MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

UNIVERSITATEA DE VEST ,,VASILE GOLDIS’’

FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA SI DENTARA
- SPECIALITAEA ASISTENTI MEDICALI

Nursing in angina
pectorala

Coordonator: Absolvent:

2007

1
CUPRINS

I Introducere
Motivatia lucrarii
II Partea generala
Notiuni generale despre angina pectorala

III Partea speciala

Nursingul pacientilor cu angina pectorala dupa un plan
prestabilit

1. Prezentarea cazului nr.1

2. Evaluarea cazului nr.1
3. Prezentarea cazului nr.2
4. Evaluarea cazului nr.2
5. Prezentarea cazului nr.3
6. Evaluarea cazului nr.3

Concluzii

Bibliografie

2
 MOTIVAREA LUCRARII

Cresterea alarmanta a mortalitatii prin boli

cardiovasculare, care se situeaza pe primul loc atit in Romania
cit si pe plan mondial precum si interesul personal al meu
pentru aceasta entitate clinica cu care prin specificul meseriei,
(asistent medical la serviciul de ambulanta) ma intilnesc
destul de des, precum si dorinta de a aprofunda acest subiect
m-au determinat sa i-mi aleg acest subiect.
Mi-am orientat lucrarea spre urmatoarele aspecte:
-recunoasterea bolii si indrumarea la specialist constituie
un elemment important in depistarea precoce si administrarea
tratamentului inainte de aparitia complicatiilor ;
-efectuarea tratamentului corect cat si supravegherea
bolnavului ;
-frecventa cazurilor cu angor pectoral este in crestere ;
-evitarea eforturilor fizice si psihice la bolnavii cunoscuti
cardiaci;
-cazurile beneficiaza de tratamente moderne ;
-rolul asistentului medical in tratamentul si prevenirea
complicatiilor.

3
PARTE GENERALA
CAPITOLUL I

NOTIUNI TEORETICE

4
 ANGINA PECTORALA
Angina pectorala este o forma de manifestare a cardiopatiei
ischemice dureroase, care se caracterizeaza prin atacuri paroxistice de
durere retrosternala si precardiaca, ca urmare a unui decalaj care se
produce intre posibilitatile arterelor coronare de a iriga muschiul
cardiac si necesarul de O2 ale acestuia
Atacul dureros din angina este produsde scaderea relativa, la un
moment dat a cantitatii de singe adusa de arterele coronare la muschiul
cardiac. La scaderea fluxului coronarian contribuie atat factorii
determinanti, care ingusteaza lumenul arterelor coronare, cit si factorii
extracoronarieni care cresc consumul de oxigen la nivelul miocardului
Cauza cea mai frecventa este ateroscleroza coronariana, care duce
la ingustarea lumenului arterial printr-un proces de stenoza cicatriceala
sau de tromboza coronariana. Cind gradul de reducere a lumenului unei
artere coronare principale depaseste 75% din cel normal, apar durerile
anginoase.
Mecanismul de producere a durerii anginoase este strins legat de
perturbarile care se petrec in miocard in timpul ischemiei tranzitorii,
adica in momentul in care se creeaza un decalaj intre necesitatile de
oxigen si posibilitatile de aprovizionare ale acestuia cu de catre fluxul
sangvin coronarian.
Opinia, potrivit careia angina este provocata de o ischemie
miocardica, de cele mai multe ori legata de ateroscleroza coronariana,
este atit de bine documentata, incit a devenit unanim acceptata.
In afara acestei teorii, unii autori considera ca, cel putin intr-un
numar restrins de cazuri durerea este consecinta unui spasm al arterelor
coronare. Teoria spasmului coronar este sustinuta derezultatele unor
investigatii moderne, care arata ca spasmul unei artere coronare
stenozate rezulta din predominanta fortelor vasoconstrictoare asupra
fortelor vasodilatatoare agravind ischemia determinata de stenoza.

5
CLASIFICARE:

A. ANGINA PECTORALA STABILA

1. FORMA TIPICA SAU DE EFORT

2. FORME ATIPICE

a) angina de decubit
b) angina nocturna
c) angina spontana (Prinzmetal)
d) angina intricata
e) angina functionala

B. ANGINA PECTORALA INSTABILA

1. angina de novo
2. angina spontana
3. angina crescendo (agravanta)

6
MORFOPATOLOGIE

Leziunea cea mai importanta care sta la baza anginei pectorale este
stenoza coronariana. Ea se formeaza de obicei prin depuneri succesive
de material aterosclerotic, care duc lent la ingustarea lumenului
coronarian. Stenoza poate fi localizata pe o distanta scurta, iar alteori
procesul obstructiv se observa pe o intindere mai mare a arterei
coronare, realizind un defileu mai mult sau mai putin ingust si
neregulat ca forma. Mai multe stenoze succesivesi apropiate pe acelasi
segment dau arterei un aspect moniliform.
Stenoza poate fi partiala sau totala. Ea poate ingusta lumenul
coronarian in mod simetric (concentric) sau asimetric (excentric)
presind lumenul in asa fel incit pe sectiune apare „lumen de crapatura”.
Importanta hemodinamica a stenozei arterei coronare depinde de
actiunea combinata a mai multor factori, si anume :gradul de stenozare,
lungimea stenozei, numarul stenozelor si pozitia stenozei in arborele
coronarian. Majoritatea autorilor recomanda interventie operatorie
pentru revascularizatie, numai daca stenoza determinata
coronarografic, este de peste 75% din lumenul coronarian.
Se deosebesc stenoze scurte cu lungimea mai mica de 5 mm ,
stenoze lungi de 5-10mm si stenoze tubularede peste 10mm debitul
sanguin de repaus scade la fel de mult dupa o stenoza de 70-80% si
scurta, ca si dupa o stenoza de numai 50%, dar lunga sau multipla. Cu
cit sunt mai multe stenoze pe acelasi vas, cu atit fluxul sanguin este
mai redus.Leziunea minimala nu altereaza debitul coronar, cea
moderata limiteaza debitul maximal la efort, iar leziunea semnificativa
scade rezerva coronariana, in asa fel incit ischemia apare la eforturi
moderate sau chiar la repaus.
Un criteriu suplimentar de gravitate este reprezentat de numarul
arterelor cu leziuni obstructive semnificative, respectiv daca boala este
monotronculara, bitronculara sau tricoronara.
In angina instabila, unele studii realizate prin fibroangioscopie
intraoperatorie au aratat ca exista trombi proaspeti incomplet obstruanti

7
in 75% din cazuri. In zona irigata de coronara afectata au fost regasite
agregari plachetare diseminate ca si cind trombulnu ar fi putut capata la
timp structura de tromb si s-ar fi dezintegrat provocind microembolii.
Se poate spune ca fisura unei stenoze coronare ateromatoase pina
atunci stabile si formarea trombusului plachetar la locul leziunii pot
conduce la situatii clinice diferite, printre care si angina instabila atunci
cind trombul primar este incomplet dar genereaza totusi obstructii
importante.
In functie de interventiile terapeutice sau de tromboliza spontana a
trombului primar, angina instabila poate reveni la formastabila
prealabila, dar in majoritatea cazurilor in zona miocardica irigata de
coronara bolnava apar microagregari plachetare intracapilare sau chiar
insule de necroza miocardica.

8
 FIZIOPATOLOGIE

In angina pectorala, ca si in celelalte forme de cardiopatie

ischemica dureroasa, spasmul coronarian pe vas indemn sau suprapus
pe o leziune preexistenta, fenomenul de „furt” coronarian si scaderea
gradientului de perfuzie coronariana (reprezentat de diferenta intre
presiunea aortica din diastola si presiunea diastolica din ventriculul
sting) sunt principalii factori care influenteaza aportul de oxigen la
nivelul miocardului.
Stenoza aterosclerotica a arterelor coronare in momentul cand
reduce lumenul vascular mai mult de 70% , produc o ischemie
semnificativa cu aparitia tabloului clinic de boala coronariana.In cazul
trunchilui principal al arterei coronare stingi, ischemia devine
semnificativa la o ingustare de 50% din lumenul arterial.deseori, la
stenozele persistente se pot adauga sau suprapune in grad variabil
fenomene de spasm coronarian, care accentueaza obstructia.
In conditiile obliterari critice al lumenului arterelor coronare,
fluxul coronarian depinde de frecventa cardiaca mai mult decat in
conditiile unor artere coronare indemne. Cu cat frecventa cardiaca este
mai mare, cu atat diastola se scurteaza si fluxul coronarian scade
deoarece, chiar in conditii fiziologice, irigatia coronariana se produce
in totalitate in cursul diastolei.
Daca o zona din miocard este ischemiata datorita arterei coronare
tributare, este posibil ca fluxul sanguin sa fie preferential pe un vas
adiacent cu rezistenta la flux mai mica, fenomen denumit „furt”
coronarian.In aceste conditii se produce o ischemie si mai pronuntata in
teritoriul dependent de artera stenozata, ischemie care in mod
paradoxal poate fi accentuata de unele vasodilatatoare, care produc
scaderea rezistentei vasculare in teritoriul indemn, cum ar fi:
nitroprusiatul de sodiu, dihidralazina, unii blocanti de calciu etc.
Cresterea presiunilor telediastolice (la nivelul ventriculului sting)
si a volumului ventricular mareste tensiunea parietala, care duce la
comprimarea patului vascular coronarian subendocardic cu deteriorarea

9
si ischemia predominanta a acestei zone. Un efect similar apare si in
conditiile reducerii presiunilor diastolice din aorta. Diferenta dintre
presiunea diastolica din aorta si presiunea telediastolica din ventriculul
sting constituie gradientul necesar pentru perfuzia coronariana.
Scaderea presiunii aortice (hipotensiune arteriala sistemica) si\sau
cresterea presiunilor telediastolice din ventriculul sting determina
scaderea gradientului de perfuzie, fapt ce duce la reducerea fluxului
coronarian si a irigatiei miocardice.
Principalii factori care determina necesarul de oxigen si consumul
acestuia la nivelul miocardului sunt:
-frecventa cardiaca
- contractilitatea miocardica
- tensiunea peretelui miocardic
Acesti factori produc cresterea consumului de oxigen al
miocardului, datorita inensificarii fortei contractile si cresterea
tensiunii parietale ventriculare ca si accelerarii frecventei cardiace.
Frecventa cardiaca creste consumul de oxigen al miocardului datorita
unui numar mai mare de contractii pe minut si, de asemenea,
influenteaza invers proportional fluxul coronarian.Tahicardia produce,
deci, cresterea consumului de oxigen al miocardului si accentueaza
ischemia. Starea contractila a miocardului este alt factor determinant al
consumului de oxigen, indiferent de travaliul cardiac.
In esenta , consumul de oxigenal miocardului creste in urmatoarele
conditii:
1). Cind presiunea sistolica, volumul, si grosimea peretilor
ventriculari creste
2). Cind frecventa cardiaca creste
3). Cind starea contractila creste prin factori endogeni (cresterea
activitatii simpatice a catecolaminelor) sau prin factori exogeni mai
ales medicamentosi (digitala, amine vasopresoare) precum si in
conditiile cresterii activitatii metabolice generale (hipertiroidism).
In mod normal exista o relatie optima intre necesarul de oxigen si
aportul acestuia care in angina pectorala poate fi serios perturbat.

10
 TABLOU CLINIC
Sediul si iradierea durerii

In 80-90% din cazuri, durerea anginoasa este localizata

retrosternal, in partea inferioara, medie sau superioara a sternului de
unde se raspindeste catre regiunea precordiala, cuprinzind difuz
regiunea toracica anterioara.
Bolnavul indica sediul durerii toracice cu intreaga palma sau cu
ambele palme niciodata cu un singur deget. O durere limitata in
suprafata pe care bolnavul o poateindica cu virful unui deget, nu este
de origine coronara ci se datoreaza altor cauze, ca afectiuni ale
peretelui toracicsau unor tulburari functionale. Alteori bolnavul
plaseaza pumnul strins al miini drepte in plin stern , exprimind prin
mimica sa senzatia dureroasa.
O caracteristica importanta a durerii anginoase este iradierea
acesteia, adica propagarea ei din centrul sediului retrosternal sau
precardiac catre zone apropiate sau indepartate ale toracelui,
membrelor superioare, extremitatii cefalice si abdomenului superior.
Durerea anginoasa poate iradia in sus pina la nivelul mandibulei si
maxilarului, iar in jos pina la nivelul ombilicului.
Iradierea dureriidifera de la un bolnav la altulsi nu poate fi
incadrata intr-un tipar. Cel mai frecventdurerea iradiaza in umarul
sting, bratul sting,si ultimele doua degete ale miini stingi.
Supraevaluarea iradiatiei in membrul superior sting sau „mitul miini
stingi” trebuie combatuta, deoarece zonele de iradiere ale durerii
anginoase sunt foarte diferite.
In cursul crizei, durerea porneste din regiunea retrosternala,se
raspindeste in regiunea precardiaca, cuprinzind apoi umarul sting si
succesiv celelalte segmente ale membrului superior sting. Durerea se

11
poate opri la nivelul umarului, bratului, cotului, antebratului sau
pumnului. Aceasta iradiere are caracter centrifug.
In alte cazuri mai rare, durerea incepe intr-unul din segmentele
membrului superior sting, de unde iradiazacatre umarul stingsi
regiunea precardiaca. Aceasta iradiere are caracter centripet. Alteori
iradirerea se produce numai in unul din segmentele sau numaiintr-una
din articulatiile membrului superior sting . La unii bolnavi iradierea
durerii anginoase are loc catre membrul superior drept, sau simultan
catre ambele membre superioare.
Nu rareori durerea iradiaza catre baza gitului, mandibula si maxilar
dind bolnavului senzatia de „sufocare”. Iradierea in mandibula sau
maxilar are loc, de regula, in zonele in care se gasesc carii dentare
evolutive.La unii bolnavidurerea iradiaza in regiunea omoplatului
sting, la altii in regiunea laterala a gitului, in canalul auricular sau in
diverse alte zone, ca epigastru superior, hemitoracele drept,
hipocondru. Inorce regiune ar iradia, durerea este semnificativa pentru
angina pectorala numai cind se produce in cursul eforturilor, emotiilor
puternicesi cind dispare rapid dupa incetarea efortului sau
administrarea de Nitroglicerina.

12
 Durata si evolutia durerii

Odata aparuta durerea anginoasa dureaza intre 1 si 15 min.

Seconsidera ca o durere precordiala sau retrosternalacu caracter de
„intepatura” sau de „fulgerare” nu poate fi de origine coronara. Orce
durere precardiaca cu caracter anginos ce depaseste 20 min sugereaza
posibilitatea instalarii unui infarct miocardic acut sau a unui atac de
angina instabila.
Durerile toracice localizate precardiac, care dureaza mai multe ore,
sau zile si care sunt repetitive nu sunt de regula de origine coronara, ci
sunt produse de cauze parieto-toracale, vertebrale, etc.
In angina pectorala stabila este tipic caracterul paroxistic si
intermitent al durerii. Accesul anginos dureaza practic cit tine
efortul.Intre crizele anginoase bolnavii nu prezinta nici un simptom.
Repetarea crizelor anginoase variaza de la un bolnav la altul, putind fi
zilnice, sau de mai multe ori pe zi si pot fi urmate de pauze de
saptamini sau luni. Frecventa crizelor este dependenta de severitatea
leziunilor coronariene si de modul de viata la anginosului.

13
 Tipul si calitatea durerii

Durerea anginoasa este de obicei intensa, severa uneori

insuportabila.Rareori este prezentata de bolnav ca o senzatie de
„sfisiere”sau de rupere in torace. Cind durerea are caracterul unei
senzatii de sugrumare sau de sufocare ce pleaca din regiunea sternala si
se raspindeste spre git, ea poate fi interpretata in mod gresit ca dispnee.
Frecvent in locueile de iradiere a durerii bolavul acuza senzatia de
amorteala, slabiciune sau, mai rar de furnicaturi cu sau fara durere
precordiala. Alteori pielea si tesuturile subiacente din zona in care
iradiaza durerea sunt hiperestezice.
Circumstante de aparitie

In majoritatea cazurilorcriza dureroasa din angina pectorala stabila se

instaleazaconcomitent cu un efort fizic, de intensitate variabila de la un
bolnav la altul. Unii autori considera ca diagnosticul de angina stabila
devine indoielnicla bolnavii la care cel putin o parte din accesele dureroase
nu sunt precipitate de efort si nu dispar dupa incetarea acestuia
In ordinea importantei pentru declansarea crizei anginoase, imediat dupa
efort urmeaza emotia. Astfel, o durere precordiala sau retrosternala care
apare in cursul unei emotii puternice, al unui acces de furiesau in timpul
unei ndicutii contradictorii si care cedeazala Nitroglicerina este de origine
coronara.
Frigul reprezinta un factor de precipitare al durerii anginoase intr-un
numar important de cazuri, evidentiat la iesirea dintr-o camera incalzita in
atmosfera rece de afara.
Digestiile laborioase, crescind munca inimii asemanator efortului pot
declansa crizele anginoase.
Mai sunt si alte circumstante de aparitie a durerii ca : actul sexual,
ingestia de apa rece, excesul de fumat, administrarea de doze mari de
Insulina la diabetici, efortul de defecatie, fumatul, etc.

14
 EXPLORARI PARACLINICE

ELECTROCARDIOGRAMA

Modificarile cele mai caracteristice sunt aspectul de leziune

subendocardica si ischemie subepicardica, adica subdenivelarea
segmentului ST si unda T negativa sau difazica. La alti bolnavise pot
intilni aspecte de ischemie si luziune subendocardice adica
subdenivelarea segmentului ST si unda T pozitiva, simetrica si inalta

CORONAROGRAFIA

Permite evidentierea leziunilor arterelor coronare si legatura dintre

expresia clinica a bolii si substratul morfopatologic. Pe baza ei se face
selectarea bolnavilor cu leziuni obstructive, oferind in acelasi timp
chirurgiei datele necesare efectuarii operatiei de by-passcoronarian sau
angioplastiei coronariene traansluminale.

15
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

A. Boli cardiace
1. infarctul miocardic acut
2. pericardita acuta
3. cardiomiopatia
4. prolapsul de valva mitrala
B. Boli pulmonare si mediastinale
1. embolia pulmonara
2. pneumonia
3. pleurezia
4. pneumotoraxul
C. Boli ale vaselor mari
1. disectia acuta de aorta
2. anevrism de aorta
D. Boli ale aparatului digestiv
1. diverticul esofagian
2. hernia hiatala
3. gastrita acuta
4. ulcerul gastro-duodenal
5. colecistita acuta
6. litiaza veziculara
7. pancreatita acuta
E. Boli ale peretelui toracic
1. sindrom Tietze
2. zona Zoster
3. periartrita scapulo-humerala

16
Tratament - Generalitati

In cazul unui atac de cord in progresie, este necesar sa se intervina de

urgenta.
Tratamentul promt cu agenti medicamentosi, angioplastie combinata
cu montarea de stenturi sau procedee chirurgicale pentru a restaura
fluxul sanguin, dupa debutul simptomelor, poate preveni lezarea
permanenta a miocardului si poate salva viata.

Tratament initial

17
Scopul terapiei in timpul unui atac de cord este de a preveni lezarea
permanenta a miocardului prin restaurarea fluxului sanguin cat mai
repede posibil. In timpul transportului la spital cu ambulanta se vor
administra oxigen, nitroglicerina si probabil un antialgic puternic de
genul morfinei. In plus se pot administra aspirina, heparina sau alte
antiagregante plachetare pentru a preveni cresterea in dimensiuni a
trombilor. Alte medicamente pot fi administrate pentru a diminua
travaliul cardiac, a imbunatati functia de pompa a inimii si a preveni
ritmurile cardiace anormale ce pot fi fatale.
Intervalul de timpul pana cand se ajunge la spital este foarte important,
deoarece angioplastia si/sau montarea de stenturi pentru a deschide
lumenul arterelor blocate si tromboliza prin care se dizolva trombii
sunt mai eficiente in primele ore de la debutul simptomelor.
Tromboliticele sunt administrate intravenos si vor circula prin sange
pana la nivelul coronarelor unde vor dizolva trombii.
Numeroase studii au demonstrat ca angioplastia cu sau fara montarea
unui stent, salveaza aproximativ 20 de vieti la fiecare 1000 de pacienti
tratati, in comparatie cu tratamentul cu trombolitice. Desi angioplastia
cu sau fara montarea unui stent este procedeul terapeutic preferat, ea
nu este disponibila in toate spitalele si este necesar sa se faca in
primele 12 ore de la debutul simptomelor. De aceea este important ca
personalul de pe ambulanta sa recunoasca un atac de cord si sa
transporte pacientul la centrul cel mai apropiat care are mijloacele
necesare pentru a interveni in aceste cazuri, chiar daca nu se va merge
la cel mai apropiat spital.
In cazul in care tratamentul se face intr-un spital ce are dotarile
necesare pentru astfel de cazuri, pacientul  va fi supus unei cateterizari
cardiace si se va stabili daca se indica angioplastie sau by-pass
coronarian chirurgical. In cazul in care angioplastia cu sau fara
montarea de stent nu este posibila, fie datorita localizarii blocajului sau
datorita unui numar mai mare de blocaje, se va interveni chirurgical si
se va face un by-pass coronarian.
In cazul anginei instabile, tratamentul consta in internare in spital si
administrare de aspirina, heparina sau alte antiagregante plachetare
(medicamente ce impiedica formarea trombilor). Pacientul va fi atent

18
monitorizat si se vor efectua diferite investigatii. In cazul in care
simptomele nu se remit dupa tratamentul initial, iar riscul de  atac de
cord este considerat mare, se va face o cateterizare coronariana si
probabil o angioplastie cu montarea unui stent pentru a preveni atacul
de cord.

Tratament de intretinere

Dupa un atac de cord pacientul va fi internat in spital pentru cel putin

cateva zile, timp in care vor fi monitorizate: ritmul  cardiac, tensiunea
arteriala, efectele medicamentelor. Se vor efectua in acest interval

19
cateva EKG-uri (electrocardiografii). Monitorizarea dupa atacul de
cord este necesara deoarece in perioada urmatoare atacului sunt
frecvente complicatiile, de genul aritmiilor ce pot fi fatale sau
insuficienta cardiaca.
Agentii medicamentosi folositi pentru prevenirea complicatiilor vor fi
administrati destul de rapid dupa atacul de cord. Inhibitorii de
angiotensina si beta-blocantii pot preveni aparitia insuficientei
cardiace si a aritmiilor (batai cardiace anormale). Medicamentele ce
scad valorile colesterolului seric (statinele) se administreaza pentru a
scadea valoarea LDL-colesterolului (o formatiune a colesterolului cu
risc aterogen) sub 70miligrame/decilitru sau chiar la valori mai mici.
Un studiu efectuat recent pe un numar mare de pacienti, a demonstrat
ca administrarea de medicamente ce scad nivelul colesterolului seric,
diminua riscul de atac de cord intr-un interval de 5 ani la persoanele cu
risc crescut, de exemplu cei care au mai avut un atac de cord in
antecedente.
Aspirina, alte medicamente antiagregante plachetare de genul
clopidogrelului sau ticlopidinei pot fi administrate dupa un atac de
cord. Aceste medicamente diminua riscul de aparitie a unui nou atac
de cord si previn formarea de trombi la nivelul cavitatilor inimii,
trombi ce se pot rupe si pot ajunge in creier producand un accident
vascular cerebral.
Proportia de tesut cardiac lezat ireversibil poate fi mai mica decat se
crede imediat dupa atacul de cord. Anumite portiuni ale miocardului
pot fi afectate temporar, ele nu se vor contracta, dar in timp isi pot
relua functia. Functia de pompa a inimii va fi monitorizata atent, iar
tratamentul va fi ajustat in functie de necesitati in acest interval.
Studiile recente au demonstrat importanta renuntarii la fumat dupa un
atac de cord. Persoanele care continua sa fumeze au un risc de 1,5 ori
mai mare decat a dezvolta un nou atac de cord decat cei care nu
fumeaza. La persoanele care se lasa de fumat dupa un atac de cord,
riscul scade treptat in urmatoarele 36 de luni, pana cand devine egal cu
cel al nefumatorilor.
In cazul persoanelor fumatoare, medicul va recomanda oprirea
fumatului si in unele cazuri poate recomanda anumite  medicamente

20
sau terapii pentru a facilita acest lucru. Studiile au aratat ca terapia de
inlocuire a nicotinei cu o alta substanta de genul bupropion si terapiile
suportive au crescut rata stoparii fumatului pe termen lung.
Medicul poate indica anumite modificari ale stilului de viata, de
exemplu efectuarea de activitati fizice sau modificarea dietei.

Tratament in cazul agravarii bolii

Atacul de cord prin care este lezata o portiune mare a miocardului, are
o probabilitate de a da complicatii tardive mai mare decat un atac de
cord cu leziuni minime. In cazul in care doar o mica parte a
miocardului este afectata (muschiul moare), inima va continua sa
functioneze normal dupa atacul de cord.
Cicatricile vor inlocui in timp zonele miocardice lezate in urma

21
atacului de cord. Cicatricile vor limita abilitatea inimii de a functiona
eficient ca o pompa. Leziunile la nivelul ventriculului stang altereaza
functia de pompa a inimii. In acest caz se vor administra inhibitori de
angiotensina sau beta-blocante pentru a preveni insuficienta cardiaca.
In cazul in care atacul de cord va afecta zona care este responsabila de
ritmul cardiac (zona responsabila de initierea si conducerea
impulsurilor electrice ale inimii), se vor produce aritmii. In acest caz
poate fi nevoie de montarea unui pacemaker, un dispozitiv ce va
stimula inima si va regla ritmul sau administrarea de medicamente care
sa regleze ritmul cardiac. Aritmiile pot creste riscul de accident
vascular cerebral.
Risul de aparitie al acestor complicatii depinde de zona de tesut
miocardic lezat in timpul atacului de cord si de administrarea
medicamentelor pentru prevenirea lor. Alti factori, de exemplu varsta
pacientului si starea de sanatate, pot de asemenea sa influenteze riscul
de aparitie al complicatiilor sau de moarte.
Dupa un atac de cord este indicat ca pacientii sa participe la un
program de rebilitare pentru a diminua riscurile de moarte datorata
bolilor cardiace. Reabilitarea si modificarile stilului de viata reprezinta
o parte importanta a recuperarii dupa un atac de cord.

Profilaxie

Numarul de infarcturi miocardice a scazut in ultimii ani, ca  si numarul

de morti in urma atacurilor de cord. Acest lucru se datoreaza in mare
parte masurilor luate de populatie pentru a preveni bolile coronariene,
de tipul diminuarii tensiunii arteriale, a colesterolului seric,
modificarile dietelor si noi obiceiuri ce includ activitati fizice.
Cele mai importante masuri ce pot fi luate sunt oprirea fumatului si

22
efectuarea de activitate fizica regulata. Este de asemenea recomandata
o dieta bogata in fructe si vegetale si saraca in grasimi saturate.
Modificarile stilului de viata implica:
- stoparea fumatului
- controlul nivelului colesterolului seric
- controlul tensiunii arteriale
- activitatea fizica
- metode de relaxare si diminuarea stresului
- metode de terapie ale depresiei si furiei.
Unii medici recomanda o dieta ce include vitamine de tipul B6, B12 si
acid folic. Aceste vitamine reduc nivelul seric al homocisteinei
(persoanele cu nivele crescute de homocisteina au un risc crescut de
atac de cord). Nu s-a demonstrat cu siguranta daca suplimentele cu
vitamina B previn atacul de cord. Majoritatea medicilor recomanda ca
vitamina B sa fie luata din alimente si nu sub forma de suplimente
alimentare.

Colesterolul

Nivelul crescut al colesterolului seric creste riscul de boala

coronariana. In cazul in care prin dieta si prin exercitii fizice nu se va
obtine un nivel optim al colesterolului seric, medicul va prescrie
statine, agenti medicamentosi ce scad nivelul colesterolului. Aceste
medicamente si-au dovedit eficacitatea in tratarea nivelului crescut al
colesterolului, iar in acest moment sunt larg prescrise de medici in
intreaga lume. Studii recente au demonstrat ca administrarea acestor

23
medicamente poate fi benefica si la persoanele cu nivele normale sau
moderat crescute ale colesterolului seric. La aceste persoane, agentii
medicamentosi ce scad nivelul colesterolului seric in combinatie cu
modificari ale stilului de viata, incetinesc procesul de ateroscleroza si
diminua riscul de atac de cord si de moarte.

Aspirina

Terapia cu aspirina reduce riscul de formare a trombilor, ce pot

determina un atac de cord, la persoanele cu boala coronariana sau la
cei cu factori de risc multipli pentru boala coronariana (diabet,
hipertensiune arteriala, nivele crescute ale colesterolului seric). Inainte
de a se incepe terapia cu aspirina trebuie consultat medicul, deoarece
exista cateva riscuri ale acestei terapii. In cazul in care aspirina este
contraindicata, medicul poate prescrie un alt medicament antiagregant
plachetar, de exemplu clopidogrel Plavix).

Terapia de subtitutie hormonala

In trecut era considerat ca terapia subtitutiva hormonala (estrogen si

progesteron) scade riscul de boala cardiaca. Acum s-a demonstrat
exact contrariul. Riscul de atac de cord se dubleaza in primul an al
terapiei substitutive hormonale, iar la 6 ani riscul este cu aproximativ
24 % mai mare decat la femeile care nu sunt supuse terapiei subtitutive
hormonale.
Desi riscul total al acestei terapii hormonale nu este extrem de crescut,

24
medicii nu recomanda continuarea ei pe o perioada mai mare de cativa
ani, iar apoi se vor administra hormonii numai in cazul in care este
nevoie, in perioada de menopauza (pentru bufeuri-senzatie brusca de
incalzire si transpiratii nocturne).
Se presupune ca terapia subtitutiva cu hormoni creste de asemenea
riscul de cancer de san, dementa sau alte probleme de sanatate, dar are
si beneficii.

Precautii

Dupa un atac de cord, cea mai mare preocupare o reprezinta posibila

aparitie a unui nou atac. Administrarea corecta a medicamentelor poate
avea un rol important in prevenirea unui nou atac de cord. Agentii
medicamentosi prescrisi dupa un atac de cord includ substante cu rol
in:
- prevenirea formarii trombilor
- scaderea travaliului cardiac
- imbunatatirea functiei de pompa a inimii

25
- scaderea nivelului colesterolului seric
- tratarea aritmiilor
- scaderea valorilor tensiunii arteriale
Dupa atacul de cord este important sa se monitorizeze atent pacientul.
Vizitele la medic trebuiesc respectate. Este important sa fie informat
medicul cu privire la modificarile produse in simptomele  pacientului
(dureri retrosternale, dispnee, depresii si pierdere sau crestere in
greutate).
Aproximativ jumatate dintre pacientii care au avut un atac de cord vor
dezvolta o complicatie severa. Tipul complicatiei depinde de
localizarea si extinderea leziunii miocardice.
Cele mai comune complicatii sunt:
- aritmiile (ritmuri cardiace anormale): acestea pot fi tahicardia
ventriculara (ritm cardiac rapid) si fibrilatia atriala (ritm cardiac
neregulat)
- insuficienta cardiaca, ce poate fi temporara sau poate fi permanenta.

Terapia anginei

In cazul in care in urma unui atac de cord apar episoade de durere

retrosternala sau disconfort (angina), se va apela de urgenta la medic,
deoarece poate fi nevoie de tratament agresiv. Aceste episoade pot
indica iminenta unui nou atac de cord. Angina stabila diminua la
administrarea de nitroglicerina si la repaus.
Se recomanda sa se aiba tot timpul la indemana tabletele de
nitroglicerina. Unii medici recomanda administrarea nitroglicerinei
inainte de activitatea fizica pentru a preveni episoadele de angina.

26
Stilul de viata dupa un atac de cord

Unele persoane par nelinistite dupa externare, iar timpul petrecut in

spital poate parea prea scurt. Aceasta neliniste poate fi determinata de
lipsa supravegherii de catre personalul specializat. Investigatiile
realizate inainte de iesirea din spital au fost cele care au indicat
medicului ca este sigur ca pacientul poate sa continue o viata normala.
Pentru a reduce riscul de aparitie a unui nou atac de cord medicul
poate recomanda:
- stoparea fumatului, poate fi cel mai important pas in reducerea
riscului; exista dovezi asupra faptului ca la persoanele cu boala
coronariana, care nu mai fumeaza, scade riscul de atac de cord
recurent sau de moarte
- administrarea zilnica de aspirina sau un alt medicament antiagregant
in cazul in care aspirina este contraindicata
- scaderea nivelului colesterolului seric cu ajutorul medicamentelor de
genul statinelor sau a altor medicamente ce scad nivelul seric al
colesterolului
- controlul tensiunii arteriale cu ajutorul medicamentelor prescrise de
medic; anumiti nutrienti din dieta pot influenta tensiunea arteriala
- alimentatia ce cuprinde peste in cantitate mai mare; dietele pe baza
de peste pot fi utile in scaderea in greutate, scaderea valorilor tensiunii
arteriale si a nivelului colesterolului
- reducerea stresului: exista dovezi asupra faptului ca reducerea
stresului poate influenta rata atacului de cord sau a mortilor provocate
de atacul de cord la persoanele cu boala coronariana
- participarea la programele de reabilitare cardiaca; in cadrul acestor
programe pacientul este invatat sa-si modifice obiceiurile ce cresc
riscul de atac de cord, sa rezolve situatiile stresante sau emotiile
puternice
- consumul de alcool cu moderatie (1-2 pahare de vin pe zi maxim),
scade riscul de complicatii in urma unui atac de cord; intr-un studiu
recent, pe barbati de varsta medie, consumul de alcool in cantitati
moderate s-a asociat cu reducerea semnificativa a complicatiilor intr-o
perioada de 4 ani; unele asociatii sustin ca nu este dovedita legatura

27
intre consumul de vin si reducerea gravitatii bolii coronariene
- afectiunea fata de persoanele apropiate; a persoana care a avut un
atac de cord poate fi speriata, iar depresiile pot fi un lucru comun la
aceste persoane. Ajutorul persoanelor apropiate poate evita producerea
depresiilor. In cazul in care starea emotionala nu se imbunatateste
dupa atacul de cord este important consultul medicului in aceasta
privinta. Un studiu recent a demonstrat ca persoanele  ce au fost tratate
de depresie post atac de cord au avut o recuperare mai buna decat cei
care nu au fost tratati (supravietuirea pe termen lung nu este insa
afectata).
Inainte de a incepe activitatea fizica dupa un atac de cord este indicat
ca medicul sa efectueze anumite teste pentru a determina riscul unui
nou atac de cord.
Unul dintre cele mai comune mituri se refera la faptul ca activitatea
sexuala ar provoca un nou atac de cord, un accident vascular sau
moarte. Conform recomandarilor medicilor activitatea sexuala poate fi
reluata oricand pacientul se simte in stare de acest lucru.

Optiuni de medicamente

Medicamente pentru angina instabila

Anumiti agenti medicamentosi impiedica formarea trombilor, reduc

riscul ca angina instabila sa evolueze spre atacul de cord si reduc astfel
riscul de moarte. Acesti agenti sunt aspirina si alti antiagreganti
plachetari (clopidogrel sau ticlopidina).

Aspirina

28
Modul de actiune
Aspirina isi face efectul rapid (aproximativ in 15 minute) si impiedica
formarea trombilor, scade riscul de atac de cord sau de accident
vascular cerebral. Toate tipurile de aspirina sunt la fel de eficiente.

Indicatii
Aspirina poate fi administrata:
- in timpul unui atac de cord, caz in care va fi mestecata  (nu se va
inghiti tableta in intregime)
- la persoanele cu angina stabila
- in tratamentul anginei instabile
- la persoanele cu boala cardiaca, pentru a reduce riscul unui atac de
cord
- la persoanele cu varsta peste 50 de ani, sanatoase, dar care au unul
sau mai multi factori de risc pentru boli cardiovasculare
- dupa efectarea operatiilor de by-pass sau angioplastie
- la persoanele care au avut un accident vascular, un atac ischemic
tranzitor sau au suferit o interventie chirurgicala pentru a preveni un
atac cerebral (endarterectomie carotidiana).

Eficacitate
Studiile au demonstrat ca persoanele care au risc crescut de boala
arteriala coronariana sau care au deja boala coronariana, beneficiaza
cel mai mult de pe urma acestei terapii. Un studiu recent a demonstrat
ca la persoanele cu varsta peste 65 de ani sau mai invarsta, cu
insuficienta cardiaca si boala coronariana rata a mortii este
semnificativ scazuta in cazul in care se administreaza aspirina in mod
regulat.
Aspirina poate diminua simptomele in angina instabila.
La persoanele cu risc scazut de boala cardiovasculara, beneficiile
terapiei cu aspirina pot fi intrecute de riscul crescut de sangerari
prezent in aceasta terapie.

Efecte adverse
Efectele adverse ale aspirinei sunt:

29
- gastrita (inflamatia mucoasei gastrice)
- sangerari gastrointestinale
- reactii alergice
- frecventa crescuta a hematoamelor (cheaguri de sange) si a
sangerarilor la nivelul creierului sau a altor organe interne.

De retinut!
Unii medicii considera ca persoanele care au unul sau mai multi factori
de risc pentru boala arteriala coronariana, trebuie sa ia aspirina in
fiecare zi. Altii considera ca administrarea zilnica de aspirina pe o
perioada lunga de timp creste riscul de afectiuni la nivelul stomacului
sau a hemoragiilor, in cazul in care se asociaza si hipertensiunea
arteriala iar aceasta nu este tratata.
Expertii recomanda admnistrarea de 75-160 mg de aspirina pe zi.
Tabletele de aspirina de pe piata au 500 mg. Este indicat consultul
medicului inainte de a incepe administrarea zilnica de aspirina.
Deoarece aspirina reduce abilitatea sangelui de a forma cheaguri,
administrarea ei poate fi intrerupta cu cel putin 5 zile inainte de o
interventie chirurgicala sau un procedeu stomatologic ce implica o
sangerare.
In ultimul timp au fost realizate studii pentru a determina daca
administrarea de antiinflamatoare nesteriodiene (de exemplu
ibuprofenul) interfera intr-un fel cu aspirina in abilitatea de a preveni
atacul de cord. Studiile au avut rezultate mixte, nu s-a tras nici o
concluzie. In prezent medicii recomanda admnistrarea aspirinei cu cel
putin 2 ore inainte de administrarea antiinflamatorului nesteroidian,
pentru a reduce probabilitatea ca cei doi agenti medicamentosi sa
interactioneze.

Alti antiagreganti plachetari

Exemple de antiagreganti plachetari:

- Clopidogrel  (Plavix)
- Ticlopidina  (Ticlid).

30
Modul de actiune
Acesti agenti medicamentosi actioneaza pe mai multe cai pentru a
preveni formarea trombilor (cheagurilor de sange).

Indicatii
Medicatia antiagreganta plachetara este folosita la persoanele cu
angina instabila sau atac de cord si la cei cu angina care au suferit o
angioplastie.
Ticlopidina si clopidogrelul sunt administrate la persoanele care nu pot
lua aspirina sau la care administrarea de aspirina nu este suficienta
pentru a impiedica formarea trombilor. Aceste medicamente se
admnistreaza cel putin o luna, in unele cazuri chiar mai mult dupa
montarea de stenturi pe arterele coronare. Aceste medicamente sunt
folosite si in combinatie cu aspirina pentru a preveni formarea
trombilor in arterele ce au stenturi.

Eficacitate
Ticlopidina sau clopidogrelul diminua riscul unui atac de cord sau
accident vascular cerebral, mai eficient decat aspirina administrata
singura, la persoanele cu boala arteriala coronariana. Un studiu recent
a demonstrat ca administrarea de aspirina in combinatie cu copidogrel
la pacientii cu angina instabila sau atac de cord, reduce riscul de
moarte, de aparitie a unui alt atac de cord sau de accident vascular
cerebral in 20% din cazuri.
In cazul in care se administreaza dupa angioplastie, un studiu recent a
demonstrat ca administrarea clopidogrelului inainte de interventie si
continuarea administrarii pentru inca 8 luni, a redus riscul de moarte
sau de un alt atac de cord la aproximativ o treime din pacienti, in
comparatie cu administrarea pe o perioada mai scurta (4 saptamani).

Efecte adverse
Efectele adverse ale antiagregantelor plachetare sunt:
- hemoragiile intracerebrale sau la nivelul altor organe
- sangerari la nivelul stomacului sau intestinelor
- echimoze ce apar frecvent (vanatai)

31
- iritatie gastrica
- reactii alergice
- trombocitopenie (numar scazut de trombocite), numar scazut de
celule albe sanguine (neutropenie), numar scazut de celule rosii
(anemie).

De retinut!
Toti agentii medicamentosi cu rol antiagregant plachetar cresc riscul
de hemoragie.

Anticoagulantii

- heparina
- enoxaparina (Levenox)
- deltaparin (Fragmin).
Nitratii (Nitroglicerina)

Anumiti agenti medicamentosi ce diminua travaliul cardiac,

imbunatatesc fluxul sanguin al inimii si diminua durerea retrosternala
sunt administrati la persoanele cu angina instabila care au risc de atac
de cord. Acesti agenti medicamentosi includ nitratii (nitroglicerina).
Exemple de nitrati:
- Nitroglicerina
- Isosorbit dinitrat
- Isosorbine moninitrat.
Nitratii se prezinta sub forma de pastile sau de spray ce se pulverizeaza
sublingual. Poate fi de asemenea prezenta sub forma de plasturi sau
pasta, ce se aplica pe piele. In cazul unor urgente, ca de exemplu in
timpul unui atac de cord nitratii vor fi administrati intravenos.

Modul de actiune
Nitratii dilata arterele coronare, cresc fluxul sanguin, diminua durerea
retrosternala si reduc travaliul cardiac.

32
Indicatii
Nitratii previn si trateaza angina. Ei pot fi folositi:
- in timpul episoadelor de angina
- inainte de activitatile ce pot provoca angina (activitate sexuala sau
urcarea de trepte)
- in administrarea de lunga durata pentru a preveni angina ce apare in
activitatile zilnice.
Formele de administrare sublinguala sunt utile pentru a trata
episoadele de angina. Pastilele ce au actiune lunga sau plasturii sunt
folositi pentru a preveni durerile retrosternale aparute in timpul
activitatilor zilnice.

Eficacitate
Nitratii sunt utili in ameliorarea durerilor retrosternale, dar reduc
destul de putin riscul de moarte la pacientii cu atac de cord.

Avantajele nitroglicerinei
- actioneaza rapid
- este usor de administrat, fie sublingual fie intravenos
- efectele dispar in 24 de ore.

Efecte adverse
Efectele adverse ale nitratilor sunt:
- senzatie de pulsatie sau de congestie la nivelul capului (cel mai
comun efect advers) sau cefalee
- scadere brusca a tensiunii arteriale ce poate provoca o senzatie de
ameteala
- senzatie de arsura sublingual (in cazul administrarii sublinguale).

De retinut!
Diferitele tipuri de nitrati sunt de cele mai multe ori administrate in
combinatii. Tablete, plasturi sau pasta pot fi administrate impreuna cu
nitroglicerina sublinguala pentru a  ameliora si a preveni angina.
Anumite persoane dezvolta o toleranta la nitrati atunci cand se
administreaza constant si de-a lungul unei lungi perioade de timp.

33
Toleranta apare atunci cand medicamentele isi pierd eficacitatea  si
pare ca nu mai au efect. Medicul poate indica un orar de administrare a
nitroglicerinei, de exemplu se va administra 12-18 ore, iar 6-12 ore nu
vor fi acoperite de nitroglicerina pentru a preveni aparitia tolerantei.
In cazul in care pacientul continua sa aiba episoade de angina in ciuda
medicatiei (beta-blocante sau blocanti ai canalelor de calciu), la
tratament se va adauga si nitroglicerina cu efect de lunga durata.
Chiar daca durerea trece prin administrarea de nitroglicerina, pacientul
va trebui sa se prezinte la medic. In cazul in care episoadele de angina
sunt din ce in ce mai frecvente si dureaza mai mult, este indicat
consultul medicului, pentru a ajusta medicatia.
In cazul in care compusii cu nitroglicerina sunt vechi sau sunt aproape
de terminarea termenului de valabilitate, este probabil ca acestia sa nu
aiba un efect adecvat.  Tabletele trebuiesc reinnnoite la 3-6 luni.
Sunt contraindicate medicamentele pentru marirea potentei (viagra) la
persoanele care iau nitroglicerina. Combinarea acestor doua substante
poate cauza scaderea brusca a tensiunii arteriale, uneori cu risc vital. In
cazul in care substantele de marire a potentei au fost administrate si
apare un episod de angina, se indica prezentarea la medic si se va
mentiona medicului substanta administrata, pentru a preveni efectuarea
unei terapii cu nitrati.

Beta-blocantii

Exempledbeta-blocanti:
- Atenolol
- Metoprolol
- Acebutolol
- Carvedilol
- Labetalol
- Propanolol
- Timolol

34
- Penbutolol
- Pindolol.

Modul de actiune
Organismul raspunde la stresul in urma unui atac de cord sau a anginei
instabile prin cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale. Beta-
blocantele incetinesc ritmul cardiac si reduc travaliul.

Indicatii
Beta-blocantii reduc ritmul cardiac, tensiunea arteriala si travaliul
cardiac. In cazul in care travaliul cardiac va fi scazut, miocardul va
necesita mai putin oxigen pentru functionare. Beta-blocantele sunt
folosite in asociatie cu alte medicamente pentru a trata atacul de cord
in progresie.

Eficacitate
Beta-blocantele administrate in primele ore de la debutul unui atac de
cord reduc riscul de moarte si de recurenta a atacului.

Efecte adverse
Efectele adverse ale beta-blocantilor sunt:
- oboseala, senzatia de ameteala si insomnia
- impotenta (tulburari erectile)
- diminuarea fluxului sanguin la nivelul mainilor si picioarelor, ce va
provoca o senzatie de rece la aceste nivele si accentuarea durerilor
musculare la nivelul gambei in timpul activitatilor fizice (claudicatie
intermitenta).
La persoanele cu diabet, beta-blocantele pot determina cresterea
glicemiei. De asemenea ele pot acoperi simptomele de hipoglicemie,
ca modificarea pulsului.

De retinut!
Beta-blocantii administrati in timpul si dupa un atac de cord par sa
diminue riscul de moarte. Studiile au demonstrat ca beta-blocantele
trebuie administrate cel putin 6 luni dupa un atac de cord pentru ca

35
efectele benefice sa fie maxime.
Administrarea de beta-blocante poate interfera cu alte afectiuni. De
exemplu: astmul, insuficienta cardiaca, diabetul si anumite tipuri de
aritmii. Administrarea beta-blocantelor trebuie intrerupta in cazul in
care aceste afectiuni se vor agrava sau in cazul in care apar efectele
adverse si acestea nu pot fi controlate. In cazul alergiilor la mancare,
medicamente sau muscaturi de insecte, administrarea concomitenta de
beta-blocantele poate agrava simptomele acestor alergii si acestea vor
fi mai greu de tratat.
Senzatiile de ameteala sunt mai frecvente la inceputul terapiei cu beta-
blocante sau atunci cand sunt crescute dozele. Acest simptom poate fi
de asemenea accentuat in cazul asocierii cu alcool sau dupa petrecerea
unei perioade indelungate in apa calda. Este indicat ca ridicarea din
pozitia culcata sa se faca lent. Daca tulburarile continua se va consulta
medicul.
Nu se va intrerupe brusc administrarea de beta-blocante. Riscul de atac
de cord creste in cazul in care beta-blocantele sunt intrerupte brusc.
Beta-blocantele tind sa diminue fluxul sanguin la nivelul mainilor si
picioarelor si astfel acestea vor fi mai sensibile la temperaturi scazute.
Este indicat sa se ia aumite precautii ca imbracatul gros si evitarea
petrecerii unei perioade indelungate in frig.

In anumite cazuri pot fi folositi si alti agenti terapeutici:

- inhibitorii de glicoproteina IIb/IIIa, ce ajuta la prevenirea formarii
trombilor la persoanele ce au risc crescut de atac de cord sau care
necesita angioplastie
- blocanti ai canalelor de calciu, ce sunt administrati in cazurile in
care beta-blocantii sunt contraindicati
- inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei, folositi pentru
controlul tensiunii arteriale si reducerea travaliului cardiac.

Agenti terapeutici folositi in atacul de cord

Agentii terapeutici folositi in timpul atacului de cord, actioneaza

pentru a restabili fluxul sanguin cat mai rapid, si pentru a diminua

36
travaliul cardiac.
Pentru deblocarea arterelor sunt folosite:
- aspirina si alti antiagreganti plachetari
- anticoagulantii (heparina)
- inhibitorii de glicoproteina IIb/IIIa (in cazul in care este nevoie de
angioplastie)
- trombolitice.
Tromboliticele dizolva trombii, iar ceilalti agenti previn cresterea lor
in dimensiuni.
Oxigenoterapia, nitratii si beta-blocantele actioneaza pe scaderea
travaliului cardiac si astfel diminua cantitatea de oxigen necesara
miocardului.

Agenti terapeutici folositi dupa atacul de cord

Dupa atacul de cord, administrarea de inhibitori ai enzimei de

conversie si de beta-blocante previne aparitia insuficientei cardiace si a
aritmiilor, ce pot aparea dupa atacul de cord.
Anticoagulantele, impreuna cu aspirina si alte antiagregante
plachetare, pot fi folosite dupa atacul de cord pentru a preveni
formarea trombilor la nivelul cavitatilor cardiace si accidentul vascular
cerebral.
Beta-blocantii, inhibitorii enzimei de conversie si medicamentele ce
scad nivelul colesterolului seric (statine), sunt importanti in prevenirea

37
unui nou atac de cord.
Dupa montarea unui stent pentru a dilata o artera, medicul va indica
administrarea de clopidogrel. Acest medicament previne blocarea
stentului datorata unui cheag.
Nitratii pot fi folositi pentru a controla simptomele rastante de angina.

De retinut!

Aspirina nu se substituie cu alte antiinflamatoare nesteroidiene, de

genul ibuprofen sau naproxen. Desi antiinflamatoarele nesteroidiene 
diminua durerea si inflamatia la fel ca aspirina, ele pot creste riscul de
atac de cord sau de accident vascular cerebral.
Inhibitorii de enzima COX-2 (ciclooxigenaza), de tipul rofecoxib si
valdecoxib au fost retrase din uz, deoarece studiile au demonstrat ca
ale cresc riscul de atac de cord, accident vascular cerebral si sangerari
gastrointestinale severe. Celecoxibul este inca in uz, dar se studiaza
inca efectele adverse ale lui.

Tratament chirurgical

In anumite ocazii, procedeul chirurgical ce implica by-passul

coronarian este realizat in conditii de urgenta pentru tratamentul
atacului de cord. By-pass-ul coronarian este efectuat atunci cand atacul
de cord nu poate fi tratat eficient prin terapie medicamentoasa sau prin
procedee de angioplastie. De exemplu, se va efectua by-pass
coronarian in cazul in care blocajul este la nivelul unei artere ce nu
poate fi abordata prin angioplastie sau in cazurile in care angioplastia a
fost efectuata, dar rezultatele nu au fost satisfacatoare.
De asemenea procedeele de by-pass sunt recomandate la pacientii cu

38
diabet zaharat. Studiile au demonstrat ca prin by-pass coronarian se
reduce rata decesului la pacientii cu diabet si atac de cord, comparativ
cu cei tratati prin angioplastie sau terapie trombolitica.

De retinut!

In cazurile in care in urma atacului de cord a fost afectata musculatura

valvelor cardiace (muschii ce mentin valvele in pozitie), se vor efectua
si repararea sau inlocuirea valvelor in timpul interventiei chirurgicale
pentru by-pass coronarian.

Alte tratamente

In ultimul deceniu, angioplastia, care mai este numita si interventie

coronariana percutana, a devenit procedeul terapeutic cel mai indicat
pentru tratamentul atacului de cord. Angioplastia este realizata in
timpul cateterizarii cardiace sau a angiogramei coronariene.
Studiile au demonstrat ca angioplastia cu montarea unui stent, reduce
riscul de reaparitie al ingustarii arterei si probabil reduce riscul de
moarte, comparativ cu angioplastia fara montare de stent. Angioplastia
cu montarea unui stent este un procedeu mai putin invaziv decat
procedeul chirurgical de by-pass si reprezinta terapia preferata pentru
majoritatea pacientilor cu atac de cord.

39
In unele cazuri atacul de cord produce lezarea unei zone intinse a
miocardului, astfel incat va fi afectata capacitatea de pompa a inimii.
Pentru aceste cazuri se recomanda plasarea unui pacemaker (aparat
care stimuleaza inima), acest procedeu terapeutic este recomandat in
special la pacientii cu ritm cardiac anormal.

De retinut!

Chiar si dupa montarea unor stenturi, diametrul arterelor coronare se

poate ingusta, desi materialele si metodele utilizate in ultima perioada,
au determinat cresterea ratei de succes pe termen lung a angioplastiei
cu montarea de stent.
Desi rezultatele studiilor nu sunt concludente, se presupune ca terapia
cu folati (combinatii de acid folic, vitamina B6 si vitamina B12) este
daunatoare dupa montarea de stenturi, si probabil va trebui evitata. In
loc de administrarea de suplimente nutritionale ce contin vitamine B,
trebuie aleasa o dieta adecvata ce sa contina cantitati optime ale
acestor vitamine.

Mortalitatea in urma atacului de cord

Desi tratamentul atacului de cord are o rata din ce in ce mai mare de

succes in prelungirea vietii si reducerea complicatiilor, exista cazuri in
care atacul de cord poate determina afectiuni fatale progresive, ca
insuficienta cardiaca sau aritmiile. Deciziile privitoare la situatiile
fatale, trebuie luate inca din perioada in care persoana este activa si
capabila sa comunice cu cei din jur.
Dupa diagnosticul unui atac de cord medicul va stabili optiunile
terapeutice posibile. Se va face resuscitare cardiovasculara daca este
cazul sau se vor folosi metode agresive de mentinere a functiilor vitale.

40
Deciziile privind posibilitatea unei situatii fatale trebuiesc luate inainte
de declansarea situatiilor ce pot afecta viata, de exemplu scrierea
testamentului.

PARTEA SPECIALA
41
 CAPITOLUL II

Partea de statistica

Demersul îngrijirii pacientului

Pentru partea practica a lucrarii am efectuat un studiu statistic

la unitate primire urgente Satu-Mare ,luand in calcul bolnavii cu
angina pectorala si cardiopatie ischemica ,care s-au prezentat la
urgente in 2006.

Din totalul de 6962 de pacienti prezenti in anul 2006 la serviciul

de urgenta Satu-Mare,174 au fost diagnosticati cu A.P. C.I.C
ceea ce reprezinta 2,49%bolnavi cu boli cardio-vasculare

Total A.P. C.I.C.

42
 6962 174
100% 2,49%

4962
174

1- 6962de pacienti prezenti

2- 174 au fost diagnosticati cu A.P. C.I.C

CAZUL I

DATE FIXE

Nume : T.
Prenume : C.
Data nasterii : 23.01.1946

43
Nationalitate : maghiara
Limbi vorbite : româna si maghiara
Stare civila : casatorit
Grup sanguin : 0I
Mediu : urban

DATE VARIABILE

Pacientul are domiciliu în SATU-MARE, aleea Nufarului bloc x,

ap.x posesor al B.I. seria DK nr.731608. Locuieste într-un
apartament cu 3 camereproprietate personala, împreuna cu sotia si
un copil.
Ocupatia : pensionar
Nu este alergic la medicamente
.

Prezentarea pacientului

Pacientul este o persoana cu fire echilibrata, comunicativ, putin

agitat datorita spitalizarii, fumator (7-8 tigarete/zi) consumator
ocazional de alcool.

ISTORIC

44
Cu 3 ani în urma, pacientul a prezentat câteva pusee de sinuzita
frontala, care în urma tratamentului cu antibiotice au disparut.
În iulie 1997 pacientul se prezinta la medicul de familie cu cefalee
si dureri toracice la efort, unde dupa investigatii clinice si
paraclinice se pune diagnosticul de HTA. Se prescrie tratament
ambulatoriu, dupa care starea se amelioreaza.

MOTIVELE INTERNARII

Pacientul prezinta de aproximativ 3 luni dureri toracice la efort,

dureri retrosternale resimtite la urcatul scarilor, dispnee la efort,
cefalee, ameteli, motiv pentru care se prezinta la medicul de familie
unde este consultat si trimis pentru internare la Spitalul Municipal
Satu-Mare, sectia cardiologie.

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Din discutiile cu pacientul reiese ca sunt alterate functiile de :

- respiratie
- ingestie
- somn
si pacientul îsi doreste sa învete sa previna crizele si sa evite
pericolele.

45
 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR :

NEVOIA DIAGNOSTIC DE M.D.D. S.D.D.

ÎNGRIJIRE MANIFESTARI DE SURSE DE
DEPENDENTA DIFICULTATE
- de a respira, a mentine dispnee - senzartie de sufocare - durere
o buna circulatie - accelerarea ritmului -tabagism
respirator
- de a mânca si a bea - dificultatea de a urma - mâncatul alimentelor - lipsa de cunoastere a
-a se alimenta dieta, nepermise, interzise alimentelor permise sau
-a se hidrata - nerespectarea dietei interzise
- de a evita pericolele - durere retrosternala si - senzatie de arsura toracica - modificarea functiei
frontala - hipertensiune cardiace
- de a fi ocupat - insuficienta cunoastere a - lipsa de informatii - insuficienta cunoastere a
-de a se realiza bolii de care sufera diagnosticului,
tratamentului
medicamentos,
convalescentei
- de a dormi si a se - dificultatea de a se -insuficienta orelor de somn - anxietate
odihni odihni - durere
- de a se misca - alterarea ritmului - palpitatii - durere precordiala
- de a mentine o buna cardiac si a circulatiei - accelerarea ritmului cardiac - slabiciune
postura - oboseala

46
- de a fi curat, îngrijit - dificultatea de a–si - prezinta dificultate în a-si - slabiciune
- a proteja tegumentele acorda îngrijiri igienice acorda îngrijiri de igiena - oboseala
corespunzatoare -durere precordiala
- a se recrea
-a elimina
- a se îmbraca
-a se dezbraca
- a comunica
- a practica religia
- a mentine temperatura
corpului în linii normale
- a învata

47
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE :

Disconfort din cauza dispneei, dureri retrosternale, cefalee.

DIAGNOSTIC MEDICAL :

Angina pectorala instabila cu angor agravat, hipertensiune arteriala

stadiu II.

STABILIREA PRIORITATILOR :

- usurarea respiratiei ;
- calmarea durerii ;
- odihna suficienta ;
- respectarea regimului alimentar ;
- linistea pacientului ;
- sa nu faca complicatii la internare.

48
 PLAN DE ÎNGRIJIRE LA INTERNARE

11 – 13.05.2006

PROBLEMELE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

PACIENTULUI
AUTONOME DELEGATE
- alterarea - prevenirea - asigurarea repausului la Aspirina 3x1 - în repaus starea
ritmului cardiac aparitiei pat al pacientului pentru a tb./zi pacientului se
si al circulatiei complicatiilor evita efortul fizic Nifedipin 3x1 amelioreaza pe zi ce
indusa de efort tb./zi trece
Xilina 1 fiola
- dispnee - mentinerea în - linistesc si asez bolnavul - Miofilin 2x1 - dupa câteva zile
stare optima a în pozitie adecvata fiole pacientul respira mai
functiei semisezânda usor
respiratorii - am grija ca salonul sa fie
aerisit
-îi explic efectul negativ al
fumului asupra respiratiei
- durere - calmarea - explic pacientului sa aiba - Nitroglicerina - dupa 3 zile durerea
retrosternala cu accesului rabdare si încredere în tb. sublingual scade în intensitate
senzatie de arsuri dureros care va îngrijirile acordate, în - la nevoie :
ajuta si la evolutia favorabila a bolii, Nitropector 2x1
usurarea îi arat care este tb./zi
dispneei medicamentul de electie si - Isonit 3x1/2 tb.
cum sa si-l administreze
49
 1. 2. 3. 4. 5.
- dificultatea de a - crearea de - asigur o atmosfera - Diazepam 1 - doarme si se
se odihni conditii placuta, linistita, încerc sa- fiola seara odihneste mai bine
corespunzatoare l conving sa se
pentru odihna odihneasca, pentru ca un
somn odihnitor contribuie
la refacerea starii de
sanatate
- dispnee de efort - mentinerea în - asez pacientul în pozitie - Miofilin 1 fiola - dispneea se
stare optima a cât mai comoda ; - oxigeno-terapie atenueaza si pacientul
functiei - administrez oxigen ; respira normal
respiratorii aerisesc salonul
- durere - calmarea - explic pacientului sa aiba - Nitroglicerina - durerea se
retrosternala cu accesului rabdare deoarece în urma tb. sublingual la atenueaza, pacientul
senzatie de dureros care va tratamentului se va face nevoie se linisteste
arsura ajuta si la bine - Nitropector 2x1
usurarea tb./zi
respiratiei - Isonit 3x1 tb./zi
- cefalee - combaterea - aplic comprese cu apa - Algocalmin 1 - durerea cedeaza
durerii statuta pe regiunea fiola
frontala
- asigur un climat de
liniste
- dificultate în a - conving - explic pacientului importanta - regim hiposodat - pacientul întelege ca
consumului alimentelor hiposodate
urma dieta pacientul despre deoarece au un efect pozitiv asupra trebuie sa manânce
importanta evolutiei bolii si prevenirea mai putin sarat si sa
respectarii dietei complicatiilor accepte situatia
50
 1. 2. 3. 4. 5.
- agitatie psihica - linistesc - stau de vorba cu - în urmatoarele zile
din cauza pacientul pacientul, îi spun sa aiba pacientul este linistit
spitalizarii rabdare, sa nu se - accepta starea lui de
nelinisteasca din cauza boala
bolii, ca va fi bine îngrijit
si ca în scurt timp va
merge acasa
- lipsa de - informarea - vorbesc cu pacientul - pacientul este
cunostinte despre pacientului despre boala sa receptiv, ma asigur ca
boala si - îl sfatuiesc sa respecte va încerca sa respecte
prevenirea regimul alimentar si cele indicate
acesteia tratamentul
- îi explic nocivitatea
tutunului
- pacientul - sa-i facilitez - completez documente - în data de
doreste sa legatura cu necesare pentru externare 26.06.2001 în timpul
mearga acasa familia - îi dau recomandarile vizitei medicale se
necesare decide externarea

51
EVALUARE FINALA :

Pacientul a fost internat în data de 11.05.2006 pe sectia Cardiologie

din cadrul Spitalului Municipal Satu-Mare cu urmatoarele probleme :
dispnee, cefalee, durere retrosternala cu senzatie de arsura.
În perioada spitalizarii pacientul T a fost multumit de îngrijirile
acordate.
Cu ocazia externarii pe data de 26.05.2006 am instruit atât pacientul
cât si apartinatorii în privinta :

 respectarii regimului alimentar dietetic ;

 sa reduca sarea, alcoolul, tutunul, cafeaua ;
 respectarea tratamentului prescris;
 prezentarea la control periodic;
 evitarea eforturilor.

EXAMENELE DE LABORATOR :

- examene hematologice: - analize

biochimice :
Ht 42% Glicemie 5,7 mmol/l
Hg 13 gr % Colesterol 5,7 mmol/l
VSH 12-24 mm/h Lipemia 6,5 g
Leucocite 5300 Creatinina 110 mmol/l
Ureea sangvina 3,9 mmol/l

- examenul urinii :

Albumina –
UBG –
PGM –
Sediment urinar –

52
 CAZUL II

Demersul îngrijirilor pentru pacienta

O. I.

Culegerea datelor :

DATE FIXE

Nume : O
Prenume : I
Data nasterii : 19.09.1934
Nationalitatea : maghiara
Religia : catolica
Starea civila : casatorita
Grupa sanguina :O1
- are 2 fete si 3 nepoti
Mediu : urban

DATE VARIABILE

Pacienta are domiciliul în Satu-Mare, str. Vasile Lucaciu, bl.53/10;

posesoare a buletinului de identitate : seria AO, nr. 002955.

Ocupatia : pensionara
Pacienta nu este alergica la medicamente.

53
.

PREZENTAREA PACIENTEI :

Din discutiile cu pacienta am putut constata sa este o persoana

sociabila, calma, dar îngrijorata din cauza bolii. Este o femeie
îngrijita, de înaltime medie (1,65m) si greutate 78 kg. Nu este
consumatoare de cafea, tutun si alcool. Menarha a aparut în
urma cu 15 ani, iar menopauza la 50 ani.

RETORIC :

În urma discutiei cu pacienta am aflat ca a fost internata în

repetate rânduri cu diverse probleme.
Astfel la 13 ani i s-a efectuat apendicectomie, la 21 ani a avut
infectie renala, în 1994 a avut sinuzita.
În februarie 1999, pacienta a prezentat dispnee, dureri
precordiale, tuse seci. Motiv pentru care a fost internata de
urgenta pe sectia Cardiologie a Spitalului Municipal Satu-Mare,
cu diagnosticul de : Infarct miocardic acut anteroseptal. Dupa
15 zile este externata în stare ameliorata si i se recomanda un
regim alimentar hipocaloric, hiposodat, cu evitarea efortului,
frigului, stresului si administrarea de : Digoxin 2x1 tb./zi,
Nifedipin 2x1 tb./zi, Miofilin 1 tb./zi.

54
MOTIVELE INTERNARII ACTUALE :

Boala actuala debuteaza cu 4 zile înainte de internare, pacienta

acuzând dureri precordiale, cu senzatie de strângere si iradiere
în umarul si bratul stâng, palpitatii, varsaturi, greturi.
Se trateaza ambulator cu Nifedipin însa simptomele nu cedeaza.
Pacienta se prezinta la doctorul de familie, care îi face un bilet
de trimitere spre un doctor cardiolog.
Se decide internarea pacientei la Spitalul Municipal, sectia
Cardiologie, salon 12/2. La internare i se fac urmatoarele
investigatii : examen de sânge, examen complet de urina,
ecografie, EKG, Rx toracic.

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE :

Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca sunt alterate

urmatoarele nevoi :

 de a respira ;
 de a mânca si bea ;
 de a elimina ;
 de a se misca ;
 de a fi curat ;
 de a dormi si se odihni ;
 de a evita pericolele ;
 de a învata ;
 de a-si practica religia ;
 de a se recrea.

55

NEVOIA
- de a respira si a mentine
o buna circulatie
- de a mânca si a bea
- de a elimina
- de a se misca si a mentine o - alterarea ritnului cardiac - durere retrosternala cu senzarie de - durere la efort fizic
postura corecta
- de a învata
- de a-si practica religia
- a comunica
- a evita pericolele
- a mentine temperatura
corpului în limite normale
- a fi curat, îngrijit, a proteja
tegumentele
- de a dormi, a se odihni
- de a se recrea
- de a fi ocupat, a se realiza
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR :
DIAGNOSTIC DE M.D.D. MANIFESTARI DE S.D.D. SURSE DE
ÎNGRIJIRE DEPENDENTA DIFICULTATE
dispnee - senzatie de sufocare - anxietate
-accelerarea ritmului respirator - durere precordiala
- greturi, varsaturi - senzatie de greata - - durere precordiala -
gust amar la nivelul faringelui hiperaciditate
- nerespectarea dietei - mâncatul alimentelor nepermise - stomac gol
- constipatie - scaun la interval de 3-4 zile - - mobilitate insuficienta
balonari -diminuarea peristaltismului
intestinal
si al circulatiei arsuri - ameteli
- insuficienta cunoastere a - insuficienta cunoastere a masurilor - lipsa de cunoastere a
bolii de care sufera de prevenire, a tratamentului mijloacelor ce se pot utiliza
medical specific a bolii de care pentru a-si mentine sanatatea
sufera, a prevenirii complicatiilor
- dificultatea de a - incapacitatea de a desfasura - durere -
participa la activitati practici religioase spitalizare
religioase
56
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE

Disconfortul din cauza durerilor precordiale, palpitatiilor, epuizare

fizica si psihica, anxietate, greturi, varsaturi.

DIAGNOSTIC MEDICAL :

Angina pectorala instabila cu angor agravat.

STABILIREA PRIORITATILOR :

 ameliorarea ritmului cardiac ;

 usurarea respiratiei ;
 calmarea durerii ;
 combaterea varsaturilor ;
 atenuarea starii de anxietate ;
 prevenirea complicatiilor ;
 respectarea regimului alimentar ;
 acordarea de îngrijiri igienice ;
 reluarea tranzitului intestinal ;
 linistea pacientului .

57
 PLAN DE ÎNGRIJIRE LA INTERNARE :
04 – 09.05.2006
PROBLEMELE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
PACIENTULUI AUTONOME DELEGATE
- alterarea ritmului - ameliorarea - asigur repaus la pat al - perfuzie cu ser - accesul anginos
cardiac si al accesului pacientei pentru a evita fiziologic 400 ml. scade în intensitate în
circulatiei datorita anginos prin aparitia complicatiilor si + HHC IV fiole urmatoarele ore
accesului anginos cu crearea unui reducerea la minimum a + heparina 2 ml. TA = 180/100 mm
aport insuficient de aport suficient muncii inimii + xilina 4% 1 fiola Hg
oxigen de oxigen si - administrarea de oxigen + oxigeno -terapie P = 60 batai / min.
prevenirea pri sonda endo-nazala si T = 37 
complicatiilor asigur aer curat printr-o
permanenta aerisire a
salonului
- administrez solutii
perfuzabile indicate de
medic
- supraveghez pacientul
îndeaproape urmarind
perfuzia si functiile vitale pe
care le notez în foaia de
observatie
- greutate în - sa-i usurez - asez pacienta în pozitia - Miofilin 1 fiola - în urmatoarele ore
respiratie respiratia în senisezânda mentinând-o astfel -HHC IV 2 fiole/zi respiratia pacientei
urmatoarele ore cu ajutorul a 2 perne asezate la este mult usurata
spatele acesteia - am grija sa
aerisesc salonul pentru
facilitarea unei respiratii

58
 normale
1. 2. 3. 4. 5.
- durere precordiala - calmarea - încerc sa linistesc pacienta - Nitroglicerina tb. În urmatoarele ore
datorita accesului durerii va – o învat care este sublingual, durerea scade în
anginos diminua agitatia medicamentul de electie, Algocalmin 1f IV, intensitate
pacientei si va modul de administrare si Isonit 2x1 tb./zi,
usura dispneea actiunea acestuia asupra Fenitoid 3x1 tb./zi
organismului
- durere precordiala - calmarea - încerc sa linistesc pacienta - Nitroglicerina tb. - în urmatoarele ore
datorita accesului durerii va - o învat care este sublingual durerea scade în
anginos diminua agitatia medicamentul de electie Algocalmin 1f. IV, intensitate
pacientei si va modul de administrat si Isonit 2x1 tb./zi,
usura dispneea actiunea acestuia asupra Fenitoid 3x1 tb./zi
organismului
- stare de rau cauzata - urmaresc - asigur pozitia adecvata - Emetiral - în primele ore de la
de senzatia de greata pacienta pentru a-i usura eliminarea supozitoare 2x1/zi administrare pacienta
însotita de varsaturi îndeaproape continutului stomacului ; varsa în cantitate
- asigur conditii cana cu apa proaspata pt. redusa
optime pentru clatirea gurii, un prosop
evacuarea curat
continutului - urmaresc cantitatea,
stomacului continutul si aspectul
varsaturilor si le notez în
foaia de observatie
- dificultatea de a-si - sa-i acord - supraveghez si ajut pacienta de - dupa 4 ore pacienta
acorda îngrijiri ajutor în câte ori este nevoie îsi acorda singura
igienice îngrijirile - o servesc la pat cu cele îngrijiri igienice
necesare -
59
 igienice schimb lengeria de pat de câte
ori este necesar
- respectarea dietei - determin - explic pacientei - regim hiposodat - pacienta este
prin ingestia de pacienta sa necesitatea dietei impuse de si hipocaloric receptiva si interesata
alimente nepermise recurga la boala asupra regimului pe
ce depasesc nevoile respectarea - educ pacienta în privinta care trebuie sa-l
organismului dietei si îi explic alimentatiei care trebuie sa urmeze
în ce consta fie echilibrata, putin sarata,
cu evitarea grasimilor si a
alimentelor bogate în
colesterol

60
 10 – 16.05.2006
PROBLEMELE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
PACIENTULUI AUTONOME DELEGATE
- greutate în -sa-i usurez - asez pacienta într-o pozitie cât - Miofilin 1 fiola - pacienta respira mai
respiratie respiratia în mai comoda usor în urmatoarele
urmatoarele ore - am grija sa aerisesc salonul ; ore
administrez tratamentul indicat
pentru facilitarea unei respiratii
normale
- constipatie - pacienta sa aiba - indic pacientei sa bea suc de - supozitoare de - dupa 3 zile apare
scaun prune sau o cana de apa pe glicerina scaun spontan
stomacul gol dimineata
- o încurajez sa faca plimbari cât
mai dese de scurta durata
- epuizare fizica si - creez conditii - asigur pacientei o atmosfera - Diazepam 1 fiola - în urmatoarele zile
psihica corespunzatoare placuta, confortabila prin prevenirea intramuscular - pacienta este linistita
pentru odihna si zgomotului ; indepartarea Napoton 2x1 tb./zi
somn mirosurilor ; aerisirea încaperii
- încerc sa o conving ca este
important sa se odihneasca deoarece
un somn adânc, odihnitor joaca un
rol important în tratamentul bolii si
prevenirea complicatiilor
- doreste sa - sa-i facilitez - completez documentele - în data de
mearga acasa legatura cu necesare externarii 17.06.2001 se decide
familia externarea pacientei
61
EVALUAREA FINALA :

Pacienta a fost internata în data de 04.05.2006 pe sectia Cardiologie

din cadrul Spitalului Municipal Satu-Mare, cu urmatoarele probleme :
durere precordiala cu iradiere în umarul si bratul stâng, cu senzatie de
strângere, cu palpitatii, greturi, varsaturi. În timpul spitalizarii datorita
îngrijirilor acordate si a tratamentului medicamentos, starea pacientei
se amelioreaza pe zi ce trece, motiv pentru care în data de 17.05.2006
se decide externarea.

Cu ocazia externarii am instruit atât pacienta cât si apartinatorii în

privinta :

 respectarea regimului alimentar hipocaloric si hiposodat ;

 evitarea efortului fizic si a stresului ;
 respectarea tratamentului prescris si a modului de
administrare ;
 prezentarea la control medical.

EXAMENE DE LABORATOR :

Examenul de sânge :

- examene hematologice : - analize

biochimice :

Ht 38% glicemie 6,5

mmol/l
Hg 12% colesterol 5,9
mmol/l
VSH 13-26 mm/h lipemia 6,6 g
Leucocite 8700 creatinina 112 mmol/l
Uree sangvina 4,5 mmol/l

Examenul urinii :

- examen sumar de urina : - sediment urinar :

albumina + 8-13 hematii

62
UBG - 16-22 leucocite
PGM –
Investigatii paraclinice :

Radiologia toracelui – desen hiral moderat

63
 CAZUL 3

Demersul îngrijirii pentru pacientul

N. I.

Culegerea datelor :

DATE FIXE

Nume : N
Prenume : I
Data nasterii : 28.03.1944
Nationalitatea : maghiara
Limba vorbita : maghiara, româna
Religia : catolica
Starea civila : casatorit
Grupa sanguina : B III
- are 2 copii si 2 nepoti.

DATE VARIABILE

Pacientul are domiciliul în localitatea Satu Mare, str. Vulturului, nr.

27. Locuieste împreuna cu sotia si unul din copii.

Ocupatia : pensionar
Pacientul nu este alergic la medicamente.
.

PREZENTAREA PACIENTULUI

Vorbind cu pacientul am putut constata ca este o persoana cu fire

sensibila, comunicativ, de înaltime medie si greutate corespunzatoare.
Pacientul consuma cafea, nu consuma alcool si nici nu fumeaza.

64
ISTORIC :

La 7 ani i s-a efectuat apendicectomia, la 34 ani a avut pleurezie, iar

cu 14 ani în urma s-a prezentat la spital datorita unei cefalee rebele la
antialgice, cu ameteli, transpiratii, iar dupa interventiile clinice si
paraclinice s-a descoperit ca sufera de HTA, prescriindu-i-se
antihipertensive ambulator.
Cu aproximativ 2 ani în urma a fost internat în spital cu diagnosticul
de Cardiopatie ischemica, iar la externare i s-au dat indicatii stricte
referitoare la regimul de viata, alimentar precum si administrarea
medicamentelor dintre care amintim : Nitroglicerina, Propanolol,
Digoxin, Dipiridamol.

MOTIVELE INTERNARII ACTUALE :

Boala actuala debuteaza de aproximativ 2 zile, când pacientul se afla

pe câmp, acuzând senzatie de sufocare, furnicaturi la nivelul
membrelor superioare, cefalee, ameteli, dispnee. Datorita unei nopti
agitate determinata de dureri precordiale cu iradiere la nivelul
omoplatului, umarului, bratului si antebratului stâng, cu senzatie de
sufocare, bolnavul se prezinta la medicul de familie, unde este
consultat si trimis de urgenta la spital unde i se face internare.
Bolnavul este internat pe sectia de Cardiologie a Spitalului Municipal.
La internare TA = 190/130 mmHg.

65
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE :

Din discutiile purtate cu pacientul reiese ca sunt alterate urmatoarele

nevoi :

 de a respira ;
 de a mânca si a bea ;
 de a dormi si a se odihni ;
 de a se misca ;
 de a mentine o postura corecta ;
 de a evita pericolele ;
 de a învata.

66
 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR :

NEVOIA DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE M.D.D. MANIFESTARI S.D.D. SURSE DE

DE DEPENDENTA DIFICULTATE
- de a respira - dispnee - durere - senzatie de sufocare
- a mentine o buna - modificarea functiei - accelerarea ritmului
circulatie cardiace respirator
- de a se alimenta, a - refuz de a urma un regim - consum de sare prea mare - nu cunoaste efectul
se hidrata alimentar fara sare nociv pe care-l comporta
sarea în boala sa
- de a se misca si a-si - alterarea ritmului cardiac si a - accelerarea ritmului - modificarea functiei
mentine o postura circulatiei cardiac cardiace
corecta - durere precordiala
- de a evita pericolele - neliniste - agitatie - durere precordiala
- agitatie -adinamie
- durere precordiala intensa - stare de rau datorita
durerii
- hipertensiune
- de a învata - insuficienta cunoastere a bolii - lipsa de informatii - insuficienta cunoastere
a masurilor de prevenire
a bolii si a complicatiilor
ei
- de a dormi si a se - epuizare fizica si psihica - oboseala - durere precordiala
odihni - slabiciune - anxietate
- hipertensiune
- de a comunica
67
- de a elimina
- de a mentine
temperatura corpului
în limite normale
- de a practica religia
- de a se recrea
- de a fi ocupat, a se
realiza
- de a se îmbraca, a
se dezbraca
- de a fi curat,
îngrijit, a proteja
tegumentele

68
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE :

Disconfort din cauza dispneei, dureri precordiale, cefalee, ameteli,

epuizari fizice si psihice.

DIAGNOSTIC MEDICAL

Angina pectorala instabila cu angor agravat, hipertensiunea arteriala

stadiu II/III.

STABILIREA PRIORITATILOR :

 usurarea respiratiei ;
 calmarea durerii ;
 odihna suficienta ;
 respectarea regimului alimentar ;
 combaterea cefaleei ;
 sa nu faca complicatii la internare.

69
 PLAN DE ÎNGRIJIRE LA INTERNARE :

23 – 28.05.2006
PROBLEMELE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
PACIENTULUI AUTONOME DELEGATE
- greutate de - sa-i usurez - asez pacientul în pozitie - Miofilin 2x1 - în urmatoarele ore
respiratie respiratia în semiasezânda - fiole IV/zi respiratia pacientului
urmatoarele ore aerisesc salonul - este mult mai usurata
administrez tratamentul prescris
- alterarea - facilitatea - recomand repaus la pat - - perfuzie IV cu - pacientul îsi revine
ritmului cardiac unui aport administrez oxigen - ser fiziologic 500 treptat
si a circulatiei suficient de asigur aer curat prin aerisirea ml + HHC IV fiole I zi :
prin aport oxigen salonului - + Heparina 1ml. TA=205/135 mm Hg
insuficient de administrez perfuzia indicata de P= 84 batai/min.
oxigen doctor a II-a zi :
TA=190/90 mm Hg
P=79 batai/min.
a III-a zi :
TA=150/80 mm Hg
P=80 batai/min.
- durere - calmarea - stau de vorba cu pacientul, îl - Nitroglicerina tb. - în urmatoarele ore
precordiala durerii în încurajez, îl asez în pozitie sublingual durerea scade în
intensa urmatoarele ore comoda si îi spun ca în scurt timp intensitate
îsi va reveni -
încerc sa contribui la ameliorarea
durerii prin adm. cu mult calm a
70
 medicamentelor
1. 2. 3. 4. 5.
- cefalee - combaterea - aplic comprese cu apa statuta pe - Algocalmin 1 - durerea scade în
durerii regiunea frontala f.i.m. intensitate
–Analgin 2x1
tb./zi
- refuz de a - determin - explic importanta respectarii - regim desodat - pacientul întelege
urma regimul pacientul sa regimului alimentar cu mai putina importanta dietei si
desodat recurga la sare care are importanta deosebite recurge la
ritmul desodat în evolutia bolii si prevenirea respactarea ei
complicatiilor
- greutate în - sa-i usurez - asez pacientul în pozitie - Miofilin 2x1 - în urmatoarele ore
respiratie respiratia în semisezânda fiole respiratia pacientului
urmatoarele ore - aerisesc salonul - HHC 1 fiola este usurata
- administrez tratamentul prescris
- durere - calmarea - explic pacientului sa aiba - Nitroglicerina tb. - dupa 3-4 zile
precordiala durerii rabdare sublingual durerea este mult
- Nifedipin 3x1 ameliorata
tb./zi
- stare de - linistea - îl ajut sa treaca peste aceasta - Fenitoid 3x1 - pacientul în zilele
neliniste pacientului stare sustinendu-l moral si tb./zi urmatoare este mai
datorata bolii insuflându-i încrederea în calm
evolutia bolii, care depinde la
rândul ei de un regim alimentar si
de viata adecvat
- cefalee - combaterea - aplic comprese cu apa statuta pe - Algocalmin 1 - durerea în
71
 durerii regiunea frontala fiola urmatoarele 2 zile
- asigur aerisirea salonului cedeaza
1. 2. 3. 4. 5.
- epuizare fizica - asigur somn - creez stare de confort printr-o - Diazepam 1 tb. - pacientul dupa doua
si psihica linistit si ambianta placuta ; asigur seara zile are somn mai
odihnitor temperatura constanta a camerei odihnitor
pacientului - explic ca odihna are o evolutie
favorabila asupra bolii
- insuficienta - educ pacientul - educ pacientul în vederea unui - pacientul ma
cunoastere a cum sa-si comportament de viata adecvat ; asigura ca va încerca
bolii de care mentina cu evitarea stresului, efortului, sa respecte sfaturile
sufera sanatatea si sa frigului, respectarea regimului
previna alimentar, îl învat cum sa-si
progresia bolii administreze medicamentele
- îi explic necesitatea prezentarii
la controale medicale periodice
pentru supravegherea
îndeaproape a TA.
- pacientul - îi facilitez - completez documentele - în data de
doreste sa legatura cu necesare si îi dau recomandarile 04.06.2001în timpul
mearga acasa familia necesare vizitei medicale se
decide externarea

72
EVALUAREA FINALA :

Pacientul a fost internat de urgenta în data de 22.05.2006 pe sectia de

Cardiologie din cadrul Spitalului municipal Satu Mare cu urmatoarele
probleme : dispnee, cefalee, durere precordiala, iradiere în umarul si
mâna stânga pâna la ultimele trei degete, cu senzatia de sufocare,
agitatie.
Dupa tratamentul medicamentos adecvat starea pacientului se
îmbunatateste si este externat în data de 04.06.2006.
Cu ocazia externarii am instruit atât pacientul cât si apartinatorii ân
privinta :
- respecterii regimului alimentar ;
- evitarea efortului fizic ;
- respectarea orelor de odihna ;
- respectarea tratamentului prescris ;
- prezentarea la control.

EXAMENELE DE LABORATOR :
Examen de sânge
- examene hematologice - analize biochimice
Ht 42% glicemie 4,6 mmol/l
Hg 13% colesterol 6,1 mmol/l
VSH 27-55 mm/h lipemia 6,6 gr
Leucocite 4600 creatinina 88mmol/l
Uree sangvina 3,1 mmol/l

Examenul urinii :
- examensumar de urina sediment urinar
albumina + leucocite
UBG – PGM –

73
 CONCLUZII

1. Cresterea numarului de bolnavi cu boli coronariene se

reflecta si la unitatea de primire urgente Satu-Mare, stiut
fiind faptul ca in marea majoritate a cazurilor crizele de
angina ajung la urgenta, mai rar la medicul de familie.
2. Am incercat in studiul meu sa urmaresc raportul
bolnavilor coronarieni din totalul bolnavilor care s-au
prezentat la urgenta precum si distributia pe sexe, virsta.
3. Complicatiile anginei pectorale, si distributia pe sexe
furnizeaza date interesante dovedind inca odata faptul ca
“protectia” hormonala la sexul feminine exista pina la
aproximativ 50 de ani dupa care rapoartele tind sa se
niveleze.
4. Totodata am urmarit distributia in mediul urban\rural care
a evidentiat o usoara predominanta in mediul urban,
probabil datorita stresului cotidian care in mediul urban
este mai prezent in viata cotidiana
5. Conduita critica si postcritica a reprezentat un alt factor
pe care l-am luat in considerare in aceasta lucrare
urmarind traseul pe care au fost indrumati bolnavii, adica
internare, trimitere in ambulatoriul de specialitate sau la
medicul de familie.
a. In final comparind datele obtinute cu cele din literature de
specialite, jud Satu-Mare se incadreaza in linii mari in
trendul ascendent al numarului de bolnavi cu boli cardio-
vasculare de la nivel national

74
 6. Odata diagnosticata angina pectorala determina modificari importante
in viata bolnavilor, ei trebuie sa-si insuseasca sub supravegherea medicului curant
si a asistentei noi principii de viata.
7. Astfel efortul fizic de intensitate mica si medie , care nu precipita crizele
anginoase trebuie incurajat.
8. Este recomandata plimbarea de doua ori pe zi, 15-30 minpe un loc
drept, deoarece urcarea unui plan inclinat de numai 15 grade dubleaza munca
inimii.
9. Sportul care necesita eforturi fizice mari este interzis.
10. In majoritatea cazurilor se poate continua o activitate profesionala
normala, fara a supraestima totusi rezervele miocardului.
11. Munca fizica intensa este contraindicata si de la caz la caz se poate
impune si schimbarea locului de munca.
12. Restrictiile alimentare cu referire la aportul de calorii si la cel de
grasimi animale reprezinta bazele regimului la anginosi, mai ales la cei
supraponderali.
13. Vor fi excluse din alimentatie cafeaua, ceaiul negru, bauturile
alcoolice.
14. Fumatul trebuie abandonat cu desavirsire, deoarece sa demonstrat ca
nicotina induce spasm coronarian si agraveaza angina preexistenta.
15. Bolnavii trebuie sfatuiti sa evite stressurile psihice, discutiile in
contradictoriu precum si spectacolele sau competitiile sportive generatoare de
stari emotive puternice.
16. Dar cel mai important lucru pentru bolnav este sa fie invatat despre
simtomele bolii si in special despre semnele premonitorii, pentru a putea sa i-si
administreze medicatia, pe care trebuie sa si-o poarte tot timpul asupra lui, in timp
util, sau chiar preventiv inainte de eforturi mai mari.
17. Rolul asistentei medicale in nursingul acestei boli consta in pregatirea
si atentionarea bolnavului despre posibilele complicatii si invatarea bolnavului
despre noua sa conditie si despre ce are si ce nu are voie sa faca pentru a preveni
aparitia bolii si a complicatiilor sale.

75
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. ANASTASATU C., Pneumoftiziologie, 1988, 2, 97 – 108.

2. BARLOW j. B., Am. J. Cardiol., 1987, 59, 497.
3.CARP C., Aspecte actuale în aritmii, “ Actualitati în Medicina interna” , Ed. Medicala,
Bucuresti, 1985.
4. DUDEA C., Electrocardiografie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1981
5. FACTOR M.S., Heart Failure, 1986, 2.
6. GIBSON D.G., Eur Heart. J., 1987, 8.
7. HETZEL M.R. si colab., Thorax, 1980, 37, 732.
8. IBSEN M.H.W., BRANDRUP U., SIMONSEN E.E., Br. Heart J., 1985,
54, 156.
9.JOHNSON R.A., PALACIOS I., M. Engl., J. Med., 1982, 307, 1051.
10.KARLIMER J.S., GREGORATOS G. Coronary care, Ed. Churchill livingston 1981.
11.LEON M.A., ROSING D.R., MARON D.V. si colab., Circulation, 1984, 70.
12.MASON J.W., Circulation 1985, 71, 185.
13.MOGOS GH., Urgente în Medicina interna, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1983.
14.O’CONNEL J.B., FOWLES R.E., ROBINSON G.A., si colab., Am Heart J., 1983,
107, 127.
15. OLSEN E.Q.I., Brit Heart J., 1980, 44.
16. ORAM S., Clinical Heart Disease, William Heinemann Medical Books Ltd. London
1981.
17. PACKER M., Circulation, 1986, 77, 721.
18. PAUN RADU (sub. Red.), Tratat de medicina interna. Aparatul cardiovascular, Ed.
Medicala, Bucuresti 1984.
19. POLLICK C., M. Engl. J. Med., 1982, 307, 997.
20. PURICE SIMION, Clinica medicala, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1989.
21. ROCCO M.B., si colab., Circulation, 1987, 75, 395.
22. ROGER C. BONE, Med. El North Am., 1983.
23. RUF B., JANTZKE G., SCHURMANN D., Am. Rev. Respir. Dis., 1989, 139.
24. SCHARMA B. Si colab., Am. J. Cardiol., 1987, 59, 523.
25. SINGH M.B.A., Am. J. Cardiol., 1987, 59, 740.
26.SMITH W.M., WALLANCE A.G., Management of Arrhythmias and Conduction
Abnormalities. The Heart, 1986, Mc. Grow Hill Book Co., New York
27.STROESCU V., Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ed. Medicala,
Bucuresti, 1989.
28. SUTEANU STEFAN, Actualitati în medicina interna, Ed. Medicala, Bucuresti, 1991.
29. WEINER D.A., si colab., Circulation, 1987, 75.
30. ZABRISKIE B.J., Circulation, 1983, 68.

76