntruct n aceast perioad apar i se
difereniaz organele separate ale ftului, iar esuturile sunt foarte fragile i au o vulnerabilitate
crescut.
Cauzele care pot aciona n aceast perioad pot fi: cauze infecioase, cauze toxice,
incompatibilitatea factorului Rh, subalimentaia, radiaiile, unele boli cronice ale mamei, vrsta
prinilor i emoiile puternice. Dintre bolile virotice pe care le poate contracta mama n timpul
sarcinii i care pot avea repercusiuni asupra sarcinii amintim: rubeola, gripa, rujeola, variola,
orionul, hepatita epidemic, i tusa convulsiv. Radiaiile, mai ales n primele luni de sarcin,
pot afecta dezvoltarea normal a ftului. n structura persoanelor cu handicap pe primul loc se
plaseaz, ca i n anii precedeni, patologia neuropsihic 52%, fiind urmat de patologia
pediatric somatic 15,1% i maladiile ortopedice 9%