Introducere curs

Medicina sociala/Sanatate publica

Titular curs

Conf. Univ. Dr. Alexandra CUCU

1
 Sănătatea publică
Obiective educationale:
 Cunoasterea conceptelor si domeniilor
Sanatatii,
Determinantilor
Modelelor de analiza a starii de sanatate
 Cunoasterea conceptelor si domeniilor
sanatatii publice / Medicinei preventive/ Medicinei
sociale/medicinei comunitare
 Intelegerea obiectului stiintei SP
misiunii , domeniului,
responsabilitatilor
pârghiilor de intervenţie

2
 Medicina sociala
→sanatate publica

3
Medicina sociala/sanatatea publica: ETAPE
1940-60 Dezvoltarea timpurie- medicina sociala

1961 -1990 Dezvoltare separata-

igiena,
epidemiologie,
sociologie medicala

>1990 Dezvoltare integrata- SANATATEA PUBLICA

>2000 Noua sanatate publica (NEW PUBLIC HEALTH

Accent pe determinantii social si de mediu si
interventii comunitare
 Evolutii concepte: Medicina sociala

Debut 1800- 1840

Obiect Studiul sistematic al individului ca fiinta sociala
Influenta determinantilor sociali as sanataii si a sanatatii asupra
socialulului
Accent factorii sociali care influenteaza distributia bolii in populatie cu
accent pe eduatie, saracie_ influenta asupra socialului
Instrumente epidemiologia si indicatori sociali: venit, calit vietii

Reflecta Influenta factorilor sociali asupra sanatatii;

Influenta sanatatii asupra socialului ;
Continutul social al serviciilor de sanatate
Continutul social al activitatilor sistemului de sanatate
Interventii: interventii medicale, medico-sociale, sociale si politice pentru
imbunatatirea determinantilor sanatatii
Reprezentan Rudolf Wirchoff 1848 – parintele medicnei sociale- berlin epidemia
ti: de tifos silezia 1848
In prezent Navarro, Marmot…2014
Evolutii concepte: Medicina comunitara

Debut 1800- 1840

Obiect Studiul deteminantilor specifici din comunitati
Roma, comune, orase,

Accent factorii care permit interventie comunitara; de mediu,

suport social, promovare

Instrumente Echipa comunitara ( asistenta medicala, moasa, mediatorul

sanitar, asistentul sociial )
Studii de caz, exemple de buna practica, advocacy
Reflecta Influenta masurilor de suport social si organizational asupra
sanatatii

Interventii: interventii medicale, medico-sociale, sociale si politice

pentru imbunatatirea determinantilor sanatatii
Reprezentanti:
Sanatatea publica: ETAPE

etapa igienei si epidemiologiei

etapa cu focus pe individ

etapa terapeutica

etapa preventiva

NOUA SANATATE PUBLICA

Sanatatea Publica: etapa I-focus igiena

Secolul 19 - 1920
Etapa dezvoltarii oraselor
Marile epidemii ciuma, gripa,
Igiena comunitara
Medicii igienisti
Primele reglementari igiena deseuri, apa,
inregistrare nasteri, servicii mama si copil,

8
Sanatatea Publica: etapa II focus individ

Descoperire germeni- Pasteur

Vaccinari
Contraceptie
Siguranta rutiera
Controlul germenilor
Educatie pt sanatate

9
Definitii: Sănătatea publică
 WINSLOW (1920): “ştiinţa şi arta
 de prevenire a bolilor,
 de prelungire a vieţii şi
 de promovare a sănătăţii fizice şi mentale
 şi a eficienţei prin eforturile organizate ale comunităţii pentru:
 asanarea mediului,
 lupta contra maladiilor transmisibile,
educaţia individului în igiena personală,
organizarea serviciilor de îngrijiri medicale şi comunitare
pentru diagnosticul precoce şi tratamentul oportun al
maladiilor
şi dezvoltarea unui mecanism social care să asigure fiecărui
individ al comunităţii un standard de viaţă adecvat menţineriii
sănătăţii sale
”

10
 Sanatatea Publica: etapa III focus
tratament

Descoperire penicilina
Epoca medicamentelor
Dezvoltare servicii diagnostic, tratamente
Dezvoltare spitale
Crestere costuri
Crestere inegalitati

o NOUA SANATATE PUBLICA

11
 Principii comune

Conditiile economice si sociale afecteaza
sanatatea si practica medicala

Sanatatea populatiei este o problema de interes

social

Societatea trebuie sa promoveze sanatatea prin

masuri la nivel individual si social

12
Sănătatea publică
HANLON (1960) : “ştiinţa protejării
oamenilor şi sănătăţii”

FRENK: 1993 “un concept bazat pe identificarea

nevoilor de sănătate şi organizarea de servicii de
sănătate comprehensive la nivel populaţional

13
 Definitii: Noua sănătate publică
▶OMS 2000
“ SP ştiinţa care studiază;
problemele de sănătate ale unei populaţii,
starea de sănătate a colectivităţii,
serviciile de igiena mediului,
serviciile generale sanitare şi
administrarea serviciilor de îngrijiri;
strâns legată de conceptele medicinei preventive, medicinei
sociale, abordând în egală măsură sănătatea comunitară si
sănătatea publică veterinară

Sursa: Health 21: the health for all policy framework for the WHO European Region, Health for All
Series n 6. Copenhagen, WHO Europe, 1999.

14
 Definitii: Noua sănătate publică
▶ OMS 2011

“Sanatatea publica se refera la toate masurile publice si

private organizate pentru prevenirea imbolnavirilor,
promovarea sanatatatii si prelungirea viietii populatiei in
intregime.
Activitatile sale vizeaza asigutrarea conditiilor prin care
indivizii pot fi sanatosi si se focalizeaza pe intreaga populatie
si nu pe pacientii individuali. Astfel, SP se ocupa cu sistemul
total si nu numai cu o afectiune anume.”

Sursa: Glossary of globalization, trade and health terms. Geneva, WHO,

2011

15
 Definitii: Noua sănătate publică
▶Comisia Europeana

“ SP este stiinta si arta de prevenire a imbolnavirilor,

prelungire a vietii si promovare sanatatii fizice si mentale prin
eforturile comunitatii.
SP poate fi considerata ca structurile si procesul prin care
santatea populatiilor este inteleasa, asigurata si promovata
prin eforturile organizate ale societatii”

Sursa: DG SANCO Health Inequalities Glossary, 2007 (accessed at:

http://ec.europa.eu/health/ ph_determinants/socio_ec onomics/documents/ev_0
60302_co03a_en.pdf, 25 March 2010). 13

16
 Sănătatea publică: obiectul
grupurile populaţionale umane;
populaţia
starea de sănătate
problemele de sănătate
managementul serviciilor de sănătate
cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile

17
Sănătatea publică: subiectul
Misiunea: cea mai buna stare de sanatate
pentru cel mai mare numar de oameni
fara a aduce atingere drepturilor individuale
cu restrangerea drepturilor individuale cand exista
o amenintare pentru ceilalti (vezi vaccinarea)

Interventii: centrate pe preventie

Activitati: Forme, abordari, activitati diferite care

raspund problemelor de sanatate ale populatiei

18
 Sănătatea publică: scopuri
1. promovarea sănătăţii
2. ocrotirea sănătăţii, prin:
1. prevenirea bolilor
2. menţinerea sănătăţii
3. controlul morbidităţii prin combaterea
bolilor şi a consecinţelor acestora
4. redobândirea sănătăţii

“O viaţă sănătoasă pentru toţi” conform

strategiei OMS: Health for ALL 21
19
sănătatea publică: importanta

Imputerniceste indivizii sa se protejeze singuri

Actioneaza asupra determinantilor care exced
capacitatea individuala de interventie: mediu,
aliment
Asigura informatii necesare intelegerii santatii si
interventiilor de imbuntatire a cesteia
 Sănătatea publică: componente
demografia
biostatistica
epidemiologia
etica
legislaţia şi dreptul
aplicarea ştiinţelor sociale şi comportamentale la
sănătate
 managementul serviciilor medico-sociale

21
 Sănătatea publică: 10 funcții/operatii
esentiale (EPHOs:
1. supravegherea stării de sănătate a
populației,

2. monitorizarea și răspunsul la pericolele

pentru sănătate în situații normale și de
urgență,

3. protejarea sanătății față de riscurile din

mediul de viață și ocupațional, siguranța
alimentului , etc
4. promovarea sanătății și acțiuni adresate
determinanților sociali și inegalităților în
sănătate

22
 Sănătatea publică: 10 funcții/operatii
esentiale (EPHOs:
5.prevenirea și depistarea precoce a îmbolnăvirilor

6. asigurarea guvernanței pentru sănătate și bunăstare

7. asigurarea resurselor umane suficiente și competente

8. asigurarea organizării și finanțării sanătății publice

9. advocacy, comunicare și mobilizare sociala

10.cercetarea în sănătate publică ca suport al politicilor și

practicii domeniului

23
 Sănătate publică: Niveluri de interventie
 Preventia primordiala - -reducere FR in
mediu- reglementari /politici programe) Prevenţie primordială
 Preventia primara -evitarea aparitiei bolii
la nivel de individ-red FR individuali- Factori de risc
vaccinarea, prezervativ, act fizica, Prevenţie primară

dieta.....
 Preventia secundara -dg. precoce Boală
pt.evitarea cursului nefavorabil si
consecintelor bolii-screening, depistare
Prevenţie secundară
activa)
 Preventia tertiara recuperare, reinsertia Complicaţii
*
socio profesionala
 Preventia cuaternara activități
Prevenţie terţiară
destinate reducerii sau evitării
consecințelor intervențiilor inutile Deteriorarea calităţii vieţii
Deces
sau excesive ale serviciilor de
îngrijire a sănătății 24
 Pârghii de intervenţie SANATATE PUBLICA
Reglementare (imunizari, conditii de igiena in diferite
institutii, regl de sanatate si securitate in munca, regl
de siguranta rutiera, regl. pentru controlul poluarii) +
Control de SP
Programe de sanatate nationale/locale/comunitare

Health in all policies- sanatatea in tate politicile

Capacitate instituţională sistem de sanatate(cadru

normativ, structuri, specialişti, echipamente,
resurse financiare)
25
 Responsabilitatea pentru sănătatea publică

Statul (Constitutia – art 34) – Parlamentul,

guvernul
Autoritatea de sănătate (Ministerul Sănătatii
/agenţia pt sanatate Legea 95/2006, Titlul I -
sănătatea publică )
Autoritatea locală de sănătate
Comunitatea in ansamblu
Fiecare individ

26
 Sănătatea publică: funcții ale subsistemelor
componente
Legaturi Functii
Guvern-MS Directii strategice Alocarea resurselor
Sistemul de SP Elaborarea politicilor Reglementare
Suport informational Finantare
Dezvoltarea RU Suport tehnic
Serv Detectie precoce şi tratement boli IEC la nivel individual
Individuale Programe populationale- imunizari, screening,
serv de SP Accesibilitate, echitate, eficacitate, calitate
Comunitate SP schimbare stil de viata comunitar identificare şi scaderea gr vuln
Sustinere programe de sp Feed back reforme sănătate
Integrare şi sustinere sănătate în programele locale
SP-alte sectoare Reglementare riscuri expertiza management risc
Integrare săn în policitici sectoriale proiecte comune
Colaborare în actiuni de sănătate publică droguri, alcool, prostitutie, trafic
pers
Mediul acdemic imbunatatire curricule, abilitati practice profesionisti
Expertiza în elaborare, evaluare politici, strategii, programe
Masa critica de experti cu formare in sănătate publică

27
 Sănătatea publică≠ medicina individuala
Sănătatea publică Medicina individuală

Obiectul Populaţia/ comunităţi bine definite: persoane şi familii Persoane izolate care solicită
intervenţiei sănătoase şi/sau bolnave asistenţă medicală

Preocupări Prevenirea imbolnavirilor si promovarea sănătăţii prin Boala/bolnavul

prioritare intervenţii as determinanţilor acesteia Tratamentul bolii

Furnizor Echipa interdisciplinară Medicul (izolat)

Scop Prevenţia socială şi medicală şi educaţia pentru sănătate Diagnosticul clinic şi terapeutic
individual

Aplicatie Generală: cercetare asupra problemelor de sănătate- Individuală, bolnavul izolat,

boală colective şi nevoilor exprimate de comunitate cercetare intraorganică.

Tipul Planificata- in raport cu problemele şi nevoile Fără planificare

intervenţiei Epidemiologia ca instrument prioritar fără epidemiologie
activă fără participarea utilizatorilor

Rezultate Sunt apreciate mai mult de cei care nu sunt bolnavi sunt apreciate de bolnavii trataţi
28
 Sănătatea publică: termenul
Concept
Stiinta
Politica
Tendinta
Domeniu de interventie

Scop: Prevenirea imbolnavirilor

actiune la nivelul grupurilor populationale

29
 Starea de sănătate şi determinantii
acesteia
Definitii Masurare

30
 Ce este sănătatea ?
Lipsa simptomelor

stare de bine d.p.d.v.fizic

“………………………

Sanatatea individuala = sanatatea publica ?

3
1
 Starea de sănătate –ABORDAREA POZITIVA

“starea de bine din punct de vedere fizic, mintal şi social si nu

numai absenţa bolii sau a infirmităţii “(OMS1948)

32
 Starea de sănătate/boală
Boala - imposibilitatea de adaptare la multitudinea de condiţii
ambientale:de mediu fizic, psihic, social.

Aprecierea bolii - 2 modalitati

autoperceputa
 illness - perceptia individului,subiectiva(persoana se autodefineste
bolnava. In unele situatii nu exista concordanta intre subiectiv
(perceptia persoanei) şi obiectiv (evaluarea medicala)

diagnosticata
 „disease” –incadrarea profesionistilor; definita dupa criterii
biomedicale (un ansamblu de semne şi simptome )
 „sickness” - expresia bolii în raport cu normele sociale

33
 Ce este sănătatea ? v

ABORDAREA POZITIVA
 Modelul performantei rolurilor= indeplinirea rolurilor
sociale
 Modelul adaptativ= capacitatea adaptarii la mediu
 Modelul Eudaemonistic = realizarea potentialului personal

ABORDAREA NEGATIVA
Modelul clinic = absenta bolii
3
4
(modelul negativ)
 Starea de sănătate/boală
„Modelul pozitiv” al sănătăţii
 sănătatea este o stare de bine din punct de vedere fizic – presupune că
individul munceşte, se hrăneşte, îşi desfăşoară activitatea în condiţii
bune

 sănătatea mintal-emoţională - omul nu trăieşte într-un climat de violenţă,

nu este confruntat permanent cu stări ca frică, deprimare, nelinişte,
anxietate şi are o bună capacitate de a face faţă stresului zilnic

 starea de bine din punct de vedere social relevă abilitatea de a realiza şi

de a menţine relaţiile interumane în societate.(acele relaţii care ajută
individul să se integreze în familie, colectivitate, societate)

 sănătatea ca starea de bine din punct de vedere spiritual; concept care

se referă nu numai la credinţa religioasă dar şi la obiceiurile, principiile
personale care conduc catre un mediu favorabil sănătăţii

35
 Starea de sănătate –ABORDAREA POZITIVA

Caracteristicile definiţiei :
 este universal acceptată ca o „aspiraţie”
 realizarea ei presupune responsabilizarea societăţii
 subliniază caracterul pozitiv şi multiaxial al sănătăţii
 sănătatea este o componentă şi o măsură a calităţii vieţii

Criteriile utilizate tin cont de:

 bunăstarea funcţională,
 capacitatea organismului de a se adapta la condiţiile variate de
viaţă şi muncă, condiţia umană care îl face pe individ creativ

36
 Starea de sănătate/boală
Modelul ştiinţific de definire a sănătăţii – „modelul negativ”

 este un model biomedical, sănătatea fiind privită ca fiind

proprietatea fiinţei biologice şi nu a persoanei

 este reducţionist –, afectarea sănătăţii nu ia în

considerare contextul (bolnavul), ci boala

 conform modelului mecanicist, negativ de sănătate, omul

este privit ca o maşinărie ce se poate defecta

 caracterul allopatic din cadrul modelului negativ de

sănătate presupune că fiecare boală poate beneficia de
un anumit tratament medicamentos

37
 Ce influenţează sănătatea ?

De ce să vorbim despre factorii

determinanţi ai sănătăţii ?

3
8
 Determinanţii stării de sănătate
“Determinanţi” :

cauze şi factori care pot înfluenţa riscul de

îmbolnăvire (J. Last)
 “orice factor sau condiţie care are efect asupra
sănătăţii, sau în termeni cantitativi măsurabili are un
efect asupra stării de sănătate” (D.Ruwaard,1997)
Determinanţii = factori de risc , de protecţie,
indiferenţi.

39
 Ce este sănătatea ?
ABORDARI

MODELUL Lalonde

MODELE ECOLOGICE
4
0
Modelul Lalonde
Determinanţii stării de sănătate

Mediu Stil de viata

Biologie umana Sistem de sănătate

 Stilul de viaţă = comportamente care sunt condiţionate si

influentate de factori sociali (obiceiuri,traditii, mediu)
 Biologia umana (ereditate, caracteristici demografice ale
populaţiei);
 Mediul (factorii mediului fizic şi social: factori fizici, chimici,
socio-culturali, educaţionali);
 Serviciile de sănătate (preventive, curative, recuperatorii).

41
 Modelul epidemiologic al factorilor care
determina starea de sanatate (Denver)
Sist int
complexe

Maturizare/ Biologia Mat genetic

imbatranire de recuperare
fizic
Starea de
social Mediul Sistemul de curativ
sanatate
sanatate

psihologic
preventiv

Riscuri Comportamente Riscuri in

profesionale timpul liber

Modele de consum
42 După: Denver G.E.A. în “Le planification de la Santé; Rayneed Pineault
 Modelul
Modelul ecologic
ecologic
Dahlgren and Whitehead

4
3
 Categorii de determinanti:
sistemele de sănătate
• Cheltuieli globale
pentru
sănătate=$ 4.1 trillion 
• Cheltuieli globale
totale /persoana/an
= 639
Cost 64 ţări OMS cu
Procent din cheltuielile
totale mondiale cheltuieli totale
pentru sănătate Calitate anuale pentru
utiliyat în ţările sănătate /
OECD =80% pesoana/an < 50
USD
• Procent populatie în
tarile OECD =20%
• Tara cu cea mai Acess
mica cheltuiala
pentru sănătate /
pesoana/an
Burundi =- US$ 2.90
http//www.citizens healthcare.gov
Categorii de determinanti:
comportamentele- efecte mortalitate
 Intermediari
 70% din
determinsmul
sanatatii
 Schimbarea
esentiala la nivel
individual
 Efectul mediului
social si geneticii
 Schimbarile
comportamentale-
prioritatea SP
CONTEXT DIFERENTE
SOCIOECONOMIC Ierarhie sociala Pozitie
POLITIC
socioecono
Structura mica
GUVERNARE societatii EXPU NERE
Clase sociale Clasa f mediu
POLITICI comport
MACROECONOMICE sociala
Clasa
Munca, piata Gen VULNERABIL
resurse
Etnie ITATE
POLITICI SOCIALE
Munca, locuire, Putere
EFECTE
dezvoltare autodeterminare
Educatie

Prestigiu Ocupatie SOLUTII

POLITICI PUBLICE SIST SAN
Sanatate, educatie, Acces
Venit
protectie sociala Discriminare calitate

CULTURA SI
VALORI SOCIALE
46
 Categorii de determinanti:
Factorii de mediu

 Apa nesigură şi condiţiile deficitare d eigienă ucid aproximativ 1,7

milioane de persoane anual în special prin BDA
 Fumul de tutun din aerul interior ucide aproximativ 1,6 milioane de
persoane în special prin boli respiratorii
 Poluarea urbană produsă de trafic, industrii şi prOducţia de energie ucid
aproximativ 800 000 persoane anual
 Accidentele de trafic sunt responsabile pentru 1,2 milioane de decese
anual
 Expunerea la Plumb ucide peste 230 000 de persoane anual

 Schimbarile climatice induc aproximativ 150000 d edecese anual

 Otrăvirile accidenteale ucid peste 355000 de persoane anual

48
Categorii de determinanti:
Factorii biologici

 Genetica:
 Impact potential
 Interventii tintite bazate pe sesceptibilitatea
genetica
 Determininarea riscurilor de dezvoltare a unor
afectiuni sau conditii
 Dezvoltarea de noi tratamente
 Terapia genetica: gena responsabila de cancer?
 Categorii de determinanti:
Noii determinanti

 Afectiunei noi:
 SARS
 BSE
 Mutatii genetice
 Gripa aviara CDC Initiative to curb
inappropriate anti-biotic
 Gripa porcina use
 Antibiorezistenta

 Noi tehnologii medicale

 Preventie secundara
 Categorii de determinanti:
Noii determinanti

 Globalizare
 Libera circulatie
 produse
 Servcii
 Persane
 Schimbari mediu
 Ozon
 Incalizrea globala SARS: When a Global
Outbreak Hits Home.
 Categorii de determinanti:
Noii determinanti
 Migratie
 Diversitate
 Pauperitate
 Schimbari culturale
 Suport social
 Retele sociale
 Locuire
 Inegalitati

Teaching fire safety to

refugees living in Concord
(Photo Acknowledgement: Lutheran
Social Services)
 Masurarea starii de
sănătate

53
 Instrumente de măsurare a sănătăţii -
indicatorii
 Indicatorii sunt unităţi standardizate de structurare a
informaţiei care facilitează monitorizarea şi evaluarea stării
de sănătate, a determinanţilor acesteia precum şi a dinamicii
acestora în raport cu diversele intervenţii destinate sănătăţii
publice.
 În termeni generali indicatorii sunt:
 instrumente sintetice,
 standardizate
 evidenţiază informaţii relevante asupra atributelor şi
dimensiunii sănătăţii sau a determinanţilor acesteia.

54
 Tipuri de indicatori

A.Indicatori de nivel ai stării de sănătate/rezultat

B. Indicatori de factori /determinanti

C. Indicatori complecsi

55
 Tipuri de indicatori
A. Indicatori de nivel sau de
rezultat-ai stării de
Condiţii şi influenţe
sănătate sociale

Mediul
familial
B. Indicatori de factori Mediul
copilăriei
(biologici, mediu, Mediul
Asistenţă
medicală
şi dezvoltării
creat /
comportamente, servicii Mediul ecologie
Recreaţie
de sanatate – resurse natural umană
Starea de şi muncă

materiale, umane, sănătate

financiare, servicii Caracteristici
bio-genetice

furnizate, etc)
Califica
re /
Comportament/ realizare

C. Indicatori complecsi mod de viaţă

individuală

Mediul
spiritual

56
 Indicatori de măsurare a stării de sănătate
A. Indicatori de rezultat
 Demografici ( natalitate, fertilitate, mortalitate): de frecventa
sau riscuri (probabilitati)

 De morbiditate (clasici, de gravitate – scoruri, consecite ale

bolii-deficienta, incapacitate, handicap, combinati);
 Incidenta = nr.cazurilor noi de boala (caz
nou de boala = cazul de boala luat in
evidenta pt.prima oara)
 Prevalenta = nr. cazurilor noi si vechi de
boala
 Globali ai sanatatii – bazati de incapacitate functionala sau
pe perceptia sanatatii/bolii DALY

57
 Indicatori de măsurare a stării de sănătate
B. Indicatori de factori:
- biologici,
- mediu,
- comportamente,
- servicii de sanatate – resurse materiale,
umane, financiare, servicii furnizate, etc
C. Indicatori complecsi
Global Burden of Disease – povara
globală a bolii – evaluare complexa a
mortalitatii si a pierderilor de sanatate
atribuite bolilor, accidentelor, factorilor de risc
- calculat de OMS pentru principalele regiuni
economice ale lumii
- exprimata in DALY (Disability Adjusted
Life Years)
- Suma: YLL+YLD

58
Surse de informatii

59
Surse de informatii

60
Surse de informatii

61
Surse de informatii

62
Surse de informatii

63
 Surse de informatii

64
 Catedra de Sanatate Publica si Management,
65 UMF "Carol Davila" Bucureşti
Surse de informatii

Catedra de Sanatate Publica si Management,

66 UMF "Carol Davila" Bucureşti