Butura Sorina-Iuliana

Grupa 36, C, an VI

REFERAT SĂNĂTATE PUBLICA ŞI MANAGEMENT

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei din judeţul Galaţi în anul 2018

În acest referat se va analiza, pe baza unor indicatori obiectivi şi în comparaţie cu situaţia

la nivel naţional, starea de sănătate a locuitorilor din judeţul Galaţi din anul 2018.
Judeţul Galaţi este situat în sud-estul României şi este învecinat la nord cu Judeţul Vaslui
şi Judeţul Vrancea, la sud Judeţul Brăila şi Judeţul Tulcea, la est Republica Moldova şi Ucraina,
şi la vest Judeţul Vrancea.
Din numeroasele variabile demografice este de subliniat că 50,73% din populaţie este de
sex feminin şi 49,27% de sex masculin. De asemenea prezintă interes faptul că în urban locuiesc
358.049 locuitori, adică 57,13%, restul locuind în mediu rural (262.282) locuitori care reprezintă
42,87% din populaţia judeţului, care la 01.07.2018 era de 627.331 locuitori.
Populaţia vârstnică este numeroasă, aceasta datorându-se unei natalităţi scăzute
comparativ cu rata mortalităţii. Numărul şi ponderea mare a vârstnicilor înseamnă o nevoie
crescută de servicii medicale, sociale şi medico-sociale, care ar putea constitui un obiectiv
strategic important pentru această zonă.
În cadrul mişcării naturale a populaţiei se remarca un decalaj dintre nivelul redus al
natalităţii şi nivelul înalt al mortalităţii mai ales în ultimii ani, fapt care determină un spor natural
negativ.
Natalitatea este un fenomen demografic, complex, de importanţă biologică, socială,
politică, culturală, sanitară, legislativă, ce exprimă frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul
unei populaţii sau subpopulaţii dintr-un anumit teritoriu și o anumită perioadă de timp.
Natalitatea reprezintă unul dintre indicatorii folosiţi pentru aprecierea stării de sănătate a
populaţiei şi reprezinte numărul de nou-născuţi vii dintr-un an raportat lapopulatia de la 1 iulie.
Rata natalităţii în judeţul Galaţi în 2018 este de 7,4 dintre care 7,0 în mediul urban şi 7,8 în
mediul rural. În comparaţie cu nivelul naţional, la care rata natalităţii este de 8,6 născuţi vii la
1000 locuitori, dintre care 8,3 urban şi 8,9 rural, putem spune ce judeţul Galaţi se afla sub media
naţională în ceea ce priveşte natalitatea.(2)
Sporul natural este un indicator demografic dependent de natalitate și mortalitate și se
calculează pe baza diferenței dintre rata de natalitate și rata de mortalitate generală într-o anumită
perioadă de timp, sau diferența dintre numărul născuților vii și cel al deceselor în rândul unei
populații determinate într-o perioadă de timp.(2)
În 2018, deficitul de populație la nivel naţional ajunge la(-73.293), astfel că indicele
ajunge la valoarea negativă de (-3,3‰). Comparând cu judeţul Galaţi, este mai gravă situaţia şi
mai alarmantă datorită faptului că sporul natural total este de -4,4 ‰, în mediul rural prezentant
-3,2 ‰ iar în mediul urban -6,1‰. Acest declin se poate datora lipsei de informaţii sau de
posibilităţi financiare în ceea ce priveşte serviciul de sănătate, lipsa prevenirii şi depistării
precoce a unor patologii care ar duce la scăderea mortalităţii şi evident, creşterea natalităţii.
Butura Sorina-Iuliana
Grupa 36, C, an VI

Speranța de viață la naștere este numărul mediu de ani pe care o persoană, născută în
anul pentru care se calculează acest indicator, are speranța de a-i trăi. Acesta este un indicator
calculat care exprimă vârsta medie pe care o poate atinge o persoană, dacă nu se schimbă
condițiile care determină mortalitatea specifică pe vârste din anul calculării acesteia.
În anul 2018, speranța de viață la naștere (SVN) în România era de 75,88 ani, pentru
persoanele de gen feminin a fost de 79,40 ani, iar pentru genul masculin a fost de 72,41 ani,
valoare cu 6,59 ani mai mică față de valoarea înregistrată la genul feminin. De asemenea pentru
persoanele din mediul urban speranţa de viaţă este de 77,16 ani, mai mare în comparaţie cu
mediul rural care este de 74,18 ani. (2) , situaţie valabilă pentru toate judeţele României.
În judeţul Galaţi, în 2018 s-a înregistrat o medie a speranţei de viaţă sub valoarea
naţională şi anume de 75,01 ani, dintre care 72,93 ani în mediul rural şi 76,49 ani în mediul
urban. De asemenea judeţul Galaţi se remarcă în mod negativ prin cea mai mare diferenţa la nivel
naţional în ceea ce priveşte speranţa de viaţa între sexul feminin (79,37ani) şi masculin (71,04
ani).
Fertilitatea se definește ca numărul de născuţi vii ce revin la 1000 femei de vârstă fertilă,
de 15-49 ani. În anul 2018 rata de fertilitate generală a fost de 35,1 n.vii ‰ femei de 15-49 ani.
Distribuția în profil teritorial a fertilității nu este uniformă. În anul 2018, cele mai mici rate ale
fertilităţii s-au înregistrat în unele judeţe printre care se afla şi judeţul Galați cu 29,2 n.vii ‰
femei de 15-49 ani.
În ceea ce priveşte diferențierea privind fertilitatea pe medii, în mediul rural rata fertilității
este mult mai mare decât media pe țară și cea din mediul urban, și în același timp are tendința de
creștere în urban și scădere accentuată în rural. În mediul urban rata oscilează puțin în intervalul
studiat, de la 31,0 n.vii ‰ femei de 15-49 ani în 2011, la 35,1 n.vii ‰ femei de 15-49 ani în
2013. În 2018 ajunge la valoarea de 33.3 n.vii ‰ femei de 15-49 ani. În mediul rural scăderea
este foarte mare, de la 45,5 n.vii ‰ femei de 15-49 ani în 2009, la 37,6 n.vii ‰ femei de 15-49
ani în 2018. În judeţul Galaţi, în mediul rural se inregistraza 31,2 n.vii ‰ femei de 15-49 ani iar
în mediul urban 27,7 n.vii‰ femei. (2)
Avortul se referă la terminarea sarcinii, indiferent de cauză, înainte că produsul de
concepţie- fătul, să fie apt pentru viaţa extrauterină. Numărul total al întreruperilor de sarcină în
2018 a fost de 52322, dintre care în judeţul Galaţi s-au înregistrat 604 cazuri.
Întreruperile de sarcină au următoarea structură: la cerere, avort incomplet, avort
provocat. Ponderea din total întreruperi de sarcină este deținută de întreruperile la cerere, care au
un trend ușor descendent ca număr de întreruperi și ponderi din total, în perioada 2009-2018,
astfel scad de la 57,2% în 2009, la 56,8% în 2018, iar ca număr de la 66478 în 2009, la 29737 în
2018; Acestea sunt urmate de întreruperi prin avort incomplet, care în perioada 2009-2018, ca
pondere din total reprezintă 42,8% în 2009, și 42,7% în 2018, iar ca număr de întreruperi au un
trend descrescător în perioada 2009-2018, de la 49688 în 2009, la 22352 în 2018. În perioada
2009-2018, numărul total de întreruperi a scăzut continuu, ajungând în 2018, la o valoare
reprezentând mai puțin de 50% din numărul întreruperilor din 2009. Concluzionând, în 2018 s-au
înregistrat în total 275,1 întreruperi de sarcină dintre care 156,4 la cerere, 117,5 avort incomplet,
1,2 avort provocat.
Butura Sorina-Iuliana
Grupa 36, C, an VI

În 2018 în judeţul Galaţi s-au înregistrat 604 cazuri de întreruperi de sarcină, ceea ce nu
clasează judeţul în topul oraşelor cu cele mai multe întreruperi de sarcină, dintre care 259 în
mediul rural şi 345 în mediul urban.
În anul 2018 cele mai multe întreruperi sunt la grupa de vârstă 25-29 ani. Cu toate că
nivelul general de cunoaştere a metodelor planificării familiale în rândul populaţiei a crescut,
utilizarea metodelor moderne de contracepţie deţine încă o pondere redusă în rândul femeilor
fertile tinere, pentru care, din păcate, avortul a rămas principalul mijloc de control şi reducere a
dimensiunii familiei, mărind în timp riscul îmbolnăvirilor şi al sterilităţii femeilor.
Sarcina şi naşterea sunt fenomene naturale, nu reprezintă o boală. Sarcina este starea
fiziologică a femeii ajunsă la maturitate sexuală, prin care trupul şi psihicul ei realizează armonia
deplină, împlinirea menirii sale biologice şi sociale, o perioadă de schimbări fizice şi psihice.
Sarcina este un proces fiziologic, o perioadă de aproximativ 9 luni (40 săptămâni) cuprinsă între
fecundare şi naştere. Numărul sarcinilor în 2018 a fost de 243178.
Un alt indicator cu o importanță deosebită în evaluarea stării de sănătate a unei populații
este mortalitatea care se definește prin numărul de decese dintr-un an, raportat la 1000 de
locuitori. Acest indicator este influențat de factori sociali, economici, biologici și de serviciile de
sănătate. În anul 2018 numărul de decese înregistrat la nivel național a fost de 263.463, ceea ce
corespunde unei rate brute de mortalitate de 11,9‰ locuitori, dintre care masculin 12,7‰
locuitori şi feminin 11,1‰ locuitori.
Analiza mortalității pe județe și gen în anul 2018, ne arată o supra mortalitate masculină
un unele judeţe printre care şi judeţul Galaţi în care se înregistrează: Galați (2,8‰) masculin -
13,2‰, feminin - 10,4‰. În ceea ce priveşte mortalitatea pe medii, se constată în judeţul Galaţi :
13,9‰ locuitori mediu rural comparativ cu 10,2‰ locuitori în mediul urban. Cauza acestei
mortalităţi crescute în mediul rural poate fi ponderea mare de populaţie îmbătrânit de la sat şi
migrării populaţiei tinere către oraş.
Mortalitatea infantilă (0-1 an) este un indicator important care oglindeşte atât starea
socioeconomică a unei populaţii, cât şi activitatea generală a sectorului sanitar în totalitatea sa. Se
observă o scădere cu 0,2‰ în anul 2018 (6,4‰) față de anul 2017(6,6‰). Mortalitatea infantilă
din județul Galați a fost de 5,2 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii, această valoare fiind mai
mică decât cea de la nivel național de 6,4 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii. Fenomenul
mortalităţii infantile este mai crescut în mediul rural decât mediul urban din cauza scăderii
calităţii asistenţei medicale şi a lipsei unui personal medical avizat. Mortalitatea neonatală
reprezintă numărul de decese la copii cu vârsta cuprinsă în intervalul 0-27 zile raportat la 1000 de
născuți vii. La nivel național, mortalitatea neonatală a fost de 3,7 decese la 1000 de născuți vii, iar
în județul Galați a fost de 3,3 decese la 1000 de născuți.Mortalitatea post neonatală reprezenta
numărul de decese la copii cu vârsta între 28 și 365 de zile raportat la 1000 de născuți vii. În
România mortalitatea post neonatală a fost de 2,7 decese la 1000 de născuți vii, în timp ce în
judeţ tul Galați a fost de 2,0 decese la 1000 de născuți vii.
Nupţialitatea
În anul 2018 s-au înregistrat 143292 căsătorii, cu 679 căsătorii mai multe decât în anul
anterior. În acest context, rata nupţialităţii a fost mai mare ca cea din anul 2017, înregistrându-se
Butura Sorina-Iuliana
Grupa 36, C, an VI

6,5 căsătorii la 1000 locuitori. Cele mai multe căsătorii (14,4% din numărul total de căsătorii) s-
au încheiat de bărbaţii şi femeile din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de cele încheiate de
bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă cu femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (12,2%).
Rata nupţialităţii în judeţul Galaţi în anul 2018 este de 5,0- 6,0 căsătorii la 1000 locuitori.
(3)
Divorţialitatea
În anul 2018 numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive sau pe
cale administrativă a fost de 30857, în scădere cu 290 divorţuri comparativ cu anul 2017. Rata
divorţialităţii a scăzut de la 1,40 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2017, la 1,39 divorţuri la 1000
locuitori în anul 2018. În mediul urban, în anul 2018, s-a înregistrat un număr aproape dublu de
divorţuri faţă de cel înregistrat în mediul rural, rata divorţialităţii fiind de 1,4 ori mai mare în
mediul urban faţă de mediul rural. În judeţul Galaţi rata divorţialităţii este de 1,00-1,25 divorţuri
la 1000 de locuitori. (3)
În anul 2018 au fost înregistrate 157043 cazuri noi de bolnavi cu boli ischemice ale
inimii, reprezentând o rată a incidenței de 806,5‰oo locuitori. Cazurile noi de boli ischemice ale
inimii în anul 2016, au o pondere de 19,5% din numărul total de bolnavi înregistrați cu boli ale
aparatului circulator (804727). În judeţul Galaţi în anul 2018 se înregistrează 836,9 ‰00 locuitori
cazuri de bolnavi cu boli ischemice ale inimii, valoare relativ crescută comparată cu situaţia
naţională.

În anul 2018 au fost înregistrate 49861 decese prin boli ischemice ale inimii reprezentând
o rată a mortalitate de 224,8‰00 locuitori. Decesele prin boli ischemice ale inimii în anul 2018,
au o pondere de 33,4% din numărul total de decese prin boli ale aparatului circulator (149343) și
18,9% din numărul total de decese (263463). În judeţul Galaţi se înregistrează o rată de
289,7‰00 locuitori, mortalitate crescută comparativ cu nivelul naţional.
În anul 2018 au fost înregistrate 79567 cazuri noi de afecțiuni cerebro-vasculare (BCV)
care au determinat o incidență prin boli cerebro-vasculare (BCV) de 408,6‰00 locuitori (fig. 79),
acestea reprezentând 9,9% din numărul total de cazuri de boli ale aparatului circulator (804727).
Şi în judeţul Galaţi se remarcă o creştere a ratei BCV de până la 514,2‰00 locuitori.
Nu în ultimul rând, atunci când se discută despre starea de sănătate, trebuie aduse în prim-
plan și resursele umane și financiare alocate. Astfel, în județul Galaţi, au fost repartizați 19
medici la fiecare 10 000 de locuitori, în timp ce, la nivel național, s-a înregistrat o valoare de 31,1
medici la fiecare 10 000 de locuitori, ceea ce sugerează că din nou judeţul Galaţi se afla cu mult
sub media naţional. Aceeași situație este și în cazul asistenților medicali repartizați la 10 000 de
locuitori, în Galaţi fiind 66,6 , în timp ce, la nivel național sunt 74,9. Referitor la numărul de
paturi asigurate la 1000 de locuitori, au fost 5,9 paturi la 1000 de locuitori, în timp ce, la nivel
național, valoarea a fost de 6,4 paturi la 1000 de locuitori, o valoare cât de cât acceptabilă în
comparaţie cu alte zone.(2)
Există o evidență și în ceea ce privește numărul de proceduri efectuate la 100.000 de
locuitori în spitalele din rețeaua publică din România. Astfel în Halat, în 2018, au fost realizate
1528,3 investigații CT la 100 000 de locuitori, 216,9 investigații RMN la 100 000 de locuitori și
419,7 angioplastii la 100 000 de locuitori. La nivel național, au fost efectuate 2189,5 investigații
Butura Sorina-Iuliana
Grupa 36, C, an VI

CT la 100 000 de locuitori, 76 investigații RMN la 100 000 de locuitori, iar în ceea ce priveşte
angioplastia în Galaţi nu se realizează această procedură. (2)
În concluzie, în urma analizării acestor indici obiectivi în comparaţie cu nivelul naţional,
judeţul Galaţi se afla, din păcate, sub media naţionala din aproape toate punctele menţionate mai
sus. Judeţul Galaţi are mare nevoie de implementarea unor noi proiecte şi programe în ceea ce
priveşte sănătatea publică, astfel încât toate datele menţionate să sufere o îmbunătăţire.

BIBLIOGRAFIE:
1. https://caniso.insp.gov.ro/index.php/date-statistice-pagina-de-descarcare/
2.https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/11/SSPR-2018-final-2-1.pdf
3.https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicaţii/evenimente_demografice_în_anul_2018.
df