Coronarografia-metoda imagistica in recuperarea medicala

Coronarografia (cateterizarea cardiaca) este o procedura diagnostica pentru

pacientii cu boala cardiaca sau suspiciune de boala cardiaca, care prezinta durere in
piept sau senzatie de sufocare la efort sau in repaus. Este minim invaziva si permite
accesul la circulatia coronara si la camerele cu singe ale inimii folosind un cateter,
fiind efectuata atit in scop diagnostic cardiologic cit si terapeutic. Procedura se
efectueaza cu pacientul constient, dar usor sedat, intins pe pat si dupa o perioada
de post alimentar.

Aceasta presupune introducerea unui cateter printr-o vena sau artera a gitului pina
in coronarele cordului, folosind radioscopia. Pe acest cateter se
introduce substanta de contrast pentru a face vizibile, sub razele X vasele de
singe sau cavitatile inimii, imaginile fiind inregistrate si proiectate pe un ecran.

Procedura evidentiaza ingustarea sau blocarea arterelor coronare in anumite

localizari, fenomen responsabil pentru durerea in piept. In timpul coronarografiei
artera coronara blocata poate fi repermeabilizata prin efectuarea unei alte proceduri
denumita angioplastie. Cei mai multi pacienti care au suferit un infarct
miocardic prezinta artere coronare partial sau complet blocate. Procedura
evalueaza daca aceste artere pot fi tratate prin angioplastie sau necesita interventie
chirurgicala cardiaca.

Cateterizarea cardiaca ofera informatii si despre anatomia cordului, aspectul

interior al cavitatilor cardiace, functionalitatea valvelor cardiace. Permite de
asemenea determinarea presiunii oxigenului si a saturatiei acestuia in cavitatile
cardiace si vasele de singe.

Problemele pacientilor care necesita aceasta procedura apar mai ales ca rezultat
al aterosclerozei – activitatea ateromatoasa in peretii arterelor coronare. Mai rar
procedura vizeaza evaluarea sau identificarea unor tulburari ale aparatului valvular
cardiac, a muschiului cardiac sau aritmii.

Ingustarea lumenului arterei coronare reduce rezerva de singe oxigenat al cordului

producind anginaintermitenta. Ocluzia foarte avansata produce de obicei un infarct
sau atac de cord. Totusi se recunoaste ca coronarografia nu permite recunoasterea
prezentei sau a absentei aterosclerozei coronare, ci doar a modificarilor luminale
semnificative care au aparut ca rezultat al complicatiilor tardive ale proceselor
aterosclerotice.

Denumita si boala cardiaca aterosclerotica, aceasta este rezultatul acumularii

placilor ateromatoase in peretii coronarelor, ducind la ingustarea lumenului
acestora si la diminuarea fluxului de singe la miocard cu privarea acestuia de
oxigen si nutrienti. Boala arteriala coronariana este principala cauza de deces din
lume. Semnele si simptomele bolii sunt observate abia in stare avansata, boala
raminind asimptomatica pentru zeci de ani inainte ca prima manifestare sa fie un
infarct miocardic. Stenoza lumenului coronarian pina la 60% este compensata in
repaus si in timpul efortului prin vasodilatatia vaselor coronare de rezistenta.
Obstructia peste 60% va determina in conditii de cerere crescuta de oxigen a
miocardului si perfuzie redusa - ischemie. Ischemia este tradusa clinic prin angina
de efort sau de repaus. Cind severitatea blocajului este peste 90%, perfuzia cu
singe este afectata chiar si in repaus. Pacientul prezintind angina de repaus, sete de
aer si disconfort precordial.

Cum se efectueaza coronarografia?

Pacientul care este examinat sau tratat este de obicei constient, usor sedat, de
preferat doar cu anestezie locala cum este lidocaina. Efectuarea procedurii cu
pacientul constient este mai sigura, deoarece acesta poate raporta imediat orice
disconfort sau probleme, facilitind astfel corectarea lor rapida. Monitorizarea
medicala nu poate intotdeauna evalua starea de bine a pacientului, modul cum se
simte acesta fiind de obicei cel mai de incredere indicator al sigurantei procedurale.

Continuare……

Desi boala coronariana(BC) a inregistrat in ultimii 50 de ani un declin progresiv, a

continuat sa se mentina pe primul loc in ierarhia cauzelor de deces si de
invaliditate.

Cauza BC este reprezentata de aterosceroza, care are substrat inflamator si incepe

din copilarie. Ateroscleroza este initiata de o serie de factori de risc care produc
disfunctia si injuria endoteliului arterial,aceasta inducand la randul ei cascada
fiziopatologica, in care infiltrarea cu lipide(in special lipoproteine cu densitate
mica) si oxidarea acestora induc un raspuns inflamator pogresiv care determina
formarea placilor fibrocalcare si ingustarea progresiva a arterelor coronare.

Evenimentele coronariene acute sunt declansate de fisura sau rupture placilor mai
putin avansate, denumite vulnerabile(cele cu capison fribros subtire si cu infiltare
cu cellule inflamatorii). Fisura placii initiaza agregarea plachetelor, formandu-se
astfel trombusul la nivelul fisurarii si producandu-se ocluzia coronariana, care
determina ischemie miocardica si/ sau aritmie ventriculara. Ateroscleroza si boala
cardiovasculara, accidental vascular cerebral ischemic si orteriopatia obliteranta a
membrelor inferioare au etiologie multifunctionala.

Factorii de risc pot fi clasificati in:

 Modificabili-dislipidemia aterogena, hipertensiunea, diabetul zaharat,

fumatul, comportamentul alimentar, sedentarismul, obezitatea.
 Nemodificabili- factori genetici, varsta, diferentele de sex.
Dintre factorii de risc cardiovasc. Cel mai prevalent in tarile dezvoltate este
sedentarismul, aproximativ 2/3 din americani desfasurand activitate fizica mica au
discretionara.
Cheltuiala energetic mica, impreuna cu ingestia in exces de energie au determinat
prevalent crescuta a obezitatii si severitatii acesteia. Obezitatea, in special
asocierea cu adipozitate visceral excesiva, reprezinta un factor major de risc
independent pentru sindromul metabolic, boala cardiovasc., diabet zaharat tip II si
mai multe forme de cancer.
De peste 50 de ani este demonstrate de catre numeroase studii epidemiologice
asocierea inversa dintre activitatea fizica si riscul de boala coronariana.
/studiile experimentale pe animale, precum sip e oameni au furnizat dovezi
puternice in favoarea efectului protector al activitatii fizice si al antrenamentului
fizic fata de BC si au fost identificate ca posibile mecanisme adaptative anatomice,
fiziologice si metabolice la antrenamentul fizic aerob.