Hemoragia

subarahnoidiana
Student: Sufletel Anda-
Alexandra
MG 3, S 4, gr 22
Hemoragia subarahnoidiana

patrunderea sangelui in spatiul subarahnoidian
(spatiul dintre foitele meningeale- pia mater si
arahnoida- care invelesc sistemul nervos central).

responsabila de aproximativ 10% din accidentele
vasculare cerebrale.

Sangele -> in spatiul subarahnoidian =>
se irita mucoasa creierului
creste presiunea asupra creierului si celulele acestuia
vor fi lezate.
aceasta zona a creierului va fi privata de oxigen,
intrucat artera afectata nu ii va mai furniza oxigen
=> accidentul vascular cerebral.

ETIOLOGIE
Cauzele cele mai frecvente de aparitie a HS sunt :
malformatiile vasculare - anevrismele arteriale (care sunt
cauza a 60-70% din accidente)
malformatiile arterio-venoase (care sunt cauza a 3-6% din HS).

Alte cauze posibil responsabile de aparitia HS sunt:

- hipertensiunea arteriala si ateroscleroza;
- boli de sange ca: hemofilia, anemia Biermer,
leucemiile;
- arteritele din boli infectioase;
- toxice: alcool, plumb, monooxid de carbon,
sulfura de carbon, arsenic, chinina, alcool metilic;
- boli generale: uremia, diabetul, ciroza hepatica;
- tumorile cerebrale;
- angeitele primare si secundare;
- tratamentul anticoagulant administrat incorect;
- electrocutarea, socul termic.
Simptomele hemoragiei subarahnoidiene

-> Debutul brutal !
-> uneori provocat de un efort fizic, defecatie,
tuse, expunere prelungita la soare.
=> Se instaleaza o cefalee intensa :
* initial poate fi localizata la o anumita
regiune craniana in relatie cu punctul de
plecare al hemoragiei
* rapid aceasta devine generalizata.


Simptomatologie
Alte simptome care insotesc cefaleea in HS :

- varsatura in jet;
- fotofobie;
- modificarea starii de constienta: poate varia de la
alterarea starii de constienta pana la stare de coma;
- hiperestezie cutanata;
- redoarea cefei (limitarea miscarilor articulare);
- paralizie de nerv oculomotor;
- febra nu este prezenta de la inceput si apare la 1-2 zile
de la instalarea HS

FORME CLINICE A HS
=> Exista mai multe moduri in care o HS se poate manifesta; in functie
de aceasta se face clasificarea formelor clinice a hemoragiei
subarahnoidiene in :
> Forme fruste: HS se manifesta doar printr-o cefalee
insotita de varsatura si este usor confundata cu o migrena banala

>Forma inselatoare: in acesta forma febra se
instaleaza rapid si poate evolua cu simptomalogie centrata pe starea
confuzionala sau poate evolua cu pierderea brutala a starii de
constienta
>Forma grava (fulgeratoare): se instaleaza coma si
moartea subita

>Forma particulara: se asociaza manifestarile clinice
ale unei HS cu paralizia de nerv III
Stabilirea diagnosticului hemoragiei
subarahnoidiene


=>> sugerat de debutul brusc al cefaleei si al
simptomelor de insotire.


Stabilirea diagnosticului hemoragiei
subarahnoidiene

Pentru stabilirea cu certitudine a diagnosticului =>> investigatii
paraclinice :
- examenul tomodensiometric: este una din primele
investigatii efectuate si poate evidentia sangerarea din spatiul
subarahnoidian, dar poate identifica si cauza (malformatie arterio-
venoasa, anevrism);
- punctia lombara: va evidentia un lichid hemoragic
care nu va coagula;
- arteriografia: permite vizualizarea malformatiei;
- examen al fundului de ochi : poate evidentia
edemul sau staza papilara sau hemoragii retiniene;
- electroencefalograma: ajuta la diferentierea de alte
maladii cu simptomatologie asemanatoare.
TRATAMENTUL HS

variaza in functie de cauzele producerii si
de gradul de deteriorare a creierului.

Principalele scopuri ale tratamentului sunt:
salvarea vietii bolnavului,
tratarea cauzei care sta la baza
sangerarii,
ameliorarea simptomelor
prevenirea complicatiilor (cum ar fi
lezarea permanenta a creierului).
Tratamentul medicamentos
> beta-blocante, blocanti ai canalelor de calciu, inhibitori ai enzimei de
conversie a angiotensinei sau diuretice pentru a controla tensiunea
arteriala;

> benzodiazepine pentru calmarea pacientilor agitati

> analgezice antiinflamatorii pentru combaterea cefaleei si a febrei
> laxative pentru a preveni efortul de defecatie

> tratarea edemului cerebral prin administrarea de Manitol 20% i.v.,
Glicerol 10%, Uree, diuretice

>prevenirea si tratarea vasospasmului prin administrare de Nimodipina

> prevenirea resangerarii prin distrugerea cheagului se face cu ajutorul
tratamentului antifibrinolic
Tratamentul chirurgical

=> rezolvarea chirurgicala a malformatiei vasculare se poate
realiza in functie de tipul malformatiei dar si de starea clinica a
bolnavului

=>aparitia unei hidrocefalii acute necesita efectuarea in urgenta a
unei derivatii ventriculare externe

=>existenta hidrocefaliei cronice impune efectuarea unei derivatii
ventriculo-peritoneale sau ventriculo-cardiace.
Complicatii imediate

> resangerarea: > riscul resangerarii in cazul ruperii unui anevrism este
cel mai mare intre a 8-12 a zi;
> se poate produce in jumatate din cazurile de HS
> mult mai grav decat accidentul initial;

> spasmul arterial: este posibil sa apara intre a 3-a si a 10-a zi dupa
instalarea hemoragiei
>>>se manifesta prin afazie (tulburare de vorbire), hemipareza sau
hemiplegie;
>>>> agraveaza profund prognosticul vital si functional.

> hidrocefalia acuta: se manifesta prin tulburari de constienta care se
instaleaza rapid
>>>>>realizarea de urgenta a unui drenaj ventricular extern.
Complicatii la distanta de episodul de HS
apare recidiva la pacientii care nu au fost operati
sechele psihice cu deficite intelectuale
amnezie
dementa
hidrocefalie cronica
tulburari de mers
tulburari sfincterine
crize de epilepsie.

Prognosticul
=> depinde de cauza HS.
In ruptura unui anevrism :
45% din bolnavi au un prognostic bun
30% vor deceda prin resangerare sau alte
complicatii.
Prognosticul este mai favorabil in HS prin HTA
alte cauze prognosticul depinde de boala de
baza.

VA MULTUMESC !