ê^oca^iei, Sin^e^oioi di §pm^aiai

Şcoala Postliceala Sanitara

"Christiana"
Bacau

Asistenţi Medicali Generalisti

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator Absolvent:
Profesor ButacuEmili
a
Instructor: Sofica
Vatui
2

BACAU, 2010
 ŞCOALA POSTLICEALA SANITARA “CHRISTIANA”

îngrijirea
pacientuCui cu
angina pectorala
MOTTO:
“SANATATEA NU ESTE NUMAI O PROBLEMA INDIVIDUALA, CI PRIVEŞTE ÎNTREAGA
SOCIETATE.
SANATATEA NU ESTE TOTUL, DAR FARA SANATATE TOTUL ESTE NIMIC.”
SCHOPENHAUER

“IN VIATA RISIPIM ANI, IAR LA MOARTE CERŞIM CLIPE”

NICOLAE IORGA
 MOTIVAŢIE

Părinţii mei au muncit foarte mult, sunt oameni harnici si m-au invatat si pe
mine ca numai prin munca se culeg roade bogate. Fiind oameni simpli, de la tara,
tot avutul lor l-au obtinut numai prin munca fizica bruta. Intr-o zi mohorata de
toamna, fiind culesul strugurilor, carand ca de obicei cu tata sacii cu struguri, la un
moment dat mi-a spus: “Nu mai pot! Adu-mi, te rog cand te intorci si pastilele din
cutiuta verde de plastic.” CARE PASTILE?? DAR DE CAND IEI TU PASTILE???
Nu m-au ingrijorat atat de mult medicamentele cat expresia lui, dar mai mult decat
ingrijorarea m-a durut extraordinar de mult momentul in care am constientizat ca
parintii mei imbatranesc! Mi-a spus: “Tata, nu mai pot! Am imbatranit si ma ajung
bolile din urma.” NU! Nu parintii mei! Nu tatal meu! A fost ziua in care am auzit
probabil pentru prima data de angina pectorala, si in ciuda oboselii dupa o zi grea
de munca, seara cand am ajuns acasa nu m-am linistit pana nu am citit tot ce am
gasit despre aceasta boala. A fost ziua in care angina pectorala si-a mai creat un
dusman. Si am luat hotararea ferma ca sa invat, sa stiu tot ce pot face ca pe viitor
sa pot da un sfat competent oricui, pentru a usura aceasta suferinta.
 Cuprins
Motto 3
Motivaţie 4
Cuprins 5
Introducere in profesie 6
Definiţia Virginiei Henderson 7
Clasificarea nevoilor fundamentale dupa teoria lui Maslow 9
Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale 12
Inima 15
Circulatia mare si mica 18
Proprietatile fiziologice ale aparatului cardio-vascular 22 Angina
pectorala 27
Clasificarea anginei pectorale 31 Angina pectorala stabila 32 Semne si
simtome 34 Diagnostic 36 Tratament 36 Angina pectorala instabila 38
Semne si simptome 39 Diagnostic 40 Tratament 41
Angina Prinzmetal (angina vasospastica) 42
Semne si simptome 45 Diagnostic 45
Tratament 46
îngrijiri generale acordate bolnavului cu angina pectorala 49
Investigatii clinice si paraclinice 50 Administrarea
tratamentelor 57 Dieta - Alimentatia pacientului 58
Educatia sanitara 59 Elaborarea planului de ingrijire 63
Planul de ingrijire - general 63 Cazul I 66
Cazul II 74
Cazul III 82
Bibliografie 90
 INTRODUCERE IN PROFESIE

Definiţii ale nursei: nursa definita de I.C.N. (Consiliul International al nurselor),

este o persoana care:
- a parcurs un program complet de formare, care a fost aprobat de Consiliul
Asistenţilor Medicali;
- a trecut cu succes examenele stabilite de Consiliul Asistentilor Medicali;
- este autorizata sa practice aceasta profesie asa cum este definita de Consiliul
Asistentilor Medicali;
-este autorizata în îndeplinirea acelor proceduri si functii care sunt impuse de
îngrijirea sanatatii în orice situatii s-ar afla, dar sa nu faca o procedura pentru care
nu este calificata.
-asistentele medicale raspund de propria lor activitate, de practica lor;
supravegheaza îngrijirile auxiliare si pregatirea elevilor.
Nursa este pregatita printr-un program de studiu incluzând :
- promovarea sanatatii ;
- prevenirea îmbolnavirilor;
-îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficiente,
indiferent de vârsta si în orice unitate sanitara sau în orice situatie la nivel de
comunitate.
Nursa este pregatita si autorizata sa :
-sa desfasoare educatie pentru sanatate;
-sa participe plenar ca membru al echipei din sistemul de sanatate;
-sa supravegheze si sa formeze asistente medicale si cadre auxiliare ;
-sa fie implicata în cercetare .
Nursa generalista presupune :
-o pregatire pluridisciplinara -sociala, tehnica, practica ;
-însusirea competentelor de baza si nu numai cunostintele ;
-sa aiba cunostinte de psihologie (sa stie sa încurajeze );
-sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa ;
-sa aiba preocuparea de a întelege ceea ce simt ceilalti (capacitate de empatie );
Asistenta este ca o mama ce actioneaza conform nevoilor copilului si trebuie
deseori sa îndeplineasca sarcini cât mai diverse. De aceea asistenta medicala a
fost denumita “mama profesionista “.

Rolul asistentei medicale este descris ca fiind substitutiv (inlocuind persoana),

suplimentar (ajutand individul), si complementar (lucrand cu individul). Toate
acestea cu scopul de a ajuta individul/ pacientul sa se descurce, pe cat posibil
singur.
DEFINIŢIA VIRGINIEI HENDERSON
Virginia Henderson defineşte nursing-ul astfel :
“Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau
recuperare , sa ajuti individul fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare
actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu conditia ca acesta sa
aiba taria , vointa sau cunoasterea necesare pentru a face si sa actioneze în asa
fel incât acesta sa-si poarte de grija singur cât mai curând posibil

Scurtă prezentare a celor 14 nevoi fundamentale

1. A respira şi a avea o bună circulaţie: reprezintă nevoia fiinţei umane
de a capta oxigenul din mediul înconjurător, necesar proceselor de oxidare din
organism, şi de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.
2. A bea şi a mânca : oricărui organism îi sunt necesare să ingerezeşi să
absoarbă alimente de bună calitate şi în cantitate suficientă pentru a-şi asigura
dezvoltarea, întreţinerea ţesuturilor şi pentru a-şi menţine energia indispensabilă
unei buyne funcţionări.
3.A elimina : reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de
substanţele nefolositoare, vătămătoare, rezultate din metabolism.
4.A se mişca şi a avea o bună postură : esteo necesitate a fiinţei vii de
a fi în mişcare, de a-şi mobiliza toate părţile corpului prin mişcări coordonate de a
păstra diferitele părţi ale corpului într-o poziţie care să permită eficacitatea funcţiilor
organismului.
5.A dormi şi a se odihni: este o necesitate a fiecărei fiinţe umane de a
dormi şi a se odihni în bune condiţii, timp suficient, astfel încât să-i permită
organismului să obţină randamentul maxim.
6.A se îmbrăca şi dezbrăca : este o necesitate proprie individului de a
purta îmbrăcăminte adecvată după circumstanţe, temperatura zilei, activitate,
pentru a-şi proteja corpul de rigorile climei (frig , căldură, umiditate), permitându-i o
libertate a mişcărilor.
7. A-şi menţine temperatura corpului în limitele normale : este
necesitatea organisamului de a conserva o temperatură la un grad aproximativ
crescut, pentru a-şi menţine starea de bine.
8. A fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele : sunt o
necesitate pentru a-şi menţine o ţinută decentă şi piele sănătoasă, aşa încât
aceasta să-şi poată îndeplini funcţiile.
9. A evita pericolele : este o necesitate a fiinţei umane pentru a fi
protejată contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru menţinerea
integrităţii sale fizice sau psihice.
 10. A comunica : este o necesitate a fiinţei umane de a schimba
j
informaţii cu semenii săi. Ea pune în mişcare un proces dinamic, verbal şi
nonverbal, permiţând persoanelor să se facă accesibile una alteia, si reuşască să
pună în comun sentimentele, opiniile, experienţele şi informaţiile.
11. A acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a
practica religia: este o necesitate a individului de a face sau exprima gesturi, acte
conform formaţiei sale, de bine şi de rău, de dreptate, de urmare a unei ideologii.
12. A fi preocupat în vederea realizării: este o necesitate a oricărui
individ de a înfăptui activităţi care să-i permită satisfacerea nevoilor sau să fie util
celorlalţi.
j

13. A se recrea : este o necesitate a fiinţei umane de a se deschide, de

1
j
a se distra, recurgând, pentru aceasta, al activităţi agreabile, în scopul obţinerii
unei relaxări fizice şi psihice.
14. A învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : este acea necesitate a
fiinţei umane de a acumula cunoştinţe, aptitudini şi deprinderi pentru modificarea
comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, în scopul menţinerii
sau redobândirii sănătăţii.
i i

Fiecare din această nevoie comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane
şi anume :
□ Dimensiunea bilogică (biofiziologică);
□ O dimensiune psihologică ;
□ O dimensiune sociologică ;
□ O dimensiune culturală
□ O dimensiune spirituală
Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme variate după : individ, starea sa de
sănătate, maturitatea sa, obiceiuri personale şi culturale. Fiecare nevoie prezintă
componente bio-fizico-socio-culturale.
Clasificarea nevoilor umane după teoria lui Maslow
Abraham Maslow, psiholog şi umanist american, afirmă că există cinci categorii de
nevoi umane, ierarhizate în ordinea priorităţilor, astfel :
1. Nevoi fiziologice ( biologicul)
2. Nevoia de siguranţă (fizicul)
 3. Nevoia de apartenenţă (socialul)
4. Nevoia de recunoaştere socială ( stima, eul)
5. Nevoia de realizare ( potentialul maxim)
Nevoi fiziologice. Pe nivelul cel mai de jos al ierarhiei lui Maslow se află nevoile
de bază, biologice sau fiziologice. Corpul uman are nevoie de aer, mâncare, apă,
odihnă, îmbrăcăminte, sex. Modelul sugerează că oamenii cărora le este foame
sau care se confruntă cu pericolul pierderii elementelor de bază necesare
existenţei umane sunt mai puţin preocupaţi de viaţa socială sau de satisfacerea
nevoilor eu-lui interior. Doar în momentul satisfacerii nevoilor fundamentale ale
biologicului oamenii se pot orienta spre alte nevoi care au fost latente în aşteptarea
împlinirii celor de pe nivelul inferior. în organizaţii aceste nevoi sunt satisfăcute prin
acordarea unui nivel al salariului care să asigure subzistenţa şi printr-un program
de lucru care să permită un nivel suficient al refacerii capacităţii de muncă.

Nevoi de securitate. Odată ce nevoile biologice au fost satisfăcute, oamenii devin

preocupaţi de siguranţa lor fizică şi psihică. Securitatea reprezintă anumite condiţii
care ameninţă integritatea fizică a unei persoane. în organizaţii aceste nevoi se
referă la: securitatea muncii (pericol de accidente şi boli profesionale cât mai
redus), securitatea locului de muncă (probabilitate cât mai mică de pierdere a
locului de muncă respectiv), plata unor salarii peste nivelul minim de supravieţuire,
libertatea de a se înscrie într-un sindicat, programe de pensii şi asigurări.
Nevoi de apartenenţă. Dacă o persoană este satisfăcută din punct de vedere
fiziologic şi se simte în siguranţă, este posibil că acea persoană va deveni
interesată să îşi satisfacă nevoia de contact social. Modelul indică faptul că
oamenii au nevoie să intre în contact cu alţii şi să se bucure de sprijin social. în
situaţia în care oamenii sunt izolaţi sau singuri, nevoia de asociere nu va fi
satisfăcută şi îşi vor folosi energia pentru a încerca să o satisfacă.
Nevoia de stimă. Aceste nevoi se referă la nevoia de a fi bine cunoscut de către
ceilalţi şi la nevoia individului de a se simţi valoros, competent şi respectat. în
situaţia în care individul este ridiculizat, defăimat, discreditat sau evaluat negativ,
se va simţi rănit şi nevoile de pe acest nivel nu sunt satisfăcute. în organizaţiile
moderne, în care nevoile de bază sunt satisfăcute, managerii trebuie să acorde
multă atenţie şi energie nevoilor de stimă.

Nevoia de autoîmplinire. Maslow a postulat că, dacă toate nevoile descrise

anterior ar fi satisfăcute (ceea ce nu este însă cazul de obicei), oamenii s-ar afla în
situaţia să îşi dezvolte potenţialul maxim. Ei ar simţi nevoia de a-şi actualiza
potenţialul şi de a-şi atinge cele mai înalte obiective şi aspiraţii. Maslow a
descoperit că mulţi oameni, gândindu-se la propriul lor potenţial, pot fi speriaţi de
ceea ce ar putea deveni. Unii dintre ei încearcă să se ferească de a-şi dezvolta
potenţialul sau conştiinţa misiunii personale. Maslow a numit această tendinţă
complexul lui lona (după numele profetului biblic care, încercând să fugă de
misiunea sa personală, a fost înghiţit de o balenă şi eliberat apoi pentru a-şi împlini
destinul).

Dupa aceasta teorie, trebuie să fie satisfăcute întâi nevoile de bază (toate
sau cea mai mare parte) - fiziologice şi de securitate - pentru ca persoana să poată
tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin superior - apartenenţă, stimă, realizarea
(depăşirea). Evoluţia spre o nevoie superioară nu se poate realiza pe deplin decât
atunci când nevoia inferioară este satisfăcută.
Ierarhizarea nevoilor după ABRAHAM MASLOW
 Independenţa şi dependenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale
Ca să-şi menţină un echilibru fiziologic, pacientul trebuie să atingă un nivel
minim de satisfacere a nevoilor sale.
Independenţa
la adult Atingerea unui nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor (un
bun echilibru fiziologic şi psihologic) prin acţiuni pe care le
îndeplineşte individul însuşi (singur), fără ajutorul unei alte
persoane. Independenţa este deci satisfacerea uneia sau mai
multor nevoi prin acţiuni proprii, îndeplinite de persoana
însăşi.
Dependenţa
Incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de
a îndeplini singur, fără ajutorul unei alte persoane, acţiuni
care să-i permită nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor
astfel încât să fie independent.
Originea probabilă a acesteei dependenţe este o lipsă de
forţă (când pacientul nu poate), lipsă de voinţă (când nu
vrea), lipsă de cunoaştere ( când pacientul nu ştie cum să
acţioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale).
Important de reţinut:
Noţiunea de nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor
înseamnă că poate exista un oarecare grad de insatisfacţie
fără ca acest lucru să presupună o dependenţă a persoanei.
De exemplu: o persoană este independentă dacă foloseşte
într-un mod adecvat, fără ajutorul unei alte persoane, un
aparat, un dispozitiv, o proteză (proteză auditivă, oculară,
dentară, cârjă, sac de stomie, membru artificial etc.), fapt
care-i permite să manifeste o stare de bine - deci este
independentă.
Manifestarea Semn observabil al unei anumite incapacităţi a persoanei de
de a răspunde prin el însuşi la această nevoie.
dependenţă
Apare una sau mai multe manifestări de dependenţă atunci
când o nevoie fundamentală este nesatisfăcută din cauza
unei surse de dificultate.
Exemplu: incapacitatea unei persoane să-şi protejeze
 tegumentele poate duce la roşeaţă sau la leziune = este o
manifestare de dependenţă faţă de această nevoie, sau -
manifestări de dependenţă (dificultatea de a auzi, dificultatea
de a vorbi, dificultatea de a vedea, afazie, bâlbâială,
incapacitatea de a percepe prin pipăit, incapacitatea de a
vorbi etc) care pot conduce la izolare socială.
Clasificarea nivelurilor de dependenţă
Nivelul de dependenţă (indicele de gravitate) al persoanei îngrijite se poate
determina după evaluarea funcţiei de independenţă/dependenţă a fiecărei nevoi

Tabel de corespondenţă a nivelurilor de dependenţă

Niveluri de
Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Nivelul 4
dependenţă
Persoana Persoana Persoana Persoana
este prezintă o prezintă o prezintă o
independentă dependenţă dependenţă dependenţă
şi autonomă moderată majoră totală
fundamentale, după următorul tabel :
Fiecare nevoie fundamentală poate fi încadrată într-una din cele patru categorii.
Totalul de puncte obţinut permite clasificarea pacienţilor în patru categorii
de dependenţă, astfel:
Clasificarea în patru categorii de dependenţă

până la 14 = nivel 1
Persoană independentă :
de la 15 la 28 = nivel 2
Pacient cu dependenţă moderată de la 29 la 42 = nivel 3
:
de la 43 la 56 = nivel 4
Pacient cu dependenţă majoră :
Pacient cu dependenţă totală :
 Tipuri de dependenţă şi nivelul de intervenţie
Dependenţa poate să intereseze aspectul biologic, psihologic, social,
cultural şi spiritual al fiinţei umane. Pacientul poate să prezinte patru forme de
dependenţă :

Potenţială
» Dacă problema de dependenţă este posibil să apară din
cauza anumitor predispoziţii, atunci vorbi, de o stare de
dependenţă potenţială.
în acest caz trebuie planificată o intervenţie.
Actuală în acelaşi timp, dacă problema este prezentă, dependenţa
este actuală.
în acest caz acţiunile vor fi corective.
j
Descrescândă Când dependenţa pacientului se reduce este în
descreştere.
Rolul asistentei în acest caz este de a susţine acest
j
progres şi de a ajuta pacientul să-şi regăsească gradul
optimal de autonomie.
Permanentă
Dacă în ciuda îngrijirilor din partea asistentei problema nu
poate fi corectată, dependenţa este atunci permanentă sau
cronică (exemplu în paraplegie). Rolul asistentei este în
acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate face
independent şi de a-l ajuta să se adapteze în aceste limite.
INIMA

Configuraţia externa
Inima are doua fete:
- o fata anterioara sau sterno-claviculara care este convexa si vine in raport
cu peretele anterior al toracelui si cu plaminii. Pe fata anterioara se observa
arterele si venele mari de la baza, urechiusele stinga si dreapta si doua santuri
( longitudinal anterior si atrio-ventricular) in care se gasesc o parte din vasele
coronariene care hranesc muschiul inimii.
- o fata inferioara sau diafragmatica, care este plana si vine in raport
cu muschiul diafragmatic pe care sta culcata. Pe aceasta fata, la baza inimii se
afla orificiile venelor si arterelor mari,si tot pe aceasta fata se observa doua santuri
(longitudinal inferior si coronar).
Inima are doua margini, o baza formata in cea mai mare parte din atriul stang si o
mica parte din atriul drept, si un varf care se afla in partea opusa a bazei, el fiind
rotunjit si alcatuit in totalitate din miocardul ventricular sting.

Structura inimii
Peretii inimii sunt alcatuiti din trei straturi:
1. ENDOCARDUL sau stratul intern, care este o membrana lucioasa,
transparenta, care captuseste toate cavitatile inimii si se continua cu tunica interna
a arterelor si venelor.
El contine fibre nervoase si limfatice dar nu contine vase de singe. Hranirea lui se
face prin imbibitie care reprezinta trecerea substantelor nutritive direct din plasma
sanguina in celulele miocardului.
2. MIOCARDUL sau muschiul inimii este format din fibre musculare care se
prind pe niste formatiuni fibroase care in ansamblul lor alcatuiesc scheletul fibros
al inimii. Acest schelet este alcatuit din patru inele fibroase care inconjoara orificiile
atrio-ventriculare si pe cele ale arterelor mari la care se adauga doua formatiuni
denumite trigoane fibroase.
Fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule circulare iar
cele de la nivelul ventriculelor in fascicule cu directie spiralata formind un virf, asa
numitul vartej al inimii.
Miocardul reprezinta partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din
tesut muscular cu caractere speciale.
In structura miocardului distingem doua varietati de tesut muscular:
-tesut cardiac;
-tesut nodal.
Ţesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului si este alcatuit
din fibre striate cardiace care reprezinta asa zisul miocard adult.
 Ţesutul nodal este denumit miocardul embrionar sau sistemul de conducere
al inimii. Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli:
-nodului sino-atrial, situat in peretele atriului drept, intre vena cava
superioara si cea inferioara.
-nodulul atrio-ventricular, situat tot in peretele atriului drept, in portiunea
inferioara a septului interatrial.
-fascicolul atrio-ventricular (fasciculul Hiss) care pleaca din nodulul atrio-
ventricular si se imparte in doua ramuri si anume :
-ramura dreapta (care merge la ventriculul drept);
-ramura stinga (care merge la ventriculul stang).
Acest fascicul se continua cu o retea de fibre (reteaua Purkinje) situata sub
endocardul ventricular.
3. EPICARDUL sau stratul extern care reprezinta foita viscerala a
pericardului seros.
4. PERICARDUL care este un sac fibro-seros care contine anima si
radacinile vaselor mari si este format din: pericardul fibros situat la periferie si
pericardul seros format din doua foite, una parietala la exterior si una viscerala
situata la interior. Ele se continua una cu cealalta la nivelul bazei cordulului.

Configuraţia interna
Inima este un organ cavitar. Are un perete longitudinal care corespunde
santurilor longitudinale externe care despart inima in doua parti:
-inima dreapta;
-inima stanga.
Are un perete transversal care corespunde santului coronar, ce imparte
fiecare din cele doua parti in doua cavitati:
-o cavitate catre baza inimii numita atriu;
. -o cavitate catre virful inimii numita ventricul.
Inima are patru cavitati in interiorul ei:- doua atrii
-doi ventriculi.
Atriile se caracterizeaza prin : capacitate mai mica decat a ventriculului,
forma cuboidala, numarul mare de orificii care se deschid la nivelul lor. (In atriul
stang se deschid venele pulmonare si orificiul atrioventricular stang, iar in atriul
drept se deschid vena cava superioara si inferioara si orificiul atrioventricular
drept).
O alta caracteristica a atriilor este grosimea mai mica a peretilor si lipsa
muschilor papilari.
Ventriculii se caracterizeaza prin:
-capacitate mai mare decat a atriilor;
-forma piramidala cu baza spre atrii;
-grosime mai mare a peretilor(peretele ventriculului stang este de trei ori mai gros
decat a ventriculului drept)
 O alta caracteristica este prezenta muşchilor papilari. Din ventriculul drept
pleaca trunchiul arterei pulmonare prevazut cu valva pulmonara care inchide
ventriculul drept impiedicind astfel intoarcerea coloanei de sange in timpul
diastolei.

Din ventriculul stang pleaca artera aorta al carei orificiu este prevazut cu
valvulele aortice cu acelasi rol ca cele pulmonare.

Vascularizatia inimii
Este asigurata de arterele coronare si venele coronare .Venele coronare se varsa
in atriul drept prin sinusul coronar.

Inervatia inimii
Este asigurata de plexul vegetetiv simpatic si parasimpatic cardiac.

Aorta
Vena cava
superioara

Auricul
Auricul stâng
drept

Ventricul
Ventricul stang
drept

ISADAM
 Valva
Vena
Aort cava
Ateul
valva artereisupenoara
pulmonare ValvaArtera
atnoventrjculară
Vena Atriul
pulmonara
stâng
pulmonara
Septum
Ventriculul
a
drept
aorter drept
Ventriculul
stâng

Vena cava inferioara

CIRCULAŢIA MARE SI MICA

Circulaţia mare transporta oxigen spre ţesuturi si organe, aduce C02 de la ţesuturi
si organe spre inima, având traseul: inima-artere-organe-vene-inima.
Circulaţia mica asigura transportul sângelui neoxigenat de la cord spre plamâni si
a celui încarcat cu oxigen înapoi la inima.

Vasele de sânge
Arborele circulator este format din artere, capilare si vene.
Arterele sunt vase sangvine prin care circula sângele de la inima în întreg
organismul. Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie.
Venele sunt vase care aduc sângele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre
inima.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv între sânge
si celule. Sângele circula într-un singur sens: artere-capilare-vene.
Arterele:
Arterele sunt vasele prin care sângele circula de la inima la organe.
Aorta este cea mai voluminoasa artera din corp care porneşte din ventriculul stang
printr-o dilatatie numita bulbul aortic sau marele sinus al aortei si are trei
componente:
□ -aorta ascendenta;
□ -arcul aortic;
□ -aorta descendenta.
Aorta descendenta este aproape in intregime acoperita de pericard.
Din bulbul aortic pornesc:
□ -artera coronara dreapta
□ -artera coronara stanga
Din arcul aortic pornesc trei trunchiuri arteriale care vascularizeaza capul si
membrele superioare:
□ -trunchiul brahiocefalic care se bifurca in artera subclaviculara dreapta si
stanga, artera carotida comuna dreapta si stanga.
Aorta descendenta are doua portiuni:
□ -portiunea toracala situata deasupra diafragmului;
□ -portiunea abdominala situata sub diafragm.
Sistemul arterial al marii circulaţii este format din artera aortă şi ramurile ei de
unde şi denumirea de sistem aortic.
Sistemul arterial al micii circulaţii este format din trunchiul arterei pulmonare şi
din ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleacă din ventriculul drept şi după 3-
4 centimetri se împarte în artera pulmonară stângă şi artera pulmonară dreaptă.

Capilarele:
Dupa ce sangele a strabatut arterele mari si mici ajunge intr-o vasta retea de
vase de calibru mic numita retea capilara, raspandita in tot organismul.
Structura capilarelor:
Endoteliul este foarte subtire si format din celule endoteliale care au proprietatea
de a-si modifica forma permitind trecerea proteinelor plasmatice si chiar ale
elementelor figurate ale sangelui.
Membrana bazala inconjoara endoteliul fiind formata dintr-o retea de fibre
elastice, colagen si reticulina si este strans legata de celulele endoteliale,
intervenind in procesele de filtrare capilare.
Periteliul este reprezentat de un strat de celule conjunctive ramificate
dispuse in jurul membranei bazale, numite pericite. Aceste celule au proprietatea
de a-si modifica forma luind parte la procesul de permeabilitate capilara.
Venele

Venele sunt vase prin care sângele se întoarce de la periferie spre inima.

Venele marii circulaţii

Sangele din marea circulaţie este colectat de vene care merg paralel cu
arterele,fiind conduse in final in doua mari trunchiuri colectoare, si anume vena
cava superioara si inferioara care se deschid in atriul drept.
Venele micii circulatii
Sangele din teritoriul pulmonar este colectat in venele lobare care conflueaza
formand venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman si care se varsa in
atriul stang.

Sistemul venos al marii circulaţii este reprezentat de totalitatea venelor care

conduc sângele în vena cavă superioară şi cavă inferioară ce se deschid în
atriul drept.
Sistemul venos al micii circulaţii: mica circulaţie începe cu artera pulmonară
care ia naştere din ventriculul drept şi se termină cu venele pulmonare care se
varsă în atriul stâng. Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau
naştere capilarelor din peretele alveolocapilar. Acestea se strâng apoi în
venule şi în vene de calibru din ce în ce mai mare, formând în cele din urmă
două vene pulmonare pentru fiecare plămân. După ce străbat pediculul
pulmonar, aceste vene se varsă direct în atriul stâng, ducând sânge îmbogăţit
în oxigen la inimă, pentru a continua apoi din nou marea circulaţie.
PROPRIETĂŢILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

Proprietăţile fiziologice ale miocardului:

a) Excitabilitatea
Miocardul este excitabil iar procesul de excitabilitate este o funcţie a membranei
fibrelor musculare miocardice si este conditionat de polarizarea electrica a
membranei.

b) Conductibilitatea
Aceasta functie asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a miocardului. De
la nodulul sinoatrial excitatia se raspandeste in atrii determinand contractia atriala.
Excitatia este captata apoi de nodulul atrioventricular.

c) Automatismul cardiac
Inima, mentinuta in conditii fiziologice, in afara organismului isi continua activitatea
prin functionare spontana, repetitiva, cu caracter ritmic, numit automatism.Suportul
morfologic al automatismului este sistemul excito-conductor al inimii sau tesutul
nodal.

d) Contractilitatea
Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard.

e) Tonicitatea
Este starea de semicontractie a muschiului cardiac care se mentine si in diastola.

Ciclul cardiac sau revoluţia cardiaca fiziologica

Fazele activitatii inimii consta din contracţii numite sistole,prin care se
realizează deschiderea cavitatilor,si relaxari numite diastole,in timpul carora are loc
umplerea cavitatilor. Inima functioneaza ca o pompa care expulzeaza intermitent
cu fiecare sistola in sistemul arterial o cantitate de sange numit debit sistolic sau
volum de bataie.

Manifestarile care insotesc ciclul cardiac

a) Manifestările acustice.
Semnele exterioare ale activitatii inimii sunt zgomotele cardiace care pot fi
ascultate direct cu stetoscopul sau inregistrate grafic pe fonocardiograma.
Zgomotele inimii sunt produse de:
-modificarea vitezei de curgere a sangelui
-modificarea vitezei consecutive ale valvelor atrioventriculare si sigmoide.
 In mod obişnuit se disting doua zgomote cardiace principale:
-zgomotul sistolic -zgomotul diastolic.

b) Manifestările mecanice.
Socul apexian se palpeaza in spatiul 5 intercostal stang pe linia
medioclaviculara,unde varful inimii vine in contact cu peretele toracic.
Pulsul arterial -fiecare contractie cardiaca ventriculara este urmata de expulzia
sangelui in aorta si genereaza o unda de presiune care se propaga de-alungul
aortei si ramurilor sale.

c) Manifestările electrice.
înregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc activitatea
miocardului se numeste electrocardiograma.Inregistrarea se poate face la
suprafata corpului. Electrocardiograma-EKG- consta din unde dispuse deasupra si
dedesuptul liniei izoelectrice.

Debitul cardiac sau circulator

Acesta este expresia finala cea mai importanta a activitatii inimii deoarece
cantitatea de sange care iriga organele depinde de homeostazie. Debitul cardiac
poate fi exprimat prin: cantitatea de sange expulzata intr-un minut de inima stanga
sau dreapta = minut - volum.
-cantitatea de sange expulzata cu fiecare sistola = debitul sistolic/volumul-bataie.

Fiziologia circulaţiei in vase

Rolul inimii in circulatia sangelui este de a mentine o diferenta de presiune
intre extremitatea arteriala si cea venoasa a arborelui circulator in circulatia
sistemica si pulmonara.

a) Circulatia sangelui in artere.

Sangele circula in artere sub o anumita presiune care se transmite si asupra
peretilor arteriali determinind tensiunea arteriala.In conditii normale tensiunea
arteriala la adulti este de 120-130 mm Hg pentru presiunea sistolica si de 70-80
mm Hg pentru cea diastolica,la 60 de ani avem o tensiune sistolica de 160 mm Hg.

b) Circulatia sangelui in capilare.

Deplasarea sangelui in capilare este determinata de diferenta de presiune
intre extremitatile capilarului, mai mare la nivelul arterelor, si mai mica la nivelul
venelor.
Reglarea circulatiei la nivel capilar se face prin procese de vasoconstrictie si
vasodilatatie in funcţie de :-schimburile de substanţe nutritive;
-menţinerea homeostaziei tesuturilor.
c) Circulatia sangelui in vene.
Aceasta este rezultatul diferentei de presiune intre cele doua extremitati ale
arborelui venos, capilarele venoase si locul de varsare al venelor mari in atrii.
Diferenta de presiune din sistemul venos este mult mai mica decat in
sistemul arterial al marii circulatii,totusi circulatia sangelui este facilitata si de alti
factori:
□ -aspiratia toracica;
□ -tonusul si contractiile muschilor ,extremitatile inferioare fragmenteaza
coloana de sange si favorizeaza intoarcerea venoasa;
□ -aspiratia arteriala
□ -forta gravitationala favorizeaza circulatia in teritoriile aflate supracardiac si o
stanjeneste pe cea aflata sub acest nivel.

Reglarea activitatii inimii

Atat presiunea arteriala cat si repartitia sangelui in diferite tesuturi se afla
permanent sub actiunea factorilor nervosi si umorali ,care se modifica in functie de
starea de activitate sau de repaus a organismului sau diferitelor tesuturi.
Tensiunea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme presoare sau
hipertensive, care sunt stimulate pe doua cai:
□ calea reflexa care realizeaza asa numita autoreglare.
□ calea umorala prin care diverse substante chimice care au efect
vasoconstrictor si vasodilatator.

in
(N
 Artere carotn..
interna 3! externa

Artera carolida comuna

stânga sr dreapta
Vena jugulara
Artera subdavicu ara
Vena subclaviculara
Aorta (crosa aorte;}
Trunchi brahiocefalic
Artera axf ara
Vena cava superioara
Artera pulmonara
Vena axilara Inima (cordul)

Vena pulmonara Aorta

Vena basihca abdominal
Vena cefálica

Vena cava Artera rena a

inferioara

Vena Iliaca
comuna
riera iliaca
¡tema
Artera iliaca
Vena iliaca externa
externa
Vena iliaca interna Artera femurala
Vena femurala

Vena popfitee Artera poplitee

ANGINA PECTORALA

PREZENTAREA BOLII
Pentru a asigura hranirea cu sânge a miocardului permanent si in cantitate suficienta,din aorta
se desprind inca de la inceputul ei,doua artere foarte importante, arterele coronare (stanga si
dreapta ). Acestea aduc miocardului sange in functie de necesitati (mai mari in efortul fizic, mai
mici in repaus). Arterele coronare au capacitatea de a se adapta continuu la aceste necesitati
marindu-si sau micsorindu-si lumenul,dupa cum primesc excitatii nervoase din partea nervilor
vasomotori. O alimentatie deficitara a miocardului duce la inlocuirea fibrelor miocardice, la
degenerescenta, locul lor luindu-l tesutul conjunctiv care din punct de vedere functional este inert,
toate aceste fenomene avand cel mai adesea drept cauza ateroscleroza coronariana, proces care
are loc in timp si care,afectand si tesutul de conducere al inimii, are ca manifestare clinica un bloc
atrioventricular de diverse grade.
Terminologia afectiunilor coronariene a fost si este destul de bogata.De la angina pectorala
(sub diverse forme) pina la infarctul miocardic sunt o serie de forme intermediare,cu denumiri
diverse ca: preinfarct”, "insuficienta coronariana”, ’’microinfarct”, "iminenta de infarct”, etc.
Pentru a nu crea confuzii si a vorbi intr-un limbaj comun, in 1962 O.M.S. a convocat o
comisie de experti care a recomandat o clasificare unitara si anume:

FORME CLINICE:
1. Angina pectorala
2. Sindromul intermediar
3. Infarctul de miocard

ETIOLOGIA cardiopatiei este dominata de departe de ateroscleroza coronariana prezenta in 92-97

% din cazuri. Un numar mic de cazuri cu afectiuni coronariene nu au ca etiologie ateroscleroza,
fapt pentru care in aceste situatii se discuta: -Coronaritele reumatismale (desi afecteaza mai ales
ramurile mici ale arterelor coronare).
-Arteritele inflamatorii (in endocarditele inflamatorii).
-Coronaritele alergice si cele Rickettsiene (au aceeasi localizare).
-Leziunile coronariene in caz de trombangeita obliteranta greu de demonstrat la oameni la care
exista concomitent si leziuni de ateroscleroza coronariana. -Coronaritele din periarterita tip
Kussmaul-Maier, exceptionale ca frecventa.
-Emboliile coronariene de asemenea foarte rare din cauza situatiei anatomice a arterelor coronare
care iau nastere in unghi drept din aorta.
DESCRIEREA ANGINEI PECTORALE

Angina pectorală este un sindrom clinic care trădează o suferinţă miocardică determinată de
un dezechilibru între necesitatea de oxigen a muşchiului inimii şi aportul coronarian.
 Se caracterizează prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori înapoia
sternului cu iradiere, in cazurile tipice în umărul stâng braţul şi antebraţul stâng până la ultimele
degete.
Criza dureroasă apare după:
- efort
- emoţii
j
- mese copioase
Durează doua-trei minute până la maxim zece minute şi dispare spontan sau la administrarea
de nitroglicerină.

ETIOLOGIE. In declanşarea crizelor anginoase sunt implicate o serie de cauze determinate şi

favorizate.

CAUZE DETERMINANTE:
- arterioscleroza coronariană = se manifestă sub forma de stenozari sau obliterări
coronariene;
- cardiopatii valvulare = stenoza aortică şi mai rar stenoza mitrala şi insuficienţa aortică.
j
- alte cauze coronarita reumatismală, coronarita ricketsiană (la zootehnicieni, veterinari)
trombangeita obliterantă.

CAUZE FAVORIZANTE:
- Diabetul zaharat
- Hipertensiunea arterială sistemică
- Tulburaţii de ritm mai mari de 180 - 200 bătăi pe minut
- Bolile aparatului digestiv:
- litiaza biliară
- colecistitele cronice
- ulcerul gastric şi duodenal
- hernia diafragmatică
- Administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene)
- Tabagismul

FIZIOPATOLOGIE
Angina pectorală este expresia unei insuficienţe coronariene acute, datorită dezechilibrului
brusc apărut la efort între nevoile miocardului (mai ales în oxigen) şi posibilitatea arterelor
coronare. în mod normal circulaţia coronariană se adaptează necesităţilor miocardului putând
creşte la efort de opt zece ori. Pe fondul arteriosclerozei coronariene, spasmul supraadăugat
(emoţii, frig cu descărcare de catecolamine) sau travaliu cardic scurt (efort fizic) determină o
disproporţie între irigaţia coronariană şi nevoile metabolice ale miocardului urmată de acumularea
cataboliţilor în exces (acid lactic, acid piruvic) şi iritarea consecutivă a fibrelor nervoase
intracardiace.
 SIMPTOMATOLOGIE
Simptomul dominant care defineşte angina pectorală este DUREREA CARDIACĂ caracterizată
prin patru trăsături esenţiale:
1. sediul, iradierea şi tipul durerii
2. condiţii (circumstanţe) de apariţie a durerii
3. durata
4. răspunsul la nitroglicerină

SEDIUL, IRADIEREA ŞI TIPUL DURERII

Localizarea durerii este în majoritatea cazurilor (70%) retrosternal în partea inferioară,
mijlocie sau superioară şi precordială. Mult mai rar durerea poate pleca din alte teritorii:
- flancuri
- maxilar inferior
- sprâncene
- obraji.
Important este modul în care pacientul arată sediul durerii toracice: cu întreaga palmă
sau cu ambele palme, niciodată cu degetul, sau, cu mult mai elocvent cu pumnul strâns al
mâinii drepte plasat în plin stern exprimând din mimica feţei senzaţia de zdrobire resimţită.
Gestul ajută mai ales la bolnavii incompatibili de a descrie suferinţele cardiace.

Iradierea tipică a durerii se face în umărul stâng de unde pleacă pe faţa anterioară a braţului şi
antebraţului până la ultimele două degete a mâinii stângi. Durerea poate iradia însă şi numai în :
- membrul superior drept
- regiunea claviculară stângă
- în dinţi
j
- în regiunea epigastrică
- fosa iliacă dreaptă

Este posibil ca durerea de angină pectorală să apară iniţial în membrul superior stâng şi
ulterior în regiunea precordială.
 Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea durerii şi mai ales de personalitatea
psihică a bolnavului. Cel mai adesea este vorba de o senzaţie de presiune (apăsare), zdrobire,
arsură, mai rar junghi (ca un cuţit) sau sfredelire, constricţie (ca o menghină sau arc).

CIRCUMSTANŢELE DE APARIŢIE
j j
Sunt strâns legate de solicitările fizice şi psihice.
Circumstanţele cele mai obişnuite sunt:
- efort fizic de orice fel
- frigul are rol izolat sau potentează efortul fizic
- prânzurile copioase
- raporturile sexuale
- emoţiile acute (stresul psihic şi general)

DURATA ŞI EVOLUŢIA CRIZELOR ANGINOASE

Tipic pentru angina pectorală este caracterul paroxistic, intermitent al durerii. Durata medie a
crizei este de unu - trei minute, maxim cincisprezece minute. O criză anginoasă ce a depăşit
cincisprezece douăzeci minute trebuie suspectată a fi:
- infarct miocardic
- angină instabilă
- expresia unor tulburări nevrotice.

DIAGNOSTIC POZITIV
Angina pectorală este un sindrom definit prin durere precordială localizată retrosternal sau
precordial, cu durată scurtă (mai puţin de cincisprezece minute) cu iradiere tipică în umărul şi
membrul superior stâng sau atipică în mandibulă, abdomen au membrul superior drept, declanşată
de efort, emoţii, sau alţi factori care cresc munca inimii şi trec în repaus sau după administrarea de
nitroglicerină.
Examenul subiectiv nu evidenţiază deseori nimic. Alteori se găsesc semnele bolii care
produce acest sindrom: - arteroscleroza
- hipertensiunea arterială
- tulburări de ritm
- dispnee
- agitaţie
- anxietate.
De regulă diagnosticul se pune pe baza examenului clinic dar este confirmat din examenul
EKG.

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
w »
In cazurile în care înfătisarea durerii coronariene este neconcludentă iar electrocardiograma
este normală sau conţine unele modificări discutabile se impune un diagnostic cu următoarele boli:
- nevroza cu manifestări cardiace
- boli ale esofagului
- ulcerul gastro- duodenal
- hipertensiune arterială pulmonară
- pericardita
O atenţie deosebită, prin măsurile terapeutice şi pronostic se impune faţă de diagnosticul
diferenţial cu INFARCTUL MIOCARDIC ACUT.

PROGNOSTICUL
Este favorabil în cazul anginei pectorale fără modificări semnificative la arteriografie fără
ereditate încărcată sau leziuni organice cardiace.
Este nefavorabil in cazurile cu:
- ereditate încărcată
- infarct cu antecedente
- diabet zaharat
- leziuni valvulare aortice
- tulburări de ritm.

CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE

I. ANGINA PECTORALĂ DE EFORT

STABILA: a) angina de efort vavo-debut sub o lună
b) angina de efort stabilă-debut peste o lună
c) angorul agravat-evoluţie brusc înrăutăţită ca:
- frecvenţa
j
- durata
- intensitate
II. ANGORUL SPONTAN - în repaus
a) angina Printzmetal (angina cu orar fix) - crize ce apar in mod ciclic cu trăsături clinice
asemănătoare ce nu sunt precedate de efort. Durerea apare în repaus.
b) angina de decubit - survine în repaus, este concomitentă de obicei cu dispunerea paroxistă
nocturnă, trezind bolnavul din somn este favorizată de creşterea volumului de sânge
intracardic în poziţie de decubit.

III. ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ.

Angina de efort ce precede cu cel puţin două săptămâni instalarea unui infarct de miocard
acut.
Angina instabilă reprezintă un alt tip de angină. Acesta reprezintă o stare evolutivă mai
gravă, care poate apărea şi în repaus sau chiar în somn, fără a putea fi prevăzută.
Acest tip de angină trebuie sa fie interpretată ca semn al unei afectări cardiace severe, care
mai devreme sau mai târziu, va duce la un infarct.
IV. ANGINA PECTORALĂ INTRICATĂ
Coexistă cu alte boli extracardiace.

Angina pectorala stabila

Angina pectorala este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin
discomfort sau presiune precordiala, care este in mod tipic precipitat de efortul fizic si ameliorat
de repaus sau nitroglicerina sublingual.
Angina pectorala stabila este o forma clinica a cardiopatiei ischemice care se caracterizeaza
prin:
-durata sub 5 secunde sau peste 20 de minute -accentuarea la inspir profund sau modificarea
posturii -declansarea la o simpla miscare -calmarea la inghitire (apa, alimente)
-aria foarte mica, indicata cu virful degetului -accentuarea la presiune asupra toracelui -debut si
sfirsit brusc.

In Romania prevalenta bolii este de 10, 9% si in crestere.

Diagnosticul este confirmat prin efectuarea de teste de efort, care urmaresc adaptabilitatea
coronariana prin realizarea unui efort cit mai apropiat de cel
maximal si se fac pina la apariţia modificărilor EKG si clinice ale pacientului. Testele imagistice
apreciaza defectele de perfuzie, tulburari diskinetice cardiace, fluxul de singe coronarian,
extinderea leziunilor aterosclerotice.

Tratamentul cuprinde corectia factorilor de risc, masuri generale privind schimbarea modului de
viata, prevenirea si tratamentul crizelor anginoase, revascularizarea miocardica.

Mortalitatea este mult mai cunoscuta decit morbiditatea, reprezentind in Romania 60% din totalul
deceselor prin boli cardiovasculare.
In tarile industrializate mortalitatea a scazut constant in ultimii 25 de ani cu circa 3-5% pe an, spre
deosebire de tarile est-europene unde continua sa creasca.

încetarea fumatului este cea mai eficienta interventie preventiva pentru a reduce ateroscleroza
coronara, cauza principala a anginei pectorale. Tratamentul intensiv al diabetului, hipertensiunii,
hipertrofiei hepatice, hiperlipidemiei si obezitatii, factori de risc predominanti, are un rol important
in preventia bolii coronare.

Complicatiile anginei pectorale includ: angina instabila, infarctul miocardic si decesul.

Ateroscleroza coronariana este responsabila in 95% din cazuri de angina pectorala si cardiopatia
ischemica. Sediul principal al dezvoltarii leziunilor aterosclerotice este la nivelul intimei. Aici se
formeaza progresiv striatiile grase care incep sa apara de la nastere in aorta si de la virsta de 15
ani in coronare. Aceste leziuni nu au consecinte hemodinamice sau clinice si pot persista, regresa
sau evolua spre placi fibroase.
Placile fibroase apar dupa 25 de ani in coronare. Leziunile avansate a caror incidenta creste cu
virsta provin din placile fibroase prin: vascularizare de neoformatie, calcificarea centrului necrotic,
ulcerarea cu formare de trombi care duc la stenozarea arterei.

Studiile epidemiologice au permis conturarea notiunii de factor de risc, caracteristici care sunt
prezente la persoanele sanatoase dar asociate posibilitatii ulterioare de dezvoltare de boli
cardiovasculare aterosclerotice.

Acestea sunt:
-sexul masculin, estrogenii ar avea rol protectiv -virsta inaintata
-agregarea familiala prin obiceiuri alimentare si ereditate poligenica -factori dietetici: consumul
caloric excesiv (zaharuri rafinate, grăsimi saturate,
alcool), zona geografia (consum de apa nedura cu carente in microelemente)
-obezitatea
-fumatul
-sedentarismul
-factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambitios, agresiv, nerabdator)

-factori sociali (profesiunile cu responsabilitati crescute, grad inalt de stress). Factori metabolici:
-hiperglicemia-diabet zaharat, micro- si macroangiopatie -hiperuricemia
-hipercolestorelemia >230 mg/dL (normal <200 mg/dL) -hiper-LDL-colesterolemia >130 mg/dL
-hipo-HDL-colesterolemia <40 mg/dL -hipertrigliceridemia >200 mg/dL (normal <150 mg/dL).

Factori hemodinamici: hipertensiunea arteriala care creste stressul parietal si secundar creste
necesarul de oxigen, iar trauma hemodinamica scade aportul de oxigen prin favorizarea
aterosclerozei.

Cauze ale anginei pectorale care nu tin de ateroscleroza:

-spasmul coronarian-angina Prinzmetal -sindromul X
-boala inflamatorie sistemica sau boala de colagen: sclerodermia, lupus sistemic eritematos, boala
Kawasaki, poliarterita nodosa si arterita Takayasu -stenoza aortica, cardiomiopatiile,
hipertensiunea arteriala -anemia severa
-anomalii cardiace sau ale vaselor de singe
-anevrism sau fistula coronariana, ectazia coronariana, fibroza coronariana.
 Semne si simptome

Majoritatea pacientilor cu angina pectorala experimenteaza disconfort retrosternal decit durere

franca. Acesta este descris ca o presiune, greutate, gheara, arsura sau senzatie de sufocare.
Durerea anginoasa este localizata primar in epigastru, spate, git si umeri. Localizarile tipice sunt
brate, umeri si git.
Tipic angina este pecedata de exerciţii fizice, alimentaţie, expunerea la frig sau emoţii si stress.

Dureaza aproximativ 1-5 minute si este ameliorata de repaus sau nitroglicerina. Durerea de piept
dureaza doar o secunda si nu este de obicei angina. Intensitatea anginei nu se modifica cu
respiratia, tuse sau modificari ale pozitiei. Durerea deasupra mandibulei si sub epigastru este rar
cauzata de angina.

Asociatia cardiaca din New York clasifica angina pectorala astfel:

-clasa I-fara limitarea activitatii fizice, fara simptome
-clasa Il-limitare usoara a acitvitatii fizice, cu simptome moderate
-clasa lll-limitarea moderata a activitatii fizice, pacientul nu prezinta simptome in
repaus, iar activitati fizice moderate declanseaza simptomele
-clasa IV-pacientul nu poate sa efectueze nici o activitate fizica fara discomfort,
chiar si in repaus.

Examenul fizic clinic este sarac. In prezenta aterosclerozei se pot observa:

- xantelasme: acumulare de celule conjunctive incarcate cu granulatii lipidice, tradusa prin pete
galbene, ceroase localizate la nivelul pleoapelor catre partea nazala
-gerontoxon: inel cenusiu pericornean de obicei bilateral -sufluri arteriale la auscultatie
-in criza: tahicardie cu sau fara hipertensiune arteriala si auscultarea zgomotului Z4 cu suflu
sistolic mitral.
 Diagnostic

Electrocardiografia-EKG:
*lntre crize:
-aspect normal in 80% din cazuri
-leziuni subendocardice - ST subdenivelat, ischemie subepicardica -T negativ sau
subendocardica-T inalta, pozitiva, simetrica -reducerea amplititudinii sau
inversarea undei T -alungirea intervalului QT.
*ln criza:
-aspect normal in 50% din cazuri -subdenivelari ale segmentului ST -unda T
negativa sau turtita -blocuri atrioventriculare.

Testele de efort urmaresc adaptabilitatea coronariana prin realizarea unui efort cit
mai apropiat de efortul maximal, atestat prin atingerea frecventei ventriculare
maximale- (220-virsta).
Aceste teste se fac pina la aparitia crizei de angor, alterarilor EKG sugestive.
Frecventa la care apare durerea se numeste prag anginos. Efortul poate fi: general
(cicloergometric, covor sau scara rulanta) sau pur cardiac (electrostimulare
cardiaca).

Diagnosticul diferenţial se face cu: infarctul miocardic acut, pericardita acuta,

disectia de aorta, pneumonie, embolie pulmonara, pneumotorax, reflux
gastroesofagian, acalazia cardiei, artrita condro-costala, mialgii, radiculite, hernie
diafragmatica, ulcer peptic subcardial, colica biliara, nevroza cu acuza cardiac.
Tratament
Tratamentul conservator.
Corectia factorilor de risc este prima intentie a medicului:
-normalizarea tensiunii arteriale -echilibrarea diabetului zaharat
-combaterea dislipidemiei prin evitarea alimentelor bogate in colesterol (creier,
rinichi, ficat, unt, smintina, untura, oua, ciocolata). La nevoie se asociaza medicatie
anticolesterolemiana.

Dieta si stilul de viata:

-schimbarea locului de munca daca acesta presupune stres sau eforturi fizice
excesive
-renunţarea la sporturile care predispun efort fizic major
-evitarea drogurilor care cresc consumul de 02 al miocardului: amfetamine,
izoproterenol, cocaina
-combaterea obezitatii: grasimi sub 30% din necesarul caloric, grasimi animale sub
2/3 din totalul grasimilor
-suprimarea fumatului, deoarece nicotina are efect nociv triplu: spasm coronarian,
creste necesarul de 02 miocardic si scade eficienta medicatiei antianginoase
-evitarea stresului
-combaterea sedentarismului si antrenament fizic dozat in raport cu toleranta
-evitarea consumului de alcool peste 30 ml/zi care ar avea un efect nociv triplu:
aport caloric suplimentar, efect hiperkinetic, efect toxic pentru fibra miocardica
-reducerea consumului de cafea.

Terapia medicamentoasa

Nitratii si nitritii determina doar venodilatatie, cu scaderea umplerii distolice a

ventricolului sting, a stresului parietal si consumului de 02. Induc coronarodilatatie
care se insoteste de redistribuirea singelui spre zonele ischemiate si colaterale.

Nitroglicerina, se administreaza in criza o tableta sublingual sau o doza spray,

preventiv-preparate cu eliberare lenta, discuri transdermice sau unguent. Efecte
secundare imediate : cefaleea, flushing, hipotensiune, sincopa. Efecte secundare
tardive: methemoglobinemie, toleranta, dependenta.

Isosorbiddinitratul are proprietati asemanatoare si se recomanda in profilaxia

imediata cu 15 minute inaintea efortului sau profilaxia de durata.
Isosorbidmononitratul are avantajul de a nu fi metabolizat total la primul pasaj
hepatic ceea ce-i prelungeste eficienta spre 6 ore.

Prognostic

Factorii importanţi pentru prognosticul anginei pectorale stabile includ funcţia

ventricolului sting, severitatea si localizarea leziunii aterosclerotice si raspunsul
simptomelor la tratament.
Angina pectorala instabila
Termenul de angina instabila a fost utilizat prima data acum trei decenii si
semnifica statusul intermediar intre infarctul miocardic si cel cronic al anginei
stabile. Angina instabila este sinonima cu termenii sindrom intermediar si angina
de preinfarct.

Incidenta anginei instabile este in crestere si aproape un milion de persoane

internate primesc acest diagnostic.
Riscul de deces, infarct miocardic si complicatii este variabil datorita spectrului
clinic variat care este acoperit de termenul de angina instabila. Studiile arata ca
incidenta mortii in prima saptamina dupa internare este de 4% iar incidenta
infarctului miocardic este de 10%.

Factorii de prognostic negativ sunt: denivelarea segmentului ST, virsta inaintata,

disfunctie de ventricul sting si extinderea bolii oronare.
Femeile cu angina instabila sunt in virsta si au o prevalenta crescuta a
hipertensiunii arteriale, diabetului, insuficientei congestive cardiace si istoric
familial de boli cardiace mai bogat decit al barbatilor. Barbatii tind sa prezinte
incidenta crescuta de infarctizare miocardica si revascularizare, nivel crescut de
enzime cardiace la diagnostic si rate inalte ale revascularizarilor si cateterizarilor.
Prognosticul este totusi dependent mai mult de severitatea bolii decit de sex.

Virsta medie de prezentare a pacientilor este 62 de ani. Femeile sunt cu 5 ani mai
invirsta la diagnosticare.

Cauzele anginei instabile sunt aceleasi ca si pentru cea stabila: ruperea unei placi
de aterom cu formarea de trombi care obstrueaza complet sau partial un ram
coronar principal, anemia severa, hipertensiunea si insuficenta cardiaca
congestiva.

Fata de angina stabila durerea sau disconfortul asociat cu angina instabila:

- apare adesea in repaus, noaptea in somn sau la activitati fizice minime -este
brusca, este mai severa si dureaza mai mult pina la 30 de minute -nu este
ameliorata de repaus sau nitroglicerina -este un semn care prevesteste un atac de
cord in viitorul imediat.

Pentru persoanele cu angina instabila optiunile terapeutice sunt imediate pentru a

preveni infarctul cardiac. In peste 85% dintre pacienti tratamentul de urgenta va
stabiliza simptomele. Se poate opta pentru o cateterizare, angioplastie sau by-
pass cardiac. Angioplastia de urgenta si operatia pe cord deschis sunt necesare la
pacienţii care nu răspund la restul metodelor.

Patogenia anginei pectorale instabile

Angina instabila deriva din cadrul sindroamelor ischemice cardiace datorita
patogeniei comune. Cauza tipica a declansarii anginei instabile este ruperea placii
de aterom cu formarea rapida de trombi cu deficit hemodinamic secundar sau
microembolizare. Este diferita etiologic de angina stabila care este determinata de
cele mai multe ori de o stenoza coronara fixa care compromite scurgerea singelui
si o placa ateromatoasa care creste progresiv si care permite formarea de
colaterale.
Factorii care intevin in patologia anginei instabile includ: dezechilibrul cerere-
oferta miocardica de oxigen, ruperea placii de aterom, tromboza, vasoconstrictia si
fluxul sanguin ciclic.

Cauze si factori de risc in angina pectorala instabila Cresterea cererii de 02

miocardic:
-febra, tahiaritmii, hipertensiunea maligna
-tireotoxicoza, feocromocitomul, consumul de cocaina
-consumul de amfetamine, stenoza aortica, stenoza aortica supravalvulara
-cardiomiopatia obstructiva, sunturile aortovenoase
-insuficienta cardiaca congestiva.

Scaderea aportului de 02 cardiac:

-anemie
-hipoxemie
-policitemie.

Factorii de risc cuprind:

-virsta inaintata peste 60 de ani -istoric familial de boli cardiace ischemice -nivele
inalte de colesterol in singe -hipertensiune arteriala, fumatul -diabetul tratat cu
insulina
-sedentarismul, obezitatea, sexul masculin-estrogenii avind rol protector -consumul
excesiv de zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool -tipul psihosomatic A:
ambitios, energic, agresiv, nerabdator -profesiunile cu stress crescut.

Semne si simptome
Angina instabila cuprinde urmatoarele forme clinice:
-angor de novo - sub o luna de la aparitia primei crize -angor de repaus-poate trezi
bolnavul din somn
-angor crescendo-cresterea frecventei, intensitstii si duratei crizei (15-30 de
minute), concomitent cu reducerea pragului anginos
-reaparitia angorului dupa o perioada de remisiune la un vechi anginos, postby-
pass sau post-APTL -angor vasospastic.

Examenul fizic clinic este de obicei nespecific pentru angina instabila. Diagnostice
specifice care pot determina angor sunt: disectia aortica, ruperea unui anevrism
toracic, pericardita cu tamponada, embolism pulmonar si pneumotorax. La 10
minute de la internare pacientului i se va face un EKG.

Alte semne si simptome pe care bolnavul poate sa le experimenteze cuprind:

-palpitatii cardiace care se pot observa cu ochiul liber in zona precordiala a
pacientului
-presiunea sanguina sistolica sub 100 mmHg -apex diskinetic
-dedublare a zgomotului cardiac Z2 -prezenta unui zgomot cardiac Z3 sau Z4
-murmul apical nou sau care creste in severitate datorita disfunctiei muschilor
papilari
-raluri sau clicuri
-dispnee-senzatia de sc urtare a respiratiei -greata si varsaturi
-anxietate extrema si senzatia de moarte iminenta -ritm de galop.

Clinic este tipica lipsa de legatura cu factorii agravanti ai insuficientei coronariene:

anemie, tireotoxicoza, infectii, aritmii. Nitroglicerina are efect temporar si
incomplet.

Diagnostic

Studii de laborator:
-cresterea creatin kinazei si a izoenzimei sale MB
-cresterea nivelului troponinelor care evidentiaza moartea celulelor miocardice
-masurarea CK-MB la fiecare 6-8 ore in primele 24 de ore -determinarea nivelului
de troponina T sau I de doua ori la fiecare 6-8 ore mai ales in primele 2-4 ore de
angor cardiac
-nivelul de troponina T de 0. 4 ng/mL sau mai mari si a troponinei I de 0. 1 ng/mL
sau mai mari sunt considerate pozitive si asociate cu mortalitate crescută pe
termen lung si scurt
-nivelul de troponine poate sa indice un eveniment cardiac la pacienţii care au
intirziat prezentarea la medic deoarece semi-viata serica a acestora este mai
lunga decit a CK-MB si pot ramine crescute la 7-14 zile dupa eveniment -datorita
kineticii lor troponinele sunt mai putin folositoare pentru evaluarea crizelor
anginoase recurente, reinfargtizarea este recunoscuta dupa nivelul de CK-MB
-peptidul natriuretic cerebral este un factor independent de predictie a mortalitatii
pe termen lung si scurt si a riscului de insuficienta cardiaca congestiva la pacientii
cu angina instabila
-nivelul ridicat al proteinei C reactive indica prognostic negativ pe termen scurt si
lung la pacientii cu angina instabila

-pacientii cu RCP crescuta au un risc inalt de infarct miocardic recurent.

Electrocardiografía:
-subdenivelari St-leziuni subendocardice
-ischemie subepicardica-T negativa sau subendocardica-T inalta, pozitiva,
simetrica
-reducerea amplitudinii sau inversarea undei T -alungirea intervalului QT -blocuri
intraventriculare.

Aspectele EKG sunt identice cu cele din angorul stabil dar foarte mobile.
Monitorizarea Holter evidentiaza numeroase episoade ischemice silentioase.
Tratament
Pacientii cu angina instabila necesita internare in spital pentru repaus la pat si
monitorizare cardiaca continua. Este necesar un acces intravenos si inceperea
terapiei cu 02.

Strategiile terapeutice cuprind: cateterizarea cardiaca cu posibila revascularizare si

metoda conservativa care cuprinde un control initial medicamentos al anginei cu
posibilitatea utilizarii cateterizarii cardiace daca este indicata de esecul terapiei
medicale sau de evidentierea ischemiei.

Indiferent de strategia aleasa, controlul initial medical cuprinde:

-terapia antiagregant-plachetar (aspirina, clopidogrel, antagonisti ai glicoproteinei
IIb/IIIa)
-terapia anticoagulanta (heparina)
-betablocantii si nitratii-terapia vasodilatatoare.
Medicatia complexa cuprinde terapia antilipemianta (statine) si utilizarea
inhibitorilor enzimei de conversie = IECA.

Nitroglicerina se administreaza in perfuzie intravenoasa pentru a reduce

tensiunea arteriala sistolica cu 10% dar nu mai mica de 110 mmHg. In caz de
hipotensiune se ridica piciorul patului in pozitie Trendelemburg, iar in caz de
tahicardie reflexa se asociaza beta-blocante.

Prognostic
Durata medie de supravieţuire nu diferă notabil după procedurile chirurgicale
comparativ cu tratamentul medical conventional, dar calitatea vieţii este
incomparabila.

Factorii de prognostic negativ:

-lipsa ameliorarii dupa 48 de ore de terapie intensiva
-modificari EKG persistente sau episoade de ischemie silentioasa la
supravegherea Holter.
 Angina Prinzmetal

Angina varianta sau angorul vasospastic este o forma speciala de angina instabila
prin spasm coronarian care determina ischemie transmurala acuta cu alterari EKG
pasagere de tip infractoid.

Spasmul coronarian acut este o contractie brusca, temporara cu o anumita

localizare in miocard corespunzator unei coronare. Spasmul incetineste sau
opreste fluxul sanguin prin artere si lipseste inima de 02 si nutrienti.
Spasmul poate apare in artere care apar normale sau in cele au devenit calcificate
datorita aterosclerozei. Spasmul arterial coronar este o cauza a ischemiei cardiace
si afecteaza aproximativ 4 din 100. 000 de persoane si 2% din pacientii cu angina.
 Flux sangvin
normat
Artere coronare

Placi de aterom

Flux sangvin
încetinit

Oprirea fluxului
sangvin

Cheag ce blochează
artera
Spasmul poate fi silenţios fara simptome sau poate apare la persoanele cu angina stabila sau
instabila. Apare de obicei ca o varianta a anginei, un tip de durere retrosternala care pare a fi
determinat de disfunctie endoteliala, o conditie patologica in care arterele coronare pot apare
normale dar nu functioneaza optim.

Spasmul prelungit poate provoca chiar infarct miocardic.

Factorii care declanseaza spasmul coronar sunt: consumul de alcool, emotiile puternice,
expunerea la frig si medicatia care determina vasoconstrictie. Consumul de cocaina si fumatul
poate provoca spasm coronarian sever prin cresterea travaliului cardiac. La multe persoane
angina varianta poate apare fara nici o cauza evidenta.

Simptomul principal este angina de repaus, spontana, intensa, prelungita (10- 15minute),
survenind in primele ore ale diminetii, eventual cu orar fix. De obicei capacitatea de efort este
pastrata. Alte semne si simptome de insotire sunt: senzatia de presiune toracica, de gheara, de
sufocare, strivire. Durerea este severa si poate iradia spre git, umar sau brat.
Persoana afectata isi poate pierde cunostinta.
Testele necesare pentru a diagnostica spasmul coronar includ: angiografia coronara si EKG-ul.

Scopul tratamentului este de a controla durerea si de a preveni infarctul miocardic. Nitroglicerina

este principalul agent vasodilatator utilizat in angina varianta. Calciumblocantele sunt extrem de
eficiente in angina varianta fata de angina stabila. Asocierea cu nitratii este benefica. Se pot
asocia doua calciumblocante.

Prognosticul pacientilor este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani variaza intre 84-98%.
Mortalitatea si mortalitatea sunt dependente de boala aterosclerotica cauzatoare. Pacientii fara
stenoza de 70% au o supravietuire de 93% la 1 an, in timp ce cei cu boala aterosclerotica
multivasculara coronariana si angina varianta au doar 65% sanse sa supravietuieasca la 1 an.

Patogenia Anginei Prinzmetal

Angina varianta este determinata de spasmul arterial coronarian focal si o anormalitate generala a
arterelor coronare. Spasmul aretrial focal apre de obicei la locul unei stenoze sau adiacent
acesteia. Un numar mare de pacienti prezinta o angiograma coronariana normala desi au evidenta
de boala aterosclerotica demonstrata prin examinarea intravasculara echografica.

Factori de risc pentru Angina Prinzmetal

Factorii care pot declanşa o criza de angina varianta cuprind:
-virsta inaintata, agregarea familiala prin poligenism cit si prin obiceiuri culinare comune
-factori dietetici: consum caloric excesiv, consum de apa dura
-obezitatea
-fumatul
-sedentarismul, stressul emotional si profesional
-diabetul zaharat, hiperuricemia, dislipidemia
-hipertensiunea arteriala, care creste stressul parietal coronarian.

Asocierea a 3 factori de risc majori (hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, hipercolesterolemia)

creste de 6 ori morbiditatea comparativ cu subiectii care prezinta un singur factor de risc.
Semne si simptome
Angina varianta se declanşează la repaus, spontan, cu episoade care au un ciclu circadian, cele
mai multe crize aparind dimineaţa devreme. Durerea este severa si poate fi asociata cu palpitaii
sau sincopa secundara aritmiilor. O parte din pacienti pot prezenta un tonus vascular modificat si
sa prezinte simptome ale migrenei si fenomenului Raynaud.

Se poate asocia cu aritmii ventriculare severe, moarte subita (5-10% din cazuri) sau evolutie spre
infarct miocardic acut (20%). Adesea factorii de risc sunt nesemnificativi. Nitroglicerina
administrata este adeseori eficienta.
Diferenţierea anginei instabile de cea varianta este dificila si necesita investigatii speciale,
incluzind angiografia coronara. Diferentierea se face arbitrar deoarece vasospasmul este cauza si
consecinta rupturii unei placi de aterom si trombozei arteriale coronare la un pacient cu angina
pectorala instabila, iar multi pacienti cu angina varianta au boala arteriala coronariana obstructiva.

Absenta factorilor de risc pentru boala arteriala coronariana aterosclerotica sugereaza angina
varianta, desi fumatul este un factor de risc comun pentru ambele sindroame clinice si este
raportat la multi dintre pacientii cu angina varianta.

Infarctul miocardic este o complicatie a anginei varianta. Se dezvolta tipic in regiunea

corespunzatoare localizarii electrocardiografice a modificarilor intervenite in atacurile anginoase
primare. Acesta localizare sugereaza teoria conform careia vasospasmul arterial coronarian este
mecanismul primar.

Diagnostic

Studiile de laborator cuprind hemoleucograma completa, biochimia srica si profilul lipidic pentru a
exclude infecţia, disfunctie plachetara primara, insuficienta renala, hiperglicemia, dezechilibrul
electrolitic si dislipidemia. Determinarea enzimelor cardiace este importanta daca se suspecteaza
un infarct miocardic imediat.

Confirmarea diagnosticului se realizeaza prin reproducerea crizei si alterarilor EKG la testul cu

ergonovina care declanseaza spasm coronarian. Testul se efectueaza prudent, in doze progresive
si sub monitorizare EKG, avind la indemina nitroglicerina pentru a cupa criza prin injectare
intravenoasa sau intracoronariana.

Diagnosticul diferenţial se face cu următoarele afecţiuni: infarctul miocardic acut, ischemia

silenţioasa, angina stabila si instabila, dureri toracice de alte cauze: pneumotorax, pneumonie,
pleurezie, pirozis, ulcer perforat, radiculite.
Tratament

Pacientii cu angina varianta sunt internati pentru investigare si initierea terapiei medicale. Prima
masura este efectuarea unei electrocardiografii cu 12 derivatii care trebuie repetata dupa fiecare
episod de angina, monitorizarea telemetrica in primele 24-48 de ore si enzimele cardiace.

Terapia medicala.
Acesta include initial administrarea de nitroglicerina sublingual sau intravenos si un blocant de
calciu oral.
Calciumblocantele.
Toate calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angorul vasospastic, de preferinta in doza
maximala tolerata. Asocierea cu nitratii este benefica, mecanismul de actiune fiind diferit. Se pot
asocia si doua calciumblocante din subclase diferite: dihidropirine si verapamil sau diltiazem.

întreruperea brusca poate da rebound la nifedipina si verapamil, dar nu si la diltiazem.

Administrarea de durata a calciumblocantelor amelioreaza prognosticul pe termen lung.

Dieta.
Deoarece ateroscleroza este comuna intre pacientii cu angina varianta, terapia prin dieta pentru
dislipidemie este utila.

Combaterea displipidemiei prin:

-evitarea alimentelor bogate in colesterol: creier, ficat, rinichi, unt, smintina, untura, oua, ciocolata
-evitarea consumului caloric excesiv: zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool.

Sevrajul tabagic este un pas important in terapia anginei varianta. Majoritatea pacientilor fiind
fumatori, sevrajul imediat, total si definitiv constituie masura terapeutica fundamentala si care
poate permite reducerea progresiva pina la suspendare a medicatiei (in 12 luni).
Tratamentul chirurgical.
Revascularizarea percutana coronariană si chirurgia de by-pass coronarian pot fi utile la pacienţii
cu manifestari mixte, care includ angina de repaus si cea de efort, cu afectarea proximala a arterei
coronare principale.

Prognostic
Prognosticul pacientilor cu angina varianta este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani este de
84-98% iar supravietuirea fara infarct miocardic la 3 ani este de 63-98%.
Inima stanga Inima dreapta

Vena cava superioara

Aorta
Artera pulmonara

Vena pulmonara

AtriuJ stâng
Atnul drept
Valva atri oven tocul ara
Valva aortei
Valva arterei pulmonare
Septum

Vejtfncywl
Ventriculul stâng
drept

Vena cava inferioara

INIMA
 ÎNGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI cu ANGINA PECTORALA

ÎNGRIJIRI IGIENICE

I. ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE MEDIU

J

1. Saloane - aerisite (ventilaţie uşor reglabilă prin ferestre)

- curat
- luminate corespunzător
- cu număr mic de paturi
- mobilier redus, uşor de întreţinut
- pereţi vopsiţi în culori pastelate
- dotat cu apa curentă
- călduroase - pentru adulţi - 1 8- 2 0 grade
- pentru copii mici - 20 - 22 grade
- pentru sugari - 22 - 24 grade
2. Paturile - să fie comode
- să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerinţele de confort al
pacientului cât şi ale personalului de îngrijire
- să-i permită pacientului să se poată mişca în voie
- să poată la nevoie să coboare din pat
- uşor de manipulat şi curăţat.
♦saltelele - confecţionate dintr-o singură, din două sau trei bucăţi, din burete, sau material plastic -
se curăţă şi se dezinfectează mai uşor
- saltelele din cauciuc sau material plastic umplute cu apă sau aer au avantajul că
permit umflarea succesivă a compartimentelor după necesitatea (pentru prevenirea escarelor)
♦pernele - în număr de două
- dimensiuni - 55 cm lăţime
j
- 75 cm lungime
♦pătura - confecţionată din lână moale
- trebuie să se poată spăla uşor

♦lenjeria - să aibă cât mai puţine cusături

- cearşaful - dintr-o singură bucată - curat
- să se fixeze bine sub saltea
- muşama - confecţionată din cauciuc sau material plastic
 - rol de a proteja salteaua de diferite dejecţii
- aleza - acoperă muşamaua
- confecţionată din pânză
- faţa de pernă - din acelaşi material ca şi restul lenjeriei
- se va încheia cu şiret în partea laterală

II. ASIGURAREA IGIENEI

- se execută zilnic toaleta bolnavului fără ca acesta să facă eforturi prea mari
- se verifică temperatura ambiantă pentru a evita răcirea bolnavului
- se izolează bolnavul cu un paravan
- va fi dezbrăcat complet şi se va acoperi cu cearşaf si pătură
- se descoperă progresiv numai partea care se va spăla
- se stoarce corect buretele pentru a nu se scurge apa în pat sau pe bolnav
- se săpuneşte şi se clăteşte cu o mână fermă fără brutalitate pentru a favoriza circulaţia
sanguină
- apă caldă din abundenţă, schimbată de câte ori este nevoie
- se insistă la pliuri, sub sâni, la mâini şi în spaţiile interdigitale la coate şi axile
- se mobilizează articulaţiile în toată amplitudinea lor şi se masează coatele şi zonele
predispuse escarelor
- pielea trebuie menţinută curată şi uscată deoarece se poate infecta uşor
- schimbarea lenjerie de pat şi de corp, zilnic pentru că aceşti bolnavi transpiră.

III. ASIGURAREA REPAUSULUI PSIHIC

- se fereşte bolnavul de tot ce i-ar putea tulbura echilibrul nervos
- trebuie să câştige încrederea bolnavului printr-o bună pregătire profesională prin calm şi
seriozitate
- se vor administra la timp medicamentele şi va răspunde prompt la orice solicitare
- recoltarea probelor de laborator se va face fără a fi traumatizantă pentru bolnavi
- bolnavii vor fi însoţiţi la consultaţiile de specialitate
- se va supraveghea starea psihică a bolnavului vizitându-l cât mai frecvent, fără să se
deranjeze odihna bolnavului
- va instrui vizitatorii asupra modului de comportare faţă de bolnav

INVESTIGAŢII CLINICE Şl PARACLINICE

SUPRAVECHEREA PACIENTULUI
1. SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE
Tensiunea arterială = presiunea cu care sângele apasă asupra pereţilor arteriali
- se măsoară ori de câte ori este nevoie în primele zile apoi de două ori
pe zi dimineaţa şi seara
- valorile obţinute se notează în foaia de observaţie
i i
 Pulsul - expansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan osos - urmărim : -
frecvenţa, ritmul, amplitudinea, celeritatea
- se măsoară dimineaţa şi seara
- valorile se notează în foaia de observaţie
j
Respiraţia - se măsoară dimineaţa şi seara, pacientul stand în poziţie semişezând; urmărim :
frecvenţa, ritmul, amplitudinea, simetria mişcărilor, aspectul toracelui.
- valorile obţinute se notează în foaia de temperatură Temperatura □ se măsoară
cu ajutorul termometrului
□ locuri de elecţie - axila, plica inghinală, cavitatea bucală, rect,
vagin
□ în funcţie de zona în care se măsoară se ţine termometrul între
i i
trei şi zece minute
□după terminarea timpului de menţinere a termometrului, acesta se scoate şi se
şterge cu o compresă
□se citeşte gradaţia la care a ajuns termometrul:
□se spală termometrul, se scutură □se introduce în soluţie dezinfectantă
j
□notăm valoarea în foaia de temperatură

2. ASPECTUL TEGUMENTELOR - curate, fără leziuni

- normal colorate
- elastice
- să nu prezinte transpiraţie excesivă

PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORĂRI PARACLINICE

Pregătim pacientul psihic pentru proba la care urmează sa fie supus, ii explic în termeni simpli, pe
înţeles proba, pentru ca bolnavul să nu fie speriat sau stresat.

ELECTROCARDIOGRAMA = înregistrarea grafică a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul

unui ciclu cardiac
- pregătesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a înlătura factorii emoţionali
j
- transport bolnavul în sala de înregistrare
- aşez bolnavul culcat pe patul de consultaţii şi îl rog sa-şi relaxeze musculatura
- dezbrac pacientul în zonele în care se aplică electrozii
- după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace
- îl transport înapoi în salon

OSCILOMETRIA = metoda prin care se evidenţiază amplitudinea pulsaţiilor peretelui arterial cu ajutorul
oscilometrului
 - pregătesc bolnavul psihic
- îl transport într-o camera încălzită corespunzător
- bolnavul este culcat în repaus cel puţin 15 minute înainte de efectuarea probei
- descopăr membrele superioare şi inferioare
- mă asigur ca îmbrăcămintea să nu fie strâmtă
- după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace
- îl transport în salon

ECOCARDIOGRAMA = metoda de explorare bazată pe înregistrarea ultrasunetelor străbătute şi reflectate la

nivelul cordului:
- ii explic bolnavului tehnica
- îl însoţesc până la camera de examinare
- îl ajut să se aşeze pe pat în poziţia indicată de medic
- îi descopăr zona unde se aplică electrozii
- după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace
- conduc bolnavul în salon şi îl supraveghez

PUNCŢIA VENOASĂ = reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de
puncţie.
Scop: - explorator = recoltarea sângelui pentru examene de laborator (biochimice, hematologice,
serologice, bacteriologice)
- terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase
- recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
- executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
- sângerarea 300-500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiunea arterială

- venele de la plica cotului (bazilica şi cefalica) unde se formează M venos prin

LOCUL PUNCŢIEI
anastomozarea lor
- venele antebraţului
j
- venele de pe faţa dorsală a mâinii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne

- venele jugulare şi epicraniene mai ales la sugari şi copii mici MATERIALE NECESARE - mănuşi

chirurgicale
- pernă elastică pentru sprijinirea braţului
- muşama
- aleză
- substanţa dezinfectantă şi degresantă, alcool iodat, tinctura de iod
 - ace de 25-30mm diametru 6/10, 7/10, 10/10 mm, în funcţie de scop
- pense, tampoane
- garou sau bandă ESMARCH eprubete uscate şi etichetate
- cilindru gradat
- fiole cu soluţii medicamentoase
j
- soluţii perfuzabile şi tăviţa renală

PREGĂTIREA INSTRUMENTELOR Şl MATERIALELOR NECESARE

- se aleg materialele necesare şi se aşează pe tavă
- se transportă tava cu materiale în apropierea bolnavului

PREGĂTIREA FIZICĂ Şl PSIHICĂ A BOLNAVULUI

- se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii
- se aşează bolnavul în poziţia necesară (în funcţie de sediul în care se execută)
- în laborator, dispensar bolnavul stă în poziţie şezând pe scaun cu membrul superior în
abducţie extensie şi supinaţie
- în salon bolnavul stă culcat în pat în decubit dorsal cu membrul superior sprijinit în extensie
abducţie şi supinaţie
- se dezbracă braţul ales astfel ca hainele sa nu împiedice circulaţia de reîntoarcere
- se aşează subraţul bolnavului perna elastică şi apoi muşamaua
- se solicită bolnavului, să menţină braţul în poziţie necesară

STABILIREA LOCULUI PUNCTIEI

9

- se stabileşte braţul la care se face puncţia

- se examinează calitatea şi starea venelor de la plica cotului
- se stabileşte locul de executare a puncţiei

EFECTUAREA PUNCTIEI
9

- se aplică garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a braţului
j
- cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru puncţie
- se dezinfectează locul puncţiei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod
- se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori şi să rămână cu el închis
- se fixează vena cu policele mâinii stângi la patru cinci cm sub locul puncţiei, exercitând o
uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
- se fixează seringa cu gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă
între police şi restul degetelor se prinde cu acul traversând în ordine tegumentul în direcţia
oblică (unghi de 30 de grade) apoi peretele venos învingând o rezistenţă elastică până când
acul înaintează în gol
- se schimbă direcţia acului cu 1-2 cm în lumenul venei
j
- se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa
 - se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea medicamentelor,
recoltarea sângelui, perfuzii
- în caz de sângerare se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se
introduce în vasul colector, garoul rămânând legat de braţ
- se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi
desfacerea pumnului
- se aplică tamponul îmbibat cu soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a acului şi se
retrage brusc acul
- se comprimă locul puncţiei 1-3 min, braţul fiind în poziţie verticală.

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI DUPĂ TEHNICĂ

- se face toaleta locală a tegumentului
- se schimbă lenjeria dacă este murdară
- se asigură o poziţie comodă în pat
- se supraveghează pacientul

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

- se arunca materialele de unică folosinţa
j
- se curăţă instrumentarul folosit
j

ACCIDENTE SURVENITE SI INTERVENŢIILE ASISTENTEI

9

- hematom (pin infiltrarea sângelui in ţesutul perivenos ) - se retrage acul şi se comprimă locul
puncţiei 1-3 minute
- străpungerea venei (perforarea peretelui opus ) - se retrage acul in lumenul venei
- ameţeli, paloare, lipotimie - se întrerupe puncţia, pacientul se aşează în decubit dorsal fără
pernă, se anunţă medicul.

ELECTROCARDIOGRAMA=înregistrarea grafică a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul

unui ciclu cardiac.
Este o metodă de investigaţie extrem de preţioasă în diagnosticul unei cardiopatii în general,
în suferinţele miocardo-canariene în special, şi totodată este metoda de a recunoaşte o boală de
inimă care evoluează clinic latent, când se efectuează EKG-ul de efort.
PREGĂTIREA BOLNAVULUI
*se pregăteşte bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlătura factorii
emoţionali
>
*se transportă bolnavul în sala de înregistrare, de preferinţă cu căruciorul, cu 1015 minute înainte de înregistrare
*aclimatizarea bolnavului cu sala de înregistrare
*bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultaţii şi va fi rugat să-şi relaxeze musculatura.

MONTAREA ELECTROZILOR PE BOLNAV

se montează pe părţile moi ale extremităţilor plăcile de metal ale electrozilor sub placa de
metal a electrozilor se aşeză o pânză înmuiată în soluţie de electrolit (o lingură de sare la un
pahar de apă) sau pastă specială pentru electrozi (cei 100 electrozi 94 pentru membre şi 6
pentru precordiali) se fixează pe bolnav în felul următor:
- montarea electrozilor pe membre:
• roşu = mâna dreaptă
• galben = mâna stângă
• verde = picior stâng
• negru = picior drept
- montarea electrozilor precordiali:
4 V1= spaţiul IV intercostal, pe marginea dreaptă a sternului V2= spaţiul IV intercostal, pe
marginea stângă a sternului V3 = între V2 şi V4
4 V4 = spaţiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară (apex)
V5 = la intersecţia de la orizontala dusă din V4 şi linia axilară anterioară stângă
4 V6 = la intersecţia dintre orizontala dusă din V4 şi linia axilară mijlocie stângă.

4 NOTAREA ELECTROCARDIOGRAMEI - asistenta

- notează pe electrocardiogramă:
4 - numele/prenumele pacientului
- - vârsta
- înălţimea
>
- greutatea
- menţionează medicaţia folosită
>>
- data/ora înregistrării
- viteza de derulare
- semnătura celui care a înregistrat.
INTERPRETARE
Pe o electrocardiogramă normală definim:
1. Unde - convenţional numite P,Q,R,S,T,U
2. Segmente - distanţa dintre două unde (PQ), (ST)
3. Intervale - unda+segment (PQ cuprinde unda P+segmentul PQ),(QT cuprinde unda
QRS+segmentul ST+unda T), (TP-linie izoelectrică)
între două cicluri cardiace se înregistrează linia 0 potenţial (linia izoelectrică). Undele situate
deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care sunt dedesubtul ei sunt negative.
Intervalul PQ se măsoară de la începutul undei P şi corespunde timpului în care stimulul
străbate atriile de la nordul sinuzal KEITH - FLACK până la nodul atrioventricular ASCHOFF
-TAWARA. Timpul de conducere a stimulului de la atriu la ventriculi normali 0,12 ”-0,21”.
Unda O şi segmentul PQ reprezintă expresia electrică a activităţii atriilor.
Unda QRS, segmentul ST şi unda T sunt expresia electrică a activităţii ventriculare.

MĂSURAREA ŞI NOTAREA PULSULUI

PULSUL ARTERIAL = expansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan osos
SCOP : evaluarea funcţiei cardio-vasculare ELEMENTE DE APRECIAT : - ritmicitatea
- frecvenţa
j
- celeritatea
- amplitudinea
LOCURI DE MĂSURARE: - oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan
osos (artera radială, femurală, humerală, carotida, temporala, pedioasa)
MATERIALE NECESARE : - ceas cu secundar sau cronometru
- creion roşu sau pix cu mină roşie
- foaie de temperatură.

PREGĂTIREA PSIHICĂ ŞI FIZICĂ A BOLNAVULUI

- se anunţă bolnavul ca i se va măsura pulsul
- se explică bolnavului modul de măsurare; o stare emotivă creată de necunoscut îi poate
modifica valorile pulsului
- bolnavul se menţine în stare de repaus fizic şi psihic 5-10 min cu braţul sprijinit, pentru
relaxarea muşchilor antebraţului.

EXECUTAREA TEHNICII MĂSURAREA ÎN ARTERA RADIALĂ

• spălarea pe mâini cu apă şi săpun
• se reperează şanţul radial pe extremitatea distală a antebraţului, în continuarea policelui
• se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei şi cu ajutorul policelui se îmbrăţişează
antebraţul la acest nivel
• se exercită o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor (index, mediu,
inelar) de la mâna dreaptă şi se percep zvâcniturile pline ale pulsului
• se număra zvâcniturile percepute urmărind secundarul ceasului timp de un minut
NOTAREA GRAFICĂ ÎN FOAIA DE TEMPERATURĂ
 - pentru fiecare linie subţire orizontală a foii de temperatură se socotesc 4 pulsaţii
- unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie pentru obţinerea curbei

INTERPRETAREA FRECVENTEI PULSULUI

9

Frecvenţa pulsului variază fiziologic după vârstă, emoţii şi efort.

VARIAŢII FIZIOLOGICE ALE FRECVENTEI PULSULUI

9 9

- puls tahicardic : - în ortostatism

- efort fizic şi psihic
- emoţii puternice
- în cursul digestiei
- puls bradicardic : - în decubit
- în stare de repaus
- linişte psihică

VARIAŢII PATOLOGICE ALE CALITĂŢILOR PULSULUI

9 9

- frecvenţa : puls tahicardic (mai rapid) şi puls bradicardic (mai rar)

- ritmicitatea : puls ritmic şi aritmic
- amplitudinea : puls cu amplitudine mică (filiform) şi puls cu amplitudine mare
- volum : puls dur şi puls moale
Frecvenţa pulsului creşte paralel cu temperatura: la 1grad creşte cu 8-10 pulsaţii pe minut.

ADMINISTRAREA TRATAMENTELOR
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Medicamentele - sunt produse de origine minerală, vegetală, animală sau chimică (de sinteze)
transformate într-o formă de administrare (preparate solide sau soluţii) prescrise de medic.
REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
1. Respect medicamentul prescris de medic.
2. Identific medicamentul prescris după : etichetă, formă de prezentare, culoare, miros,
consistenţă.
3. Verific calitatea medicamentului, observ integritatea, culoarea medicamentelor solide,
sedimentarea, tulburarea, opalescenţa medicamentelor sub formă de soluţie.
j
4. Respect căile de administrare prescrise de medic
5. Respect orarul şi ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se menţine concentraţia
constantă în sânge
6. Respect doza de medicament - doza unică şi doza zilnică
7. Respect somnul fiziologic al pacientului
8. Evit incompatibilităţile medicamentoase datorate asocierilor unor soluţii medicamentoase în
aceeaşi seringă, în acelaşi pahar
 9. Servesc pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe calea orală
10. Respect următoarea succesiune în administrarea medicamentelor: solide, lichide injecţii,
ovule vaginale, supozitoare
11. Informez pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce priveşte efectul urmărit şi
efectele secundare
12. Anunţ imediat medicul privind greşelile produse în administrarea medicamentelor legate de
doza, calea şi tehnica de administrare
13. Administrez imediat soluţiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
14. Respect măsurile de asepsie, igienă, pentru a preveni infecţiile intraspitaliceşti.

DIETA - Alimentaţia pacientului :

- evitarea eforturilor fizice mari
- evitarea frigului
- repaus după mesele principale
- evitarea meselor abundente
- ceaiul, cafeaua şi alcoolul sunt contraindicate
- se interzice fumatul
- regim alimentar - hipocaloric - pentru menţinerea greutăţii corespunzătoare
- hiposodat - pentru a împiedica reţinerea apei în organism
- evitarea medicamentelor care conţin sodiu
j
- cantitatea de lichide nu va depăşi 1,5-2l/24h
- raţia zilnică de alimente se împarte în 4-5 mese, ultima se va lua cu cel puţin 3 ore înainte de
culcare.
ALIMENTE PERMISE :
- pâinea, în cantitate de 200-250g/zi
- preparate fără zahăr făcute în casă din griş
- paste făinoase
- cartofi fierţii sau copţi
- legume şi zarzavaturi
- fructe proaspete sau preparate sub formă de compoturi, piureuri, marmelade
- băuturi sub formă de sucuri de fructe sau legume, apa minerală carbogazoasă
- carnea slabă de vacă, viţel, pasăre, vânat preparate la grătar sau fierte
- 2-4oua/săptămână
- lapte degresat brânză de vaci slabă, iaurt degresat
- aportul zilnic de lipide: 60-80g/zi ALIMENTE INTERZISE:
- lapte integral
- smântână
- brânză
 EDUCAŢIA SANITARĂ
f

Educaţia sanitară a pacienţilor internaţi cu angină pectorală se adresează în principal înlăturării

sau diminuării efectelor nefavorabile pe care le are, regimul de viaţă şi muncă.
Tratamentul medicamentos al anginei pectorale se completează cu :
- tratamentul bolilor asociate
- exerciţii de cultura fizică
j
- alimentaţie raţională
i i
- renunţarea la obiceiul de a fuma
j
- măsuri sociale, cum ar fi conferinţe la locul de muncă sau în familie, evitarea discuţiilor
emotive, evitarea ocupaţiilor personale stresante, repaus periodic în timpul zilei, somn liniştit.
Efortul fizic la bolnavii cu angină pectorală va fi controlat şi supravegheat pentru a nu atinge
frecvenţe cardiace prea mari care duc la apariţia anginei pectorale. Nu se recomandă repaus
absolut!
PROFILAXIA PRIMARĂ
Se adresează întregii populaţii; se realizează prin:
- alimentaţie raţională cu evitarea excesului caloric
i i
- evitarea sedentarismului şi dozarea eforturilor fizice
- evitarea stresurilor psihoemotive
- excluderea fumatului şi a băuturilor alcoolice
- reducerea greutăţii corporale
- tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet zaharat, hipertensiune
arterială)
- exerciţiu fizic adaptat organismului
- acţiunile profilactice depinde de speranţa de viaţă a subiecţilor, reducerea speranţei de viaţă
duce la intensificarea controalelor pentru înlăturarea factorilor de risc
- profilaxia primară la copii are în vedere formarea unui comportament - stil de viaţă pozitiv,
mai ales la copii care au antecedente cardiace
- femeia tânără, până la menopauză, se consideră mai protejată de riscul cardiovascular
decât bărbatul de aceeaşi vârstă
PROFILAXIA SECUNDARĂ
Se adresează bolnavilor cu angina pectorală cu scopul de a împiedica evoluţia bolii:
- regim dietetic (reducerea aportului caloric)
- evitarea stării de oboseală, eforturile fizice mari
- controlul stilului de viaţă
j
- controlul factorilor de risc
- utilizarea profilactică a medicamentelor: aspirină , dipiridamol, beta-blocante în special la cei
cu complicaţii de conducere cardiacă, disfuncţii ventriculare etc.
 ÎNGIJIRI DIETETICE
Regim dietetic (reducerea aportului caloric)
1. Alimentaţia trebuie să fie echilibrată cu evitarea grăsimilor animale şi a alimentelor bogate în
colesterol (creier, carne grasă, mezeluri, unt, ouă, brânzeturi grase, smântână, ciocolată)
2. Combaterea obezităţii - grăsimi sub 30% din necesarul caloric, grăsimi animale sub 2/3 din
totalul grăsimilor
3. Cantitatea de glucide trebuie să reprezinte 40% din raţia calorică zilnică
4. Evitarea consumului de alcool
5. Reducerea consumului de cafea
Principiul de bază al dietei rămâne regimul liposodat. Cantitatea de sodiu pe care o poate
consuma bolnavul este stabilită de medic de la caz la caz şi este in funcţie de retenţia de lichide.
Acest regim este greu de suportat. Asistenta trebuie să se îngrijească de alimentaţie prin
adăugarea de lămâie, oţet sau alte substanţe permise. Să fie cât mai gustos servite. Alimentele
trebuie să asigure un aport bogat de potasiu (ceaiuri, banane), mai ales dacă bolnavul primeşte şi
medicaţie diuretică.
Mesele să fie fracţionate, evitându-se consumul cantităţilor mai mari la o masă.
J 1
J

Masa de seară să fie săracă în lichide şi servită la 2-3 ore distanţă de ora de culcare.
Asistentul se va îngriji de menţinerea tranzitului intestinal, la nevoie se vor face clisme
evacuatoare.

DIETĂ PENTRU O ZI
1. mic dejun : - 200 ml lapte rece sau cald
- ora 10 - chiflă (150g) sau pâine (50g) cu brânză de vaci, carne
fiartă slabă (50g)
2. prânzul : - felul I : salată de crudităţi (200g varză, andive, salată verde, castraveţi, roşii, praz
cu o linguriţă de ulei, lămâie sau oţet)
- felul II: 100g carne slabă de vacă, pasăre (fiartă, friptă, tocată)
- felul III : un măr (100g)
3. cină : - felul I : 100g carne slabă friptă sau 150g peşte
- felul II : un măr (100g)

Totalul caloriilor circa 1000g (750g proteine + 100g glucide + 150g lipide) ÎNGRIJIRI

TERAPEUTICE
Tratamentul medical trebuie efectuat pe de o parte în timpul crizelor, pentru a uşura şi scurta
durata, iar pe de altă parte, în afara crizelor, ce are în vedere îmbunătăţirea stării generale şi
prevenirea unor noi crize anginoase. Se urmăreşte ameliorarea circulaţiei coronariene şi
echilibrarea raportului dintre nevoile energetice ale miocardului şi fluxul sanguin. Pentru prevenirea
infarctului miocardic, frecvent se instituie tratament anticoagulant care se începe prin
administrarea de heparină în primele 48 de ore, concomitent cu instruirea tratamentului cu
Trombostop - administrat oral - sub controlul timpului de protrombină. Administraţia medicală
trebuie făcută cu o deosebită punctualitate şi atent, dacă este vorba de substanţe în aparenţă
indiferente, căci orice întârziere cât de mică poate provoca emoţii inutile acestor bolnavi anxioşi.
Deşi medicamentele se dau numai la indicaţia medicului, asistenta va trebui sa intervină de
urgenţă în unele cazuri extreme şi până la sosirea medicului, cu unele medicamente ca oxigen sau
nitroglicerină. Asistenta trebuie să sesizeze cât mai devreme supradozarea sau efectul nefavorabil
al unor medicamente. Bolnavul trebuie să ştie la externare modul de a lua medicaţia şi semnele
preliminare ale supradozărilor de medicamente (atenţie la beta-blocante).

ÎNGRIJIRI PROFILACTICE
Boala având o prelvanţă ridicată în populaţia generală, profilaxia trebuie concepută la nivel
comunitar ca parte integrantă a programului complex de combatere şi prevenire a bolilor cronice şi
degenerative.
Regim de viaţă
Viaţa activă, care îmbină armonios activitatea intelectuală cu cea fizică,
practică educaţiei fizică şi a sportului, a turismului şi a altor mijloace de destindere
în aer liber. Sunt deprinderi care trebuie învăţate şi aplicate încă din copilărie. Administraţia va fi
raţională, echilibrată calitativ şi cantitativ.
Se combate cu tenacitate obiceiul de a se consuma sarea în exces.

COMBATEREA EVENTUALULUI HANDICAP PSIHOSOCIAL

Pe cât posibil persoanele cu risc crescut de a face angină pectorală vor fi sfătuite să nu-şi
aleagă profesii cu stres profesional aşa mare. Vor evita de asemenea, profesiile care predispun la
sedentarism şi obezitate.
Supravegherea medicală activă prin sistemul de dispensarizare a tuturor celor supuşi
profilaxiei este şi ea o acţiune ce trebuie desfăşurată cu seriozitate şi competenţă.
Profilaxia urmăreşte educarea în vederea unui comportament adecvat de viaţă, chiar
orientarea profesională a descendenţilor, deci a persoanelor susceptibile de a face boală.
Foarte important este şi profilaxia complicaţiilor realizabilă prin asigurarea cooperării bune
şi prin recomandări ferme şi judicioase.
PLANUL DE ÎNGRIJIRE - general
AGNOSTI C OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
NURSING AUTONOME DELEGATE

spnee de - să respire normal - asigurarea unei poziţii care -aeroterapie PROPANOL, - Bolnavul se linişteşte
rt - dozarea activităţii să uşureze respiraţia NIFEPIDIN , ALGOCALMIN -dispneea dispare
(semişezând) NITROGLICE-RINĂ
- oprirea oricărei activităţi

- înlăturarea durerilor NITROGLICE-RINĂ - durerile dispar in 7 min

sublingual, - bolnavul se simte mai
ureri -oprirea oprirea oricarei
PROPANOLOL bine
osternal activitati
-repaus la pat

eştere în -reducerea raţiei - - îi explic efectul nociv al Kg. - regim hiposodat, - bolnavul încearcă sa
utate alimentare -informarea în plus asupra inimii şi hipoglucidic, hipolipidic, respecte regimul alimen
asupra valorii nutritive necesitatea respectării hipoprotidic indicat
a alimentelor şi regimului alimentar - bolnavul nu mai are ni
necesarul hipocaloric reţinere faţă de activitate
organismului - îi explic pacientului efectul fizică
-convingerea benefic al activităţii asupra
bolnavului că organismului
activitatea fizică nu
poate să-i facă decât
bine
Nevoile fundamentale după Virginia Henderson
Nevoia fundamentală Diagnostic de Sursa de dificultate
nursing
1 Nevoia de a respire şi - dispnee de efort - modificarea funcţiei
de a avea o bună j
circulaţie cardiace
j - dureri precordiale la efort
2 Nevoia de a bea şi a - alimentaţie - lipsa de cunoaştere a
mânca j valorilor nutritive şi nevoile
exagerată cantitativ organismului
şi calitativ
- greutate peste
normal
3 Nevoia de a elimina - independent -1 scaun la 24h - 1300ml
urină la 24h
4 Nevoia de a se mişca şi --refuză
anxietate moderată
să facă diagnostic şi tratament
- stare depresivă
a avea o bună postură activitate medical
- oboseală, slăbiciune
-lipsă de cunoştinţe
- neadaptarea despre
la rolul de
boală
bolnav
10 Nevoia de a comunica -singurătate - izolare -anxietate -neacceptarea
- lipsa de cunoaştere a
de anturaj şi de bolii -schimbarea
efectelor benefice ale mediului
mediu -lipsa de de viaţă fizice
activităţii
5 Nevoia de a dormi şi a interes
- independent
11 Nevoia de a acţiona
se odihni - independent - doarme în medie 7h pe zi
j - somn odihnitor
6 conform
Nevoia depropriilor
a se îmbrăca - independent - poartă haine
credinţe
şi dezbrăcaavalori
12 Nevoia şi
de se realiza - neputinţă -atitudine
corespunzătoaredefavorabilă
care ii
- dificultate de a se anturajului -neacceptarea
permit o libertate a
implica într-o bolii
mişcărilor
activitate - se îmbracă şi se
-dificultate de a lua dezbracă singur
decizii - este ordonat
13
7 Nevoia
Nevoia de
de a
a se recrea
menţine --independent
dificultate de a --afebril
lipsa de activităţi
= 37C
j desfăşura activităţi distractive în jur
temperatura corpului recreative - epuizare
constantă
8 Nevoia de a menţine -- dificultate
independent de a se -- teama
îsi executăde recreaţiile
singur
j concentra în timpul deprinderile igienicej
tegumentele curate şi unei activităţi celorlalţi
- pielea este sănătoasă
integre de a evita
9 Nevoia j j
- spitalizarea ca eveniment
- durere la nivelul
14 Nevoia de a învăţa
pericolele -recreative
dezinteres
regiunii în a - lipsa
ameninţătorde informaţii
j învăţa
retrosternale referitoare la boala jsa
j --nelinişte
lipsa de faţă
cunoaştere
de a
mijloacelor ce se pot folosi
pentru a-şi menţine
sănătatea
 CAZUL I

Bolnava Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, din Bacau, religie ortodoxa, nu are
copii, este pensionara, vaduva de 13 ani.

In ziua de 29.05.2010 este internata prin serviciul de urgenta al Spitalului de urgenta

Bacau, sectia Cardiologie, salon 507, FO nr. 25698, prezentand urmatoarele simptome:
dispnee, durere retrosternala si precordiala, frica de moarte iminenta,
tenesme vezicale.
In prima zi de la internare a fost informata pentru investigatiile necesare in
stabilirea diagnosticului. Dupa efectuarea investigatiilor (EKG, ecografie cardiaca,
renala, radiografie gastro-duodenala) i s-a stabilit urmatorul diagnostic: Cardiopatie
ischemica cu angina instabila.

Antecedente personale:

Din discutiile purtate cu bolnava am aflat ca mai sufera de ulcer gastric de multi ani,
hepatita cronica evolutiva, diskinezie biliara, constipatie cronica. A suferit o interventie
chirurgicala de chisti ovarieni biolaterali in urma cu 7 ani, si doua infarcte repetate unul
dupa altul in anul 1991. Tot atunci I s-a mai descoperit o insuficienta ventriculara
stanga si spondiloza cervicala.

Antecedente heredo-colaterale:

Nu are cazuri de patologii cronice.

Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:

- nevoia de a respira;

- nevoia de a avea o buna circulatie;

- nevoia de a elimina;

- nevoia de a dormi;

- nevoia de a se alimenta.
 PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI STAMATE LIVIOARA CU ANGINA PECTORALA
PE PERIOADA 29. 05. 2010 - 03. 06. 2010
DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
NURSING AUTONOME DELEGATE
4. Risc de modificare a
Pacienta sa Supraveghez starea Am administrat la indicaţia P = 80 b/min ritm
ritmului cardiac produs
prezinte
Asigurareapuls bolnavei
Psihoterapie si masor
- amPlinistit
ori de medicului medicatie regulat,
Stareapacienta
de confort nu
I.Disconfort general
de tahicardie
normal in timp cate
confortului bolnavaori este nevoielasi
cu privire antiaritmica. mai prezinta
ameliorata. palpitatii.
produs de crizele Am administrat medicatia
manifestat prin
scurt,
prinfara notez
boalainsa.
FO însoţesc bolnava la EKG - ritm sinusal
prescrisa de medic: PEV
29.05. 2010

anginoase manifestate
palpitaţii.palpitatii
diminuarea efectuarea examenelor tahicardic, traseu
prin durere cu glucoza 5% 500ml,
durerii paraclinice (EKG, EKG normal
retrosternala si Miofilin iv 10ml, Enap,
ecografie cardiaca)
precordiala cu iradiere Captopril, Algocalmin II f,
5.inInsomnii Pacienta sa Stabilesc un program de Propanolol
umar si datorita
mana La indicatia1medicului
tb, Diazepam
am Pacienta prezinta un
durerii pana
stanga, prezinte un
precordiale.
in varful odihna impreuna cu 1administrat un sedativ -UI.
tb seara, Clexane 0,4 1 somn odihnitor,
degetelor. somn pacienta tb Diazepam, seara inainte linistit.
odihnitor,
2. Alterarea functiilor Am masurat functiile de culcare
Am administrat la indicatia Pacienta respira mai
linistit
Asigurarea
respiratorii manifestata vitale, am asezat medicului un usor, dispneea se
unei respiratii pacienta intr-o pozitie
prin dispnee. bronhodilatator diminueaza. TA =
6. Inadaptarea la
Asigurarea
in limite Am asigurat un climat Pacienta s-a adaptat
pentru a favoriza 200/80 mm Hg
conditiile de spitalizare
unui climat
fiziologice si corespunzator, cu salon conditiilor de
respiratia (ortopnee)
datorita mediului
corespunza-
masurarea aerisit, pat confortabil, cu spitalizare cu usurinta
nefamiliar tor lenjerie curata P = 100 b/min T =
functiilor vitale
LO O 1. Modificarea starii Combaterea Psihoterapie - explic 36,8°este
Pacienta Celsiuslinistita,
o T-
■o 3. Stare de disconfort
generale datorita Aducerea
starii deTA la pacientei
Am informat importanta
pacienta deina Am administrat la indicatia Cefaleea a diminuat
starea de anxietate s-
circulator produs
anxietatii. de valori normale
anxietate fivederea
relaxataunuisi linistita
regim medicului antihipertensive in
a totalitate.
diminuat
HTA (180/80 mm Hg) alimentar hiposodat,
manifestat prin cefalee, TA = 170/80 mm Hg
hipolipidic, hipocaloric. Obiectiv neindeplinit
nerealizat
intepaturi precordiale, Pacienta sa AmAsez
2. Respiartie pacientapacientei
administrat intr-o Am administrat la indicatia Obiectiv
inadecvata - dispnee
astenie. prezinte lichide pozitie care sa-i
fractionat pentru a medicului 02 primele 24h, respirat
din cauza durerii respiratie favorizezediminuarespiratia
TA
cu se mentine
precordiale imbunatatita in extremitatea cefalica si superficia este
decurs de 24h trunchiul ridicate, pozitie dificila, este
semisezand tahipneica.
R = 24 r/min
 3. Modificarea Recoltarea de Am pregatit materialele La indicaţia medicului am
constantelor biologice. analize necesare recoltarii. l-am recoltat sange pentru
explicat pacientei hemoleucogra-ma: Glicemie = 95mg/dl
necesitatea Hematocrit = 33,3%
2. Dificultate in a se Pacienta sa Am asigurat efectuarii hematocrit,
linistea in La indicaţia medicului i- am Colesterol
Pacienta prezinta un
recoltarilor, am informat-o transaminaze, glicemie, = 153mg/dl
odihni din cauza bolii, prezinte un salon si conditii de administrat un sedativ somn
ca inainte de recoltare sa colesterol, acid uric si urina Acid uricodihnitor.
= 2,5mg/dl
manifestat prin somn linistit, confort termic. (Diazepam, 1 tb seara). TGO = 31 U/l TGP =
insomnie nocturna si odihnitor, fara nu manance. Am masurat pentru sumar de urina.
fuctiile vitale. 13U/l TA = 180/85
somnolenta diurna si zgomote. mm Hg
din cauza agitatiei
produsa de zgomotele R = 26 r/min P = 82
din salon. b/min T = 36,7° C
4. Riscul modificării Pacienta sa Pacienta prezintă
3. Modificarea functiilor
tegumente- lor datorita Modificarea Am masurat
Ajut pacienta functiile
in La indicaţia medicului am TA= 170/80curate
tegumente mm Hg si
vitale prezinte
functiilor vitale vitale. administrat medicatie
igienei deficitare efectuarea igienei si o P = 80 uscate
b/min R = 23
sitegumente
readucerea sfatuiesc sa-si mentina o hipotensoare: -Enap 1
integre r/min T = 36,7° C
la valorisi igiena corespunzatoa- re tb/zi -Captopril 1 tb/zi.
curate
fiziologice.
1. Alimentatie Sa-si Psihoterapie - i-am Am administrat la Senzatia de greata a
insuficienta din cauza recastige explicat pacientei cat de
indicatia medicului, in diminuat. Bolnava se
O
o
bolii1.manifestata
Alimentareprin treptat
Asigurarea
apetitul. Psihoterapie- i-am
importanta este raport cu orarul meselor, Pacienta a inteles
alimenteaza fara sa
CN
inadecvata cauzata de unei
inapetenta, greata si Diminuarea explicat pacientei
alimentatia cat de
hiposodata.
urmatoarele importanta
mai prezinte greturi si
o
CD
durere varsaturi.
manifestata prin senzatiei
alimentatii de importanta este medicamente: - alimentatiei,
varsaturi,
o
O inapetenta. corespunza-
greata si a alimentatia in cazul unei
antiemetice, inainte de prezentand in
CN
O
toare
varsaturilor. boli. masa (Metoclopramid 1 continuare apetit
LÖ tb/zi); -fermenti scazut.
O digestivi in timpul mesei
2. Insomnii datorita Combaterea Stabilesc un program de Am administrat la indicatia In urma medicatiei
CO durerii precordiale. insomniei odihna impreuna cu (Triferment
medicului un Digest-duo)
sedativ pacienta a prezentat
pacienta. (Diazepam 1 tb seara, la un somn odihnitor.
culcare), 1 fiola
Algocalmin.
 3. Postura inadecvata din Ajut pacienta sa isi gaseasca Durerea a diminuat in
cauza durerii acute. Asigurarea uneio o poziţie antalgica. intensitate, dar persista.
posturi adecvate
cu diminuarea
durerii.

O 1. Circulaţie inadecvata, Asigurarea unei La indicaţia medicului Pacienta prezinta o

o cauzata de boala, circulatii administrez Clexane 0,4 UI. circulatie periferica buna.
CN fiziologice. Invat pacienta sa poarte
manifestata prin tahicardie, Obiectiv realizat.
CD imbracaminte lejera, care sa
extremitati reci.
O nu jeneze circulatia, sa aiba o
O 1. Riscul modificării Pacienta sa Ajut pacienta in efectuarea Pacienta prezinta
c\i alimentatie bogata in fructe si
o
O tegumente- lor datorita unei prezinte igienei si o sfatuiesc sa-si tegumente uscate si
CN legume.
CD
igiene deficitare. tegumente uscate mentina igiena. curate.
2. Lipsa cunoaşterii Am invatat pacienta cum sa se Pacienta a inteles ce i s-a
O si curate.
obiceiurilor daunatoare cu Pacienta sa alimenteze pentru a preveni spus.
00
O privirte la boala, cunoasca complicatiile (supraincarca-
alimentatie.
2. Stare de disconfort Linistireaatat Am informat
obiceiurile, rea pacienta
inimii) asupra Starea de disconfort a
cauzata de necunoaste-rea alimentare
bolnavei prin
cat si orarului cu privire la diminuat in intensitate,
regimului medicamentos si despre
explicarea
boala. tratamentul prescris de medic. dar tot persista, pacienta
alimentar dupa externare. tratamentului la a inteles ceea ce i s-a
domiciliu. explicat.
Pacienta sa Explic pacientei evolutia si Pacienta prezinta stare de
cunoasca complicatiile bolii. liniste, este mai putin
3. Anxietate produsa de evolutia bolii. anxioasa.
necunoaşterea
3. Externarea pacientei. Explicarea î-am explicat pacientei Pacienta a inteles
prognosticu-lui, manifestat
tratamentu orarul medicatiei: - importanta medicatiei si a
prin ingrijorare.
lui 3tb/zi Nitropector; - 1 tb/zi alimentatiei.
medicamentos si Aspacardin; - 1 tb/zi
alimentar la Nitroglicerina la nevoie. Am
domiciliu. informat Pacienta asupra
întocmirea alimentatiei, cu evitarea
biletului de oricarui factor determinant.
externare.
 EVALUARE FINALA

Pacienta Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, a fost internata in secţia Cardiologie a

Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 29. 05. 2010 - 03. 06. 2010 cu urmatorul
diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala instabila,
insuficienta ventriculara stanga, spondiloza cervico- dorso-lombara ,
manifestand dureri retrosternale severe, dispnee, cefalee, palpitatii.

Pe perioada spitalizării a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de

medic, cu urmatoarele medicamente:

i- anticoagulante (Clexane 0,4 Ul);

i- antialgice (1 fiola Algocalmin in PEV de glucoza);

4- antiemetice (1 fiola iv Metoclopramid);

4- fermenti digestivi (Triferment, Digest-duo);

4- sedative (1 tb Diazepam seara la culcare);

4- bronhodilatatoare (1 fiola Miofilin 10 ml);

4- antihipertensive (Enap, Captopril 1 tb/zi).

I s-au facut examene paraclinice pe perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca) si I s-a
recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza
cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele
recomandari:

-respectarea tratamentului medicamentos;

-respectarea regimului dietetic si a masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului,
repaos la pat atunci cand crizele anginoase devin mai frecvente, prelungite, intense, si raspund
slab la nitroglicerina, evitarea supraalimentatiei cu reducerea aportului caloric si de grasimi
animale, evitarea stresului;

-control periodic la medicul cardiolog.

 CAZUL II
Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, din Bacau, religie ortodoxa, are un
baiat, este casnica, sotul lucreaza la “Aerostar”.

In ziua de 03. 06. 2010 este internata in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, sectia
Cardiologie, salon 508, FO 4562, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica
dureroasa, angina pectorala, manifestand urmatoarele simptome: durere
retrosternala, precordiala si dispnee.

Antecedente personale

Din discutiile purtate cu bolnava, am aflat ca mai sufera de diskinezie biliara si

litiaza renala.

Bolnava a mai fost internata in anul 2000 datorita unor crize de angina pectorala
care nu s-au ameliorat nici dupa administrarea mai multor tablete de nitroglicerina, ceea
ce a inspaimantat bolnava.

Bolnava prezinta obezitate.

Antecedente heredo-colaterale Fara cazuri de patologii cronice.

Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:

- nevoia de a respira;

- nevoia de a se odihni;

- nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale;

- nevoia de a se alimenta;

- nevoia de a se misca.
 PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI MARDARE ELISABETA, CU ANGINA PECTORALA
PE PERIOADA 03. 06. 2010 - 07. 06. 2010
DATA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DIAGNOSTIC DE
NURSING AUTONOME DELEGATE
4. Perturbarea Pacienta sa prezinte un Stabilesc impreuna cu pacienta, un Am administrat la indicaţia Pacienta prezinta un
1. Disconfort
somnului nocturn din Combaterea durerii Psihoterapie
somn liniştit. program- de
ajutodihna.
pacienta sa medicului, 1 tb Diazepam,la
Am administrat somn odihnitor.
general
cauzaprodus
durerii. de intr-un timp foarte isi gaseasca o poziţie inainte de culcare. Durerea a diminuat
indicaţia medicului:
criza anginoasa, scurt. antalgica, administrez 02. in intensitate, dar
glucoza 10% PEV 500
manifestata prin persista.
o
5. Modificarea Masurarea
Recoltarea defunctiilor
produse
ml, HSHC 150 mg,
Am pregatit materialele necesare La indicaţia medicului am
dureri Miofilin 10 ml, TA = 190/80 mm
o
CM constantelor biologice.
retrosternale si vitale.
biologice. recoltarii. Am pregatit psihic si fizic recoltat sange pentru
Verapamil 10
bolnava, i-am explicat necesitatea hemoleucograma: glicemie,
mg, Hg
CD precordiale. Nitropector 1 tb/zi,
O
efectuarii recoltarilor, am anuntat-o TGO, TGP, hematocrit,
CO
sa nu consume nimic inainte de
Aspacardin
creatinina,
3 tb/zi, P = 88 b/min R =
1 acid uric,
O
recoltare.
Aspirina / 2 tb/zi,
colesterol si urina pentru 29 r/min T = 36,7°
Xanax 0,25 mg 3 tb/zi,
examen sumar de urina.
Diazepam 1 tb seara la C
culcare.
2. Stare de La indicatia medicului
Pacienta sa prezinte Am urmarit ritmul si frecventa R = 27 r/min
disconfort cauzata am administrat
6. Inadaptarea respiratieunui
Asigurarea in limite
climat respiratiei si am un
Am asigurat notat in foaia
climat medicatia. Pacienta s-a adaptat
Stare de confort si
depacientei
dispneelaprin
fiziologice, intr-un corespunzator,
corespunzator. de temperatura. Amaerisit,
cu salon aerisitpat conditiilor de
respiratie
afectarea cailor
conditiile de timp cat mai scurt. confortabil, cu salonul.
lenjerie curata. I-am spitalizare cu usurinta.
satisfacatoare.
respiratorii.
spitalizare. facut cunostinta cu pacientele din
Rezultatele analizelor de
3. Modificarea Readucerea Am masurat
salon, functiile
i-am explicat vitale.
regulile de laborator: »leucocite:
functiilor vitale. functiilor vitale la TA = 180/80 mm
ordine interioara ce trebuiesc 7000/mm3
limite fiziologice. Hg
respectate pe tot parcursul
P = 80 b/min R =
»neutrofile
spitalizarii.
nesegmentate:
27 r/min T = 36,7o
oeozinofile 1% obazofile
C
0 olimfocite 26%
omonocite 2%
 •hematocrit 37,5%

•colesterol 181 mg/dl

C), manifestata prin corporale in limite antipiretic: Paracetamol stare de
apatie si fiziologice. 1 tb. subfebrilitate: T=
•acid uric 60 mg/dl
somnolenta diurna. 38,8° C.
•glicemie 145 mg/dl

•TGO 22 U/l
3. Stare de Combaterea starii Psihoterapie - ii explic Pacienta prezinta
disconfort datorita de anxietate. pacientei importanta de a fi stare•TGP
de liniste
18 U/l prin
anxietatii. relaxata si linistita. diminuarea
• examen sumar de
urina normal.
anxietatii.
4.1.Respiratie
Risc de Pacienta sa prezinte Supraveghez
Indrum pacienta starea bolnavei
sa adopte o LaAm indicaţia medicului
administrat la P
R == 80
25 b/min
r/min
modificare a-
inadecvata un puls normal in si
respiratie masor
pozitie P ori de cate
semisezand ori este
pentru am administrat
a-I indicatia medicului O2.
ritmuluidin
dispnee cardiac
cauza limite fiziologice.
imbunatatita in nevoie, si notez
favoriza in FO. Educ medicatie antiaritmica:
respiratia. InRitm regulat,
primele 24h
produs de CID, pacienta in vederea unui Verapamil 40 mg 1 pacienta mai
respiratia se
durerii precordiale. decurs de 24h.
O manifestat prin regim alimentar hiposodat, tb/zi. prezinta palpitatii.
mentine
o tahicardie. hipolipidic, hipocaloric. EKG - ritm sinusal
superficiala, este
CN Insotesc bolnava in tahicardic, EKG
dificila, tahipneica.
CD efectuarea examenelor Obiectivnormal.
nerealizat.
O
paraclinice (EKG,
o ecografie cardiaca).
o 1. Alimentatie Asigurarea unei Psihoterapie - i-am explicat Pacienta a inteles
o
CN
inadecvata cauzata alimentatii pacientei cat de importanta importanta
CD
de durere corespunzatoare. este alimentatia in cadrul unei alimentatiei,
O manifestata prin boli. prezinta in
LO 2. Perturbarea
inapetenta, greata continuare un
O somnului nocturn
si varsaturi. apetit scazut.
din cauza aparitiei Revenirea Am hidratat pacienta Am administrat la Pacienta prezinta
2. Insomnie
febrei (T = 39,9° Combaterea
temperaturii Am asigurat linistea in salon indicatia medicului un Pacienta
corespunzator. prezinta
in continuare
datorata zgomotelor insomniei prin si conditii de confort termic. un somn odihnitor.
din salon. asigurarea unui
somn linistit.
 Aducerea TA la Am informat pacienta in Am administrat TA = 170/80 mm
3. Stare de valori fiziologice. vederea unui regim alimentar antihipertensive la Hg
disconfort circulator hiposodat, hipolipidic, indicaţia medicului:
produs de HTA Cefaleea a
hipocaloric. Am administrat Enap 1 tb/zi, Captopril
(180/80 mm Hg) diminuat in
lichide fractionat pentru a 1 tb/zi.
manifestat prin intensitate, dar tot
diminua TA.
cefalee, intepaturi persista.
precordiale,
astenie.

4. Stare generala Asigurarea unei Am hidratat pacienta. La indicatia medicului i- T = 36,6o C

alterata produsa de temperaturi in limite am administrat 1f Pacienta nu mai
aparitia febrei (T = fiziologice. Algocalmin IM. prezinta stare
38,9° C) febrila,
temperatura se
incadreaza in limite
normale.
o 3. 1. Anxietate
Stare de agitaţie Pacienta
Pacienta sa
sa cunoască Aml-am
invatat pacienta
explicat evolutiasasi se Pacienta
Pacienta urmeaza
prezinta stare
o
cauzata
produsadede
lipsa cunoasca obiceiurile
evoluţia bolii. alimenteze corespunzator.
complicatiile bolii. regimul
de liniste,pentru a
este mai
CN
cunoasterii
necunoaşterea alimentare. putinpreveni
anxioasa.
CD
O
obiceiurilor
prognosticului, complicatiile bolii
CD
O daunatoare.
manifestat prin sale.
ingrijorare.
2. Disconfort Pacienta sa scada in
produs de greutate. Bolnava a inteles
o Externarea Pregatirea Explic pacientei
Am pregatit biletulnecesitatea
de ieşire din Pacienta trebuie sa Pacienta a inteles
obezitate, regimul care 1 s-a
o bolnavei. unuicuregim
documentelor pentru spital, alimentar,
recomandarile cu
prescrise respecte regimul prescris recomandarile
CN
manifestat prin prescris,
externare. reducereadedin alimentatie a
medic. de medic, cu urmatoarele prescrise de medic.
CD
astenie, oboseala. respectandu-l
O dulciurilor concentrate, recomandari: oregim
1^ fainoaselor, painii, proteinelor. intocmai.
O
medicamentos + regim
igieno-dietetic, cu masurile G = 87 kg.
de rigoare.
 EVALUARE FINALA
Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, a fost internata in secţia
Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 03. 06. 2010 - 07. 06.
2010, cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala,
manifestand dureri retrosternale, precordiale si dispnee.

Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform indicatiei

medicului:

- antipiretice (1 tb Paracetamol);

- antialgice (3 tb Aspacardin);

- bronhodilatatoare (Miofilin 1 fiola 10 ml);

- antiaritmice (1 tb Verapamil);

- hipotensoare ( Enap, Captopril, 1 tb).

I s-au facut examene paraclinice in perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca), i
s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se
externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu
urmatoarele recomandari:

- respectarea tratamentului medicamentos;

- regim igieno-dietetic;

- respectarea masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului,

supraalimentatiei, cu reducerea aportului caloric si de grasimi animale, a stresului,
repaos la pat, control periodic la medicul cardiolog.
 CAZUL III
Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, din Bacau, de religie ortodoxa, are trei
copii si este pensionara.

In ziua de 06. 06. 2010 este internata la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, sectia
Cardiologie, salon 308, FO 5472, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica
dureroasa, angorprelungit, HTA, manifestand urmatoarele simptome: durere
retrosternala, precordiala, dispnee, palpitatii.

Antecedente personale
Bolnava mai suferă de spondiloza cervicala anchilozanta, început de cataracta,
constipatie cronica. In urma cu 14 ani a suferit o colecistectomie, apendicectomie si
histerectomie.

Crizele de angina pectorala au aprut in urma cu 3 ani, fiind internata de 4 ori in

sectia Cardiologie, cu simptomele descrise mai sus.

Bolnava prezinta obezitate moderata, cu G = 83 kg, si T = 1,63m.

Antecedente heredo-colaterale
Parintii bolnavei au suferit de angor pectoral, respectiv IMA. Sora mai mare a
decedat in urma unei insuficiente renale acute (IRA) in urma cu 20 ani.

Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:

- nevoia de a respira;

- nevoia de a se misca;

- nevoia de a se odihni;

- nevoia de a se alimenta.
 PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI TOFAN SILVIA, CU ANGINA PECTORALA,
PE PERIOADA 06. 06. 2010 - 11. 06. 2010
DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
4. Modificarea Recoltarea de Am pregatit materialele La indicatia medicului
NURSING AUTONOME
constantelor produse biologice. necesare recoltarii. Am amDELEGATE recoltat sange
biologice.
1. Disconfort general Asigurarea pregatit psihic si
Psihoterapie fizic
- am pentru
produs de criza confortului prin pacienta,
asigurat i-am explicat
pacientei o Am administrat
hemoleucograma: la Durerea a
o anginoasa, necesitatea
combaterea durerii poziţie efectuarii
antalgica, indicaţia TGO,
i-am glicemie, medicului:
TGP, diminuat in
o manifestata prin anginoase intr-un recoltarilor, am anuntat-
administrat 02. glucoza
hematocrit,10%colesterol,
PEV 500 intensitate, dar
CN
dureri retrosternale, timp cat mai scurt. o sa nu consume nimic creatinina, ml, HSHCacid 150uric
mg,si persista.
CD Miofilin 1 fiola 10 ml, TA = 190/80 mm
O precordiale, Masurarea functiilor inainte de recoltare. urina pentru examen
CD precordiale, palpitatii, vitale. Nitropector 2 tb/zi,
sumar de urina. Hg
O
paloare. Nefrix 1 tb/zi, P = 84 b/min R =
Verapamil 3 tb/zi, 28 r/min T = 36,7°
o 1. Stare de disconfort Pacienta sa scada Explic pacientei Rezultatele
Diazepam 1 tb/zi. C
o in greutate.
CN
produsa de
2. Stare der Pacienta sa necesitatea unui regim Administrez TA = 170/80de
analizelor mm
CD
obezitate,
disconfort cauzata de prezinte valori Am invatat
alimentar, cupacienta
reducerea sa antihipertensivela laborator:
Hg
O manifestata prin
HTA, manifestat prin tensionale in limite aiba un
din regim alimentar
alimentatie a indicatia medicului: •glicemie 115mg/dl
dispnee hiposodat,concentrate,
hipocaloric, Simptomele au
1^ cefalee,devertij,
effort, normale in timp dulciurilor •TGO 19U/l •TGP
O stare astenie.
de oboseala. hipolipidic.painii,
fainoaselor, Am Enap 1 tb/zi diminuat,
20U/l dar
•creatinina
scurt.
administrat lichide
proteinelor. 0,8mg persista.
•colesterol
Captopril 1 tb/zi
fractionat pentru a 210mg/dl •acid
diminua TA. uric 4,5mg/dl
•examen sumar
3. Modificarea starii Combaterea starii de urina normal
generale datorita de anxietate. Psihoterapie - explic
anxietatii. pacientei importanta de Pacienta prezinta
a fi linistita si relaxata stare de liniste
in ceea ce priveste prin diminuarea
evolutia bolii. anxietatii.
2. Modificarea Monitorizarea Am masurat functiile TA = 170/80 mm
functiilor vitale. functiilor vitale. vitale. Hg P = 80
b/min R = 27 r/min
T = 36,7° C
 3. Disconfort Pacienta sa Invat pacienta sa Administrez la R = 25 r/min In
respirator cauzat de prezinte respiraţie ocupe o pozitie indicatia medicului O2. primele 24h
durere precordiala, imbunatatita in semisezand pentru a respiratia se
manifestat prin decurs de 24h. favoriza respiratia. mentine
dispnee. superficiala, este
dificila,
tahipneica. EKG -
ritm sinusal
tahicardic, EKG
normal.
1. Inadaptarea Pacienta s-a
Am asigurat un climat
pacientei la conditiile corespunzator, cu salon
adaptat cu
de spitalizare, aerisit, pat confortabil, cu usurinta conditiilor
datorita schimbarii Asigurarea unui maide
usor, dispneea se
spitalizare.
lenjerie curata. I-am facut
mediului familiar. climat cunostinta cu pacientele dir diminueaza.
corespunzator. salon, i-am explicat regulile
o de ordine interioara ce
1. Insomnie datorita Pacienta sa prezinte un Stabilesc un program de La indicatia medicului Pacienta prezinta un
trebuiesc respectate pe tot
o durerii precordiale. somn odihnitor. odihna impreuna cu administrez 1 tb Diazepam somn odihnitor.
CN parcursul spitalizarii.
Pacienta sa Stabilesc pacienta.
impreuna cu inainte
Am de culcare.la
administrat Pacienta prezinta
CD
O
2. Perturbarea
somnului nocturn prezinte un somn pacienta un program indicatia medicului 1 tb un somn linistit.
CT¡ linistit.
O cauzat de durere, de somn. Diazepam seara,
manifestat
2. Anxietate prin de
produsa Pacienta sa cunoasca Explic pacientei evoluţia si
inainte de culcare. Pacienta
insomnie.
necunoaşterea evolutia bolii. complicaţiile bolii. prezinta stare de
prognosticului, liniste, este mai
Asigurarea unei Am administrat la
3. Alterarea
manifestatfunctiilor
prin respiratii normale. I-am masurat functiile indicatia medicului 1 TA = 180/80
putin anxioasa.mm
respiratorii
ingrijorare. vitale, am asezat fiola Miofilin + O2. Hg
manifestate prin pacienta intr-o pozitie P = 85 b/min R 28
dispnee. pentru a-I favoriza r/min Pacienta
3. Postura inadecvata din Asigurarea unei posturi Am ajutat pacienta
respiratia sa-si
(ortopnee). Durerea a diminuat in
respira
cauza durerii acute. adecvate cu diminuarea gaseasca o pozitie intensitate.
durerii. antalgica.
 1. Alimentaţie Sa-si recastige apetitul Psihoterapie - i-am explicat Alimentatie fara
insuficienta din cauza treptat. Diminuarea pacientei cat de importanta senzatie de greata,
bolii, manifestata prin senzatiei de greata si este alimentatia in cazul varsaturi. Obiectiv
inapetenta, greaţa, varsaturi. bolii sale. realizat.
o La indicaţia medicului am
varsaturi.
o administrat urmatoarea
CN
medicatie, in raport cu
CD
O orarul meselor:
Ö -antiemetice inainte de
masa (1 tb
Metoclopramid); -fermenti
digestivi in timpul mesei
(Triferment).
2. Cunostinte insuficiente Pacienta sa cunoasca
despre obiceiuri obiceiurile alimentare.
daunatoare. Invat pacienta sa se Bolnava a inteles
alimenteze informatiile care i-au
corespunzator, pentru a fost aduse la
preveni unele complicatii. cunostinta.
1. Alterarea starii de Linistirea bolnavei prin Informez pacienta asupra
confort cauzat de explicarea orarului cu privire la
O
necunoasterea regimului tratamentului la tratamentul prescris de
O Starea de disconfort a
CN medicamentos dupa domiciliu. medic.
diminuat, dat inca
CD externare.
O persista, pacienta a
inteles ceea ce I s-a
explicat.
2. Externarea pacientei.
Explicarea
tratamentului i-am explicat orarul Pacienta a inteles
medicamentos si medicatiei: -Nitropector 3 importanta medicatiei
alimentar la tb/zi; -Nitroglicerina 1 tb/zi si a
 domiciliu, l-am la nevoie; alimentaţiei.
întocmit biletul de -Aspacardin 1 tb/zi.
externare, Am informat-o asupra
alimentaţiei, cu
evitarea oricarui
factor determinant.
 EVALUARE FINALA
Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, a fost internata in secţia Cardiologie a
Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pe perioada 06. 06. 2010 - 11. 06. 2010, cu urmatorul
diagnostic: Cardiopatie ischemica dureroasa, angorprelungit, HTA, cu urmatoarele
manifestari: durere precordiala, retrosternala severa, dispnee, cefalee, palpitatii, paloare.

In timpul spitalizarii a urma tratament medicamentos conform schemei prescrise de

medic, cu urmatoarele medicamente:

- antiemetice (Metoclopramid 1 tb/zi);

- antiaritmice (Propanolol 1 tb/zi);

- sedative (Diazepam 1 tb seara la culcare);

- bronhodilatatoare ( 1 fiola Miofilin 10 ml);

- anticoagulante (Clexane 0,8 UI).

A beneficiat de examene paraclinice in aceasta perioada (EKG, ecografie cardiaca), I
s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina.

Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital,

cu urmatoarele recomandari:

- respectarea tratamentului medicamentos;

- regim igieno-dietetic;

- control periodic la medicul cardiolog.

 <M<BLIOg<B#.FIE

1. ComeifâorundeC, ManuaCde medicina interna pentru cadre medii, Editura

M, 2007

2. I. deodorescu, Anatomia si fiziologia omufui, Editura Medicala, 1969

3. Lucretia ditirca, ghidde nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca,

2006