NEVOILE FUNDAMENTALE SI DIMENSIUNILE BIO-PSIHO-SOCIALE

Virginia Avenel Henderson (1897 – 1996), adesea menționată ca „prima doamnă a asistenței
medicale”, este cunoscută pentru aportul ei la dezvoltarea teoriei nursingului. Virginia
Henderson este considerată de mulți cea mai importantă figură a nursingului secolului XX,
impunându-se prin scrierile sale care stabileau concepțiile privind activitatea asistentei medicale în
îngrijirile specifice acordate bolnavului și familiei.
Virginia Henderson a descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv (înlocuind persoana),
suplimentar (ajutând individul) și complementar (lucrând cu individul).
„Asistenta face pentru alții ceea ce ar face aceștia dacă ar avea puterea, dorința și cunoștințele
necesare”. În jurul vârstei de 60 de ani, a finalizat lucrarea sa de baza intitulată „Principii
fundamentale ale îngrijirii bolnavului”, scrisă într-o manieră simplă și concisă, aceasta fiind tradusă
și devenind în scurt timp cunoscută în întreaga lume.
După Virginia Henderson, nevoia fundamentală este o necesitate vitală, esențială ființei umane pentru
asigurarea stării de bine din punct de vedere fizic și mental.
Definitia nursingului dupa Virginiei Henderson – aceasta defineste nursingul astfel : “sa ajuti
individul fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle cale spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul,fie
bolnav sau sanatos sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea cu
conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea necesara pentru a o face si sa actioneze in asa
fel incat acesta sa-si poarte singur de grija cat mai curand posibil “
Conceptul de nursing al Virginiei Henderson are la bază 14 nevoi fundamentale, cu componentele
bio-psiho-sociale, și culturale ale individului. Conform acesteia, asistenta medicală trebuie să aibă ca
și țel al profesiei, atingerea de către pacient a independenței acestor nevoi principale.
Nevoile descrise de către Virginia Henderson sunt nevoi fundamentale, vitale și esențiale ființei
umane. Atingerea gradului de independență a acestor nevoi asigură pacientului starea de bine, atât
fizică, cât și mentală.
Planul de nursing al asistentei trebuie să conțină demersuri și acțiuni care duc la satisfacerea acestor
nevoi esențiale

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. a respire si a avea o buna circulatie;

2.a se alimenta si hidrata;
3. a elimina;
4.se misca, a pastra o buna postura;

1
5.a dormi, a se odihni;
6.a se imbraca si dezbraca;
7.a-si mentine temperatura corpului in limite normale;
8.a fi curat, a-si proteja tegumentele;
9.a evita pericolele;
10. a comunica;
11.a actiona dupa credintele si valorile sale;
12.a se realiza;
13. a se recreea;
14 a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Fiecare dintre aceste nevoi comporta diferite demensiuni ale omului :

 dimensiune biologica ;
 o dimensiune psihica ;

 o dimensiune sociologica ;

 o dimensiune culturala spirituala .

1. A respira si a avea o buna circulatie : reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul
înconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din
arderile celulare.
a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta in respiratia pulmonara si tisulara;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturala. este influentata de urmatorii factori: emotii, furia, frica, exercitiile
fizice, fumat.
Aceste nevoi prezinta particularitati functie de varsta, antrenarnent, starea de sanatate etc.
2. A bea si a mânca : oricarui organism îi sunt necesare sa ingerezesi sa absoarba alimente de buna
calitate si în cantitate suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea, întretinerea tesuturilor si pentru a-si
mentine energia indispensabila unei bune functionari.
a.Dimensiunea bio-fiziologica intereseaza ritualul mancatului (ducerea alimentelor la gura, masticatia,
deglutitia), digestia, necesarul de calorii;
b.Dimensiunea psiho-socio-culturala se manifesta in obiceiurile legate de rasa, religie, nationalitate,
cultura. Aceste nevoi se modifica odata cu etapele vietii:
3. A elimina : reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare,
vatamatoare, rezultate din metabolism. Aceasta nevoie cuprinde eliminarea renala, intestinala,
respiratorie, cutanata.
a. Aspectul bio-fiziologic variaza mult cu varsta si starea de sanatate si este in acelasi timp mecanic,
chimic, hormonal, nervos;
b.Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emotiile de orice fel modifica frecventa urinara,
calitatea si cantitatea scaunelor, transpiratia etc.
4. A se misca si a avea o buna postura : esteo necesitate a fiintei vii de a fi în miscare, de a-si mobiliza
toate partile corpului prin miscari coordonate de a pastra diferitele parti ale corpului într-o pozitie care sa
permita eficacitatea functiilor organismului.
2
a. Aspectul bio-fiziologic difera functie de varsta, starea de sanatate, antrenament. Sistemul muscular,
scheletic, cardiovascular, nervos, influenteaza miscarea si adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
b.Din punct de vedere psiho-socio-cultural miscarea si pozitia corpului reflecta constient sau inconstient
starea de spirit a individului. Miscarea este influentata si de nivelul cultural. Aceasta influenteaza mersul,
gesturile, mimica etc. Probleme de sanatate pot duce la modificari in domeniul motricitatii.
5. A dormi si a se odihni : este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni în bune
conditii, timp suficient, astfel încât sa-i permita organismului sa obtina randamentul maxim.
a. Din punct de vedere biologic si fiziologic, somnul sau odihna variaza cu varsta si starea de sanatate.
Calitatea somnului, ca si repausul mental si fizic influenteaza sistemele cardiovascular, digestiv,
neuromuscular. O persoana privata de somn manifesta tulburari fizice si psihice.
b. Psiho-socio-cultural somnul si repausul sunt afectate de emotii si obligatii sociale (munca).
Exista persoane care utilizeaza droguri pentru a ramane treaz sau pentru a dormi.
6. A se îmbraca si dezbraca : este o necesitate proprie individului de a purta îmbracaminte adecvata
dupa circumstante, temperatura zilei, activitate, pentru a-si proteja corpul de rigorile climei (frig , caldura,
umiditate), permitându-i o libertate a miscarilor.
a. Bio-fiziologic, activitatile cotidiene necesare independentei in acest domeniu cer o anumita capacitate
neuro-musculara, aceste nevoi fiind diferite in functie de varsta, starea de sanatate.
b. Psiho-socio-cultural se manifesta prin afirmarea personalitatii in alegerea vesmintelor, anumite grupuri
socio-culturale si religioase au exigente particulare.
7. A-si mentine temperatura corpului în limitele normale : este necesitatea organisamului de a
conserva o temperatura la un grad aproximativ constant , pentru a-si mentine starea de bine.
a. Componenta bio-fiziologica este cea mai importanta. Odata cu inaintarea in varsta temperatura corpului
este mai influentata de cea a mediului inconjurator. Temperatura corpului depinde de imbracaminte,
hidratarea organismului, controlul hipotalamic.
b. Componenta psihica este influentata de emotii, anxietate, acestea crescand temperatura corpului.
8. A fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele : sunt o necesitate pentru a-si mentine o
tinuta decenta si piele sanatoasa, asa încât aceasta sa-si poata îndeplini functiile.
a. Componenta bio-fiziologica se manifesta functie de capacitatea fizica de a face gesturile si miscarile
necesare precum si de factorii biologici varsta si sexul.
b.Componenta psihica si emotiva se reflecta in starea epidermei, in atentia acordata parului. Emotiile
afecteaza transpiratia si secretiile, normele de curatenie difera de la un grup social la altul. Curatenia este
influentata de cultura grupului.
9. A evita pericolele : este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata contra tuturor agresiunilor
interne sau externe, pentru mentinerea integritatii sale fizice sau psihice.
a. Pe plan bio-fiziologic independenta rezida din a evita anumite alimente si medicamente si de a se
proteja in desfasurarea anumitor activitati zilnice. Este nevoie de a analiza aceasta nevoie functie de
varsta, anumite afectiuni (depresii).
b.Componenta psihica -simpla prezenta a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului, ascultarea unui
gen de muzica preferata, existenta unei persoane apartinatoare aceleiasi comunitati, respectarea
obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranta.
10. A comunica : este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu semenii sai. Ea pune în
miscare un proces dinamic, verbal si nonverbal, permitând persoanelor sa se faca accesibile una alteia, si
reusasca sa puna în comun sentimentele, opiniile, experientele si informatiile.

3
a. Dimensiunea biologica se manifesta sub forma de comunicare verbala sau non-verbala. Comunicarea
yerbala cuprinde limbajul, in timp ce comunicarea non-verbala cuprinde gesturile, mimica, pozitia
corpului, mersul etc.
b. Componentele psiho-socio-culturale se manifesta prin alegerea continutului exprimat: sentimente, idei,
emotii.. Cand un pacient nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie sa fie ajutat de asistenta.
11. A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia: este o necesitate a
individului de a face sau exprima gesturi, acte conform formatiei sale, de bine si de rau, de dreptate, de
urmare a unei ideologii.
a. Componenta bio-fiziologica se exprima prin miscari, gesturi, atitudini specifice cultului: pozitia
ingenunchiata, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente.
b. Componenta psiho-socio-culturala -evolutia practicilor religioase este in functie de fenomenele psiho-
sociale si relatiile interpersonale. Alterarea starii de sanatate poate antrena cresterea sau diminuarea
adeziunii la religie.
12. A fi preocupat în vederea realizarii: este o necesitate a oricarui individ de a înfaptui activitati care
sa-i permita satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorlalti.
De-a lungul etapelor vietii fiinta umana are nevoie sa se realizeze, sa studieze, sa munceasca. Aceste
activitati pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologica si dezvoltarea
psihosociala a individului. Normele culturale influenteaza satisfacerea acestei nevoi. O problema de
sanatate poate sa diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activitati.
13. A se recrea : este o necesitate a fiintei umane de a se deschide, de a se distra, recurgând, pentru
aceasta, al activitati agreabile, în scopul obtinerii unei relaxari fizice si psihice.
a. Componenta bio-fiziologica persoanele se pot recrea specific varstei si functie de starea de sanatate.
Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte cai de recreere decat cei
sanatosi.
b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenta nevoia de a se recrea. Aceasta nevoie poate fi
satisfacuta atat de familie cat si de societate.
14. A învata cum sa-si pastreze sanatatea : este acea necesitate a fiintei umane de a acumula cunostinte,
aptitudini si deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, în
scopul mentinerii sau redobândirii sanatatii.
a. Componenta biologica este reprezentata de inteligenta
b. Apectul psiho-socio-cultural se manifesta prin dorinta de a afla si a cunoaste valoarea acordata
educatiei de grupul socio-cultural. Problemele de sanatate fac sa se iveasca nevoi de invatare variate: sa
faca pansamente, sa-si administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc. Nevoia de a invata
poate fi legata de dorinta de a fi util, de a se recrea, dar in acelasi timp si de a fi independent.

4
 Piramida lui Maslow

NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

 Masurarea si notarea respiratiei

 Masurarea si notarea pulsului
 Masurarea si notarea tensiunii arteriale

MASURAREA si NOTAREA RESPIRATIEI

A respira=nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator,necesar

proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon,rezultat din arderile
celulare .
Scop:evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluţiei bolii , al apariţiei
unor complicaţii şi al prognosticului.
Elemente de apreciat
- Tipul respiraţiei;
- Amplitudinea mişcărilor respiratorii;
- Ritmul ;
- Frecvenţă;
Materiale necesare
- ceas cu secundar;
- pix cu pastă verde;foaie de temperatura;
Interventii
-nu se pregateste psihic bolnavul deoarece nu se mai obtin valori reale
-asezarea bolnavului in decubit dorsal
-se aseaza fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului,
-se numara frecventa miscarilor, si anume, numarul inspiratiilor, adica miscari de ridicare a
toracelui timp de un minut.
5
-dupa terminare, se retine valoarea obtinuta, si se noteaza grafic in foaia de temperatura cu un pix
de culoare verde,
-pentru fiecare linie orizontala se socotesc 1 respiratie.
-valoarea obtinuta si notata grafic se uneste cu cea anterioara si astfel se obtine curba
respiratorie.
Se noteaza cifric in in alte documente medicale:RD=18r/min
Interpretare:
Tahipnee(polipnee) = frecvenţă crescutăpeste valoarea normala
Bradipnee = frecvenţă scăzutăsub valoarea normala
Apnee= absenţa respiraţiei.
Dispnee = respiraţia greoaie, dificilă (sete de aer).
- Dispnee Cheyne-Stockes – respiraţie cu amplitudini crescânde până la maxim şi apoi scăzute
până la apnee ce durează 10-20 secunde.
- Dispnee Kussmaul– respiraţie în 4 timpi, inspir profund, pauză, expir scurt, zgomotos, pauză.
- Dispneea Biot-se caracterizeaza prin miscari respiratorii normale intrerupte periodic de apnee-
5-30sec.;

Masurarea si notarea pulsului

Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan osos şi este
sincronă cu sistola ventriculară.
Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial sic el impins in timpulb
sistolei.Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.
Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare.
Elemente de apreciat:
- ritmul
- amplitudinea
- frecvenţa
- celeritatea
Locuri de măsurare: oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan
osos:
Artera:
-temporală: la un lat de deget deasupra şi lateral de stânca temporalului, în dreptul pavilionului
auricular;
- carotidă externă (dreaptă sau stânga): pe faţa anterioară a gâtului, în şanţul delimitat de laringe
(anterior) şi muşchiul sternocleidomastoidian (lateral);
-brahiala
6
-radiala-se repereaza santul radial pe extremitatea distal a antebratului in continuarea policelui
- femurală - în regiunea inghinală, la nivelul triunghiului lui Scarpa;
-poplitee(în spatele genunchiului);
-tibială posterioara(posterior de maleola medial)
-pedioasă - pe faţa dorsală a piciorului, în dreptul primului şanţ intermetatarsian;
-apex (vârful inimii) - pulsul apical, în spaţiul 5 intercostal (i.c.) pe linia medioclaviculară
stângă;

carotida radiala pedioasa

poplitee posterior de maleola

Materiale necesare:
- pix culoare roşie;
- ceas cu secundar;
- foaie de observatie.
Interventiile asistentei
-pregătirea psihică;
-se asigură repaus fizic şi psihic 10-15 minute;
-spalare pe maini;
-reperarea arterei;
-fixarea degetelor index, medius şi inelar pe traiectul arterei;
-se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra peretelui arterial până la perceperea
zvâcniturilor pline ale pulsului;
-se numără pulsaţiile timp de 1 minut;
-consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că fiecare
linie orizontală reprezintă 4 pulsaţii.;
-se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei. ;
-in unele documente se notează cifric.Exemplu : PD=80/min; PS=90/min

Interpretare:
Frecvenţa
- Nou nascut 130-140 pulsatii/minut
7
 - copil mic 100-120 pulsatii/minut
- la 10 ani 90-100 pulsatii/minut
- adult 60-80-100 pulsatii/minut
- vârstnic >80-90 pulsatii/minut
Modificări de frecvenţă a pulsului
-tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului peste valoarea normal
-bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului sub valoarea normal
Ritmul – pauzele dintre pulsaţii sunt egale, pulsul este ritmic.
Modificări de ritm al pulsului:
- puls aritmic = pauze inegale între pulsaţii;
- puls dicrot = se percep două pulsaţii, una puternică şi alta slabă, urmată de pauză.
Amplitudinea (volumul)
- este determinată de cantitatea de sânge existentă în vase;
- este mai mare cu cât vasele sunt mai aproape de inimă;
- la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
Modificări de amplitudine a pulsului:
- puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil;
- puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice
Celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile.
-puls celer se caracterizeaza prin aparitia si disparitia undei pulsatile cu rapiditate
-puls tard-aparitia si disparitia undei pulsatile cu intarziere


Masurarea si notarea tensunii arteriale

Tensiunea arteriala reprezintă presiunea exercitată de

sângele circulant asupra pereţilor arteriali.
Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare
Factorii care determina tensiunea arteriala:
- debitul cardiac;
- forta de contractie a inimii;
- elasticitatea si calibrul vaselor;
- vascozitatea sangelui
Elemente de evaluat

8
 - tensiunea arterială sistolică(maximă);
- tensiunea arterial diastolică(minimă)
Loc de măsurare
- artera humerală
- artera radială(electronic)
Materiale necesare
- tensiometru(cu manometru, electronic)
- stetoscop biauricular;
- tampon de vată,alcool;
- pix de culoare roşie
Metode
- auscultatorie
- palpatorie
Tehnică
metoda auscultatorie
-pregătire psihică;
-repaus timp de 15 minute;
-se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului,sprijinit si in extensie;
-se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară a
manşetei;
-se introduc olivele stetoscopului în urechi
-se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia
zgomotelor pulsatile;
-se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude primul
zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime).
-se reţine valoarea indicată continuându-se decomprimarea până când zgomotele
dispar(tensiunea arterială minimă)
Notare
-se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontala de culoare rosie-
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat
-în alte documente medicale se notează cifric:
Ex.TA=120/80mmHg
Modificări ale TA

- HTA = creşterea TA peste valorile normale

- hTA = scăderea TA sub valori normale
- modificări ale TAdiferenţiale = variaţiile TAmax şi TAmin nu se fac paralel
- TA diferită la segmente simetrice (braţ stg, drept)

9
Interpretare
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Asociatia Internationala de Hipertensiune Arteriala
Clasificarea limitelor de hipertensiune arteriala conform OMS si ISH
Vârsta Valori normale ale T.A. Limite superioare ale normalului
1 an 95/65 mmHg Nedeterminate
6 - 9 ani 100/65 mmHg 119/79 mmHg
10 - 13 ani 110/65 mmHg 124/84 mmHg
14 - 17 ani 120/80 mmHg 134/89 mmHg
18 - adult 120/80 mmHg 139/89 mmHg

EVALUARE TENSIUNE SISTOLICA TENSIUNE DIASTOLICA

Optima pana la 120 mmHg pana la 80 mmHg
Normala pana la 130 mmHg pana la 85 mmHg
La limita spre normal 130-139 mmHg 85-89 mmHg
Hipertensiune arteriala de gradul 1 140-159 mmHg 85 mmHg
Hipertensiune arteriala de gradul 2 160-179 mmHg 100-109 mmHg
Hipertensiune arteriala de gradul 3 peste 180 mmHg peste110 mmHg

10