Sunteți pe pagina 1din 13

Medicinasociala – Curs 1

I - Introducere curs
Medicina sociala/Sanatate publica
Sănătatea publică
Obiective educationale:
- Cunoasterea conceptelor si domeniilor
o Sanatatii,
o Determinantilor
o Modelelor de analiza a starii de sanatate
- Cunoasterea conceptelor si domeniilor
o sanatatii publice / Medicinei preventive/ Medicinei sociale/medicinei comunitare
- Intelegerea obiectului stiintei SP
o misiunii , domeniului,
o responsabilitatilor
o pârghiilor de intervenţie

I- Medicina sociala →sanatate publica

Medicina sociala/sanatatea publica: ETAPE


1940-60 Dezvoltarea timpurie- medicina sociala
1961 -1990 Dezvoltare separata- igiena, epidemiologie, sociologie medicala
>1990 Dezvoltare integrata- SANATATEA PUBLICA
>2000 Noua sanatate publica (NEW PUBLIC HEALTH
- Accent pe determinantii social si de mediu siinterventii comunitare

1) Evolutii concepte: Medicina sociala

1
Medicinasociala – Curs 1

2) Evolutii concepte: Medicina comunitara

3) Sanat
atea

publica: ETAPE
etapa igienei si epidemiologiei
etapa cu focus pe individ
etapa terapeutica
etapa preventiva
NOUA SANATATE PUBLICA

a) etapa I-focus igiena


- Secolul 19 - 1920
- Etapa dezvoltarii oraselor
- Marile epidemii ciuma, gripa,
- Igiena comunitara
- Medicii igienisti
- Primele reglementari igiena deseuri, apa, inregistrare nasteri, servicii mama si copil,

b) etapa II focus individ


- Descoperire germeni- Pasteur
- Vaccinari
- Contraceptie
- Siguranta rutiera
- Controlul germenilor
- Educatie pt sanatate

2
Medicinasociala – Curs 1

Definitii: Sănătatea publică


WINSLOW (1920): “ştiinţa şi artade prevenire a bolilor,de prelungire a vieţii şide promovare a sănătăţii fizice
şi mentale şi a eficienţei prin eforturile organizate ale comunităţii pentru: asanarea mediului, lupta contra
maladiilor transmisibile, educaţia individului în igiena personală, organizarea serviciilor de îngrijiri medicale
şi comunitare pentru diagnosticul precoce şi tratamentul oportun al maladiilor şi dezvoltarea unui mecanism
social care să asigure fiecărui individ al comunităţii un standard de viaţă adecvat menţineriii sănătăţii sale”

c) etapa III focustratament


- Descoperire penicilina
- Epoca medicamentelor
- Dezvoltare servicii diagnostic, tratamente
- Dezvoltare spitale
- Crestere costuri
- Crestere inegalitati
 NOUA SANATATE PUBLICA

4) Principii comune

Conditiile economice si sociale afecteaza sanatatea si practica medicala


Sanatatea populatiei este o problema de interes social
Societatea trebuie sa promoveze sanatatea prin masuri la nivel individual si social

Sănătatea publică
- HANLON (1960) : “ştiinţa protejăriioamenilor şi sănătăţii”
- FRENK: 1993 “un concept bazat pe identificareanevoilor de sănătate şi organizarea de servicii
desănătate comprehensive la nivel populaţional

Definitii: Noua sănătate publică


▶OMS 2000
“ SP ştiinţa care studiază; problemele de sănătate ale unei populaţii, starea de sănătate a colectivităţii,
serviciile de igiena mediului, serviciile generale sanitare şi administrarea serviciilor de îngrijiri;
strâns legată de conceptele medicinei preventive, medicinei sociale, abordând în egală măsură sănătatea
comunitară si sănătatea publică veterinară
Sursa: Health 21: the health for all policy framework for the WHO European Region, Health for All
Series n 6. Copenhagen, WHO Europe, 1999.

▶ OMS 2011
“Sanatatea publica se refera la toate masurile publice si private organizate pentru prevenirea imbolnavirilor,
promovarea sanatatatii si prelungirea viietii populatiei in intregime. Activitatile sale vizeaza asigutrarea
conditiilor prin care indivizii pot fi sanatosi si se focalizeaza pe intreaga populatie si nu pe pacientii
individuali. Astfel, SP se ocupa cu sistemul total si nu numai cu o afectiune anume.”
Sursa: Glossary of globalization, trade and health terms. Geneva, WHO,

Definitii: Noua sănătate publică


▶Comisia Europeana

3
Medicinasociala – Curs 1

“ SP este stiinta si arta de prevenire a imbolnavirilor,prelungire a vietii si promovare sanatatii fizice si mentale
prin eforturile comunitatii. SP poate fi considerata ca structurile si procesul prin care santatea populatiilor este
inteleasa, asigurata si promovata prin eforturile organizate ale societatii”
Sursa: DG SANCO Health Inequalities Glossary, 2007 (accessed at: http://ec.europa.eu/health/
ph_determinants/socio_ec onomics/documents/ev_0 60302_co03a_en.pdf, 25 March 2010).

 Sănătatea publică: obiectul


- grupurile populaţionale umane; populaţia
- starea de sănătate
- problemele de sănătate
- managementul serviciilor de sănătate
- cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile

 Sănătatea publică: subiectul


Misiunea: cea mai buna stare de sanatate pentru cel mai mare numar de oameni fara a aduce atingere
drepturilor individuale cu restrangerea drepturilor individuale cand exista o amenintare pentru ceilalti (vezi
vaccinarea)
Interventii: centrate pe preventie
Activitati: Forme, abordari, activitati diferite care raspund problemelor de sanatate ale populatiei

 Sănătatea publică: scopuri


- promovarea sănătăţii
- ocrotirea sănătăţii, prin:
o prevenirea bolilor
o menţinerea sănătăţii
- controlul morbidităţii prin combatereabolilor şi a consecinţelor acestora
- redobândirea sănătăţii
“O viaţă sănătoasă pentru toţi” conform strategiei OMS: Health for ALL 21

 Sănătatea publică: importanta


Imputerniceste indivizii sa se protejeze singuri
Actioneaza asupra determinantilor care exced capacitatea individuala de interventie: mediu, aliment
Asigura informatii necesare intelegerii santatii si interventiilor de imbuntatire a cesteia

 Sănătatea publică: componente


- Demografia
- Biostatistica
- Epidemiologia
- Etica
- legislaţia şi dreptul
- aplicarea ştiinţelor sociale şi comportamentale lasănătate
- managementul serviciilor medico-sociale

 Sănătatea publică: 10 funcții/operatiiesentiale (EPHOs:


- supravegherea stării de sănătate apopulației,

4
Medicinasociala – Curs 1

- monitorizarea și răspunsul la pericolelepentru sănătate în situații normale și deurgență,


- protejarea sanătății față de riscurile dinmediul de viață și ocupațional, siguranțaalimentului , etc
- promovarea sanătății și acțiuni adresatedeterminanților sociali și inegalităților însănătate
- prevenirea și depistarea precoce a îmbolnăvirilor
- asigurarea guvernanței pentru sănătate și bunăstare
- asigurarea resurselor umane suficiente și competente
- asigurarea organizării și finanțării sanătății publice
- advocacy, comunicare și mobilizare sociala
- cercetarea în sănătate publică ca suport al politicilor și
- practicii domeniului

 Sănătate publică: Niveluri de interventie /!\


 Preventia primordiala - -reducere FR in mediu-
reglementari /politici programe) Factori de risc
 Preventia primara -evitarea aparitiei bolii la nivel de
individ-red FR individuali-vaccinarea, prezervativ,
act fizica, dieta..... Boala
 Preventia secundara -dg. precoce pt.evitarea cursului
nefavorabil si consecintelor bolii-screening,
depistare activa) Complicatii
 Preventia tertiara recuperare, reinsertia socio
profesionala
 Preventia cuaternara activități destinate reducerii sau
evităriiconsecințelor intervențiilor inutile sau Deteriorareacalitatiivietii
excesive ale serviciilor de îngrijire a sănătății

 Pârghii de intervenţie SANATATE PUBLICA


Reglementare (imunizari, conditii de igiena indiferite institutii, regl de sanatate si securitate inmunca, regl de
siguranta rutiera, regl. Pentrucontrolul poluarii) + Control de SP
Programe de sanatate nationale/locale/comunitare
Health in all policies- sanatatea in tate politicile
Capacitate instituţională sistem de sanatate(cadrunormativ, structuri, specialişti, echipamente,resurse
financiare)

 Responsabilitatea pentru sănătatea publică

- Statul (Constitutia – art 34) – Parlamentul,guvernul


- Autoritatea de sănătate (Ministerul Sănătatii/agenţia pt sanatate Legea 95/2006, Titlul I -sănătatea
publică )
- Autoritatea locală de sănătate
- Comunitatea in ansamblu
- Fiecare individ

 Sănătatea publică: funcții ale subsistemelorcomponente

5
Medicinasociala – Curs 1

 Sănătatea publică≠ medicina individuala

 Sănătatea publică: termenul


- Concept
- Stiinta
- Politica
- Tendinta
- Domeniu de interventie
Scop: Prevenirea imbolnaviriloractiune la nivelul grupurilor populationale

6
Medicinasociala – Curs 1

II- Starea de sănătate şi determinantiiacesteia - Definitii Masurare

Ce este sănătatea ?Lipsa simptomelorstare de bine d.p.d.v.fizic“………………………


Sanatatea individuala = sanatatea publica ?
 Starea de sănătate –ABORDAREA POZITIVA
“starea de bine din punct de vedere fizic, mintal şi social si nu numai absenţa bolii sau a infirmităţii
“(OMS1948)

Starea de sănătate/boală
Boala - imposibilitatea de adaptare la multitudinea de condiţii ambientale:de mediu fizic, psihic, social.
Aprecierea bolii - 2 modalitati
- autoperceputa
o perceptia individului,subiectiva(persoana se autodefinestebolnava. In unele situatii nu
exista concordanta intre subiectiv(perceptia persoanei) şi obiectiv (evaluarea medicala)
- diagnosticata
o „disease” –incadrarea profesionistilor; definita dupa criterii biomedicale (un ansamblu de
semne şi simptome )
o „sickness” - expresia bolii în raport cu normele sociale

Abordarea pozitiva:
- Modelul performantei rolurilor= indeplinirea rolurilor sociale
- Modelul adaptativ= capacitatea adaptarii la mediu
- Modelul Eudaemonistic = realizarea potentialului personal

Abordarea negativa:
- Modelul clinic = absenta bolii (modelul negativ)

Starea de sănătate/boală
„Modelul pozitiv” al sănătăţii
- sănătatea este o stare de bine din punct de vedere fizic – presupune căindividul munceşte, se
hrăneşte, îşi desfăşoară activitatea în condiţiibunenu este confruntat permanent cu stări ca frică,
deprimare, nelinişte,anxietate şi are o bună capacitate de a face faţă stresului zilnic
- sănătatea mintal-emoţională - omul nu trăieşte într-un climat de violenţă,
- starea de bine din punct de vedere social relevă abilitatea de a realiza şide a menţine relaţiile
interumane în societate.(acele relaţii care ajutăindividul să se integreze în familie, colectivitate,
societate)
- sănătatea ca starea de bine din punct de vedere spiritual; concept carese referă nu numai la
credinţa religioasă dar şi la obiceiurile, principiilepersonale care conduc catre un mediu favorabil
sănătăţii

7
Medicinasociala – Curs 1

 Abordarea pozitiva
Caracteristicile definiţiei :
- este universal acceptată ca o „aspiraţie”
- realizarea ei presupune responsabilizarea societăţii
- subliniază caracterul pozitiv şi multiaxial al sănătăţii
- sănătatea este o componentă şi o măsură a calităţii vieţii
Criteriile utilizate tin cont de:
- bunăstarea funcţională,
- capacitatea organismului de a se adapta la condiţiile variate de viaţă şi muncă, condiţia umană
care îl face pe individ creativ

 Modelul ştiinţific de definire a sănătăţii – „modelul negativ”


Este un model biomedical, sănătatea fiind privită ca fiind proprietatea fiinţei biologice şi nu a persoanei
Este reducţionist –, afectarea sănătăţii nu ia înconsiderare contextul (bolnavul), ci boala
Conform modelului mecanicist, negativ de sănătate, omul este privit ca o maşinărie ce se poate defecta
Caracterul allopatic din cadrul modelului negativ de sănătate presupune că fiecare boală poate beneficia de
un anumit tratament medicamentos

Ce influenţează sănătatea ? De ce să vorbim despre factorii determinanţi ai sănătăţii ?

1) Determinanţii stării de sănătate


“Determinanţi” :
- cauze şi factori care pot înfluenţa riscul deîmbolnăvire (J. Last)
- “orice factor sau condiţie care are efect asuprasănătăţii, sau în termeni cantitativi măsurabili are
unefect asupra stării de sănătate” (D.Ruwaard,1997)
Determinanţii = factori de risc , de protecţie, indiferenţi.

2) Ce este sănătatea ?
Modelul Lalonde
Modele ecologice

a) Modelul Lalonde
Determinanţii stării de sănătate
Mediu Stil de viata

Biologie umana Sistem de sănătate

Stilul de viaţă = comportamente care sunt condiţionate si influentate de factori sociali (obiceiuri,traditii,
mediu)
Biologia umana (ereditate, caracteristici demografice alepopulaţiei);
Mediul (factorii mediului fizic şi social: factori fizici, chimici, socio-culturali, educaţionali);
Serviciile de sănătate (preventive, curative, recuperatorii).

8
Medicinasociala – Curs 1

b) Modelul epidemiologic al factorilor care determina starea de sanatate (Denver)

c) Modelul ecologic
Dahlgren and Whitehead

9
Medicinasociala – Curs 1

3) Categorii de determinanti:
a) sistemele de sănătate

*Cheltuieli globale 64 ţări OMS cu cheltuieli


pentru totale anuale
sănătate=$ 4.1 pentrusănătate/pesoana/an <
trillion 50 USD
Cheltuieli globale
totale /persoana/an
= 639
Procent din
cheltuielile totale
mondialepentru
sănătateutilizat în

Procent populatie în
tarile OECD =20%
•Tara cu cea mai mica cheltuiala
pentru sănătate/ pesoana/an
Burundi =- US$ 2.90

b) comportamentele- efecte mortalitate


Intermediari 70% din determinsmul
sanatatii
Schimbarea esentiala la nivel
individual
Efectul mediului social si geneticii
Schimbarile comportamentale-
prioritatea SP

10
Medicinasociala – Curs 1

c) Factorii de mediu
Apa nesigură şi condiţiile deficitare d eigienă ucid aproximativ 1,7 milioane de persoane anual în special prin
BDA persoane în special prin boli respiratorii aproximativ 800 000 persoane anual
Fumul de tutun din aerul interior ucide aproximativ 1,6 milioane de
Poluarea urbană produsă de trafic, industrii şi prOducţia de energie ucid
Accidentele de trafic sunt responsabile pentru 1,2 milioane de decese anual
Expunerea la Plumb ucide peste 230 000 de persoane anual
Schimbarile climatice induc aproximativ 150000 d edecese anual
Otrăvirile accidenteale ucid peste 355000 de persoane anual

d) Factorii biologici
Genetica:
Impact potential
- Interventii tintite bazate pe sesceptibilitateagenetica
- Determininarea riscurilor de dezvoltare a unorafectiuni sau conditii
- Dezvoltarea de noi tratamente
- Terapia genetica: gena responsabila de cancer?

e) Noii determinanti
Afectiunei noi:
- SARS
- BSE
Mutatii genetice
- Gripa aviara
- Gripa porcina
- Antibiorezistenta
Noi tehnologii medicale
- Preventie secundara

11
Medicinasociala – Curs 1

Globalizare
- Libera circulatie
- produse
- Servcii
- Persane

Schimbari mediu
- Ozon
- Incalizrea globala

Migratie
- Diversitate
- Pauperitate
- Schimbari culturale
- Suport social
- Retele sociale
- Locuire
- Inegalitati

4) Masurarea starii de sănătate

Instrumente de măsurare a sănătăţii - ndicatorii


Indicatorii sunt unităţi standardizate de structurare a informaţiei care facilitează monitorizarea şi evaluarea
stării de sănătate, a determinanţilor acesteia precum şi a dinamicii acestora în raport cu diversele intervenţii
destinate sănătăţii publice.
În termeni generali indicatorii sunt:
- instrumente sintetice,
- standardizate
- evidenţiază informaţii relevante asupra atributelor şi dimensiunii sănătăţii sau a determinanţilor
acesteia.

Tipuri de indicatori
- Indicatori de nivel ai stării de sănătate/rezultat
- Indicatori de factori /determinanti (biologici, mediu, comportamente, servicii de sanatate –
resurse materiale, umane, financiare, servicii furnizate, etc)
- Indicatori complecsi

a) Indicatori de măsurare a stării de sănătate

Mediul social
Condiţii şi influenţe
12
sociale

Mediul familial
c
fizi Mediul
Mediul Asistenţă şi dezvoltării
creat / medicală
Mediul ecologie
Recreaţie
natural umană
Stareade sănătate Medicinasociala
şi muncă – Curs 1

Caracteristici
 Indicatori de rezultat bio-genetice
Demografici ( natalitate, fertilitate, mortalitate): de frecventasau riscuri (probabilitati)
De morbiditate (clasici, de gravitate – scoruri, consecite ale bolii-deficienta, incapacitate,Calificare
handicap,/
realizare
combinati); Comportament/
- Incidenta = nr.cazurilor noi de boala (caznou de boala =mod cazul boala luat inevidenta pt.prima ual
dedeviaţă
d
oara) individuală
d ivi
in
- Prevalenta = nr. cazurilor noi si vechi de boala
Mediul d i ul
Globali ai sanatatii – bazati de incapacitate functionala sau pe perceptia sanatatii/bolii
spiritual DALY Me
b) Indicatori de factori:
- biologici,
- mediu,
- comportamente,
- servicii de sanatate – resurse materiale,
- umane, financiare, servicii furnizate, etc

c) ndicatori complecsi
Global Burden of Disease – povara globală a bolii – evaluare complexa a mortalitatii si a pierderilor de
sanatate atribuite bolilor, accidentelor, factorilor de risc
- calculat de OMS pentru principalele regiunieconomice ale lumii
- exprimata in DALY (Disability Adjusted Life Years)
- Suma: YLL+YLD

13

S-ar putea să vă placă și