MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

COLEGIUL NICOLAE PAULESCU

SpecializareaAsistent Medical Generalist

LUCRARE DE CERTIFICARE
A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

1
COORDONATOR:
prof
ABSOLVENT:

RM. SARAT
2019

2
 INGRIJIREA
PACIENTULUI CU
3

3
 ANGINA
PECTORALA

4
 MOTTO:

,,Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu
ea.’’

Hipocrate

5
MOTIVAŢIE

6
 Setea de cunoştinţe a oamenilor în domeniul medical este nepotolită. Este vorba
despre o necesitate pe deplin justificată, a cărei satisfacere trebuie cât mai mult sprijinită,
rezultând din dreptul la sănătate al fiecăruia.

De altfel, preocupări pentru a dobândi cât mai multe cunoştinţe medicale, pentru
păstrarea sănătăţii şi prelungirea vieţii, au apărut din cele mai vechi timpuri. Sfaturi şi reţete în
acest sens se întâlnesc în vechea cultură egipteană, în cărţile hipocratice ale Greciei antice,
precum şi în cărţile medicilor arabi. Unele din acestea îşi păstrează, neştirbită, valoarea şi în
zilele noastre.

Pe de altă parte, multe din sfaturile şi reţetele de altă dată, lipsite de orice fundament
ştiinţific, au căzut în uitare şi au fost părăsite. Între timp, medicina modernă a progresat
enorm, omenirea îmbogăţindu-se cu o cantitate considerabilă de cunoştinţe despre sănătate şi
boală, cu noi descoperiri, remedii şi perfecţionări tehnice.

Am ales tema „Insuficienţa cardiacă”, pentru certificarea competenţelor profesionale

dobândite pe parcursul şcolarizării în cadrul Scolii Postliceale Sanitare de Stat, deoarece este
o afecţiune des întâlnită, care afectează sănătatea şi implicit, viaţa cotidiană a celor bolnavi.

7
 Un obiectiv principal în abordarea acestei teme îl reprezintă documentarea şi, ulterior,
punerea în practică a cunoştinţelor care servesc la păstrarea sănătăţii, la recunoaşterea
timpurie a bolii şi la tratarea în bune condiţii a insuficienţei cardiace.

Sistemul sanitar românesc are nevoie de noi scheme de tratament pentru pacienţii în
cazul cărora terapiile deja existente nu au dat rezultate, de programe prin care să se rezolve
necesitatea de a identifica pacienţii cu cel mai mare risc de fi spitalizaţi sau, mai grav, cu cel
mai mare risc de deces.

Totodată, trebuie să evidenţiem şi nevoia de sisteme de îngrijire a bolnavilor, în care

schemele de tratament să fie aplicate uniform tuturor celor care au nevoie de acestea, dar şi de
a identifica şi de a educa generaţiile viitoare de medici cardiologi şi cadre medicale medii
specializate.

CUPRINS

8
INIMA 6

 CIRCULATIA MICA ȘI MARE

 PROPRIETĂȚILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI
CARDIO-VASCULAR

ANGINA PECTORALĂ 16

CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE 21

ANGINA PECTORALĂ STABILĂ 22

 SEMNE SI SIMPTOME
 DIAGNOSTIC
 TRATAMENT

ANGINA PECTORALA INSTABILA 27

 SEMNE SI SIMPTOME
9

9
  DIAGNOSTIC
 TRATAMENT

ANGINA PRINZMETAL (ANGINA VASOSPASTICA) 31

 SEMNE ȘI SIMPTOME
 DIAGNOSTIC
 TRATAMENT

ÎNGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI CU ANGINĂ

PECTORALĂ 37

 INVESTIGAȚII CLINICE ȘI PARACLINICE

 ADMINISTRAREA TRATAMENTELOR
 DIETA-ALIMENTAȚIA PACIENTULUI
 EDUCAȚIA SANITARĂ
 ELABORAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE

CAZUL I 53

CAZUL II 62
10

10

10

10

10

10

10

10

10

10

10

10

10

10
CAZUL III 70

BIBLIOGRAFIE 77

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11

11
 INIMA

CONFIGURAȚIA EXTERNĂ

Inima are două fețe:

- o față anterioară sau sterno-claviculară care este convexa și vine în raport cu peretele
anterior al toracelui și cu plăminii. Pe fața anterioară se observă arterele și venele mari de la
bază, urechiușele stîngă și dreaptă și două șanțuri (longitudinal anterior și atrio-ventricular) în
care se găsesc o parte din vasele coronariene care hrănesc mușchiul inimii.
- o față inferioara sau diafragmatică, care este plană și vine în raport cu mușchiul
diafragmatic pe care stă culcată. Pe această față, la baza inimii se află orificiile venelor și
arterelor mari,și tot pe aceasta față se observă două șanțuri(longitudinal inferior și
coronar).Inima are două margini, o bază formată în cea mai mare parte din atriul stâng și o
mică parte din atriul drept, și un vârf care se află în partea opusă a bazei, el fiind rotunjit și
alcătuit în totalitate din miocardul ventricular stîng.

STRUCTURA INIMII
Pereții inimii sunt alcătuțti din trei straturi:
1.ENDOCARDUL sau stratul intern, care este o membrană lucioasă,transparenăa,
care captușește toate cavitățile inimii și se continuă cu tunica internă a arterelor și venelor.El
12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12
conține fibre nervoase și limfatice dar nu conține vase de sânge. Hrănirea lui se face prin
imbibiție care reprezintă trecerea substanțelor nutritive direct din plasma sanguină în celulele
miocardului.
2.MIOCARDUL sau mușchiul inimii este format din fibre musculare care se prind pe
niste formațiuni fibroase care în ansamblul lor alcătuiesc scheletul fibros al inimii. Acest
schelet este alcătuit din patru inele fibroase care înconjoară orificiile atrio-ventriculare și pe
cele ale arterelor mari la care se adaugă două formațiuni denumite trigoane fibroase.
Fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule circulare iar cele de la
nivelul ventriculelor în fascicule cu direcție spiralată formînd un vîrf , așa numitul vârtej al
inimii.Miocardul reprezintă partea cea mai groasă a peretelui cardiac și este format din țesut
muscular cu caractere speciale. În structura miocardului distingem două varietăți de țesut
muscular:
- țesut cardiac;
- țesut nodal.
Țesutul cardiac formează cea mai mare parte a miocardului și este alcătuit din fibre
striate cardiace care reprezintă așa zisul miocard adult.
Țesutul nodal este denumit miocardul embrionar sau sistemul de conducere al inimii.
Acest țesut formează grămăjoare de fibre numite noduli:
- nodulul sino-atrial, situat în peretele atriului drept, între vena cavă superioară și cea
inferioară.
13

13

13

13

13

13

13

13

13

13

13

13

13

13
 - nodulul atrio-ventricular, situat tot în peretele atriului drept, în porțiunea inferioară a
septului inter-atrial.
- fascicolul atrio-ventricular (fasciculul Hiss) care pleacă din nodulul atrio-ventricular
și se împarte în două ramuri și anume :
- ramura dreaptă (care merge la ventriculul drept);
- ramura stîngă (care merge la ventriculul stîng).
Acest fascicul se continuă cu o rețea de fibre (reteaua Purkinje) situată sub endocardul
ventricular.
3.EPICARDUL sau stratul extern care reprezinta foița viscerală a pericardului seros.
4. PERICARDUL care este un sac fibro-seros care conține anima și rădăcinile vaselor
mari și este format din: pericardul fibros situat la periferie și pericardul seros format din două
foițe, una parietală la exterior și una viscerală situată la interior. Ele se continuă una cu
cealaltă la nivelul bazei cordulului.

CONFIGURAȚIA INTERNĂ
Inima este un organ cavitar. Are un perete longitudinal care corespunde șanțurilor
longitudinale externe care despart inima în două parți:
-inima dreaptă;
-inima stânga.
Are un perete transversal care corespunde șanțului coronar, ceîimparte fiecare din cele
două parți în două cavități:
-o cavitate către baza inimii numită atriu;
14

14

14

14

14

14

14

14

14

14

14

14

14

14
 -o cavitate către virful inimii numită ventricul.
Inima are patru cavități în interiorul ei:
- două atrii;
-doi ventriculi.
Atriile se caracterizează prin : capacitate mai mică decat a ventriculului,formă
cuboidală, numărul mare de orificii care se deschid la nivelul lor. (În atriul stâng se deschid
venele pulmonare și orificiul atrio-ventricular stâng, iar în atriul drept se deschid vena cavă
superioară și inferioară și orificiul atrio-ventricular drept).
O alta caracteristică a atriilor este grosimea mai mică a pereților și lipsa mușchilor
papilari.
Ventriculii se caracterizează prin:
-capacitate mai mare decât a atriilor;
-formă piramidală cu baza spre atrii;
-grosime mai mare a pereților(peretele ventriculului stâng este de trei ori mai gros
decăât a ventriculului drept).
O alta caracteristică este prezența mușchilor papilari. Din ventriculul drept pleacă
trunchiul arterei pulmonare prevăzut cu valva pulmonară care inchide ventriculul drept
împiedicând astfel întoarcerea coloanei de sânge în timpul diastolei.
Din ventriculul stâng pleacă artera aortă al cărei orificiu este prevăzut cu valvulele
aortice cu același rol ca cele pulmonare.

Vascularizația inimii
15

15

15

15

15

15

15

15

15

15

15

15

15

15
 Este asigurată de arterele coronare și venele coronare .Venele coronare se varsă în
atriul drept prin sinusul coronar.

Inervația inimii
Este asigurată de plexul vegetetiv simpatic și parasimpatic cardiac.

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16
 CIRCULAȚIA MARE ȘI MICĂ
Circulația mare transportă oxigen spre țesuturi și organe, aduce CO2 de la țesuturi și
organe spre inimă, având traseul: inima-artere-organe-vene-inimă.
17

17

17

17

17

17

17

17

17

17

17

17

17

17
 Circulația mică asigură transportul sângelui neoxigenat de la cord spre plamâni și a
celui încarcat cu oxigen înapoi la inima.

Vasele de sange
Arborele circulator este format din artere, capilare și vene.
Arterele sunt vase sangvine prin care circulă sângele de la inimă în întreg organismul.
Calibrul arterelor scade de la inimă spre periferie.
Venele sunt vase care aduc sângele la inimă. Calibrul lor crește de la periferie spre
inimă.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv între sânge si
celule. Sângele circulă într-un singur sens: artere-capilare-vene.

Arterele
Arterele sunt vasele prin care sângele circulă de la inimă la organe.
Aorta este cea mai voluminoasă arteră din corp care pornește din ventriculul stang
printr-o dilatație numită bulbul aortic sau marele sinus al aortei și are trei componente:
-aorta ascendentă;
-arcul aortic;
-aorta descendentă.
Aorta descendentă este aproape în întregime acoperită de pericard.
Din bulbul aortic pornesc:
-artera coronară dreaptă;
-artera coronară stângă.

18

18

18

18

18

18

18

18

18

18

18

18

18

18
 Din arcul aortic pornesc trei trunchiuri arteriale care vascularizează capul și membrele
superioare:
-trunchiul brahio-cefalic care se bifurcă în artera subclaviculară dreaptă și stângă,
artera carotidă comună dreaptă si stângă.
Aorta descendentă are două porțiuni:
-porțiunea toracală situată deasupra diafragmului;
-porțiunea abdominală situată sub diafragm.
Sistemul arterial al marii circulații este format din artera aorta și ramurile ei de unde și
denumirea de sistem aortic.Sistemul arterial al micii circulații este format din trunchiul arterei
pulmonare și din ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleacă din ventriculul drept și după
3-4 centimetri se împarte în artera pulmonară stângă și artera pulmonară dreaptă.

Capilarele
Dupa ce sângele a străbătut arterele mari și mici ajunge într-o vastă rețea de vase de
calibru mic numită rețea capilară, răspândită în tot organismul.
Structura capilarelor:
Endoteliul este foarte subțire și format din celule endoteliale care au proprietatea de
așsi modifica forma permițând trecerea proteinelor plasmatice și chiar ale elementelor figurate
ale sângelui.
Membrana bazală înconjoară endoteliul fiind formată dintr-o rețea de fibre elastice,
colagen și reticulină și este strâns legată de celulele endoteliale,intervenind în procesele de

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19
filtrare capilare.
Periteliul este reprezentat de un strat de celule conjunctive ramificate dispuse în jurul
membranei bazale, numite pericite. Aceste celule au proprietatea de a-și modifica forma luând
parte la procesul de permeabilitate capilară.

Venele
Venele sunt vase prin care sângele se întoarce de la periferie spre inimă.
Venele marii circulații
Sângele din marea circulație este colectat de vene care merg paralel cu arterele,fiind
conduseîin final în două mari trunchiuri colectoare,șsi anume vena cavă superioară și
inferioară care se deschid în atriul drept.
Venele micii circulații
Sângele din teritoriul pulmonar este colectat în venele lobare care confluează
formând venele pulmonare, căte două pentru fiecare plămân și care se varsă în atriul stâng.
Sistemul venos al marii circulații este reprezentat de totalitatea venelor care conduc
sângele în vena cavă superioară și cavă inferioară ce se deschid în atriul drept.Sistemul venos
al micii circulații: mica circulație începe cu artera pulmonară care ia naștere din ventriculul
drept și se termină cu venele pulmonare care se varsă în atriul stâng. Arteriolele care ajung la
nivelul acinilor pulmonari dau naștere capilarelor din peretele alveolo-capilar. Acestea se
strâng apoi în venule și în vene de calibru din ce în ce mai mare, formând în cele din urmă

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20
două vene pulmonare pentru fiecare plămân. După ce străbat pediculul pulmonar, aceste vene
se varsă direct în atriul stâng, ducând sânge îmbogațit în oxigen la inimă, pentru a continua
apoi din nou marea circulație.

PROPRIETĂȚILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

Proprietățile fiziologice ale miocardului:

a) Excitabilitatea
Miocardul este excitabil iar procesul de excitabilitate este o functie a membranei
fibrelor musculare miocardice și este condiționat de polarizarea electrică a membranei.
b) Conductibilitatea
Această funcție asigură răspândirea excitației în întreaga masă a miocardului. De la
nodulul sinoatrial excitația se răspandește în atrii determinând contracția atrială. Excitația este
captată apoi de nodulul atrioventricular.
c)Automatismul cardiac
Inima, menținută în condiții fiziologice, în afara organismului iși continuă activitatea
prin funcționare spontană, repetitivă, cu caracter ritmic, numit automatism.Suportul
morfologic al automatismului este sistemul excito-conductor al inimii sau țesutul nodal.
d) Contractilitatea
Unda de depolarizare determină unda de contracție în miocard.
e)Tonicitatea

21

21

21

21

21

21

21

21

21

21

21

21

21

21
Este starea de semi contracție a mușchiului cardiac care se menține și în diastolă.

22

22

22

22

22

22

22

22

22

22

22

22

22

22
23

23

23

23

23

23

23

23

23

23

23

23

23

23
24

24

24

24

24

24

24

24

24

24

24

24

24

24
 Este starea de semi contracție a mușchiului cardiac care se menține și în diastolă.

Ciclul cardiac sau revoluția cardiacă fiziologică

Fazele activității inimii constă din contracții numite sistole,prin care se realizează
deschiderea cavităților,și relaxări numite diastole,în timpul cărora are loc umplerea cavităților.
Inima funcționează ca o pompă care expulzează intermitent cu fiecare sistolă în sistemul
arterial o cantitate de sănge numit debit sistolic sau volum de bătaie.

Manifestările care însoțesc ciclul cardiac

a)Manifestările acustice
Semnele exterioare ale activitătii inimii sunt zgomotele cardiace care pot fi ascultate
direct cu stetoscopul sau înregistrate grafic pe fonocardiogramă.
Zgomotele inimii sunt produse de:
-modificarea vitezei de curgere a sângelui;
-modificarea vitezei consecutive ale valvelor atrioventriculare si sigmoide.
În mod obișnuit se disting două zgomote cardiace principale:
-zgomotul sistolic;
-zgomotul diastolic.
b)Manifestările mecanice
Șocul apexian se palpează în spațiul 5 intercostal stâng pe linia medio-
claviculară,unde vârful inimii vine în contact cu peretele toracic.
Pulsul arterial:fiecare contracție cardiacă ventriculară este urmată de expulzia sângelui
în aortă și generează o undă de presiune care se propagă de-a lungul aortei și ramurilor sale.
25

25

25

25

25

25

25

25

25

25

25

25

25

25
 c)Manifestarile electrice
Înregistrarea modificărilor de potențial electric care însoțesc activitatea miocardului
se numește electrocardiogramă.Înregistrarea se poate face la suprafața corpului.
Electrocardiograma-EKG- constă din unde dispuse deasupra și dedesuptul liniei izoelectrice.

Debitul cardiac sau circulator

Acesta este expresia finală cea mai importantă a activității inimii deoarece cantitatea
de sânge care irigă organele depinde de homeostazie. Debitul cardiac poate fi exprimat prin:
cantitatea de sânge expulzată intr-un minut de inim stângă sau dreaptă = minut - volum.-
cantitatea de sange expulzata cu fiecare sistola = debitul sistolic/volumul-bataie.

Fiziologia circulației în vase

Rolul inimii în circulația sângelui este de a menține o diferentă de presiune între
extremitatea arterială și cea venoasă a arborelui circulator în circulația sistemica și pulmonară.
a) Circulația sângelui în artere.Sângele circulă în artere sub o anumită presiune care se
transmite și asupra pereților arteriali determinind tensiunea arterială.În condiții normale
tensiunea arterială la adulți este de 120-130 mm Hg pentru presiunea sistolică și de 70-80mm
Hg pentru cea diastolică,la 60 de ani avem o tensiune sistolică de 160 mmHg.
b) Circulația sângelui în capilare.Deplasarea sângelui în capilare este determinată de
diferența de presiune între extremitățile capilarului, mai mare la nivelul arterelor, și mai miăa

26

26

26

26

26

26

26

26

26

26

26

26

26

26
la nivelul venelor.
Reglarea circulației la nivel capilar se face prin procese de vaso-constricție și
vasodilatație în funcție de :
-schimburile de substanțe nutritive;
-menținerea homeostaziei țesuturilor.
c) Circulația sângelui in vene.
Aceasta este rezultatul diferenței de presiune între cele două extremități ale arborelui
venos, capilarele venoase și locul de vărsare al venelor mari în atrii.
Diferența de presiune din sistemul venos este mult mai mică decât în sistemul
arterial al marii circulații,totuși circulația sângelui este facilitată și de alți factori:
-aspirația toracică;
-tonusul și contracțiile mușchilor ,extremitățile inferioare fragmentează coloana de
sânge și favorizează întoarcerea venoasă;
-aspirația arterială;
-forța gravitațională favorizează circulația în teritoriile aflate supracardiac și o
stânjenește pe cea aflată sub acest nivel.

Reglarea activității inimii

Atât presiunea arterială cât și repartiția sângelui în diferite țesuturi se află permanent
sub acțiunea factorilor nervoși și umorali ,care se modifică în funcție de starea de activitate
sau de repaus a organismului sau diferitelor țesuturi.
Tensiunea arterială este menținută constantă prin mecanisme presoare sau

27

27

27

27

27

27

27

27

27

27

27

27

27

27
hipertensive, care sunt stimulate pe două căi:
- calea reflexă care realizează așa numita autoreglare.
- calea umorală prin care diverse substanțe chimice care au efect vasoconstrictor si
vasodilatator.

28

28

28

28

28

28

28

28

28

28

28

28

28

28
29

29

29

29

29

29

29

29

29

29

29

29

29

29
 a
ANGINA PECTORALĂ

PREZENTAREA BOLII

Pentru a asigura hrănirea cu sânge a miocardului permanent și în cantitate

suficientă,din aortă se desprind înca de la inceputul ei,două artere foarte importante, arterele
coronare (stangă și dreaptă ). Acestea aduc miocardului sânge în funcție de necesități (mai
mari în efortul fizic, mai mici în repaus). Arterele coronare au capacitatea de a se adapta
continuu la aceste necesități marindu-și sau micsorindu-și lumenul,după cum primesc excitatii
nervoase din partea nervilor vasomotori. O alimentțtie deficitară a miocardului duce la
înlocuirea fibrelor miocardice, la degenerescența, locul lor luindu-l țesutul conjunctiv care din
punct de vedere funcțional este inert, toate aceste fenomene având cel mai adesea drept cauză
ateroscleroza coronariană, proces care are loc în timp și care,afectând și țesutul de conducere
al inimii, are ca manifestare clinică un blocatrioventricular de diverse grade.Terminologia
afecțiunilor coronariene a fost și este destul de bogată.De la angina pectorală (sub diverse
forme) până la infarctul miocardic sunt o serie de forme intermediare, cu denumiri diverse ca:
preinfarct, insuficiența coronariană ,microinfarct, iminența de infarct, etc.Pentru a nu crea
confuzii și a vorbi intr-un limbaj comun, in 1962 O.M.S. a convocat o comisie de experți care
30

30

30

30

30

30

30

30

30

30

30

30

30

30
a recomandat o clasificare unitară și anume:
FORME CLINICE
1. Angina pectorală
2. Sindromul intermediar
3. Infarctul de miocard
ETIOLOGIA cardiopatiei este dominată de departe de ateroscleroza coronariană
prezentă în 92-97 % din cazuri. Un numar mic de cazuri cu afecțiuni coronariene nu au ca
etiologie ateroscleroza, fapt pentru care în aceste situații se discută:
- Coronaritele reumatismale (deși afectează mai ales ramurile mici ale arterelor
coronare).
- Arteritele inflamatorii (în endocarditele inflamatorii).
- Coronaritele alergice și cele Rickettsiene (au aceeași localizare).
- Leziunile coronariene în caz de trombangeita obliterantă greu de demonstrat la
oameni la care există concomitent și leziuni de ateroscleroză coronariană.
- Coronaritele din periarterita tip Kussmaul-Maier,excepționale ca frecvență.
- Emboliile coronariene de asemenea foarte rare din cauza situației anatomice a
arterelor coronare care iau naștere în unghi drept din aortă.

DESCRIEREA ANGINEI PECTORALE

Angina pectorala este un sindrom clinic care trădează o suferință miocardică
determinată de un dezechilibru între necesitatea de oxigen a mușchiului inimii și aportul
coronarian.Se caracterizează prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori

31

31

31

31

31

31

31

31

31

31

31

31

31

31
înapoia sternului cu iradiere, în cazurile tipice în umarul stâng brațul și antebratul stâng pâna
la ultimele degete.
Criza dureroasa apare după:
- efort;
- emoții;
- mese copioase.
Durează două-trei minute pâna la maxim zece minute și dispare spontan sau la
administrarea de nitroglicerină.

ETIOLOGIE. În declanșarea crizelor anginoase sunt implicate o serie de cauze

determinate și favorizate.

CAUZE DETERMINANTE:
- arterioscleroza coronariană = se manifestă sub formă de stenozari sau obliterări
coronariene;
- cardiopatii valvulare = stenoza aortică și mai rar stenoza mitrală și insuficiența
aortică.
- alte cauze: coronarita reumatismală, coronarita ricketsiană (la
zootehnicieni,veterinari), trombangeita obliterantă.

CAUZE FAVORIZANTE:
- Diabetul zaharat
- Hipertensiunea arterială sistemică
32

32

32

32

32

32

32

32

32

32

32

32

32

32
 - Tulburații de ritm mai mari de 180 - 200 bătăi pe minut
- Bolile aparatului digestiv:
- litiaza biliară
- colecistitele cronice
- ulcerul gastric și duodenal- hernia diafragmatică
- Administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene)
- Tabagismul

FIZIOPATOLOGIE
Angina pectorală este expresia unei insuficiențe coronariene acute, datorită
dezechilibrului brusc apărut la efort între nevoile miocardului (mai ales în oxigen) și
posibilitatea arterelor coronare. În mod normal circulația coronariană se adaptează
necesităților miocardului putând crește la efort de opt-zece ori. Pe fondu larteriosclerozei
coronariene, spasmul supra adaugat (emoții, frig cu descărcare de catecolamine) sau travaliu
cardic scurt (efort fizic) determină o disproporție între irigația coronariană și nevoile
metabolice ale miocardului urmată de acumularea cataboliților în exces (acid lactic, acid
piruvic) și iritarea consecutivă a fibrelor nervoase intracardiace.

SIMPTOMATOLOGIE
Simptomul dominant care definește angina pectorală este DUREREA CARDIACĂ
caracterizată prin patru trasături esențiale:
1. sediul, iradierea și tipul durerii
33

33

33

33

33

33

33

33

33

33

33

33

33

33
 2. condiții (circumstanțe) de apariție a durerii
3. durata
4. răspunsul la nitroglicerină.

SEDIUL, IRADIEREA ȘI TIPUL DURERII

Localizarea durerii este în majoritatea cazurilor (70%) retrosternal în partea
inferioară, mijlocie sau superioară și precordială. Mult mai rar durerea poate pleca din alte
teritorii:
- flancuri
- maxilar inferior
- sprâncene
- obraji.
Important este modul în care pacientul arată sediul durerii toracice: cu întreaga
palmă sau cu ambele palme, niciodată cu degetul, sau, cu mult mai elocvent cu pumnul strâns
al mâinii drepte plasat în plin stern exprimând din mimica feței senzația de zdrobire resimțită.
Gestul ajută mai ales la bolnavii incompatibili de a descrie suferințele cardiace.
Iradierea tipică a durerii se face în umarul stâng de unde pleacă pe fața anterioară a
brațului și antebrațului pâna la ultimele două degete a mâinii stângi.
Durerea poate iradia însa și numai în :
-membrul superior drept
- regiunea claviculară stângă
- în dinți
- în regiunea epigastrică
34

34

34

34

34

34

34

34

34

34

34

34

34

34
 - fosa iliacă dreaptă

Este posibil ca durerea de angină pectorală să apară inițial în membrul superior stâng
și ulterior în regiunea precordială.Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea
durerii și mai ales de personalitatea psihică a bolnavului. Cel mai adesea este vorba de o
senzație de presiune (apăsare), zdrobire, arsură, mai rar junghi (ca un cuțit) sau
sfredelire,constricție (ca o menghină sau arc).

CIRCUMSTANȚELE DE APARIȚIE
Sunt strâns legate de solicitările fizice și psihice. Circumstanțele cele mai obișnuite

35

35

35

35

35

35

35

35

35

35

35

35

35

35
sunt:
- efort fizic de orice fel
- frigul are rol izolat sau potentează efortul fizic
- prânzurile copioase
- raporturile sexuale
- emoțiile acute (stresul psihic și general)

DURATA ȘI EVOLUȚIA CRIZELOR ANGINOASE

Tipic pentru angina pectorală este caracterul paroxistic, intermitent al durerii.Durata
medie a crizei este de unu - trei minute, maxim cincisprezece minute. O criza anginoasa ce a
depașit cincisprezece - douăzeci minute trebuie suspectată a fi:
-infarct miocardic- angină instabilă
-expresia unor tulburări nevrotice.

DIAGNOSTIC POZITIV
Angina pectorală este un sindrom definit prin durere precordială localizată retrosternal
sau precordial, cu durată scurtă (mai puțin de cincisprezece minute)cu iradiere tipică în
umarul și membrul superior stâng sau atipică în mandibulă,abdomen sau membrul superior
drept, declanșată de efort, emoții, sau alți factori care cresc munca inimii și trec în repaus sau
după administrarea de nitroglicerină.
Examenul subiectiv nu evidențiază deseori nimic. Alteori se găsesc semnele bolii care
produce acest sindrom:

36

36

36

36

36

36

36

36

36

36

36

36

36

36
 - arteroscleroză
- hipertensiunea arterială
- tulburări de ritm
- dispnee
- agitație
- anxietate.
De regulă diagnosticul se pune pe baza examenului clinic dar este confirmat din
examenul EKG.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
În cazurile în care înfățisarea durerii coronariene este neconcludentă iar
electrocardiograma este normală sau conține unele modificari discutabile se impune un
diagnostic cu următoarele boli:
-nevroza cu manifestari cardiace
-boli ale esofagului
-ulcerul gastro- duodenal
-hipertensiune arterială pulmonară
-pericardită
O atentie deosebită, prin măsurile terapeutice și prognostic se impune față de
diagnosticul diferențial cu INFARCTUL MIOCARDIC ACUT.

PROGNOSTICUL
Este favorabil în cazul anginei pectorale fără modificari semnificative la arteriografie

37

37

37

37

37

37

37

37

37

37

37

37

37

37
fără ereditate încarcată sau leziuni organice cardiace.
Este nefavorabil în cazurile cu:
- ereditate încarcată
- infarct cu antecedente
- diabet zaharat
- leziuni valvulare aortice
- tulburări de ritm.

CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE

I. ANGINA PECTORALĂ DE EFORT STABILĂ:
a) angina de efort vavo -debut sub o lună
b) angina de efort stabilă -debut peste o lună
c) angorul agravat-evoluție brusc înrăutățită ca:
- frecvența
- durata
- intensitate
II. ANGORUL SPONTAN - în repaus
a) angina Printzmetal (angina cu orar fix) - crize ce apar în mod ciclic cu trăsături
clinice asemănătoare ce nu sunt precedate de efort. Durerea apare în repaus.
b) angina de decubit - survine în repaus, este concomitentă de obicei cu dispunerea
paroxistă nocturnă, trezind bolnavul din somn este favorizată de creșterea volumului de sânge
intracardic în pozitie de decubit.
III. ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ.
Angina de efort ce precede cu cel puțin două săptămâni instalarea unui infarct de
38

38

38

38

38

38

38

38

38

38

38

38

38

38
miocard acut. Angina instabilă reprezintă un alt tip de angină. Acesta reprezintă o stare
evolutivă mai gravă, care poate apărea și în repaus sau chiar în somn, fără a putea fi
prevazută. Acest tip de angină trebuie sa fie interpretată ca semn al unei afectări cardiace
severe, care mai devreme sau mai târziu, va duce la un infarct.
IV. ANGINA PECTORALĂ INTRICATĂ.
Coexistă cu alte boli extracardiace.

ANGINA PECTORALĂ STABILĂ

Angina pectorală este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin
discomfort sau presiune precordială, care este in mod tipic precipitat de efortul fizic și
ameliorat de repaus sau nitroglicerină sublingual.
Angina pectorală stabilă este o formă clinică a cardiopatiei ischemice care se
caracterizează prin:
- durată sub 5 secunde sau peste 20 de minute
- accentuarea la inspir profund sau modificarea posturii
- declanșarea la o simpla mișcare
- calmarea la inghițire (apă, alimente)
- aria foarte mică, indicată cu virful degetului-accentuarea la presiune asupra toracelui
- debut și sfârșit brusc

În Romania prevalența bolii este de 10, 9% și în creștere.

39

39

39

39

39

39

39

39

39

39

39

39

39

39
 Diagnosticul este confirmat prin efectuarea de teste de efort, care urmaresc
adaptabilitatea coronariană prin realizarea unui efort cât mai apropiat de cel maximal și se fac
până la apariția modificărilor EKG si clinice ale pacientului.Testele imagistice apreciază
defectele de perfuzie, tulburări diskinetice cardiace, fluxul de sânge coronarian, extinderea
leziunilor aterosclerotice.
Tratamentul cuprinde corecția factorilor de risc, măsuri generale privind schimbarea
modului de viață, prevenirea și tratamentul crizelor anginoase,revascularizarea miocardică.
Mortalitatea este mult mai cunoscută decit morbiditatea, reprezentând în Romania
60% din totalul deceselor prin boli cardiovasculare.
În tarile industrializate mortalitatea a scăzut constant în ultimii 25 de ani cu circa 3-5%
pe an, spre deosebire de țările est-europene unde continuă să crească.
Încetarea fumatului este cea mai eficientă intervenție preventivă pentru a reduce
ateroscleroza coronară, cauza principală a anginei pectorale.
Tratamentul intensiv al diabetului, hipertensiunii, hipertrofiei hepatice,hiperlipidemiei
și obezității, factori de risc predominanți, are un rol important in prevenția bolii coronare.
Complicațiile anginei pectorale includ: angina instabilă, infarctul miocardic și decesul.
Ateroscleroza coronariană este responsabilă in 95% din cazuri de angină pectorală și
cardiopatia ischemică. Sediul principal al dezvoltării leziunilor aterosclerotice este la nivelul
intimei. Aici se formează progresiv striațiile grase care încep să apară de la naștere în aortă și
de la vârsta de 15 ani în coronare.
40

40

40

40

40

40

40

40

40

40

40

40

40

40
 Aceste leziuni nu au consecințe hemodinamice sau clinice și pot persista,regresa sau
evolua spre plăci fibroase.
Plăcile fibroase apar după 25 de ani în coronare. Leziunile avansate a căror incidență
crește cu vârsta provin din plăcile fibroase prin: vascularizare de neoformație, calcificarea
centrului necrotic, ulcerarea cu formare de trombi care duc la stenozarea arterei.
Studiile epidemiologice au permis conturarea noțiunii de factor de risc,caracteristici
care sunt prezente la persoanele sănătoase dar asociate posibilității ulterioare de dezvoltare de
boli cardiovasculare aterosclerotice.
Acestea sunt:
- sexul masculin, estrogenii ar avea rol protectiv
- vârsta înaintată
- agregarea familială prin obiceiuri alimentare și ereditate poligenică
- factori dietetici: consumul caloric excesiv (zaharuri rafinate, grăsimi saturate,alcool),
zona geografică (consum de apa nedură cu carențe in microelemente)
- obezitatea
- fumatul
- sedentarismul
- factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambițios,
agresiv,nerăbdator)
- factori sociali (profesiunile cu responsabilități crescute, grad înalt de stress)
Factori metabolici:
- hiperglicemia-diabet zaharat, micro- și macroangiopatie

41

41

41

41

41

41

41

41

41

41

41

41

41

41
 - hiperuricemia
- hipercolestorelemia >230 mg/dL (normal <200 mg/dL)
- hiper-LDL-colesterolemia >130 mg/dL
- hipo-HDL-colesterolemia <40 mg/dL
- hipertrigliceridemia >200 mg/dL (normal <150 mg/dL).

Factori hemodinamici:hipertensiunea arterială care crește stressul parietal și secundar

crește necesarul de oxigen, iar trauma hemodinamică scade aportul de oxigen prin favorizarea
aterosclerozei.

Cauze ale anginei pectorale care nu țin de ateroscleroză:

- spasmul coronarian-angină Prinzmetal
- sindromul X
- boală inflamatorie sistemică sau boală de colagen: sclerodermia, lupus sistemic
eritematos, boala Kawasaki, poliarterita nodosă și arterita Takayasu
- stenoza aortică, cardiomiopatiile, hipertensiunea arterială
- anemia severă
- anomalii cardiace sau ale vaselor de sânge
- anevrism sau fistula coronariană, ectazia coronariană, fibroza coronariană

Semne și simptome
Majoritatea pacienților cu angina pectorală experimentează disconfort retrosternal
decât durere francă. Acesta este descris ca o presiune, greutate,gheară, arsură sau senzație de
42

42

42

42

42

42

42

42

42

42

42

42

42

42
sufocare. Durerea anginoasă este localizată primar în epigastru, spate, gât și umeri.
Localizârile tipice sunt brațe, umeri și gât.
Tipic angina este pecedata de exerciții fizice, alimentație, expunerea la frig sau emoții
și stress.

Durează aproximativ 1-5 minute și este ameliorată de repaus sau

nitroglicerină.Durerea de piept dureaza doar o secunda și nu este de obicei angină.Intensitatea
anginei nu se modifică cu respirația, tuse sau modificări ale poziției.Durerea deasupra
mandibulei și sub epigastru este rar cauzaăa de angină.
Asociația cardiacă din New York clasifică angina pectorală astfel:

43

43

43

43

43

43

43

43

43

43

43

43

43

43
 -clasa I- fara limitarea activității fizice, fără simptome
-clasa II- limitare ușoară a acitvității fizice, cu simptome moderate
-clasa III- limitarea moderată a activității fizice, pacientul nu prezintă simptome în
repaus, iar activități fizice moderate declanșează simptomele
-clasa IV- pacientul nu poate să efectueze nici o activitate fizică fără discomfort,chiar
și în repaus.

Examenul clinic fizic este sarac. În prezența aterosclerozei se pot observa:

- xantelasme: acumulare de celule conjunctive încarcate cu granulații lipidice,tradusă
prin pete galbene, ceroase localizate la nivelul pleoapelor către partea nazală
-gerontoxon: inel cenușiu pericornean de obicei bilateral
-sufluri arteriale la auscultație
-in criză: tahicardie cu sau făăa hipertensiune arterială și auscultarea zgomotului Z4
cu suflu sistolic mitral.

Diagnostic
Electrocardiografia-EKG:

 Între crize:

- aspect normal în 80% din cazuri

- leziuni subendocardice - ST subdenivelat, ischemie subepicardică -T negativ sau
subendocardică-T inaltă, pozitivă, simetrică
44

44

44

44

44

44

44

44

44

44

44

44

44

44
 - reducerea amplititudinii sau inversarea undei T
- alungirea intervalului QT.

 În criza:

- aspect normal în 50% din cazuri

- subdenivelări ale segmentului ST-unda T negativă sau turtită
- blocuri atrioventriculare.
Testele de efort urmăresc adaptabilitatea coronariană prin realizarea unui efort cât mai
apropiat de efortul maximal, atestat prin atingerea frecvenței ventriculare maximale (220-
virsta).
Aceste teste se fac până la apariția crizei de angor, alterarilor EKG sugestive.
Frecvența la care apare durerea se numește prag anginos. Efortul poate fi:general
(cicloergometric, covor sau scară rulantă) sau pur cardiac(electrostimulare cardiacă) .

Diagnosticul diferențial se face cu: infarctul miocardic acut, pericardită acută,disecția

de aortă, pneumonie, embolie pulmonară, pneumotorax, reflux gastroesofagian, acalazia
cardiei, artrita condro-costala, mialgii, radiculite,hernie diafragmatică, ulcer peptic subcardial,
colica biliară, nevroza cu acuză cardiac.

Tratament
Tratament conservator

45

45

45

45

45

45

45

45

45

45

45

45

45

45
 Corecția factorilor de risc este prima intenție a medicului:
- normalizarea tensiunii arteriale
- echilibrarea diabetului zaharat
- combaterea dislipidemiei prin evitarea alimentelor bogate în colesterol (creier,rinichi,
ficat, unt, smintina, untura, oua, ciocolata) . La nevoie se asociază medicație
anticolesterolemiană.

Dieta și stilul de viață:

- schimbarea locului de muncă dacă acesta presupune stres sau eforturi fizice excesive
- renunțarea la sporturile care predispun efort fizic major
- evitarea drogurilor care cresc consumul de O2 al miocardului:
amfetamine,izoproterenol, cocaină
- combaterea obezității: grăsimi sub 30% din necesarul caloric, grăsimi animale sub
2/3 din totalul grăsimilor
- suprimarea fumatului, deoarece nicotina are efect nociv triplu: spasm coronarian,
crește necesarul de O2 miocardic și scade eficiența medicației antianginoase
- evitarea stresului-combaterea sedentarismului și antrenament fizic dozat în raport cu
toleranța
- evitarea consumului de alcool peste 30 ml/zi care ar avea un efect nociv triplu:aport
caloric suplimentar, efect hiperkinetic, efect toxic pentru fibra miocardica-reducerea
consumului de cafea

46

46

46

46

46

46

46

46

46

46

46

46

46

46
 Terapia medicamentoasa
Nitratii si nitritii determina doar venodilatatie, cu scaderea umplerii distolice
aventricolului sting, a stresului parietal si consumului de O2. Induc coronarodilatatie care se
insoteste de redistribuirea singelui spre zoneleischemiate si colaterale.
Nitroglicerina, se administreaza in criza o tableta sublingual sau o doza spray,
preventiv-preparate cu eliberare lenta, discuri transdermice sau unguent. Efectesecundare
imediate : cefaleea, flushing, hipotensiune, sincopa. Efectesecundare tardive:
methemoglobinemie, toleranta, dependenta.
Isosorbiddinitratul are proprietati asemanatoare si se recomanda in profilaxiaimediata
cu 15 minute inaintea efortului sau profilaxia de durata.Isosorbidmononitratul are avantajul de
a nu fi metabolizat total la primul pasajhepatic ceea ce-i prelungeste eficienta spre 6 ore.

Prognostic
Factorii importanti pentru prognosticul anginei pectorale stabile includ
functiaventricolului sting, severitatea si localizarea leziunii aterosclerotice si
raspunsulsimptomelor la tratament.

ANGINA PECTORALA INSTABILA

Termenul de angina instabila a fost utilizat prima data acum trei decenii sisemnifica

47

47

47

47

47

47

47

47

47

47

47

47

47

47
statusul intermediar intre infarctul miocardic si cel cronic al angineistabile. Angina instabila
este sinonima cu termenii sindrom intermediar siangina de preinfarct.
Incidenta anginei instabile este in crestere si aproape un milion de persoaneinternate
primesc acest diagnostic.Riscul de deces, infarct miocardic si complicatii este variabil datorita
spectruluiclinic variat care este acoperit de termenul de angina instabila. Studiile arata
caincidenta mortii in prima saptamina dupa internare este de 4% iar incidenta infarctului
miocardic este de 10%.
Factorii de prognostic negativ sunt: denivelarea segmentului ST, virstainaintata,
disfunctie de ventricul sting si extinderea bolii oronare.Femeile cu angina instabila sunt in
virsta si au o prevalenta crescuta ahipertensiunii arteriale, diabetului, insuficientei congestive
cardiace si istoricfamilial de boli cardiace mai bogat decit al barbatilor. Barbatii tind sa
prezinteincidenta crescuta de infarctizare miocardica si revascularizare, nivel crescut
deenzime cardiace la diagnostic si rate inalte ale revascularizarilor sicateterizarilor.
Prognosticul este totusi dependent mai mult de severitatea boliidecit de sex.
Virsta medie de prezentare a pacientilor este 62 de ani. Femeile sunt cu 5 ani mai in
virsta la diagnosticare.
Cauzele anginei instabile sunt aceleasi ca si pentru cea stabila: ruperea uneiplaci de
aterom cu formarea de trombi care obstrueaza complet sau partial unram coronar principal,
anemia severa, hipertensiunea si insuficenta cardiacacongestiva.
48

48

48

48

48

48

48

48

48

48

48

48

48

48
 Fata de angina stabila durerea sau disconfortul asociat cu angina instabila:
- apare adesea in repaus, noaptea in somn sau la activitati fizice minime
-este brusca, este mai severa si dureaza mai mult pina la 30 de minute
-nu este ameliorata de repaus sau nitroglicerina
-este un semn care prevesteste un atac de cord in viitorul imediat.
Pentru persoanele cu angina instabila optiunile terapeutice sunt imediate pentrua
preveni infarctul cardiac. In peste 85% dintre pacienti tratamentul de urgentava stabiliza
simptomele. Se poate opta pentru o cateterizare, angioplastie sau by-pass cardiac.
Angioplastia de urgenta si operatia pe cord deschis sunt necesare la pacientii care nu raspund
la restul metodelor.

Patogenia anginei pectorale instabile

Angina instabila deriva din cadrul sindroamelor ischemice cardiace datoritapatogeniei
comune. Cauza tipica a declansarii anginei instabile este rupereaplacii de aterom cu formarea
rapida de trombi cu deficit hemodinamic secundar sau microembolizare. Este diferita
etiologic de angina stabila care estedeterminata de cele mai multe ori de o stenoza coronara
fixa care compromitescurgerea singelui si o placa ateromatoasa care creste progresiv si
carepermite formarea de colaterale.
Factorii care intevin in patologia anginei instabile includ: dezechilibrul cerere-oferta
miocardica de oxigen, ruperea placii de aterom, tromboza,vasoconstrictia si fluxul sanguin

49

49

49

49

49

49

49

49

49

49

49

49

49

49
ciclic.

Cauze si factori de risc in angina pectorala instabila

 Cresterea cererii de O2 miocardic:

-febra, tahiaritmii, hipertensiunea maligna

-tireotoxicoza, feocromocitomul, consumul de cocaina
-consumul de amfetamine, stenoza aortica, stenoza aortica supravalvulara
-cardiomiopatia obstructiva, sunturile aortovenoase
-insuficienta cardiaca congestiva.

 Scaderea aportului de O2 cardiac:

-anemie
-hipoxemie
-policitemie.

Factorii de risc cuprind:

-virsta inaintata peste 60 de ani

-istoric familial de boli cardiace ischemice
50

50

50

50

50

50

50

50

50

50

50

50

50

50
 -nivele inalte de colesterol in singe-hipertensiune arteriala, fumatul
-diabetul tratat cu insulina
-sedentarismul, obezitatea, sexul masculin
-estrogenii avind rol protector
-consumul excesiv de zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool
-tipul psihosomatic A: ambitios, energic, agresiv, nerabdator -profesiunile cu stress
crescut.

Semne si simptome
Angina instabila cuprinde urmatoarele forme clinice:
-angor de novo - sub o luna de la aparitia primei crize
-angor de repaus-poate trezi bolnavul din somn
-angor crescendo-cresterea frecventei, intensitstii si duratei crizei (15-30 deminute),
concomitent cu reducerea pragului anginos
-reaparitia angorului dupa o perioada de remisiune la un vechi anginos, post-by-pass
sau post-APTL
-angor vasospastic.
Examenul fizic clinic este de obicei nespecific pentru angina instabila.Diagnostice
specifice care pot determina angor sunt: disectia aortica, rupereaunui anevrism toracic,
pericardita cu tamponada, embolism pulmonar sipneumotorax. La 10 minute de la internare
pacientului i se va face un EKG.
Alte semne si simptome pe care bolnavul poate sa le experimenteze cuprind:
-palpitatii cardiace care se pot observa cu ochiul liber in zona precordiala apacientului
51

51

51

51

51

51

51

51

51

51

51

51

51

51
 -presiunea sanguina sistolica sub 100 mmHg-apex diskinetic-dedublare a zgomotului
cardiac Z2
-prezenta unui zgomot cardiac Z3 sau Z4
-murmul apical nou sau care creste in severitate datorita disfunctiei muschilor papilari
-raluri sau clicuri
-dispnee-senzatia de sc urtare a respiratiei
-greata si varsaturi
-anxietate extrema si senzatia de moarte iminenta
-ritm de galop.
Clinic este tipica lipsa de legatura cu factorii agravanti ai insuficienteicoronariene:
anemie, tireotoxicoza, infectii, aritmii. Nitroglicerina are efect temporar si incomplet.

Diagnostic
Studii de laborator:
-cresterea creatin kinazei si a izoenzimei sale MB
-cresterea nivelului troponinelor care evidentiaza moartea celulelor miocardice
-masurarea CK-MB la fiecare 6-8 ore in primele 24 de ore
-determinarea nivelului de troponina T sau I de doua ori la fiecare 6-8 ore maiales in
primele 2-4 ore de angor cardiac
-nivelul de troponina T de 0. 4 ng/mL sau mai mari si a troponinei I de 0. 1ng/mL sau
mai mari sunt considerate pozitive si asociate cu mortalitate crescuta pe termen lung si scurt
-nivelul de troponine poate sa indice un eveniment cardiac la pacientii care auintirziat
prezentarea la medic deoarece semi-viata serica a acestora este mailunga decit a CK-MB si

52

52

52

52

52

52

52

52

52

52

52

52

52

52
pot ramine crescute la 7-14 zile dupa eveniment
-datorita kineticii lor troponinele sunt mai putin folositoare pentru evaluareacrizelor
anginoase recurente, reinfargtizarea este recunoscuta dupa nivelul deCK-MB
-peptidul natriuretic cerebral este un factor independent de predictie amortalitatii pe
termen lung si scurt si a riscului de insuficienta cardiacacongestiva la pacientii cu angina
instabila
-nivelul ridicat al proteinei C reactive indica prognostic negativ pe termen scurtsi lung
la pacientii cu angina instabila
-pacientii cu RCP crescuta au un risc inalt de infarct miocardic recurent

Electrocardiografia:
-subdenivelari St-leziuni subendocardice
-ischemie subepicardica-T negativa sau subendocardica-T inalta, pozitiva,simetrica
-reducerea amplitudinii sau inversarea undei T-alungirea intervalului QT
-blocuri intraventriculare
Aspectele EKG sunt identice cu cele din angorul stabil dar foarte
mobile.Monitorizarea Holter evidentiaza numeroase episoade ischemice silentioase.

Tratament
Pacientii cu angina instabila necesita internare in spital pentru repaus la pat
simonitorizare cardiaca continua. Este necesar un acces intravenos si incepereaterapiei cu O2.
Strategiile terapeutice cuprind: cateterizarea cardiaca cu posibilarevascularizare si

53

53

53

53

53

53

53

53

53

53

53

53

53

53
metoda conservativa care cuprinde un control initialmedicamentos al anginei cu posibilitatea
utilizarii cateterizarii cardiace dacaeste indicata de esecul terapiei medicale sau de
evidentierea ischemiei.
Indiferent de strategia aleasa, controlul initial medical cuprinde:
-terapia antiagregant-plachetar (aspirina, clopidogrel, antagonisti aiglicoproteinei
IIb/IIIa)
-terapia anticoagulanta (heparina)
-betablocantii si nitratii-terapia vasodilatatoare.
Medicatia complexa cuprinde terapia antilipemianta (statine) si utilizareainhibitorilor
enzimei de conversie = IECA.
Nitroglicerina se administreaza in perfuzie intravenoasa pentru a reducetensiunea
arteriala sistolica cu 10% dar nu mai mica de 110 mmHg. In caz dehipotensiune se ridica
piciorul patului in pozitie Trendelemburg, iar in caz detahicardie reflexa se asociaza beta-
blocante.

Prognostic
Durata medie de supravietuire nu difera notabil dupa procedurile
chirurgicalecomparativ cu tratamentul medical conventional, dar calitatea vietii
esteincomparabila.
Factorii de prognostic negativ:
-lipsa ameliorarii dupa 48 de ore de terapie intensiva

54

54

54

54

54

54

54

54

54

54

54

54

54

54
 -modificari EKG persistente sau episoade de ischemie silentioasa lasupravegherea
Holter.

ANGINA PRINZMETAL

Angina varianta sau angorul vasospastic este o forma speciala de angina instabilaprin
spasm coronarian care determina ischemie transmurala acuta cu alterari EKG pasagere de tip
infractoid.
Spasmul coronarian acut este o contractie brusca, temporara cu o anumitalocalizare in
miocard corespunzator unei coronare. Spasmul incetineste sauopreste fluxul sanguin prin
artere si lipseste inima de O2 si nutrienti.Spasmul poate apare in artere care apar normale sau
in cele au devenit calcificatedatorita aterosclerozei. Spasmul arterial coronar este o cauza a
ischemiei cardiacesi afecteaza aproximativ 4 din 100. 000 de persoane si 2% din pacientii cu
angina.

55

55

55

55

55

55

55

55

55

55

55

55

55

55
56

56

56

56

56

56

56

56

56

56

56

56

56

56
 Spasmul poate fi silentios fara simptome sau poate apare la persoanele cu
anginastabila sau instabila. Apare de obicei ca o varianta a anginei, un tip de
durereretrosternala care pare a fi determinat de disfunctie endoteliala, o conditiepatologica in
care arterele coronare pot apare normale dar nu functioneaza optim.
Spasmul prelungit poate provoca chiar infarct miocardic.
Factorii care declanseaza spasmul coronar sunt: consumul de alcool,
emotiileputernice, expunerea la frig si medicatia care determina vasoconstrictie.Consumul de
cocaina si fumatul poate provoca spasm coronarian sever princresterea travaliului cardiac. La
multe persoane angina varianta poate apare faranici o cauza evidenta.
Simptomul principal este angina de repaus, spontana, intensa, prelungita (10-
15minute), survenind in primele ore ale diminetii, eventual cu orar fix. De obiceicapacitatea
de efort este pastrata. Alte semne si simptome de insotire sunt:senzatia de presiune toracica,
de gheara, de sufocare, strivire. Durerea estesevera si poate iradia spre git, umar sau
brat.Persoana afectata isi poate pierde cunostinta.
Testele necesare pentru a diagnostica spasmul coronar includ: angiografiacoronara si
EKG-ul.
Scopul tratamentului este de a controla durerea si de a preveni infarctulmiocardic.
Nitroglicerina este principalul agent vasodilatator utilizat in anginavarianta.

57

57

57

57

57

57

57

57

57

57

57

57

57

57
Calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angina varianta fata deangina stabila. Asocierea
cu nitratii este benefica. Se pot asocia douacalciumblocante.

Prognosticul pacientilor este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani variazaintre 84-

98%. Mortalitatea si mortalitatea sunt dependente de boalaaterosclerotica cauzatoare.
Pacientii fara stenoza de 70% au o supravietuire de93% la 1 an, in timp ce cei cu boala
aterosclerotica multivasculara coronarianasi angina varianta au doar 65% sanse sa
supravietuieasca la 1 an.

Patogenia anginei prinzmetal

Angina varianta este determinata de spasmul arterial coronarian focal si oanormalitate
generala a arterelor coronare. Spasmul aretrial focal apre deobicei la locul unei stenoze sau
adiacent acesteia. Un numar mare de pacientiprezinta o angiograma coronariana normala desi
au evidenta de boalaaterosclerotica demonstrata prin examinarea intravasculara echografica.

Factori de risc pentru angina prinzmetal

Factorii care pot declansa o criza de angina varianta cuprind:
-virsta inaintata, agregarea familiala prin poligenism cit si prin obiceiuri
culinarecomune
-factori dietetici: consum caloric excesiv, consum de apa dura
-obezitatea

58

58

58

58

58

58

58

58

58

58

58

58

58

58
 -fumatul
-sedentarismul, stressul emotional si profesional
-diabetul zaharat, hiperuricemia, dislipidemia
-hipertensiunea arteriala, care creste stressul parietal coronarian.
Asocierea a 3 factori de risc majori (hipertensiunea arteriala, diabetul
zaharat,hipercolesterolemia) creste de 6 ori morbiditatea comparativ cu subiectii careprezinta
un singur factor de risc.

Semne si simptome
Angina varianta se declanseaza la repaus, spontan, cu episoade care au unciclu
circadian, cele mai multe crize aparind dimineata devreme. Durerea estesevera si poate fi
asociata cu palpitaii sau sincopa secundara aritmiilor. O partedin pacienti pot prezenta un
tonus vascular modificat si sa prezinte simptomeale migrenei si fenomenului Raynaud.
Se poate asocia cu aritmii ventriculare severe, moarte subita (5-10% din cazuri)sau
evolutie spre infarct miocardic acut (20%) . Adesea factorii de risc suntnesemnificativi.
Nitroglicerina administrata este adeseori eficienta.
Diferentierea anginei instabile de cea varianta este dificila si necesitainvestigatii
speciale, incluzind angiografia coronara. Diferentierea se face arbitrar deoarece vasospasmul
este cauza si consecinta rupturii unei placi deaterom si trombozei arteriale coronare la un
pacient cu angina pectoralainstabila, iar multi pacienti cu angina varianta au boala arteriala

59

59

59

59

59

59

59

59

59

59

59

59

59

59
coronarianaobstructiva.
Absenta factorilor de risc pentru boala arteriala coronariana ateroscleroticasugereaza
angina varianta, desi fumatul este un factor de risc comun pentruambele sindroame clinice si
este raportat la multi dintre pacientii cu anginavarianta.
Infarctul miocardic este o complicatie a anginei varianta. Se dezvolta tipic inregiunea
corespunzatoare localizarii electrocardiografice a modificarilor intervenite in atacurile
anginoase primare. Acesta localizare sugereaza teoriaconform careia vasospasmul arterial
coronarian este mecanismul primar.

Diagnostic
Studiile de laborator cuprind hemoleucograma completa, biochimia srica siprofilul
lipidic pentru a exclude infectia, disfunctie plachetara primara,insuficienta renala,
hiperglicemia, dezechilibrul electrolitic si dislipidemia.Determinarea enzimelor cardiace este
importanta daca se suspecteaza un infarct miocardic imediat.
Confirmarea diagnosticului se realizeaza prin reproducerea crizei si alterarilor EKG la
testul cu ergonovina care declanseaza spasm coronarian. Testul seefectueaza prudent, in doze
progresive si sub monitorizare EKG, avind la indemina nitroglicerina pentru a cupa criza prin
injectare intravenoasa sau intracoronariana.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: infarctul miocardicacut,
ischemia silentioasa, angina stabila si instabila, dureri toracice de altecauze: pneumotorax,
60

60

60

60

60

60

60

60

60

60

60

60

60

60
pneumonie, pleurezie, pirozis, ulcer perforat, radiculite.

Tratament
Pacientii cu angina varianta sunt internati pentru investigare si initierea
terapieimedicale. Prima masura este efectuarea unei electrocardiografii cu 12 derivatiicare
trebuie repetata dupa fiecare episod de angina, monitorizarea telemetricain primele 24-48 de
ore si enzimele cardiace.
Terapia medicala
Acesta include initial administrarea de nitroglicerina sublingual sau intravenos siun
blocant de calciu oral.

Calciumblocantele.
Toate calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angorul vasospastic, depreferinta
in doza maximala tolerata. Asocierea cu nitratii este benefica,mecanismul de actiune fiind
diferit. Se pot asocia si doua calciumblocante dinsubclase diferite: dihidropirine si verapamil
sau diltiazem.
Intreruperea brusca poate da rebound la nifedipina si verapamil, dar nu si ladiltiazem.
Administrarea de durata a calciumblocantelor amelioreazaprognosticul pe termen lung.

Dieta
Deoarece ateroscleroza este comuna intre pacientii cu angina varianta, terapiaprin

61

61

61

61

61

61

61

61

61

61

61

61

61

61
dieta pentru dislipidemie este utila.
Combaterea displipidemiei prin:
-evitarea alimentelor bogate in colesterol: creier, ficat, rinichi, unt, smintina,untura,
oua, ciocolata
-evitarea consumului caloric excesiv: zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool.
Sevrajul tabagic este un pas important in terapia anginei varianta. Majoritatea
pacientilor fiind fumatori, sevrajul imediat, total si definitiv constituie masuraterapeutica
fundamentala si care poate permite reducerea progresiva pina lasuspendare a medicatiei (in 12
luni) .

Tratamentul chirurgical
Revascularizarea percutana coronariana si chirurgia de by-pass coronarian potfi utile
la pacientii cu manifestari mixte, care includ angina de repaus si cea deefort, cu afectarea
proximala a arterei coronare principale.

Prognostic
Prognosticul pacientilor cu angina varianta este favorabil. Rata de supravietuire la 3
ani este de 84-98% iar supravietuirea fara infarct miocardic la 3 ani este de 63-98%.

62

62

62

62

62

62

62

62

62

62

62

62

62

62
63

63

63

63

63

63

63

63

63

63

63

63

63

63
 INGRIJIRI ACORDATE BOLNAVULUI CU ANGINĂ
PECTORALĂ

ÎNGRIJIRI IGIENICE
I.ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE MEDIU
1. Saloane

o aerisite (ventilatie usor reglabile prin ferestre)

o curat
o luminate corespunzator
o cu numar mic de paturi
o mobilier redus, usor de întretinut
o pereti vopsiti în culori pastelate
o dotat cu apa curenta
o calduroase
o pentru adulti : 18- 20 grade
o pentru copii mici : 20 - 22 grade
o pentru sugari : 22 - 24 grade

2. Paturile

 sa fie comode

64

64

64

64

64

64

64

64

64

64

64

64

64

64
 sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atât cerintele
deconfort al pacientului cât si ale personalului de îngrijire
o sa-i permita pacientului sa se poata misca în voie
o sa poata la nevoie sa coboare din pat
o usor de manipulat si curatat.
 saltelele - confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucati, din
burete, sau material plastic - se curata si se dezinfecteaza mai usor
o saltelele din cauciuc sau material plastic umplute cu apa sau aer au
avantajul ca permit umflarea succesiva a compartimentelor dupa
necesitatea(pentru prevenirea escarelor)
 pernele - în numar de doua
o dimensiuni : 55 cm latime si 75 cm lungime
 patura - confectionata din lâna moale
o trebuie sa se poata spala usor
 lenjeria - sa aiba cât mai putine cusaturi
o cearșaful -dintr-o singura bucata
o curat
o musama - confectionata din cauciuc sau material plastic
o rol de a proteja salteaua de diferite dejectii
o aleza - acopera musamaua
o confectionata din pânza
o fata de perna - din acelasi material ca si restul lenjeriei
o se va încheia cu siret în partea laterala
65

65

65

65

65

65

65

65

65

65

65

65

65

65
 II.ASIGURAREA IGIENEI
- se executa zilnic toaleta bolnavului fara ca acesta sa faca eforturi prea mari
- se verifica temperatura ambianta pentru a evita racirea bolnavului
- se izoleaza bolnavul cu un paravan
- va fi dezbracat complet si se va acoperi cu cearșaf si patura
- se descopera progresiv numai partea care se va spala
- se stoarce corect buretele pentru a nu se scurge apa în pat sau pe bolnav
- se sapuneste si se clateste cu o mâna ferma fara brutalitate pentru afavoriza circulatia
sanguina
- apa calda din abundenta, schimbata de câte ori este nevoie
- se insista la pliuri, sub sâni, la mâini si în spatiile interdigitale la coate si axile
- se mobilizeaza articulatiile în toata amplitudinea lor si se maseaza coatele si zonele
predispuse escarelor
- pielea trebuie mentinuta curata si uscata deoarece se poate infecta usor
-schimbarea lenjerie de pat si de corp, zilnic pentru ca acesti bolnavi transpira.

III.ASIGURAREA REPAUSULUI PSIHIC

- se fereste bolnavul de tot ce i-ar putea tulbura echilibrul nervos
- trebuie sa câstige încrederea bolnavului printr-o buna pregatire profesionala prin
calm si seriozitate
- se vor administra la timp medicamentele si va raspunde prompt la orice solicitare
- recoltarea probelor de laborator se va face fara a fi traumatizanta pentru bolnavi
- bolnavii vor fi însotiti la consultatiile de specialitate

66

66

66

66

66

66

66

66

66

66

66

66

66

66
 - se va supraveghea starea psihica a bolnavului vizitându-l cât mai frecvent,fara sa se
deranjeze odihna bolnavului
- va instrui vizitatorii asupra modului de comportare fata de bolnav

INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI
1.SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Tensiunea arteriala = presiunea cu care sângele apasa asupra peretilor arteriali
- se masoara ori de câte ori este nevoie în primele zile apoi de doua ori pe zi dimineata
si seara
- valorile obtinute se noteaza în foaia de observatie

Pulsul = expansiunea ritmica a arterelor comprimate pe un plan osos

- urmarim : - frecventa, ritmul, amplitudinea, celeritatea
- se masoara dimineata si seara
- valorile se noteaza în foaia de observatie

Respiratia
- se masoara dimineata si seara, pacientul stand în pozitie semisezând; urmarim :
frecventa, ritmul, amplitudinea, simetria miscarilor, aspectul toracelui.
-valorile obtinute se noteaza in foaia de temperatura

Temperatura
-se masoara cu ajutorul termometrului

67

67

67

67

67

67

67

67

67

67

67

67

67

67
 - locuri de electie : axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect,vagin
- în functie de zona în care se masoara se tine termometrul între trei si zece minute
-dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate si se sterge
cu o compresa
- se citeste gradatia la care a ajuns termometrul:-se spala termometrul, se scutura,se
introduce în solutie dezinfectanta,notam valoarea în foaia de temperatura.

2.ASPECTUL TEGUMENTELOR
- curate,fara leziuni
- normal colorate
- elastice
- sa nu prezinte transpiratie excesiva

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORARI PARACLINICE

Pregatim pacientul psihic pentru proba la care urmeaza sa fie supus, ii explica în
termeni simpli, pe înteles proba, pentru ca bolnavul sa nu fie speriat sau stresat.
ELECTROCARDIOGRAMA = înregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor
bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac
- pregateste pacientul din punct de vedere psihic pentru a înlatura factorii emotionali
- transporta bolnavul în sala de înregistrare
- aseaza bolnavul culcat pe patul de consultatii si îl roaga sa-si relaxeze musculatura
- dezbraca pacientul în zonele în care se aplica electrozii
- dupa efectuarea probei ajuta bolnavul sa se îmbrace
- il transporta inapoi in salon
68

68

68

68

68

68

68

68

68

68

68

68

68

68
 OSCILOMETRIA = metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor
peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului
- pregateste bolnavul psihic
- îl transporta într-o camera încalzita corespunzator
- bolnavul este culcat în repaus cel putin 15 minute înainte de efectuarea probei
- descopera membrele superioare si inferioare
- se asigura ca îmbracamintea sa nu fie strâmta
- dupa efectuarea probei ajuta bolnavul sa se îmbrace
- îl transporta în salon

ECOCARDIOGRAMA = metoda de explorare bazata pe înregistrarea ultrasunetelor

strabatute si reflectate la nivelul cordului:
- ii explica bolnavului tehnica
- îl însoteste pâna la camera de examinare
- îl ajuta sa se aseze pe pat în pozitia indicata de medic
- îi descopera zona unde se aplica electrozii
- dupa efectuarea probei ajuta bolnavul sa se îmbrace
- conduce bolnavul în salon si îl supravegheaza

PUNCTIA VENOASA = reprezinta crearea unei cai de acces într-o vena prin
intermediul unui ac de punctie.
Scop: - explorator = recoltarea sângelui pentru examene de laborator (biochimice,
hematologice, serologice, bacteriologice)
69

69

69

69

69

69

69

69

69

69

69

69

69

69
 - terapeutic : administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei
intravenoase
- recoltarea sângelui în vederea transfuzarii sale
- executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
- sângerarea 300-500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiunea arteriala
Locul punctiei-venele de la plica cotului (bazilica si cefalica) unde se formeaza M
venos prin anastomozarea lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsala a mâinii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare si epicraniene mai ales la sugari si copii mici

Materiale necesare
-manusi chirurgicale
-perna elastica pentru sprijinirea bratului
-musama
-aleza
-substanta dezinfectanta si degresanta, alcool iodat, tinctura de iod
-ace de 25-30mm diametru 6/10, 7/10, 10/10 mm, în functie de scop
-pense, tampoane
-garou sau banda ESMARCH eprubete uscate si etichetate
-cilindru gradat
-fiole cu solutii medicamentoase
70

70

70

70

70

70

70

70

70

70

70

70

70

70
 -solutii perfuzabile si tavita renala

Pregatirea instrumentarelor si materialelor necesare

-se aleg materialele necesare si se aseaza pe tava
-se transporta tava cu materiale în apropierea bolnavului

Pregatirea fizica si psihica a bolnavului

-se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii
-se aseaza bolnavul în pozitia necesara (în functie de sediul în care se executa)
-în laborator, dispensar bolnavul sta în pozitie sezând pe scaun cu membrul superior în
abductie extensie si supinatie
-în salon bolnavul sta culcat în pat în decubit dorsal cu membrul superior sprijinit în
extensie abductie si supinatie
-se dezbraca bratul ales astfel ca hainele sa nu împiedice circulatia de reîntoarcere
-se aseaza subratul bolnavului perna elastica si apoi musamaua
-se solicita bolnavului, sa mentina bratul în pozitie necesara

Stabilirea locului punctiei

-se stabileste bratul la care se face punctia
-se examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului
-se stabileste locul de executare a punctiei

Efectuarea punctiei
-se aplica garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului
-cu indexul mâinii stângi se palpeaza locul pentru punctie
71

71

71

71

71

71

71

71

71

71

71

71

71

71
 -se dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod
-se cere bolnavului sa închida si sa deschida pumnul de câteva ori si sa ramâna cu el
închis
-se fixeaza vena cu policele mâinii stângi la patru cinci cm sub locul
punctiei,exercitând o usoara compresiune si tractiune în jos asupra tesuturilor vecine
-se fixeaza seringa cu gradatiile fiind în sus, acul atasat cu bizoul în sus, în mâna
dreapta între police si restul degetelor se prinde cu acul traversând în ordine tegumentul în
directia oblica (unghi de 30 de grade) apoi peretele venos învingând o rezistenta elastica pâna
când acul înainteaza în gol
-se schimba directia acului cu 1-2 cm în lumenul venei
-se controleaza patrunderea acului în vena prin aspiratie cu seringa
-se continua tehnica în functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor,
recoltarea sângelui, perfuzii
-în caz de sângerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se
introduce în vasul colector, garoul ramânând legat de brat
-se îndeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si
desfacerea pumnului
- se aplica tamponul îmbibat cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si
se retrage brusc acul
- se comprima locul punctiei 1-3 min, bratul fiind în pozitie verticala

72

72

72

72

72

72

72

72

72

72

72

72

72

72
 Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
- se face toaleta locala a tegumentului
- se schimba lenjeria daca este murdara
- se asigura o pozitie comoda în pat
- se supravegheaza pacientul

Reorganizarea locului de munca

- se arunca materialele de unica folosinta
- se curata instrumentarul folosit

Accidente survenite si interventiile asistentei

- hematom (pin infiltrarea sângelui in tesutul perivenos ) - se retrage acul si se

comprima locul punctiei 1-3 minute
- strapungerea venei (perforarea peretelui opus ) - se retrage acul in lumenul venei
- ameteli, paloare, lipotimie - se întrerupe punctia, pacientul se aseaza în decubit
dorsal fara perna, se anunta medicul

ELECTROCARDIOGRAMA = înregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor

bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.
Este o metoda de investigatie extrem de pretioasa în diagnosticul unei cardiopatii în
general, în suferintele miocardo-canariene în special, si totodata este metoda de a recunoaste o
boala de inima care evolueaza clinic latent, când se efectueaza EKG-ul de efort.

73

73

73

73

73

73

73

73

73

73

73

73

73

73
 Pregatirea bolnavului

 se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlatura

factorii emotionali
 se transporta bolnavul în sala de înregistrare, de preferinta cu
caruciorul, cu 10-15 minute înainte de înregistrare
 aclimatizarea bolnavului cu sala de înregistrare
 bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si
relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor pe bolnav

- se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor
- sub placa de metal a electrozilor se aseza o pânza înmuiata în solutie de electrolit (o
lingura de sare la un pahar de apa) sau pasta speciala pentru electrozi (cei 100 electrozi 94
pentru membre si 6 pentru precordiali) se fixeaza pe bolnav în felul urmator:
- montarea electrozilor pe membre:
- rosu=mana dreapta
- galben=mana stanga
- verde=picior stang
- negru=picior drept
- montarea electrozilor precordiali:
-V1= spațiul IV intercostal, pe marginea dreaptă a sternului
74

74

74

74

74

74

74

74

74

74

74

74

74

74
 -V2= spațiul IV intercostal, pe marginea stângă a sternului
-V3 = între V2 și V4
-V4 = spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară (apex)
-V5 = la intersecția de la orizontala dusă din V4 și linia axilară anterioară stangă
-V6 = la intersecția dintre orizontala dusă din V4 și linia axilară mijlocie stangă

Notarea electrocardiogramei
- asistenta notează pe electrocardiogramă:
- numele/prenumele pacientului
- vârsta
- înălțimea
- greutatea
- menționează medicația folosită
- data/ora înregistrăii
- viteza de derulare
- semnătura celui care a înregistrat.

Interpretare
Pe o electrocardiogramă normală definim:
1. Unde - convențional numite P,Q,R,S,T,U
2. Segmente - distanța dintre două unde (PQ), (ST)
3. Intervale - unda+segment (PQ cuprinde unda P+segmentul PQ),(QTcuprinde unda
QRS+segmentul ST+unda T), (TP-linie izoelectric).
Între două cicluri cardiace se înregistrează linia 0 potențial (linia izoelectrică).
Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care sunt dedesubtul ei

75

75

75

75

75

75

75

75

75

75

75

75

75

75
sunt negative.
Intervalul PQ se măsoară de la începutul undei P și corespunde timpului în care
stimulul străbate atriile de la nordul sinuzal KEITH - FLACK până la nodul atrio-ventricular
ASCHOFF - TAWARA. Timpul de conducere a stimulului de la atriu laventriculi normali 0,12
´ -0,21´.
Unda O și segmentul PQ reprezintă expresia electrică a activității atriilor.
Unda QRS, segmentul ST și unda T sunt expresia electrică a activității ventriculare.
Masurarea si notarea pulsului
Pulsul arterial = expansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan osos
Scop: evaluarea funcției cardio-vasculare
Elemente de apreciat:
-ritmicitatea
-frecventa
-celeritatea
-amplitudinea
Locuri de masurare:
- oricare arteră accesibilă palpării și care poate fi comprimată pe un plan osos (artera
radială, femurală, humerală, carotidă,temporală, pedioasă)
Materiale necesare:
- ceas cu secundar sau cronometru
- creion roșu sau pix cu mină roșie
- foaie de temperatură.

Pregatirea fizica si psihica a bolnavului

76

76

76

76

76

76

76

76

76

76

76

76

76

76
 - se anunță bolnavul ca i se va măsura pulsul
- se explică bolnavului modul de măsurare; o stare emotivă creată de necunoscut îi
poate modifica valorile pulsului
- bolnavul se menține în stare de repaus fizic și psihic 5-10 min cu brațul sprijinit,
pentru relaxarea mușchilor antebrațului.
Executarea tehnicii
Masurarea in artera radiala
-spălarea pe mâini cu apă și săpun
-se reperează șanțul radial pe extremitatea distală a antebrațului, în continuarea
policelui
-se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei și cu ajutorul policelui se
îmbrățișează antebrațul la acest nivel
-se exercită o ușoară presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor (index,
mediu, inelar) de la mâna dreaptă și se percep zvâcniturile pline ale pulsului
-se număra zvâcniturile percepute urmărind secundarul ceasului timp de un minut

Notarea grafica in foia de temperatura

-pentru fiecare linie subțire orizontală a foii de temperatură se socotesc 4 pulsații
-unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie pentru obținerea curbei

Interpretarea frecventei pulsului

Frecvența pulsului variază fiziologic după vârstă, emoții și efort.

77

77

77

77

77

77

77

77

77

77

77

77

77

77
 Variatii fiziologice ale frecventei pulsului
- puls tahicardic: - în ortostatism
- efort fizic și psihic
- emoții puternice
- în cursul digestiei
- puls bradicardic: - în decubit
- în stare de repaus
- liniște psihică

Variatii patologice ale calitatilor pulsului

- frecvența : puls tahicardic (mai rapid) și puls bradicardic (mai rar)
- ritmicitatea : puls ritmic și aritmic
- amplitudinea : puls cu amplitudine mică (filiform) și puls cu amplitudine mare
- volum : puls dur și puls moale
Frecvența pulsului crește paralel cu temperatura: la 1 grad crește cu 8-10 pulsații pe
minut.

ADMINISTRAREA TRATAMENTELOR
Administrarea medicamentelor
Medicamentele - sunt produse de origine minerală, vegetală, animală sau chimică (de
sinteze) transformate într-o formă de administrare (preparate solide sau soluții) prescrise de
medic.

Reguli de administrare a medicamentelor

78

78

78

78

78

78

78

78

78

78

78

78

78

78
 1. Respect medicamentul prescris de medic.
2. Identific medicamentul prescris după : etichetă, formă de prezentare,culoare, miros,
consistență.
3. Verific calitatea medicamentului, observ integritatea, culoarea medicamentelor
solide, sedimentarea, tulburarea, opalescența medicamentelor sub formă de soluție.
4. Respect căile de administrare prescrise de medic.
5. Respect orarul și ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se menține
concentrația constantă în sânge.
6. Respect doza de medicament - doza unică și doza zilnică.
7. Respect somnul fiziologic al pacientului.
8. Evit incompatibilitățile medicamentoase datorate asocierilor unor soluții
medicamentoase în aceeași seringă, în același pahar.
9. Servesc pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe calea orală.
10. Respect următoarea succesiune în administrarea medicamentelor: solide,lichide
injecții, ovule vaginale, supozitoare.
11. Informez pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce privește efectul
urmărit și efectele secundare.
12. Anunț imediat medicul privind greșelile produse în administrarea medicamentelor
legate de doza, calea și tehnica de administrare.
13. Administrez imediat soluțiile injectabile aspirate din fiole, flacoane.
14. Respect măsurile de asepsie, igienă, pentru a preveni infecțiile intraspitalicești.

79

79

79

79

79

79

79

79

79

79

79

79

79

79
 Dieta - Alimentatia pacientului:
- evitarea eforturilor fizice mari
- evitarea frigului
- repaus după mesele principale
- evitarea meselor abundente
- ceaiul, cafeaua și alcoolul sunt contraindicate
- se interzice fumatul
- regim alimentar - hipocaloric - pentru menținerea greutății corespunzătoare
- hiposodat - pentru a împiedica reținerea apei în organism
- evitarea medicamentelor care conțin sodiu
- cantitatea de lichide nu va depăși 1,5-2l/24h
- rația zilnică de alimente se împarte în 4-5 mese, ultima se va lua cu cel puțin 3ore
înainte de culcare

Alimente permise:
- pâinea, în cantitate de 200-250g/zi
- preparate fără zahăr făcute în casă din griș
- paste făinoase
- cartofi fierți sau copți
- legume și zarzavaturi
- fructe proaspete sau preparate sub formă de compoturi, piureuri, marmelade
- băuturi sub formă de sucuri de fructe sau legume, apa minerală carbogazoasă
- carnea slabă de vacă, vițel, pasăre, vânat preparate la grătar sau fierte
- 2-4oua/săptămână
- lapte degresat, brânză de vaci slabă, iaurt degresat

80

80

80

80

80

80

80

80

80

80

80

80

80

80
 - aportul zilnic de lipide: 60-80g/zi

Alimente nepermise:
- lapte integral
- smântână
- brânză

Educatia sanitara
Educația sanitară a pacienților internați cu angină pectorală se adresează în principal
înlăturăii sau diminuării efectelor nefavorabile pe care le are, regimul de viață și muncă.
Tratamentul medicamentos al anginei pectorale se completează cu :
- tratamentul bolilor asociate
- exerciții de cultură fizică
- alimentație rațională
- renunțarea la obiceiul de a fuma
- măsuri sociale, cum ar fi conferințe la locul de muncă sau în familie, evitarea
discuțiilor emotive, evitarea ocupațiilor personale stresante, repaus periodic în timpul zilei,
somn liniștit.
Efortul fizic la bolnavii cu angină pectorală va fi controlat și supravegheat pentru a nu
atinge frecvențe cardiace prea mari care duc la apariția anginei pectorale. Nu se recomandă
repaus absolut!

81

81

81

81

81

81

81

81

81

81

81

81

81

81
 Profilaxia primara
Se adresează întregii populații; se realizează prin:
- alimentație rațională cu evitarea excesului caloric
- evitarea sedentarismului și dozarea eforturilor fizice
- evitarea stresurilor psihoemotive
- excluderea fumatului și a băuturilor alcoolice
- reducerea greutății corporale
- tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet
zaharat,hipertensiune arterială)
- exercițiu fizic adaptat organismului
- acțiunile profilactice depinde de speranța de viață a subiecților, reducerea speranței
de viață duce la intensificarea controalelor pentru înlăturarea factorilor de risc
- profilaxia primară la copii are în vedere formarea unui comportament - stil de viață
pozitiv, mai ales la copii care au antecedente cardiace
- femeia tânără, până la menopauză, se consideră mai protejată de riscu
lcardiovascular decât bărbatul de aceeași vârstă

Profilaxia secundara
Se adresează bolnavilor cu angină pectorală cu scopul de a împiedica evoluția bolii:
- regim dietetic (reducerea aportului caloric)
- evitarea stării de oboseală, eforturile fizice mari
- controlul stilului de viață
82

82

82

82

82

82

82

82

82

82

82

82

82

82
 - controlul factorilor de risc
- utilizarea profilactică a medicamentelor : aspirină , dipiridamol, beta-blocante în
special la cei cu complicații de conducere cardiacă, disfuncții ventriculare etc.

Îngrijiri dietetice
Regim dietetic (reducerea aportului caloric)
1. Alimentația trebuie să fie echilibrată cu evitarea grăsimilor animale și a alimentelor
bogate în colesterol (creier, carne grasă, mezeluri, unt, ouă,brânzeturi grase, smântână,
ciocolată)
2. Combaterea obezității - grăsimi sub 30% din necesarul caloric, grăsimi animale sub
2/3 din totalul grăsimilor
3. Cantitatea de glucide trebuie să reprezinte 40% din rația calorică zilnică
4. Evitarea consumului de alcool
5. Reducerea consumului de cafea
Principiul de bază al dietei rămâne regimul liposodat. Cantitatea de sodiu pe care o
poate consuma bolnavul este stabilită de medic de la caz la caz și este infuncție de retenția de
lichide. Acest regim este greu de suportat. Asistenta trebuie să se îngrijească de alimentație
prin adăugarea de lămâie, oțet sau alte substanțe permise. Să fie cât mai gustos servite.
Alimentele trebuie să asigure un aport bogat de potasiu (ceaiuri, banane), mai ales dacă
bolnavul primește și medicație diuretică.
Mesele să fie fracționate, evitându-se consumul cantităților mai mari la o masă.Masa

83

83

83

83

83

83

83

83

83

83

83

83

83

83
de seară să fie săracă în lichide și servită la 2-3 ore distanță de ora de culcare.
Asistenta se va îngriji de menținerea tranzitului intestinal, la nevoie se vor face clisme
evacuatoare.

Dietă pentru o zi
1. mic dejun : - 200 ml lapte rece sau cald- ora 10 : chiflă (150g) sau pâine (50g) cu
brânză de vaci, carne fiartă slabă (50g)
2. prânzul : - felul I : salată de crudități (200g varză, andive, salată verde,castraveți,
roșii, praz cu o linguriță de ulei, lămâie sau oțet)- felul II : 100g carne slabă de vacă, pasăre
(fiartă, friptă, tocată)- felul III : un măr (100g)
3. cină : - felul I : 100g carne slabă friptă sau 150g pește- felul II : un măr (100g)
Totalul caloriilor circa 1000g (750g proteine + 100g glucide + 150g lipide)

Îngrijiri terapeutice
Tratamentul medical trebuie efectuat pe de o parte în timpul crizelor, pentru a ușura și
scurta durata, iar pe de altă parte, în afara crizelor, ce are în vedere îmbunătățirea stării
generale și prevenirea unor noi crize anginoase. Se urmărește ameliorarea circulației
coronariene și echilibrarea raportului dintre nevoile energetice ale miocardului și fluxul
sanguin. Pentru prevenirea infarctului miocardic, frecvent se instituie tratament anticoagulant
care se începe prin administrarea de heparină în primele 48 de ore, concomitent cu instruirea
tratamentului cu Trombostop - administrat oral - sub controlul timpului de protrombină.
84

84

84

84

84

84

84

84

84

84

84

84

84

84
Administrația medicală trebuie făcută cu o deosebită punctualitate și atent, dacă este vorba de
substanțe în aparență indiferente, căci orice întârziere cât de mică poate provoca emoții inutile
acestor bolnavi anxioși. Deși medicamentele se dau numai la indicația medicului, asistenta va
trebui sa intervină de urgență în unele cazuri extreme și până la sosirea medicului, cu unele
medicamente ca oxigen sau nitroglicerină. Asistenta trebuie să sesizeze cât mai devreme
supradozarea sau efectul nefavorabil al unor medicamente. Bolnavul trebuie să știe la
externare modul de a lua medicația și semnele preliminare ale supradozărilor de medicamente
(atenție la beta-blocante).

Îngrijiri profilactice
Boala având o prelvanță ridicată în populația generală, profilaxia trebuie concepută la
nivel comunitar ca parte integrantă a programului complex de combatere și prevenire a bolilor
cronice și degenerative.
Regim de viață
Viața activă, care îmbină armonios activitatea intelectuală cu cea fizică,practică
educației fizică și a sportului, a turismului și a altor mijloace de destindere în aer liber. Sunt
deprinderi care trebuie învățate și aplicate încă din copilărie. Administrația va fi rațională,
echilibrată calitativ și cantitativ.Se combate cu tenacitate obiceiul de a se consuma sarea în
exces.

85

85

85

85

85

85

85

85

85

85

85

85

85

85
 Combaterea eventualului handicap psihosocial
Pe cât posibil persoanele cu risc crescut de a face angină pectorală vor fi sfătuite să nu-și
aleagă profesii cu stres profesional așa mare. Vor evita de asemenea, profesiile care predispun
la sedentarism și obezitate.Supravegherea medicală activă prin sistemul de dispensarizare a
tuturor celor supuși profilaxiei este și ea o acțiune ce trebuie desfășurată cu seriozitate și
competență.Profilaxia urmărește educarea în vederea unui comportament adecvat de viață,
chiar orientarea profesională a descendenților, deci a persoanelor susceptibile de a face
boală.Foarte important este și profilaxia complicațiilor realizabilă prin asigurarea cooperării
bune și prin recomandări ferme și judicioase.

Planul de ingrijire-general

1. Dispnee de efort

Obiective:
- să respire normal
- dozarea activității
Intervenții:
- autonome:asigurarea unei poziții care să ușureze respirația (semișezând);oprirea
oricărei activități.

86

86

86

86

86

86

86

86

86

86

86

86

86

86
- delegate:aeroterapie (propanol,nifepidin,algocalmin,nitroglicerină)
Evaluare:

- bolnavul se liniștește; dispneea dispare

2. Dureri retrosternale

Obiective:

- înlăturarea durerii

Intervenții:
- autonome:oprirea oricărei activități;repaus la pat
- delegate:nitroglicerină sublingual,propanolol
Evaluare:
-durerile dispar in 7 minute;bolnavul se simte mai bine

3. Creștere în greutate

Obiective:
- reducerea rației alimentare
- informarea asupra valorii nutritive a alimentelor și necesarul organismului
- convingerea bolnavului că activitatea fizică nu poate să-i facă decât bine
Intervenții:
- autonome:îi explică efectul nociv al kilogramelor în plus asupra inimii si necesitatea

87

87

87

87

87

87

87

87

87

87

87

87

87

87
respectării regimului alimentar hipocaloric;îi explică pacientului efectul benefic al activității
asupra organismului
- delegate:regim hiposodat,hipoglucidic,hipolipidic,hipoprotidic
Evaluare:

- bolnavul încearcă să respecte regimul alimentar indicat,bolnavul nu mai are

nici o retenție față de activitatea fizică

88

88

88

88

88

88

88

88

88

88

88

88

88

88
 STUDIU DE CAZ
CAZUL I

Bolnava Stamate Livioara, in vârstă de 67 ani, din Ramnicu Sarat, religie ortodoxă, nu
are copii, este pensionară, văduvă de 13 ani.
In ziua de 29.05.2019 este internată prin serviciul de urgență al Spitalului de urgență
Buzău, secția Cardiologie, salon 507, FO nr. 25698, prezentând următoarele
simptome:dispnee,durere retrosternală si precordială,frica de moarte iminentă,tenesme
vezicale.
Antecedente personale:
Din discutiile purtate cu bolnava am aflat că mai suferă de ulcer gastric de mulți ani,
hepatită cronică evolutivă, diskinezie biliară, constipație cronică. A suferit o intervenție
chirurgicală de chiști ovarieni biolaterali in urmă cu 7 ani, și două infarcte repetate unul după
altul in anul 1991. Tot atunci i s-a mai descoperit o insuficiență ventriculară stângă și

89

89

89

89

89

89

89

89

89

89

89

89

89

89
spondiloză cervicală.
Antecedente heredo-colaterale:
Nu are cazuri de patologii cronice.
Pacienta prezintă următoarele probleme de dependență:
-nevoia de a respira;
-nevoia de a avea o bună circulație;
-nevoia de a elimina;
-nevoia de a dormi;
-nevoia de a se alimenta.

Plan de ingrijire al pacientei Stamate Livioara cu angina pectorala pe perioada

29.05.2019 - 03.06.2019
29.05.2019
DIAGNOSTIC DE NURSING

1. Disconfort general produs de crizele anginoase manifestate prin durere

retrosternala si precordiala cu iradiere in umar si mana stanga,pana in varful
degetelor.

Obiective:

- asigurarea confortului prin diminuarea durerii.

90

90

90

90

90

90

90

90

90

90

90

90

90

90
 Interventii:
- autonome: psihoterapie-am linistit bolnava cu privire la boala sa.
- delegate: am administrat medicatia prescrisa de medic:PEV cu glucoza 5% 500
ml,miofilin iv 10 ml,enap,captopril,algocalmin 2 fiole,propanolol 1 tb,diazepam 1 tb
seara,clexane 0,4 UI.
Evaluare:

- starea de confort ameliorata.

2. Alterarea functiilor respiratorii manifestata prin dispnee.

Obiective:

- asigurarea unei respirații în limite fiziologice și măsurarea funcțiilor vitale.

Intervenții:
- autonome: am măsurat funcțiile vitale,am așezat pacienta într-o poziție pentru a
favoriza respirația.
- delegate: am administrat la indicația medicului un bronhodilatator.
Evaluare:
-pacienta respiră mai ușor,dispneea se diminueaza;TA=200/80 mm
Hg,P=100b/minut,T=36,8 grade celsius,R=25r/minut.

91

91

91

91

91

91

91

91

91

91

91

91

91

91
 3. Starea de disconfort circulator produs de HTA (180/80 mm/Hg) manifestat
prin cefalee,înțepături precordiale,astenie.

Obiective:

- aducerea TA in limite normale.

Interventii:
- autonome:

o am informat pacienta in vederea unui regim alimentar

hiposodat,hipolipidic,hipocaloric.
o Am administrat pacientei lichide fractionat pentru a diminua TA;

- delegate: am administrat la indicatia medicului antihipertensive.

Evaluare:
-cefaleea a diminuat in totalitate;TA=170/80 mm/Hg

4. Risc de modificare a ritmului cardiac produs de tahicardie manifestat prin

palpitatii.

92

92

92

92

92

92

92

92

92

92

92

92

92

92
 Obiective:

- pacienta sa prezinte puls normal in scurt timp,fara palpitatii.

Interventii:
-autonome:supraveghez starea pacientei si masor pulsul ori de cate ori este nevoie si
notez in foaia de observatii.
-delegate:am administrat la indicatia medicului medicatie antiaritmica.Insotesc
bolnava la efectuarea examenelor paraclinice(EKG,ecografie cardiaca).
Evaluare:
-P=80b/min ritm regulat,pacienta nu mai prezinta palpitatii.EKG-ritm sinusal
tahicardic,traseu EKG normal.

5. Insomnii datorita durerii precordiale.

Obiective:

- pacienta sa prezinte un somn odihnitor,linistit.

Interventii:
- autonome: stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta.
- delegate: la indicatia medicului am administrat un sedativ-1 tb diazepam,seara
93

93

93

93

93

93

93

93

93

93

93

93

93

93
inainte de culcare.
Evaluare:

- pacienta prezinta somn odihnitor,linistit.

6. Inadaptarea la conditiile de spitalizare datorita mediului nefamiliar.

Obiective:

- asigurarea unui climat corespunzator.

Interventii:

- autonome:am asigurat un climat corespunzator,cu salon aerisit,pat

confortabil,cu lenjerie curata.

Evaluare:

- pacienta s-a adaptat conditiilor de spitalizare cu usurinta.

94

94

94

94

94

94

94

94

94

94

94

94

94

94
95

95

95

95

95

95

95

95

95

95

95

95

95

95
 30.05.2019
DIAGNOSTIC DE NURSING

1. Modificarea starii generale datorita anxietatii.

Obiective:
-combaterea starii de anxietate.
Interventii:

- autonome:psihoterapie-explic pacientei importanta de a fi relaxata si linistita.

Evaluare:
- pacienta este linistita,starea de anxietate s-a diminuat.
2. Respiratie inadecvata-dispnee din cauza durerii precordiale.
Obiective:

- pacienta sa prezinte respiratie imbunatatita in decurs de 24h.

Interventii:
- autonome:asez pacienta intr-o pozitie care sa-i favorizeze respiratia cu extremitatea
cefalica si trunchiul ridicate, pozitie semisezand.
- delegate: am administrat la indicatia medicului oxigen.
96

96

96

96

96

96

96

96

96

96

96

96

96

96
 Evaluare:
-obiectiv neindeplinit primele 24h,respiratia se mentine superficiala,este dificila,este
tahipneica; R=24r/min.
3. Modificarea constantelor biologice.
Obiective:

- recoltarea de analize

Interventii:
- autonome: am pregatit materialele necesare recoltarii.I-am explicat pacientei
necesitatea efectuarii recoltarilor,am informat-o ca inainte de recoltare sa nu manance.Am
masurat functiile vitale.
- delegate: la indicatia medicului am recoltat sange pentru hemoleucograma:
hematocrit,transaminaze,glicemie,colesterol,acid uric si urina pentru sumar de urina.

Evaluare:

- glicemie = 95mg/dl;hematocrit=33,3%;colesterol=153mg/dl;acid
uric=2,5mg/dl;TGO=31U/I;TGP=13U/I;TA=180/85mm/Hg;R=26r/min;P=82b/mi
n;T=36,7grade Celsius.

97

97

97

97

97

97

97

97

97

97

97

97

97

97
 4. Riscul modificarii tegumentelor datorita igienei deficitare.

Obiective:

- pacienta sa prezinte tegumente integre si curate.

Interventii:

- autonome: ajut pacienta in efectuarea igienei si o sfatuiesc sa-si mentina o

igiena corespunzatoare.

Evaluare:
-pacienta prezinta tegumente curate si uscate.

31.05.2019
DIAGNOSTIC DE NURSING

1. Alimentatie insuficienta din cauza bolii manifestata prin inapetenta,greata

si varsaturi.

Obiective:
-sa-si recastige treptat apetitul.Diminuarea senzatiri de greata si varsatura.
Interventii:

98

98

98

98

98

98

98

98

98

98

98

98

98

98
 -autonome: psihoterapie-i-am explicat pacientei cat de importanta este alimentatia
hiposodata.
-delegate: am administrat la indicatia medicului,in raport cu orarul meselor
urmatoarele medicamente: antiemetice inainte de masa(metoclopramid 1 tb/zi),fermenti
digestivi in timpul mesei(triferment digest-duo).
Evaluare:

- senzatia de greata a diminuat.Bolnava se alimenteaza fara sa mai prezinte

greturi si varsaturi.
2. Dificultate in a se odihni din cauza bolii,manifestat prin insomnie
nocturna si somnolenta diurna si din cauza agitatiei produsa de zgomotele din
salon.

Obiective:

- pacienta sa prezinte un somn linistit,odihnitor,fara zgomote.

Interventii:
- autonome:am asigurat linistea in salon si conditii de confort termic.
- delegate: la indicatia medicului i-am administrat un sedativ(diazepam 1 tb seara).
Evaluare:

99

99

99

99

99

99

99

99

99

99

99

99

99

99
 - pacienta prezinta un somn odihnitor.

3.Modificarea functiilor vitale.

Obiective:

- modificarea functiilor vitale si reducerea la valori fiziologice.

Interventii:
- autonome:am masurat functiile vitale.
- delegate:la indicatia medicului am administrat medicatie hipotensoare(enap 1
tb/zi,captopril 1 tb/zi).
Evaluare:
-TA=170/80 mm/Hg,P=80b/min,R=23r/min,T=36,7 grade celsius.

01.06.2019
DIAGNOSTICUL DE NURSING
1.Alimentare inadecvata cauzata de durere manifestata prin inapetenta.
Obiective:

- asigurarea unei alimentatii corespunzatoare

Interventii:

- autonome: psihoterapie - i-am explicat pacientei cat de importanta este

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100
 alimentatia in cazul unei boli.

Evaluare:

- pacienta a inteles importanta alimentatiei,prezentand in continuare un apetit

scazut.
3. Insomnii datorita durerii precordiale.

Obiective:

- combaterea insomniei.

Interventii:
- autonome: stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta.
- delegate: am administrat la indicatia medicului un sedativ(diazepam 1 tb seara, la
culcare;1 fioala algocalmin).
Evaluare:

- in urma medicatiei pacienta a prezentat un somn odihnitor.

3.Postura inadecvata din cauza durerii acute.

Obiective:

101

101

101

101

101

101

101

101

101

101

101

101

101

101
 - asigurarea unei posturi adecvate cu diminuarea durerii.

Interventii:

- autonome:ajut pacienta sa isi gaseasca o pozitie antalgica.

Evaluare:

- durerea a diminuat in intensitate,dar persista;TA=170/70

mmHg,P=70b/min,R=23r/min,T=36 grade celsius.

02.06.2019
DIAGNOSTICUL DE NURSING

1. Circulatie inadecvata,cauzata de boala,manifestata prin

tahicardie,extremitati reci.

Obiective:

- asigurarea unei circulatii fiziologice.

Interventii:
102

102

102

102

102

102

102

102

102

102

102

102

102

102
 - autonome: invat pacienta sa poarte imbracaminte lejera,care sa nu jeneze circulatia,sa
aiba o alimentatie bogata in fructe si legume.
- delegate: la indicatia medicului administrez clexane 0,4UI.
Evaluare:

- pacienta prezinta o circulatie periferica buna.

2. Lipsa cunoasterii obiceiurilor daunatoare cu privire la boala,alimentatie.

Obiective:

- pacienta sa cunoasca obiceiurile,atat alimentare cat si depsre boala.

Interventii:

- autonome:am invatat pacienta cum sa se alimenteze pentru a preveni

complicatiile.

Evaluare:

- pacienta a inteles ce i s-a spus.

103

103

103

103

103

103

103

103

103

103

103

103

103

103
 3. Anxietate produsa de nerecunoasterea prognosticului,manifestat prin
ingrijorare.

Obiective:

- pacienta sa cunoasca evolutia bolii

Interventii:

- autonome:explic pacientei evolutia si complicatiile bolii.

Evaluare:

- pacienta prezinta stare de liniste,este mai putin anxioasa;TA=190/80

mm/Hg,P=80b/min,R=24r/min,T=36 grade celsius.

03.06.2019
DIAGNOSTICUL DE NURSING
1.Riscul modificarii tegumetelor datorita unei igiene deficitare.
Obiective:
104

104

104

104

104

104

104

104

104

104

104

104

104

104
 - pacienta sa prezinte tegumente uscate si curate.

Interventii:

- autonome: ajut pacienta in efectuarea igienei si o sfatuiesc sa-si mentina

igiena.

Evaluare:

- pacienta prezinta tegumente uscate si curate.

2. Stare de disconfort cauzata de nerecunoasterea regimului medicamentos si

alimentar dupa externare.

Obiective:

- linistirea bolnavei prin explicarea tratamentului la domiciliu.

Interventii:

- autonome:am informat pacienta asupra orarului cu privire la tratamentul

105

105

105

105

105

105

105

105

105

105

105

105

105

105
 prescris de medic.

Evaluare:

- starea de disconfort a diminuat in intensitate,dar tot persista,pacienta a inteles

ceea ce i s-a explicat.

3.Externarea pacientei.
Obiective:

- explicarea tratamentului medicamentos si alimentar la domiciliu.Intocmirea

biletului de extenare.

Interventii:

- autonome: i-am explicat pacientei oralul medicamentelor(3tb/zi

nitropector,1tb/zi aspacardin,1tb/zi nitroglicerina la nevoie),am informat pacienta
asupra alimentatiei,cu evitarea oricarui factor determinant.

Evaluare:

106

106

106

106

106

106

106

106

106

106

106

106

106

106
 - pacienta a inteles importanta medicatiei sia alimentatiei;TA=170/80
mm/Hg,P=80b/min,R=23r/min,T=36 grade celsius.

EVALUARE FINALA
Pacienta Stamate Livioara, in varsta de 67 de ani, a fost internata in sectia Cardiologie
a Spitalului Municipal Rm Sarat , pentru perioada 29.05.2019-03.06.2019 cu urmatorul
diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala instabila, insuficienta
ventriculara stanga, spondiloza cervico-dorso-lombara, manifestand dureri retrosternale
severe, dispnee, cefalee, palpitatii.
Pe perioada spitalizarii a urmat un tratament medicamentos conform schemei prescrise
de medic,cu urmatoarele medicamente:
- anticoagulante (clexane 0,4 UI)
- antialgice (1 fioala algocalmin in PEV de glucoza)
- antiemetice (1 fiola iv metoclopramid)
- fermenti digestivi (triferment,digest-duo)
- sedative (1 tb diazepam seara la culcare)
- bronhodilatatoare (1 fiola miofilin 10 ml)
- antihipertensive (enap,captopril 1 tb/zi).
I s-au facut controale paraclinice pe perioada internarii (EKG,ecografie cardiaca) si i
s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina.Se
externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital,cu urmatoarele

107

107

107

107

107

107

107

107

107

107

107

107

107

107
recomndari:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- respectarea regimului dietetic si a masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari,a
frigului, repaos la pat atunci cand crizele anginoase devin mai frecvente,prelungite,intense, si
raspund slab la nitroglicerina,evitarea supraalimentatiei cu reducerea aportului caloric si de
grasimi animale,evitarea stresului;
- control periodic la medicul cardiolog.

108

108

108

108

108

108

108

108

108

108

108

108

108

108
109

109

109

109

109

109

109

109

109

109

109

109

109

109
 CAZUL II
Pacienta Marin Elena, în vârstă de 49 ani, din Buzau, religie ortodoxă,are un băiat,
este casnică, soțul lucrează la Concas´.În ziua de 03. 06. 2019 este internată în Spitalul
Județean de Urgență Buzău, secția Cardiologie, salon 508, FO 4562, cu următorul
diagnostic:cardiopatie ischemică dureroasă, angină pectorală, manifestând urmatoarele
simptome: durere retrosternală, precordială și dispnee.

Antecedente personale
Din discuțiile purtate cu bolnava, am aflat că mai suferă de diskinezie biliară silitiază
renală.
Bolnava a mai fost internată in anul 2005 datorită unor crize de angină pectorală care
nu s-au ameliorat nici dupa administrarea mai multor tablete de nitroglicerină, ceea ce a
înspăimântat bolnava.
Bolnava prezintă obezitate.
Antecedente heredo-colaterale
Fără cazuri de patologii cronice.

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110
 Pacienta prezintă urmatoarele probleme de dependență:
- nevoia de a respira;
- nevoia de a se odihni;
- nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale;
- nevoia de a se alimenta;
- nevoia de a se mișca.

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI MARDARE ELISABETA,CU ANGINĂ

PECTORALĂ PE PERIOADA 03.06.2019-07.06.2019

03.06.2019
DIAGNOSTIC DE NURSING

1. Disconfort general produs de criză anginoasă, manifestată prin dureri

retrosternale și precordiale.
111

111

111

111

111

111

111

111

111

111

111

111

111

111
 Obiective:

- combaterea durerii într-un timp foarte scurt. Măsurarea funcțiilor vitale.

Intervenții:
- autonome: psihoterapie-ajut pacienta să-și găsească o poziție antalgică,administrez
oxigen.
- delegate: am administrat la indicația medicului:glucoza 10% PEV 500 ml,HSHC
150 ml,miofilin 10 ml,verapamil 10 mg,nitropector 1tb/zi,aspacardin 3 tb/zi,aspirină jumatate
tb/zi,xanax 0,25 mg 3tb/zi,diazepam 1 tb/zi seara la culcare.
Evaluare:

- durerea a diminuat în intensitate,dar persistă;TA=190/80

mmHg,P=88b/min,R=29r/min,T=36 grade celsius.

2.Stare de disconfort cauzată de dispnee prin afectarea căilor respiratorii.

Obiective:

- pacienta să prezinte respirație în limite fiziologice,într-un timp cât mai scurt.

Intervenții:
- autonome: am urmărit ritmul și frecvența respirației și am notat în foaia de
112

112

112

112

112

112

112

112

112

112

112

112

112

112
temperatură.Am aerisit salonul.
- delegate: la indicația medicului am administrat medicația.
Evaluare:

- R=27b/min;stare de confort și respirație satisfăcătoare.

3.Modificarea funcțiilor vitale.

Obiective:

- readucerea funcțiilor vitale la limite fiziologice.

Intervenții:
-am masurat funcțiile vitale.
Evaluare:
-TA=180/80 mmHg,P=80b/min,R=27r/min,T=36 grade celsius.

4.Perturbarea somnului nocturn din cauza durerii.

Obiective:
-pacienta să prezinte un somn liniștitor.
Intervenții:
-autonome: stabilesc împreună cu pacienta ,un program de odihnă.
-delegate: am administrat la indicația medicului 1tb diazepam,înainte de culcare.
Evaluare:

113

113

113

113

113

113

113

113

113

113

113

113

113

113
 - pacienta prezintă un somn odihnitor.
4. Modificarea constantelor biologice.

Obiective:

- recoltarea de produse biologice.

Intervenții:
- autonome: am pregătit materialele necesare recoltării.Am pregătit psihic și fizic
bolnava, i-am explicat necesitatea efectuării recoltărilor,am anunțat-o să nu consume nimic
înainte de recoltare.
- delegate: la indicația medicului am recoltat sânge pentru hemoleucogramă:
glicemie,TGO,TGP,hematocrit,creatinină,acid uric,colesterol și urină pentru examen sumar de
urină.

6.Inadaptarea pacientei la condițiile de spitalizare.

Obiective:

- asigurarea unui climat corespunzator.

Intervenții:

- autonome:am asigurat un climat corespunzator,cu salon aerisit,pat

114

114

114

114

114

114

114

114

114

114

114

114

114

114
 confortabil,cu lenjerie curată. I-am explicat regulile de ordine interioară ce
trebuiesc respectate pe tot parcursul spitalizării.

Evaluare:
-pacienta s-a adaptat cu ușurință condițiilor de spitalizare.

04.06.2019
DIAGNOSTICUL DE NURSING
1.Risc de modificare a ritmului cardiac produs de CID,minifestat prin tahicardie.
Obiective:

- pacienta sa prezinte un puls normal in limite fiziologice.

Intervenții:
- autonome : supraveghez starea pacientei și măsor pulsul ori de cate ori este nevoie și
notez în FO.Educ pacienta in vederea unui regim alimentar hiposodat,hipolipidic,hipocaloric.
- delegate : la indicația medicului am administrat medicație antiaritmică:verapamil 40
mg 1tb/zi.Însoțesc bolnava în efectuarea examenelor paraclinice (EKG,ecografie cardiacă).
Evaluare:
-P=80b/min,ritm regulat,pacienta mai prezintă palpitații,EKG-ritm sinusal
tahicardic,EKG-normal.
2.Perturbarea somnului nocturn din cauza apariției febrei(39 grade celsius)
manifestată prin apatie și somnolență diurnă.
115

115

115

115

115

115

115

115

115

115

115

115

115

115
Obiective:

- revenirea temperaturii corporale în limite fiziologice.

Intervenții:
- autonome :am hidratat pacienta corespunzator.
- delegate :am administrat la indicația medicului un antipiretic(paracetamol 1tb).
Evaluare:

- pacienta prezintă în continuare stare de subfebrilitate:T=38 grade celsius.

3.Stare de disconfort datorită anxietății.

Obiective:

- combaterea stării de anxietate.

Intervenții:

- autonome: psihoterapie-îi explic pacientei importanța de a fi relaxată și

liniștită.

Evaluare:

116

116

116

116

116

116

116

116

116

116

116

116

116

116
 - pacienta prezintă stare de liniște prin diminuarea anxietatii.

4.Respirație inadecvată-dispnee din cauza durerii precordiale.

Obiective:

- pacienta să prezinte respirație îmbunătățită în decurs de 24h.

Intervenții:
- autonome: îndrum pacienta să adopte o poziție semișezând pentru a-i favoriza
respirația.
- delegate: am administrat la indicația medicului oxigen.
Evaluare:
-R=25r/min.În primele 24h respirația se menține superficială,este
dificilă,tahipneică.TA=180/80 mmHg.

05.06.2019
DIAGNOSTICUL DE NURSING
1.Alimentație inadecvată cauzată de durere manifestată prin inapetență,greață și
vărsături.
Obiective:

- asigurarea unei alimentații corespunzatoare.

117

117

117

117

117

117

117

117

117

117

117

117

117

117
Intervenții:

- autonome: psihoterapie- i-am explicat pacientei cât de importantă este

alimentația în cadrul bolii.

Evaluare:

- pacienta a ințeles importanța alimentației,prezintă în continuare un apetit

scăzut.
2. Insomnie datorată zgomotelor din salon.

Obiective:

- combaterea insomniei prin asigurarea unui somn linistit.

Intervenții:

- autonome:am asigurat liniștea în salon și condiții de confort termic.

Evaluare:

- pacienta prezintă un somn liniștitor;P=80b/min,R=25r/min.

118

118

118

118

118

118

118

118

118

118

118

118

118

118
 3. Stare de disconfort circulator produs de HTA (180/80 mmHg) manifestat
prin cefalee, înțepături precordiale, astenie.

Obiective:
-aducerea TA la valori normale.
Intervenții:
-autonome: am informat pacienta în vederea unui regim alimentar
hiposodat,hipolipidic,hipocaloric.Am administrat lichide fracționat pentru a diminua TA.
-degelate: am administrat antihipertensive la indicația medicului:enap 1tb/zi,captopril
1tb/zi.
Evaluare:
-TA=170/80 mmHg,cefaleea a diminuat în intensitate,dar tot persistă.

4.Stare generală alterată produsă de apariția febrei(38,9 grade celsius).

Obiective:

- asigurarea unei temperaturi în limite fiziologice.

Intervenții:
- autonome: am hidratat pacienta.
- delegate: la indicația medicului i-am administrat 1 fiolă algocalmin i.m.

119

119

119

119

119

119

119

119

119

119

119

119

119

119
 Evaluare:
-T=36,6 grade celsius.Pacienta nu mai prezintă stare febrilă,temperatura se încadrează
in limite normale.

06.06.2019
DIAGNOSTICUL DE NURSING
1.Anxietate cauzată de lipsa cunoașterii obiceiurilor dăunătoare.
Obiective:
-pacienta să cunoască obiceiurile alimentare.
Intervenții:
-autonome:am învățat pacienta să se alimenteze corespunzator.
Evaluare:
-pacienta urmează regimul pentru a preveni complicațiile bolii sale.

2.Disconfort produs de obezitate,manifestat prin astenie,oboseală.

Obiective:
-pacienta să scadă în greutate.
Intervenții:
-autonome:explic pacientei necesitatea unui regim alimentar,cu reducerea din
alimentație a dulciurilor concentrate,făinoaselor,pâinii,proteinelor.
Evaluare:
-bolnava a ințeles regimul care i s-a prescris,respectându-l întocmai.

3.Starea de agitație produsă de nerecunoașterea prognosticului,manifestat prin

120

120

120

120

120

120

120

120

120

120

120

120

120

120
îngrijorare.
Obiective:
-pacienta să cunoască evoluția bolii.
Intervenții:
-autonome:i-am explicat evoluția și complicațiile bolii.
Evaluare:
-pacienta prezintă stare de liniște,este mai puțin anxioasă;TA=180/90
mmHg,P=80b/min,R=26r/min,T=36 grade celsius.

07.06.2017
DIAGNOSTICUL DE NURSING
1.Externarea bolnavei.
Obiective:
-pregatirea documentelor pentru externare.
Intervenții:
-autonome:am pregatit biletul de ieșire din spital,cu recomandările prescrise de medic.
-delegate:pacienta trebuie să respecte regimul prescris de medic,cu următoarele
recomandari:regim medicamentos+regim igieno-dietetic,cu măsurile de rigoare.
Evaluare:
-pacienta a înțeles recomandările prescrise de medic;TA=170/80
mmHg,P=80b/min,R=25r/min,T=36 grade celsius.

121

121

121

121

121

121

121

121

121

121

121

121

121

121
122

122

122

122

122

122

122

122

122

122

122

122

122

122
123

123

123

123

123

123

123

123

123

123

123

123

123

123
 EVALUAREA FINALĂ
Pacienta Mardare Elisabeta, în vârstă de 49 ani, a fost internata în secția Cardiologie a
Spitalului Județean de Urgență Buzău, pentru perioada 03. 06. 2010 - 07. 06. 2010, cu
următorul diagnostic:cardiopatie ischemică dureroasă, angină pectorală,manifestând dureri
retrosternale, precordiale și dispnee.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament medicamentos conform indicației medicului:
-antipiretice (1 tb Paracetamol);
-antialgice (3 tb Aspacardin);
-bronhodilatatoare (Miofilin 1 fiola 10 ml);
-antiaritmice (1 tb Verapamil);
-hipotensoare ( Enap, Captopril, 1 tb).
I s-au facut examene paraclinice în perioada internării (EKG, ecografie cardiacă), i s-a
recoltat sânge pentru hemoleucogramă și urină pentru examen sumar de urină.
Se externează cu stare generală ameliorată în urma tratamentului efectuat în spital, cu
următoarele recomandari:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- regim igieno-dietetic;
- respectarea măsurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului,supra
alimentației, cu reducerea aportului caloric și de grăsimi animale, a stresului,repaos la pat,
control periodic la medicul cardiolog.

124

124

124

124

124

124

124

124

124

124

124

124

124

124
125

125

125

125

125

125

125

125

125

125

125

125

125

125
126

126

126

126

126

126

126

126

126

126

126

126

126

126
 CAZUL III
Pacienta Tofan Silvia, în vârstă de 66 ani, din Buzău, de religie ortodoxă, are trei copii
și este pensionară.În ziua de 06. 06. 2010 este internată la Spitalul Județean de Urgență
Buzău,secția Cardiologie, salon 308, FO 5472, cu următorul diagnostic:cardiopatie ischemică
dureroasă, angor prelungit, HTA,manifestând următoarele simptome:durere retrosternală,
precordială, dispnee, palpitații.

Antecedente personale
Bolnava mai suferă de spondiloză cervicală anchilozantă, început de cataractă,
constipație cronică. În urmă cu 14 ani a suferit o colecistectomie,apendicectomie și
histerectomie.Crizele de angină pectorală au apărut în urmă cu 3 ani, fiind internată de 4 ori în
secția Cardiologie, cu simptomele descrise mai sus.Bolnava prezintă obezitate moderată, cu G
= 83 kg, și Î = 1,63m.

Antecedente heredo-colaterale
127

127

127

127

127

127

127

127

127

127

127

127

127

127
 Părinții bolnavei au suferit de angor pectoral, respectiv IMA. Sora mai mare a decedat
în urma unei insuficiențe renale acute (IRA) în urma cu 20 ani.
Pacienta prezintă urmatoarele probleme de dependența:
-nevoia de a respira;
-nevoia de a se mișca;
-nevoia de a se odihni;
-nevoia de a se alimenta.

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI TOFAN SILVIA ,CU ANGINĂ

PECTORALĂ,PE PERIOADA 06.06.2017-11.06.2017

06.06.2017
DIAGNOSTICUL DE NURSING
1.Disconfort produs de criza anginoasă,manifestată prin dureri
128

128

128

128

128

128

128

128

128

128

128

128

128

128
retrosternale,precordiale,palpitații,paloare.
Obiective:
-asigurarea confortului prin combaterea durerii anginoase într-un timp cat mai
scurt.Măsurarea funcțiilor vitale.
Intervenții:
-autonome:psihoterapie-am asigurat pacientei o poziție antalgică,i-am administrat
oxigen.
-delegate:am administrat la indicația medicului:glucoza 10% PEV 500 ml,HSHC
150mg,miofilin 1 fiola 10 ml,nitropector 2tb/zi,nefrix 1tb/zi,verapamil 3 tb/zi,diazepam
1tb/zi.
Evaluare:
-durerea a diminuat în intensitate,dar persistă.TA=190/80
mmHg,P=84b/min,R=28r/min,T=36,7 grade celsius.

2.Starea de disconfort cauzată de HTA,manifestat prin vertij,cefalee și astenie.

Obiective:
-pacienta să prezinte valori tensionale în limite normale în scurt timp.
Intervenții:
-autonome:am învățat pacienta să aibă un regim alimentar
hiposodat,hipocaloric,hipolipidic.Am administrat lichide fracționat pentru a diminua TA.
-delegate:administrez antihipertensive la indicația medicului(enap 1tb/zi,captopril
1tb/zi).

129

129

129

129

129

129

129

129

129

129

129

129

129

129
 Evaluare:
-TA=170/80 mmHg,simptomele au diminuat dar persistă.

3.Modificarea stării generale datorită anxietății.

Obiective:
-combaterea stării de anxietate.
Intervenții:
-autonome:psihoterapie-explic pacientei importanța de a fi linistită și relaxată în ceea
ce privește evoluția bolii.
Evaluare:
-pacienta prezintă stare de liniște prin diminuarea anxietății.

4.Modificarea constantelor biologice.

Obiective:
-recoltarea de produse biologice.
Intervenții:
-autonome:am pregatit materialele necesare recoltării.Am pregatit fizic si psihic
pacienta,i-am explicat necesitatea efectuarii recoltarilor,am anunțat-o să nu consume nimic
înainte de recoltare.
-delegate:la indicația medicului am recoltat sânge pentru hemoleucogramă.

07.06.2017
DIAGNOSTICUL DE NURSING
1.Starea de disconfort produsă de obezitate,manifestată prin dispnee de efort,stare de

130

130

130

130

130

130

130

130

130

130

130

130

130

130
oboseală.
Obiective:
-pacienta sa scadă în greutate
Intervenții:
-autonome:explic pacientei necesitatea unui regim alimentar,cu reducerea din
alimentație a dulciurilor concentrate,făinoaselor,pâinii,proteinelor.
Evaluare:
-rezultatele analizelor de laborator:glicemie 115mg/dl,TGO 19U/I,TGP
20U/I,creatinina 0,8mg,colesterol 210 mg/dl,acid uric 4,5mg/dl,examen sumar de urina
normal.

2.Modificarea funcțiilor vitale.

Obiective:
-monitorizarea funcțiilor vitale.
Intervenții:
-autonome:am măsurat funcțiile vitale.
Evaluare:
-TA=170/80 mmHg,P=80b/min,R=27r/min,T=36,7 grade celsius.

3.Disconfort respirator cauzat de durere precordială,manifestat prin dispnee.

Obiective:
-pacienta să prezinte respirație îmbunătățită în decurs de 24h.
Intervenții:
-autonome:învăț pacienta să ocupe o poziție semișezând pentru a favoriza respirația.

131

131

131

131

131

131

131

131

131

131

131

131

131

131
 -delegate:administrez la indicația medicului oxigen.
Evaluare:
-R=25r/min,în primele 24h respirația se menține superficială,este dificilă,tahipneică.

08.06.2017
DIAGNOSTICUL DE NURSING
1.Inadaptarea pacientei la condițiile de spitalizare,datorită schimbării mediului
familiar.
Obiective:
-asigurarea unu climat corespunzator.
Intervenții:
-autonome:am asigurat un climat corespunzator,cu salon aerisit,pat confortabil,cu
lenjerie curată.
Evaluare:
-pacienta sa adaptat cu usurință condițiilor de spitalizare.

2.Perturbarea somnului nocturn cauzat de durere,manifestat prin insomnie.

Obiective:
-pacienta să prezinte un somn liniștitor.
Intervenții:
-autonome:stabilesc împreună cu pacienta un program de odihnă.
-delegate:am administrat la indicația medicului 1tb diazepam seara,înainte de culcare.
Evaluare:
-pacienta prezintă un somn liniștit.

132

132

132

132

132

132

132

132

132

132

132

132

132

132
 3.Alterarea funcțiilor respiratorii manifestate prin dispnee.
Obiective:
-asigurarea unei respirații normale.
Intervenții:
-autonome:i-am masurat funcțiile vitale,am așezat pacienta într-o poziție pentru ai
favoriza respirația.
-delegate:am administrat la indicația medicului 1 fiolă miofilin+oxigen.
Evaluare:
-TA=180/80 mmHg,P=85b/min,R=28r/min,T=36 grade celsius;pacienta respiră mai
usor,dispneea se diminuează.

09.06.2017
DIAGNOSTICUL DE NURSING
1.Insomnie datorită durerii precordiale.
Obiective:
-pacienta să prezinte un somn odinitor.
Intervenții:
-autonome:stabilesc un program de odihnă împreună cu pacienta.
-delegate:la indicația medicului administrez o 1tb diazepam înainte de culcare.
Evaluare:
-pacienta prezintă un somn odihnitor.

2.Anxietate produsă de nerecunoașterea prognosticului,manifestat prin îngrijorare.

Obiective:
-pacienta să cunoască evoluția bolii.
133

133

133

133

133

133

133

133

133

133

133

133

133

133
 Intervenții:
-autonome:explic pacientei evoluția și complicațiile bolii.
Evaluare:
-pacienta prezintă stare de liniște,este mai putin anxioasă;TA=180/90
mmHg,P=85b/min,R=26r/min,T=36grade celsius.

3.Postura inadecvată din cauza durerii acute.

Obiective:
-asigurarea unei posturi adecvate cu diminuarea durerii.
Intervenții:
-autonome:am ajutat pacienta să-și găsească o poziție antalgică.
Evaluare:
-durerea a diminuat în intensitate.

10.06.2017
DIAGNOSTICUL DE NURSING
1.Alimentație insuficientă din cauza bolii,manifestată prin inapetență,greată,vărsături.
Obiective:
-să-și recâștige apetitul treptat,diminuarea senzației de greață și vărsătură.
Intervenții:
-autonome:psihoterapie.
-delegate:la indicația medicului am administrat urmatoarea medicație,în raport cu
orarul meselor:antiemetice înainte de masă (1 tb metoclopramid),fermenți digestivi în timpul
mesei(triferment).

134

134

134

134

134

134

134

134

134

134

134

134

134

134
 Evaluare:
-alimentație fără senzație de greață,vărsătură.

2.Cunoștințe insuficiente despre obiceiuri dăunătoare.

Obiective:
-pacienta să cunoască obiceiurile alimentare.
Intervenții:
-autonome:învăț pacienta să se alimenteze corespunzator,pentru a preveni unele
complicații.
Evaluare:
-bolnava a înțeles informațiile care i-au fost aduse la cunoștintă;TA=180/90
mmHg,P=84b/min,R=23r/min,T=36,7grade celsius.

11.06.2017
DIAGNOSTICUL DE NURSING
1.Alterarea stării de confort cauzată de necunoașterea regimului medicamentos după
externare.
Obiective:
-liniștirea bolnavei prin explicarea tratamentului la domiciliu.
Intervenții:
-autonome:informez pacienta asupra orarului cu privire la tratamentul prescris de
medic.
Evaluare:
-starea de disconfort a diminuat,dar încă persistă,pacienta a înțeles ceea ce i s-a
135

135

135

135

135

135

135

135

135

135

135

135

135

135
explicat.

2.Externarea pacientei.
Obiective:
-explicarea tratamentului medicamentos și alimentar la domiciliu.I-am întocmit biletul
de externare.
Intervenții:
-i-am explicat orarul medicației:nitropector 3tb/zi,nitroglicerină 1tb/zi,la
nevoie:aspacardin 1tb/zi,am informat-o asupra alimentației,cu evitarea oricărui factor
determinant.
Evaluare:
-pacienta a înțeles importanța medicației și a alimentației;TA=180/80
mmHg,P=85b/min,R=25r/min,T=36,7grade celsius.

136

136

136

136

136

136

136

136

136

136

136

136

136

136
137

137

137

137

137

137

137

137

137

137

137

137

137

137
138

138

138

138

138

138

138

138

138

138

138

138

138

138
 EVALUARE FINALĂ
Pacienta Tofan Silvia, în varstă de 66 ani, a fost internată în secția Cardiologie a
Spitalului Județean de Urgență Buzău, pe perioada 06. 06. 2010 - 11. 06. 2010,cu următorul
diagnostic:cardiopatie ischemică dureroasă, angor prelungit, HTA,cu următoarele manifestări:
durere precordială, retrosternală severă, dispnee, cefalee,palpitații, paloare.
În timpul spitalizării a urma tratament medicamentos conform schemei prescrise de
medic, cu următoarele medicamente:
-antiemetice (Metoclopramid 1 tb/zi);
-antiaritmice (Propanolol 1 tb/zi);
-sedative (Diazepam 1 tb seara la culcare);
-bronhodilatatoare ( 1 fiola Miofilin 10 ml);
-anticoagulante (Clexane 0,8 UI).
A beneficiat de examene paraclinice în această perioadă (EKG, ecografie cardiacă), i
s-a recoltat sânge pentru hemoleucograma și urina pentru examen sumar de urină.
Se externează cu stare generală ameliorată în urma tratamentului efectuat în spital, cu
următoarele recomandări:
-respectarea tratamentului medicamentos;
-regim igieno-dietetic;
-control periodic la medicul cardiolog.

139

139

139

139

139

139

139

139

139

139

139

139

139

139
140

140

140

140

140

140

140

140

140

140

140

140

140

140
141

141

141

141

141

141

141

141

141

141

141

141

141

141
BIBLIOGRAFIE

1.Cornel Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2007

2.I. Teodorescu, Anatomia si fiziologia omului, Editura Medicala, 1969

3.Lucretia Titirca, Ghid de nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca,2006

142

142

142

142

142

142

142

142

142

142

142

142

142

142