Ministerul Educatiei,

Tineretului si Sportului

Scoala Postliceala Sanitara “Christiana”

Bacau

Asistenti Medicali Generalisti

Lucrare de diploma

Coordonator Profesor Absolvent:

Instructor: Sofica Vatui ButacuEmilia
2

BACAU, 2010

SCOALA POSTLICEALA SANITARA “CHRISTIANA”

Ingrijirea pacientului
cu angina pectorala
3

MOTTO:
“Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste intreaga societate.
Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic.”
Schopenhauer

“In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe”

Nicolae Iorga
4

MOTIVATIE

Parintii mei au muncit foarte mult, sunt oameni harnici si m-au invatat si pe
mine ca numai prin munca se culeg roade bogate. Fiind oameni simpli, de la tara,
tot avutul lor l-au obtinut numai prin munca fizica bruta. Intr-o zi mohorata de
toamna, fiind culesul strugurilor, carand ca de obicei cu tata sacii cu struguri, la un
moment dat mi-a spus: “Nu mai pot! Adu-mi, te rog cand te intorci si pastilele din
cutiuta verde de plastic.” CARE PASTILE?? DAR DE CAND IEI TU PASTILE???
Nu m-au ingrijorat atat de mult medicamentele cat expresia lui, dar mai mult decat
ingrijorarea m-a durut extraordinar de mult momentul in care am constientizat ca
parintii mei imbatranesc! Mi-a spus: “Tata, nu mai pot! Am imbatranit si ma ajung
bolile din urma.” NU! Nu parintii mei! Nu tatal meu! A fost ziua in care am auzit
probabil pentru prima data de angina pectorala, si in ciuda oboselii dupa o zi grea
de munca, seara cand am ajuns acasa nu m-am linistit pana nu am citit tot ce am
gasit despre aceasta boala. A fost ziua in care angina pectorala si-a mai creat un
dusman. Si am luat hotararea ferma ca sa invat, sa stiu tot ce pot face ca pe viitor
sa pot da un sfat competent oricui, pentru a usura aceasta suferinta.
5

Cuprins
Motto 3
Motivatie 4
Cuprins 5
Introducere in profesie 6
Definitia Virginiei Henderson 7
Clasificarea nevoilor fundamentale dupa teoria lui Maslow 9
Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale 12
Inima 15
Circulatia mare si mica 18
Proprietatile fiziologice ale aparatului cardio-vascular 22
Angina pectorala 27
Clasificarea anginei pectorale 31
Angina pectorala stabila 32
Semne si simtome 34
Diagnostic 36
Tratament 36
Angina pectorala instabila 38
Semne si simptome 39
Diagnostic 40
Tratament 41
Angina Prinzmetal (angina vasospastica) 42
Semne si simptome 45
Diagnostic 45
Tratament 46
Ingrijiri generale acordate bolnavului cu angina pectorala 49
Investigatii clinice si paraclinice 50
Administrarea tratamentelor 57
Dieta – Alimentatia pacientului 58
Educatia sanitara 59
Elaborarea planului de ingrijire 63
Planul de ingrijire - general 63
Cazul I 66
Cazul II 74
Cazul III 82
6

Bibliografie 90

INTRODUCERE IN PROFESIE

Definitii ale nursei: nursa definita de I.C.N. (Consiliul International al nurselor),

este o persoana care:
- a parcurs un program complet de formare, care a fost aprobat de Consiliul
Asistentilor Medicali;
- a trecut cu succes examenele stabilite de Consiliul Asistentilor Medicali;
- este autorizata sa practice aceasta profesie asa cum este definita de Consiliul
Asistentilor Medicali;
-este autorizata în îndeplinirea acelor proceduri si functii care sunt impuse de
îngrijirea sanatatii în orice situatii s-ar afla, dar sa nu faca o procedura pentru care
nu este calificata.
-asistentele medicale raspund de propria lor activitate, de practica lor ;
supravegheaza îngrijirile auxiliare si pregatirea elevilor.
Nursa este pregatita printr-un program de studiu incluzând :
- promovarea sanatatii ;
- prevenirea îmbolnavirilor ;
-îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficiente,
indiferent de vârsta si în orice unitate sanitara sau în orice situatie la nivel de
comunitate.
Nursa este pregatita si autorizata sa :
-sa desfasoare educatie pentru sanatate;
-sa participe plenar ca membru al echipei din sistemul de sanatate;
-sa supravegheze si sa formeze asistente medicale si cadre auxiliare ;
-sa fie implicata în cercetare .
Nursa generalista presupune :
-o pregatire pluridisciplinara –sociala, tehnica, practica ;
-însusirea competentelor de baza si nu numai cunostintele ;
-sa aiba cunostinte de psihologie (sa stie sa încurajeze ) ;
-sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa ;
-sa aiba preocuparea de a întelege ceea ce simt ceilalti (capacitate de empatie );
Asistenta este ca o mama ce actioneaza conform nevoilor copilului si trebuie
7

deseori sa îndeplineasca sarcini cât mai diverse. De aceea asistenta medicala a

fost denumita “mama profesionista “.

Rolul asistentei medicale este descris ca fiind substitutiv (inlocuind persoana), suplimentar
(ajutand individul), si complementar (lucrand cu individul). Toate acestea cu scopul de a
ajuta individul/ pacientul sa se descurce, pe cat posibil singur.

DEFINITIA VIRGINIEI HENDERSON

Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel :
“Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate
sau recuperare , sa ajuti individul fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare
actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu conditia ca acesta sa
aiba taria , vointa sau cunoasterea necesare pentru a face si sa actioneze în asa
fel incât acesta sa-si poarte de grija singur cât mai curând posibil .”

Scurtă prezentare a celor 14 nevoi fundamentale

1. A respira şi a avea o bună circulaţie : reprezintă nevoia fiinţei
umane de a capta oxigenul din mediul înconjurător, necesar proceselor de
oxidare din organism, şi de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile
celulare.
2. A bea şi a mânca : oricărui organism îi sunt necesare să ingerezeşi
să absoarbă alimente de bună calitate şi în cantitate suficientă pentru a-şi asigura
dezvoltarea, întreţinerea ţesuturilor şi pentru a-şi menţine energia indispensabilă
unei buyne funcţionări.
3. A elimina : reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de
substanţele nefolositoare, vătămătoare, rezultate din metabolism.
4. A se mişca şi a avea o bună postură : esteo necesitate a fiinţei vii
de a fi în mişcare, de a-şi mobiliza toate părţile corpului prin mişcări coordonate
de a păstra diferitele părţi ale corpului într-o poziţie care să permită eficacitatea
funcţiilor organismului.
5. A dormi şi a se odihni : este o necesitate a fiecărei fiinţe umane de a
dormi şi a se odihni în bune condiţii, timp suficient, astfel încât să-i permită
organismului să obţină randamentul maxim.
6. A se îmbrăca şi dezbrăca : este o necesitate proprie individului de a
purta îmbrăcăminte adecvată după circumstanţe, temperatura zilei, activitate,
pentru a-şi proteja corpul de rigorile climei (frig , căldură, umiditate), permitându-i
o libertate a mişcărilor.
8

7. A-şi menţine temperatura corpului în limitele normale : este

necesitatea organisamului de a conserva o temperatură la un grad aproximativ
crescut, pentru a-şi menţine starea de bine.
8. A fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele : sunt o
necesitate pentru a-şi menţine o ţinută decentă şi piele sănătoasă, aşa încât
aceasta să-şi poată îndeplini funcţiile.
9. A evita pericolele : este o necesitate a fiinţei umane pentru a fi
protejată contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru menţinerea
integrităţii sale fizice sau psihice.
10. A comunica : este o necesitate a fiinţei umane de a schimba
informaţii cu semenii săi. Ea pune în mişcare un proces dinamic, verbal şi
nonverbal, permiţând persoanelor să se facă accesibile una alteia, s1 reuşască
să pună în comun sentimentele, opiniile, experienţele şi informaţiile.
11. A acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica
religia: este o necesitate a individului de a face sau exprima gesturi, acte
conform formaţiei sale, de bine şi de rău, de dreptate, de urmare a unei ideologii.
12. A fi preocupat în vederea realizării: este o necesitate a oricărui
individ de a înfăptui activităţi care să-i permită satisfacerea nevoilor sau să fie util
celorlalţi.
13. A se recrea : este o necesitate a fiinţei umane de a se deschide, de
a se distra, recurgând, pentru aceasta, al activităţi agreabile, în scopul obţinerii
unei relaxări fizice şi psihice.
14. A învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : este acea necesitate a
fiinţei umane de a acumula cunoştinţe, aptitudini şi deprinderi pentru modificarea
comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, în scopul
menţinerii sau redobândirii sănătăţii.
Fiecare din această nevoie comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane
şi anume :
     Dimensiunea bilogică (biofiziologică) ;
     O dimensiune psihologică ;
     O dimensiune sociologică ;
     O dimensiune culturală
     O dimensiune spirituală
9

Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme variate după : individ, starea sa de

sănătate, maturitatea sa, obiceiuri personale şi culturale. Fiecare nevoie prezintă
componente bio-fizico-socio-culturale.
Clasificarea nevoilor umane după teoria lui Maslow
Abraham Maslow, psiholog şi umanist american, afirmă că există cinci categorii
de nevoi umane, ierarhizate în ordinea priorităţilor, astfel :
1.     Nevoi fiziologice ( biologicul)
2.     Nevoia de siguranţă  ( fizicul)
3.     Nevoia de apartenenţă  (socialul)
4.     Nevoia de recunoaştere socială  ( stima, eul)
5.     Nevoia de realizare ( potentialul maxim)
Nevoi fiziologice. Pe nivelul cel mai de jos al ierarhiei lui Maslow se află nevoile
de bază, biologice sau fiziologice. Corpul uman are nevoie de aer, mâncare, apă,
odihnă, îmbrăcăminte, sex. Modelul sugerează că oamenii cărora le este foame
sau care se confruntă cu pericolul pierderii elementelor de bază necesare
existenţei umane sunt mai puţin preocupaţi de viaţa socială sau de satisfacerea
nevoilor eu-lui interior. Doar în momentul satisfacerii nevoilor fundamentale ale
biologicului oamenii se pot orienta spre alte nevoi care au fost latente în
aşteptarea împlinirii celor de pe nivelul inferior. În organizaţii aceste nevoi sunt
satisfăcute prin acordarea unui nivel al salariului care să asigure subzistenţa şi
printr-un program de lucru care să permită un nivel suficient al refacerii capacităţii
de muncă.

Nevoi de securitate. Odată ce nevoile biologice au fost satisfăcute, oamenii

devin preocupaţi de siguranţa lor fizică şi psihică. Securitatea reprezintă anumite
condiţii care ameninţă integritatea fizică a unei persoane. În organizaţii aceste
nevoi se referă la: securitatea muncii (pericol de accidente şi boli profesionale cât
mai redus), securitatea locului de muncă (probabilitate cât mai mică de pierdere a
locului de muncă respectiv), plata unor salarii peste nivelul minim de supravieţuire,
libertatea de a se înscrie într-un sindicat, programe de pensii şi asigurări.
Nevoi de apartenenţă. Dacă o persoană este satisfăcută din punct de vedere
fiziologic şi se simte în siguranţă, este posibil că acea persoană va deveni
interesată să îşi satisfacă nevoia de contact social. Modelul indică faptul că
oamenii au nevoie să intre în contact cu alţii şi să se bucure de sprijin social. În
situaţia în care oamenii sunt izolaţi sau singuri, nevoia de asociere nu va fi
satisfăcută şi îşi vor folosi energia pentru a încerca să o satisfacă.
10

Nevoia de stimă. Aceste nevoi se referă la nevoia de a fi bine cunoscut de către

ceilalţi şi la nevoia individului de a se simţi valoros, competent şi respectat. În
situaţia în care individul este ridiculizat, defăimat, discreditat sau evaluat negativ,
se va simţi rănit şi nevoile de pe acest nivel nu sunt satisfăcute. În organizaţiile
moderne, în care nevoile de bază sunt satisfăcute, managerii trebuie să acorde
multă atenţie şi energie nevoilor de stimă.

Nevoia de autoîmplinire. Maslow a postulat că, dacă toate nevoile descrise

anterior ar fi satisfăcute (ceea ce nu este însă cazul de obicei), oamenii s-ar afla în
situaţia să îşi dezvolte potenţialul maxim. Ei ar simţi nevoia de a-şi actualiza
potenţialul şi de a-şi atinge cele mai înalte obiective şi aspiraţii. Maslow a
descoperit că mulţi oameni, gândindu-se la propriul lor potenţial, pot fi speriaţi de
ceea ce ar putea deveni. Unii dintre ei încearcă să se ferească de a-şi dezvolta
potenţialul sau conştiinţa misiunii personale. Maslow a numit această tendinţă
complexul lui Iona (după numele profetului biblic care, încercând să fugă de
misiunea sa personală, a fost înghiţit de o balenă şi eliberat apoi pentru a-şi împlini
destinul).

Dupa aceasta teorie, trebuie să fie satisfăcute întâi nevoile de bază (toate
sau cea mai mare parte) – fiziologice şi de securitate – pentru ca persoana să
poată tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin superior – apartenenţă, stimă,
realizarea (depăşirea). Evoluţia spre o nevoie superioară nu se poate realiza pe
deplin decât atunci când nevoia inferioară este satisfăcută.
11

Ierarhizarea nevoilor după ABRAHAM MASLOW

  
12

   Independenţa şi dependenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale

Ca să-şi menţină un echilibru fiziologic, pacientul trebuie să atingă un nivel
minim de satisfacere a nevoilor sale.
Independenţa Atingerea unui nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor (un
la adult bun echilibru fiziologic şi psihologic) prin acţiuni pe care le
îndeplineşte individul însuşi (singur), fără ajutorul unei alte
persoane. Independenţa este deci satisfacerea uneia sau
mai multor nevoi prin acţiuni proprii, îndeplinite de persoana
însăşi.
Dependenţa Incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de
a îndeplini singur, fără ajutorul unei alte persoane, acţiuni
care să-i permită nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor
astfel încât să fie independent.
Originea probabilă a acesteei dependenţe este o lipsă de
forţă (când pacientul nu poate), lipsă de voinţă (când nu
vrea), lipsă de cunoaştere ( când pacientul nu ştie cum să
acţioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale).
Important de reţinut :
Noţiunea de nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor
înseamnă că poate exista un oarecare grad de insatisfacţie
fără ca acest lucru să presupună o dependenţă a persoanei.
De exemplu: o persoană este independentă dacă
foloseşte într-un mod adecvat, fără ajutorul unei alte
persoane, un aparat, un dispozitiv, o proteză (proteză
auditivă, oculară, dentară, cârjă, sac de stomie, membru
artificial etc.), fapt care-i permite să manifeste o stare de
bine – deci este independentă.

Manifestarea Semn observabil al unei anumite incapacităţi a persoanei de

de a răspunde prin el însuşi la această nevoie.
dependenţă
Apare una sau mai multe manifestări de dependenţă atunci
când o nevoie fundamentală este nesatisfăcută din cauza
13
unei surse de dificultate.
Exemplu : incapacitatea unei persoane să-şi protejeze
tegumentele poate duce la roşeaţă sau la leziune = este o
manifestare de dependenţă faţă de această nevoie, sau –
manifestări de dependenţă (dificultatea de a auzi,
dificultatea de a vorbi, dificultatea de a vedea, afazie,
bâlbâială, incapacitatea de a percepe prin pipăit,
incapacitatea de a vorbi etc) care pot conduce la izolare
socială.

Clasificarea nivelurilor de dependenţă

Nivelul de dependenţă (indicele de gravitate) al persoanei îngrijite se poate
determina după evaluarea funcţiei de independenţă/dependenţă a fiecărei nevoi
fundamentale, după următorul tabel :
Tabel de corespondenţă a nivelurilor de dependenţă
Niveluri de Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Nivelul 4
dependenţă
Persoana Persoana Persoana Persoana
este prezintă o prezintă o prezintă o
independentă dependenţă dependenţă dependenţă
şi autonomă moderată majoră totală
Fiecare nevoie fundamentală poate fi încadrată într-una din cele patru categorii.
Totalul de puncte obţinut permite clasificarea pacienţilor în patru categorii
de dependenţă, astfel :
Clasificarea în patru categorii de dependenţă

Persoană independentă : până la 14 = nivel 1

Pacient cu dependenţă moderată : de la 15 la 28 = nivel 2
Pacient cu dependenţă majoră : de la 29 la 42 = nivel 3
Pacient cu dependenţă totală : de la 43 la 56 = nivel 4
14

Tipuri de dependenţă şi nivelul de intervenţie

Dependenţa poate să intereseze aspectul biologic, psihologic, social,
cultural şi spiritual al fiinţei umane. Pacientul poate să prezinte patru forme de
dependenţă :

Potenţială Dacă problema de dependenţă este posibil să apară din

cauza anumitor predispoziţii, atunci vorbi, de o stare de
dependenţă potenţială.
În acest caz trebuie planificată o intervenţie.
Actuală În acelaşi timp, dacă problema este prezentă,
dependenţa este actuală.
În acest caz acţiunile vor fi corective.
Descrescândă Când dependenţa pacientului se reduce este în
descreştere.
Rolul asistentei în acest caz este de a susţine acest
progres şi de a ajuta pacientul să-şi regăsească gradul
optimal de autonomie.
Permanentă Dacă în ciuda îngrijirilor din partea asistentei problema
nu poate fi corectată, dependenţa este atunci
permanentă sau cronică (exemplu în paraplegie). Rolul
asistentei este în acest caz suplinirea a ceea ce el nu
poate face independent şi de a-l ajuta să se adapteze în
aceste limite.

 
15

INIMA

Configuratia externa
Inima are doua fete:
-         o fata anterioara sau sterno-claviculara care este convexa si vine in
raport cu peretele anterior al toracelui si cu plaminii. Pe fata anterioara se observa
arterele si venele mari de la baza, urechiusele stinga si dreapta si doua santuri
( longitudinal anterior si atrio-ventricular) in care se gasesc o parte din vasele
coronariene care hranesc muschiul inimii.
-         o fata inferioara sau diafragmatica, care este plana si vine in raport
cu muschiul diafragmatic pe care sta culcata. Pe aceasta fata, la baza inimii se
afla orificiile venelor si arterelor mari,si tot pe aceasta fata se observa doua santuri
(longitudinal inferior si coronar).
Inima are doua margini, o baza formata in cea mai mare parte din atriul stang si o
mica parte din atriul drept, si un varf care se afla in partea opusa a bazei, el fiind
rotunjit si alcatuit in totalitate din miocardul ventricular sting.

Structura inimii
Peretii inimii sunt alcatuiti din trei straturi:
1.ENDOCARDUL sau stratul intern, care este o membrana lucioasa,
transparenta, care captuseste toate cavitatile inimii si se continua cu tunica interna
a arterelor si venelor.
El contine fibre nervoase si limfatice dar nu contine vase de singe. Hranirea lui se
face prin imbibitie care reprezinta trecerea substantelor nutritive direct din plasma
sanguina in celulele miocardului.
2.MIOCARDUL sau muschiul inimii este format din fibre musculare care se
prind pe niste formatiuni fibroase care in ansamblul lor alcatuiesc scheletul fibros
al inimii. Acest schelet este alcatuit din patru inele fibroase care inconjoara orificiile
atrio–ventriculare si pe cele ale arterelor mari la care se adauga doua formatiuni
denumite trigoane fibroase.
Fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule circulare iar
cele de la nivelul ventriculelor in fascicule cu directie spiralata formind un virf , asa
numitul vartej al inimii.
Miocardul reprezinta partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este
format din tesut muscular cu caractere speciale.
In structura miocardului distingem doua varietati de tesut muscular:
-tesut cardiac;
-tesut nodal.
16

Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului si este alcatuit
din fibre striate cardiace care reprezinta asa zisul miocard adult.
Tesutul nodal este denumit miocardul embrionar sau sistemul de conducere
al inimii. Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli:
-nodulul sino-atrial, situat in peretele atriului drept, intre vena cava
superioara si cea inferioara.
-nodulul atrio-ventricular, situat tot in peretele atriului drept, in portiunea
inferioara a septului interatrial.
-fascicolul atrio-ventricular (fasciculul Hiss) care pleaca din nodulul atrio-
ventricular si se imparte in doua ramuri si anume :
-ramura dreapta (care merge la ventriculul drept);
-ramura stinga (care merge la ventriculul stang).
Acest fascicul se continua cu o retea de fibre (reteaua Purkinje) situata sub
endocardul ventricular .
3.EPICARDUL sau stratul extern care reprezinta foita viscerala a
pericardului seros.
4.PERICARDUL care este un sac fibro-seros care contine anima si
radacinile vaselor mari si este format din: pericardul fibros situat la periferie si
pericardul seros format din doua foite, una parietala la exterior si una viscerala
situata la interior. Ele se continua una cu cealalta la nivelul bazei cordulului.

Configuratia interna
Inima este un organ cavitar. Are un perete longitudinal care corespunde
santurilor longitudinale externe care despart inima in doua parti:
-inima dreapta;
-inima stanga.
Are un perete transversal care corespunde santului coronar, ce imparte
fiecare din cele doua parti in doua cavitati:
-o cavitate catre baza inimii numita atriu;
. -o cavitate catre virful inimii numita ventricul.
Inima are patru cavitati in interiorul ei:- doua atrii
-doi ventriculi.
Atriile se caracterizeaza prin : capacitate mai mica decat a ventriculului,
forma cuboidala, numarul mare de orificii care se deschid la nivelul lor. (In atriul
stang se deschid venele pulmonare si orificiul atrioventricular stang, iar in atriul
drept se deschid vena cava superioara si inferioara si orificiul atrioventricular
drept).
O alta caracteristica a atriilor este grosimea mai mica a peretilor si lipsa
muschilor papilari.
Ventriculii se caracterizeaza prin:
-capacitate mai mare decat a atriilor;
-forma piramidala cu baza spre atrii;
17

-grosime mai mare a peretilor(peretele ventriculului stang este de trei ori mai gros
decat a ventriculului drept)
O alta caracteristica este prezenta muschilor papilari. Din ventriculul drept
pleaca trunchiul arterei pulmonare prevazut cu valva pulmonara care inchide
ventriculul drept impiedicind astfel intoarcerea coloanei de sange in timpul
diastolei.

Din ventriculul stang pleaca artera aorta al carei orificiu este prevazut cu
valvulele aortice cu acelasi rol ca cele pulmonare.

Vascularizatia inimii
Este asigurata de arterele coronare si venele coronare .Venele coronare se varsa
in atriul drept prin sinusul coronar.

Inervatia inimii
Este asigurata de plexul vegetetiv simpatic si parasimpatic cardiac.

CIRCULATIA
MARE SI
MICA
Circulatia mare
transporta oxigen
spre tesuturi si
organe, aduce CO2 de la tesuturi si organe spre inima, având traseul: inima-
18

artere-organe-vene-inima.
Circulatia mica asigura transportul sângelui neoxigenat de la cord spre plamâni si
a celui încarcat cu oxigen înapoi la inima.

Vasele de sange
Arborele circulator este format din artere, capilare si vene.
Arterele sunt vase sangvine prin care circula sângele de la inima în întreg
organismul. Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie.
Venele sunt vase care aduc sângele la inima. Calibrul lor creste de la periferie
spre inima.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv între sânge
si celule. Sângele circula într-un singur sens: artere-capilare-vene.

Arterele:
Arterele sunt vasele prin care sangele circula de la inima la organe.
Aorta este cea mai voluminoasa artera din corp care porneste din ventriculul stang
printr-o dilatatie numita bulbul aortic sau marele sinus al aortei si are trei
componente:
        -aorta ascendenta;
        -arcul aortic;
        -aorta descendenta.
Aorta descendenta este aproape in intregime acoperita de pericard.
Din bulbul aortic pornesc:
        -artera coronara dreapta
        -artera coronara stanga
Din arcul aortic pornesc trei trunchiuri arteriale care vascularizeaza capul si
membrele superioare:
        -trunchiul brahiocefalic care se bifurca in artera subclaviculara dreapta si
stanga, artera carotida comuna dreapta si stanga.
Aorta descendenta are doua portiuni:
        -portiunea toracala situata deasupra diafragmului;
        -portiunea abdominala situata sub diafragm.
Sistemul arterial al marii circulaţii este format din artera aortă şi ramurile ei de
unde şi denumirea de sistem aortic.
Sistemul arterial al micii circulaţii este format din trunchiul arterei pulmonare şi
din ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleacă din ventriculul drept şi după 3-
4 centimetri se împarte în artera pulmonară stângă şi artera pulmonară dreaptă.

Capilarele:
19

Dupa ce sangele a strabatut arterele mari si mici ajunge intr-o vasta retea de
vase de calibru mic numita retea capilara, raspandita in tot organismul.
Structura capilarelor:
Endoteliul este foarte subtire si format din celule endoteliale care au proprietatea
de a-si modifica forma permitind trecerea proteinelor plasmatice si chiar ale
elementelor figurate ale sangelui.
Membrana bazala inconjoara endoteliul fiind formata dintr-o retea de fibre
elastice, colagen si reticulina si este strans legata de celulele endoteliale,
intervenind in procesele de filtrare capilare.
Periteliul este reprezentat de un strat de celule conjunctive ramificate
dispuse in jurul membranei bazale, numite pericite. Aceste celule au proprietatea
de a-si modifica forma luind parte la procesul de permeabilitate capilara.

Venele
Venele sunt vase prin care sangele se intoarce de la periferie spre inima.

Venele marii circulatii

Sangele din marea circulatie este colectat de vene care merg paralel cu
arterele,fiind conduse in final in doua mari trunchiuri colectoare, si anume vena
cava superioara si inferioara care se deschid in atriul drept.
Venele micii circulatii
Sangele din teritoriul pulmonar este colectat in venele lobare care
conflueaza formand venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman si care se
varsa in atriul stang.

Sistemul venos al marii circulaţii este reprezentat de totalitatea venelor care

conduc sângele în vena cavă superioară şi cavă inferioară ce se deschid în
atriul drept.
Sistemul venos al micii circulaţii: mica circulaţie începe cu artera pulmonară
care ia naştere din ventriculul drept şi se termină cu venele pulmonare care se
varsă în atriul stâng. Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau
naştere capilarelor din peretele alveolocapilar. Acestea se strâng apoi în
venule şi în vene de calibru din ce în ce mai mare, formând în cele din urmă
două vene pulmonare pentru fiecare plămân. După ce străbat pediculul
pulmonar, aceste vene se varsă direct în atriul stâng, ducând sânge îmbogăţit
în oxigen la inimă, pentru a continua apoi din nou marea circulaţie.
20
21

PROPRIETATILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

Proprietatile fiziologice ale miocardului:

a) Excitabilitatea
Miocardul este excitabil iar procesul de excitabilitate este o functie a membranei
fibrelor musculare miocardice si este conditionat de polarizarea electrica a
membranei.

b) Conductibilitatea
Aceasta functie asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a miocardului. De
la nodulul sinoatrial excitatia se raspandeste in atrii determinand contractia
atriala. Excitatia este captata apoi de nodulul atrioventricular.

c) Automatismul cardiac
Inima, mentinuta in conditii fiziologice, in afara organismului isi continua activitatea
prin functionare spontana, repetitiva, cu caracter ritmic, numit automatism.Suportul
morfologic al automatismului este sistemul excito-conductor al inimii sau tesutul
nodal.

d) Contractilitatea
Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard.

e)Tonicitatea
Este starea de semicontractie a muschiului cardiac care se mentine si in diastola.

Ciclul cardiac sau revolutia cardiaca fiziologica

Fazele activitatii inimii consta din contractii numite sistole,prin care se
realizeaza deschiderea cavitatilor,si relaxari numite diastole,in timpul carora are
loc umplerea cavitatilor. Inima functioneaza ca o pompa care expulzeaza
intermitent cu fiecare sistola in sistemul arterial o cantitate de sange numit debit
sistolic sau volum de bataie.

Manifestarile care insotesc ciclul cardiac

a) Manifestarile acustice.
Semnele exterioare ale activitatii inimii sunt zgomotele cardiace care pot fi
ascultate direct cu stetoscopul sau inregistrate grafic pe fonocardiograma.
Zgomotele inimii sunt produse de:
22

-modificarea vitezei de curgere a sangelui

-modificarea vitezei consecutive ale valvelor atrioventriculare si sigmoide.
In mod obisnuit se disting doua zgomote cardiace principale:
-zgomotul sistolic
-zgomotul diastolic.

b) Manifestarile mecanice.
Socul apexian se palpeaza in spatiul 5 intercostal stang pe linia
medioclaviculara,unde varful inimii vine in contact cu peretele toracic.
Pulsul arterial –fiecare contractie cardiaca ventriculara este urmata de expulzia
sangelui in aorta si genereaza o unda de presiune care se propaga de-alungul
aortei si ramurilor sale.

c) Manifestarile electrice.
Inregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc activitatea
miocardului se numeste electrocardiograma.Inregistrarea se poate face la
suprafata corpului. Electrocardiograma-EKG- consta din unde dispuse deasupra si
dedesuptul liniei izoelectrice.

Debitul cardiac sau circulator

Acesta este expresia finala cea mai importanta a activitatii inimii deoarece
cantitatea de sange care iriga organele depinde de homeostazie. Debitul cardiac
poate fi exprimat prin: cantitatea de sange expulzata intr-un minut de inima stanga
sau dreapta = minut - volum.
-cantitatea de sange expulzata cu fiecare sistola = debitul sistolic/volumul-bataie.

Fiziologia circulatiei in vase

Rolul inimii in circulatia sangelui este de a mentine o diferenta de presiune
intre extremitatea arteriala si cea venoasa a arborelui circulator in circulatia
sistemica si pulmonara.

a) Circulatia sangelui in artere.

Sangele circula in artere sub o anumita presiune care se transmite si asupra
peretilor arteriali determinind tensiunea arteriala.In conditii normale tensiunea
arteriala la adulti este de 120-130 mm Hg pentru presiunea sistolica si de 70-80
mm Hg pentru cea diastolica,la 60 de ani avem o tensiune sistolica de 160 mm
Hg.

b) Circulatia sangelui in capilare.

23

Deplasarea sangelui in capilare este determinata de diferenta de presiune

intre extremitatile capilarului, mai mare la nivelul arterelor, si mai mica la nivelul
venelor.
Reglarea circulatiei la nivel capilar se face prin procese de vasoconstrictie si
vasodilatatie in functie de :-schimburile de substante nutritive;
-mentinerea homeostaziei tesuturilor.

c) Circulatia sangelui in vene.

Aceasta este rezultatul diferentei de presiune intre cele doua extremitati ale
arborelui venos, capilarele venoase si locul de varsare al venelor mari in atrii.
Diferenta de presiune din sistemul venos este mult mai mica decat in
sistemul arterial al marii circulatii,totusi circulatia sangelui este facilitata si de alti
factori:
        -aspiratia toracica;
        -tonusul si contractiile muschilor ,extremitatile inferioare fragmenteaza
coloana de sange si favorizeaza intoarcerea venoasa;
        -aspiratia arteriala
        -forta gravitationala favorizeaza circulatia in teritoriile aflate supracardiac si
o stanjeneste pe cea aflata sub acest nivel.

Reglarea activitatii inimii

Atat presiunea arteriala cat si repartitia sangelui in diferite tesuturi se afla
permanent sub actiunea factorilor nervosi si umorali ,care se modifica in functie de
starea de activitate sau de repaus a organismului sau diferitelor tesuturi.
Tensiunea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme presoare sau
hipertensive, care sunt stimulate pe doua cai:
        calea reflexa care realizeaza asa numita autoreglare.
        calea umorala prin care diverse substante chimice care au efect
vasoconstrictor si vasodilatator.
24
25
26

ANGINA PECTORALA

PREZENTAREA BOLII
Pentru a asigura hranirea cu sange a miocardului permanent si in cantitate
suficienta,din aorta se desprind inca de la inceputul ei,doua artere foarte
importante, arterele coronare (stanga si dreapta ). Acestea aduc miocardului
sange in functie de necesitati (mai mari in efortul fizic, mai mici in repaus). Arterele
coronare au capacitatea de a se adapta continuu la aceste necesitati marindu-si
sau micsorindu-si lumenul,dupa cum primesc excitatii nervoase din partea nervilor
vasomotori. O alimentatie deficitara a miocardului duce la inlocuirea fibrelor
miocardice, la degenerescenta, locul lor luindu-l tesutul conjunctiv care din punct
de vedere functional este inert, toate aceste fenomene avand cel mai adesea
drept cauza ateroscleroza coronariana, proces care are loc in timp si
care,afectand si tesutul de conducere al inimii, are ca manifestare clinica un bloc
atrioventricular de diverse grade.
Terminologia afectiunilor coronariene a fost si este destul de bogata.De la
angina pectorala (sub diverse forme) pina la infarctul miocardic sunt o serie de
forme intermediare,cu denumiri diverse ca: preinfarct”, ”insuficienta coronariana”,
”microinfarct”, ”iminenta de infarct”, etc.
Pentru a nu crea confuzii si a vorbi intr-un limbaj comun, in 1962 O.M.S. a
convocat o comisie de experti care a recomandat o clasificare unitara si anume:

FORME CLINICE:
1.     Angina pectorala
2.     Sindromul intermediar
3.     Infarctul de miocard

ETIOLOGIA cardiopatiei este dominata de departe de ateroscleroza coronariana

prezenta in 92-97 % din cazuri. Un numar mic de cazuri cu afectiuni coronariene
nu au ca etiologie ateroscleroza, fapt pentru care in aceste situatii se discuta:
-Coronaritele reumatismale (desi afecteaza mai ales ramurile mici ale arterelor
coronare).
-Arteritele inflamatorii (in endocarditele inflamatorii).
-Coronaritele alergice si cele Rickettsiene (au aceeasi localizare).
-Leziunile coronariene in caz de trombangeita obliteranta greu de demonstrat la
oameni la care exista concomitent si leziuni de ateroscleroza coronariana.
-Coronaritele din periarterita tip Kussmaul-Maier,
exceptionale ca frecventa.
-Emboliile coronariene de asemenea foarte rare din cauza situatiei anatomice a
arterelor coronare care iau nastere in unghi drept din aorta.
27

DESCRIEREA ANGINEI PECTORALE

Angina pectorală este un sindrom clinic care trădează o suferinţă miocardică

determinată de un dezechilibru între necesitatea de oxigen a muşchiului inimii şi
aportul coronarian.
Se caracterizează prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai
multe ori înapoia sternului cu iradiere, in cazurile tipice în umărul stâng braţul şi
antebraţul stâng până la ultimele degete.
Criza dureroasă apare după:
- efort
- emoţii
- mese copioase
Durează doua-trei minute până la maxim zece minute şi dispare spontan sau
la administrarea de nitroglicerină.

ETIOLOGIE. In declanşarea crizelor anginoase sunt implicate o serie de

cauze determinate şi favorizate.

CAUZE DETERMINANTE:
- arterioscleroza coronariană = se manifestă sub forma de stenozari sau
obliterări coronariene;
- cardiopatii valvulare = stenoza aortică şi mai rar stenoza mitrala şi
insuficienţa aortică.
- alte cauze coronarita reumatismală, coronarita ricketsiană (la zootehnicieni,
veterinari) trombangeita obliterantă.

CAUZE FAVORIZANTE:
- Diabetul zaharat
- Hipertensiunea arterială sistemică
- Tulburaţii de ritm mai mari de 180 - 200 bătăi pe minut
- Bolile aparatului digestiv:
- litiaza biliară
- colecistitele cronice
- ulcerul gastric şi duodenal
- hernia diafragmatică
- Administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene)
- Tabagismul

FIZIOPATOLOGIE
Angina pectorală este expresia unei insuficienţe coronariene acute, datorită
dezechilibrului brusc apărut la efort între nevoile miocardului (mai ales în oxigen) şi
28

posibilitatea arterelor coronare. În mod normal circulaţia coronariană se adaptează

necesităţilor miocardului putând creşte la efort de opt zece ori. Pe fondul
arteriosclerozei coronariene, spasmul supraadăugat (emoţii, frig cu descărcare de
catecolamine) sau travaliu cardic scurt (efort fizic) determină o disproporţie între
irigaţia coronariană şi nevoile metabolice ale miocardului urmată de acumularea
cataboliţilor în exces (acid lactic, acid piruvic) şi iritarea consecutivă a fibrelor
nervoase intracardiace.

SIMPTOMATOLOGIE
Simptomul dominant care defineşte angina pectorală este DUREREA
CARDIACĂ caracterizată prin patru trăsături esenţiale:
1. sediul, iradierea şi tipul durerii
2. condiţii (circumstanţe) de apariţie a durerii
3. durata
4. răspunsul la nitroglicerină

SEDIUL, IRADIEREA ŞI TIPUL DURERII

Localizarea durerii este în majoritatea cazurilor (70%) retrosternal în partea
inferioară, mijlocie sau superioară şi precordială. Mult mai rar durerea poate pleca
din alte teritorii:
- flancuri
- maxilar inferior
- sprâncene
- obraji.
Important este modul în care pacientul arată sediul durerii toracice: cu
întreaga palmă sau cu ambele palme, niciodată cu degetul, sau, cu mult mai
elocvent cu pumnul strâns al mâinii drepte plasat în plin stern exprimând din
mimica feţei senzaţia de zdrobire resimţită. Gestul ajută mai ales la bolnavii
incompatibili de a descrie suferinţele cardiace.

Iradierea tipică a durerii se face în umărul stâng de unde pleacă pe faţa

anterioară a braţului şi antebraţului până la ultimele două degete a mâinii stângi.
Durerea poate iradia însă şi numai în :
- membrul superior drept
- regiunea claviculară stângă
- în dinţi
- în regiunea epigastrică
- fosa iliacă dreaptă
29

Este posibil ca durerea de angină pectorală să apară iniţial în membrul

superior stâng şi ulterior în regiunea precordială.
Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea durerii şi mai ales
de personalitatea psihică a bolnavului. Cel mai adesea este vorba de o senzaţie
de presiune (apăsare), zdrobire, arsură, mai rar junghi (ca un cuţit) sau sfredelire,
constricţie (ca o menghină sau arc).

CIRCUMSTANŢELE DE APARIŢIE
Sunt strâns legate de solicitările fizice şi psihice.
Circumstanţele cele mai obişnuite sunt:
- efort fizic de orice fel
- frigul are rol izolat sau potentează efortul fizic
- prânzurile copioase
- raporturile sexuale
- emoţiile acute (stresul psihic şi general)
-
DURATA ŞI EVOLUŢIA CRIZELOR ANGINOASE
Tipic pentru angina pectorală este caracterul paroxistic, intermitent al durerii.
Durata medie a crizei este de unu - trei minute, maxim cincisprezece minute. O
criză anginoasă ce a depăşit cincisprezece douăzeci minute trebuie suspectată a
fi:
- infarct miocardic
- angină instabilă
- expresia unor tulburări nevrotice.

DIAGNOSTIC POZITIV
Angina pectorală este un sindrom definit prin durere precordială localizată
retrosternal sau precordial, cu durată scurtă (mai puţin de cincisprezece minute)
cu iradiere tipică în umărul şi membrul superior stâng sau atipică în mandibulă,
abdomen au membrul superior drept, declanşată de efort, emoţii, sau alţi factori
care cresc munca inimii şi trec în repaus sau după administrarea de nitroglicerină.
30

Examenul subiectiv nu evidenţiază deseori nimic. Alteori se găsesc semnele

bolii care produce acest sindrom: - arteroscleroza
- hipertensiunea arterială
- tulburări de ritm
- dispnee
- agitaţie
- anxietate.
De regulă diagnosticul se pune pe baza examenului clinic dar este confirmat
din examenul EKG.

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
În cazurile în care înfătisarea durerii coronariene este neconcludentă iar
electrocardiograma este normală sau conţine unele modificări discutabile se
impune un diagnostic cu următoarele boli:
- nevroza cu manifestări cardiace
- boli ale esofagului
- ulcerul gastro- duodenal
- hipertensiune arterială pulmonară
- pericardita
O atenţie deosebită, prin măsurile terapeutice şi pronostic se impune faţă de
diagnosticul diferenţial cu INFARCTUL MIOCARDIC ACUT.

PROGNOSTICUL
Este favorabil în cazul anginei pectorale fără modificări semnificative la
arteriografie fără ereditate încărcată sau leziuni organice cardiace.
Este nefavorabil in cazurile cu:
- ereditate încărcată
- infarct cu antecedente
- diabet zaharat
- leziuni valvulare aortice
- tulburări de ritm.

CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE

I. ANGINA PECTORALĂ DE EFORT

STABILA: a) angina de efort vavo-debut sub o lună
b) angina de efort stabilă-debut peste o lună
c) angorul agravat-evoluţie brusc înrăutăţită ca:
- frecvenţa
- durata
- intensitate
31

II. ANGORUL SPONTAN – în repaus

a) angina Printzmetal (angina cu orar fix) – crize ce apar in mod ciclic cu
trăsături clinice asemănătoare ce nu sunt precedate de efort. Durerea apare
în repaus.
b) angina de decubit – survine în repaus, este concomitentă de obicei cu
dispunerea paroxistă nocturnă, trezind bolnavul din somn este favorizată de
creşterea volumului de sânge intracardic în poziţie de decubit.

III. ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ.

Angina de efort ce precede cu cel puţin două săptămâni instalarea unui
infarct de miocard acut.
Angina instabilă reprezintă un alt tip de angină. Acesta reprezintă o stare
evolutivă mai gravă, care poate apărea şi în repaus sau chiar în somn, fără a
putea fi prevăzută.
Acest tip de angină trebuie sa fie interpretată ca semn al unei afectări
cardiace severe, care mai devreme sau mai târziu, va duce la un infarct.

IV. ANGINA PECTORALĂ INTRICATĂ

Coexistă cu alte boli extracardiace.

Angina pectorala stabila

Angina pectorala este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice
caracterizat prin discomfort sau presiune precordiala, care este in mod tipic
precipitat de efortul fizic si ameliorat de repaus sau nitroglicerina sublingual.
Angina pectorala stabila este o forma clinica a cardiopatiei ischemice care se
caracterizeaza prin:
-durata sub 5 secunde sau peste 20 de minute
-accentuarea la inspir profund sau modificarea posturii
-declansarea la o simpla miscare
-calmarea la inghitire (apa, alimente)
-aria foarte mica, indicata cu virful degetului
-accentuarea la presiune asupra toracelui
-debut si sfirsit brusc.

In Romania prevalenta bolii este de 10, 9% si in crestere.

Diagnosticul este confirmat prin efectuarea de teste de efort, care urmaresc

adaptabilitatea coronariana prin realizarea unui efort cit mai apropiat de cel
maximal si se fac pina la aparitia modificarilor EKG si clinice ale pacientului.
32

Testele imagistice apreciaza defectele de perfuzie, tulburari diskinetice

cardiace, fluxul de singe coronarian, extinderea leziunilor aterosclerotice.

Tratamentul cuprinde corectia factorilor de risc, masuri generale privind

schimbarea modului de viata, prevenirea si tratamentul crizelor anginoase,
revascularizarea miocardica.

Mortalitatea este mult mai cunoscuta decit morbiditatea, reprezentind in

Romania 60% din totalul deceselor prin boli cardiovasculare.
In tarile industrializate mortalitatea a scazut constant in ultimii 25 de ani cu circa
3-5% pe an, spre deosebire de tarile est-europene unde continua sa creasca.

Incetarea fumatului este cea mai eficienta interventie preventiva pentru a

reduce ateroscleroza coronara, cauza principala a anginei pectorale.
Tratamentul intensiv al diabetului, hipertensiunii, hipertrofiei hepatice,
hiperlipidemiei si obezitatii, factori de risc predominanti, are un rol important in
preventia bolii coronare.

Complicatiile anginei pectorale includ: angina instabila, infarctul miocardic si

decesul.

Ateroscleroza coronariana este responsabila in 95% din cazuri de angina

pectorala si cardiopatia ischemica. Sediul principal al dezvoltarii leziunilor
aterosclerotice este la nivelul intimei. Aici se formeaza progresiv striatiile grase
care incep sa apara de la nastere in aorta si de la virsta de 15 ani in coronare.
Aceste leziuni nu au consecinte hemodinamice sau clinice si pot persista,
regresa sau evolua spre placi fibroase.
Placile fibroase apar dupa 25 de ani in coronare. Leziunile avansate a caror
incidenta creste cu virsta provin din placile fibroase prin: vascularizare de
neoformatie, calcificarea centrului necrotic, ulcerarea cu formare de trombi care
duc la stenozarea arterei.

Studiile epidemiologice au permis conturarea notiunii de factor de risc,

caracteristici care sunt prezente la persoanele sanatoase dar asociate
posibilitatii ulterioare de dezvoltare de boli cardiovasculare aterosclerotice.

Acestea sunt:
-sexul masculin, estrogenii ar avea rol protectiv
-virsta inaintata
-agregarea familiala prin obiceiuri alimentare si ereditate poligenica
-factori dietetici: consumul caloric excesiv (zaharuri rafinate, grasimi saturate,
alcool), zona geografia (consum de apa nedura cu carente in microelemente)
33

-obezitatea
-fumatul
-sedentarismul
-factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambitios, agresiv,
nerabdator)
-factori sociali (profesiunile cu responsabilitati crescute, grad inalt de stress) .

Factori metabolici:
-hiperglicemia-diabet zaharat, micro- si macroangiopatie
-hiperuricemia
-hipercolestorelemia >230 mg/dL (normal <200 mg/dL)
-hiper-LDL-colesterolemia >130 mg/dL
-hipo-HDL-colesterolemia <40 mg/dL
-hipertrigliceridemia >200 mg/dL (normal <150 mg/dL) .

Factori hemodinamici: hipertensiunea arteriala care creste stressul parietal si

secundar creste necesarul de oxigen, iar trauma hemodinamica scade aportul
de oxigen prin favorizarea aterosclerozei.

Cauze ale anginei pectorale care nu tin de ateroscleroza:

-spasmul coronarian-angina Prinzmetal
-sindromul X
-boala inflamatorie sistemica sau boala de colagen: sclerodermia, lupus
sistemic eritematos, boala Kawasaki, poliarterita nodosa si arterita Takayasu
-stenoza aortica, cardiomiopatiile, hipertensiunea arteriala
-anemia severa
-anomalii cardiace sau ale vaselor de singe
-anevrism sau fistula coronariana, ectazia coronariana, fibroza coronariana.

Semne si simptome

Majoritatea pacientilor cu angina pectorala experimenteaza disconfort

retrosternal decit durere franca. Acesta este descris ca o presiune, greutate,
gheara, arsura sau senzatie de sufocare. Durerea anginoasa este localizata
primar in epigastru, spate, git si umeri. Localizarile tipice sunt brate, umeri si git.
Tipic angina este pecedata de exercitii fizice, alimentatie, expunerea la frig sau
emotii si stress.
34

Dureaza aproximativ 1-5 minute si este ameliorata de repaus sau nitroglicerina.

Durerea de piept dureaza doar o secunda si nu este de obicei angina.
Intensitatea anginei nu se modifica cu respiratia, tuse sau modificari ale pozitiei.
Durerea deasupra mandibulei si sub epigastru este rar cauzata de angina.

Asociatia cardiaca din New York clasifica angina pectorala astfel:

-clasa I-fara limitarea activitatii fizice, fara simptome
-clasa II-limitare usoara a acitvitatii fizice, cu simptome moderate
-clasa III-limitarea moderata a activitatii fizice, pacientul nu prezinta simptome in
repaus, iar activitati fizice moderate declanseaza simptomele
-clasa IV-pacientul nu poate sa efectueze nici o activitate fizica fara discomfort,
chiar si in repaus.

Examenul fizic clinic este sarac. In prezenta aterosclerozei se pot observa:

- xantelasme: acumulare de celule conjunctive incarcate cu granulatii lipidice,
tradusa prin pete galbene, ceroase localizate la nivelul pleoapelor catre partea
nazala
-gerontoxon: inel cenusiu pericornean de obicei bilateral
-sufluri arteriale la auscultatie
-in criza: tahicardie cu sau fara hipertensiune arteriala si auscultarea zgomotului
Z4 cu suflu sistolic mitral.

Diagnostic

Electrocardiografia-EKG:
35

*Intre crize:
-aspect normal in 80% din cazuri
-leziuni subendocardice - ST subdenivelat, ischemie subepicardica -T negativ
sau subendocardica-T inalta, pozitiva, simetrica
-reducerea amplititudinii sau inversarea undei T
-alungirea intervalului QT.
*In criza:
-aspect normal in 50% din cazuri
-subdenivelari ale segmentului ST
-unda T negativa sau turtita
-blocuri atrioventriculare.

Testele de efort urmaresc adaptabilitatea coronariana prin realizarea unui efort

cit mai apropiat de efortul maximal, atestat prin atingerea frecventei ventriculare
maximale- (220-virsta).
Aceste teste se fac pina la aparitia crizei de angor, alterarilor EKG sugestive.
Frecventa la care apare durerea se numeste prag anginos. Efortul poate fi:
general (cicloergometric, covor sau scara rulanta) sau pur cardiac
(electrostimulare cardiaca) .

Diagnosticul diferential se face cu: infarctul miocardic acut, pericardita acuta,

disectia de aorta, pneumonie, embolie pulmonara, pneumotorax, reflux
gastroesofagian, acalazia cardiei, artrita condro-costala, mialgii, radiculite,
hernie diafragmatica, ulcer peptic subcardial, colica biliara, nevroza cu acuza
cardiac.

Tratament
Tratamentul conservator.
Corectia factorilor de risc este prima intentie a medicului:
-normalizarea tensiunii arteriale
-echilibrarea diabetului zaharat
-combaterea dislipidemiei prin evitarea alimentelor bogate in colesterol (creier,
rinichi, ficat, unt, smintina, untura, oua, ciocolata) . La nevoie se asociaza
medicatie anticolesterolemiana.

Dieta si stilul de viata:

-schimbarea locului de munca daca acesta presupune stres sau eforturi fizice
excesive
-renuntarea la sporturile care predispun efort fizic major
-evitarea drogurilor care cresc consumul de O2 al miocardului: amfetamine,
izoproterenol, cocaina
-combaterea obezitatii: grasimi sub 30% din necesarul caloric, grasimi animale
36

sub 2/3 din totalul grasimilor

-suprimarea fumatului, deoarece nicotina are efect nociv triplu: spasm
coronarian, creste necesarul de O2 miocardic si scade eficienta medicatiei
antianginoase
-evitarea stresului
-combaterea sedentarismului si antrenament fizic dozat in raport cu toleranta
-evitarea consumului de alcool peste 30 ml/zi care ar avea un efect nociv triplu:
aport caloric suplimentar, efect hiperkinetic, efect toxic pentru fibra miocardica
-reducerea consumului de cafea.

Terapia medicamentoasa

Nitratii si nitritii determina doar venodilatatie, cu scaderea umplerii distolice a

ventricolului sting, a stresului parietal si consumului de O2. Induc
coronarodilatatie care se insoteste de redistribuirea singelui spre zonele
ischemiate si colaterale.

Nitroglicerina, se administreaza in criza o tableta sublingual sau o doza spray,

preventiv-preparate cu eliberare lenta, discuri transdermice sau unguent. Efecte
secundare imediate : cefaleea, flushing, hipotensiune, sincopa. Efecte
secundare tardive: methemoglobinemie, toleranta, dependenta.

Isosorbiddinitratul are proprietati asemanatoare si se recomanda in profilaxia

imediata cu 15 minute inaintea efortului sau profilaxia de durata.
Isosorbidmononitratul are avantajul de a nu fi metabolizat total la primul pasaj
hepatic ceea ce-i prelungeste eficienta spre 6 ore.

Prognostic

Factorii importanti pentru prognosticul anginei pectorale stabile includ functia

ventricolului sting, severitatea si localizarea leziunii aterosclerotice si raspunsul
simptomelor la tratament.

Angina pectorala instabila

Termenul de angina instabila a fost utilizat prima data acum trei decenii si
semnifica statusul intermediar intre infarctul miocardic si cel cronic al anginei
stabile. Angina instabila este sinonima cu termenii sindrom intermediar si
37

angina de preinfarct.

Incidenta anginei instabile este in crestere si aproape un milion de persoane

internate primesc acest diagnostic.
Riscul de deces, infarct miocardic si complicatii este variabil datorita spectrului
clinic variat care este acoperit de termenul de angina instabila. Studiile arata ca
incidenta mortii in prima saptamina dupa internare este de 4% iar incidenta
infarctului miocardic este de 10%.

Factorii de prognostic negativ sunt: denivelarea segmentului ST, virsta inaintata,

disfunctie de ventricul sting si extinderea bolii oronare.
Femeile cu angina instabila sunt in virsta si au o prevalenta crescuta a
hipertensiunii arteriale, diabetului, insuficientei congestive cardiace si istoric
familial de boli cardiace mai bogat decit al barbatilor. Barbatii tind sa prezinte
incidenta crescuta de infarctizare miocardica si revascularizare, nivel crescut de
enzime cardiace la diagnostic si rate inalte ale revascularizarilor si
cateterizarilor. Prognosticul este totusi dependent mai mult de severitatea bolii
decit de sex.

Virsta medie de prezentare a pacientilor este 62 de ani. Femeile sunt cu 5 ani

mai invirsta la diagnosticare.

Cauzele anginei instabile sunt aceleasi ca si pentru cea stabila: ruperea unei
placi de aterom cu formarea de trombi care obstrueaza complet sau partial un
ram coronar principal, anemia severa, hipertensiunea si insuficenta cardiaca
congestiva.

Fata de angina stabila durerea sau disconfortul asociat cu angina instabila:

- apare adesea in repaus, noaptea in somn sau la activitati fizice minime
-este brusca, este mai severa si dureaza mai mult pina la 30 de minute
-nu este ameliorata de repaus sau nitroglicerina
-este un semn care prevesteste un atac de cord in viitorul imediat.

Pentru persoanele cu angina instabila optiunile terapeutice sunt imediate pentru

a preveni infarctul cardiac. In peste 85% dintre pacienti tratamentul de urgenta
va stabiliza simptomele. Se poate opta pentru o cateterizare, angioplastie sau
by-pass cardiac. Angioplastia de urgenta si operatia pe cord deschis sunt
necesare la pacientii care nu raspund la restul metodelor.

Patogenia anginei pectorale instabile

Angina instabila deriva din cadrul sindroamelor ischemice cardiace datorita
patogeniei comune. Cauza tipica a declansarii anginei instabile este ruperea
placii de aterom cu formarea rapida de trombi cu deficit hemodinamic secundar
38

sau microembolizare. Este diferita etiologic de angina stabila care este

determinata de cele mai multe ori de o stenoza coronara fixa care compromite
scurgerea singelui si o placa ateromatoasa care creste progresiv si care
permite formarea de colaterale.

Factorii care intevin in patologia anginei instabile includ: dezechilibrul cerere-

oferta miocardica de oxigen, ruperea placii de aterom, tromboza,
vasoconstrictia si fluxul sanguin ciclic.

Cauze si factori de risc in angina pectorala instabila

Cresterea cererii de O2 miocardic:
-febra, tahiaritmii, hipertensiunea maligna
-tireotoxicoza, feocromocitomul, consumul de cocaina
-consumul de amfetamine, stenoza aortica, stenoza aortica supravalvulara
-cardiomiopatia obstructiva, sunturile aortovenoase
-insuficienta cardiaca congestiva.

Scaderea aportului de O2 cardiac:

-anemie
-hipoxemie
-policitemie.

Factorii de risc cuprind:

-virsta inaintata peste 60 de ani
-istoric familial de boli cardiace ischemice
-nivele inalte de colesterol in singe
-hipertensiune arteriala, fumatul
-diabetul tratat cu insulina
-sedentarismul, obezitatea, sexul masculin-estrogenii avind rol protector
-consumul excesiv de zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool
-tipul psihosomatic A: ambitios, energic, agresiv, nerabdator
-profesiunile cu stress crescut.

Semne si simptome
Angina instabila cuprinde urmatoarele forme clinice:
-angor de novo - sub o luna de la aparitia primei crize
-angor de repaus-poate trezi bolnavul din somn
-angor crescendo-cresterea frecventei, intensitstii si duratei crizei (15-30 de
minute), concomitent cu reducerea pragului anginos
-reaparitia angorului dupa o perioada de remisiune la un vechi anginos, post-
by-pass sau post-APTL
-angor vasospastic.
39

Examenul fizic clinic este de obicei nespecific pentru angina instabila.

Diagnostice specifice care pot determina angor sunt: disectia aortica, ruperea
unui anevrism toracic, pericardita cu tamponada, embolism pulmonar si
pneumotorax. La 10 minute de la internare pacientului i se va face un EKG.

Alte semne si simptome pe care bolnavul poate sa le experimenteze cuprind:

-palpitatii cardiace care se pot observa cu ochiul liber in zona precordiala a
pacientului
-presiunea sanguina sistolica sub 100 mmHg
-apex diskinetic
-dedublare a zgomotului cardiac Z2
-prezenta unui zgomot cardiac Z3 sau Z4
-murmul apical nou sau care creste in severitate datorita disfunctiei muschilor
papilari
-raluri sau clicuri
-dispnee-senzatia de sc urtare a respiratiei
-greata si varsaturi
-anxietate extrema si senzatia de moarte iminenta
-ritm de galop.

Clinic este tipica lipsa de legatura cu factorii agravanti ai insuficientei

coronariene: anemie, tireotoxicoza, infectii, aritmii. Nitroglicerina are efect
temporar si incomplet.

Diagnostic

Studii de laborator:
-cresterea creatin kinazei si a izoenzimei sale MB
-cresterea nivelului troponinelor care evidentiaza moartea celulelor miocardice
-masurarea CK-MB la fiecare 6-8 ore in primele 24 de ore
-determinarea nivelului de troponina T sau I de doua ori la fiecare 6-8 ore mai
ales in primele 2-4 ore de angor cardiac
-nivelul de troponina T de 0. 4 ng/mL sau mai mari si a troponinei I de 0. 1
ng/mL sau mai mari sunt considerate pozitive si asociate cu mortalitate
crescuta pe termen lung si scurt
-nivelul de troponine poate sa indice un eveniment cardiac la pacientii care au
intirziat prezentarea la medic deoarece semi-viata serica a acestora este mai
lunga decit a CK-MB si pot ramine crescute la 7-14 zile dupa eveniment
-datorita kineticii lor troponinele sunt mai putin folositoare pentru evaluarea
crizelor anginoase recurente, reinfargtizarea este recunoscuta dupa nivelul de
CK-MB
-peptidul natriuretic cerebral este un factor independent de predictie a
40

mortalitatii pe termen lung si scurt si a riscului de insuficienta cardiaca

congestiva la pacientii cu angina instabila
-nivelul ridicat al proteinei C reactive indica prognostic negativ pe termen scurt
si lung la pacientii cu angina instabila
-pacientii cu RCP crescuta au un risc inalt de infarct miocardic recurent.

Electrocardiografia:
-subdenivelari St-leziuni subendocardice
-ischemie subepicardica-T negativa sau subendocardica-T inalta, pozitiva,
simetrica
-reducerea amplitudinii sau inversarea undei T
-alungirea intervalului QT
-blocuri intraventriculare.

Aspectele EKG sunt identice cu cele din angorul stabil dar foarte mobile.
Monitorizarea Holter evidentiaza numeroase episoade ischemice silentioase.

Tratament
Pacientii cu angina instabila necesita internare in spital pentru repaus la pat si
monitorizare cardiaca continua. Este necesar un acces intravenos si inceperea
terapiei cu O2.

Strategiile terapeutice cuprind: cateterizarea cardiaca cu posibila

revascularizare si metoda conservativa care cuprinde un control initial
medicamentos al anginei cu posibilitatea utilizarii cateterizarii cardiace daca
este indicata de esecul terapiei medicale sau de evidentierea ischemiei.

Indiferent de strategia aleasa, controlul initial medical cuprinde:

-terapia antiagregant-plachetar (aspirina, clopidogrel, antagonisti ai
glicoproteinei IIb/IIIa)
-terapia anticoagulanta (heparina)
-betablocantii si nitratii-terapia vasodilatatoare.

Medicatia complexa cuprinde terapia antilipemianta (statine) si utilizarea

inhibitorilor enzimei de conversie = IECA.

Nitroglicerina se administreaza in perfuzie intravenoasa pentru a reduce

tensiunea arteriala sistolica cu 10% dar nu mai mica de 110 mmHg. In caz de
hipotensiune se ridica piciorul patului in pozitie Trendelemburg, iar in caz de
tahicardie reflexa se asociaza beta-blocante.
41

Prognostic
Durata medie de supravietuire nu difera notabil dupa procedurile chirurgicale
comparativ cu tratamentul medical conventional, dar calitatea vietii este
incomparabila.

Factorii de prognostic negativ:

-lipsa ameliorarii dupa 48 de ore de terapie intensiva
-modificari EKG persistente sau episoade de ischemie silentioasa la
supravegherea Holter.

Angina Prinzmetal

Angina varianta sau angorul vasospastic este o forma speciala de angina instabila
prin spasm coronarian care determina ischemie transmurala acuta cu alterari EKG
pasagere de tip infractoid.

Spasmul coronarian acut este o contractie brusca, temporara cu o anumita

localizare in miocard corespunzator unei coronare. Spasmul incetineste sau
opreste fluxul sanguin prin artere si lipseste inima de O2 si nutrienti.
Spasmul poate apare in artere care apar normale sau in cele au devenit calcificate
datorita aterosclerozei. Spasmul arterial coronar este o cauza a ischemiei cardiace
si afecteaza aproximativ 4 din 100. 000 de persoane si 2% din pacientii cu angina.
42

Spasmul poate fi silentios fara simptome sau poate apare la persoanele cu angina
stabila sau instabila. Apare de obicei ca o varianta a anginei, un tip de durere
retrosternala care pare a fi determinat de disfunctie endoteliala, o conditie
patologica in care arterele coronare pot apare normale dar nu functioneaza optim.

Spasmul prelungit poate provoca chiar infarct miocardic.

Factorii care declanseaza spasmul coronar sunt: consumul de alcool, emotiile

puternice, expunerea la frig si medicatia care determina vasoconstrictie.
Consumul de cocaina si fumatul poate provoca spasm coronarian sever prin
cresterea travaliului cardiac. La multe persoane angina varianta poate apare fara
nici o cauza evidenta.

Simptomul principal este angina de repaus, spontana, intensa, prelungita (10-

15minute), survenind in primele ore ale diminetii, eventual cu orar fix. De obicei
capacitatea de efort este pastrata. Alte semne si simptome de insotire sunt:
senzatia de presiune toracica, de gheara, de sufocare, strivire. Durerea este
severa si poate iradia spre git, umar sau brat.
Persoana afectata isi poate pierde cunostinta.
43

Testele necesare pentru a diagnostica spasmul coronar includ: angiografia

coronara si EKG-ul.

Scopul tratamentului este de a controla durerea si de a preveni infarctul

miocardic. Nitroglicerina este principalul agent vasodilatator utilizat in angina
varianta. Calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angina varianta fata de
angina stabila. Asocierea cu nitratii este benefica. Se pot asocia doua
calciumblocante.

Prognosticul pacientilor este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani variaza

intre 84-98%. Mortalitatea si mortalitatea sunt dependente de boala
aterosclerotica cauzatoare. Pacientii fara stenoza de 70% au o supravietuire de
93% la 1 an, in timp ce cei cu boala aterosclerotica multivasculara coronariana
si angina varianta au doar 65% sanse sa supravietuieasca la 1 an.

Patogenia Anginei Prinzmetal

Angina varianta este determinata de spasmul arterial coronarian focal si o
anormalitate generala a arterelor coronare. Spasmul aretrial focal apre de
obicei la locul unei stenoze sau adiacent acesteia. Un numar mare de pacienti
prezinta o angiograma coronariana normala desi au evidenta de boala
aterosclerotica demonstrata prin examinarea intravasculara echografica.

Factori de risc pentru Angina Prinzmetal

Factorii care pot declansa o criza de angina varianta cuprind:
-virsta inaintata, agregarea familiala prin poligenism cit si prin obiceiuri culinare
comune
-factori dietetici: consum caloric excesiv, consum de apa dura
-obezitatea
-fumatul
-sedentarismul, stressul emotional si profesional
-diabetul zaharat, hiperuricemia, dislipidemia
-hipertensiunea arteriala, care creste stressul parietal coronarian.

Asocierea a 3 factori de risc majori (hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat,

hipercolesterolemia) creste de 6 ori morbiditatea comparativ cu subiectii care
prezinta un singur factor de risc.

Semne si simptome
Angina varianta se declanseaza la repaus, spontan, cu episoade care au un
44

ciclu circadian, cele mai multe crize aparind dimineata devreme. Durerea este
severa si poate fi asociata cu palpitaii sau sincopa secundara aritmiilor. O parte
din pacienti pot prezenta un tonus vascular modificat si sa prezinte simptome
ale migrenei si fenomenului Raynaud.

Se poate asocia cu aritmii ventriculare severe, moarte subita (5-10% din cazuri)
sau evolutie spre infarct miocardic acut (20%) . Adesea factorii de risc sunt
nesemnificativi. Nitroglicerina administrata este adeseori eficienta.

Diferentierea anginei instabile de cea varianta este dificila si necesita

investigatii speciale, incluzind angiografia coronara. Diferentierea se face
arbitrar deoarece vasospasmul este cauza si consecinta rupturii unei placi de
aterom si trombozei arteriale coronare la un pacient cu angina pectorala
instabila, iar multi pacienti cu angina varianta au boala arteriala coronariana
obstructiva.

Absenta factorilor de risc pentru boala arteriala coronariana aterosclerotica

sugereaza angina varianta, desi fumatul este un factor de risc comun pentru
ambele sindroame clinice si este raportat la multi dintre pacientii cu angina
varianta.

Infarctul miocardic este o complicatie a anginei varianta. Se dezvolta tipic in

regiunea corespunzatoare localizarii electrocardiografice a modificarilor
intervenite in atacurile anginoase primare. Acesta localizare sugereaza teoria
conform careia vasospasmul arterial coronarian este mecanismul primar.

Diagnostic

Studiile de laborator cuprind hemoleucograma completa, biochimia srica si

profilul lipidic pentru a exclude infectia, disfunctie plachetara primara,
insuficienta renala, hiperglicemia, dezechilibrul electrolitic si dislipidemia.
Determinarea enzimelor cardiace este importanta daca se suspecteaza un
infarct miocardic imediat.

Confirmarea diagnosticului se realizeaza prin reproducerea crizei si alterarilor

EKG la testul cu ergonovina care declanseaza spasm coronarian. Testul se
efectueaza prudent, in doze progresive si sub monitorizare EKG, avind la
indemina nitroglicerina pentru a cupa criza prin injectare intravenoasa sau
intracoronariana.
45

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: infarctul miocardic

acut, ischemia silentioasa, angina stabila si instabila, dureri toracice de alte
cauze: pneumotorax, pneumonie, pleurezie, pirozis, ulcer perforat, radiculite.

Tratament

Pacientii cu angina varianta sunt internati pentru investigare si initierea terapiei

medicale. Prima masura este efectuarea unei electrocardiografii cu 12 derivatii
care trebuie repetata dupa fiecare episod de angina, monitorizarea telemetrica
in primele 24-48 de ore si enzimele cardiace.

Terapia medicala.
Acesta include initial administrarea de nitroglicerina sublingual sau intravenos si
un blocant de calciu oral.

Calciumblocantele.
Toate calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angorul vasospastic, de
preferinta in doza maximala tolerata. Asocierea cu nitratii este benefica,
mecanismul de actiune fiind diferit. Se pot asocia si doua calciumblocante din
subclase diferite: dihidropirine si verapamil sau diltiazem.

Intreruperea brusca poate da rebound la nifedipina si verapamil, dar nu si la

diltiazem. Administrarea de durata a calciumblocantelor amelioreaza
prognosticul pe termen lung.

Dieta.
Deoarece ateroscleroza este comuna intre pacientii cu angina varianta, terapia
prin dieta pentru dislipidemie este utila.

Combaterea displipidemiei prin:

-evitarea alimentelor bogate in colesterol: creier, ficat, rinichi, unt, smintina,
untura, oua, ciocolata
-evitarea consumului caloric excesiv: zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool.

Sevrajul tabagic este un pas important in terapia anginei varianta. Majoritatea

pacientilor fiind fumatori, sevrajul imediat, total si definitiv constituie masura
terapeutica fundamentala si care poate permite reducerea progresiva pina la
suspendare a medicatiei (in 12 luni) .
Tratamentul chirurgical.
Revascularizarea percutana coronariana si chirurgia de by-pass coronarian pot
fi utile la pacientii cu manifestari mixte, care includ angina de repaus si cea de
efort, cu afectarea proximala a arterei coronare principale.
46

Prognostic
Prognosticul pacientilor cu angina varianta este favorabil. Rata de supravietuire
la 3 ani este de 84-98% iar supravietuirea fara infarct miocardic la 3 ani este de
63-98%.

Inima stanga Inima dreapta

47

INIMA

INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI

CU ANGINA PECTORALA
48

INGRIJIRI IGIENICE

I. ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE MEDIU

1. Saloane – aerisite (ventilaţie uşor reglabilă prin ferestre)

- curat
- luminate corespunzător
- cu număr mic de paturi
- mobilier redus, uşor de întreţinut
- pereţi vopsiţi în culori pastelate
- dotat cu apa curentă
- călduroase - pentru adulţi – 18- 20 grade
- pentru copii mici – 20 – 22 grade
- pentru sugari – 22 – 24 grade
2. Paturile – să fie comode
- să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerinţele de
confort al pacientului cât şi ale personalului de îngrijire
- să-i permită pacientului să se poată mişca în voie
- să poată la nevoie să coboare din pat
- uşor de manipulat şi curăţat.
♦saltelele – confecţionate dintr-o singură, din două sau trei bucăţi, din burete, sau
material plastic – se curăţă şi se dezinfectează mai uşor
- saltelele din cauciuc sau material plastic umplute cu apă sau aer au
avantajul că permit umflarea succesivă a compartimentelor după necesitatea
(pentru prevenirea escarelor)
♦pernele – în număr de două
- dimensiuni – 55 cm lăţime
- 75 cm lungime
♦pătura - confecţionată din lână moale
- trebuie să se poată spăla uşor

♦lenjeria – să aibă cât mai puţine cusături

- cearşaful – dintr-o singură bucată
- curat
- să se fixeze bine sub saltea
- muşama – confecţionată din cauciuc sau material plastic
- rol de a proteja salteaua de diferite dejecţii
- aleza – acoperă muşamaua
- confecţionată din pânză
- faţa de pernă – din acelaşi material ca şi restul lenjeriei
49

- se va încheia cu şiret în partea laterală

II. ASIGURAREA IGIENEI

- se execută zilnic toaleta bolnavului fără ca acesta să facă eforturi prea mari
- se verifică temperatura ambiantă pentru a evita răcirea bolnavului
- se izolează bolnavul cu un paravan
- va fi dezbrăcat complet şi se va acoperi cu cearşaf si pătură
- se descoperă progresiv numai partea care se va spăla
- se stoarce corect buretele pentru a nu se scurge apa în pat sau pe bolnav
- se săpuneşte şi se clăteşte cu o mână fermă fără brutalitate pentru a
favoriza circulaţia sanguină
- apă caldă din abundenţă, schimbată de câte ori este nevoie
- se insistă la pliuri, sub sâni, la mâini şi în spaţiile interdigitale la coate şi axile
- se mobilizează articulaţiile în toată amplitudinea lor şi se masează coatele şi
zonele predispuse escarelor
- pielea trebuie menţinută curată şi uscată deoarece se poate infecta uşor
- schimbarea lenjerie de pat şi de corp, zilnic pentru că aceşti bolnavi
transpiră.

III. ASIGURAREA REPAUSULUI PSIHIC

- se fereşte bolnavul de tot ce i-ar putea tulbura echilibrul nervos
- trebuie să câştige încrederea bolnavului printr-o bună pregătire profesională
prin calm şi seriozitate
- se vor administra la timp medicamentele şi va răspunde prompt la orice
solicitare
- recoltarea probelor de laborator se va face fără a fi traumatizantă pentru
bolnavi
- bolnavii vor fi însoţiţi la consultaţiile de specialitate
- se va supraveghea starea psihică a bolnavului vizitându-l cât mai frecvent,
fără să se deranjeze odihna bolnavului
- va instrui vizitatorii asupra modului de comportare faţă de bolnav

INVESTIGAŢII CLINICE ŞI PARACLINICE

SUPRAVECHEREA PACIENTULUI
1. SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE
Tensiunea arterială = presiunea cu care sângele apasă asupra pereţilor arteriali
- se măsoară ori de câte ori este nevoie în primele zile
apoi de două ori pe zi dimineaţa şi seara
- valorile obţinute se notează în foaia de observaţie
Pulsul – expansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan osos
- urmărim : - frecvenţa, ritmul, amplitudinea, celeritatea
50

- se măsoară dimineaţa şi seara

- valorile se notează în foaia de observaţie
Respiraţia - se măsoară dimineaţa şi seara, pacientul stand în poziţie
semişezând; urmărim : frecvenţa, ritmul, amplitudinea, simetria mişcărilor, aspectul
toracelui.
- valorile obţinute se notează în foaia de temperatură
Temperatura ◘ se măsoară cu ajutorul termometrului
◘ locuri de elecţie – axila, plica inghinală, cavitatea bucală, rect,
vagin
◘ în funcţie de zona în care se măsoară se ţine termometrul între
trei şi zece minute
◘după terminarea timpului de menţinere a termometrului, acesta se
scoate şi se şterge cu o compresă
◘se citeşte gradaţia la care a ajuns termometrul:
◘se spală termometrul, se scutură
◘se introduce în soluţie dezinfectantă
◘notăm valoarea în foaia de temperatură

2. ASPECTUL TEGUMENTELOR - curate, fără leziuni

- normal colorate
- elastice
- să nu prezinte transpiraţie excesivă

PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORĂRI PARACLINICE

Pregătim pacientul psihic pentru proba la care urmează sa fie supus, ii explic
în termeni simpli, pe înţeles proba, pentru ca bolnavul să nu fie speriat sau stresat.

ELECTROCARDIOGRAMA = înregistrarea grafică a rezultantei fenomenelor

bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac
- pregătesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a înlătura factorii
emoţionali
- transport bolnavul în sala de înregistrare
- aşez bolnavul culcat pe patul de consultaţii şi îl rog sa-şi relaxeze musculatura
- dezbrac pacientul în zonele în care se aplică electrozii
- după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace
- îl transport înapoi în salon

OSCILOMETRIA = metoda prin care se evidenţiază amplitudinea pulsaţiilor

peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului
- pregătesc bolnavul psihic
- îl transport într-o camera încălzită corespunzător
51

- bolnavul este culcat în repaus cel puţin 15 minute înainte de efectuarea

probei
- descopăr membrele superioare şi inferioare
- mă asigur ca îmbrăcămintea să nu fie strâmtă
- după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace
- îl transport în salon

ECOCARDIOGRAMA = metoda de explorare bazată pe înregistrarea

ultrasunetelor străbătute şi reflectate la nivelul cordului:
- ii explic bolnavului tehnica
- îl însoţesc până la camera de examinare
- îl ajut să se aşeze pe pat în poziţia indicată de medic
- îi descopăr zona unde se aplică electrozii
- după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace
- conduc bolnavul în salon şi îl supraveghez

PUNCŢIA VENOASĂ = reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac de puncţie.
Scop: - explorator = recoltarea sângelui pentru examene de laborator (biochimice,
hematologice, serologice, bacteriologice)
- terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei
intravenoase
- recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
- executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
- sângerarea 300-500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiunea arterială

LOCUL PUNCŢIEI - venele de la plica cotului (bazilica şi cefalica) unde se formează

M venos prin anastomozarea lor
- venele antebraţului
- venele de pe faţa dorsală a mâinii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare şi epicraniene mai ales la sugari şi copii mici

MATERIALE NECESARE - mănuşi chirurgicale

- pernă elastică pentru sprijinirea braţului
- muşama
- aleză
- substanţa dezinfectantă şi degresantă, alcool iodat, tinctura de iod
- ace de 25-30mm diametru 6/10, 7/10, 10/10 mm, în funcţie de scop
- pense, tampoane
52

- garou sau bandă ESMARCH eprubete uscate şi etichetate

- cilindru gradat
- fiole cu soluţii medicamentoase
- soluţii perfuzabile şi tăviţa renală

PREGĂTIREA INSTRUMENTELOR ŞI MATERIALELOR NECESARE

- se aleg materialele necesare şi se aşează pe tavă
- se transportă tava cu materiale în apropierea bolnavului

PREGĂTIREA FIZICĂ ŞI PSIHICĂ A BOLNAVULUI

- se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii
- se aşează bolnavul în poziţia necesară (în funcţie de sediul în care se
execută)
- în laborator, dispensar bolnavul stă în poziţie şezând pe scaun cu membrul
superior în abducţie extensie şi supinaţie
- în salon bolnavul stă culcat în pat în decubit dorsal cu membrul superior
sprijinit în extensie abducţie şi supinaţie
- se dezbracă braţul ales astfel ca hainele sa nu împiedice circulaţia de
reîntoarcere
- se aşează subraţul bolnavului perna elastică şi apoi muşamaua
- se solicită bolnavului, să menţină braţul în poziţie necesară

STABILIREA LOCULUI PUNCŢIEI

- se stabileşte braţul la care se face puncţia
- se examinează calitatea şi starea venelor de la plica cotului
- se stabileşte locul de executare a puncţiei

EFECTUAREA PUNCŢIEI
- se aplică garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a
braţului
- cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru puncţie
- se dezinfectează locul puncţiei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod
- se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori şi să
rămână cu el închis
- se fixează vena cu policele mâinii stângi la patru cinci cm sub locul puncţiei,
exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
- se fixează seringa cu gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în
mâna dreaptă între police şi restul degetelor se prinde cu acul traversând în
ordine tegumentul în direcţia oblică (unghi de 30 de grade) apoi peretele
venos învingând o rezistenţă elastică până când acul înaintează în gol
- se schimbă direcţia acului cu 1-2 cm în lumenul venei
- se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa
53

- se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea

medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzii
- în caz de sângerare se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă
care se introduce în vasul colector, garoul rămânând legat de braţ
- se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea
garoului şi desfacerea pumnului
- se aplică tamponul îmbibat cu soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a
acului şi se retrage brusc acul
- se comprimă locul puncţiei 1-3 min, braţul fiind în poziţie verticală.

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI DUPĂ TEHNICĂ

- se face toaleta locală a tegumentului
- se schimbă lenjeria dacă este murdară
- se asigură o poziţie comodă în pat
- se supraveghează pacientul
-
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
- se arunca materialele de unică folosinţa
- se curăţă instrumentarul folosit

ACCIDENTE SURVENITE SI INTERVENŢIILE ASISTENTEI

- hematom (pin infiltrarea sângelui in ţesutul perivenos ) - se retrage acul şi se
comprimă locul puncţiei 1-3 minute
- străpungerea venei (perforarea peretelui opus ) - se retrage acul in lumenul
venei
- ameţeli, paloare, lipotimie - se întrerupe puncţia, pacientul se aşează în
decubit dorsal fără pernă, se anunţă medicul.

ELECTROCARDIOGRAMA=înregistrarea grafică a rezultantei fenomenelor

bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.
Este o metodă de investigaţie extrem de preţioasă în diagnosticul unei
cardiopatii în general, în suferinţele miocardo-canariene în special, şi totodată este
metoda de a recunoaşte o boală de inimă care evoluează clinic latent, când se
efectuează EKG-ul de efort.

PREGĂTIREA BOLNAVULUI
*se pregăteşte bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlătura factorii
emoţionali
*se transportă bolnavul în sala de înregistrare, de preferinţă cu căruciorul, cu 10-
15 minute înainte de înregistrare
*aclimatizarea bolnavului cu sala de înregistrare
54

*bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultaţii şi va fi rugat să-şi relaxeze

musculatura.

MONTAREA ELECTROZILOR PE BOLNAV

- se montează pe părţile moi ale extremităţilor plăcile de metal ale electrozilor
- sub placa de metal a electrozilor se așeză o pânză înmuiată în soluţie de
electrolit (o lingură de sare la un pahar de apă) sau pastă specială pentru
electrozi (cei 100 electrozi 94 pentru membre şi 6 pentru precordiali) se
fixează pe bolnav în felul următor:
- montarea electrozilor pe membre:
• roşu = mâna dreaptă
• galben = mâna stângă
• verde = picior stâng
• negru = picior drept
- montarea electrozilor precordiali:
V1= spaţiul IV intercostal, pe marginea dreaptă a sternului
V2= spaţiul IV intercostal, pe marginea stângă a sternului
V3 = între V2 şi V4
V4 = spaţiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară (apex)
V5 = la intersecţia de la orizontala dusă din V4 şi linia axilară anterioară
stângă
V6 = la intersecţia dintre orizontala dusă din V4 şi linia axilară mijlocie
stângă.

NOTAREA ELECTROCARDIOGRAMEI
- asistenta notează pe electrocardiogramă:
- numele/prenumele pacientului
- vârsta
- înălţimea
- greutatea
- menţionează medicaţia folosită
- data/ora înregistrării
- viteza de derulare
- semnătura celui care a înregistrat.

INTERPRETARE
Pe o electrocardiogramă normală definim:
1. Unde – convenţional numite P,Q,R,S,T,U
2. Segmente – distanţa dintre două unde (PQ), (ST)
3. Intervale – unda+segment (PQ cuprinde unda P+segmentul PQ),(QT
cuprinde unda QRS+segmentul ST+unda T), (TP-linie izoelectrică)
55

Între două cicluri cardiace se înregistrează linia 0 potenţial (linia izoelectrică).

Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care sunt dedesubtul
ei sunt negative.
Intervalul PQ se măsoară de la începutul undei P şi corespunde timpului în care
stimulul străbate atriile de la nordul sinuzal KEITH – FLACK până la nodul atrio-
ventricular ASCHOFF – TAWARA. Timpul de conducere a stimulului de la atriu la
ventriculi normali 0,12 ” -0,21”.
Unda O şi segmentul PQ reprezintă expresia electrică a activităţii atriilor.
Unda QRS, segmentul ST şi unda T sunt expresia electrică a activităţii
ventriculare.

MĂSURAREA ŞI NOTAREA PULSULUI

PULSUL ARTERIAL = expansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan
osos
SCOP : evaluarea funcţiei cardio-vasculare
ELEMENTE DE APRECIAT : - ritmicitatea
- frecvenţa
- celeritatea
- amplitudinea
LOCURI DE MĂSURARE: - oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi
comprimată pe un plan osos (artera radială, femurală, humerală, carotida,
temporala, pedioasa)
MATERIALE NECESARE : - ceas cu secundar sau cronometru
- creion roşu sau pix cu mină roşie
- foaie de temperatură.

PREGĂTIREA PSIHICĂ ŞI FIZICĂ A BOLNAVULUI

- se anunţă bolnavul ca i se va măsura pulsul
- se explică bolnavului modul de măsurare; o stare emotivă creată de
necunoscut îi poate modifica valorile pulsului
- bolnavul se menţine în stare de repaus fizic şi psihic 5-10 min cu braţul
sprijinit, pentru relaxarea muşchilor antebraţului.

EXECUTAREA TEHNICII
MĂSURAREA ÎN ARTERA RADIALĂ
• spălarea pe mâini cu apă şi săpun
• se reperează şanţul radial pe extremitatea distală a antebraţului, în
continuarea policelui
• se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei şi cu ajutorul policelui se
îmbrăţişează antebraţul la acest nivel
56

• se exercită o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor

(index, mediu, inelar) de la mâna dreaptă şi se percep zvâcniturile pline ale
pulsului
• se număra zvâcniturile percepute urmărind secundarul ceasului timp de un
minut
NOTAREA GRAFICĂ ÎN FOAIA DE TEMPERATURĂ
- pentru fiecare linie subţire orizontală a foii de temperatură se socotesc 4
pulsaţii
- unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie pentru obţinerea curbei

INTERPRETAREA FRECVENŢEI PULSULUI

Frecvenţa pulsului variază fiziologic după vârstă, emoţii şi efort.

VARIAŢII FIZIOLOGICE ALE FRECVENŢEI PULSULUI

- puls tahicardic : - în ortostatism
- efort fizic şi psihic
- emoţii puternice
- în cursul digestiei
- puls bradicardic : - în decubit
- în stare de repaus
- linişte psihică

VARIAŢII PATOLOGICE ALE CALITĂŢILOR PULSULUI

-frecvenţa : puls tahicardic (mai rapid) şi puls bradicardic (mai rar)
-ritmicitatea : puls ritmic şi aritmic
-amplitudinea : puls cu amplitudine mică (filiform) şi puls cu amplitudine mare
-volum : puls dur şi puls moale
Frecvenţa pulsului creşte paralel cu temperatura: la 1grad creşte cu 8-10
pulsaţii pe minut.

ADMINISTRAREA TRATAMENTELOR

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Medicamentele – sunt produse de origine minerală, vegetală, animală sau
chimică (de sinteze) transformate într-o formă de administrare (preparate solide
sau soluţii) prescrise de medic.

REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

1. Respect medicamentul prescris de medic.
2. Identific medicamentul prescris după : etichetă, formă de prezentare,
culoare, miros, consistenţă.
57

3. Verific calitatea medicamentului, observ integritatea, culoarea

medicamentelor solide, sedimentarea, tulburarea, opalescenţa
medicamentelor sub formă de soluţie.
4. Respect căile de administrare prescrise de medic
5. Respect orarul şi ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se
menţine concentraţia constantă în sânge
6. Respect doza de medicament – doza unică şi doza zilnică
7. Respect somnul fiziologic al pacientului
8. Evit incompatibilităţile medicamentoase datorate asocierilor unor soluţii
medicamentoase în aceeaşi seringă, în acelaşi pahar
9. Servesc pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe
calea orală
10. Respect următoarea succesiune în administrarea medicamentelor: solide,
lichide injecţii, ovule vaginale, supozitoare
11. Informez pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce priveşte
efectul urmărit şi efectele secundare
12. Anunţ imediat medicul privind greşelile produse în administrarea
medicamentelor legate de doza, calea şi tehnica de administrare
13. Administrez imediat soluţiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
14. Respect măsurile de asepsie, igienă, pentru a preveni infecţiile
intraspitaliceşti.

DIETA - Alimentaţia pacientului :

- evitarea eforturilor fizice mari
- evitarea frigului
- repaus după mesele principale
- evitarea meselor abundente
- ceaiul, cafeaua şi alcoolul sunt contraindicate
- se interzice fumatul
- regim alimentar – hipocaloric – pentru menţinerea greutăţii corespunzătoare
- hiposodat – pentru a împiedica reţinerea apei în organism
- evitarea medicamentelor care conţin sodiu
- cantitatea de lichide nu va depăşi 1,5-2l/24h
- raţia zilnică de alimente se împarte în 4-5 mese, ultima se va lua cu cel puţin 3
ore înainte de culcare.
ALIMENTE PERMISE :
- pâinea, în cantitate de 200-250g/zi
- preparate fără zahăr făcute în casă din griş
- paste făinoase
- cartofi fierţii sau copţi
- legume şi zarzavaturi
58

- fructe proaspete sau preparate sub formă de compoturi, piureuri, marmelade

- băuturi sub formă de sucuri de fructe sau legume, apa minerală
carbogazoasă
- carnea slabă de vacă, viţel, pasăre, vânat preparate la grătar sau fierte
- 2-4oua/săptămână
- lapte degresat brânză de vaci slabă, iaurt degresat
- aportul zilnic de lipide: 60-80g/zi
ALIMENTE INTERZISE:
- lapte integral
- smântână
- brânză

EDUCAŢIA SANITARĂ

Educaţia sanitară a pacienţilor internaţi cu angină pectorală se adresează în

principal înlăturării sau diminuării efectelor nefavorabile pe care le are, regimul de
viaţă şi muncă.
Tratamentul medicamentos al anginei pectorale se completează cu :
- tratamentul bolilor asociate
- exerciţii de cultura fizică
- alimentaţie raţională
- renunţarea la obiceiul de a fuma
- măsuri sociale, cum ar fi conferinţe la locul de muncă sau în familie, evitarea
discuţiilor emotive, evitarea ocupaţiilor personale stresante, repaus periodic
în timpul zilei, somn liniştit.
Efortul fizic la bolnavii cu angină pectorală va fi controlat şi supravegheat pentru
a nu atinge frecvenţe cardiace prea mari care duc la apariţia anginei pectorale. Nu
se recomandă repaus absolut!
PROFILAXIA PRIMARĂ
Se adresează întregii populaţii; se realizează prin:
- alimentaţie raţională cu evitarea excesului caloric
- evitarea sedentarismului şi dozarea eforturilor fizice
- evitarea stresurilor psihoemotive
- excluderea fumatului şi a băuturilor alcoolice
- reducerea greutăţii corporale
- tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet zaharat,
hipertensiune arterială)
- exerciţiu fizic adaptat organismului
59

- acţiunile profilactice depinde de speranţa de viaţă a subiecţilor, reducerea

speranţei de viaţă duce la intensificarea controalelor pentru înlăturarea
factorilor de risc
- profilaxia primară la copii are în vedere formarea unui comportament – stil de
viaţă pozitiv, mai ales la copii care au antecedente cardiace
- femeia tânără, până la menopauză, se consideră mai protejată de riscul
cardiovascular decât bărbatul de aceeaşi vârstă
PROFILAXIA SECUNDARĂ
Se adresează bolnavilor cu angina pectorală cu scopul de a împiedica evoluţia
bolii:
- regim dietetic (reducerea aportului caloric)
- evitarea stării de oboseală, eforturile fizice mari
- controlul stilului de viaţă
- controlul factorilor de risc
- utilizarea profilactică a medicamentelor : aspirină , dipiridamol, beta-blocante
în special la cei cu complicaţii de conducere cardiacă, disfuncţii ventriculare
etc.

ÎNGIJIRI DIETETICE
Regim dietetic (reducerea aportului caloric)
1. Alimentaţia trebuie să fie echilibrată cu evitarea grăsimilor animale şi a
alimentelor bogate în colesterol (creier, carne grasă, mezeluri, unt, ouă,
brânzeturi grase, smântână, ciocolată)
2. Combaterea obezităţii – grăsimi sub 30% din necesarul caloric, grăsimi
animale sub 2/3 din totalul grăsimilor
3. Cantitatea de glucide trebuie să reprezinte 40% din raţia calorică zilnică
4. Evitarea consumului de alcool
5. Reducerea consumului de cafea
Principiul de bază al dietei rămâne regimul liposodat. Cantitatea de sodiu pe
care o poate consuma bolnavul este stabilită de medic de la caz la caz şi este in
funcţie de retenţia de lichide. Acest regim este greu de suportat. Asistenta trebuie
să se îngrijească de alimentaţie prin adăugarea de lămâie, oţet sau alte substanţe
permise. Să fie cât mai gustos servite. Alimentele trebuie să asigure un aport
bogat de potasiu (ceaiuri, banane), mai ales dacă bolnavul primeşte şi medicaţie
diuretică.
Mesele să fie fracţionate, evitându-se consumul cantităţilor mai mari la o masă.
Masa de seară să fie săracă în lichide şi servită la 2-3 ore distanţă de ora de
culcare.
Asistentul se va îngriji de menţinerea tranzitului intestinal, la nevoie se vor face
clisme evacuatoare.
60

DIETĂ PENTRU O ZI
1. mic dejun : - 200 ml lapte rece sau cald
- ora 10 – chiflă (150g) sau pâine (50g) cu brânză de vaci, carne
fiartă slabă (50g)
2. prânzul : - felul I : salată de crudităţi (200g varză, andive, salată verde,
castraveţi, roşii, praz cu o linguriţă de ulei, lămâie sau oţet)
- felul II : 100g carne slabă de vacă, pasăre (fiartă, friptă, tocată)
- felul III : un măr (100g)
3. cină : - felul I : 100g carne slabă friptă sau 150g peşte
- felul II : un măr (100g)
Totalul caloriilor circa 1000g (750g proteine + 100g glucide + 150g lipide)

ÎNGRIJIRI TERAPEUTICE
Tratamentul medical trebuie efectuat pe de o parte în timpul crizelor, pentru a
uşura şi scurta durata, iar pe de altă parte, în afara crizelor, ce are în vedere
îmbunătăţirea stării generale şi prevenirea unor noi crize anginoase. Se urmăreşte
ameliorarea circulaţiei coronariene şi echilibrarea raportului dintre nevoile
energetice ale miocardului şi fluxul sanguin. Pentru prevenirea infarctului
miocardic, frecvent se instituie tratament anticoagulant care se începe prin
administrarea de heparină în primele 48 de ore, concomitent cu instruirea
tratamentului cu Trombostop – administrat oral – sub controlul timpului de
protrombină. Administraţia medicală trebuie făcută cu o deosebită punctualitate şi
atent, dacă este vorba de substanţe în aparenţă indiferente, căci orice întârziere
cât de mică poate provoca emoţii inutile acestor bolnavi anxioşi. Deşi
medicamentele se dau numai la indicaţia medicului, asistenta va trebui sa intervină
de urgenţă în unele cazuri extreme şi până la sosirea medicului, cu unele
medicamente ca oxigen sau nitroglicerină. Asistenta trebuie să sesizeze cât mai
devreme supradozarea sau efectul nefavorabil al unor medicamente. Bolnavul
trebuie să ştie la externare modul de a lua medicaţia şi semnele preliminare ale
supradozărilor de medicamente (atenţie la beta-blocante).

ÎNGRIJIRI PROFILACTICE
Boala având o prelvanţă ridicată în populaţia generală, profilaxia trebuie
concepută la nivel comunitar ca parte integrantă a programului complex de
combatere şi prevenire a bolilor cronice şi degenerative.
Regim de viaţă
Viaţa activă, care îmbină armonios activitatea intelectuală cu cea fizică,
practică educaţiei fizică şi a sportului, a turismului şi a altor mijloace de destindere
în aer liber. Sunt deprinderi care trebuie învăţate şi aplicate încă din copilărie.
Administraţia va fi raţională, echilibrată calitativ şi cantitativ.
Se combate cu tenacitate obiceiul de a se consuma sarea în exces.
61

COMBATEREA EVENTUALULUI HANDICAP PSIHOSOCIAL

Pe cât posibil persoanele cu risc crescut de a face angină pectorală vor fi
sfătuite să nu-şi aleagă profesii cu stres profesional aşa mare. Vor evita de
asemenea, profesiile care predispun la sedentarism şi obezitate.
Supravegherea medicală activă prin sistemul de dispensarizare a tuturor
celor supuşi profilaxiei este şi ea o acţiune ce trebuie desfăşurată cu seriozitate şi
competenţă.
Profilaxia urmăreşte educarea în vederea unui comportament adecvat de
viaţă, chiar orientarea profesională a descendenţilor, deci a persoanelor
susceptibile de a face boală.
Foarte important este şi profilaxia complicaţiilor realizabilă prin asigurarea
cooperării bune şi prin recomandări ferme şi judicioase.
 PLANUL DE INGRIJIRE - general

DIAGNOSTI OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

C DE AUTONOME DELEGATE
NURSING
- asigurarea unei poziţii -aeroterapie - Bolnavul se linişteşte
1.dispnee - să respire normal care să uşureze respiraţia PROPANOL, -dispneea dispare
de efort - dozarea activităţii (semişezând) NIFEPIDIN ,
- oprirea oricărei activităţi ALGOCALMIN
NITROGLICE-RINĂ

NITROGLICE-RINĂ - durerile dispar in 7

2.dureri - înlăturarea -oprirea oprirea oricarei sublingual, min
retrosternal durerilor activitati PROPANOLOL - bolnavul se simte mai
e -repaus la pat bine

-reducerea raţiei - - îi explic efectul nociv al - regim hiposodat, - bolnavul încearcă sa

3.creştere alimentare Kg. în plus asupra inimii hipoglucidic, respecte regimul
în greutate -informarea asupra şi necesitatea respectării hipolipidic, hipoprotidic alimentar indicat
valorii nutritive a regimului alimentar - bolnavul nu mai are
alimentelor şi hipocaloric nici o reţinere faţă de
necesarul - îi explic pacientului activitatea fizică
organismului efectul benefic al
-convingerea activităţii asupra
bolnavului că organismului
activitatea fizică nu
poate să-i facă
decât bine
 Nevoile fundamentale după Virginia Henderson
Nevoia fundamentală Diagnostic de Sursa de dificultate
nursing
1 Nevoia de a respire şi - dispnee de efort - modificarea funcţiei
de a avea o bună cardiace
circulaţie - dureri precordiale la
efort
2 Nevoia de a bea şi a - alimentaţie - lipsa de cunoaştere a
mânca exagerată cantitativ valorilor nutritive şi
şi calitativ nevoile organismului
- greutate peste
normal

3 Nevoia de a elimina - independent -1 scaun la 24h

- 1300ml urină la 24h
4 Nevoia de a se mişca -refuză să facă - stare depresivă
şi a avea o bună activitate - oboseală, slăbiciune
postură - neadaptarea la rolul de
bolnav
- lipsa de cunoaştere a
efectelor benefice ale
activităţii fizice
5 Nevoia de a dormi şi a - independent - doarme în medie 7h pe
se odihni zi
- somn odihnitor
6 Nevoia de a se - independent - poartă haine
îmbrăca şi dezbrăca corespunzătoare care ii
permit o libertate a
mişcărilor
- se îmbracă şi se
dezbracă singur
- este ordonat
7 Nevoia de a menţine -independent -afebril = 37C
temperatura corpului
constantă
8 Nevoia de a menţine - independent - îsi execută singur
tegumentele curate şi deprinderile igienice
integre - pielea este sănătoasă
9 Nevoia de a evita - durere la nivelul - spitalizarea ca
pericolele regiunii eveniment ameninţător
retrosternale -nelinişte faţă de
- anxietate diagnostic şi tratament
 moderată medical
-lipsă de cunoştinţe
despre boală
1 Nevoia de a comunica -singurătate -anxietate
0 - izolare de anturaj -neacceptarea bolii
şi de mediu -schimbarea mediului de
-lipsa de interes viaţă
11 Nevoia de a acţiona - independent ----------
conform propriilor
credinţe şi valori
1 Nevoia de a se realiza - neputinţă -atitudine defavorabilă
2 - dificultate de a se anturajului
implica într-o -neacceptarea bolii
activitate
-dificultate de a lua
decizii
1 Nevoia de a se recrea - dificultate de a - lipsa de activităţi
3 desfăşura activităti distractive în jur
recreative - epuizare
- dificultate de a se - teama de recreaţiile
concentra în timpul celorlalţi
unei activităţi
recreative
1 Nevoia de a învăţa - dezinteres în a - lipsa de informaţii
4 învăţa referitoare la boala sa
- lipsa de cunoaştere a
mijloacelor ce se pot
folosi pentru a-şi menţine
sănătatea

CAZUL I
 Bolnava Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, din Bacau, religie ortodoxa, nu
are copii, este pensionara, vaduva de 13 ani.
In ziua de 29.05.2010 este internata prin serviciul de urgenta al Spitalului de
urgenta Bacau, sectia Cardiologie, salon 507, FO nr. 25698, prezentand
urmatoarele simptome: dispnee, durere retrosternala si precordiala, frica de
moarte iminenta, tenesme vezicale.
In prima zi de la internare a fost informata pentru investigatiile necesare in
stabilirea diagnosticului. Dupa efectuarea investigatiilor (EKG, ecografie
cardiaca, renala, radiografie gastro-duodenala) i s-a stabilit urmatorul diagnostic:
Cardiopatie ischemica cu angina instabila.

Antecedente personale:
Din discutiile purtate cu bolnava am aflat ca mai sufera de ulcer gastric de
multi ani, hepatita cronica evolutiva, diskinezie biliara, constipatie cronica. A
suferit o interventie chirurgicala de chisti ovarieni biolaterali in urma cu 7 ani, si
doua infarcte repetate unul dupa altul in anul 1991. Tot atunci I s-a mai
descoperit o insuficienta ventriculara stanga si spondiloza cervicala.

Antecedente heredo-colaterale:
Nu are cazuri de patologii cronice.

Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:

- nevoia de a respira;
- nevoia de a avea o buna circulatie;
- nevoia de a elimina;
- nevoia de a dormi;
- nevoia de a se alimenta.
 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI STAMATE LIVIOARA CU ANGINA PECTORALA
PE PERIOADA 29. 05. 2010 – 03. 06. 2010
DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
NURSING AUTONOME DELEGATE

1.Disconfort general Asigurarea Psihoterapie - am linistit Am administrat medicatia Starea de confort

produs de crizele confortului bolnava cu privire la prescrisa de medic: PEV ameliorata.
anginoase prin boala sa. cu glucoza 5% 500ml,
29. 05. 2010

manifestate prin diminuarea Miofilin iv 10ml, Enap,

durere retrosternala durerii Captopril, Algocalmin II f,
si precordiala cu Propanolol 1 tb,
iradiere in umar si Diazepam 1 tb seara,
mana stanga, pana in Clexane 0,4 UI.
varful degetelor.
2. Alterarea functiilor Asigurarea Am masurat functiile Am administrat la Pacienta respira
respiratorii unei respiratii vitale, am asezat indicatia medicului un mai usor, dispneea
manifestata prin in limite pacienta intr-o pozitie bronhodilatator se diminueaza. TA
dispnee. fiziologice si pentru a favoriza = 200/80 mm Hg
masurarea respiratia (ortopnee)
functiilor P = 100 b/min
vitale T = 36,8o Celsius
3. Stare de Aducerea TA la Am informat Am administrat Cefaleea a diminuat in totalitate.
disconfort valori normale pacienta in la indicatia
circulator vederea unui medicului TA = 170/80 mm Hg Obiectiv
produs de HTA regim alimentar antihipertensiv nerealizat
(180/80 mm hiposodat, e
Hg) manifestat hipolipidic,
prin cefalee, hipocaloric. Am
intepaturi administrat
 precordiale, pacientei lichide
astenie. fractionat pentru
a diminua TA
4. Risc de Pacienta sa Supraveghez Am administrat P = 80 b/min ritm regulat,
modificare a prezinte puls starea bolnavei la indicatia pacienta nu mai prezinta
ritmului cardiac normal in timp si masor P ori medicului palpitatii. EKG – ritm sinusal
produs de scurt, fara de cate ori este medicatie tahicardic, traseu EKG normal
tahicardie palpitatii nevoie si notez antiaritmica.
manifestat prin in FO Insotesc
palpitatii. bolnava la
efectuarea
examenelor
paraclinice
(EKG,
ecografie
cardiaca)
5. Insomnii Pacienta sa Stabilesc un La indicatia Pacienta prezinta un somn
datorita durerii prezinte un program de medicului am odihnitor, linistit.
precordiale. somn odihnitor, odihna administrat un
linistit impreuna cu sedativ – 1 tb
pacienta Diazepam,
seara inainte
de culcare
6. Inadaptarea Asigurarea Am asigurat un Pacienta s-a adaptat conditiilor
la conditiile de unui climat climat de spitalizare cu usurinta
spitalizare corespunza-tor corespunzator,
datorita cu salon
mediului aerisit, pat
nefamiliar confortabil, cu
 lenjerie curata
30. 05. 2010

1. Modificarea starii Combaterea Psihoterapie – explic Pacienta este

generale datorita starii de pacientei importanta de linistita, starea de
anxietatii. anxietate a fi relaxata si linistita anxietate s-a
diminuat

2. Respiartie Pacienta sa Asez pacienta intr-o Am administrat la Obiectiv neindeplinit in

inadecvata – dispnee prezinte pozitie care sa-i indicatia medicului O2 primele 24h, respiratia
din cauza durerii respiratie favorizeze respiratia cu se mentine superficiala,
precordiale imbunatatita extremitatea cefalica si este dificila, este
in decurs de trunchiul ridicate, pozitie tahipneica.
24h semisezand
R = 24 r/min
3. Modificarea Recoltarea de Am pregatit La indicatia Glicemie = 95mg/dl Hematocrit =
constantelor analize materialele medicului am 33,3% Colesterol = 153mg/dl
biologice. necesare recoltat sange Acid uric = 2,5mg/dl TGO =
recoltarii. I-am pentru 31U/l TGP = 13U/l TA = 180/85
explicat hemoleucogra- mm Hg
pacientei ma: hematocrit,
necesitatea transaminaze, R = 26 r/min P = 82 b/min T =
efectuarii glicemie, 36,7o C
recoltarilor, am colesterol, acid
informat-o ca uric si urina
inainte de pentru sumar
recoltare sa nu de urina.
manance. Am
masurat fuctiile
vitale.
4. Riscul Pacienta sa Ajut pacienta in Pacienta prezinta tegumente
 modificarii prezinte efectuarea curate si uscate
tegumente- lor tegumente igienei si o
datorita igienei integre si sfatuiesc sa-si
deficitare curate mentina o
igiena
corespunzatoa-
re
1. Alimentatie Sa-si Psihoterapie – i-am Am administrat la Senzatia de greata
insuficienta din cauza recastige explicat pacientei cat de indicatia medicului, in a diminuat. Bolnava
bolii manifestata prin treptat importanta este raport cu orarul meselor, se alimenteaza fara
inapetenta, greata si apetitul. alimentatia hiposodata. urmatoarele sa mai prezinte
varsaturi. Diminuarea medicamente: greturi si varsaturi,
31. 05. 2010

senzatiei de -antiemetice, inainte de

greata si a masa (Metoclopramid 1
varsaturilor. tb/zi); -fermenti
digestivi in timpul mesei
(Triferment Digest-duo)

2. Dificultate in a se Pacienta sa Am asigurat linistea in La indicatia medicului i- Pacienta prezinta

odihni din cauza bolii, prezinte un salon si conditii de am administrat un un somn odihnitor.
manifestat prin somn linistit, confort termic. sedativ (Diazepam, 1 tb
insomnie nocturna si odihnitor, seara).
somnolenta diurna si fara
din cauza agitatiei zgomote.
produsa de
zgomotele din salon.
 3. Modificarea Modificarea Am masurat La indicatia TA = 170/80 mm Hg
functiilor vitale functiilor vitale functiile vitale. medicului am
si readucerea administrat P = 80 b/min R = 23 r/min T =
la valori medicatie 36,7o C
fiziologice. hipotensoare:
-Enap 1 tb/zi
-Captopril 1
tb/zi.
1. Alimentare Asigurarea Psihoterapie- i-am Pacienta a inteles
01. 06. 2010

inadecvata cauzata unei explicat pacientei cat de importanta

de durere manifestata alimentatii importanta este alimentatiei,
prin inapetenta. corespunza- alimentatia in cazul unei prezentand in
toare boli. continuare apetit
scazut.
2. Insomnii datorita Combaterea Stabilesc un program Am administrat la In urma medicatiei
durerii precordiale. insomniei de odihna impreuna cu indicatia medicului un pacienta a
pacienta. sedativ (Diazepam 1 tb prezentat un somn
seara, la culcare), 1 fiola odihnitor.
Algocalmin.

3. Postura Asigurarea Ajut pacienta Durerea a diminuat in

inadecvata din uneio posturi sa isi gaseasca intensitate, dar persista.
cauza durerii adecvate cu o pozitie
acute. diminuarea antalgica.
durerii.
 1. Circulatie Asigurarea Invat pacienta sa poarte La indicatia medicului Pacienta prezinta o
02. 06. 2010

inadecvata, cauzata unei circulatii imbracaminte lejera, administrez Clexane 0,4 circulatie periferica
de boala, manifestata fiziologice. care sa nu jeneze UI. buna. Obiectiv
prin tahicardie, circulatia, sa aiba o realizat.
extremitati reci. alimentatie bogata in
fructe si legume.
2. Lipsa cunoasterii Pacienta sa Am invatat pacienta Pacienta a inteles
obiceiurilor cunoasca cum sa se alimenteze ce i s-a spus.
daunatoare cu privirte obiceiurile, pentru a preveni
la boala, alimentatie. atat complicatiile
alimentare (supraincarca-rea inimii)
cat si despre
boala.
3. Anxietate Pacienta sa Explic Pacienta prezinta stare de
produsa de cunoasca pacientei liniste, este mai putin anxioasa.
necunoasterea evolutia bolii. evolutia si
prognosticu-lui, complicatiile
manifestat prin bolii.
ingrijorare.
1. Riscul modificarii Pacienta sa Ajut pacienta in Pacienta prezinta
03. 06. 2010

tegumente- lor prezinte efectuarea igienei si o tegumente uscate si

datorita unei igiene tegumente sfatuiesc sa-si mentina curate.
deficitare. uscate si igiena.
curate.
2. Stare de disconfort Linistirea Am informat pacienta Starea de disconfort
cauzata de bolnavei prin asupra orarului cu a diminuat in
necunoaste-rea explicarea privire la tratamentul intensitate, dar tot
regimului tratamentu- prescris de medic. persista, pacienta a
medicamentos si lui la inteles ceea ce i s-a
alimentar dupa domiciliu. explicat.
externare.
3. Externarea Explicarea I-am explicat Pacienta a inteles importanta
pacientei. tratamentu-lui pacientei orarul medicatiei si a alimentatiei.
medicamen-tos medicatiei:
si alimentar la -3tb/zi
domiciliu. Nitropector;
Intocmirea -1tb/zi
biletului de Aspacardin;
externare. -1tb/zi
Nitroglicerina la
nevoie.
Am informat
Pacienta
asupra
alimentatiei, cu
evitarea
oricarui factor
determinant.
 EVALUARE FINALA

Pacienta Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, a fost internata in sectia

Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 29. 05.
2010 – 03. 06. 2010 cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa,
angina pectorala instabila, insuficienta ventriculara stanga, spondiloza cervico-
dorso-lombara, manifestand dureri retrosternale severe, dispnee, cefalee,
palpitatii.
Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform schemei
prescrise de medic, cu urmatoarele medicamente:
anticoagulante (Clexane 0,4 UI);
antialgice (1 fiola Algocalmin in PEV de glucoza);
antiemetice (1 fiola iv Metoclopramid);
fermenti digestivi (Triferment, Digest-duo);
sedative (1 tb Diazepam seara la culcare);
bronhodilatatoare (1 fiola Miofilin 10 ml);
antihipertensive (Enap, Captopril 1 tb/zi).
I s-au facut examene paraclinice pe perioada internarii (EKG, ecografie
cardiaca) si I s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen
sumar de urina. Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma
tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari:
-respectarea tratamentului medicamentos;
-respectarea regimului dietetic si a masurilor prin evitarea eforturilor fizice
mari, a frigului, repaos la pat atunci cand crizele anginoase devin mai frecvente,
prelungite, intense, si raspund slab la nitroglicerina, evitarea supraalimentatiei cu
reducerea aportului caloric si de grasimi animale, evitarea stresului;
-control periodic la medicul cardiolog.

CAZUL II
 Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, din Bacau, religie ortodoxa,
are un baiat, este casnica, sotul lucreaza la “Aerostar”.
In ziua de 03. 06. 2010 este internata in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau,
sectia Cardiologie, salon 508, FO 4562, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie
ischemica dureroasa, angina pectorala, manifestand urmatoarele simptome:
durere retrosternala, precordiala si dispnee.

Antecedente personale
Din discutiile purtate cu bolnava, am aflat ca mai sufera de diskinezie biliara si
litiaza renala.
Bolnava a mai fost internata in anul 2000 datorita unor crize de angina
pectorala care nu s-au ameliorat nici dupa administrarea mai multor tablete de
nitroglicerina, ceea ce a inspaimantat bolnava.
Bolnava prezinta obezitate.

Antecedente heredo-colaterale
Fara cazuri de patologii cronice.

Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:

- nevoia de a respira;
- nevoia de a se odihni;
- nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale;
- nevoia de a se alimenta;
- nevoia de a se misca.
 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI MARDARE ELISABETA, CU ANGINA PECTORALA
PE PERIOADA 03. 06. 2010 – 07. 06. 2010
DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
NURSING
AUTONOME DELEGATE

1. Disconfort Combaterea Psihoterapie – ajut pacienta Am administrat la Durerea a

general produs de durerii intr-un timp sa isi gaseasca o pozitie indicatia medicului: diminuat in
criza anginoasa, foarte scurt. antalgica, administrez O2. glucoza 10% PEV intensitate, dar
manifestata prin 500 ml, HSHC 150 persista.
Masurarea
03. 06. 2010

dureri mg, Miofilin 10 ml,

retrosternale si functiilor vitale. Verapamil 10 mg, TA = 190/80 mm
precordiale. Nitropector 1 tb/zi, Hg
Aspacardin 3 tb/zi, P = 88 b/min
Aspirina 1 / 2 tb/zi,
Xanax 0,25 mg 3 R = 29 r/min
tb/zi, Diazepam 1 tb
T = 36,7o C
seara la culcare.
2. Stare de Pacienta sa Am urmarit ritmul si La indicatia medicului R = 27 r/min
disconfort cauzata prezinte respiratie frecventa respiratiei si am am administrat
de dispnee prin in limite fiziologice, notat in foaia de medicatia. Stare de confort
afectarea cailor intr-un timp cat mai temperatura. Am aerisit si respiratie
respiratorii. scurt. salonul. satisfacatoare.

3. Modificarea Readucerea Am masurat functiile vitale. TA = 180/80 mm

functiilor vitale. functiilor vitale la Hg
limite fiziologice. P = 80 b/min
R = 27 r/min
T = 36,7o C
4. Perturbarea Pacienta sa Stabilesc impreuna cu Am administrat la Pacienta prezinta
somnului nocturn prezinte un somn pacienta, un program de indicatia medicului, 1 un somn
din cauza durerii. linistit. odihna. tb Diazepam, inainte odihnitor.
de culcare.
5. Modificarea Recoltarea de Am pregatit materialele La indicatia medicului
constantelor produse biologice. necesare recoltarii. Am am recoltat sange
biologice. pregatit psihic si fizic pentru
bolnava, i-am explicat hemoleucograma:
necesitatea efectuarii glicemie, TGO, TGP,
recoltarilor, am anuntat-o sa hematocrit, creatinina,
nu consume nimic inainte de acid uric, colesterol si
recoltare. urina pentru examen
sumar de urina.
6. Inadaptarea Asigurarea unui Am asigurat un climat Pacienta s-a
pacientei la climat corespunzator, cu salon adaptat conditiilor
conditiile de corespunzator. aerisit, pat confortabil, cu de spitalizare cu
spitalizare. lenjerie curata. I-am facut usurinta.
cunostinta cu pacientele din
Rezultatele
salon, i-am explicat regulile analizelor de
de ordine interioara ce laborator: •leucocite:
trebuiesc respectate pe tot 7000/mm3
parcursul spitalizarii.
•neutrofile
nesegmentate:
○eozinofile 1%
○bazofile 0
○limfocite 26%
○monocite 2%
•hematocrit 37,5%
•colesterol 181
 mg/dl
•acid uric 60 mg/dl
•glicemie 145 mg/dl
•TGO 22 U/l
•TGP 18 U/l
• examen sumar de
urina normal.

1. Risc de Pacienta sa Supraveghez starea La indicatia medicului P = 80 b/min

modificare a prezinte un puls bolnavei si masor P ori de am administrat
ritmului cardiac normal in limite cate ori este nevoie, si notez medicatie Ritm regulat,
produs de CID, fiziologice. in FO. Educ pacienta in antiaritmica: pacienta mai
manifestat prin vederea unui regim Verapamil 40 mg 1 prezinta palpitatii.
04. 06. 2010

tahicardie. alimentar hiposodat, tb/zi. EKG – ritm

hipolipidic, hipocaloric. sinusal
Insotesc bolnava in tahicardic, EKG
efectuarea normal.
examenelor
paraclinice (EKG,
ecografie cardiaca).

2. Perturbarea
somnului nocturn
din cauza aparitiei Revenirea Am hidratat pacienta Am administrat la Pacienta prezinta
febrei (T = 39,9o temperaturii corespunzator. indicatia medicului un in continuare
C), manifestata corporale in limite antipiretic: stare de
prin apatie si fiziologice. Paracetamol 1 tb. subfebrilitate: T =
somnolenta 38,8o C.
 diurna.
3. Stare de Combaterea starii Psihoterapie – ii explic Pacienta prezinta
disconfort datorita de anxietate. pacientei importanta de a fi stare de liniste
anxietatii. relaxata si linistita. prin diminuarea
anxietatii.
4. Respiratie Pacienta sa Indrum pacienta sa adopte o Am administrat la R = 25 r/min
inadecvata – prezinte respiratie pozitie semisezand pentru indicatia medicului O2.
dispnee din cauza imbunatatita in a-I favoriza respiratia. In primele 24h
durerii decurs de 24h. respiratia se
precordiale. mentine
superficiala, este
dificila,
tahipneica.
Obiectiv
nerealizat.
1. Alimentatie Asigurarea unei Psihoterapie – i-am explicat Pacienta a inteles
05. 06. 2010

inadecvata alimentatii pacientei cat de importanta importanta

cauzata de durere corespunzatoare. este alimentatia in cadrul alimentatiei,
manifestata prin unei boli. prezinta in
inapetenta, greata continuare un
si varsaturi. apetit scazut.
2. Insomnie Combaterea Am asigurat linistea in salon Pacienta prezinta
datorata insomniei prin si conditii de confort termic. un somn
zgomotelor din asigurarea unui odihnitor.
salon. somn linistit.
3. Stare de Aducerea TA la Am informat pacienta in Am administrat TA = 170/80 mm
disconfort valori fiziologice. vederea unui regim antihipertensive la Hg
circulator produs alimentar hiposodat, indicatia medicului:
 de HTA (180/80 hipolipidic, hipocaloric. Am Enap 1 tb/zi, Cefaleea a
mm Hg) administrat lichide fractionat Captopril 1 tb/zi. diminuat in
manifestat prin pentru a diminua TA. intensitate, dar
cefalee, intepaturi tot persista.
precordiale,
astenie.
4. Stare generala Asigurarea unei Am hidratat pacienta. La indicatia medicului T = 36,6o C
alterata produsa temperaturi in i-am administrat 1f Pacienta nu mai
de aparitia febrei limite fiziologice. Algocalmin IM. prezinta stare
(T = 38,9o C) febrila,
temperatura se
incadreaza in
limite normale.
1. Anxietate Pacienta sa Am invatat pacienta sa se Pacienta
06. 06. 2010

cauzata de lipsa cunoasca alimenteze corespunzator. urmeaza regimul

cunoasterii obiceiurile pentru a preveni
obiceiurilor alimentare. complicatiile bolii
daunatoare. sale.
2. Disconfort Pacienta sa scada Explic pacientei necesitatea Bolnava a inteles
produs de in greutate. unui regim alimentar, cu regimul care I s-a
obezitate, reducerea din alimentatie a prescris,
manifestat prin dulciurilor concentrate, respectandu-l
astenie, oboseala. fainoaselor, painii, intocmai.
proteinelor.
G = 87 kg.
3. Stare de Pacienta sa I-am explicat evolutia si Pacienta prezinta
agitatie produsa cunoasca evolutia complicatiile bolii. stare de liniste,
de necunoasterea bolii. este mai putin
 prognosticului, anxioasa.
manifestat prin
ingrijorare.
Externarea Pregatirea Am pregatit biletul de iesire Pacienta trebuie sa Pacienta a inteles
bolnavei. documentelor din spital, cu recomandarile respecte regimul recomandarile
pentru externare. prescrise de medic. prescris de medic, cu prescrise de
07. 06. 2010

urmatoarele medic.
recomandari: ○regim
medicamentos +
regim igieno-dietetic,
cu masurile de
rigoare.
 EVALUARE FINALA
Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, a fost internata in sectia
Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 03. 06. 2010
– 07. 06. 2010, cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica dureroasa, angina
pectorala, manifestand dureri retrosternale, precordiale si dispnee.
Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform indicatiei
medicului:
- antipiretice (1 tb Paracetamol);
- antialgice (3 tb Aspacardin);
- bronhodilatatoare (Miofilin 1 fiola 10 ml);
- antiaritmice (1 tb Verapamil);
- hipotensoare ( Enap, Captopril, 1 tb).
I s-au facut examene paraclinice in perioada internarii (EKG, ecografie
cardiaca), i s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen
sumar de urina. Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului
efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- regim igieno-dietetic;
- respectarea masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului,
supraalimentatiei, cu reducerea aportului caloric si de grasimi animale, a stresului,
repaos la pat, control periodic la medicul cardiolog.
 CAZUL III
Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, din Bacau, de religie ortodoxa, are
trei copii si este pensionara.
In ziua de 06. 06. 2010 este internata la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau,
sectia Cardiologie, salon 308, FO 5472, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie
ischemica dureroasa, angor prelungit, HTA, manifestand urmatoarele simptome:
durere retrosternala, precordiala, dispnee, palpitatii.

Antecedente personale
Bolnava mai sufera de spondiloza cervicala anchilozanta, inceput de
cataracta, constipatie cronica. In urma cu 14 ani a suferit o colecistectomie,
apendicectomie si histerectomie.
Crizele de angina pectorala au aprut in urma cu 3 ani, fiind internata de 4 ori
in sectia Cardiologie, cu simptomele descrise mai sus.
Bolnava prezinta obezitate moderata, cu G = 83 kg, si T = 1,63m.

Antecedente heredo-colaterale
Parintii bolnavei au suferit de angor pectoral, respectiv IMA. Sora mai mare a
decedat in urma unei insuficiente renale acute (IRA) in urma cu 20 ani.
Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:
- nevoia de a respira;
- nevoia de a se misca;
- nevoia de a se odihni;
- nevoia de a se alimenta.
 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI TOFAN SILVIA, CU ANGINA PECTORALA,
PE PERIOADA 06. 06. 2010 – 11. 06. 2010
DATA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
NURSING
AUTONOME DELEGATE
1. Disconfort Asigurarea Psihoterapie – am Am administrat la Durerea a
general produs de confortului prin asigurat pacientei o indicatia medicului: diminuat in
criza anginoasa, combaterea pozitie antalgica, i-am glucoza 10% PEV intensitate, dar
06. 06. 2010

manifestata prin durerii anginoase administrat O2. 500 ml, HSHC 150 persista.
dureri retrosternale, intr-un timp cat mg, Miofilin 1 fiola 10 TA = 190/80 mm
precordiale, mai scurt. ml, Nitropector 2 Hg
precordiale, Masurarea tb/zi, Nefrix 1 tb/zi, P = 84 b/min
palpitatii, paloare. functiilor vitale. Verapamil 3 tb/zi, R = 28 r/min
Diazepam 1 tb/zi. T = 36,7o C
2. Stare der Pacienta sa Am invatat pacienta Administrez TA = 170/80 mm
disconfort cauzata prezinte valori sa aiba un regim antihipertensivela Hg
de HTA, manifestat tensionale in limite alimentar hiposodat, indicatia medicului:
prin cefalee, vertij, normale in timp hipocaloric, Simptomele au
astenie. scurt. hipolipidic. Am Enap 1 tb/zi diminuat, dar
administrat lichide persista.
Captopril 1 tb/zi
fractionat pentru a
diminua TA.
3. Modificarea starii Combaterea starii Psihoterapie – explic Pacienta
generale datorita de anxietate. pacientei importanta prezinta stare de
anxietatii. de a fi linistita si liniste prin
relaxata in ceea ce diminuarea
priveste evolutia bolii. anxietatii.
4. Modificarea Recoltarea de Am pregatit La indicatia
 constantelor produse biologice. materialele necesare medicului am recoltat
biologice. recoltarii. Am pregatit sange pentru
psihic si fizic hemoleucograma:
pacienta, i-am glicemie, TGO, TGP,
explicat necesitatea hematocrit,
efectuarii recoltarilor, colesterol, creatinina,
am anuntat-o sa nu acid uric si urina
consume nimic pentru examen
inainte de recoltare. sumar de urina.
1. Stare de Pacienta sa scada Explic pacientei Rezultatele
disconfort produsa in greutate. necesitatea unui analizelor de
de obezitate, regim alimentar, cu laborator:
manifestata prin reducerea din •glicemie
dispnee de effort, alimentatie a 115mg/dl •TGO
07. 06. 2010

stare de oboseala. dulciurilor 19U/l •TGP

concentrate, 20U/l •creatinina
fainoaselor, painii, 0,8mg
proteinelor. •colesterol
210mg/dl •acid
uric 4,5mg/dl
•examen sumar
de urina normal

2. Modificarea Monitorizarea Am masurat functiile TA = 170/80 mm

functiilor vitale. functiilor vitale. vitale. Hg P = 80
b/min R = 27
r/min T = 36,70 C
3. Disconfort Pacienta sa Invat pacienta sa Administrez la R = 25 r/min In
 respirator cauzat de prezinte respiratie ocupe o pozitie indicatia medicului primele 24h
durere precordiala, imbunatatita in semisezand pentru a O2. respiratia se
manifestat prin decurs de 24h. favoriza respiratia. mentine
dispnee. superficiala, este
dificila,
tahipneica. EKG
– ritm sinusal
tahicardic, EKG
normal.
1. Inadaptarea Am asigurat un climat Pacienta s-a
pacientei la corespunzator, cu salon adaptat cu
conditiile de Asigurarea unui aerisit, pat confortabil, cu
usurinta
climat lenjerie curata. I-am facut
spitalizare, datorita conditiilor de
08. 06. 2010

corespunzator. cunostinta cu pacientele din

schimbarii mediului salon, i-am explicat regulile spitalizare.
familiar. de ordine interioara ce
trebuiesc respectate pe tot
parcursul spitalizarii.

2. Perturbarea Pacienta sa Stabilesc impreuna Am administrat la Pacienta

somnului nocturn prezinte un somn cu pacienta un indicatia medicului 1 prezinta un
cauzat de durere, linistit. program de somn. tb Diazepam seara, somn linistit.
manifestat prin inainte de culcare.
insomnie.
3. Alterarea Asigurarea unei I-am masurat functiile Am administrat la TA = 180/80 mm
functiilor respiratorii respiratii normale. vitale, am asezat indicatia medicului 1 Hg
manifestate prin pacienta intr-o pozitie fiola Miofilin + O2. P = 85 b/min
dispnee. pentru a-I favoriza R 28 r/min
respiratia (ortopnee). Pacienta respira
mai usor,
dispneea se
 diminueaza.
1. Insomnie datorita Pacienta sa Stabilesc un program La indicatia Pacienta
09. 06. 2010

durerii precordiale. prezinte un somn de odihna impreuna medicului prezinta un

odihnitor. cu pacienta. administrez 1 tb somn odihnitor.
Diazepam inainte de
culcare.
2. Anxietate Pacienta sa Explic pacientei Pacienta
produsa de cunoasca evolutia evolutia si prezinta stare de
necunoasterea bolii. complicatiile bolii. liniste, este mai
prognosticului, putin anxioasa.
manifestat prin
ingrijorare.
3. Postura Asigurarea unei Am ajutat pacienta Durerea a
inadecvata din posturi adecvate sa-si gaseasca o diminuat in
cauza durerii acute. cu diminuarea pozitie antalgica. intensitate.
durerii.
1. Alimentatie Sa-si recastige Psihoterapie – i-am La indicatia Alimentatie fara
insuficienta din apetitul treptat. explicat pacientei cat medicului am senzatie de
cauza bolii, Diminuarea de importanta este administrat greata, varsaturi.
manifestata prin senzatiei de alimentatia in cazul urmatoarea Obiectiv realizat.
10. 06. 2010

inapetenta, greata, greata si varsaturi. bolii sale. medicatie, in raport

varsaturi. cu orarul meselor:
-antiemetice inainte
de masa (1 tb
Metoclopramid);
-fermenti digestivi in
timpul mesei
(Triferment).
 2. Cunostinte Pacienta sa Invat pacienta sa se Bolnava a
insuficiente despre cunoasca alimenteze inteles
obiceiuri obiceiurile corespunzator, pentru informatiile care
daunatoare. alimentare. a preveni unele i-au fost aduse
complicatii. la cunostinta.
1. Alterarea starii Linistirea bolnavei Informez pacienta Starea de
de confort cauzat prin explicarea asupra orarului cu disconfort a
11. 06. 2010

de necunoasterea tratamentului la privire la tratamentul diminuat, dat

regimului domiciliu. prescris de medic. inca persista,
medicamentos pacienta a
dupa externare. inteles ceea ce I
s-a explicat.
2. Externarea Explicarea i-am explicat orarul Pacienta a
pacientei. tratamentului medicatiei: inteles
medicamentos si -Nitropector 3 tb/zi; importanta
alimentar la -Nitroglicerina 1 tb/zi medicatiei si a
domiciliu. I-am la nevoie; alimentatiei.
intocmit biletul de -Aspacardin 1 tb/zi.
externare. Am informat-o asupra
alimentatiei, cu
evitarea oricarui
factor determinant.
 EVALUARE FINALA
Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, a fost internata in sectia Cardiologie
a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pe perioada 06. 06. 2010 – 11. 06. 2010,
cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica dureroasa, angor prelungit, HTA, cu
urmatoarele manifestari: durere precordiala, retrosternala severa, dispnee, cefalee,
palpitatii, paloare.
In timpul spitalizarii a urma tratament medicamentos conform schemei
prescrise de medic, cu urmatoarele medicamente:
- antiemetice (Metoclopramid 1 tb/zi);
- antiaritmice (Propanolol 1 tb/zi);
- sedative (Diazepam 1 tb seara la culcare);
- bronhodilatatoare ( 1 fiola Miofilin 10 ml);
- anticoagulante (Clexane 0,8 UI).
A beneficiat de examene paraclinice in aceasta perioada (EKG, ecografie
cardiaca), I s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen
sumar de urina.
Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in
spital, cu urmatoarele recomandari:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- regim igieno-dietetic;
- control periodic la medicul cardiolog.
 BIBLIOGRAFIE

1. Cornel Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre

medii, Editura All, 2007
2. I. Teodorescu, Anatomia si fiziologia omului, Editura Medicala,
1969
3. Lucretia Titirca, Ghid de nursing, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006