STAREA DE SANATATE

1. Gradele de trecere de la sanatate la boala sunt:

a. disconfort
b. boala
c. incapacitate
d. invaliditate
e.deces
2. Urmatorii indicatori masoara nivelul starii de sanatate a popula_iei ca rezultat al
factorilor care o condi_ioneaza:
a. fertilitatea
b. asigurarea popula_iei cu medici
c.speran_a de viata fara incapacitate
d. incidenta
e. nivelul de cultura generala
3. Ordinea principalelor categorii de factori care condi_ioneaza starea de sanatate in cele
mai multe _ari europene este:
a. factorii biologici, comportamentele, serviciile de sanatate, mediul fizic si social
b. mediul fizic si social, factorii biologici, comportamentele, serviciile de sanatate
c. serviciile de sanatate, comportamentele, mediul fizic si social, factorii biologici
d. comportamentele, mediul fizic si social, factorii biologici, serviciile de sanatate
e. comportamentele, factorii biologici, mediul fizic si social, serviciile de sanatate
4. Medicina sociala foloseste ca metode:
a. depistarea bolilor în masa
b. biostatistica
c. masurarea prognosticului
d. educa_ia pentru sanatate
e. masurarea asocia_iilor epidemiologice
DEMOGRAFIE
5. Nivelul natalita_ii este influen_at de:
a. structura pe grupe de vârsta a popula_iei
b. fecunditate
c. nivelul de instruire a mamei
d. venitul mediu pe membru al familiei
e. fertilitate
6. Prima etapa a tranzi_iei demografice se caracterizeaza
prin:
a. natalitate mare
b. natalitate mica
c. mortalitate mare
d. mortalitate mica
e. cresterea rapida a popula_iei
7. Rata de mortalitate infantila se poate calcula si prin sumarea ratelor de mortalitate:
a. precoce + postneonatala
b. neonatala + postneonatala
c. precoce + neonatala + postneonatala
d. mortinatalitate + neonatala + postneonatala
e. perinatala + neonatala + postneonatala
8. "Fatalitatea" pentru o boala data se refera la:
a. rata de mortalitate la o popula_ie de 100.000 locuitori
b. rata de mortalitate specifica datorata bolii
c. un rezultat fatal al oricarei boli
d. frecven_a deceselor printre cazurile de boala
e. propor_ia deceselor datorate bolii din totalul deceselor
9. Piramida vârstelor in forma de urna exprima:
a. natalitate mare
b. natalitate mica
c. longevitate mare
d. longevitate mica
e. mortalitate mare
10. În anul 1971 s-au înregistrat in jude_ul "X", 13.4 nascu_i mor_i la 1000 de nascu_i vii.
Alege_i indicatorul care masoara cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce
11. În anul 1971 s-au înregistrat in jude_ul "X", 18.8 decese de cauze puerperale la 100 000
de nascu_i vii. Alege_i indicatorul care masoara cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce
12. În anul 1971 s-au înregistrat in jude_ul "X", 14.2 decese la copii de pâna la 28 de zile la
1000 de nascu_i vii. Alege_i indicatorul care masoara cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce
13. În anul 1971 s-au înregistrat în jude_ul "X", 27,6 mor_i la fetusi de peste 28 de
saptamâni si sugari de pâna la 7 zile la 1000 de nascu_i. Alege_i indicatorul care masoara
cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce
14. Pentru calculul raportului standardizat al mortalita_ii sunt necesare urmatoarele
informa_ii:
a. distribu_ia pe grupe de vârsta a popula_iei
b. mortalitatea pe grupe de vârsta din popula_ia respectiva
c. mortalitatea standard pe grupe de vârsta
d. numarul de decese observate în popula_ia respectiva
e. structura pe grupe de vârsta a popula_iei standard
15. Identifica_i mecanismul principal al îmbatrânirii popula_iei în România:
a. scaderea mortalita_ii infantile
b. scaderea mortalita_ii specifice pe grupe de vârsta
c. scaderea mortalita_ii generale
d. scaderea natalita_ii
e. scaderea mortalita_ii prin boli infecto-parazitare
16. Informa_iile culese din certificatele medicale constatatoare ale nasterii permit calculul:
a. ratei natalita_ii
b. ratei de fertilitate generala
c. mortalita_ii perinatale
d. vârstei mediane la nastere
e. rangului mediu al noului nascut
17. Defini_ia nascutului viu acceptata de OMS include drept criterii:
a. durata gesta_iei
b. greutatea la nastere
c. lungimea la nastere
d. prezen_a respira_iei
e. prezen_a batailor cordului
18. Într-un oras cu 100 000 de locuitori, în anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barba_i) si au decedat datorita
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost barba_i). Mortalitatea specifica prin
tuberculoza la barba_i a fost:
a. 0.5‰
b.60/100000
c. 50/200
d. 50/300
e. nu se poate calcula
19. Într-un oras cu 100000 de locuitori, în anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barba_i) si au decedat datorita
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost barba_i). Mortalitatea propor_ionala prin
tuberculoza a fost:
a. 0.5‰
b. 60/100000
c. 60/1000
d. 50/300
e. nu se poate calcula
20. Într-un oras cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barba_i) si au decedat datorita
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost barba_i). Fatalitatea prin tuberculoza la
barba_i a fost:
a. 0.5‰
b. 60/1000
c. 50/200
d. 50/300
e. nu se poate calcula
21. Într-un oras cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barba_i) si au decedat datorita
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost barba_i). Fatalitatea prin tuberculoza a
fost:
a. 0.5‰
b. 60/1000
c. 50/200
d. 60/300
e. nu se poate calcula
22. Letalitatea prin cancer dupa localizare la persoanele de 55-59 ani în doua popula_ii a
fost:
Localizare Popula_ia “ X” Popula_ia “Y”
Plamân 10.0% 6.7%
Sân 30.0% 20.0%
Uter 25.0% 16.7%
Alte localizari 35.0% 56.6%
TOTAL 100.0% 100.0%
Se poate spune ca probabilitatea de deces prin cancer de plamân, sân si uter este mai
mare în popula_ia "X" decât în popula_ia "Y"?
a. nu, pentru ca nu se face deosebirea dintre inciden_a si prevalen_a
b. da
c. nu, pentru ca mortalitatea propor_ionala nu ofera o estimare a riscului de deces
d. nu, pentru ca nu se cunoaste structura pe grupe de vârsta a celor doua popula_ii
e. nu, pentru ca nu exista un lot martor
23. Pentru calculul ratei standardizate a mortalita_ii prin metoda directa sunt necesare
urmatoarele informa_ii:
a. distribu_ia pe grupe de vârsta a popula_iei
b. mortalitatea pe grupe de vârsta din popula_ia respectiva
c. mortalitatea standard pe grupe de vârsta
d. numarul de decese observate în popula_ia respectiva
e. structura pe grupe de vârsta a popula_iei standard
24. Pe baza datelor culese numai din certificatele medicale constatatoare ale decesului se
poate calcula:
a. probabilitatea de deces prin HT A
b. mortalitatea specifica la medici
c. mortalitatea propo_ionala prin TBC
d. speran_a de viata la nastere
e. mortalitatea prin cancer la barba_i
25. În interpretarea evolu_iei în timp a mortalita_ii printr-o anumita localizare a cancerului, într-o
popula_ie data, este necesar sa se ia în considerare:
a. evolu_ia fatalita_ii
b. evolu_ia tehnicilor de diagnostic
c. înregistrarea informa_iilor
d. evolu_ia structurii pe vârste a popula_iei
e. varia_iile în expunerea la factorii de risc
26. În cursul unui an calendaristic, într-o popula_ie de 1000 locuitori, nascu_ii vii au înregistrat
urmatoarele greuta_i la nastere:
Greutate la nastere Nr. cazuri
1000 g 1
1000- 1499 g 3
1500- 1999 g 3
2000- 2499 g 4
2500 g si peste 7
Care este indicele brut de natalitate în aceasta popula_ie?
a. 18‰
b. 11‰
c. 14‰
d. 17‰
e. 7‰
27. Informa_iile culese din certificatele medicale constatatoare de deces permit calculul:
a. letalita_ii prin tumori
b. mortinatalita_ii
c. vârstei medii de deces
d. ratei brute a mortalita_ii
e. ratei mortalita_ii specifice pe cauze
28. Un produs de concep_ie care în momentul separarii de corpul mamei cântarea 1150
grame si nu a prezentat semne de via_a, iar mama declara ca durata sarcinii a fost de 27
de saptamâni, reprezinta:
a. nascut viu
b. nascut mort
c. avorton
d. deces neonatal
e. deces precoce
29. Ratele standardizate ale mortalita_ii sunt folosite pentru a:
a. corecta ratele mortalita_ii pentru erori cauzate de înregistrarea incorecta a vârstei
la deces
b. determina numarul observat de decese aparute la fiecare grupa de vârsta
c. corecta ratele mortalita_ii pentru erori cauzate de absen_a datelor legate de vârsta
la deces
d. compara mortalitatea la persoane din aceeasi grupa de vârsta
e. elimina efectul diferen_elor de structura pe grupe de vârsta la compararea ratelor
mortalita_ii
30. Indicele de mortalitate postneonatala masoara riscul de deces dupa prima luna de
via_a?
a. da, pentru ca se raporteaza la nascu_ii vii
b. nu, pentru ca nu se raporteaza la decesele 0-1 luna
c. nu, pentru ca nu se raporteaza la supravie_uitorii în vârsta de 1 luna
d. da, pentru ca incidenta si riscul masoara evenimentele noi care apar dupa nastere
e. da, pentru ca amândoi se refera la decesele sugarilor în vârsta de peste o luna
31. În jude_ul X indicele brut al mortalita_ii generale a fost în 1985 de 12 ‰ în mediul
urban si 15‰ în rural. Atât pentru urban cât si pentru rural indicele mortalita_ii
standardizate pentru vârsta a fost de 14‰. Explica_ia cea mai buna a acestui fenomen
este:
a. în urban sansa de supravie_uire este mai mare datorita accesibilita_ii crescute
b. mortalitatea scazuta în urban va avea ca rezultat îmbatrânirea popula_iei
c. mortalitatea scazuta în urban este o consecin_a a faptului ca în urban popula_ia este
mai tânara
d. mortalitatea generala dintr-un teritoriu (urban sau rural) este puternic influen_ata de
factorii de mediu
f. în acest caz standardizarea pentru vârsta produce un artefact ce este nesemnificativ
32. Indicele de 40 decese prin diabet la 1000 de diabetici masoara:
a. mortalitatea specifica
b. letalitatea
c. fatalitatea
d. mortalitatea bruta
e. nici unul din cele de mai sus
Studiu de caz nr.I
În 2 districte au fost introduse pentru o perioada de 10 ani registre pentru cazurile
de infarct miocardic acut (IMA). În 1987 s-au ob_inut urmatoarele rezultate:
Districtul A: - Popula_ia 1 milion locuitori
- Rata bruta a mortalita_ii 30 decese la 1000 locuitori
- Mortalitate specifica prin IMA 500 decese la 100000 locuitori
Districtul B: - Popula_ie 1 milion locuitori
- Rata bruta a mortalita_ii 25 decese la 1000 locuitori
- Mortalitatea specifica prin IMA 500 decese la 100000 locuitori
Dl. În 10 ani, care indicator va evalua cel mai bine eficacitatea ac_iunilor de educa_ie
pentru sanatate aplicate în cele 2 districte pentru combaterea fumatului, dezechilibrelor
alimentare si influen_ei lor în apari_ia IMA?
a. prevalen_a
b. inciden_a
c. fatalitatea
d. mortalitatea specifica
e. letalitatea
D2. În 10 ani ce indicator va evalua cel mai bine progresele terapeutice realizate?
a. prevalen_a
b. inciden_a
c. fatalitatea
d. mortalitatea specifica
e. letalitatea
D3. Pe baza datelor din enun_ care din urmatoarele afirma_ii sunt adevarate?
a. riscul unui individ de a muri este acelasi în ambele popula_ii
b. nu se poate calcula letalitatea prin lMA
c. letalitatea prin lMA este mai mare in districtul B
d. se poate calcula fatalitatea prin lMA
e. nu se poate calcula fatalitatea prin lMA
D4. Dupa standardizarea dupa vârsta, s-au ob_inut rate ale mortalita_ii egale în cele
2 districte. Se poate conchide ca:
a. letalitatea prin lMA devine identica în cele 2 popula_ii
b. popula_ia A este mai îmbatrânita fa_a de popula_ia B
c. nu se poate conchide nimic privind structura pe vârste a celor 2 popula_ii
d. indicii standardiza_i nu sunt indici reali, direct observa_i în cele 2 popula_ii
e. standardizarea pentru vârsta nu prezinta interes pentru studiul epidemiologiei
IMA
D5. În anul1988 o epidemie severa de gripa a afectat districtul A. Consecin_a: o
crestere cu 10% a numarului total de decese fa_a de1987. Popula_ia, inciden_a, prevalen_a
si numarul de decese prin IMA au ramas aceleasi fa_a de 1987. Ce s-a putut constata în
1988 fa_a de 1987 în districtul A?
a. scaderea fatalita_ii prin lMA
b. scaderea letalita_ii prin IMA
c. o fatalitate prin lMA nemodificata
d. o letalitate prin lMA nemodificata
e. o mortalitate specifica prin lMA nemodificata
EPIDEMIOLOGIE
33. Într-o investiga_ie a infec_iilor stafilococice s-a constatat ca inciden_a este de 3 ori mai mare
la Spitalul "X" decât la Spitalul "Y". Diferen_a este semnificativa statistic. Spitalul "Y" impune
portul obligatoriu al mastilor faciale, Spitalul "X" neimpunând asemenea port, s-ar trage
concluzia ca:
a. exista o rela_ie între utilizarea mastilor faciale si inciden_a infec_iei stafilococice
b. nu este nici o rela_ie între folosirea mastilor faciale si inciden_a infec_iei stafilococice
c. rela_ia dintre utilizarea mastilor faciale si inciden_a infec_iei stafilococice nu este
determinata
d. diferen_a este datorata varia_iilor întâmplatoare
e. diferen_a de varia_ie determina frecven_a de 3 ori mai mare
34. Un nou vaccin a fost experimentat astfel: 1000 de copii în vârsta de 2 ani selec_iona_i aleator
au primit vaccinul respectiv si au fost urmari_i timp de 10 ani. Dintre acestia 80% nu au fost
afecta_i de boala. Care este cea mai corecta concluzie în ceea ce priveste eficacitatea vaccinului:
a. vaccinul este excelent data fiind rata înalta a imunizarii
b. nici o conc1uzie nu este posibila, deoarece nu s-au urmarit si copiii nevaccina_i
c. vaccinul nu este foarte eficient deoarece ar fi trebuit sa produca o rata mai mare
de imunizare
d. 80% nu este valoare de încredere si poate fi combatuta
e. valoarea înregistrata de: 100%-80% = 20%, este rata frecven_ei de apari_ie a bolii
35. Dintr-o ancheta epidemiologica rezulta ca frecven_a cazurilor noi de cancer vezical la
barba_i a fost de 48,0 %000 la fumatori si 24 %000 la nefumatori. Riscul relativ al cancerului de
vezica la fumatori este de:
a. 48-24
b. 48/24
c. 24/48
d.48
e. nu se poate masura
36. Un studiu desfasurat în Anglia arata ca din 224 de familii în care a aparut un caz de
poliomielita, în 56 existau papagali. Într-un alt studiu englezesc din 99 de pacien_i chestiona_i,
30 aveau papagali. Concluzia ca exista o rela_ie între prezen_a papagalilor în case si apari_ia
poliomielitei la membrii acelei familii este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece nu se specifica daca este vorba despre inciden_a sau prevalen_a
c. incorecta, deoarece ne sunt oferite informa_iile sub forma unei frecven_e, nu a unui risc
d. incorecta, deoarece pare sa fie imaginea unui fenomen de cohorta
e. incorecta, deoarece nu exista un grup martor sau de compara_ie
37. Distribu_ia pe grupe de vârsta a consumului de alcool, Washington 1951 a fost:
Grupa de vârsta Propor_ia consumatorilor
20- 30 25.3
30- 39 23.2
40- 49 28.4
50- 59 47.9
60- 69 48.6
70 si peste 68.2
_ 2= 49, p< 0,01
Concluzia: cu cât persoanele îmbatrânesc cu atât tendin_a este de a nu renun_a la
consumul de alcool, este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece nu se specifica daca este vorba de inciden_a sau de prevalen_a
c. incorecta, deoarece se prezinta o rata când ar trebui sa fie vorba despre un raport
d. incorecta, deoarece pare sa fie imaginea unui fenomen de cohorta
e. incorecta, deoarece nu exista un grup martor sau de compara_ie
38. Într-un spital din M.J. s-a determinat volumul cardiac la 100 de mame care au nascut copii
prematuri si la alte 100 martori. Martorii au fost mame cu copii nascu_i provenind din aceeasi
zona, împerecherea cu cazurile facându-se dupa: vârsta, rasa, statutul marital al mamei, sex si
rang pentru copil.
Un volum cardiac redus s-a gasit la 18 dintre cazuri si 10 dintre martori, diferen_a este
semnificativa statistica.
Concluzia ca exista o asociere între volumul cardiac al mamelor si prematuritate este:
a. corecta
b. incorecta ,deoarece compararea nu se bazeaza pe rate
c. incorecta ,deoarece este vorba despre o interpretare improprie a semnifica_iei statistice
d. incorecta, deoarece grupurile de studiu si de comparat nu sunt asemanatoare pentru
caracteristici relevante
e. incorecta ,deoarece existen_a unui biais de observa_ie sau de interviu poate influen_a
rezultatul
39. Statisticile serviciului de circula_ie au pus în eviden_a faptul ca numarul masinilor de culoare
albastra implicate în accidente a fost mai mare decât al masinilor de alte culori. Concluzia ca o
persoana care conduce o masina de culoare albastra are un risc mai mare de accident fa_a de o
persoana care conduce o masina de alta culoare este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece compara_ia nu este bazata pe rate
c. incorecta, deoarece nu este folosit nici un grup de compara_ie ( de control)
d. incorecta, deoarece nu a fost aplicat nici un test de semnifica_ie statistica
e. incorecta, deoarece este folosita prevalen_a în locul inciden_ei
40. Într-un studiu efectuat pe 500 de bolnavi si 500 martori, factorul de risc suspectat a fost
înregistrat la 400 de cazuri si la 100 de martori. Inciden_a bolii la persoanele cu factorul de risc
prezent este:
a. 80%
b. 40%
c. 16%
d. 20%
e. nu se poate calcula
41. Epidemie înseamna:
a. .o boala care are o rata scazuta de apari_ie dar care este constant prezenta într-o
comunitate sau regiune
b. o inciden_a mai mare de 10 la 1000 locuitori
c. apari_ia bolii în exces fa_a de rata asteptata pentru acea popula_ie
d. bolile respiratorii care apar în mod sezonier
e. rata anuala de cazuri la 100000 de locuitori
42. Greutatea medie la nastere a primilor nascu_i de la 23 de femei care au fumat mai
mult de un pachet de _igari pe zi în timpul sarcinii a fost cu 200 de grame mai scazuta
decât a primilor nascu_i de la 16 femei care nu au fumat niciodata. Diferen_a a fost
statistic semnificativa la nivelul de 5% (p<0.05). Aceasta înseamna:
a. fumatul în timpul sarcinii întârzie cresterea fatului
b. diferen_a observata a fost prea mare ca sa fi aparut doar din întâmplare
c. diferen_a observata ar fi putut apare din pura întâmplare
d. numarul cazurilor studiate nu a fost suficient de mare pentru a ob_ine un
rezultat concludent
e. fumatul în perioada sarcinii nu influen_eaza cresterea fatului
43. Un studiu efectuat pe 50 de cazuri de boala si 50 de control, s-a determinat ca diferen_a
gasita în raport cu un posibil factor etiologic nu este statistic semnificativa. Se poate
conchide ca:
a. nu exista nici o asociere a factorului cu boala
b. diferen_a poate fi clinic semnificativa
c. diferen_a poate fi rezultatul unei varia_ii de esantion
d. comparabilitatea cazurilor cu martorii a fost confirmata
e. interferen_a observatorului sau intervievatorului a fost eliminata
44. În urma unui studiu transversal asupra ulcerului gastric într-o comunitate, ulcerul
gastric a fost diagnosticat într-o propor_ie de 80 la 100000 de barba_i în vârsta de 35-49 ani
si de 90 la 100000 femei de 35-49 ani. Concluzia ca la aceasta grupa de vârsta, femeile
prezinta un risc mai mare de a contacta ulcerul gastric este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece nu se face distinc_ia între inciden_a si prevalen_a
c. incorecta, deoarece au fost utilizate ratele pentru a compara barba_ii cu femeile
d. incorecta, datorita unui posibil efect de cohorta
e. incorecta, deoarece nu exista nici un grup martor sau de control
45. Într-un studiu prospectiv asupra unei boli, cohorta selectata ini_ial a constat din:
a. persoane care au boala
b. persoane fara boala
c. persoane cu factorul care face obiectul studiului
d. persoane cu un istoric de familie al bolii
e. persoane fara factorul care face obiectul studiului
46. Un mare dezavantaj al studiilor retrospective comparativ cu cele prospective este ca:
a. studiile retrospective costa mai mult si iau mai mult timp
b. exista o anume tendin_a în determinarea prezen_ei sau absen_ei factorului suspectat
c. exista o anume tendin_a în determinarea prezen_ei sau absen_ei bolii rezultante
d. este mai dificil de a ob_ine martori
e. este mai dificil de a asigura comparabilitatea cazurilor si a martorilor
47. În anu11945, un numar de 1000 de femei care lucrau într-o fabrica de pictat cu radium
cadrane de ceas au fost luate in studiu. Inciden_a cancerului de os la aceste femei pâna în
1975 a fost comparata cu aceea înregistrata la 1000 de femei care lucrau ca telefoniste în
1945. 20 de femei de la fabrica de ceasuri si 4 telefoniste au facut cancer de os între 1945 si
1975. Riscul relativ de a contacta cancer de os de catre muncitoarele de la fabrica de
ceasuri este:
a. 2
b. 4
c. 5
d. 8
e. nu se poate calcula cu aceste date
48. Rezultatele unui studiu asupra prevalen_ei obezita_ii pe grupe de vârsta au fost:
Grupa de vârsta Ponderea obezita_ii
20- 40 19%
40- 60 25%
60- 80 15%
80+ 5%
Concluzia ca, pe masura ce oamenii îmbatrânesc, ei devin mai grasi, este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece este necesara o rata
c. incorecta, deoarece nu se utilizeaza nici un grup de control sau de compara_ie
d. incorecta, deoarece nici o astfel de concluzie n-ar trebui trasa din datele ob_inute dintre
un studiu transversal
e. incorecta, deoarece este utilizata prevalen_a în timp ce este necesara inciden_a
49. Printre 300 de decese prin otraviri accidentale înregistrate la copii, în orasul "A",
existau de 5 ori mai mul_i copii din familii cu statut socio-economic scazut decât copii cu
statut socio-economic ridicat. Concluzia ca otravirea accidentala este de 5 ori mai mare la
copiii defavoriza_i socio-economic fa_a de cei favoriza_i este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece studiul si grupurile nu sunt relevante sau comparabile
c. incorecta, deoarece exista o interpretare improprie a semnifica_iei statistice
d. incorecta, deoarece compara_ia nu se bazeaza pe rate
e. incorecta, deoarece intervin distorsiuni datorate observatorului
50. For_a unei asocia_ii între un factor si o boala este cel mai bine masurata prin:
a. perioada de incuba_ie
b. inciden_a bolii în popula_ia totala
c. prevalen_a factorului
d. riscul atribuibil
e. riscul relativ
51. În trecutul familial a 100 pacien_i schizofrenici s-a gasit ca 45 din acestia au ramas fara
unul din parin_i înainte de a împlini 18 ani. Dintre 134 de studen_i la medicina s-a gasit ca
23 si-au pierdut unul dintre parin_i pâna la aceeasi vârsta. Pe baza acestei diferen_e care
este statistic semnificativa, inferen_a ca exista o asocia_ie cauzala între pierderea unuia
dintre parin_i în copilarie si schizofrenie este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece compararea nu este bazata pe rate
c. incorecta, deoarece grupul de bolnavi si grupul martorilor nu sunt comparabile
d. incorecta, deoarece nu a fost exclusa eroarea de observare
e. nici una din cele de mai sus
52. Pentru determinarea rela_iei dintre nivelul seric al sodiului si hormonul antidiuretic
(ADH) la pacien_ii cu meningita, cel mai adecvat proiect de studiu trebuie:
a. sa masoare în mod repetat sodiul si ADH la un pacient
b. sa masoare sodiul si ADH la o serie de pacien_i
c. sa masoare sodiul la o serie de pacien_i si ADH la o serie diferita de pacien_i
d. sa masoare ADH la o serie de pacien_i si la un grup martor
e. nici unul din cele de mai sus
53. În raport cu un studiu cazuri-control un studiu prospectiv:
a. costa mai mult
b. este adecvat studiului unei boli rare
c. se bazeaza mai pu_in pe memoria subiec_ilor
d. permite calculul direct al riscului relativ
e. poate înregistra distorsiuni datorita pierderilor din studiu
54. Rezultatele unui studiu epidemiologic efectuat în jude_ul "X" pentru masurarea
riscurilor de deces infantil asociate unor factori favorizan_i sunt prezentate în tabelul de mai
jos:
Nr.crt Factorul de risc RR de deces 0-1 an RA(%)în
popula_ie
1 Nastere neasistata 5.1 4.8
2 HTA în timpul sarcinii 5.2 3.2
3 Vârsta mamei sub 19 ani 1.7 4.1
4 Travaliu prelungit 2.5 2.5
5 Familie dezorganizata 1.9 1.7
Primul factor de risc asupra caruia trebuie ac_ionat în cadrul unui program de reducere a
mortalita_ii infantile va fi:
a. factorul 2 pentru ca are riscul relativ cu valoarea maxima
b. factorul 1 pentru ca are riscul relativ mai mare decât riscul atribuibil în popula_ie
c. factorul 3 pentru ca are riscul atribuibil în popula_ie mai mare decât riscul relativ
d. factorul 4 pentru ca are riscul relativ egal cu riscul atribuibil în popula_ie
e. factorul 1 pentru ca are riscul atribuibil în popula_ie cu valoare maxima
55. Asocia_iile epidemiologice la nivelul indivizilor pot fi studiate prin anchete:
a. transversale de tip screening
b. longitudinale prospective
c. longitudinale retrospective
d. de tip cazuri-control
e. descriptive
56. Mortalitatea specifica prin cancer pulmonar la medici este de 160/100000 la marii
fumatori fa_a de 8/100000 la nefumatori, iar prevalen_a fumatului în masa medicilor de
80%. Riscul de deces prin cancer pulmonar al unui medic mare fumator fa_a de unul
nefumator este de:
a. 152
b. 72
c. 20
d. 8
e. nici unul de mai sus
57. Argumente pentru ca un factor sa fie considerat "factor cauzal" pentru o boala sunt:
a. eliminarea factorului sa reduca riscul de boala
b. factorul sa fie prezent la toate cazurile de boala
c. plauzibilitatea rela_iei
d. expunerea la factor trebuie sa preceada apari_ia bolii
e. factorul sa fie mai frecvent la bolnavi decât la non-bolnavi
58. Din 1000 de femei cu cancer de sân, 32 erau însarcinate. Se poate conchide:
a. 3,2% din pacientele cu cancer de sân erau însarcinate
b. cancerul de sân este o complica_ie rara a sarcinii
c. sarcina este un factor de protec_ie pentru cancerul de sân
d. daca se standardizeaza pentru vârsta, putem determina riscul cancerului de sân în
timpul sarcinii
e. sarcina este un factor de rise pentru cancerul de sân
59. Din 250 de persoane (80 barba_i si 170 femei), participante la un picnic, 112 s-au
îmbolnavit, din care 76 au fost femei si 36 barba_i.
a. inciden_a pentru sexul masculin a fost 36/112
b. inciden_a pentru sexul masculin a fost 36/80
c. inciden_a pentru sexul feminin a fost 76/112
d. inciden_a pentru sexul feminin a fost 76/170
e. inciden_a generala a a fost 112/250
60. În tabelul de mai jos sunt prezentate ratele de spitalizare si de mortalitate prin afec_iuni
tromboembolice la doua loturi de femei :
Decese
(la 100 000)
Rata de spitalizare
(la 100 000)
20-34 ani 35-44 ani 20-44 ani
Utilizeaza
contraceptive orale
1,5 3,9 47,0
Nu utilizeaza
contraceptive orale
0,2 0,5 5.0
Pe baza acestor date se poate conchide ca:
a. exista o rela_ie cauzala între utilizarea contraceptivelor orale si afec_iunile tromboembolice
b. mortalitatea prin aceste afec_iuni este mai mare în cazul utilizarii contraceptivelor, la
fiecare grupa de vârsta
c. mortalitatea este mai mica la femeile care nu utilizeaza contraceptive comparativ cu cele
care utilizeaza contraceptive, dovada fiind si o rata de spitalizare mai mica
d. mortalitatea creste cu vârsta, indiferent daca se utilizeaza sau nu contraceptive orale
e. nici o concluzie nu este corecta
61. În studiul de la Framingham asupra bolii coronariene, la examinarea ini_iala 17
persoane din 1000 au fost gasite cu boala coronariana. Aceasta marime exprima:
a. inciden_a bolii coronariene
b. prevalen_a de moment a bolii coronariene
c. prevalen_a de perioada a bolii coronariene
d. frecven_a atacurilor de infarct miocardic
e. nici una din acestea
62.Masura ob_inuta prin scaderea ratei îmbolnavirii ( de obicei inciden_a sau mortalitate) la
persoanele neexpuse din rata corespunzatoare la persoanele expuse reprezinta:
a. risc relativ
b. risc atribuibil
c. prevalen_a bolii
d. frac_ia etiologica a riscului
e. risc de pierdere din urmarire
63. Epidemiologia este definita clasic ca studiul:
a. distribu_iei si determinan_ilor bolii în popula_iile umane
b. distribu_iei bolii în popula_iile umane
c. distribu_iei determinan_ilor bolii în popula_iile umane
d. modelului de organizare a serviciilor medicale
e. etiologiei bolilor
64. O valoare mare a riscului atribuibil în popula_ie ob_inuta în urma unei anchete de
cohorta poate servi pentru:
a. masurarea for_ei asocia_iei epidemiologice
b. sus_inerea unei rela_ii cauzale între factorul studiat si efectul observat
c. argument pentru ini_ierea unei strategii popula_ionale de combatere a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferen_e semnificative statistic între riscul bolii la expusi si nonexpusi
65. O valoare mare a riscului relativ ob_inuta într-o ancheta epidemiologica analitica poate
servi, independent de frecven_a bolii si a factorului de risc, pentru:
a. masurarea for_ei asocia_iei epidemiologice
b. sus_inerea unei rela_ii cauzale între factorul studiat si efectul observat
c. argument pentru ini_ierea unei strategii popula_ionale de combatere a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferen_e semnificative statistic între riscul bolii la expusi si nonexpusi
Studiu de caz nr. II
E1. Pentru a se studia daca exista o rela_ie între utilizarea contraceptivelor orale ( estroprogestative)
si cancerul de col uterin, a fost urmarit din decembrie 1976 pâna în ianuarie
1980 un grup de femei între 18 si 58 de ani, fara cancer de col în momentul începerii
studiului. Supravegherea a constat în principal din efectuarea anuala a frotiului
Papanicolau, cercetând în paralel utilizarea contraceptivelor prin chestionar.
E1.1. Avem de a face cu o ancheta:
a. longitudinala
b. prospectiva
c. de cohorta
d. de epidemiologie analitica
e. cazuri-control
E1.2. În tabelul urmator figureaza rezultatele anchetei în func_ie de durata utilizarii
contraceptivelor:
Durata expunerii Nu au luat
contraceptive
1-4 ani >4 ani
Inciden_a cancerului
de col uterin
( la 100 000 )
32 96 …?
Riscul relativ 1 3 5
Ave_i suficiente elemente pentru a completa tabelul si a a calcula inciden_a cancerului de col
la femeile care utilizeaza contraceptive mai mult de 4 ani?
a. nu, ar trebui cunoscut numarul de femei care au fost expuse mai mult de 4 ani
b. nu, pentru ca nu se cunoaste inciden_a la nonexpuse
c. nu, ar trebui sa se cunoasca inciden_a cancerului în popula_ia generala
d. da, inciden_a este 160/100000
e. nu, ar trebui sa se cunoasca numarul de fumatoare care nu au fost expuse
E1.3. Faptul ca riscul relativ creste de la 1 la 5 odata cu cresterea expunerii la factorul
studiat:
a. confirma ipoteza dupa care contraceptivele orale sunt un factor de risc pentru cancerul de
col
b. dovedeste ca utilizarea contraceptivelor orale este cauza cancerului de col
c. este un argument în favoarea cauzalita_ii
d. nu exista nici o semnifica_ie etiologica în aceasta ancheta
e. nu are nimic de a face cu rela_ia de cauzalitate
E 1. 4 Cum se putea proceda dupa parerea dumneavoastra la calculul riscului relativ?
a. calculând direct riscul relativ ca raport la doua inciden_e
b. comparând utilizarea de contraceptive de catre femeile atinse de cancer de col cu utilizarea
contraceptivelor de catre cele indemne
c. comparând frecven_a cancerului la utilizatoare cu cea la nonutilizatoare
d. calculând valoarea testului chi patrat
e. utilizând o metoda de aproximare a riscului ( odds-ratio )
SCREENING
66. Validitatea unui indicator de morbiditate exprima capacitatea sa de :
a. a masura corect frecven_a reala a bolii
b. a produce rezultate similare când este aplicat de mai mul_i investigatori
c. a masura corect frecven_a reala a absen_ei bolii
d. a masura corect gravitatea bolii
e. a masura probabilitatea de apari_ie a bolii
67. Screeningul are avantajele:
a. stabileste diagnosticul de certitudine al bolilor în fazele oligosimptomatice
b. este ieftin
c. se poate utiliza în scop prescriptiv
d. este bine acceptat de popula_ie
e. este aplicabil la boli cu prevalen_a foarte mica
68. Un test de screening pentru cancerul de sân a fost administrat la 400 de femei cu biopsie
pozitiva pentru cancerul de sân si la 400 de femei fara cancer de sân. Rezultatele testului au
fost pozitive la 100 dintre femeile bolnave si la 50 dintre femeile nonbolnave. Sensibilitatea
testului este:
a. 87%
b. 67%
c. 25%
d. 33%
e. 12%
69. Un test de screening are o specificitate teoretica de 100%. Aceasta înseamna ca oricare ar
fi sensibilitatea:
a. valoarea predictiva pozitiva este egala cu 1
b. toate persoanele depistate sunt într-adevar bolnave
c. nu sunt falsi negativi
d. to_i bolnavii sunt depista_i
e. nu sunt falsi pozitivi
70. Într-un program de depistare a diabetului, pragul de separare pentru testul A a fost
stabilit la 160 mg/100 ml, iar pentru testul B la 130mg/100ml.Aceasta ar însemna ca:
a. sensibilitatea testului A este mai mare decât cea a testului B
b. specificitatea testului A este mai mare decât cea a testului B
c. numarul de fals-pozitivi este mai mare pentru testul A decât pentru testul B
d. numarul de fals-negativi este mai mare pentru testul A decât pentru testul B
e. numarul de fals-pozitivi este mai mic pentru testul A decât pentru testul B
71. Un test cu o sensibilitate de 60 % aplicat la 1000 de subiec_i, în rândul carora prevalen_a
bolii este de 10 %, a eviden_iat 200 de presupusi bolnavi. Care este numarul de fals pozitivi?
a. 60
b. 40
c. 940
d. 140
e. 100
72. Care dintre urmatorii indicatori de evaluare a unui test screening se defineste ca
propor_ie a persoanelor bolnave din popula_ia supusa testului identificate corect ca fiind
bolnave:
a. sensibilitatea
b. specificitatea
c. valoarea predictiva pozitiva
d. valoarea predictiva negativa
e. prevalen_a
73. Criterii pentru alegerea bolii care sa faca obiectul unui screening sunt:
a. testul de screening sa fie cât mai valid si reproductibil
b. sistemul de sanatate sa dispuna de facilita_ile necesare
c. boala sa fie decelabila în stadiu subclinic
d. boala sa fie frecventa si/sau grava
e. costul ac_iunii si al urmarilor ei sa fie rezonabil pentru bugetul de sanatate
74. Valoarea predictiva a unui rezultat pozitiv în cazul unei probe de screening cu o
sensibilitate si specificitate de respectiv 90%, aplicata unei popula_ii de 1000 de persoane cu
o prevalen_a a bolii de 20% este:
a. 180/260
b. 20/740
c. 180/200
d. 180/800
e. 20/200
Studiu de caz nr. III
S1. 70% din popula_ia normala are o glicemie inferioara valorii A, în timp ce 85% din
diabetici au o glicemie peste valoarea A. Pentru un test de screening se ia valoarea A ca prag
de separare între 2 grupe, considerând probabil normali indivizii cu glicemia inferioara
valorii A si probabil diabetici indivizii cu glicemia superioara valorii A.
S1.1. Care este sensibilitatea testului?
a. 0,70
b. 0,30
c. 0,85
d. 0,15
e. 0,50
S1.2. Care este specificitatea testului?
a. 0,70
b. 0,30
c. 0,85
d. 0,15
e. 0,50
S1.3 Daca prevalen_a P a diabetului este de 5%, care este valoarea predictiva pozitiva, adica
probabilitatea unui diabet zaharat real la un individ testat a carui glicemie depaseste pragul
A?( precizia calculelor este de 2 zecimale)
a. 0,13
b. 0,15
c. 0,30
d. 0,50
e. 0,85
S1.4. În aceleasi condi_ii ( P=5%), care este valoarea predictiva negativa, adica
probabilitatea ca un individ testat a carui glicemie este sub pragul A sa nu fie într-adevar
diabetic? ( precizia calculelor este de 2 zecimale)
a. 0,15
b. 0,30
c. 0,50
d. 0,87
e. 0,99
PREVEN_IE
75. Profilaxia primara urmareste:
a. sa evite apari_ia bolii la individ
b. sa reduca inciden_a bolii în popula_ie
c. sa schimbe distribu_ia factorilor de risc în popula_ie
d. sa evite agravarea bolilor incipiente
e. sa creasca rezisten_a specifica si nespecifica de boala
76.Interesul actual fa_a de profilaxie a fost stimulat de :
a. eficacitatea metodelor actuale ale imunoprofilaxiei specifice
b. eficacitatea procedeelor terapeutice moderne asupra ameliorarii starii de sanatate
c. concordan_a dintre cheltuielile si ameliorarea starii de sanatate
d. rolul factorilor comportamentali în explicarea modelului actual al morbidita_ii
e. cunoasterea cauzelor determinante ale principalelor boli cronice
77. Prevenirea si combaterea unei boli la nivelul popula_iei presupune:
a. cunoasterea riscurilor asociate unor factori
b. cunoasterea etiologiei bolii
c. cunoasterea prevalen_ei factorilor de risc
d. existen_a unor resurse disponibile
e. existen_a unor tehnologii preventive/curative
78. Aplicarea unui tratament nou care previne decesul dar care nu determina recuperarea,
are drept consecin_a:
a. scaderea prevalen_ei bolii
b. cresterea inciden_ei bolii
c. cresterea prevalen_ei bolii
d. scaderea inciden_ei bolii
e. scaderea inciden_ei si prevalen_ei bolii
79. În vederea combaterii îmbolnavirilor prin TBC care din urmatoarele masuri reprezinta
ac_iuni de preven_ie primara:
a. combaterea fumatului
b. chimioprofilaxie specifica
c. vaccinare BCG
d. educa_ie pentru sanatate
e. depistare precoce
80. Scopul final al medicinii preventive este:
a. sa creasca probabilitatea de supravie_iure la toate vârstele
b. sa creasca durata medie a vie_ii
c. sa reduca incapacitatea
d. sa creasca speran_a de via_a la nastere fara incapacitate
e. sa creasca anii poten_iali de via_a
81. În urma acumularii unor cunostin_e prin educa_ie pentru sanatate se realizeaza:
a. modificarea eventuala a comportamentului
b. modificarea obligatorie a comportamentului
c. cresterea inciden_ei
d. o mai buna cunoastere a starii de sanatate a colectivita_ii
e. nici unul dintre aceste raspunsuri
82. Principalele strategii preventive în sanatate publica sunt:
a. strategii bazate pe grupele la risc înalt
b. strategii bazate pe nivele de prevenire (I, II, III)
c. strategii bazate pe controlul factorilor de risc comuni mai multor boli
d. strategii bazate pe popula_ia generala
e. strategii orientate pe grupe de vârsta
83. Strategiile bazate pe popula_ii la risc înalt au ca avantaje:
a. motiva_ia crescuta a individului
b. beneficiile pentru popula_ie sunt foarte mari
c. raport cost/eficacitate favorabil
d. schimba distribu_ia factorului de risc în popula_ie
e. raport beneficiu/risc favorabil
MORBIDITATE
84. Datele referitoare la prevalen_a unei boli sunt:
a. func_ie de inciden_a si durata bolii
b. aplicabile în masurarea riscului de dobândire a bolii
c. utilizate în planificarea necesarului de servicii si resurse
d. utilizate în studierea rolului posibililor factori etiologici
e. utilizate în masurarea riscului atribuibil în popula_ie
85. Sursa de înregistrare cea mai de încredere în ceea ce priveste inciden_a IMA este:
a. înregistrarea cazurilor de boala la Direc_ia Sanitara
b. certificatele de deces
c. absenteismul de la locul de munca
d. înregistrarea cazurilor cronice de boala
e. înregistrarea de la spitale
86. Schimbarea prevalen_ei unei boli de la o perioada de timp la alta poate fi rezultatul
modificarii în:
a. inciden_a
b. riscul relativ
c. durata bolii
d. riscul atribuibil
e. altor factori
87. Datele prezentate în tabelul de mai jos se refera la numarul de copii cu leucemie acuta
care au fost interna_i în spitalul „X” în perioada 1960-1974.
Nr. Grupe de copii interna_i
vârsta 1960-64 1965-69 1970-74
Total
0-4
5-9
10-14
12
8
7
23
17
8
31
36
4
66
61
19
Total 27 48 71 146
Din tabel rezulta ca:
a. inciden_a bolii scade la copiii de 10-14 ani
b. prevalen_a anuala a bolii creste în perioada 1960-1974
c. inciden_a bolii creste la copiii 5-9 ani
d. numarul copiilor interna_i creste în perioada 1960-1974
e. prevalen_a bolii scade în perioada 1960-1974
88. Rata inciden_ei unei boli este:
a. rata mortalita_ii daca boala duce rapid la deces
b. propor_ia paturilor de spital ocupate de pacien_i cu acea boala
c. propor_ia persoanelor cu acea boala dintr-o popula_ie
d. numarul cazurilor noi de boala pe an dintr-o popula_ie
e. numarul cazurilor noi din fiecare grupa de vârsta spitalizate într-un an
89. Identifica_i din exemplele de mai jos care sunt date de prevalen_a:
a. numarul cazurilor de diabet depistate activ într-o colectivitate de studen_i
b. numarul de internari pentru hipertensiune arteriala la o popula_ie de 100 000, pe an
c. numarul total de cazuri de scleroza multipla la o popula_ie de 100 000, pe an
d. numarul episoadelor de boala la persoanele în vârsta de peste 3 ani, pe an
e. numarul cazurilor noi de cancer de prostrata la 100 000 de barba_i, pe an
90. Protocolul pentru o ancheta transversala de prevalen_a pe esantion trebuie sa con_ina:
a. calitatea probelor de screening
b. definirea popula_iei
c. prevenirea non-raspunsurilor
d. metoda de selec_ie a unita_ilor de observare
e. descrierea procedurilor pentru examenele clinice si paraclinice
91. Principalele componente ale îngrijirilor primare de sanatate sunt:
a. sanatatea mediului
b. ocrotirea mamei si copilului
c. tratamentul tumorilor benigne
d. asigurarea cu medicamente esen_iale
e. controlul bolilor endemice
92. Realizarea unui program de planificare familiala presupune urmatoarele tipuri de
masuri:
a. obligarea familiei la un anumit numar de copii
b. prevenirea deceselor materne
c. dreptul femeii de a decide asupra numarului de copii si a momentului nasterii acestora
d. punerea la dispozi_ia popula_iei a mijloacelor contraceptive
e. combaterea sterilita_ii primare
93. Ocrotirea popula_iei vârstnice presupune:
a. existen_a unor institu_ii specializate
b. existen_a unui personal special pentru îngrijiri la domiciliu
c. internarea tuturor batrânilor în institu_ii special destinate lor
d. responsabilitatea exclusiva a familiei pentru îngrijirea familiei
e. antrenarea vârstnicilor în ac_iuni sociale
94. Indicatorul care masoara într-o serie de varia_ie dispersia valorilor individuale fa_a de
media lor se numeste:
a. coeficient de regresie
b. eroare standard a mediei
c. devia_ie ( abatere) standard
d. amplitudine
e. coeficient de corela_ie
95. Delegarea autorita_ii presupune si:
a. delegarea totala a responsabilita_ii
b. delegarea par_iala a responsabilita_ii
c. pastrarea totala a responsabilita_ii
d. pastrarea par_iala a responsabilita_ii
e. nici unul din aceste raspunsuri
96. Inegalitatea dintre resurse si necesita_i determina urmatoarele masuri:
a. reducerea volumului presta_iilor
b. stabilirea de priorita_i
c. planificarea
d. evaluarea activita_ii
e. evaluarea resurselor
97. Sistemul de sanatate este integral privat în _arile:
a. SUA
b. Olanda
c. Marea Britanie
d. Germania
e. Nici unul din aceste raspunsuri
98. Din cele 5 componente ale sistemului de sanatate, care influen_eaza cel mai mult natura
sistemului?
a. producerea si dezvoltarea de resurse
b. elaborarea de programe
c. finan_area
d. managementul
e. acordarea de servicii
99. Resursele necesare pentru ocrotirea sanata_ii sunt:
a. personalul
b. facilita_i sanitare
c. cadrul legal
d. timpul
e. banii
100. Sistemele de sanatate care reusesc sa satisfaca în cea mai mare masura obiectivul
asigurarii echita_ii serviciilor de sanatate sunt finan_ate preponderent prin:
a. plata directa
b. asigurari private pentru sanatate
c. taxe si impozite na_ionale sau locale
d. organiza_ii filantropice si ajutoare externe
e. asigurari sociale pentru sanatate
Raspunsuri :
Starea de sanatate
1abcd;2acd;3e;4abde
Demografie
5abcde;6ac;7b;8d;9bc;10a;11d;12c,13b;14acd;
15d;16de;17de;18e;19c;20c;21d,22c;23be;24c;25bcde;26a;27ac;28b,29e,30c;31c;32c;
Studiu de caz nr.I- D1b;D2c; D3ce;D4bd;D5bce
Epidemiologie
33a;34b;35b,36e,37d;38a;39b;40e;41c;42a;43a,44b;45b,46d,47c;48d;49d;50e,51c;52e,
53acde;54e,55abcd,56c;57acde,58a;59bde;60bd,61b;62b;63a;64c;65a;
Studiu de caz nrII- E1abcd,E1.2d,E1.3ac;E1.4a
Screening
66ac;67bce;68c;69abc;70bde;71d;72a;73bcde;74a;
Studiu de caz nr.III- S1.1c;S1.2a, S1.3a,S1.4e
Preven_ie
75abc;76ad;77acde;78c;79abcd;80d;81a,82abcde,83ace
Morbiditate
84ac;85e,86ac;87ac;88d,89ac;90bcde
Alte
91abde; 92cde;93abe;94c;95a;96bcde,97e,98c;99abde;100ce