Curs Imagistica Medicala PDF

Introducere
Radiatiile ionizante sunt folosite tot mai frecvent, atat

pentru diagnosticul cat si in tratamentul multor afectiuni. Ca
rezultat al acestor practici, indivizii si populatia primesc o
expunere semnificativa la radiatii ionizante, chiar daca
aceasta este in beneficiul activitatii medicale.
Expunerea medicala reprezinta sursa principala de expunere

la radiatii ionizante a populatiei, dintre toate sursele create
Biofizică de om. De aceea este necesara o continua analiza a

frecventei, a dozelor si a metodelor diagnostice si
terapeutice ce folosesc radiatiile ionizante, in vederea
utilizarii lor cu maximum de eficienta si minimum de risc.
Introducere Scopul programului educational propus
Diagnosticul cu radiatii X, incluzand de

multe ori expunerea la radiatii ionizante a • Implementarea in Romania a prevederilor Directivei
unor persoane tinere, copii, femei la varsta Consiliului Europei Nr.97/43/EURATOM, privind protectia
de procreere, ridica probleme de protectie
deosebite. Radiologia interventionala conduce pacientului in expunerea medicala, transpusa in legislatia
la expuneri ridicate la radiatii ionizante, atat romana prin „Normele privind radioprotectia persoanelor
a personalului operator, cat si pentru in cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante”,
pacienti. aprobate prin ordinul comun al presedintelui CNCAN si
ministrului sanatatii.
Evaluarea expunerii medicale la radiatii
ionizante este o preocupare continua a
• Pregatirea in domeniul radioprotectiei a medicilor de
forurilor internationale implicate in medicina muncii, in vederea acreditarii pentru
problemele de radioprotectie: Organizatia supravegherea starii de sanatate a personalului expus
Mondiala a Sanatatii, Agentia Internationala profesional la radiatii ionizante.
pentru Energia Atomica ( AIEA ), Comisia
Comunitatilor Europene
Tipuri de activitati Obiective pedagogice:
•Prelegeri asupra recomandarilor internationale in Participantii la program sa fie

domeniu ( AIEA si ICRP ) si a prevederilor legislative in capabili:
vigoare in tara, dezbateri libere privind aspectele
abordate si analize critice asupra situatiilor practice •sa aplice principiile radioprotectiei in
concrete din spitale. domeniul medical
•Metodele educationale propuse si continutul vizat sunt •sa respecte cerintele autoritatilor
adecvate obiectivelor educationale ale programului. nationale cu privire la protectia
Tinand seama de neomogenitatea grupului tinta din punct pacientului si a expusilor profesional
de vedere al cunostintelor privind fizica radiatiilor si/sau la radiatii ionizante
efectele biologice ale expunerii la radiatia ionizanta,
prelegerile de la inceputul programului cuprind
•sa realizeze asigurarea calitatii si
elementele de baza din aceste domenii, indispensabile
controlul calitatii in diagnosticul
intelegerii materialului didactic din prelegerile urmatoare.
radiologic
Rezultate asteptate
Insusirea adecvata de catre participanti a

noilor reglementari in domeniul radioprotectiei,
indeosebi a “Normelor de securitate
radiologica in practicile de radiologie de
diagnostic si radiologie interventionala”,
aprobate prin ordin al presedintelui CNCAN
nr.173 si publicate in MO nr. 924 din 23
decembrie 2003 si a reglementarilor MS privind
supravegherea starii de sanatate a personalului
expus profesional la radiatii ionizante
(nr.944/2001 si 1032/2002)
Introducere
PROTECTIA RADIOLOGICA IN
DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC  Subiectul materiei : unitatile dozimetrice
de baza
 In domeniul dozimetriei radiatiilor in
radiologie sunt necesare diverse marimi
si unitati de masura
 Unele pot fi masurate direct iar altele
Marimi si unitati relevante in radiologie pot fi numai estimate
IAEA Post Graduate Educational Course Radiation Protection and Safe Use of Radiation Sources
1 2
Continut SCOP
 Radiatia ionizanta
 Expunere si debitul expunerii  De a familiariza cursantii cu diversele
 Doza absorbita si KERMA marimi si unitati dozimetrice, necesare
 Doza medie absorbita intr-
intr-un tesut in radiologia de diagnostic si radiologia
 Doza echivalenta H interventionala.
 Doza efectiva
 Alte marimi (doza la suprafata,doza in
profunzime,
profunzime, factorul de retroimprastiere…
retroimprastiere…..)
 Marimi dozimetrice specifice (in mamografie,
mamografie,
CT,…
CT,…)
3 4
STRUCTURA ATOMULUI ATOMUL

 Nucleul
 protoni si neutroni = nucleoni
 Z – nr.protoni,
nr.protoni, particule cu sarcina
electrica pozitiva
 (1.6 10-
10-19 C)
 Neutroni -fara sarcina (neutrii)
neutrii)
 Numarul de nucleoni = numar de
masa - A
 Structura extra-
extra-nucleara
 Z electroni (particule usoare,
usoare, cu
sarcina electrica egala cu a
protonului,
protonului, dar negativa)
negativa)
IN MOD NORMAL, ATOMUL ESTE
NEUTRU DIN p.d.v.
p.d.v. ELECTRIC
5 6
Procesul de Ionizare INTERACTIA RADIATIEI CU MATERIA
Procesul de ionizare
7 8
Tipuri de radiatie ionizanta : Spectrul electromagnetic

 Radiatia direct ionizanta - energia este
depusa de particula in mod direct
materiei (ex., electronii,
electronii, protonii)
protonii)
 Radiatia indirect ionizanta – “particula”
particula”
primara transfera energia particulei
secundare,
secundare, care la randul sau va
determina ionizarea (fotonii,
fotonii, neutronii)
neutronii)
9 10
Fotonii X sunt parte a

spectrului electromagnetic Marimi si unitati dozimetrice
Lumina vizibila
Unde radio Rad X & Rad Gama

Infrarosii UV
Energie suficienta Subiectul 1 : Expunerea si debitul expunerii

pentru a produce
ionizarea
11
12
Expunerea : X Expunere : X
 Inainte de a interactiona cu pacientul
 Expunerea este o marime dozimetrica (fascilul direct) sau cu personalul
pentru radiatia electromagnetica si radiologic (radiatia imprastiata),
imprastiata), radiatia X
exprima abilitatea radiatiei de a interactioneaza cu aerul.
aerul.
 Marimea “expunere”
expunere” da o indicatie
produce ionizare in aer . asupra capacitatii radiatiei X de a
produce un anumit efect in aer.aer.
 Aceasta marime este definita numai  Efectul ulterior in tesut va fi,in general,
pentru radiatia electromagnetica care proportional cu acest efect in aer
interactioneaza cu aerul .
13 14
Expunere : X Expunere : X
 Unitatea pentru Expunere in SI* este Coulomb per
[Ckg-1]
kilogram [Ckg
 Expunerea este valoarea absoluta a
 Unitatea speciala initiala a fost Roentgen [R
[R]
sarcinei totale a ionilor de un semn,semn,
produsi in aer,
aer, atunci cand toti electronii  1 R = 2,58 x 10-4 Ckg-1
eliberati de fotoni,
fotoni, pe unitatea de masa  1 Ckg-1 = 3876 R
de aer,sunt complet opriti in aer.
aer.
*SI - Sistemul International ( in Romania, din
X = dQ/dm
dQ/dm 1982 )
STANDARD PRIMAR:camera de ionizare cu aer- aer-liber
15 16
Debitul expunerii:
expunerii: X/t Part 2: Marimi si unitati
 Debitul expunerii (si ulterior, debitul dozei)
dozei)
este expunerea produsa pe unitatea de timp.timp.
dozimetrice
 In SI unitatea debitului expunerii este [C/kg]
per secunda sau A/kg si (in vechile unitati)
unitati)
[R/s].
 In protectia radiologica deobicei aceste valori
de debit se exprima “per ora”
ora” (ex., R/h).
Subiectul 2 : Doza absorbita si KERMA
17
18
Doza absorbita,
absorbita, D Doza absorbita,
absorbita, D si KERMA
 Doza absorbita este energia absorbita pe
unitatea de masa.
masa. Aceasta marime este  KERMA (kinetic energy realeased in a material)
material)
definita pentru toate tipurile de radiatii K = dEtrans/dm
ionizante (nu numai pentru radiatia  unde dEtrans suma energiilor cinetice initiale a
tuturor particulelor ionizante initiale eliberate de
electromagnetica,
electromagnetica, cum a fost in cazul particulele neincarcate in materialul avand masa
“expunerii”
expunerii”), si pentru orice material . dm
 D = dE/dm.
dE/dm. In SI unitatea pentru D este Gray  In SI unitatea pentru kerma este joule per
[Gy].
Gy]. kilogram (J/kg), cu denumirea Gray (Gy
(Gy).
).
 1 Gy = J/kg.  In diagnosticul radiologic,
radiologic, Kerma si D sunt
egali.
egali.
 Vechea unitate a fost “rad”
rad”. 1 Gy = 100 rad.
rad.
STANDARD PRIMAR:calorimetrul (grafit,apa)
grafit,apa)
19 20
Relatia intre doza absorbita si Exemple de factori de

expunere conversie:
conversie: f
 Daca se cunoaste expunerea,
expunerea, se poate
calcula doza absorbita intr-
intr-un material
 Gy]. = f . X [Ckg-1]
D [Gy].
 f = factor de conversie,
conversie, depinzand de mediul
absorbant
 Energia absorbita intr-

intr-un gram de aer
expus la 1 [Ckg-1] de radiatie X este 0.869
[Gy]
Gy]
f(air) = 0.869
21 22
Doza medie absorbita intr-

intr-un
Partea 2: Marimi si unitati tesut sau organ
dozimetrice
 Doza medie absorbita intr-
intr-un tesut
sau organ DT este energia depusa
in organ , impartita la masa acelui
organ.
Subiectul 3 : Doza medie absorbita intr-

intr-un
tesut
23 24
Expunerea si doza absorbita Raportul intre doza absorbita
sau KERMA in tesutul moale si cea in aer
 Expunerea poate fi corelata cu doza
 Valorile de doza absorbita in tesut vor
absorbita in aer sau kerma,
kerma, aplicand
diferi cu cateva procente,
procente, depinzand de
factorii de conversie coespunzatori.
coespunzatori.
compozitia exacta a mediului care este
 De ex.,radiatia X de 100 kV care intr-
intr- luat in considerare ca reprezntand
un punct determina o expunere de 1 R tesutul.
tesutul.
, determina deasemeni o kerma in aer
 Valoarea urmatoare este curent
in jur de 8,7 mGy (0,87 rad)
rad) si o kerma
folosita pentru 80 kV si 2.5 mm Al :
in tesut de aprox.
aprox. 9,5 mGy (0,95 Doza in tesutul moale=
moale= 1.06 Doza in aer
rad),in acelasi punct.
punct.
25 26
Partea 2: Marimi si unitati Doza echivalenta:

echivalenta: H
dozimetrice  Doza echivalenta H este doza absorbita
multiplicata printr-
printr-un factor de ponderare
pentru radiatie,
radiatie, wR , nedimensional,
nedimensional, care
exprima eficacitatea biologica a tipului dat de
radiatie
 Pentru a evita confuzia cu doza absorbita,
absorbita, in
SI unitatea de doza echivalenta este numita
Subiectul 4 : Doza echivalenta H Sievert (Sv).
Sv). Unitatea veche a fost “rem”
rem”
1 Sv = 100 rem
27 28
Factorul de ponderare pentru radiatie,

radiatie, wR
Partea 2: Marimi si unitati
 Pentru cea mai mare parte a dozimetrice
radiatiilor folosite in medicina (X, ,
e-) wR este=
este= 1, astfel incat doza
absorbita si doza echivalenta sunt
numeric egale
 Exceptiile sunt:
sunt:
Subiectul 5 : Doza efectiva
 particulele alfa (wR = 20)
 neutronii (wR = 5 - 20).
29
30
Factor de ponderare pentru
Detriment
tesut
 Pentru a reflecta detrimentul combinat
 Expunerea la radiatii a diferitelor
datorita efectelor stochastice datorate
organe sau tesuturi din corp dozelor echivalente din toate organele si
conduce la probabilitati diferite de tesuturile din corp , doza echivalenta din
efect , avand severitati diferite fiecare organ sau tesut se multiplica cu un
factor de ponderare pentru tesut,
tesut, wT, iar
 Combinarea probabilitatii si rezultatele sunt insumate pe intregul corp,
corp,
severitatii este numita“
numita“detriment”
detriment”. pentru a obtine doza efectiva E
31 32
Doza efectiva si radiosensibilitatea diverselor

Factori de ponderare pentru tesut,
tesut,
tesuturi si organe wT
ORGAN / WT ORGAN / WT
TESUT TESUT
Maduva osoasa 0.12 Pulmon 0.12
Vezica urinara 0.05 Esofag 0.05
Suprafata osului 0.01 Piele 0.01
San 0.05 Stomac 0.12
Colon 0.12 Tiroida 0.05
Gonade 0.20 Restul 0.05
Ficat 0.05
33 34
Doza efectiva,
efectiva, E DOZA COLECTIVA
 “Insumeaza”
Insumeaza” dozele efective individuale
E = T wT.HT intr-
intr-o populatie
 Se obtine inmultind “nr.de indivizi”
indivizi” cu
E : doza efectiva “doza indiv.
indiv.”
 wT : factor de ponderare pentru tesut sau organ,
 Se exprima in “om x Sievert”
Sievert”
T
 HT : doza echivalenta in tesut sau organ T  Marime utilizata mai ales in evaluarile
de risc ( ex., 10-2 / omxSv )
 UNITATEA DE MASURA: Sievert ( Sv )
35 36
Cantitati in dozimetria pacientului
dozimetrice
Subiectul 6 : Alte marimi (doza la

suprafata,doza in profunzime,factor de
retroimprastiere…
retroimprastiere…..)
37 38
DOZA ABSORBITA LA PIELE, LA POARTA DE INTRARE A

FASCICULULUI DE RADIATIE X
 QUANTITIES OF INTEREST IN PATIENT  RATIO OF ABSORBED DOSE IN SOFT TISSUE TO

DOSIMETRY THAT IN AIR
 The backscatter factor represents the  Values of absorbed dose to tissue will vary by
increase of the entrance dose due to a few percent depending on the exact
the backwards photons produced by the composition of the medium that is taken to
represent soft tissue.
tissue
 For 80 kV and 2.5 mm Al, it is usually used
 This factor depends on the X- X-ray beam the following factor:
quality (kV and filtration) and on the field
size. Dose in soft tissue = 1.06 Dose in air
39 40
Marimi dozimetrice pentru pacient Doza absorbita la piele la suprafata de

intrare a fasciculului X ( ESD)
Tub de radiatie X
Kilovoltaj (kV)
Curent (mA)
Dimensiunea campului
 Doza absorbita este o proprietate a mediului
Filtrarea
absorbant iar compozitia exacta a mediului
Doza organ
trebuie clar definita (“doza absorbita in……
in……..”)
 De obicei,
obicei, ESD se refera la tesutul moale
Doza absorbita sau
Kerma in Aer (muschi)
muschi) sau apa
 Doza absorbita in muschi este in relatie cu
Doza la suprafata de
intrare doza absorbita in aer, aer, prin raportul
coeficientilor masici de absorbtie a energiei
Doza organ
41 42
Doza la suprafata de intrare Doza la suprafata de intrare
(ESD) (ESD)
 Pentru toate calitatile tipice in diagnosticul cu  Pe de alta parte,
parte, valoarea ESD, masurata la
radiatii X, valoarea estimata este 1.06 (±
(± 1%) suprafata de intrare a pacientului sau fantomului
include o contributie de la fotonii retroimprastiati de
  μ en   μ en   tesuturile aflate mai in profunzime , care nu e
 
F =     ρ    1.06 prezenta la masuratorile libere in aer.
aer.
  ρ  water  air 
 Din aceasta cauza,
cauza, trebuie introdus un factor de
 unde (µen/) sunt coeficientii masici de corectie ( factorul de retroimprastiere)
retroimprastiere)
absorbtie a energiei pentru apa si resp., aer.  Daca masuratorile sunt realizate la alte distante
aer.
decat distanta focar-
focar-piele reala,
reala, dozele trebuie
corectate,
corectate, aplicand legea cu inversul patratului
distantei.
distantei.
43 44
Factori de retroimprastiere Doza absorbita la piele , la poarta de intrare

a fasciculului de radiatie X
(apa)
apa)
 Conform reglementarilor CNCAN/MSF :
HVL Dimensiunea campului (cm x cm) - se aplica , mai ales in radiografia medicala ;
mm Al 10 x 10 15 x 15 20 x 20 25 x 25 30 x 30 - se masoara ( TLD ) ;
2.0 1.26 1.28 1.29 1.30 1.30
- se inregistreaza si se comunica pacientului ;
2.5 1.28 1.31 1.32 1.33 1.34
3.0 1.30 1.33 1.35 1.36 1.37 - se raporteaza ;
4.0 1.32 1.37 1.39 1.40 1.41 - se compara cu nivelul de referinta din
norme;
norme;
45 46
Produsul doza-
doza-arie (I) Legea inversului cu patratul
 Marimea “produs doza-
doza-arie”
arie” (DAP) este definita
ca fiind doza absorbita in aer intr- intr-un plan,
3
integrata pe aria de interes 2
2
1 6
1
 Valoarea DAP (cGy (cGy··cm²
cm²) este constanta cu 4
5
3 4 9
distanta,
distanta, intrucat sectiunea transversala a D
8
7
fasciculului este o functie patratica care 2D
anuleaza dependenta dozei de inversul 3D
patratului distantei
 Afirmatia este valabila,
valabila, daca neglijam absorbtia
si imprastierea radiatiei X in aer
47 48
Instrument pentru masurarea
Produsul doza-
doza-arie (II)
produsului doza-
doza-arie
 Intotdeauna este necesar sa calibram si sa verificam
camera de ionizare cu transmisie,
transmisie, pe care o folosim
 In tarile Europene,
Europene, echipamentele noi sunt livrate cu o
astfel de camera de ionizare sau cu metode de calcul
automate
 In acest caz, caz, este necesar sa se verifice
cititorul,intrucat unele sisteme supraestimeaza
valoarea DAP reala
 Se aplica : mai ales, in fluoroscopie si radiologia
interventionala
 Se masoara,
masoara, inregistreaza,
inregistreaza, comunica si raporteaza
( conform reglementarilor specifice ale MSP)
49 50
Doza glandulara medie (AGD)

dozimetrice  Doza glandulara medie (AGD)
AGD) este o marime
dozimetrica recomandata indeosebi pentru
evaluarea riscului expunerii
 Folosirea AGD este recomandata de ICRP,
British Institute of Physical Sciences in
Medicine, NCRP, BSS si de Netherlands
Commission on Radiation Dosimetry (NCS)
Subiectul 7 : Marimi dozimetrice specifice
(in Mamografie,
Mamografie, CT,…
CT,…)
51 52
Doza glandulara medie AGD (in ESAK (in mamografie)

mamografie)
ESAK poate fi determinat folosind:
folosind:
 AGD nu poate fi masurata direct dar poate fi obtinuta  un dozimetruTLD calibrat in termen de kerma in aer,
aer,
din masuratori pe un fantom standard, pentru tehnica liber-
liber-in aer,
aer, la un HVL cat mai apropiat de 0.4 mm Al si
reala folosita si echipamentul mamografic instalat un fantom standard
 Kerma in Aer la Suprafata de Intrare (ESAK),
ESAK), liber-
liber-in  un dozimetru TLD calibrat in termen de kerma in aer,aer,
aer (ex.,fara retroimprastiere),a devenit marimea cel liber-
liber-in aer,
aer, la un HVL cat mai apropiat de 0.4 mm Al
mai frecvent folosita pentru dozimetria pacientului in lipit pe pielea pacientului (pentru a obtine ESAK, doza
mamografie la suprafata de intrare masurata cu TLD se imparte la
factorul de retroimprastire corespunzator)
corespunzator)
 Pentru alte scopuri (incadrarea in nivelul dozei de Nota :datorita valorii mici kV , TLD-
TLD-ul se vede pe
referinta)
referinta) avem nevoie de ESD, care include imagine
retroimprastierea  un dozimetru de radiatie,
radiatie, capabil sa masoare intr-
intr-un
domeniu de cel putin 0.5 la 100 mGy ,cu o precizie mai
53
buna de  10% 54
Marimi dozimetrice pentru C.T. CTDI
CTDI este integrala de-
de-a-lungul unei linii paralele cu axa
 CTDI (Indexul Dozei pentru de rotatie (z) a profilului dozei (D(z))
D(z)) unei sectiuni,
sectiuni,
Tomografia Computerizata ) impartita la grosimea nominala a sectunii , T
+
 DLP (Produsul Doza-

Doza-Lungime)
Lungime) CTDI = 1  D(z)dz
T -
In practica,
practica, o evaluare convenabila a valorii CTDI poate fi
 MSAD (Doza Medie pentru Scanare obtinuta folosind o camera de ionizare in forma de creion
Multipla)
Multipla) cu o lungime activa de 100 mm, care permite masurarea
directa a CTDI100 , exprimata in termen de doza absorbita
in aer (mGy).
mGy).
55 56
CTDI CTDI
 Masuratorile CTDI pot fi efectuale liber-
liber-in Presupunand ca doza intr-
intr-un fantom particular scade
aer,
aer, in paralel cu axa de rotatie a in mod linear cu pozitia radiala de la suprafata catre
scannerului (CTDI100, aer), centru , atunci doza medie normalizata per sectiune
 sau la centru (CTDI100, c) ponderat: [mGy(mAs)-1]
este aproximata de CTDI ponderat:
 si la10 mm sub suprafata (CTDI100, p) unui

unde:
unde:

fantom standard CT .
notatia `n' (nCTDI)
CTDI) este folosita pentru a
n CTDI w =
1
C
( 13 CTDI 100,c +
2
3
CTDI100,p )
CTDI 1s  D(x)dx indica ca masuratorile au fost  C este curentul in tub x timpul de expunere (mAs)
mAs)
 CTDI100,p reprezinta media masuratorilor in patru locatii
“normalizate”
normalizate”, per unitate “mAs”
mAs”. diferite in jurul periferiei fantomului
57 58
Marimi dozimetrice de referinta Marimi dozimetrice de referinta

In scopul promovarii utilizarii unor bune tehnici in CT,  DLP Produsul doza-
doza-lungime pentru o examinare
sunt propuse doua marimi dozimetrice de referinta:
referinta: completa:
completa: [mGy • cm]
 CTDIw intr-
intr-un fantom dozimetric CT de cap sau corp,
corp, pentru
o singura sectiune,in scanning in serie sau per rotatie in
scanningul spiral: [mGy]
DLP =  n CTDI w T  N  C
mGy]
i
unde :
CTDI w = n CTDI w  C  i reprezinta fiecare secventa de scanare in serie,
formand partea unei examinari
serie,
unde:
unde: N este numarul de sectiuni,
 sectiuni, fiecare de grosime T (cm) si
 nCTDIw este CTDI normalizat si ponderat,
ponderat, in fantomul de cap expunere radiografica C (mAs),
mAs), intr-
intr-o secventa
sau corp,
corp, pentru parametrii : grosime a sectiunii nominale si particulara..
particulara..
potential aplicat,
aplicat, folosite pentru o examinare.
examinare. N.B.: Orice variatie in potentialul aplicat in cursul
C este curentul in tub x timpul de expunere (mAs)
mAs) pentru o examinarii va necesita o modificare corespunzatoare a
singura sectiune,
sectiune, in scanning de serie sau per rotatie,
rotatie, in valorii nCTDIw folosite.
folosite.
scanningul spiral. 59 60
Marimi dozimetrice de referinta Marimi dozimetrice de referinta
In cazul scanning spiral [mGy • cm] :  Doza Medie pentru Scanare Multipla
(MSAD) : Doza medie de-a-lungul sectiunii
DLP =  n CTDI w  T  A  t centrale, dintr-o serie de N sectiuni (fiecare
i avand grosimea T), cand exista o crestere
unde,
unde, pentru fiecare din secventa spirala “i” formand
parte a unei examinari : constanta I, intre sectiuni succesive:
 T este grosimea nominala a sectiunii iradiate (cm) I

+
 A este curentul in tub (mA
(mA)) 1 2
MSAD = I D N, I (z)dz
 t este timpul total de achizitie (s) pentru secventa.
secventa. Ι -
unde: 2
N.B. : nCTDIw este determinat pentru o singura DN,I(z) este profilul dozei pentru scanare multipla, de-
sectiune,
sectiune, ca in scanningul in serie.
serie. a-lungul unei linii paralele cu axa de rotatie (z).
61 62
Unitati de baza in fizica

( sistemul SI) Marimi si unitati
 Timpul : 1 secunda [s]
 electron- [eV]] : 1.603 10-19 J
electron-volt [eV
 Lungimea : 1 metru [m]
 Masa : 1 kilogram [kg]  1 keV = 103 eV
 Energia : 1 joule [J]
 Sarcina electrica:
electrica: 1 coulomb [C]
 1 MeV = 106 eV
Alte cantitati si unitati  1 sarcina elecrica : 1.6 10-19 C

 Putere : 1 watt [W] (1 J/s)  masa protonului : 1.672 10-24 g
 1 mAs = 0.001 C
63 64
Informatii suplimentare pot fi

REZUMAT
obtinute in publicatiile:
publicatiile:
 Marimile dozimetrice sunt utile pentru
cunoasterea riscului potential al  Gregg EC. Effects of ionizing radiation on
radiatiilor si pentru stabilirea masurilor humans. In Waggener RG and Kereikas
de protectie, necesar a fi luate. JG., editors. Handbook of medical
physics, Volume II.
II. Boca Raton, CRC
 Pe langa unitatile S.I.,sunt mentionate si
Press Inc., 1984.
vechile unitati,in situatia in care ele inca
sunt folosite in o serie de tari, cum ar fi  Radiation Dosimetry. Volume 1. Ed: Attix
Statele Unite ale Americii. F.H. and Roesch W.C. New York,
1968.
Academic Press, 1968.
65 66
Bibliografie:
Bibliografie: Continuare bibliografie
 Protection against ionizing radiation from
external sources used in medicine. ICRP  Radiological protection of the worker in
Publication 33. Pergamon Press 1982. medicine and dentistry. ICRP Publication 57.
Pergamon Press 1989.
 Radiological protection and safety in
 Avoidance of radiation injuries from medical
medicine. ICRP Publication 73. Pergamon
interventional procedures. ICRP Publication
1996. 85. Ann ICRP 2000;30 (2). Pergamon.
 Quality Criteria for Computed Tomography.  Quantities and Units in Radiation Protection
EUR 16262. Office for Official Publications of Dosimetry. ICRU report 51. Bethesta,
Bethesta, USA,
the European Communities. Luxembourg 1993.
1999
67 68
Part No...., Module No....Lesson No Module title
IAEA Standard syllabus course on Radiation Protection in diagnostic and interventional

radiology
PROTECŢ
PROTECŢIA RADIOLOGICĂ
RADIOLOGICĂ ÎN
Introducere
DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC  Subiect : expunerea profesională
profesională şi
aspecte legislative
 Proceduri de monitorizare
 Investigaţ
Investigaţii şi protocoale de
supraveghere
Expunerea profesională
profesională
1 2
Conţ
Conţinut Obiective
 ECHIPAMENTE PERSONALE DE  A deveni familiar cu cerinţele
PROTECŢ
PROTECŢIE detaliate ale BSS privind protecţia
 Monitorizarea individuală
individuală şi radiologică a lucrătorilor din
evaluarea expunerii radiodiagnostic.
 Investigare şi supraveghere
 Supravegherea stă
stării de să
sănătate
 Inregistră
Inregistrări
3 4
IAEA Standard syllabus course on Radiation Protection in diagnostic and interventionnal

radiology
ECHIPAMENTE PERSONALE
Part 13.2 : EXPUNEREA DE PROTECŢ
PROTECŢIE
 Angajatorii autorizati trebuie sa acorde
PROFESIONALÃ angajatilor echipamentul adecvat de protectie
individuala, care sa respecte standardele si
regulile.(BSS I.28).
 ECHIPAMENTE PERSONALE DE
PROTECŢ
PROTECŢIE includ şorţ orţuri de plumb,
plumb,
protectoare de tiroida,
tiroida, protecţ
protecţii pentru ochi
Subiect 1 :
şi mănuş
mănuşi. Necesitatea acestor echipamente
ECHIPAMENTE PERSONALE DE de protecţ
protecţie se stabileş
stabileşte de către
PROTECŢ
PROTECŢIE responsabilul cu radioprotecţ
radioprotecţia
5 6
IAEA Post Graduate Educational Course in

Radiation Protection and Safe Use of
Radiation Sources
Haine de protec
protecţţie : MIJLOACE DE PROTECTIE
 Mănuş
Mănuşi, sorţsorţuri şi protectoare tiroidiene
facute din materiale
materiale (cum ar fi vinilul)
vinilul) care
conţ
conţin plumb
 Sorturile trebuie sa aiba un echivalent de
cel putin 0.25 mm Pb daca echipamentul
cu raze X opereaza la valori pana la 100
kV si 0.35 mm Pb daca opereaza peste
100 kV
 Sorturile trebuie sa fie purtabile, in asa fel
incat sa contina mai putin plumb in partea
din spate, pentru a fi mai usoare –
aceasta presupunand ca fasciculul de
radiatii se afla totdeauna in fata ECRANE ŞI
PERDELE
 Manusile sunt grele, greu de utilizat, motiv OCHELARI
pentru care folosirea lor se limiteaza la
situatii strict descrise.
7 8
ECHIPAMENTE PERSONALE radiology
DE PROTECŢ
PROTECŢIE Part 13.2 : EXPUNEREA
 In fluoroscopie si in camerele de radiologie PROFESIONALÃ
interventionala trebuie folosite sisteme
aditionale de protectie, care includ:
 Ecrane protectoare suspendate, mobile.
 Perdele protective din plumb la nivelul mesei
pacientului.
pacientului.
 Perdele protective din plumb pentru operator daca
tubul de radiatii X este plasat intr-
intr-un unghi cu Subiect 2 : Monitorizarea individuală
individuală şi
proiectie de sus si radiologul trebuie sa stea langa
pacient
evaluarea expunerii
9 10
Monitorizarea individuală şi Monitorizarea individuală

evaluarea expunerii (I) şi evaluarea expunerii (II)
 Monitorizarea individuală
individuală se face pentru  Dozele individuale externe trebuie determinate
folosind sisteme individuale de monitorizare:
lucrătorii care sunt în mod normal expuş
expuşi  Dozimetru termoluminescent
la radiaţ
radiaţ ii î n zonele controlate :  Film dozimetru
 Dozimetru electronic
 radiologi, fizicieni medicali
medicali, responsabili cu
 Acestea se poarta la nivelul toracelui intre umar si
radioprotecţ
radioprotecţia, ia, tehnicieni si asistente talie
 Alti utilizatori frecventi ai sistemelor cu raze X,  Perioada de monitorizare trebuie sa fie de o luna
cum ar fi specialistii in endoscopie, anestezistii, si sa nu depaseasca 3 luni.
luni.
cardiologii, chirurgii etc., precum si personalul  Schimbarea dozimetrelor si primirea rapoartelor nu
care lucreaza de regula in zone controlate, trebuie trebuie sa depaseasca 3 luni
de asemenea monitorizati.
11 12

Radiation Sources
Se
Dozimetrele personale recomandă
recomandă
Diferite tipuri de dozimetre
mai multe
MĂSURI DE Doza la cristalin, opţional dozimetre
RADIOPROTECŢIE
Doza la deget, opţional personale personale
Al doilea dozimetru,
Intensificator
deasupra şi sub şorţ la
de imagine
nivelul gâtului, opţional  Film dozimetru
Pacient Doza personală
Dozimetrul sub şorţ  Dozimetru
Limitele de doză în
expunerea profesională
(ICRP 60) termoluminescent (TLD)
Doza efectivă – 20 mSv pe an
Tub
Rx
(mediată pe 5 ani)
Doza echivalentă în:  Dozimetru ”electronic”
Cristalin – 150 mSv
Piele – 500 mSv
Extremităţi (mâini, picioare) – 500 mSv
Din: Avoidance of radiation injuries from interventional procedures. ICRP draft 2000
13 14
TLD
Caseta-
Caseta-film
Filtre de plastic Filtre de metal Fereastra deschisă
Fereastra deschisă
Detectează raze de tip beta, gamma, X

15 16
Monitorizarea individuală
TLDs
şi evaluarea expunerii (III)
 Evaluarea dozei este un aspect important al
radioprotecţ
radioprotecţiei
 Este important dacă
dacă lucră
lucrătorii returnează
returnează
dozimetrele în timp util pentru procesare
 Intârzierile în citirea unui dozimetru poate duce
la pierderea informaţiilor stocate
 Trebuie să să se facă
facă toate eforturile pentru a
Pentru înlocui dozimetrele care se pierd
Pentru întreg corpul extremităţi
17 18

Radiation Sources
Monitorizarea individuală
individuală când Monitorizarea individuală
individuală când
se foloseş
foloseşte şorţ
orţul de plumb(I)
plumb(I) se foloseş
foloseşte şorţ
orţul de plumb (II)
 Dozimetrul trebuie purtat sub şorţorţ, pentru a se  Când doza aş
aşteptată
teptată este mare se impune purtarea a două
două
dozimetre:
dozimetre:
putea estima doza efectivă
efectivă  1 sub şorţorţ, la nivelul taliei
 Celelalte zone ale corpului,
corpului, arii neprotejate de  1 deasupra şorţ orţului la nivelul gâ
gâtului
şorţ Doza efectiva E se calculeaza:
calculeaza:
orţ, vor primi doze mai mari E = 0.5 Hw + 0.025 Hn
 Un dozimetru purtat sub sort va estima unde:
rezonabil doza efectiva Hw : doza sub şorţ
Hn : doza înregistrată de dozimetrul de la nivelul gâtului, deasupra şorţului
 In caz de lucru cu expunere mare (radiologie Nota:
Nota: Protejarea tiroidei permite reducerea dozei efective cu 50%
intervenţ
intervenţională
ională) se va lua în considerare (de  Dozimetrele purtate deasupra şorţ orţului, la nivelul gâ
gâtului, permit o
estimare a dozei la nivelul tiroidei şi a cristalinului
către responsabilul cu radioprotecţ
radioprotecţia)
necesitatea de a purta un dozimetru adiţ adiţional,
în afara şorţ
orţului.
ului.
19 20
Monitorizarea individuală şi Aspecte speciale ale

evaluarea expunerii (IV) monitoriză
monitorizării individuale
 In cazul pierderii dozimetrului estimarea dozei
 In unele situatii si pentru unii indivizi cu expunere scazuta se poate face prin:
(de exemplu pentru radiografierea dentara), se poate folosi
ca o alternativa acceptabila de estimare a dozelor  Istoricul recent al înregistră
nregistrării dozelor,
individuale si dozimetria din aria de lucru  Doza colegilor
 Unele sisteme cu radiatii X din radiografierea dentara, sau  sau, dozimetria locului de muncă
muncă
alte situatii in care folosirea aparaturii este foarte rara intr-
intr-o
 Instrumentele de monitorizare individuală
individuală
luna, se poate accepta nefolosirea unui dozimetru individual
trebuie calibrate
 In aceste cazuri, estimarea nivelului de risc se poate face
pe baza dozimetriei din zona de risc  Laboratoarele care efectueaza dozimetrie
individuala trebuie să
să aibă
aibă acreditarea
autorită
autorităţii de reglementare
21 22
Monitorizarea locului de muncă

muncă (I) Monitorizarea locului de muncă
muncă(II)
 Autorizatii trebuie sa elaboreze programe de
monitorizare a locurilor de munca  Trebuie efectuată
efectuată o supraveghere anuala
 Toate dozimetrele folosite pentru monitorizarea a zonelor de lucru
locurilor de muncă
muncă trebuie calibrate în
laboratoare de dozimetrie acreditate.  Toate aparatele de monitorizare trebuie
calibrate si trebuie verificate sistemele
 Monitorizarea iniţ
iniţială
ială trebuie facută
facută imediat
după
după instalarea unui nou echipament radiologic de avertizare şi de operabilitate la
şi trebuie să
să includă
includă măsuratori speciale , începutul fiecarei zile de lucru (BSS
precum şi monitorizari ale spaţ
spaţiilor folosite din I.37–
I.37–39)
jurul camerelor din departamentul de radiologie
23 24

Radiation Sources

radiology
Part 13.2 : EXPUNEREA Niveluri de investigare (I)

PROFESIONALÃ  Angajatorii, autorizaţ
autorizaţii trebuie ca prin
consultare cu angajaţ
angajaţii sau prin
reprezentanţ
reprezentanţii acestora să să includă
includă în
regulile şi procedurile locale şi valorile
nivelurilor de investigaţ
investigaţie.
 Procedura va fi aplicată
aplicată în cazul în care
Subiect 3 : Investigare şi aceste niveluri sunt depă
depăşite.
supraveghere
25 26
Niveluri de investigare (II) Niveluri de investigare (III)

 O masura potrivita pentru a stabili  Valori lunare mai mari de 0.5 mSv
nivelurile de investigare este doza (pentru dozimetrele purtate sub şortul
individuala efectiva lunara.
lunara. de plumb) trebuie investigate.
 Dozele masurate in afara sortului de  Valori mai mari de 5 mSv într-o lună la
protectie (la nivelul gatului sau umarului) nivelul dozimetrului exterior al şortului
si dozele masurate la nivelul mainilor pot sau al celor de la nivelul mâinilor sau
fi de asemenea folosite ca si indicatori degetelor trebuie investigate în vederea
pentru nivelurile de investigare pentru aplicării măsurilor de optimizare.
personalul din radiologia interventionala
27 28
Niveluri de investigare (IV) Niveluri de investigare (V)

 Autorizaţ
Autorizaţii trebuie să
să efectueze  Apare orice disfuncţ
disfuncţie a echipamentului,
accidente severe sau apariţ
apariţia de erori care
investigatii oficiale, conform cerinţ
cerinţelor produc, sau pot conduce la o creş creştere a
stabilite de Autoritatea de Reglementare, dozelor limită
limită anuale
când (BSS IV.18–
IV.18–20):  Apare orice eveniment sau circumstanţ
circumstanţă
neobiş
neobişnuită
nuită, sau care potenţ
potenţial poate duce
O doză
doză efectivă
efectivă individuală
individuală depă
depăşeşte la o creş
creştere a dozelor limită
limită anuale sau
nivelul de investigare se impun restricţ
restricţii operaţ
operaţionale la nivelul
Orice parametru operaţ
operaţional legat de
instalaţ
instalaţiei (ex modificarea semnificativă
semnificativă a
condiţ
condiţiilor de operare ale unui echipament
radioprotecţ
radioprotecţie sau siguranţ
siguranţă se află
află în afara radiologic)
condiţ
condiţiilor de operare normale.
29 30

Radiation Sources

radiology
Niveluri de investigare (VI) Part 13.2 : EXPUNEREA

 Investigarea trebuie iniţ
iniţiată
iată cât mai curâ
curând posibil
după
după descoperirea unei situaţ situaţii deosebite şi se PROFESIONALÃ
pregă
pregăteş
teşte un raport scris cu privire la cauzele
posibile (determinarea sau verificarea tuturor
dozelor primite, acţ acţiunile de corecţcorecţie şi
instrucţ
instrucţiunile sau recomandă
recomandările pentru a preveni
repetarea situaţ
situaţiei)
 Raportul trebuie trimis Autorită
Autorităţii de
Reglementare câ cât mai curâ
curând posibil după
după
investigaţ
investigaţie,
ie, precum şi a altor organisme Subiect 4 : Supravegherea stă
stării de
desemnate şi se pă păstreaza pentru o perioadă
perioadă
dinainte stabilită
stabilită. sănătate
31 32
Supravegherea stă
stării de Supravegherea stă
stării de
sănătate(I) sănătate(II)
 Scopul este de a evalua aptitudinea în muncămuncă a  In condiţii normale de funcţionare
angajaţ
angajaţilor în conformitate cu sarcinile de muncă
muncă
dozele ce apar într-un departament
şi factorii condiţ
condiţiei de muncă
muncă
radiologic sunt mai mici decât limitele
 Supravegherea medicală
medicală (examină
(examinările medicale)
ale angajaţ
angajaţilor în conformitate cu reglementarile
de doza stabilite de norme. De aceea,
în vigoare.  Nu sunt necesare examinări medicale
 Trebuie săsă se ofere consultanţ
consultanţă pentru speciale pentru persoanele cu expunere
angajatele care sunt sau pot fi însănsărcinate profesională la radiaţii ionizante.
Aceasta în mod special în radiologia
intervenţ
intervenţională
ională.
33 34
Supravegherea stă
stării de radiology
sănătate(III) Part 13.2 : EXPUNEREA

 Rareori se întâmpla ca un angajat al PROFESIONALÃ
departamentelor de radiologie sa
primească o recomandare de
restricţionare faţă de condiţiile generale
de lucru
 In caz de expunere accidentală la doze
mari (0.2-0.5 Sv sau mai mari), sunt Subiect 5 : Inregistră
Inregistrări
necesare investigaţii medicale specifice
35 36

Radiation Sources
Inregistrări (I) Inregistrări (II)

 Autoriza să păstreze:
Autorizaţii trebuie să Alte inregistrari care trebuie pă
păstrate:
 Documentele de autorizare şi înregistrare
 Inregistră
Inregistrările despre expunere
 Documente privind programele de pregă pregătire (iniţ
(iniţială
ială
 Inregistră
Inregistrările medicale pentru fiecare sau de reî
reîmprospatare a cunoş
cunoştinţ
tinţelor):
angajat  Numele persoanei care a organizat programul de
 Rezultatele privind monitorizarea pregă
pregătire
locurilor de muncă
muncă  Numele persoanei care a fost inclusă
inclusă în programul
de pregă
pregătire
 Data şi perioada de pregă
pregătire
 Lista subiectelor
 Copii ale certificatelor de pregă
pregătire
37 38
Inregistrări (III) Sumar

Alte inregistrari care trebuie pastrate:
 Diferite abordări tehnice pot fi folosite
pentru monitorizarea expunerii
 Rezultatele testelor de acceptanţ
acceptanţă a
profesionale precum şi pentru
echipamentului radiologic
optimizarea în protecţia radiologică
 Audit şi revizuiri
 Există o multitudine de reguli de
 Intervenţ
Intervenţiile de reparare sau întreţ
ntreţinere
Modificarea instalaţ
operare care pot fi folosite pentru
 instalaţiei
investigarea dozelor de radiaţii apărute
 Rapoartele de investigare a incidentelor şi a
accidentelor în diferite părţi ale ariei de lucru
39 40
UNDE SE POT GĂ
GĂSI MAI
MULTE INFORMAŢ
INFORMAŢII
 International Basic Safety Standards for Protection
Against Ionizing Radiation and for the Safety of
Radiation Sources. 115, Safety Standards. IAEA,
February 1996.
 “1990 Recommendations of the International
Commission on Radiological Protection”
Protection”, Pergamon,
Oxford: 1991 (ICRP 60)
 INTERNATIONAL ATOMIC ENERGY AGENCY,
Safety Report on Methodology for Investigation of
Accidents involving Sources of Ionizing Radiation,
IAEA, Vienna (in press)
41

Radiation Sources

radiology
Introducere
PROTECŢ
RADIOLOGICĂ ÎN
DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC  Subiect : expunerea profesională
profesională şi
aspecte legislative
 Principalele componente
organizationale in aplicarea principiilor
de radioprotectie intr-
intr-un departament de
radiologie
Expunerea profesională
profesională – Aspecte  Investigaţ
Investigaţii şi protocoale de
legislative supraveghere
Add module code number and lesson title 2
Conţ
Conţinut Obiective
 Organizare,
Organizare, responsabilită
responsabilităţi şi  A deveni familiar cu cerinţele BSS
pregă
pregătire/instruire
tire/instruire privind protecţia radiologică a
 Cerinţele referitoare la asigurarea lucrătorilor din radiodiagnostic.
securităţii radiologice în serviciile de
radiologie
 Clasificarea ariilor (zonelor)
zonelor) de lucru
 Reguli locale şi supravegherea
Add module code number and lesson title 3 Add module code number and lesson title 4

radiology
Definirea expunerii
Partea 13.1 : Expunerea profesionale
profesională
Toate expunerile lucrătorilor ce apar
în cursul muncii lor, cu excepţia
expunerilor excluse de Standardele de
Bază de Securitate ale AIEA (BSS) şi
Subiect 1 : Responsabilită
Responsabilităţi şi expunerile din practici sau surse
pregă
pregătire/instruire
tire/instruire exceptate de Standarde

Radiation Sources
Standardele de Bază de
Responsabilită
Responsabilităţi (BSS I.4)
Securitate(BSS)
Securitate(BSS) ale AIEA
 Responsabilităţi  Autorizaţ
Autorizaţii trebuie să asigure pentru toţ
toţi
 Condiţii în servicii
 Clasificarea ariilor
angajaţ
angajaţii ca:
 Reguli locale şi supravegherea  Expunerea profesională
profesională este limitată
limitată şi optimizată
optimizată
 Echipamentul personal de  Oferă
Oferă facilită
facilităţi, echipament şi servicii adecvate şi
protecţie potrivite pentru a asigura protecţ
protecţia
 Cooperarea între angajatori  Se asigură
asigură aparatura de protecţ
protecţie adecvată
adecvată,
autorizaţi şi licenţiaţi echipamentul de protecţ
protecţie necesar şi căcă acestea
 Monitorizarea individuală şi sunt corect folosite
determinarea expunerii  Se asigură
asigură o pregă
pregătire periodică
periodică şi o reinstruire la
 Monitorizarea la locul de muncă zi
 Supravegherea medicală  Se pă
păstrează
strează înregistră
nregistrări complete şi corecte
 Inregistrări
 Se oferă
oferă o cultură
cultură de radioprotecţ
radioprotecţie
 Circumstanţe speciale
LIMITE DE DOZA IN Optimizarea în radioprotecţ

radioprotecţie
EXPUNEREA PROFESIONALA Risc/doză
Inacceptabilă Limita de doză
 Limita dozei efectiva pentru personalul expus
Constrângeri în
profesional este de 20 mSv pe an. relaţie cu sursele
 Sunt valabile si urmatoarele limite de doza
echivalenta:
echivalenta: Tolerabilă
 150 mSv pe an pentru cristalin Proceduri de
 500 mSv pe an pentru piele;
piele; limita se aplica lucru
pentru valoarea medie a dozei pe 1 cm2, pe cea oprimizate
mai puternic iradiata zona a pielii;
 500 mSv pe an pentru extremitatile mainilor si
picioarelor Acceptabilă
Expunerea
profesională
Responsabilită
Responsabilităţi (BSS I.10) Condiţ
Condiţii în serviciu
serviciu
LUCRĂTORII TREBUIE:
LUCRĂ Femeile angajate însă
nsărcinate
 Sa urmărească aplicarea tuturor regulilor de
protecţ
protecţie Orice femeie expusă profesional la
 Să foloseasca în mod corect aparatura de radiaţ
radiaţii ionizante trebuie sa informeze
monitorizare şi echipamentele de protecţ
protecţie imediat,
imediat, in scris,
scris, angajatorul cu privire la
colectivă şi individuală oferite,
oferite, să poarte statutul său de femeie însărcinată,
nsărcinată, cu
echipamentul individual de protecţie şi mijloacele scopul ca acesta sa îi asigure sau modifice
de monitorizare individuală; condiţ
condiţiile de munca astfel încât să se
 Să coopereze
coopereze cu persoanele autorizate în
respecte prevederile impuse prin lege.
lege.
vederea respectării
respectării regulilor de radio
radioprotecţ
protecţie,
ie, să
Titularul de autorizaţie va lua imediat toate
respecte instrucţiunile de lucru şi indicaţiile măsurile pentru a asigura protecţia fătului
responsabilului cu securitatea radiologică pentru la nivelul de doză prevăzut pentru
zona controlată sau supravegheată. populaţie (1 mSv).
 etc...

Radiation Sources
Condiţ
Condiţii in servicii
Femeile angajate însă
nsărcinate
ANGAJAREA ALTERNATIVA
Anuntul despre starea de însărcinată nu I.18. Angajatorii trebuie sa faca eforturi pentru a
trebuie sa fie considerat un motiv pentru asigura angajarea alternativa potrivita,
potrivita, in
a exclude femeia de la locul de muncă;
muncă; circumstantele stabilite,
stabilite, fie de catre Autoritatea
Condiţiile de lucru ale femeii gravide de Reglementare,
Reglementare, de programele de
trebuie să asigure ca doza efectivă supraveghere medicala sau de catre
standardele nationale,
nationale, atunci cand din motive
primită de făt să fie la cel mai scăzut
medicale un angajat nu mai poate lucra in
nivel posibil, fără să depăşească 1
conditii de expunere profesionala la radiatii
mSv pe toată perioada de graviditate
ionizante.
rămasă.

radiology
Condiţ
Condiţii în servicii
Condiţ
Condiţii pentru persoanele tinere
Partea 13.1 Expunerea
I.19. Nici o persoană
persoană sub 16 ani nu va fi
profesională
supusă
supusă expunerii profesionale.
profesionale.
I.20. Niciunei persoa

persoane cu vârsta sub 18 ani
nu i se va permite lucrul într-
ntr-o zonă fără
supervizor, şi aceasta doar în scop de
pregătire.
pregătire.
Subiect 2. Clasificarea
zonelor de lucru
Zonele de lucru controlate Zonele de lucru controlate (BSS

(BSS I.21-
I.21-23) I.21-
I.21-23)
I.21. Înregistraţii si autorizaţii trebuie să I.22. In stabilirea limitelor oricărei zone
desemneze ca zone controlate orice zonă în controlate, înregistraţii şi autorizaţii
care sunt necesare măsuri specifice de trebuie să ţină seama de magnitudinea
protecţie pentru:
aşteptată a expunerii normale,
(a) Controlul expunerii normale în condiţii probabilitatea şi magnitudinea expunerii
normale de lucru; şi potenţiale, şi natura şi extinderea
măsurilor de protecţie care se impun şi a
(b) Prevenirea sau limitarea extinderii unei
procedurilor de protecţie
expuneri potenţiale

Radiation Sources
Zonele controlate şi Zonele de lucru controlate

supravegheate (BSS I.21-
I.21-25)  Pe baza evaluarilor prevazute in planificarile
 Intr-
Intr-un serviciu de radiologie,
radiologie, toate camerele de radioprotectie autorizatii trebuie sa
cu tub de radiatii X trebuie să fie definite determine care zone se mentin ca fiind zone
zone controlate controlate si care zone pot fi considerate arii
pentru public
 Zonele supravegheate trebuie să includă
părţi ale serviciului unde se folosesc unităţi  Autorizatii trebuie sa determine care zone
mobile cu raze X, şi toate celelalte zone, (ex alte camere pentru pacienti, camera
altele decât zonele publice. asistentelor, sala de asteptare, toaletele)
trebuie controlate sau sunt considerate spatii
 Fiecare camera a serviciului trebuie să fie
publice
folosită doar pentru destinaţ
destinaţia specifica
stabilită Add module code number and lesson title 19 Add module code number and lesson title 20
Zonele de lucru controlate Zonele de lucru controlate

I.23. Înregistraţii si autorizaţii trebuie: (c) Să stabilească măsuri de securitate si de
radioprotecţie, incluzând reguli locale şi
(a) Sa delimiteze zonele controlate prin
proceduri specifice zonelor controlate
mijloace fizice, sau, unde nu este practic posibil,
(a)Să restricţioneze accesul în zonele
prin alte măsuri suitable
controlate prin măsuri administrative, cum ar fi
(b) Să afişeze un simbol de avertizare, aşa folosirea permisului de lucru şi prin bariere
cum este recomandat de ISO (International fizice,care pot însemna locks sau interlocks;
Organization for Standardization ), şi instrucţiunile nivelul de restricţie se va stabili în funcţie de
potrivite la punctele de aces sau alte locaţii din magnitudinea şi probabilitatea expunerii
cadrul zonelor controlate aşteptate

radiology
Reguli locale şi
Part 13.1 : Expunerea supravegherea (BSS I.26-
I.26-27)
profesională Angajatorii,
Angajatorii, autorizatii,
autorizatii, trebuie sa se consulte
cu angajatii sau reprezentantii lor cu scopul
de(BSS I.26):
 Să asigure protecţ
protecţia şi siguranţ
siguranţa lucrătorilor şi
a celorlalte persoane
 A include nivelul de investigare si procedurile
de interventie in caz de evenimente nedorite
Subiectul 3 : Reguli locale şi  A face cunoscute,
cunoscute, de catre toti angajatii si alte
persoane,
persoane, a regulilor locale
supravegherea
 A asigura o supraveghere atenta a fiecarei
lucrari

Radiation Sources
Reguli locale şi supravegherea Rezumat

Aceste reguli locale trebuie sa cuprinda:  Sistemul de clasificare a zonelor de
 Proceduri privind purtarea, manuirea si lucru
depozitarea dozimetrelor personale  Regulile operationale care se refera la
zonele de lucru in care se folosesc
 Actiuni de minimalizare a expunerii la radiatii ionizante
radiatii in situatia unor evenimente
neasteptate
UNDE SE POT GĂ
GĂSI MAI
MULTE INFORMAŢ
INFORMAŢII
February 1996.
 “1990 Recommendations of the International
Commission on Radiological Protection”
Protection”, Pergamon,
Oxford: 1991 (ICRP 60)
 Safety Report on Methodology for Investigation of
Accidents involving Sources of Ionizing Radiation,
IAEA, Vienna (in press)

Radiation Sources

radiology
PROTECŢ
RADIOLOGICĂ ÎN
Introducere
 Mii de femei însă
nsărcinate în lume sunt
DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC expuse în fiecare an la radiaţ
radiaţii ionizante
 Lipsa de informaţ
informaţie este responsabilă
responsabilă de
marea anxietate şi foarte probabil de
întreruperile de sarcină
sarcină când nu este
necesar
 Pentru mulţ
mulţi pacienţ
pacienţi expunerea la radiaţ
radiaţii
este motivată
motivată medical şi riscul este
Expunerea la radiaţ
radiaţii ionizante pe minimal
perioada sarcinii
Diagnostic Radiology Part 14 : Radiation exposure in pregnancy 2
Cuprins Obiective
 Introducere în problemă
problemă  A deveni familiar cu legătura dintre
expunerea la radiaţii ionizante şi
 Exemple de doze per examinare
prezenţa unei sarcini prin prisma
 Riscul fetal în expunerea la radiaţ
radiaţii considerentelor dozimetice.
ionizante
Diagnostic Radiology Part 14 : Radiation exposure in pregnancy 3 Diagnostic Radiology Part 14 : Radiation exposure in pregnancy 4

radiology
Introducere
Partea 14 :Expunerea
:Expunerea la radiaţ
radiaţii  In unele circumstanţ
circumstanţe, expunerea este
ionizante pe perioada sarcinii nejustificată şi copilul nenă
nenăscut poate fi
supus unui risc crescut
 Dozele prenatale primite în timpul
procedurilor de diagnostic corect
efectuate nu prezintă
prezintă o creş
creştere
măsurabilă
surabilă a riscului de moarte
prenatală
prenatală, de malformaţ
malformaţii, modifică
modificări
Subiectul 1 : Introducere mentale

Radiation Sources
Exemplu de utilizare justificată

justificată a CT la o femeie
Introducere însă
nsărcinată
rcinată care a suferit un accident de maş
maşina
coaste
craniul
 Dozele mari,
mari, cum sunt cele primite în fetal
Sângerare
timpul procedurilor terapeutice pot în afara
conduce la afectă
afectări semnificative ale uterului
fătului.
tului.
Doza fetală de 20 mGy

Examinare
xaminare 3 minute CT.
CT. Mama si copilul au
supravietuit
Analiza de situaţ
situaţie
 Un numar de femei sunt expuse medical
Sânge liber fără a şti că sunt însă
nsărcinate:
rcinate: expunere
neglijentă
neglijentă la radiaţ
radiaţii a produsului de
concepţ
concepţie
 Expuneri
Expuneri PLANIFICATE
PLANIFICATE :
 Paciente la care se impun examină
examinări de
radiodiagnostic sau medicina nucleară
nucleară,
sau chiar radioterapie în perioada când
sunt însă
nsărcinate
 Evaluarea funcţ
funcţiilor valvulare sau
screening-
screening-ul în caz de implant, sau
situaţ
situaţiile care impun cateterizarea
Ruptura de rinichi cardiacă
cardiacă
lacerare splenică
Analiza de situaţ
situaţie Expunerea neglijentă
neglijentă
14 28
 Expunere accidentală
accidentală în sarcină
sarcină LMP Perioada dată
Perioada de
 Expunere profesională
profesională în sarcină
sarcină expunere
Pschycological
 Expunerea femeilor cu capacitate
issue or
reproductivă
reproductivă uncertainty

Radiation Sources
Sensibilitatea produsul de concepţ

concepţie în
Prevenirea expunerilor în primele zile
sarcină
sarcină din neglijenţ
neglijenţă  Încă
ncă din anii 1980, produsul de concepţ
concepţie a
Când o femeie cu capacitate reproductivă se fost considerat ca fiind foarte radiosensibil –
numai că nimeni nu ştia cât de sensibil
prezintă pentru o examinare care implică
expunerea zonei pelviane,
pelviane, se întreabă:
ntreabă:  Trebuie să se înţeleagă
eleagă şi să
să se ştie că
că:
 Pare, poate fi însărcinată?
nsărcinată? Se află
află în perioada  Organogeneza începe la 3- 3-5 să
săptă
ptămâni
propice unei sarcini?
sarcini? după
după concepţ
concepţie
 Datele se vor înregistra  Expunerea la doze mari înainte de
 ? Femei
Femei sub 16 ani,
ani, LMP organogeneză
organogeneză poate duce la împiedicarea
implantului.
implantului.
Dependent de ră
răspunsuri:
spunsuri:
 Dozele mici pot să
să nu ducă
ducă la nici un efect
 Nici o posibilitate de sarcină
sarcină observabil.
observabil.
 Este necesară
necesară o examinare
Pacienta sigur sau probabil Partea a 14-

14-a :Expunerea
:Expunerea la
radiology
însă
nsărcinată
rcinată
Dacă
Dacă sarcina
sarcina este diagnosticată
diagnosticată sau radiaţ
radiaţii ionizante pe perioada
posibilă
posibilă:
Se va revizui justificarea
sarcinii
 Examinarea
xaminarea poate fi amânată până după
naş
naştere
 Doza
Doza eliberată în timpul examinărilor
examinărilor
presupune un risc major
 Dacă
Dacă procedura trebuie efectuată
efectuată, doza
fetală
fetală va trebui să fie ţinută
inută la un nivel
minim necesar pentru scopul de
dignostic
Subiect 2 : Exemple de doze
Proceduri cu doze mari Expunerea femeilor cu

 Definite ca proceduri care au ca rezultat o capacitate reproductivă
reproductivă
doză
doză fetală
fetală de zeci de mGy  Este vorba de femei neî
neînsă
nsărcinate
CT abdominal şi pelvian,
pelvian, studii cu Ba  Folosirea
Folosirea metodelor alternative de investigare,
investigare,
 Estimarea dozelor,
dozelor, doze specifice fiecă
fiecărui care nu implică
implică folosirea radiaţ
radiaţiilor ionizante,
ionizante,
department
atunci când este posibil
 Se va aplica regula celor 10 zile
 Se va lua în considerare doar riscul de
 Daca expunerea este neprevazuta – riscul
inducere a cancerului.
poate fi mai mic decat riscul dat de o
procedura de diagnostic invaziva la nivel  Se va aplica regula de 10 zile pentru
fetal. Astfel,
Astfel, intreruperea sarcinii nu este procedurile cu doze mari, cum ar fi CT
justificata.
justificata. pelvian, investigaţ
investigaţii cu bariu.

Radiation Sources
Stadiul preimplantare Doza fetală

fetală aproximativă
aproximativă primită
primită în
examină
examinările convenţ
convenţionale
(pâ
(până la 10 zile)
zile)
 Efecte letale,
letale, sau nimic
radiologice date din UK 1998
Mean (mGy)
Media Maximum
Maxim (mGy)
 Embrionul conţ
conţine doar câteva celule care
nu sunt specializate Abdomen 1.4 4.2
 Dacă
Dacă prea multe celule sunt afectate Chest <0.01 <0.01
Torace
atunci embrionul moare
Intravenous
Urografie 1.7 10
 Dacă rămân câteva celule pluripotente urogram or sau
intravenoasa
acestea pot înlocui celulele pierdute în lumbar spine
coloana lombara
decursul diviziunilor ulterioare Pelvis 1.1 4
 Supravietuitorii bombardamentelor Skull or sau <0.01 <0.01
Craniu
nucleare – incidenta mare a ambelor - thoracictoracica
coloana spine
nastere normala sau avort spontan
Doza fetală
fetală aproximativă
aproximativă primită
primită în Cateterizarea cardiacă
cardiacă în
timpul unor proceduri radiologice de
diagnostic sarcină
sarcină
date din U.K. 1998
 Se va folosi o barieră
barieră de plumb în jurul
Mean (mGy)
Media Maximum
Maxim (mGy) abdomenului mamei,
mamei, de la diafragm
Barium meal 1.1 5.8
până la simfiza
simfiza pubiană
pubiană
Gastroscopia
(UGI)  Dacă
Dacă este posibil,
posibil, procedura trebuie
Barium enema
Colonoscopia 6.8 24
făcută
cută după
după perioada majoră
majoră de
Head CTcraniu <0.005 <0.005 organogeneză
CT organogeneză (>12 să săptă
ptămâni).
ni). La 4
Chest CT
CT torace 0.06 1.0 luni volumul fătului este mic şi astfel
Abdomen CT
CT abdomen 8.0 49 există
există o distanţ
distanţă mare între făt şi
Pelvis CT 25 80 toracele mamei
CT pelvis
 Doza este în jur de 2 mSv

radiology
Riscul fetal în expunerea la
14-a : Expunerea la
Partea a 14- radiaţ
radiaţii ionizante
radiaţ
radiaţii ionizante pe perioada  Există
Există un risc în expunerea la radiaţ
radiaţii în timpul
sarcinii care este în relaţ
relaţie directă
directă cu stadiul
sarcinii sarcinii şi nivelul de doză
doză absorbită
absorbită
 Riscul fetal este major în perioada de
organogeneză
organogeneză şi în perioada precoce de
sarcină
sarcină (în trimestrul 2) şi cel mai mic in
trimestrul 3
Subiect 3 : Riscul fetal în expunerea la Cel

Cel
mai
radiaţ
radiaţii ionizante Mic mai
mare mic

Radiation Sources
Malformaţ
Malformaţii radioinduse Sistemul nervos central. Efecte
 Malformaţ
Malformaţiile au un prag de expunere de 100- 100-  Sistemul nervos central este în mod
200 mGy sau mai mult şi sunt în mod tipic particular radiosensibil în să
săptă
ptămânile 8-
asociate cu probleme la nivelul sistemului 25 post-
nervos central post-concepţ
concepţie
 fetală de 100 mGy nu se poate obţ
Doza fetală obţine  Doza fetală
fetală mai mare de 100 mGy poate
nici măcăr prin însumarea a 3 CT pelvian sau duce la o reducere a IQ
20 de exmină
exminări de radiodiagnostic Doza fetală
convenţ
 fetală primită
primită în să
săptă
ptămânile 8-25, la
convenţional
Aceste nivele de doză valori de 1000 mGy,
mGy, conduce la apariţ
apariţia
 doză se pot obţ
obţine prin
proceduri intervenţ
intervenţionale fluoroscopice ale unei retardă
retardări mentale severe (ş
(şi cu
pelvisului şi în radioterapie extensie mai redusă
redusă pentru săptă
ptămânile
16-
16-24)
Frecvenţa de apariţie a microcefaliei în funcţie de

Materia cenuşie heterotopică (săgeţile) în
doză şi vârsta gestaţională ca rezultat al expunerii in-
apropierea ventriculilor în situaţie de retardare
utero la supravieţuitorii bombardamentelor atomice
mentală apărută ca rezultat al expunerii in-utero la
(Miller 1976)
doze mari
Microcefalia(%)
pt)
( sa
ala
ti on
ge sta
Do a
za rst
( ra Va
d)
Leucemia şi alte forme de cancer Leucemia şi alte forme de cancer
 Expunerea la radiaţ
radiaţii ionizante a  Riscul relativ este de 1.4 (crestere
(crestere cu
demonstrat o creş
creştere a riscului de 40% peste incidenta normala)
normala) datorita
apariţ
apariţie a leucemiei şi a multor alte tipuri unei doze fetale de 10 mGy
de cancere la adulţ
adulţi şi copii  Riscul individual este mic,
mic, astfel ca
 Pe perioada sarcinii embrionul şi fătul riscul de cancer la varsta 0-15 este de
se presupune a avea acelasi risc aproximativ 1 cancer fatal in exces la
carcinogenetic ca şi copiii 1,700 de copii expusi “in utero”
utero” la 10
mGy

Radiation Sources
Probabilitatea de a avea un copil sănătos

în funcţ
funcţie de doza primită
primită
Expunerea pre-
pre-concepţ
concepţie
Dose to conceptus
Doza primita de produsul Probability of Probability
Probabilitatea of no
Probabilitatea
(mGy)Deabove natural no malformation
conceptie, Lipsei cancer
lipsei  Expunerea pre- pre-concepţ
concepţie a orică
oricăruia din
peste fondul natural
background malformatiilor cancerului
(0-19 years)
0 97 99.7
părinţ
rinţi nu a ară
arătat o creş
creştere a riscului
de cancer sau de malformaţ
malformaţii la copii
1 97 99.7
5 97 99.7
 Această
Această afirmaţ
afirmaţie se bazează
bazează pe
10 97 99.6
studiile efectuate pe supravieţ
supravieţuitorii
50 97 99.4
bombardamentelor atomice,
atomice, precum şi
pe pacienţ
pacienţii care au fost supuş
supuşi
100 97 99.1
radioterapiei.
radioterapiei.
>100 possible, see text
Posibil higher
Mare
Expunerea la radiaţ
radiaţii ionizante pe Cercetă
Cercetări pe pacientele
perioada sarcinii a femeilor expuse
profesional însă
nsărcinate
 Femeile însă
nsărcinate expuse profesional  Aceste
pot lucra în mediu cu expunere la radiaţ
radiaţii
ionizante atâ
atât timp cât se asigură
asigură că doza
cercetă
cercetări,
ri, care
primită
primită de fă
făt pâ
până la sfâ
sfârşitul sarcinii este implică
implică femeile
sub 1mSv
1mSv. însă
nsărcinate,
rcinate,
 1 mSv
mSv este doza aproximativă
aproximativă pe care o trebuie
primeş
primeşte fiecare persoană
persoană prin expunere descurajate cu
din fondul natural de radiaţ
radiaţii ionzante.
ionzante.
putere
Întreruperea sarcinii Întreruperea sarcinii

 Întreruperea sarcinii în situaţ
situaţia în care doza  Dozele fetale mari (100-
(100-1000 mGy) în
fetală
fetală este sub 100 mGy Nu este justificată
justificată sarcină nu par să
perioada târzie de sarcină să
dacă
dacă ne bază
bazăm doar pe riscul radiologic
producă
producă malformaţ
malformaţii sau defecte,
defecte,
 fetală care depaş
La o doza fetală depaşeşte 100 odată
odată ce toate organele au fost deja
mGy, pot exista afectă
afectări ale fă
fătului,
tului,
formate
magnitudinea şi tipul lor fiind în funcţ
funcţie de
doză
doză şi de stadiul în care se află
află sarcina
 In aceste cazuri deciziile trebuie luate ţinâ
inând
seama de circumstanţ
circumstanţele individuale.
individuale.

Radiation Sources
Riscurile ce apar la femeile

însă
Rezumat
nsărcinate din populaţ
populaţie,
ie, fă
fără
expunere la radiaţ
radiaţii ionizante  Mii de femei însă
nsărcinate în lume sunt
expuse în fiecare an la radiaţ
radiaţii ionizante
 Riscuri-
Riscuri-  Este necesară
necesară o evaluare corectă
corectă a
 Avorturi spontane > 15% riscului pentru a preveni situaţ
situaţiile de
 Incidenţ
Incidenţa anomaliilor genetice 4-10% expunere nejustificată
nejustificată în timpul sarcinii
 Creş
Cre ştere î ncetinită
ncetinită intrauterină
intrauterină 4%  Principiul de justificare a expunerii
 Incidenţ
Incidenţa malformaţ
malformaţiilor majore 2-4% trebuie să se bazeze pe circumstanţ
circumstanţele
individuale.
individuale.
UNDE SE POT GĂ
GĂSI MAI
MULTE INFORMAŢ
INFORMAŢII
 ICRP Publication 84. Pregnancy and Medical
Radiation (1999).
 ICRP, 1986. Developmental effects of
irradiation on the brain of the embryo and
fetus. Annals of the ICRP 16 (4), Pergamon
Press, Oxford
 Russell, J.G.B., Diagnostic radiation,
pregnancy and termination, Br. J. Radiol.
Radiol. 62
733 (1989) 92-
92-3.

Radiation Sources
LEGEA NR. 111 din 1996, privind
privind
desfăş
desfăşurarea în siguranţ
siguranţă a NORME FUNDAMENTALE DE
activităţ
activităţilor nucleare, SECURITATE RADIOLOGICĂ
republicată în 1998 şi revizuită în 2003
- aprobate prin Ordinul nr. 14 din

24 ianuarie 2000, al preşedintelui
C.N.C.A.N
- publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 404 bis, din 29
august 2000
1 2
SCOP ŞI DEFINIŢ
DEFINIŢII DOMENIUL DE APLICABILITATE
Art. 1. Prezentele norme stabilesc Art. 3. (1) Prezentele norme se aplică
cerinţele referitoare la asigurarea practicilor care implică riscul expunerii la
securităţii radiologice a personalului radiaţii ionizante provenite de la:
expus profesional, a populaţiei şi a a) surse artificiale;
mediului,potrivit prevederilor Legii b) surse naturale, în cazul în care
radionuclizii sunt sau au fost procesaţi în
111/1996 privind desfăşurarea în
vederea folosirii proprietăţilor lor de
siguranţă a activităţilor nucleare, substanţe radioactive, fisionabile sau fertile;
republicată.
c) echipamente electrice care, operând la o
Art. 2. Termenii şi expresiile utilizate în diferenţă de potenţial de peste 5 kV,
prezentele norme sunt definite în generează asemenea radiaţii.
anexele nr. 1 şi 3.
3 4
AUTORIZAREA
Art. 4. Prezentele norme nu se aplică în
cazul: Art. 5. (1) Practicile prevăzute la art. 3
a) expunerilor datorate radonului din alin (1) necesită o autorizaţie din partea
locuinţe; Comisiei Naţionale pentru Controlul
b) expunerilor datorate fondului natural de Activităţilor Nucleare, denumită în
radiaţii; continuare CNCAN.
c) practicilor prevăzute la art. 3, alin (1),
lit. a) şi b) care implică utilizarea de Art. 6. (1) Autorizaţia emisă de CNCAN,
materiale pentru care sunt îndeplinite potrivit dispoziţiilor art. 5, este
cerinţele de excludere din anexa nr. 2. prealabilă desfăşurării practicii.
5 6
1
PRINCIPII GENERALE
JUSTIFICAREA PRACTICILOR
Art. 12. (1) Toate practicile noi care Art. 13 (1) Practicile existente vor fi
conduc la expunerea la radiaţii ionizante reevaluate ori de câte ori apar situaţii noi
vor fi justificate în scris de către cu privire la consecinţele şi eficienţa
iniţiatorul acestora, precizându-se acestora, în condiţiile prevăzute la
avantajele lor economice, sociale, sau de art. 12.
altă natură, în comparaţie cu detrimentul
pe care ar putea să îl cauzeze sănătăţii.
7 8
OPTIMIZAREA PRACTICILOR LIMITAREA DOZELOR
Art. 16. Solicitantul, respectiv titularul de Art. 17. (1) Suma dozelor anuale
autorizaţie, este obligat să demonstreze provenind de la toate practicile relevante
că sunt întreprinse toate acţiunile pentru să nu depăşească limitele de doză
a asigura optimizarea radioprotecţiei, în prevăzute de prezentele norme pentru
sensul de a asigura ca toate expunerile, persoane expuse profesional, persoane în
inclusiv cele potenţiale, din cadrul curs de pregătire şi pentru persoane din
practicii desfăşurate să fie menţinute la populaţie.
cel mai scăzut nivel rezonabil posibil,
luând în considerare factorii economici şi
sociali - principiul ALARA.
9 10
CONSTRÂNGERILE DE DOZĂ
Art. 19. În cadrul procesului de autorizare şi
control al practicilor implicând expunerea
Art. 18. (1) CNCAN stabileşte, ori de câte
medicală, CNCAN va verifica şi:
ori este cazul, constrângeri de doză
a) respectarea constrângerilor de doză stabilite
pentru practici sau pentru anumite surse de Ministerul Sănătăţii sub formă de niveluri de
de radiaţii din cadrul practicii. referinţă pentru expunerea medicală;
(2) Constrângerile de doză vor fi b) respectarea constrângerilor de doză stabilite
utilizate ca margine superioară în de Ministerul Sănătăţii în cadrul procedurilor
procesul de optimizare a radioprotecţiei. aplicabile persoanelor expuse conform art. 17
alin (2), lit. b) şi c).
REZOLVAT - TRANSPUNERE DIRECTIVĂ 97/43

11 12
2
LIMITE DE DOZĂ PENTRU PERSOANE
EXPUSE PROFESIONAL
Art. 22. (1) Limita dozei efective pentru
personalul expus profesional este de 20 mSv
(milisievert) pe an.
Art. 21. Este interzisă utilizarea (2) Cu respectarea dispoziţiilor
persoanelor sub 18 ani în activităţi care al. (1), sunt valabile şi următoarele limite de
ar duce la expunerea lor profesională, cu doză echivalentă:
excepţia persoanelor aflate în curs de a) 150 mSv pe an pentru cristalin;
pregătire profesională pentru practici în b) 500 mSv pe an pentru piele; limita se
domeniul nuclear. aplică pentru valoarea medie a dozei pe 1 cm2,
pe cea mai puternic iradiată zonă a pielii;
c) 500 mSv pe an pentru extremităţile
mâinilor şi picioarelor.
13 14
PROTECŢ
PROTECŢIA SPECIALĂ ÎN TIMPUL PERIOADELOR
DE GRAVIDITATE ŞI DE ALĂPTARE
Art. 23. (1) Îndată ce o femeie expusă profesional Art. 24. (1) Femeile expuse profesional
ia cunoştinţă de faptul că este gravidă, ea trebuie să
care alăptează trebuie să anunţe în scris,
informeze în scris titularul de autorizaţie despre
acest fapt.
de îndată, titularul de autorizaţie despre
(2) Titularul de autorizaţie va lua imediat
acest fapt.
toate măsurile pentru a asigura protecţia fătului la (2) Titularul de autorizaţie
nivelul de doză prevăzut pentru populaţie. trebuie să asigure imediat ca femeile
(3) Condiţiile de lucru ale femeii gravide respective să nu desfăşoare, pe perioada
trebuie să asigure ca doza efectivă primită de făt să alăptării, activităţi implicând un risc
fie la cel mai scăzut nivel posibil, fără să depăşească semnificativ de contaminare radioactivă..
1 mSv pe toată perioada de graviditate rămasă.
15 16
LIMITE DE DOZĂ PENTRU PERSOANE

LIMITE DE DOZĂ PENTRU POPULAŢ
POPULAŢIE ÎN CURS DE PREGĂTIRE
Art. 27. Limitele de doză pentru

Art. 25. (1) Limita dozei efective pentru persoanele având vârsta sub 16 ani care,
populaţie este de 1 mSv pe an. în timpul pregătirii lor sunt obligate să
utilizeze surse de radiaţii, sunt cele
prevăzute la art. 25 şi 26 pentru
populaţie.
17 18
3
Art. 28. (1) Limita dozei efective pentru
persoanele având vârsta cuprinsă între 16 şi 18
ani care, în timpul pregătirii lor, sunt obligate să
utilizeze surse de radiaţii, este de 6 mSv pe an. Art. 29. Limitele de doză pentru
(2) Cu respectarea dispoziţiilor al. (1), persoanele având vârsta peste 18 ani
sunt valabile următoarele limite de doză care, în timpul pregătirii lor, sunt obligate
echivalentă:
să utilizeze surse de radiaţii, sunt cele
a) 50 mSv pe an pentru cristalin;
prevăzute la art. 22 pentru personalul
b) 150 mSv pe an pentru piele; limita se aplică
expus profesional.
pentru valoarea medie a dozei pe 1 cm2, pe cea
mai puternic iradiată zonă a pielii;
c) 150 mSv pe an pentru extremităţile
mâinilor şi picioarelor.
19 20
EXPUNERI AUTORIZATE SPECIAL

Art. 30. În situaţii excepţionale, dar care
exclud urgenţele radiologice, CNCAN poate să Art. 32. În cazul unei expuneri autorizate
autorizeze expunerea profesională special, având ca efect depăşirea limitei
individuală a unor anumiţi lucrători, care să
de doză efectivă prevăzută la art. 22
depăşească limita dozei efective prevăzută la
art. 22 al. (1), cu condiţia ca aceste expuneri
al. (1), nu este obligatorie schimbarea
să fie limitate în timp, restricţionate la temporară sau definitivă a locului de
anumite spaţii de lucru şi să se încadreze sub muncă al persoanei expuse, fără
valoarea maximă aprobată de CNCAN pentru solicitarea acesteia.
limitele de doză echivalentă prevăzute la
art. 22 al. (2).
21 22
RADIOPROTECŢ
RADIOPROTECŢIA OPERAŢ
OPERAŢIONALĂ RADIOPROTECŢ
RADIOPROTECŢIA OPERAŢ
OPERAŢIONALĂ
Principii generale Principii generale - continuare
Art. 37. Titularul de autorizaţie va lua toate măsurile d) va implementa măsurile de control şi supraveghere
necesare pentru a reduce expunerea la radiaţii a adaptate diferitelor zone şi condiţii de lucru, inclusiv
lucrătorilor la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil. În cele de supraveghere individuală, atunci când situaţia o
acest scop: impune;
a) va realiza evaluarea prealabilă, care să permită
e) va asigura supravegherea medicală;
identificarea naturii şi mărimii riscului radiologic al
expuşilor profesional şi nivelul la care sunt îndeplinite f) va asigura echipamentul de protecţie la radiaţii, atât
prevederile referitoare la optimizarea radioprotecţiei în individual cât şi colectiv;
toate condiţiile de lucru; g) va utiliza în cadrul practicii doar personalul care posedă
b) va realiza clasificarea locurilor de muncă, atunci când permise de exercitare valabile pentru activitatea
este cazul, în diferite zone, în funcţie de evaluarea respectivă;
dozelor anuale previzibile, cât şi de probabilitatea şi
h) va îndeplini orice alte măsuri necesare asigurării
amploarea expunerilor potenţiale;
radioprotecţiei operaţionale a persoanelor expuse
C) va realiza clasificarea pe categorii a persoanelor expuse
profesional, în cadrul practicii desfăşurate.
profesional;
23 24
4
CERINŢ
CERINŢE GENERALE PRIVIND ZONAREA
Art. 38. (1) În toate locurile de muncă unde Art. 44. Accesul şi staţionarea în zona
există posibilitatea unei expuneri la radiaţii controlată sunt permise următoarelor
ionizante superioare limitelor de doză pentru categorii de persoane:
populaţie prevăzute în art. 25 şi 26, titularul
de autorizaţie trebuie să ia măsuri în scop de
a) persoanelor expuse profesional,
radioprotecţie, care vor fi adaptate naturii desemnate în scris dintre lucrătorii
instalaţiilor şi surselor. proprii ai titularului de autorizaţie;
(2) Locurile de muncă prevăzute la b) lucrătorilor externi desemnaţi în scris,
al. (1) vor fi clasificate în zone controlate şi numai după verificarea îndeplinirii
zone supravegheate, după criteriile specifice cerinţelor de către persoana expusă
stabilite de CNCAN, în reglementările profesional şi a însuşirii instrucţiunilor
referitoare la practicile respective. de lucru specifice.
25 26
Art. 42. (1) Pentru fiecare zonă (2) Responsabilul cu securitatea

controlată/supravegheată, trebuie să fie radiologică trebuie să fie posesor al unui
desemnat în scris cel puţin un responsabil permis de exercitare, emis de CNCAN în
cu securitatea radiologică, care va domeniul şi specialitatea corespunzătoare
răspunde de aplicarea prezentelor norme practicilor care se desfăşoară în zona
şi a reglementărilor specifice în zona controlată /supravegheată.
respectivă.
27 28
CLASIFICAREA PERSOANELOR EXPUSE MONITORIZAREA INDIVIDUALĂ A EXPUNERII LA

PROFESIONAL RADIAŢ
RADIAŢII A PERSOANELOR EXPUSE PROFESIONAL
Art. 48. Persoanele expuse profesional se

clasifică în două categorii: Art. 55. (1) Titularul de autorizaţie
a) categoria A: cuprinzând persoanele trebuie să asigure monitorizarea
expuse profesional pentru care există o individuală sistematică a tuturor
probabilitate semnificativă de a primi o
doză anuală efectivă sau o doză anuală persoanelor expuse profesional de
echivalentă mai mare decât trei zecimi categorie A.
din limita de doză prevăzută la (2) Monitorizarea trebuie
art. 22; efectuată prin intermediul unui organism
b) categoria B: cuprinzând alte persoane dozimetric acreditat.
decât cele prevăzute la categoria A.
29 30
5
Art. 49. Titularul de autorizaţie este obligat să asigure
informarea personalului expus profesional şi a persoanelor
Art. 58. (2) În cazul anumitor practici, în curs de pregătire cu privire la:
CNCAN poate impune ca, pentru a) riscurile pe care le implică asupra sănătăţii activitatea
desfăşurată;
persoanele expuse profesional de b) procedurile generale de radioprotecţie şi măsurile speciale
categorie B, să fie asigurată necesare, referitoare atât la practici în general cât şi la
monitorizarea individuală conform orice tip de activitate pe care o pot desfăşura;
c) importanţa respectării măsurilor tehnice, medicale şi
condiţiilor stabilite pentru persoanele administrative;
expuse profesional de categorie A. d) obligaţia femeilor gravide şi a celor care alăptează de a
informa în scris, de îndată, titularul de autorizaţie despre
situaţia lor, având în vedere riscurile expunerii pentru făt şi
riscul contaminării sugarului în cazul contaminării interne a
mamei.
31 32
EVALUAREA ŞI IMPLEMENTAREA MĂSURILOR REFERITOARE

LA RADIOPROTECŢ
RADIOPROTECŢIA PERSOANELOR EXPUSE PROFESIONAL
Art. 50. (1) Titularul de autorizaţie este

obligat să asigure pregătirea Art. 51. Titularul de autorizaţie răspunde
corespunzătoare a personalului expus de evaluarea şi implementarea măsurilor
profesional, în domeniul securităţii referitoare la radioprotecţia persoanelor
radiologice, şi reciclarea acestuia cel expuse profesional.
puţin o dată la 5 ani, printr-un sistem de
pregătire recunoscut de CNCAN.
33 34
MONITORIZAREA EXPUNERII LA RADIAŢ

RADIAŢII ÎN CAZUL
EXPUNERILOR ACCIDENTALE ŞI DE URGENŢ
URGENŢĂ
Art. 51. (1) Titularul de autorizaţie Art. 60. În cazul expunerilor accidentale,
trebuie să consulte experţi acreditaţi sau titularul de autorizaţie trebuie să asigure
organisme acreditate de protecţie pentru toate persoanele implicate
radiologică cu privire la verificarea, evaluarea neîntârziată a dozelor
încercarea surselor de radiaţii, a individuale datorate atât expunerii
echipamentelor şi dispozitivelor de externe cât şi expunerii interne, precum
radioprotecţie, precum şi a şi distribuţia acestor doze în corp.
instrumentelor de măsură dozimetrică.
35 36
6
ÎNREGISTRAREA ŞI RAPORTAREA REZULTATELOR
MONITORIZĂRII INDIVIDUALE A EXPUNERII LA RADIAŢ
RADIAŢII
Art. 63. Titularul de autorizaţie trebuie să Art. 64. (1) Titularul de autorizaţie
asigure înregistrarea rezultatelor trebuie să asigure păstrarea înregistrării
monitorizării individuale pentru fiecare prevăzute la art. 63 până când persoana
persoană expusă profesional de categorie în cauză împlineşte sau ar fi împlinit 75
A, sau persoană expusă profesional de de ani, dar nu mai puţin de 30 de ani de la
categorie B pentru care CNCAN a impus părăsirea lucrului ca persoană expusă
să se asigure monitorizarea individuală, profesional.
precum şi pentru toate persoanele supuse
expunerii accidentale sau de urgenţă.
37 38
Art. 69. Titularul de autorizaţie are

obligaţia să aducă la cunoştinţa persoanei
implicate rezultatele monitorizării sale Art. 70. Titularul de autorizaţie are
individuale şi să asigure accesul obligaţia să pună la dispoziţia medicului
persoanei implicate la rezultatele competent rezultatele monitorizărilor
măsurărilor care au fost utilizate pentru individuale în vederea interpretării
estimările de doză ale persoanei implicaţiilor expunerilor la radiaţii asupra
respective şi la rezultatele monitorizăriii stării de sănătate a persoanelor expuse.
radiologice a mediului de lucru utilizate la
evaluarea dozelor primite de acea
persoană.
39 40
INVESTIGAREA ŞI RAPORTAREA SUPRAEXPUNERILOR

ŞI A EXPUNERILOR ANORMALE
Art. 72. (1) Îndată ce un titular de autorizaţie

bănuieşte sau a fost informat că o persoană a suferit o
expunere anormală sau o supraexpunere ca urmare a
practicilor pentru care este reponsabil, el are următoarele
obligaţii: Art. 75. Organismele dozimetrice
a) să facă o primă investigaţie pe baza căreia să stabilească acreditate au obligaţia de a informa de
valoarea preliminară a dozelor primite; îndată CNCAN şi autoritatea medico-
b) să facă o investigaţie aprofundată prin care să determine
împrejurările în care s-a produs supraexpunerea;
sanitară locală asupra oricărei depăşiri de
c) să evalueze doza primită pe baza tuturor datelor limită de doză despre care au luat
disponibile, inclusiv pe baza rezultatelor măsurărilor cunoştinţă.
dozimetrice individuale şi, dacă este necesar, să ia măsuri
pentru a preîntâmpina repetarea unor astfel de
supraexpuneri;
d) să notifice imediat persoana afectată.
41 42
7
CONDIŢ
CONDIŢIONAREA MEDICALĂ A UTILIZĂRII
PERSOANELOR EXPUSE PROFESIONAL
Art. 77. Nici un lucrător nu poate fi

Art. 74. Persoanele expuse profesional utilizat în nici o împrejurare ca persoană
care au suferit o supraexpunere pot expusă profesional dacă nu are avizul
continua să lucreze în zone controlate medical care să certifice că persoana
dacă nu există contraindicaţii medicale. respectivă este aptă medical să ocupe
postul respectiv.
ORDINUL M.S.F. nr. 1032 / 2002
43 44
SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ SPECIALĂ A OBLIGAŢ

OBLIGAŢIILE PERSOANELOR EXPUSE
PERSOANELOR EXPUSE PROFESIONAL PROFESIONAL
Art. 78. Pentru persoanele expuse

profesional care au fost expuse la doze Art. 81. O persoană expusă profesional
superioare limitelor de doză prevăzute la are obligaţia de a nu se expune şi de a nu
art. 22, va fi asigurată o supraveghere expune alte persoane la radiaţii peste
medicală specială, potrivit valorile rezonabile necesare realizării
reglementărilor emise de Ministerul sarcinilor de serviciu.
Sănătăţii.
ORDINUL M.S.F. nr. 944 / 2001

45 46
Art. 83. Fiecare persoană expusă profesional este

obligată:
a) să poarte echipamentul individual de protecţie şi
Art. 82. Este interzis persoanelor expuse mijloacele de monitorizare individuală;
profesional să utilizeze sursele de radiaţii b) să anunţe de îndată responsabilului cu securitatea
radiologică orice defecţiune constatată la echipamentul
sau instalaţiile nucleare în alte scopuri individual de protecţie, la echipamentul colectiv de
decât cele pentru care au fost create şi protecţie, sau la sistemul de avertizare;
autorizate, sau pentru alte lucrări decât c) să predea, imediat după folosire, la locul de păstrare,
echipamentul individual de protecţie şi mijloacele de
cele rezultate din sarcinile de serviciu. monitorizare individuală;
d) să respecte instrucţiunile de lucru şi indicaţiile
responsabilului cu securitatea radiologică pentru zona
controlată sau supravegheată.
47 48
8
NORMELE PRIVIND
RADIOPROTECŢ
RADIOPROTECŢIA PERSOANELOR ÎN
e) să se prezinte la examinările sau testele medicale cerute de
medicul competent, în timpul de lucru şi pe cheltuiala
angajatorului, şi să dea toate detaliile privind starea sănătăţii
CAZUL EXPUNERILOR MEDICALE
sale solicitate de medicul competent;
f) să notifice de îndată, inclusiv în scris, responsabilului cu
securitatea radiologică sau conducerii titularului de  au fost aprobate prin Ordinul comun
autorizaţie, ori de câte ori are motive întemeiate să creadă că
el sau altă persoană au suferit o supraexpunere ori că a apărut
MSF şi CNCAN nr. 285/79/2002 şi
un eveniment deosebit cum ar fi: pierderea/furtul unei surse publicate în Monitorul Oficial, Partea I
de radiaţii sau instalaţii nucleare, scurgeri de material
radioactiv, defecţiuni care pun în pericol securitatea surselor
nr. 446 bis din 25 iunie 2002
de radiaţii, a instalaţiilor nucleare, sau integritatea mijloacelor  reprezintă transpunerea în legislaţia
de protecţie;
g) în cazul în care este lucrător extern, să păstreze corespunzător
română a Directivei U.E.
documentul de monitorizare radiologică individuală, referitor nr. 97/43/EURATOM
la propria sa monitorizarea radiologică.
49 50
DOMENIU ŞI SCOP
2. Aceste norme se aplică următoarelor expuneri medicale
la radiaţii ionizante:
a) expunerea pacienţilor ca parte a propriului lor
1. Prezentele norme completează Normele diagnostic sau tratament medical;
Fundamentale de Securitate Radiologică b) expunerea în cadrul supravegherii medicale a
şi stabilesc principiile generale de persoanelor expuse profesional;
radioprotecţie a persoanelor supuse c) expunerea persoanelor în cadrul programelor de
expunerii la radiaţii ionizante definite în depistare medicală a unor maladii (screening);
alin. 2 şi alin. 3. d) expunerea persoanelor sănătoase sau a pacienţilor care

participă voluntar la programele de cercetare medicală
sau biomedicală, de diagnostic sau de terapie;
e) expunerea persoanelor în cadrul procedurilor medico-
legale.
51 52
JUSTIFICAREA
1. Expunerea medicală la radiaţii ionizante
prevăzută în art. 1 alin. 2 trebuie să prezinte un
beneficiu net suficient, dacă se compară
3. Normele se aplică, de asemenea, beneficiile totale potenţiale terapeutice sau
expunerii la radiaţii ionizante a diagnostice pe care le produce, incluzând
persoanelor în cunoştinţă de cauză şi beneficiile directe asupra sănătăţii unei persoane
individuale şi beneficiile asupra societăţii, în
care doresc să ajute (în afara profesiei raport cu detrimentul individual pe care
acestora) la sprijinul şi confortul expunerea îl poate cauza, luând în consideraţie
persoanelor care sunt supuse expunerii eficacitatea, beneficiile şi riscurile tehnicilor
medicale. alternative disponibile având acelaşi obiectiv dar
care nu implică sau implică mai puţină expunere
la radiaţii ionizante.
53 54
9
În particular:
(a) - toate tipurile noi de practici implicând expunerea
medicală la radiaţii ionizante trebuie să fie justificate înainte de a
fi general adoptate;
- tipurile de practici existente care implică expunerea (c) - expunerile medicale la radiaţii ionizante
medicală la radiaţii ionizante pot fi revizuite ori de câte ori se pentru cercetarea medicală şi biomedicală trebuie
dispune de informaţii noi şi importante privind eficacitatea
sau consecinţele acestora;
să fie examinate de un comitet de etică, stabilit în
(b) - toate expunerile medicale individuale la radiaţii concordanţă cu reglementările specifice ale
ionizante trebuie să fie justificate în prealabil ţinând cont de Ministerului Sănătăţii şi Familiei.
obiectivele specifice ale expunerii şi de caracteristicile (d) - o atenţie specială trebuie acordată
persoanei implicate;
justificării acelor expuneri medicale la radiaţii
- dacă un tip de practică implicând o expunere medicală
nu este justificată în mod general, o expunere individuală ionizante atunci când nu există un avantaj direct
determinată de acest tip poate fi justificată în condiţii asupra sănătăţii persoanei supuse expunerii şi în
particulare, fiind evaluată de la caz la caz; mod particular pentru expunerile cerute din
- medicul ordonator şi practicianul trebuie să caute, unde raţiuni medico-legale.
este posibil, să obţină informaţiile anterioare de diagnostic
sau medicale utile pentru expunerea prevăzută la radiaţii
ionizante şi să ia în considerare aceste date pentru a evita
expunerea inutilă la radiaţii ionizante.. 55 56
OPTIMIZAREA
1. (b) Pentru toate expunerile medicale la
(a) Toate dozele datorate expunerilor radiaţii ionizante ale persoanelor în
medicale în scopuri radiologice, cu scopuri terapeutice, aşa cum se
excepţia procedurilor terapeutice la care menţionează în art. 1 alin. 2 lit. (a),
se referă art. 1 alin. 2, trebuie să fie expunerile volumelor ţintă trebuie să fie
menţinute la un nivel cât mai redus, planificate individual, luând în
rezonabil posibil, pentru a permite consideraţie ca dozele ţesuturilor care nu
obţinerea informaţiei diagnostice sunt ţinte să fie menţinute la un nivel cât
urmărite, luând în considerare factori mai redus, rezonabil posibil, în
sociali şi economici. concordanţă cu scopul radioterapeutic
intenţionat al expunerii.
57 58
2.
(c) Pentru fiecare proiect de cercetare medicală
sau biomedicală, menţionat în art. 1 alin. 2
lit. (d) se va asigura că:
- persoanele implicate participă voluntar;

- aceste persoane sunt informate despre riscurile 3. Procesul de optimizare implică alegerea
acestei expuneri;
echipamentului, a aspectelor practice,
- s-a stabilit o constrângere de doză pentru
persoanele pentru care nu se aşteaptă un obţinerea unei informaţii de diagnostic
beneficiu medical direct de la această expunere; adecvate sau a unui rezultat terapeutic
- în cazul pacienţilor care acceptă voluntar să se adecvat, asigurarea calităţii incluzând
supună unei practici terapeutice sau de diagnostic controlul calităţii şi stabilirea şi
experimentale şi care aşteaptă să primească un evaluarea dozelor sau a activităţilor
beneficiu terapeutic sau de diagnostic de la administrate pacientului, ţinând cont de
această practică, s-au stabilit niveluri ţintă de
doză pe bază individuală de căte practician şi/sau factori economici şi sociali.
medicul ordonator.
59 60
10
RESPONSABILITĂŢ
RESPONSABILITĂŢI
1.Atât
1. medicul ordonator cât şi practicianul 2. Orice expunere menţionată în art. 1 alin.
trebuie să fie implicaţi în procesul de 2 este efectuată sub responsabilitatea
justificare la un nivel corespunzător, medicală a unui practician, aşa cum este
conform competenţelor stabilite de specificat în reglementările Ministerului
Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Sănătăţii şi Familiei.
61 62
PROCEDURI
3. Aspectele practice pentru o procedură,

sau pentru o parte din ea, pot fi delegate
după caz, de căte utilizatorul instalaţiei 1. Pentru fiecare tip de practică radiologică
sau de către un practician, uneia sau mai şi pentru fiecare echipament trebuie să
multor persoane, abilitate în acest scop, fie stabilite protocoale scrise.
într-un domeniu de specializare
recunoscut.
63 64
3. (a) Pentru practicile radioterapeutice 4. Auditurile clinice trebuie să se

este obligatorie implicarea unui expert în desfăşoare în conformitate cu
fizică medicală. reglementările specifice ale Ministerului
Sănătăţii şi Familiei.
65 66
11
PREGĂTIREA
1. (a) Se va asigura că practicienii şi acele persoane
menţionate în art. 5 alin 3 şi art. 6 alin. 3 au o
3. Se va asigura perfecţionarea teoretică şi
pregătire practică şi teoretică adecvată scopului
practicii radiologice şi sunt competente în
practică continuă după obţinerea unei
radioprotecţie. diplome şi, în special în cazul utilizării
(b) Se stabilesc cerinţele de şcolarizare şi pregătire clinice de noi tehnici, organizarea
în radioprotecţie, din anexa nr. 4 la Norme, ca perfecţionării în raport cu aceste tehnici
obligatorii pentru personalul menţional la lit. (a). şi cu cerinţele de radioprotecţie
(c) În procedurile de recunoaştere a diplomelor, relevante.
certificatelor sau a calificării oficiale
corespunzătoare a acestora, Ministerul Sănătăţii şi
Familiei va ţine cont şi de pregătirea din anexa
nr. 4.
67 68
ECHIPAMENT
4. Se va asigura introducerea unui curs de 1. Autorităţile competente vor lua toate

radioprotecţie în programele măsurile pe care le consideră necesare
(curriculum) de bază ale învăţământului pentru a evita proliferarea inutilă a
medical şi stomatologic. echipamentelor radiologice.
69 70
2. Autorităţile competente se asigură

a) toate echipamentele radiologice sunt ţinute
că:
PROTECŢ
PROTECŢIA SPECIALĂ ÎN TIMPUL
SARCINII ŞI ALĂPTĂRII
sub strictă supraveghere din punct de vedere al
protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante;
b) este disponibil un inventar la zi al 1. (a) În cazul unei femei la vârsta de procreere,

echipamentelor radiologice pentru fiecare tip de medicul ordonator şi practicianul vor stabili,
instalaţie radiologică; conform reglementărilor MSF, dacă aceasta este
c) sunt implementate, de către utilizatorul însărcinată sau dacă alăptează, şi
instalaţiei radiologice, programe potrivite de (b) dacă eventualitatea unei sarcini nu poate fi
asigurare a calităţii care includ şi măsurările de exclusă, depinzând de tipul expunerii medicale la
control al calităţii şi evaluările dozei pacientului şi radiaţii ionizante, în particular dacă sunt
a activităţii administrate; implicate regiunile pelvine sau abdominale,
d) sunt efectuate, de către unităţile autorizate trebuie acordată o atenţie specială justificării, în
conform legii, testele de acceptare înainte de special în caz de urgenţă, şi optimizării expunerii
prima utilizare a echipamentului în scopuri clinice, medicale, luând în consideraţie atât expunerea
şi apoi testele de performanţă în mod regulat şi viitoarei mame cât şi a fătului.
după fiecare procedură de întreţinere importantă.
71 72
12
EXPUNERI POTENŢ
POTENŢIALE
În prevenirea accidentelor, accentul trebuie

pus în principal pe echipamentele şi
procedurile utilizate în radioterapie, dar de
asemenea trebuie acordată o anumită
atenţie şi accidentelor susceptibile de a se
produce cu echipamentele de diagnostic.
73
13
Curs standard syllabus IAEA de radioprotectie in radiologia de diagnostic si interventionala
RADIOPROTECTIA IN Introducere
RADIOLOGIA DE DIAGNOSTIC  Subiect:
Subiect: teoria proiectarii ecranarii si
cateva aspecte legate de constructie.
 Metoda folosita pentru proiectarea
ecranarii si procedura de baza de calcul
a ecranarii.
Ecranarea si proiectarea camerei RX
Cuprins Scop
 Proiectarea echipamentelor si standarde  Familiarizarea cu cerintele de securitate
de securitate acceptabile la proiectarea sistemelor RX si a
 Utilizarea constrangerilor de doza la echipamentelor auxiliare, ecranarea
proiectarea camerei de expunere la RX laboratoarelor si standardele
 Dispozitive de protectie si ecrane internationale de securitate relevante,
de exemplu IEC.
3 4

radiology
Scopul ecranarii
Partea 12 : Ecranarea si
proiectarea camerei RX  Pentru a proteja:
proteja:
 Personalul laboratorului RX
 Pacientii (cand nu sunt expusi la RX)
 Vizitatori si persoanele din public
 Persoanele care lucreaza in spatiile
Subiectul 1 : Proiectarea adiacente sau aproape de laboratoarele

echipamentului si standarde de RX.
securitate acceptabile
6

Radiation Sources
Ecranarea radiatiei – Concepte Proiectarea Ecranarii (I)

la proiectare
 Date cerute includ luarea in considerare a: Echipament
 Tipul de echipament RX  Ce tip de echipament se va utiliza ?
 Sarcina de lucru (incarcarea)
incarcarea)  Radiografie generala
 Pozitionarea
 Fluoroscopie (cu sau fara radiografie)
radiografie)
 Daca se vor utiliza mai multe tuburi/receptori
 Dentar (oral or panoramic)
 Accesul la fasciculul primar (numai pt.
 Mamografie
imprastiere)
imprastiere)
 CT
 Pozitia operatorului
 Spatii inconjuratoare
7 8
Proiectarea ecranarii (II) Proiectarea ecranarii (III)

Utilizare
 Echipamentele RX diferite au utilizari foarte
Tipul de echipament este foarte diferite.
diferite.
important datorita urmatoarelor motive:  De exemplu,
exemplu, o instalatie dentara
 Unde va fi directionat fasciculul RX functioneaza cu valori mici ale mAs and
 Numarul si tipul procedurilor efectuate valori mici ale (~70) kVp,
kVp, si se efectueaza
 Pozitia operatorului relativ putine expuneri RX pe saptamana
 Energia (kVp)
kVp) fasciculului RX  Un scaner CT utilizeaza valori mari ale
(~130) kVp,
kVp, valori mari ale mAs,
mAs, si se
efectueaza foarte multe scanari pe
saptamana
9 10
Proiectarea ecranarii (IV) Proiectarea ecranarii (V)

 Cantitatea totala de mAs folosita in
fiecare saptamana este o indicatie a Pozitionare
dozei de radiatie X administata.
administata.  Pozitia si orientarea instalatiei RX este
 Valoarea kVp utilizata este de

foarte importanta:
importanta:
 distantele sunt masurate de la instalatie
asemenea legata de doza,
doza, dar de
(legea scaderii dozei proportional cu
asemenea indica gradul de
patratul distantei va afecta doza)
doza)
penetrabilitate al radiatiei X
 directiile fasciculului direct (primar
(primar)) RX vor
 Valori mari ale kVp si ale mAs fi utilizate depinzand de pozitie si orientare
inseamna ca este necesara o mai mare
ecranare.
ecranare.
11 12

Radiation Sources
Ecranarea Radiatiei – Proiectarea ecranarii (VI)

Amenajarea tipica a camerei
Coridor
Numarul tuburilor RX
A - G sunt
 Unele echipamente RX sunt echipate cu
punctele Operator
folosite Camera de
iradiere
mai mult decat un tub
pentru
a calcula  Uneori doua tuburi pot fi folosite
ecranarea
Camera
simultan,
simultan, si in directii diferite
personalului masa
 Acest fapt,
fapt, in mod normal complica
calculul ecranarii
Coridor
13 14
Proiectarea ecranarii (VII) Ecranarea Radiatiei – Detalii

Spatiile vecine
de Proiectare
 Camera RX nu trebuie proiectata fara a  Trebuie sa se ia in considerare:
considerare:
cunoaste pozitia si destinatia tuturor  Punctele de calcul potrivite,
potrivite, care acopera toate
amplasamentele critice
camerelor vecine camerei RX  Parametrii de proiectare astfel ca sarcina de lucru
(incarcarea),
incarcarea), factorii de ocupare si de utilizare,
utilizare,
 Evident, o toaleta va necesita mai radiatia de fuga (scurgere),
scurgere), doza tinta (se def. mai
tarziu)
tarziu)
putina ecranare decat un cabinet  Acestea trebuie sa fie, fie estimate, fie luate din
 Mai intai,
intai, se obtine un plan al camerei datele existente
 Se utilizeaza situatia reasonabila cea mai rea
RX si al vecinatatilor decat situatia tipica,
tipica, deoarece subecranarea este
mai rea decat supraecranarea
15 16
Ecranarea Radiatiei - Calculul

Partea a 12: Ecranarea si
proiectarea camerei RX  Se bazeaza pe NCRP49, DAR acesta
este in curs de revizie
 Presupunerile facute sunt foarte
pesimiste,
pesimiste, astfel ca supraecranarea
este obisnuita
 Sunt disponibile diferite programe pe
Subiectul 2: Utilizarea constrangerilor
calculator, care dau grosimea ecranarii
de doza la proiectarea camerei RX pentru diferite materiale
18

Radiation Sources
Ecranarea Radiatiei Ecranarea Radiatiei

Parametrii (I) Parametrii (II)
 Spatiile de pastrare a filmelor (camerele
P - doza proiectata pe saptamana obscure) necesita atentie speciala
 Perioadele mari de expunere vor afecta
 De obicei se considera 5 mSv pe an pentru filmul, dar perioadele mult mai mici (si anume
persoanele expuse profesional (25% din cu doze mai mici)
mici) vor incetosa filmul aflat in
limita de doza),
doza), si 1 mSv pentru public caseta
 Doza pentru persoanele expuse profesional  O regula simpla este sa permitem 0.1 mGy
trebuie sa fie folosita numai pentru zonele pentru perioada de pastrare a filmului – daca
controlate si anume numai pentru radiologi si aceasta este 1 luna,
luna, doza proiectata este
asistenti medicali 0.025 mGy/sapatamana
19 20

Parametrii (III) Parametrii (IV)
 Amintiti-
Amintiti-va ca trebuie sa ecranam impotriva a U – factorul de utilizare
trei surse de radiatie
 Fractiunea de timp in care fasciculul
primar este intr-
intr-o directie particulara:
particulara:
 In ordine descrescatoare a importantei,
importantei, punctul de calcul ales
aceste surse sunt:
sunt:
 radiatia primara (fasciculul RX)  Trebuie sa permita o utilizare realista
 radiatia imprastiata (de catre pacient)
pacient)  Pentru toate punctele,
punctele, suma poate
 radiatia de fuga (scurgere)
scurgere) (de la tubul RX) depasii 1
21 22

Parametrii (V) Parametrii (VI)
 Pentru unele echipamente RX, fasciculul RX
 In radiografie,
radiografie, fasciculul RX este
este intotdeauna oprit de receptorul de
indreptat in anumite directii:
directii:
imagine, astfel incat factorul de utilizare este
 spre podea
0 in celelalte directii
 spre pacient,
pacient, de obicei numai intr-
intr-o directie
 de exemplu:
exemplu: CT, fluoroscopie,
fluoroscopie, mamografie  catre stativul Bucky
 Tipul de suspendare al tubului RX este
 Acesta reduce cerintele de ecranare important, de exemplu:
exemplu: montat de tavan,
tavan,
montat de podea,
podea, brat-
brat-C, etc.
23 24

Radiation Sources
Ecranarea Radiatiei Factorul de ocupare (NCRP49)

Parametrii (VII)
T – Factorul de ocupare Zona Factor ocupare
Spatii de lucru 1
 T = Fractiunea de timp in care un anumit loc (cabinete, camere
este ocupat de catre personal, pacienti sau
public
pt. personal)
 Trebuie sa fie conservativ Coridoare 0.25
 Valori:
Valori: de la 1 pentru toate zonele de lucru
pana la 0.06 pentru toalete si locuri de Toalete, camere 0.06
parcare de asteptare, parcari
25 26
Ecranarea Radiatiei Sarcina (Incarcarea)

Incarcarea) (I)
Parametrii (VIII)  De exemplu:
exemplu: o camera de radiografie generala
W – Sarcina (Incarcarea)
Incarcarea)  kVp va fi in domeniul 60-
60-120 kVp
 O masura a productiei de radiatie intr-
intr-o  Expunerea fiecarui film va fi intre 5 mAs si 100
saptamana mAs
 Se masoara in mA-
mA-minutes  Pot fi 50 pacienti pe zii,
zii, si camera poate fi
utilizata 7 zile pe saptamana
 Variaza mult cu kVp maximum al
 Pentru fiecare pacient se pot efectua intre 1 si
instalatiei RX 5 filme
 De obicei,
obicei, se supraestimeaza grosolan
 Se poate estima doza reala/mAs  IN ACEST CAZ, CUM PUTEM ESTIMA W ?
27 28
Sarcina (Incarcarea)
Incarcarea) (II) Exemple de Sarcina care se
 Se presupune o medie de 50 mAs pe utilizeaza frecvent (NCRP 49)
film, 3 filme pe pacient Sarcina saptaminala(W)mA-min la:
 Astfel W = 50 mAs x 3 filme x 50 pacienti 100 kVp 125 kVp 150 kVp
x 7 Zile
Radiograpie Generala 1,000 400 200
= 52,500 mAs pe saptamana Fluoroscopie (inclusiv filme spot) 750 300 150
= 875 mA-
mA-min pe saptamana Chiropractie 1,200 500 250
Mamografie 700 la 30 kVp (1,500 pentru
 De asemenea,
asemenea, se poate presupune ca screeningul de san)
toate grafiile se efectueaza la 100 kVp Dentar 6 la 70 kVp (filme conventionale
intra-orale)
29 30

Radiation Sources
Sarcina - CT Radiatia de fuga a tubului RX
 Toate tuburile RX au putina radiatie de fuga –

 Sarcinile CT se calculeaza cel mai bine exista numai 2-3 mm plumb in cupola
cu informatiile locale  In cele mai multe tari,
tari, radiatia de fuga este
 De notat ca, noile unitati CT spirala,
spirala, sau limitata la 1 mGy.hr-1 la 1 metru,
metru, astfel ca
acesta valoare poate fi utilizata ca valoare
CT multi-
multi-slice, pot avea sarcini mai mari reala pentru calculul ecranarii
 O sarcina tipica CT este de in jur de  Radiatia de fuga depinde de asemenea de
28,000 mA-
mA-min pe saptamana curentul maxim evaluat,
evaluat, care este de aprox.
aprox.
3-5 mA la 150 kVp pentru cele mai multe
tuburi RX
31 32
Ecranarea Radiatiei Ecranarea Camerei – Tuburi

Parametri RX multiple
Perete 3
 Unele camere pot fi echipate cu mai

Perete 1 mult de un tub RX (un tub RX poate fi
montat pe tavan,
tavan, iar alt tub RX pe
Perete 4 podea)
podea)
 Calculele de ecranare TREBUIE sa ia in

Perete 2
considerare doza TOTALA de radiatie
de la cele doua tuburi
33 34
Ecranarea - Constructia I
Partea a 12: Ecranarea si
prroiectarea camerei RX
 Materiale disponibile:
disponibile:
 plumb (folii
(folii,, materiale in amestec cu
plumb, plastic flexibil PVC)
 caramida
 ghips sau mortar cu barita
Subiectul 3 : Dispozitive de Oprire si
 placi de beton
de Protectie
 sticla cu plumb/acrylic
36

Radiation Sources
Ecranare – Probleme in Probleme in ecranare – Peretii

Constructie caramizii & Imbinarile cu mortar
Cateva probleme cu materialele de ecranare:
ecranare:  Caramizile trebuie sa fie solide si fara
 Pereti de caramida – imbinarile cu mortar gauri
 Utilizarea foliilor de plumb fixate de un cadru de
 Caramizile prezinta o atenuare RX
lemn
foarte variabila
 Plumb fixat inadecvat pe suport
 Mortarul atenueaza mai putin decat
 Imbinarile dintre folii fara suprapuneri
caramida
 Utilizarea de placi sau caramizi cu goluri (sparturi)
sparturi)
 Mortarul,
Mortarul, deseori,
deseori, nu este aplicat pe
 Utilizarea de placi de sticla fara cunoasterea
cantitatii de plumb
toata suprafata caramizii
37 38
Probleme in ecranare – Plumb Probleme in ecranare – Imbinarile

inadecvat lipit de suport intre folii fara suprapuneri
 Plumbul trebuie sa fie complet lipit de  Trebuie sa fie o suprapunere de 10 - 15
un suport ca de exemplu lemn sau mm intre doua folii de plumb
perete
 Daca plumbul nu este lipit  Fara o suprapunere,
suprapunere, pot fi goluri relativ
corespunzator,
corespunzator, va fi posibila mari,
mari, care permit trecerea radiatiei prin
desprinderea acestuia dupa cativa ani ele
 Nu toti adezivii sunt potriviti pentru
plumb (oxidarea
(oxidarea suprafetei plumbului)
plumbului)  Colturile sunt o problema particulara
39 40
Problems in ecranare – Ecranarea Radiatiei -

Utilizarea placii de sticla Constructia II
 Placa de sticla (fara cunoasterea
 Continuitatea si integritatea ecranarii
cantitatii specifice de plumb continute)
continute)
sunt foarte importante
nu este admisa ca material de ecranare
 Tipuri de probleme:
probleme:
 Atenuarea radiatiei a placii de sticla este
 Jonctiuni
variabila si nu este previzibila
 Penetrarile in pereti si podea
 Sticla cu plumb sau plexiglasul cu
 Rama ferestrelor
plumb trebuie sa fie utilizate pentru
 Usi si rame
ferestre (ecrane)
ecrane)
41 42

Radiation Sources
Penetrari Rama ferestrei

 “Penetrarile”
Penetrarile” inseamna orice gaura facuta in
plumb pentru cabluri,
cabluri, pentru conectorii  Folia de plumb fixata de un perete
electrici,
electrici, conducte,
conducte, etc. trebuie sa se suprapuna pe orice rama
 Chiar daca penetrarea este mica (~2-(~2-3 mm), de fereastra din sticla cu plumb
trebuie sa existe plumb aditional peste
gaura,
gaura, de obicei pe partea cealalta a
peretelui  De obicei se poate gasi un gol de pana
la 5 cm, care este inaceptabil
 Cuiele si suruburile folosite pentru a fixa folia
de plumb lipita de perete nu necesita
acoperire
43 44
Ecranarea Usilor si a Ramelor Ecranarea - Verificarea I

(Tocurilor)
Tocurilor)
 Verificarea trebuie sa fie obligatorie
 Doua modalitati - vizuala sau masuratori
 Verificarea vizuala trebuie sa fie efectuata
inainte de ecranare – grosimea reala a
plumbului se poate masura cu usurinta
 Masuratorile radiatiei sunt necesare in dreptul
ferestrelor si tocurilor usilor,
usilor, etc.
 Masuratorile in dreptul peretilor se fac foare
incet
45 46
Testarea ecranarii Inregistrari
 Este foarte important sa se mentina

inregistrarile calculelor de ecranare,
ecranare, cat
si a detaliilor de inspectii si ale masurilor
corective luate pentru a rezolva
defectele in ecranare
 Intr-
Intr-o perioada de timp de 5 ani, este
foarte posibil ca nimeni sa nu-nu-si
aminteasca ce a facut !
47 48

Radiation Sources
De unde se poate obtine mai

Rezumat
multa informatie
 Preoiectarea ecranarii unei camere RX este o  Ecranarea radiatiei pentru radiatii X de
sarcina relativ complexa, dar care poate fi diagnostic. BIR report (2000) Ed. D.G. Sutton
& J.R. Williams
simplificata prin utilizarea unor presupuneri
standard  Consiliul National de Radioprotectie si
Masuratori (National Council on Radiation
 Mentinerea inregistrarilor este is esentiala Protection and Measurements) “Proiectarea
pentru a asigura trasabilitatea si si evaluarea ecranarii structurale pentru
imbunatatirea continua a ecranarii in utilizarea medicala a radiatiei X si gamma cu
concordanta atat cu modificarea practicii cat energii pana la 10 MeV” Washington DC:
1976 (NCRP 49).
si a echipamentului
49 50

Radiation Sources
PROTECTIA RADIOLOGICA IN Descoperirea radiatiei X

DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC Vineri 8 noiembrie 1895
 Experiment efectuat de
Wilhelm Conrad Röntgen
(1845 – 1923), profesor de
fizica la Universitatea din
Würzburg (Germania),
Germania), folosind
un tub Hittorf-
Hittorf-Crookes
Producerea radiatiei X – tubul X • 6 saptamani de experimente – prima radiografie
mana sotiei
IAEA Post Graduate Educational Course Radiation Protection and Safe Use of Radiation Sources Part 7 : X-ray tube and generator 2
Descoperirea radiatiei X Descoperirea radiatiei X

28 decembrie 1895 Anul 1896
 Publicarea de catre Röntgen, ntgen, in revista
“Comunicarile societatii de fizica-fizica-medicala din  50 carti si peste 1000 comunicari stiintifice privind
Würzburg”
rzburg”, a articolului intitulat Despre un nou fel experimente cu radiatii X – inclusiv prof.
prof. S.D.
de raze Hurmuzescu (fizician)
fizician) si prof.
prof. Gh.
Gh. Marinescu (medic) – la
Paris – si Scoala de Drumuri si Poduri din Bucuresti
4 ianuarie 1896 (actualul Institut Politehnic)
Politehnic)
 Primul anunt public al descoperirii (Berlin)
23 ianuarie 1896  Primele aplicatii diagnostice (mijlocul lui ianuarie)
ianuarie) –
Comunicare a lui W.C. Röntgen, Viena – radiografia unui glonte la mana stanga a unui
 ntgen, la Societatea de
barbat
fizica-
fizica-medicala (radiografia mainii lui Kölliker)
lliker)
Part 7 : X-ray tube and generator 3 Part 7 : X-ray tube and generator 4
Descoperirea radiatiei X Descoperirea radiatiei X

 In Romania –iunie 1896-
1896- primele radiografii –
Clinica de Chirurgie a Prof. C.D.Severeanu,
C.D.Severeanu,
10 decembrie 1901
de la Spitalul Coltea
 Prof.Dr.Dimitrie Gerota (1867-
(1867-1939) Wilhelm Conrad
- pionier al radiologiei romanesti (1897- Röntgen primeste
(1897-1907);
premiul Nobel pentru
- primul curs si tratat romanesc de radiologie;
radiologie; Fizica
- epiteliom+amputatia unui deget dat.iradierii
(1907).

Radiation Sources
Introducere:
Introducere: Continut:
Continut:
 Elemente de baza ale sursei de radiatie X
 Elementele principale ale unui tub de  Structura catodului
radiatie X: structura catodului si
 Structura anodului
anodului
 Constrangeri tehnologice privind  Diagrame
materialul anodului si catodului

 Randament si capacitatile de incalzire
ale tubului de radiatie X

radiology
Scop:
Scop:
Producerea radiatiei X
 A familiariza cursantul privind
producerea radiatiei X
Elemente de baza ale ansamblului sursei

de radiatie X
Part 7 : X-ray tube and generator 9
Componentele tubului de
Tubul X
radiatie X:
 Catodul : filament incalzit , care este sursa
fasciculului de electroni directionati spre anod
 Filament, din tungsten
 Anodul (stationar sau rotativ):
rotativ): ca urmare a
impactului electronilor accelerati intre catod si
anod,
anod, emite radiatia X
 Cupola metalica,
metalica, inconjoara tubul de radiatie X
( vidat ) din sticla
 Material de protectie (protectia impotriva
radiatiei imprastiate)
imprastiate)

Radiation Sources
Tubul X
Elemente de baza:
baza: Tuburi de radiatie X
 Generatorul :circuitul
de putere care asigura
tensiunea inalta (kV)
necesara pe tubul X
 Tubul X si colimatorul:
colimatorul:
dispozitivul care
produce fasciculul de
radiatie X
Part 7 : X-ray tube and generator Part 7 : X-ray tube and generator

radiology
Structura catodului (I)

Producerea radiatiei X  Catodul include un(sau doua)
doua) filament(e) si
circuitul asociat:
asociat:
 material-
material-tungsten : preferat datorita punctului
ridicat de topire (3370°
(3370°C)
 “evaporare”
evaporare” slaba a filamentului
 nu se arcuieste
- depunere minima de apa pe capsula din sticla
 Pentru a reduce evaporarea ,temperatura de emisie
a catodului este atinsa chiar inaintea expunerii
Structura catodului  in stand-
stand-by, temperatura este mentinuta la ±
1500°
1500°C, astfel incat temperatura de emisie de
2700°
2700°C este realizata intr-
intr-o secunda

Radiation Sources
Examplu de catod Structura catodului:

catodului:
Tuburile moderne au doua filamente:
filamente:
 Unul mare: curent mai mare/rezolutie
mare/rezolutie mai mica
 Unul mic:
mic: curent mai mic/rezolutie mai mare
Interactia Coulombiana determina ca fasciculul
de electroni in drumul spre anod sa diverge, cu
efecte:
efecte:
 Pierderea de electroni,
electroni, care produc radiatie X
 Marirea ariei tintei ( pe anod )
 Dimensiune focala crescuta rezolutie redusa a
imaginei
Ca urmare,focalizarea electronilor este cruciala
Componentele tubului de
radiatie X: PRODUCEREA RADIATIEI X
Curentul in tub este dat de numarul de
(termo)electroni generati de catod si depinde
de parametrul “mA”
mA”, de la masa de comanda
Energia cinetica a electronilor accelerati intre
catod si anod , depinde de potentialul de
accelerare (kV), pus intre catod si anod
Urmare a interactiei electronilor accelerati cu
1: filamentul “mare” materialul anodului ia nastere radiatia X
1: marcarea pozitiei focarulu 2 :filamentul “mic”
3 :dim.reala a catodului
RADIATIA X “DE FRANARE”

FRANARE”
Interactia electron-
electron-nucleu (I)
 Radiatia
de franare
(Bremsstrahlung)
Bremsstrahlung):
 Pierderea de energie radianta (E),de
catre electronii incetiniti la trecerea prin
materie
  desaccelerarea electronului incident
de campul Coulombian al nucleului
  o energie de radiatie (E) (foton
(foton)) este
emisa

Radiation Sources
Radiatia X “de franare”

franare” Interactia electron-
electron-nucleu (II)
 Cu materiale avand numar atomic mare
 pierderea de energie e mai mare
N N
Pierderea de energie prin Bremsstrahlung
Spectru  > 99% din energia cinetica a electronului se pierde
Bremsstrahlung prin caldura
E
n(E) E  creste cu cresterea energiei electronului
n1E1
n2E2
n1
n3E3
n2 Radiatiile X sunt produse in principal prin
n3
E1 E1 Emax Bremsstrahlung
E2 E2
E3 E3
Spectrul continuu
Bremsstrahlung Energia spectrului de rad.X
 Energia maxima a fotonilor Bremsstrahlung
 Energia (E) a fotonilor Bremsstrahlung  Energia cinetica a electronilor incidenti
poate lua orice valoare intre “zero”
zero” si In spectrul de rad.
 rad. X al instalatiilor de radiologie:
radiologie:
energia cinetica maxima a electronilor  Max (energie
(energie)) =voltajul
=voltajul maxim pe tub (kVmax
(kVmax))
incidenti
E
 Numarul de fotoni,
fotoni, functie de E,este Bremsstrahlung Bremsstrahlung
proportional cu 1/E dupa filtrare
 groasa”  spectru linear continuu

Tinta “groasa”
keV keV
50 100 150 200
Filtrarea tubului:
tubului: Filtrarea tubului
 Filtrarea inerenta (este intotdeauna prezenta
 Reduce doza (la piele),
piele), la poarta de intrare a
fasciculului X (elimina
(elimina fotonii de radiatie X de energie Filtru de
joasa,
joasa, CARE NU CONTRIBUIE LA IMAGINE) aluminiu
Filtrarea adaugata (filtru ce poate fi modificat)
modificat)
 Reduce in continuare doza la piele si in tesuturile
superficiale,FARA PIERDEREA CALITATII IMAGINEI
 Filtrarea totala=
totala=inerenta + adaugata
 Filtrarea totala trebuie sa fie > 2.5 mm Al pentru un
generator cu > 110 kV
 Measurarea filtrarii  prin metoda HVL (“ (“Half Value
Layer”
Layer”)
Part 7 : X-ray tube and generator Part 7 : X-ray tube and generator

Radiation Sources
TUBUL X
Filtrarea si doza in profunzime
Radiatia X caracteristica
Distributia spectrala a radiatiei

TUBUL X
X caracteristice (I)
Radiatia X “CARACTERISTICA”
CARACTERISTICA”
 Procesul incepe cu scoaterea prin ionizare a unui
electron, in principal de pe nivelul k (este
(este posibil si
de pe L, M,…
M,…)
 e- dupa nivelele L sau M coboara pe locul vacant
creat pe nivelul k
 Diferenta de energie este emisa ca fotoni
 Poate avea loc o succesiune de tranzitii de electroni
intre nivelele de energie
 Energia fotonilor emisi este caracteristica atomului
Distributia spectrala a rad.

rad. x SPECTRUL DE RADIATIE X
caracteristice(I)
caracteristice(I)
Energie
(eV)
100 K1
80
- 20 P 6
- 70 O 5
- 590 N 60 K2
4 K1
- 2800 M 3
- 11000 40
L 2 L L
L K2
- 69510 20
K
0 10 20 30 40 50 60 70 80
0 (keV)

Radiation Sources
Caracteristicele tubului X:
 Constrangerile mecanice pentru anod:
 Materiale : tungsten,
tungsten, renium, molibden, grafit
 Focar : suprafata anodului aflata sub impactul de electroni
 Unghiul anodului
 Diametrul discului si a traiectului inelar ( frecventa de rotatie,
rotatie, de
la 3.000 la 10.000 rotiri/minut)
 anodei masa si material (volum)  capacitate
Grosimea anodei
de incalzire
 Constrangeri termice pentru anod:
 Sarcina de putere instantanee (unitate de incalzire)
 Curba de timp pentru sarcina de incalzire
Structura anodului  Curba de timp pentru racire
Unghiul anodului (I)

 Principiul FOCAR-
FOCAR-LINIE învelis de sticlã
 Placa tinta a anodului are o forma mai mult filament Catod
anod
rectangulara sau elipsoidala, decat circulara
 Forma depinde de:
dimensiunea si forma filamentului
Sistem focalizare si potential
Distanta dintre catod si anod
 Resolutia imaginei cere
cere o dim.mica a focarului Tintã de tungsten
Fereastra
 Disiparea caldurii cere un focar mare
 Acest conflict este rezolvat prin

inclinarea suprafetei tintei
Caracteristica anodului:
anodului:
1 : « urma »anodei
2 : « urma » anodei

Radiation Sources
Unghiul anodei (II) Efectul inclinarii anodului (I)

 Unghiul
‘ Unghiul  Unghiul anodului (de la 7°7° la 20°
20°) induce o variatie a
debitului de radiatie X emisa in planul comprinzand
axa anode-
anode-catod
 Are loc o absorbtie de catre anod a fotonilor X cu
Dim.reala Dim.reala
Latimea fasc. a focarului Lat.fasc. a focarului
unghi de emisie mic
incident de electroni incident de el.
Cresterea Amplitudinea influentei acestui efect asupra imaginei
dim.aparente depinde de o serie de factori,
factori, cum sunt:
sunt:
Dim.aparenta a focarului a focarului  Unghiul anodului
 Dimensiunea filmului
Film Film
 Distanta focar-
focar-film
CU CAT UNGHIUL E MAI MIC,  “Imbatranirea”

Imbatranirea” anodului creste acest efect
CU ATAT REZOLUTIA E MAI BUNA
Dimensiunea focarului si
Efectul inclinarii anodului (II)
geometria de imagine
 Nu intotdeauna acest efect este un
factor negativ  Dat.dim.finite a focarului  imagine neconturata
 El poate fi folosit pentru a compensa  Imbunatatirea claritatii  dim.mica a focarului

atenuarea diferita prin parti ale corpului  pentru mamografie  0.4
 De ex.:  Dim.mica a focarului  randament redus al tubului

(timp de expunere mai mare)
 Radiografia coloanei toracice(pozitionarea
partii mai groase a pacientului spre pozitia  Dim.mare a focarului permite debite mari (timp de
catodului tubului)
tubului) expunere mai scurt)
scurt)
 In mamografie  Echilibrul depinde de miscarea organului (organele
grase care se misca s-ar putea sa necesite focar mai
Part 7 : X-ray tube and generator 45 mare) Part 7 : X-ray tube and generator 46
Planul Imaginii
Blur
Obiect
Generatorul de radiatie X (I)
El asigura pentru tubul X :

Sursã de Radiatie
 Curentul necesar (mA ) pentru incalzirea
Blur X Mare filamentului catodului
Blur  Potentialul de accelerare ( inalta tensiune,
tensiune, kV )
neglijabil pentru accelerarea electronilor intre catod si anod
 Controlul Automat al Expunerii (timpul de aplicare
a puterii)
puterii)
Sursã de Radiatie
 Energia generata  1000  energia fasciculului X
X mica (din care 99.9% este disipata ca energie termica)
termica)

Radiation Sources
Generatorul de radiatie X (II) Generatorul de radiatie X (III)

 Caracteristicile generatorul au o puternica influenta  Valoarea maxima a potentialulul are influenta asupra
asupra contrastului si claritatii imaginei penetrabilitatii fasciculului
 Neclaritatea datorita miscarii poate fi puternic redusa  El este ales functie de problema medicala:
medicala:
folosind un generator care sa permita timpuri de  Ce structura anatomica trebuie investigata ?
expunere cat mai reduse este de atins  Care este nivelul de contrast cerut ?
 Doza in planul imaginei este data de relatia:
relatia:  Pentru o examinare a toracelui : 140 - 150 kV este o tensiune
D = k0 . Un . I . T adecvata pentru a vizualiza structurile pulmonare
 U : potentialul maxim (kV)  In timp ce numai 65 kV sunt necesari pentru a vedea structura
 I : curentul mediu (mA) osoasa
 T : timpul de expunere (ms)  Ondulatia “r”a generatorului trebuie sa fie cat mai
 n : se situeaza intre aprox.
aprox. 3 la 150 kV si 5 la 50 kV redusa posibil
r = [(U - Umin)/U] x 100%
Forma undei potentialului pe Form undei potentialului pe

tub (I) tub (II)
 Generatoarele conventionale:
conventionale: Ondulatia kV (%) Unifazic-un puls
 unifazic  1-puls (dentarele
(dentarele si unele sisteme mobile)
 unifazic  2-pulsuri (rectificare
(rectificare dubla)
dubla) 100%
Unifazic- 2 pulsuri
 trifazic 6-pulsuri
trifazic
13%
 trifazic  12-
12-pulsuri
Trifazic- 6 pulsuri
 Generatoare de potential constant (CP) 4%
 Generatoare de Inalta Frecventa (folosind sisteme Trifazic-12 pulsuri
pentru transformarea frecventei de la retea de 50Hz
in tensiuni cu frecvente in domeniul kHz ) 
“Tehnologia de inversare”
inversare” Tensiunea de baza0.01 s
0.02 s
Alegerea numarului de pulsuri Alegerea numarului de pulsuri

(I) (II)
 Un singur puls : putere redusa (<2 kW)  CP : elimina orice schimbare a tensiunii sau
 Doua pulsuri : putere joasa si medie curentului in tub:
 Regulatoarele de inalta tensiune pot controla tensiune si
 6-pulsuri : foloseste de la retea comuta “deschis”
deschis”/”inchis”
inchis” expunerea;
expunerea;
trifazicul,
trifazicul, putere medie si mare  Tensiunea poate fi comutata “deschis”
deschis” in orice moment(
rezolutie temporala)
temporala)
(compensare manuala sau automata  Ondulatia kV <2% conducand la doze mici pentru pacient
pentru caderea de tensiune)
tensiune)  HF : combina advantajele potentialului constant si
 12-
12-pulsuri: foloseste doua sisteme ale generatorului conventional
trifazice , putere mare, pana la 150 kW  reproductibilitate si consistenta a tensiunii pe tub
 debitul cel mai mare posibil

Radiation Sources
Radiatia emisa de tubul X:

Radiatia
primara
 Radiatia primara : fotonii care au iesit direct
din tub, fara a interactiona
 Radiatia de scapare:radiatia
scapare:radiatia care nu a fost
absorbita de cupola de protectie ( din plumb )
Radiatia de
scapare
IAEA Training Material on Radiation Protection in Diagnostic and Interventional Radiology

FACTORS AFFECTING X Ray BEAM
Part 7: X Ray beam
 TUBE CURRENT
 TUBE POTENTIAL
 FILTRATION
 HIGH OR LOW Z TARGET MATERIAL
 TYPE OF WAVEFORM
Topic 5: Factors affecting X Ray

spectrum
Factori are influenteaza X Ray spectrum: tube current

spectrul de radiatie X: Spectrul de rad.X la 30 kV pentru un tub X
cu tinta Mo si filtrare 0.03 mm Mo
 Potentialul maxim 15 400 mA
Numarul de fotoni ( normalizare arbitrara
pe tub Number of X
 Valoarea kVp Rays per unit
 Forma undei 10 Energy
potentialului pe tub
200 mA
 materialul anodului
5
 W, Mo, Rh etc.
 Filtrarea fasciculului
X Ray Energy (keV)
 inerenta + aditionala 10 15 20 25 30
Energie (keV)

Radiation Sources
X Ray spectrum: tube

X Ray spectrum: tube current
potential
Change of QUANTITY
NO change of quality Change in QUANTITY
&
Change in QUALITY
Effective kV not changed - spectrum shifts to higher
Energy
- characteristic lines appear
X Ray spectrum: filtration X Ray spectrum: Target Z
Change in QUANTITY
&
Change in QUALITY Higher Z
spectrum shifts to higher energy Number of X
Rays per unit
Energy
1- Spectrum out of anode

2- After window tube housing
(INHERENT filtration)
Lower Z
3- After ADDITIONAL filtration
X Ray Energy (keV)
X Ray spectrum: Target Z

Factors affecting
Three Phase  X Ray Quality
 X Ray Quantity  TUBE POTENTIAL
 TUBE CURRENT (kVp)
Number of X
(mA)  FILTRATION
Rays per unit
Energy  EXPOSURE TIME  WAVE FORM
Single (s)
Phase
 TUBE POTENTIAL
(kVp)
X Ray Energy (keV)
 WAVEFORM
 DISTANCE (FSD)
 FILTRATIONPart 7 : X-ray tube and generator 66

Radiation Sources
REZUMAT Informatii suplimentare:

suplimentare:
 Equipment for diagnostic radiology, E. Forster,
 Sunt prezentate principalele parti ale MTP Press, 1993
sistemului de producere a radiatiei X:  IPSM Report 32, part 1, X-
X-ray tubes and
 Asigurarea sursei necesare de putere generators
 The Essential Physics of Medical Imaging,
 Asigurarea spectrului de radiatie X dorit
Williams and Wilkins. Baltimore:1994
 Alegerea optima a parametrilor de Manufacturers data sets for different x-
 x-ray
expunere tinand seama de cerintele tubes
calitatii imaginei
Diagrama nominala a tubului X(I)

 Caracteristicile de racire ale tubului si dimensiunea
focarului
  relatia {mA - time} la kV constant
 Intensitatea scade cu cresterea timpului de expunere
 Intensitatea creste cu scaderea kV

Diagrama nominala  Nota: putere mai mare  timp de expunere mai mic 
Nota:
neclaritate datorita miscarii – mai redusa
Capacitatea producerii de caldura Diagrama nominala a tubului X (II)

 In tubul X se genereaza o cantitate mare de caldura (99,9% din  Producatorii de tuburi X combina caracteristicile de
energia cinetica a electronilor accelerati in tub;
tub; deci numai sub
0,1% din energie este generata sub forma de radiatie X) care
incalzire si informatiile despre limitele tuburilor X,in
depinde de: reprezentari grafice numite Distributia nominala a
 Valoarea kV , curentul in tub (mA
(mA),
), durata expunerii tubului
 Forma undei inaltei tensiuni  Exemplu :
 Numarul de expuneri luate in secvente rapide
 Tubul A : un procedeu folosind 300 mA, mA, 0.5 s, 90 kV ar putea
Unitatea de caldura (HU) [joule
[joule]] : distruge sistemul care lucreaza de la 1  jumatate unda a
unitatea de potential x unitatea de curent in tub x unitatea de generatorului rectificat (neacceptabil)
neacceptabil)
timp
 Tubul B : o procedura cu 200 mA, mA, 0.1 s, 120 kV concorda cu
 Caldura generata de diverse tipuri de circuite X:
caracteristicile tehnice ale sistemului operat de la 3  un
 Unitati monofazice : HU = kV x mA x s
generator complet rectificat (acceptabil)
acceptabil)
 trifazice,
trifazice, 6 pulsuri : HU = 1.35 kV x mA x s
 trifazice,
trifazice, 12 pulsuri:
pulsuri: HU = 1.41 kV x mA x s

Radiation Sources
Diagrama nominala a tubului X (III) Diagrama nominala a tubului X (IV)

700 700
Curentul in tub (mA)

Tubul X - A Tubul X - B
600 1 rectificat 1/2 600 3 rectificat intreaga unda
Curentul in tub (mA)
3000 rpm 10.000 rpm

500 Dim.ef.a focarului 1.0 mm 500 Dim.ef.a focarului 1.0 mm
70
kV 50
400 70 400 p kV
kV 50 90 p
p kVp kV
p
300 9 Neacceptabil 300
120 k 0 kVp 125 kV
V p p
200 200
Acceptabil
Neacceptabil
100 Acceptabil 100
0.01 0.05 0.1 0.5 1.0 5.0 10.0 0.01 0.05 0.1 0.5 1.0 5.0 10.0
Timpul de expunere(s) Timpul de expunere (s)
Diagrama de racire a tubului (I) Diagrama de racire a tubului X (II)

Unitati incalzire depoz. (x 1000)
Maximum Heat Storage Capacity of Anode

 Caldura generata este depozitata in anod,si disipata 240
ec
U/s
apoi prin circuitul de racire 220
100
0H
Curba de intrare
200 c
 O diagrama tipica de racire include : HU
/se
180 500
 Curbele de intrare (unitatile de incalzire depozitate,
depozitate, functie de
160
timp)
timp)
140 U/sec
 Curba de racire a anodului 350 H
120
ec
 Graficul prezentat in continuare arata ca : 250 HU/s
100
 Un procedeu care elibereaza 500 HU/s poate functiona nedefinit 80
Cu
rba
de
 Daca el elibereaza 1000 HU/s, el trebuie sa se opreasca dupa 60 rac
ire
10 min 40
 Daca anodul a depozitat 120.000 HU, va necesita  5 min 20
pentru a-l raci complet 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Timpul scurs (min)

Radiation Sources
Formarea imaginei radiologice
Interactia radiatiei cu materia
Sistem
Principiul formarii imaginei radiologice
Penetrarea rad.
rad. X in tesuturile
umane
PACIENT
Atenuarea unui fascicul de radiatie X :
os
In aer : neglijabila
os : semnificativa,
semnificativa, datorita densitatii
relativ mari (numarul de masa atomic al Ca)
Tesutul moale (ex. muschi,..
muschi,.. ) : similar cu apa
Tesut Tesutul gras:
gras: mai putin important decat apa
moale
Sursa de radiatie X
plamani:
plamani: slaba,
slaba, datorita densitatii
aer
film  Oasele pot permite vizualizarea structurilor pulmonare cu
kVp mai mare (reducand
(reducand efectul fotoelectric )
 cavitatile din corp sunt facute vizibile cu ajutorul
produselor de contrast (iod
(iod,, bariu).
bariu).
FORMAREA IMAGINEI RADIOLOGICE
Fasciculul “modulat”
modulat” = IMAGINE “LATENTA”
LATENTA”
(“invizibila”
invizibila”, ochiului uman)
uman)
observator MIJLOACE DE DETECTIE (vizualizare

(vizualizare)) A IMAGINEI
LATENTE :
procesare
Sursa de
radiatie X Fascicul uniform de
- FILMUL RADIOLOGIC=radiografia
RADIOLOGIC=radiografia medicala;
medicala;
Fascicul
radiatie X, in plan
transversal
modulat - ECRAN LUMINISCENT=radioscopia
LUMINISCENT=radioscopia directa
Imagine
vizibila
(interzisa,
interzisa, din 2002);
PACIENT
Moduleaza fascicolul
- ECRAN+INTENSIFICATOR DE
de radiatie X IMAGINE=fluoroscopia
IMAGINE=fluoroscopia cu intensificator de
imagine si circuit TV
- DETECTOR DIGITAL=radiologia
DIGITAL=radiologia digitala
Atenuarea fascicolului primar si Filmul radiografic
imaginea latenta Film, ecran fluorescent
sau intensificator de imagine
(structura si caracteristici)
caracteristici)
Radiatia
imprastiata  Strat protector (suprafata
(suprafata externa)
externa)
Imagine  Strat sensibil(~5-
sensibil(~5-20µ
20µ)
Os radiologica
« Latenta »  Baza materialului (transparent si
Tesut
X moale rezistent mecanic)
mecanic) (~200µ
(~200µ)
Aer
Colimarea
primara
Grila antiimprastietoare Intesitatea fascicolului

la nivelul detectorului
STRUCTURA FILMULUI RADIOGRAFIC Constructia filmului

Strat protector
Emulsia (gros. ~5-20 µ)  Strat protector-
protector-previne zgarieturile si
Strat adeziv imprastierea materialulul (foto)
foto) sensibil
 Baza
Baza(gros.~200 µ)  Realizeaza structura relativ rigida a filmului,
filmului, dar
asigurand o anumita flexibilitate
Strat anti-ondulare  totdeauna (dar nu complet)
complet) transparenta
Si anti-rigiditate  Emulsia
 Stratul in care se formeaza imaginea,
imaginea, compus din
gelatina si cristale (Br, I) de halogenura de argint
Filmul cu o singura emulsie in forma ionica
 viteza,contrastul,
viteza,contrastul, rezolutia depind de emulsie
STRUCTURA FILMULUI RADIOGRAFIC Reactia halogenurii de argint

Strat protector
Emulsia  Ca urmare a interactiei radiatiei X
Strat adeziv
transmisa de pacient cu halogenura de
Baza argint:
argint:
 este emis un electron,
Strat adeziv  se creeaza ioni de argint,
argint, ce se fixeaza in
Emulsia
Strat protector “impuritati”
impuritati” si formeaza imaginea latenta
(INVIZIBILA) in emulsie
Film cu dubla emulsie
Procesarea filmului ETAPELE FORMARII IMAGINEI RADIOGRAFICE
 Developarea
 Transforma ionii de argint din cristalele de
halogenura de argint expuse , in argint
metalic
 Fixarea
 Dizolva cristalele de halogenura de argint
neexpuse,
neexpuse, lasand numai argintul atomic si
formeaza imaginea permanenta
Curba caracteristica a unui

Radiatia emisa de tubul X:
film radiografic
Densitate Saturatie
optica (OD)
 Radiatia primara : fotonii care au iesit direct din tub D2
 Radiatie imprastiata (de pacient)
pacient): radiatia rezultata Intervalul de evaluare
dupa cel putin o interactie Vizibila a densitatii
 = (D2 - D1) / (log E2 - log E1)
Radiatia transmisa : radiatia emergenta din corp,
corp, dupa 
trecerea prin materie , incluzand radiatia primara ,care
nu a suferit nici-
nici-o absorbtie si e purtatoare de
informatie diagnostica + radiatia imprastiata- D1  film-ului
Intervalul normal
perturbatoare a imaginei vezi GRILA De expunere
Base
ANTIIMPRASTIERE + voal
E1 E2 Log Expunere (mR)
Comparatii intre curbe

Parametri sensibilitatii filmului
caracteristice
(OD) (OD)
 Baza+Voal: DO a filmului datorat densitatii de baza
plus orice actiune adevelopantilor asupra emulsiei Film Film
neexpusa radiografic A A
Film Film
 Viteza: Reciproca valorii expunerii necesare pentru ca B B
un film sa aibe DO neta de 1.0
 Gamma (contrast): Portiunea liniara a curbei Log Exposure (mR) Log Exposure (mR)
caracteristice
Filmul A este mai rapid
Filmele A si B
 Latitudine: “Pasi”
Pasi” ai curbei caracteristice,
caracteristice, determinati decat filmul B
au aceeasi
de intervale de expunere care pot fi transformati in sensibilitate
intervale ale DO care pot fi evaluate vizual Filmele A si B au dar contrast
acelasi contrast
diferit
Ecran intensificator (folia “intaritoare”
intaritoare”)
Optimizarea protectiei in
radiografie Materialul folosit in radiografia conventionala
 Converteste radiatia X incidenta intr-
intr-un tip de radiatie
mult mai potrivita pentru sensitivitatea la radiatii a
filmului radiografic (radiatie X  fotoni)
fotoni)
 Reduce expunerea pacientului necesara pentru
obtinerea unui nivel de inegrire a filmului
 Reduce timpul de expunere ca si puterea
generatorului de radiatie X (salveaza
(salveaza costuri)
costuri)
Folosirea combinatiei film-
film-ecran (folie)
folie)  Creste efectul fotoelectric  utilizarea mai buna a
energiei fascicolului (formarea imaginii)
imaginii)
Structura ecranului Structura ecranului

intensificator-
intensificator-foliei(I)
foliei(I) intensificator-
intensificator-foliei(II)
foliei(II)
 Suportul (poliester)
poliester) (radiatie X incidenta)
 Neutru d.p.d.v. chimic,
chimic, rezistent la expunerea la radiatii X,
flexibil,
flexibil, perfect plat
 Strat refelectorizant (Titanium dioxide - TiO2) Baza (240 m)
 O componenta cristalina reflecta fotonii din spatele emulsiei
sensitive
Ecran
 Strat fluorescent (polimer)
polimer)
 Cristale dispersate in suspensie,
suspensie, in materialull plastic Strat reflectorizant (25 m)
 Strat protector Strat fluorescent (100 to 400 m)
 Un film subtire,
subtire, incolor,
incolor, care evita zgarierea stratului
fluorescent datorat utilizarii ecranului Strat protector (20 m)
(Film foto sensibil)
Structura ecranului Caracteristicile ecranului

intensificator(III)
intensificator(III) intensificator(I)
intensificator(I)
 IF (Factor Intensificator):
ntensificator): raportul expunerilor date de
Stratul fluorescent (cristale luminofore)
luminofore) trebuie sa:
sa: aceeasi densitate optica de inegrire a filmului,
filmului, cu si fara
 Sa poata absorbi cantitatea maxima de radiatie X ecran
 Converteste energia radiatiei X in energie luminoasa  50 < IF < 150 (depinde
(depinde de materialul ecranului si energia radiatiei X)
 “potriveste”
potriveste” fluorescenta propie cu sensibilitatea filmului  QDE (Eficienta Detectiei):
etectiei): fractiunea fotonilor absorbiti
(culoarea luminii emise)
emise) de ecran
 40% pentru CaWO4 < QDE < 75% pentru pamanturi rare (depinde (depinde de
Tip de material : materialul cristalului,
cristalului, grosimea stratului fluorescent si spectrul radiatiei
 Calcium Tungstate (CaWO4) (till 1972) X)
 (LaOBr:Tm)) (Gd2O2S:Tb) 
Pamanturi rare (since 1970) (LaOBr:Tm   (Rendering coefficient): raportul dintre energia luminii
mult mai sensibile decat (CaWO4) emise si energia radiatei X absorbite (%)
 3% pt CaWO4 <  < 20% pentru pamanturi rare
 C (Coeficient de detectie):
detectie): raportul dintre energia
capturata si folosita de film, si energia emisa de cristal
(%)
Performanta combinatiei
Combinatia film-
film-ecran
 Sensibilitatea (ecran film): K0/Ka, unde K0 = 1 mGy si Ka este ecran-
ecran-film
kerma in aer pentru o densitate neta D = 1.0, masurata in planul
 Rezolutia spatiala:
spatiala: capabilitatea unei combinatii
filmului
ecran-
ecran-film de a revela un numar de perechi de linii per
 Sistemul Ecran-
Ecran-film : Un tip particular de ecran intensificator mm. Poate fi estimata cu ajutorul testelor de rezolutie
folosit cu un tip particular de film
Hüttner
 Clasa de sensibilitate:
sensibilitate: Intervalul sensibilitatii unui sistem ecran-
ecran-
 Spectrul de zgomot:
zgomot: componenta zgomotului
film
datorata sistemului intensificator (ecran-
ecran-film )
 Film cu o singura emulsie:
emulsie: Film utilizat cu un singur ecran
, ecran,
ecran, Granularitate
intensificator
 Eficienta detectiei (QDE): coeficientul raportului dintre
 Film cu doua emulsii:
emulsii: Film cu doua emulsii,
emulsii, folosit cu un cuplu de
ecrane intensificatoare semnalul imaginii radiografice si a imaginii latente
 Ecran-film    
Contactul Ecran-
Performanta combinatiei Caracteristicile ecranului

ecran-
ecran-film intensificator(II)
intensificator(II)
 identificarea ecranului de tip si format
Sensibilitatea relativa a filmului
 nepotriviri (folosirea diferitelor tipuri de ecrane)

ecrane) PENTRU Sensibilitatea unui film conventional
ACELASI FORMAT nu este RECOMANDABILA
BaSO4:Eu,Sr
 Contactul ecran-
ecran-film
 Pierdere in rezolutia spatiala BaSO4:Pb YTaO4:Nb
 Imagine blurata
 Curatenia CaWO4
 Sensibilitatea inter casete
250 300 350 400 450 500 550 600

UV albastru verde
Radiatia
imprastiata
Radiatia imprastiata
Radiatia  Are efect important asupra calitatii imaginei:
imaginei:
primara  Creste estomparea
 Pierdere a contrastului
 Are efect asupra dozei pacientului:
pacientului:
 Creste doza superficiala si in profunzime
Radiatia
transmisa
Este posibila reducerea ei,
ei, prin:
prin:
 folosirea grilei
 limitarea campului de radiatie la zona
Radiatia de utila
scapare
 limitarea volumului iradiat (ex.:prin
compresia sanului,
sanului, in mamografie)
mamografie)
Diagnostic Radiology Part 5: Interaction of radiation with matter
Grila antiimprastietoare (I) Grila antiimprastiere (II)
 Radiatia emergenta din pacient este formata din:
 fasciculul primar : care contribuie la formarea imaginei Sursa de rad.X
radiatia imprastiata : nu ajunge la detectorul de imagine si
contribuie in cea mai mare parte la doza pacientului
 GRILA (este
(este pozitionata intre pacient si film) – elimina
CEA MAI MARE PARTE A RADIATIEI IMPRASTIATE Pacient
 Grila stationara
 Grila mobila (cu performante mai bune)
bune) Radiatie X imprastiata Plumb
 Grila focalizata
 Sistemul Potter-
Potter-Bucky Filmul si caseta
PREZENTA GRILEI IMBUNATATESTE CRONTRASTUL Fasciculul UTIL de rad.X
DAR CRESTE DOZA PACIENTULUI
Tub de
radiatie X Parametri de performanta ai grilei(I)
(I)
 Raportul grilei
 Raportul dintre inaltimea benzilor la lantimea spatiilor in zona
centrala
 Raportul imbunatatirii contrastului
 Raportul dintre transmisia radiatiei primare si transmisia radiatiei
totale
C D Pacient  Factorul de expunere al grilei
A
Grila  Raportul dintre valoarea indicata a radiatiei totale fara grila
antiimprastietoare antiimprastiere intr-
intr-un fascicul specificat de radiatie,
radiatie, si valoarea
E indicata a radiatiei totale cu grila,
grila, plasata in acelasi fascicul.
fascicul.
B Receptor imagine
Exemple de grile antiimprastiere

Selectivitatea grilei (I)
(raportul grilei)
grilei)
grila : C grila : C
grila : A grila : B
grila : A grila : B
D
h   
  
h 1
Raportul grilei : r = D = tg 5 < r < 16
• grilele A si B au acelasi numar intre benzi

• grilele B si C au aceleasi interspatii intre lamele
Selectivitatea grilei(II)
grilei(II) Parametri de performanta ai
100 grilei(II)
(II)
% din fascicolul imprastiat transmis
90
• O grila cu r = 12 transmite 5%
80 Din radiatia imprastiata  Numarul liniilor grilei
70
• O grila cu r = 16 transmite 3.8%  Numarul lamelelor atenuante per cm
60
55 N.B. : diferenta intre benzi  Distanta de focalizare a grilei
50
45
40
35
30
25
20
15
5%
3.8%
10
5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 r
Erori de focalizare ale grilei Erori de focalizare ale grilei

(cresterea virtuala a umbrei grilei)
grilei) (conducand pana la 25% pierdere din fascicul)
fascicul)
Sursa de radiatie X
(prea departe) Caracteristicile grilei Distanta Distanta
mai mica mai mare
Focalizare Raport (cm) (cm)
(cm) r
80 7 68 96
Sursa de radiatie X
(prea aproape) 80 10 72 91
100 10 87 116
grila 100 14 91 110
Film si caseta 150 13 130 180
Deformarea umbrei grilei
(aplicabila ambelor cazuri)

radiology
Grila in afara centrului
(deformarea virtuala a umbrei grilei)
grilei)
Deplasare laterala
Fasciculul de radiatie X
Sursa de radiatie X
Film si caseta
Controlul Automat al Expunerii (AEC)
grila
Umbra grilei
CONTROLUL AUTOMAT AL EXPUNERII
Controlul Automat al Expunerii
Tubul X
Colimator
 Realizeaza alegerea optima a parametrilor tehnici
Fascicul
(kV, mA ) pentru evitarea expunerilor repetate
 Detectorul de radiatie a sistemului este situat in
spatele (sau in fata)
fata) casetei cu film (cu corectia
data) – ATENTIE, LA CORECTA POZITIONARE ! Tesut moale
Pacient
 Expunerea este terminata atunci cand doza Air
Os
integrata dorita la film (densitate

(densitate medie de Stativ
innegrire=
innegrire= aprox.1 ) este atinsa Gril
Detectoare AEC
 Compensare pentru kVp,
kVp, la o grosime data Caseta
 Compensare pentru grosime,la un kVp dat
Diagnostic Radiology Part 5: Interaction of radiation with matter

radiology
Caracteristici ale Camerei Obscure
 Lumina de veghe
radiografie  numar (cat mai mic cu putinta),
putinta),
 Distanta la masa
 Tipul si culoarea filtrelor
 Culoarea becului (rosie)
rosie)
 putere (< 25 W) 30 - 60%
 Lumina externa
 Temperatura camerei < 20°20°
Camera obscura si Negatoscop
 Conditii de depozitare a
filmului
Culoarea si stralucirea
Luminozitatea negatoscopului
negatoscopului
5700 5810 5610 6110 5700 5810 3510 3870
CULOARE CULOARE
6200 6130 6200 4160 ALBASTRA ALBA
5920 5860 6090 5920 5920 5860 2150 3110
EXEMPLE DE CONFIGURARE CONFIGURATIE

MASURATORI CORECTA
GRESITA
(cd/m2)
(cd/m2)
Penetrarea radiatiei X in tesuturile umane Penetrarea radiatiei X in tesuturile umane
Imbunatatirea contrastului imaginei

60 kV - 50 mAs 70 kV - 50 mAs 80 kV - 50 mAs
(pulmon)
Penetrarea radiatiei X in Penetrarea radiatiei X in

tesuturile umane tesuturile umane
Imbunatatirea contrastului imaginei
(os)
Penetrarea radiatiei X in Scopul folosirii mediilor de

tesuturile umane contrast
 Pentru a face vizibile tesuturile moi;
moi; in mod
obisnuit transparente la radiatiile X
 Pentru a creste contrastul intr-
intr-un organ
specific
 Pentru a imbunatati calitatea imaginei
 Principalele substante folosite;
folosite;
 Bariu : zonele abdominale
 Iod : urografie,
urografie, angiografie,
angiografie, etc.
Caracteristicile absorbtiei rad.X Absorbtia fotoelectrica si imaginea
pentru iod,
iod, bariu si tesutul moale radiologica
100
 In tesuturile moi sau grase (apropiate

Coeficient de atenuare a rad.X (cm2 g-1)
Io
d de apa),la energii joase (E< 25 - 30
10 Ba
ri u keV)
keV)
Te
su
tm
oa
le  Efectul fotoelectric predomina
1
 contributorul principal la formarea
imaginei pe filmul radiografic
0.1 (keV)
20 30 40 50 60 70 80 90 100
Contributia interactiilor fotoelectrice si Compton Contributia inteactiilor fotoelectrice si Compton

la atenuarea rad.X in apa (muschi)
muschi) la atenuarea rad.
rad. X in os
10
10
1.0
1.0
Total
Total
0.1 0.1
Compton + Coerent Compton + Coerent

Fotoelectric Fotoelectric
(keV) (keV)
0.01 0.01
20 40 60 80 100 120 140 20 40 60 80 100 120 140
Penetrarea rad.X in tesuturile

Efectul imprastierii Compton
umane
 kVp mai mare, reduce
efectul fotoelectric Efectele radiatiei imprastiate asupra:
asupra:
 Contrastul imaginei este Calitatii imaginei
redus
 Osul si structurile  Energiei absorbite de pacient
pulmonare pot fi vizualizate
simultan
Nota :cavitatile osoase pot  Radiatia imprastiata in incapere
fi facute vizibile cu ajutorul
mediilor de contrast:
contrast: iod,
iod,
bariu
Unde se pot obtine mai multe
REZUMAT:
informatii (1)
 Partile elementare ale atomului, constituit din
nucleu si structura extranucleu,pot fi  Part 2 : Lecture on “Radiation quantities and
reprezentate schematic. Units”
Units”
 Electronii si fotonii au tipuri diferite de interactii  Attix FH. Introduction to radiological physics
cu materia and radiation dosimetry. New York, NY: John
Wiley & Sons, 1986. 607 pp. ISBN 0- 0-47101-
47101-
 Doua forme diferite de producere a rad. X 146-
146-0.
,Bremsstrahlung si radiatia caracteristica,
contribuie la procesul de formare a imaginei.  Johns HE, Cunningham JR. Solution to
selected problems form the physics of
 Efectele fotoelectric si Compton au o influenta
radiology 4th edition. Springfield, IL: Charles
semnificativa asupra calitatii imaginei
C. Thomas, 1991.

informatii (2)
 Wahlstrom B. Understanding Radiation.
Madison, WI: Medical Physics
Publishing, 1995. ISBN 0-0-944838-
944838-62-
62-6.
 Evans RD. The atomic nucleus.
Malabar, FL: R.E. Kriege,
Kriege, 1982
(originally 1955) ISBN 0-
0-89874-
89874-414-
414-8.
Sisteme cu radiatii X
Sisteme cu radiatii X radioscopia
si radiografia standard
 Realizeaza imagini statice (radiografice) prin utilizarea metodei
ecran-film sau tehnologie de imagistica medicala.
 Pot fi utilizate pentru examinarea tuturor organelor cum ar fi
pieptul, abdomen, pelvis, cap, gat,, etc. Sistem
multifunctional
 Sunt folosite pentru “examinari
examinari cu contrast”
contrast unde, mediile de
contrast, cum ar fi sulfatul de bariu sau compusi bazati pe iod pentru examinarile
iodine sunt ingerati sau injectati in pacient. (Pentru examinarile generale cu radiatii
toracice cu radiatie X, aerul este mediul de contrast, si acesta este X si urgente.
principalul motiv pentru care examinarile se fac cu inspiratie.)
Acest sistem poate fi
 In afara instalatiilor fixe de radiografie, se utilizeaza foarte des si utilizat, in mod
instalatii mobile. particular si pentru
fluoroscopii
1 2 3
Cerinte specifice Cerinte specifice(2)

specifice(2)
 Fascicolul luminos al colimatorului de lumina trebuie sa se suprapuna
 Generatorul si tubul trebuie sa furnizeze un fascicul de radiatie X cu exact cu fascicolul de radiatie X (in domeniul de erori permise) in
energiile cuprinse in intervalul 40-50 kV pana la 120 - 150 kV.
consecinta sa indice cu exactitate forma campului de radiatie
 Un colimator cu fascicul de lumina ajustabil trebuie sa se suprapuna  O grila aniimprastiere este esentiala pentru examinarile partilor subtiri ale
campului de radiatii X, pentru ca operatorul sa poata confirma
Exemplul unui corpului. Grila aniimprastiere este un dispozitiv (preferabil mobil) utilizat
dimensiunea si forma campului de radiatie X pentru zona de interes
sistem mobil pentru pentru reducerea cantitatii de radiatie retroimprastiate care ajunge la
clinic.
receptorul de imagine.
radiografie generala O colimare bine facuta este unul din cei mai importanti factori care
contribuie la minimizarea dozei pacientului (si operatorului) si sa  Este recomandata utilizarea Dispozitivului Automat de Control al
imbunatateasca calitatea imaginii. Expunerii (AEC). Cu un asemenea dispozitiv, timpul de expunere se
termina cand la receptorul de imagine se atine o doza prestabilita de
O filtrare variabila (posibilitatea adaugarii filtrelor) este de dorit radiatie.
reducerii energiei fascicolului, care nu duce la o imbunatatire a
calitatii imaginii, dar creste in mod nedorit doza pacientului.
4 5 6
Cerinte specifice(3)
specifice(3) Sistemul floroscopic cu raze X:
 Voltajul tubului (kV ), curentul tubului (mA), si timpul de expunere

 foloseste intensificator de imagine bazat pe o
Dose-Area Product tehnologie electronica sau digitala pentru a reda o
(sau mAs) sunt parametri minimi care trebuiesc afisati la masa de
comanda inainte de efectuarea radiografiei (mAs poate fi afisat dupa imagine reala in raport cu timpul (dinamica);
expunere, daca exista AEC).  este folosit pentru evaluarea dinamica a
 Informatii aditionale despre campul de radiatii, focalizarea la disfunctionalitatilor si ghidare in timpul procedurilor
receptorul de imagine si selectarea si pozitionarea AEC, trebuie sa chirurgicale de rutina, biopsii, etc.;
fie valabile
 Este foarte practic existenta unui dispozitiv care sa informeze
 este folosit in timpul procedurilor de radiologie
operatorul despre cantitatea de informatie (doza) livrata pacientului interventionala
in timpul expunerii (ex. Dose-Area Product)
7 8 9
Cerinte specifice (1) Cerinte specifice(2)

specifice(2)
Toate unitatile de fluoroscopie trebuie sa foloseasca un Toate unitatile de fluoroscopie:
intensificator de imagine* :  trebuie sa afiseze instantaneu valorile voltajului tubului de raze X (kVp),
Care trebuie sa fie dotat cu un dispozitiv care poate fi utilizat sau nu curentul tubului (mA) si timpul de expunere cumulat la procedura.
si care permite utilizatorului sa aleaga intre modul continu sau
pulsatoriu de emisie a radiatiei X.
 Trebuie dotat cu un Dose-Area Product metru sau un sistem de
Sistem de fluoroscopie masura care sa indice expunerea pacientului.
compact, mobil pentru * Folosirea fluoroscopiei ,,directe” nu mai este permisa.
procedurile de rutina la Fluoroscopia “directa” nu foloseste intensificator de imagine. Imaginea
reala in raport cu timpul este vizualizata pe ecranul fluorescent intr-o Debitul de doza la input-ul intensificatorului de imagine nu trebuie sa
chirurgie incapere complet intunecata si operatorul trebuie astfel sa se adapteze la depaseasca valoarea relevanta a IEC din valorile recomandate.
intuneric pentru aproximativ 20 de minute inaintea examinarii.
Neacordarea atentiei acestor cerinte poate creste semnificativ doza de
10 radiatii pentru pacient si operator. 11 12
Functionari improprii care afecteaza protectia la radiatii.
Cerinte specifice (3) Functionari improprii care afecteaza protectia la radiatii.
 Colimarea manuala a fasciculului de raze x al fluoroscopului  Filtrari improprii ale fasciculului de raze X util
Tipurile de functionari improprii care trebuie avute in vedere sunt:
trebuie sa fie pe cat posibil in legatura cu colimarea automata si  Aliniament necorespunzator a fasciculului de raze X si a
ajustabila (dar niciodata mai mare decat) aria efectiva a  deficiente ale generatorului si tubului de raze X listate la sfarsitul intensificatorului de imagine
intensificatorului de imagine. modulului 2.1;
 Debitul excesiv de doza (peste recomandarile IEC) la
 Daca fluoroscopul este capabil sa opereze cu o rata a dozei  probleme la sistemul de imagine listate la sfarsitul modulului 2.2, input-ul intensificatorului de imagine
ridicata, operatorul trebuie avertizat vizual si/sau auditiv in special o reducere a factorului de conversie a intensificatorului  Dispozitive de ecranare inadecvate sau improprii
de imagine, eficienta optica scazuta, rezolutie si contrast scazut
 Sistemul fluoroscopic trebuie sa incorporeze modul “last image
al lantului intensificator de imagine TV.  Timer al expunerii fluoroscopice inadecvat sau care nu
hold”=“ultima imagine inregistrata” in care ultimele cateva functioneaza
secvente ale imaginii floroscopice sunt vizualizate ca o imagine
statica cand nu se mai expune. Pot fi avute in vedere si alte probleme ce apar datorita supraexpunerii.  Calibrare incorecta a sistemului de masurare a dozei la
pacient
13 14 15

radiology
PROTECTIA RADIOLOGICA Introducere:

Introducere:
IN DIAGNOSTICUL
 Echipamentul de fluoroscopie si
RADIOLOGIC accesorii
 Diverse componente electronice care
contribuie la formarea imaginei in
fluoroscopie.
fluoroscopie.
 Rolul lor si politica de Controlul Calitatii.
Calitatii.
Optimizarea protectiei in fluoroscopie
Continut:
Continut: Scop:
Scop:
 Exemple de sisteme fluoroscopice  Familiarizarea cursantilor privind
 Componenta and parametrii componentele sistemului fluoroscopic
Intensificatorul de Imagine ( parametrii care afecteaza calitatea
 Intensificatorul de Imagine si sistemul imaginei si Controlul Calitatii).
TV

radiology
Optimizarea protectiei in Fluoroscopia

fluoroscopie
Exemple de sisteme fluoroscopice

Radiation Sources
Diverse sisteme fluoroscopice:

fluoroscopice: continuare:
continuare:
 Sisteme de control de la  Sisteme de radiologie interventionala
 Necesita consideratii specifice de
distanta siguranta,
siguranta,interventionistii fiind aproape
 Nu necesita prezenta de pacient.
pacient.
medicului in interiorul camerei
de radiatii X  Sisteme fluoroscopice
multifunctionale
 Arc mobil,
mobil, in forma de C  Folosite fie ca sisteme clasice de
 Cel mai folosit in interventiile fluoroscopie , fie pentru proceduri
chirurgicale.
chirurgicale. interventionale simple

radiology Intensificatorul de Imagine
Optimizarea protectiei in (I.I.)
Ecran Intrare II Electrod E1
fluoroscopie Electrod E2
Electrod E3
Parcurs el
ectroni
Ecran Esire II
Componenta si parametrii-
parametrii-Intensificator de
Imagine Fotocatoda
+
Componentele
Intensificatorul de Imagine
Intensificatorului de Imagine
 Ecranul de Intrare:
Intrare: realizeaza conversia radiatiei X
incidente in fotoni de lumina (CsI)
CsI)
 1 foton X creaza  3.000 fotoni de lumina
 Fotocatoda:
Fotocatoda:realizeaza conversia fotonilor de lumina
in electroni
 numai 10 pana la 20% din fotonii de lumina sunt
convertiti in fotoelectroni
 Electrozii : focalizeaza electronii spre ecranul de Esire
 Electrozii realizeaza multiplicarea electronica
 Ecranul de Esire:
Esire:realizeaza conversia electronilor
accelerati in fotoni de lumina

Radiation Sources
Parametrii Intensificatorului de
Imagine (I) continuare parametrii I.I.: (II)
 Coeficientul de conversie(
conversie(Gx): Gx): raportul intre  Uniformitatea luminozitatii:
luminozitatii: luminozitatea ecranului
luminozitatea ecranului de Esire si debitul dozei la
de Intrare poate varia de la centrul I.I. la periferie
ecranul de Intrare [cd.m
cd.m Gys ]
-2 -1
 Gx depinde de calitatea fasciculului incident (Publicatia

(Publicatia IEC nr. Uniformitatea = (Luminozitatea
(Luminozitatea(c) - Luminozitatea(p)) x 100 /
573 recomanda un HVL de 7  0.2 mm Al) Al)
Luminozitatea(c)
 Gx este direct proportional cu:
Diformarea geometrica:
geometrica:toate I.I.prezinta
I.I.prezinta intr-
intr-un
 Potentialul aplicat pe tub
 Diametrul () ecranul de Intrare anumit grad diformarea pernutei de ace.
ace.Fenomenul
 I.I. ecran () de 22 cm  Gx = 200 este cauzat fie de contaminarea magnetica a tubului
 I.I. ecran () de 16 cm  Gx = 200 x (16/22)2 = 105 de imagine sau de instalarea intensificatorului intr-
intr-un
 I.I. ecran () de 11 cm  Gx = 200 x (11/22)2 = 50 puternic camp magnetic
Diformarea imaginei continuare parametrii I.I.: (III)

 Limita de rezolutie spatiala:
spatiala: valoarea celei mai mari
frecvente spatiale ce poate fi detectata vizual
 Ea reprezinta o masura sensibila a starii de focalizare a unui
sistem
 Este evaluata de producatorsi uzual este masurata optic si in
conditii complet optimizate.
optimizate.Aceasta valuare se coreleaza
foarte bine cu limita de frecventa inalta a Functiei de Transfer a
Modulatiei (MTF)
 Ea poate fi estimata cu sistemul Hüttner pentru determinarea
rezolutiei,care
rezolutiei,care trebuie sa contina mai multe cercuri la fiecare
frecventa,
frecventa, pentru a simula periodicitatea
Line pair gauges Line pair gauges

GOOD RESOLUTION POOR RESOLUTION

Radiation Sources
Image intensifier parameters (IV) Image intensifier parameters (V)

 Overall image quality - threshold contrast-
contrast-detail  Overall image quality can be assessed using a
detection suitable threshold contrast-
contrast-detail detectability test
 X-ray, electrons and light scatter process in an I.I. can result in
in a object which comprises an array of disc-
disc-shaped metal
significant loss of contrast of radiological detail. The degree of details and gives a range of diameters and X-
contrast exhibited by an I.I. is defined by the design of the image
image
X-ray
tube and coupling optics. transmission
 Spurious sources of contrast loss are:  Sources of image degradation such as contrast loss,
 accumulation of dust and dirt on the various optical surfaces noise and unsharpness limit the number of details that
 reduction in the quality of the vacuum are visible.
 aging process (destruction of phosphor screen)  If performance is regularly monitored using this test,
 Sources of noise are: any sudden or gradual deterioration in image quality
 X-ray quantum mottle can be detected as a reduction in the number of low
 photo-
photo-conversion processes, film granularity, film processing contrast and/or small details.

radiology
Overall image quality Part 16.1 : Optimization of

protection in fluoroscopy
Topic 3 : Image Intensifier and TV

system
X-RAY TUBE kV
Image intensifier - TV system

 Output screen image can be transferred to
different optical displaying systems:
 conventional TV
 262,5 odd lines and 262,5 even lines generating a full
frame of 525 lines (in USA)
 625 lines and 25 full frames/s up to 1000 lines (in Europe)
 interlaced mode is used to prevent flickering
 cinema
PM REFERENCE CONTROLLER
 35 mm film format: from 25 to 150 images/s FILM
kV
 photography VIDICON
 rolled film of 105 mm: max 6 images/s

 film of 100 mm x 100 mm
GENERAL SCHEME OF FLUOROSCOPY

Radiation Sources
kV
X-RAY TUBE
Type of TV camera
CINE MODE  VIDICON TV camera
 improvement of contrast
 improvement of signal to noise ratio
 high image lag
 PLUMBICON TV camera (suitable for cardiology)

cardiology)
I2 I3
CONTROLLER
 lower image lag (follow
(follow up of organ motions)
motions)
I1
 higher quantum noise level
PM C1 C2 Ref.
FILM
 CCD TV camera (digital
(digital fluoroscopy)
fluoroscopy)
VIDICON
 digital fluoroscopy spot
films are limited in resolution,
since they depend on the TV camera (no better than
about 2 lp/mm) for a 1000 line TV system
TV camera and video signal (I) TV camera and video signal (II)
 The output phosphor of the image intensifier is
 Older fluoroscopy equipment will have a
optically coupled to a television camera system. A
pair of lenses focuses the output image onto the input television system using a camera tube.
surface of the television camera.  The camera tube has a glass envelope
 Often a beam splitting mirror is interposed between containing a thin conductive layer coated onto
the two lenses. The purpose of this mirror is to reflect the inside surface of the glass envelope.
part of the light produced by the image intensifier onto
a 100 mm camera or cine camera.  In a PLUMBICON tube, this material is made
 Typically, the mirror will reflect 90% of the incident out of lead oxide, whereas antimony
light and transmit 10% onto the television camera. trisulphide is used in a VIDICON tube.
Photoconductive camera tube TV camera and video signal (III)

Steering coils Deviation coil
Alignement coil
Focussing optical lens Photoconductive layer Accelarator grids
 The surface of the photoconductor is scanned
Input plate Control grid
with an electron beam and the amount of
current flowing is related to the amount of light
Electron beam falling on the television camera input surface.
 The scanning electron beam is produced by a
Iris
heated photocathode. Electrons are emitted
Video Signal
into the vacuum and accelerated across the
television camera tube by applying a voltage.
Electron gun
Signal electrode Field grid Electrode The electron beam is focussed by a set of
focussing coils.

Radiation Sources
TV camera and video signal (IV) Different types of scanning

11
1
INTERLACED
 This scanning electron beam moves across the surface 13 12 SCANNING
3 2
of the TV camera tube in a series of lines. 15 14
5
 This is achieved by a series of external coils, which are 17
4 625 lines in 40 ms
16 i.e. : 25 frames/s
placed on the outside of the camera tube. In a typical 7 6
19 18
television system, the image is formed from a set of
9 8
625 lines.
lines. On the first pass the set of odd numbered 21 20
10
lines are scanned followed by the even numbers. This
1 2
type of image is called interlaced.
interlaced. 3 4
5
 The purpose of interlacing is to prevent flickering of 7
6
PROGRESSIVE
8
the television image on the monitor, by increasing the 9 10 SCANNING
11 12
apparent frequency of frames (50 half frames/second). 13 14
15
 In Europe, 25 frames are updated every second.
second. 17
16
18
TV camera and video signal (V) TV camera and video signal (VI)
 On most fluoroscopy units, the resolution of  Many modern fluoroscopy systems used CCD (charge
coupled devices) TV cameras.
the system is governed by the number of
 The front surface is a mosaic of detectors from which
lines of the television system. a signal is derived.
 Thus, it is possible to improve the high  The video signal comprises a set of repetitive
contrast resolution by increasing the number synchronizing pulses.
pulses. In between there is a signal
that is produced by the light falling on the camera
of television lines. surface. The synchronizing voltage is used to trigger
 Some systems have 1,000 lines and the TV system to begin sweeping across a raster line.
prototype systems with 2,000 lines are being  Another voltage pulse is used to trigger the system to
developed. start rescanning the television field.
Schematic structure of a charged TV camera and video signal (VII)

couple device (CCD)
 A series of electronic circuits move the
scanning beams of the TV camera and
monitor in synchronism. This is achieved by
the synchronizing voltage pulses. The current,
which flows down the scanning beam in the
TV monitor, is related to that in the TV camera.
 Consequently, the brightness of the image on
the TV monitor is proportional to the amount of
light falling on the corresponding position on
the TV camera.

Radiation Sources
TV image sampling Digital radiography principle
IMAGE
ANALOGUE
HIGHT 512
512 x 512 SIGNAL
PIXELS
I
WIDTH 512 ADC Memory t
ONE LINE
VIDEO
SIGNAL DIGITAL
(1 LINE) Iris SIGNAL
64 µs
IMAGE LINE 52 µs SYNCHRO Clock
DIGITIZED SIGNAL 12 µs
LIGHT SAMPLING
INTENSITY t
SINGLE LINE TIME
TV camera and video signal (VIII) Summary

 It is possible to adjust the brightness  The main components of the
and contrast settings of the TV monitor fluoroscopy imaging chain and their role
to improve the quality of the displayed
are explained:
image.
 Image Intensifier
 This can be performed using a suitable
test object or electronic pattern  Associated image TV system
generator.
Where to Get More

Information
 Physics of diagnostic radiology, Curry et
al, Lea & Febiger,
Febiger, 1990
 Imaging systems in medical
diagnostics, Krestel ed., Siemens,
Siemens, 1990
 The physics of diagnostic imaging,
Dowsett et al, Chapman&Hall, 1998

Radiation Sources
PROTECTIA RADIOLOGICA
Cuprins
IN DIAGNOSTICUL
RADIOLOGIC  Structura si caracteristicile
intensificatorului de imagine
 Combinatia film-
film-ecran
 Structura si caracteristicile filmelor
radiografice
 Grila antiimprastiere
 Camera obscura
 Negatoscop
Optimizarea protectiei in radiografie
Overview Optimizarea protectiei in

 Sa familiarizeze cursantii cu notiunile de radiografie
baza privind componentele care
formeaza lantul radiografic.
Structura si caracteristicile intensificatorului

de imagine
3
Atenuarea fascicolului primar si

Ecran intensificator
Radiatia
imprastiata
Materialul folosit in radiografia conventionala
Imagine mult mai potrivita pentru sensitivitatea la radiatii a
Os radiologica filmului radiografic (radiatie X  fotoni)
fotoni)
« Latenta »
Tesut  Reduce expunerea pacientului necesara pentru
X moale obtinerea unui nivel de inegrire a filmului
Aer  Reduce timpul de expunere ca si puterea
Colimarea generatorului de radiatie X (salveaza
(salveaza costuri)
costuri)
 Creste efectul fotoelectric  utilizarea mai buna a
primara
Grila antiimprastietoare Intesitatea fascicolului energiei fascicolului (formarea imaginii)

imaginii)
5 6
intensificator(I)
intensificator(I) intensificator(II)
intensificator(II)
flexibil,
sensitive
Ecran
polimer)
subtire, incolor,
7 8

intensificator(III)
intensificator(I)
emise) de ecran
 Pamanturi rare (since 1970) (LaOBr :Tm) (Gd2O2S:Tb) 
(LaOBr:Tm)   (Rendering coefficient): raportul dintre energia luminii
9
(%) 10
Caracteristicile ecranului Caracteristicile ecranului

intensificator(II)
intensificator(II) intensificator(III)
intensificator(III)
Factorul intensificator:
intensificator: raportul expunerilor date de aceeasi
Sensibilitatea unui film conventional densitate optica de inegrire a filmului,
filmului, cu si fara ecran
BaSO4:Eu,Sr 175
Factorul intensificator
150
YTaO4:Nb Gd2O2S
BaSO4:Pb 125
100 LaOBr
CaWO4 75
CaWO4
50
25
250 300 350 400 450 500 550 600 0
UV albastru verde 50 60 70 80 90 100 110 120 kV
11 12
radiology
Optimizarea protectiei in Combinatia film-

film-ecran
 Sensibilitatea (ecran film): K0/Ka, unde K0 = 1 mGy si Ka este
radiografie kerma in aer pentru o densitate neta D = 1.0, masurata in planul
filmului
 Sistemul Ecran-
Ecran-film : Un tip particular de ecran intensificator
ecran-
film
intensificator
Combinatia film-
film-ecran ecrane intensificatoare
Contactul Ecran-
14
Performanta combinatiei Performanta combinatiei

ecran-
ecran-film ecran-
ecran-film
spatiala: capabilitatea unei combinatii  identificarea ecranului de tip si format
ecran-
ecran-film de a revela un numar de perechi de linii per  nepotriviri (folosirea diferitelor tipuri de ecrane)
ecrane) PENTRU
mm. Poate fi estimata cu ajutorul testelor de rezolutie ACELASI FORMAT nu este RECOMANDABILA
Hüttner  Contactul ecran-
ecran-film
zgomot: componenta zgomotului  Pierdere in rezolutia spatiala
ecran-film )  Imagine blurata
, ecran,
ecran, Granularitate  Curatenia
 Eficienta detectiei (QDE): coeficientul raportului dintre  Sensibilitatea inter casete
semnalul imaginii radiografice si a imaginii latente
15 16

radiology
Filmul radiografic
Optimizarea protectiei in (structura si caracteristici)
caracteristici)
radiografie  Strat protector (suprafata
(suprafata externa)
externa)
 Strat sensibil(~20
sensibil(~20µµ)
 Baza materialului (transparent si
rezistent mecanic)
mecanic) (~170µ
(~170µ)
 Strat de filtrare
 Clasa de sensibilitate
Structura si caracteristicile filmului radiografic
18
Structura filmului radiografic
film radiografic
Densitate Saturatie
Strat protector
optica (OD)
Emulsia filmului
Binding layer D2
Anti cross-over (optional) Intervalul de evaluare
filtru Vizibila a densitatii
 = (D2 - D1) / (log E2 - log E1)

BAZA
D1  film-ului
Intervalul normal
De expunere
Base
Film cu o singura emulsie + voal
19 20

caracteristice
(OD) (OD)
 Baza+
Baza+Voal: DO a filmului datorat densitatii de baza
plus orice actiune adevelopantilor asupra emulsiei Film Film
Film Film
un film sa aibe DO neta de 1.0
caracteristice
Filmele A si B
au aceeasi
acelasi contrast
diferit
21 22
Benzi sensitometrice Benzi sensitometrice

Sensitometrie: Metoda de expunere a filmului
cu un sensitometru si estimarea raspunsului
sau la expunere si developare development
11
12
13
16
17
18
20
21
10
14
15
19
1
4
5
6
7
8
9
3
23 24
radiology
Optimizarea protectiei in Grila antiimprastiere(I)

antiimprastiere(I)
radiografie  Radiatia care ajunge la pacient
 Fascicol primar : contribuie la formarea imaginii
 Radiatia imprastiata : nu ajunge la detector dar
contribuie to la doza pacientului
 Grila (intre pacient si film) elimina majoritatea
radiatiei imprastiate
Grila antiimprastietoare si parametri de  Grila mobila (performante mai bune)
bune)
performanta ai grilei  Sistem Potter-
Potter-Bucky
IAEA Post Graduate Educational Course Radiation Protection and Safe Use of Radiation Sources 26
Grila antiimprastiere(II)
antiimprastiere(II)
Parametri de performanta ai grilei(I)
Sursa de radiatii X
 Raportul grilei
 Raportul dintre inaltimea benzilor to the width of the gaps at the
central line
Pacient  Raportul imbunatatirii contrastului

totale
Radiatie X imprastiata Benzi de plumb
 Factorul de expunere al grilei
 Raportul dintre valoarea indicata a radiatiei totale fara grila
Radiatie X utila Film si caseta antiimprastiere intr-

indicata a radiatiei totale cu grila,
fascicul.
27 28
Parametri de performanta ai Exemple de grile antiimprastiere

grilei(II) (raportul grilei)
grilei)
grila : C
 Numarul liniilor grilei
 Numarul lamelelor atenuante per cm grila : A grila : B
 Distanta de focalizare a grilei D

h
  
h 1

29 30
Selectivitatea grilei (I) Selectivitatea grilei(II)
grilei(II)
100

grila : C 90
grila : A grila : B 80 Din radiatia imprastiata
70
• O grila cu r = 16 transmite 3.8%
60
55 N.B. : diferenta intre benzi
50
   45
40
35
30
25
20
15
5%
3.8%
10
5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 r
31 32
Erori de focalizare ale grilei Erori de focalizare ale grilei

grilei) (leading to 25% of beam loss)
Sursa de radiatie X
(prea departe) GRID Shortest Longest
CHARACTERISTICS distance distance
Focalization Ratio (cm) (cm)
(cm) r
80 7 68 96
Sursa de radiatie X
100 10 87 116
grila 100 14 91 110
Film si caseta 150 13 130 180
Deformarea umbrei grilei
33 34
Grila in afara centrului Erori ale focalizarii grilei datorate

grilei) deplasarii laterale
Deplasare laterala
Sursa de radiatie X GRID MAXIMUM
CHARACTERISTICS LATERAL SHIFT
Focalization Ratio (cm)
(cm) r
80 7 2.8
80 10 2
100 10 2.5
Film si caseta 100 14 1.8
grila
150 13 2.9
Umbra grilei
35 36
radiology
 Lumina de veghe
putinta),
rosie)
 putere (< 25 W) 30 - 60%
 Lumina externa
Camera obscura si Negatoscop
filmului
38
negatoscopului
5700 5810 5610 6110 5700 5810 3510 3870
CULOARE CULOARE
6200 6130 6200 4160 ALBASTRA ALBA
5920 5860 6090 5920 5920 5860 2150 3110

MASURATORI CORECTA
GRESITA
(cd/m2)
(cd/m2)
39 40
De unde se obtin mai multe

CUPRINS
informatii
 Sunt explicate principalele componente ale  Physics of diagnostic radiology, Curry et
lantului radiografic si rolul fiecarei al, Lea & Febiger,
Febiger, 1990
componente :  Imaging systems in medical
 Caracteristicile filmului conventional si a diagnostics, Krestel ed., Siemens,
Siemens, 1990
combinatiei ecran-
ecran-film  The physics of diagnostic imaging,
 Conditiile cerute pentru procesarea filmului Dowsett et al, Chapman&Hall, 1998
(camera obscura)
obscura) si conditiile de vizualizare
(negatoscoape)
negatoscoape)
41 42
RADIOPROTECTIA IN Introducere
RADIOLOGIA DE DIAGNOSTIC  Subiectul de studiu:
studiu: cadrul international
de radioprotectie in domeniul medical
 Rolul organismelor internationale in RP
 Sistemul de limitare a dozelor
 Audienta:
Audienta: asistenti,
asistenti, tehnicieni,
tehnicieni, radiologi,
radiologi,
fizicieni medicali
Sistemul international de radioprotectie
Continut Scurta descriere

 Notuni generale si scopul Radioprotectiei (RP) A deveni constient de cadrul conceptual
 Cadrul RP
 Organisme relevante in RP (ICRP, IAEA si
ICRP si de cerintele de securitate
UNSCEAR) standard fundamentale internationale -
 Sistemul de RP Basic Safety Standards requirement (BSS)
 Justificarea practicilor
 Limitarea dozelor - pentru radioprotectie in domeniul
 Optimizarea protectiei medical.
 Expunerea preofesionala,
preofesionala, medicala si a persoanelor
din public
 Limite de doza
3 4
Notiuni generale si scopul

Partea a 4: Sistemul International de radioprotectiei
radioprotectie
 Radioprotectia (RP) este un instrument pentru
managementul masurilor de protectie a
sanatatii impotriva riscurilor (pentru persoane
si mediu)
mediu) aparute ca urmare a utilizarii
radiatiei ionizante.
ionizante.
 Detriment:
Detriment: Daunele totale care ar putea fi
suferite de catre un grup expus si de catre
descendentii acestora,
acestora, ca urmare a expunerii
Subiectul 1: Notiuni generale si scopul grupului la radiatii provenind de la o sursa
radioprotectiei (RP)  Intotdeauna se considera BENEFICIILE in
raport cu RISCURILE
6

Radiation Sources
Efectele biologice ale expunerii la radiatia

EFECTE DETERMINISTICE
ionizanta
 Efectele deterministice
 Existenta unei valori
 Efectele stochastice “prag”
prag” pentru doza,
doza,
sub care efectul nu
apare
 Severitatea efectului
creste cu doza
 Un numar mare de
celule sunt implicate Radiation injury from an industrial source
7 8
DOZE PRAG PENTRU EFECTE DETERMINISTICE EFECTE STOCASTICE
 Cataracta la lentilele ochiului 2-10 Gy
 Sterilitate permanenta Severitatea efectului  Fara “prag”

prag”
 barbati 3.5-
3.5-6 Gy
 femei 2.5-
2.5-6 Gy  Probabilitatea efectului creste cu doza
 Sterilitate relativa
 barbati 0.15 Gy  In general, are loc cu o singura celula
 femei 0.6 Gy
(ex.:Cancer,
ex.:Cancer, efecte genetice)
genetice)
doza
“prag”
9 10
Rolul radioprotectiei
Partea a 4: Sistemul International de
 Pentru efectele deterministice : radioprotectie
 Scopul RP este de a le PREVENI
 Efectele stochastice :
 Scopul RP este de a le REDUCE Subiectul 2: Cadrul RP

(probabilitatea de producere)
producere)
11

Radiation Sources
Cadrul radioprotectiei (I) Cadrul radioprotectiei (II)
 Conform cu BSS, orice activitate umana care introduce  O limita trebuie sa fie aplicata dozei
surse aditionale de expunere,
expunere, si care creste astfel
expunerea sau probabilitatea de expunere a (nu si pentru expunerile medicale)
medicale)
persoanelor sau numarul persoanelor expuse se primita de orice persoana ca urmare a
numeste practica .
 Nici o practica nu trebuie autorizata daca nu produce tuturor practicilor in care el/ea este
un beneficiu suficient persoanelor expuse sau societatii expus(a)
expus(a)
care sa compenseze daunele pe care radiatia le- le-ar
putea cauza;
cauza; sau:
sau: numai daca practica este  Aceasta se numeste “aplicarea
justificata,
justificata, luand in considerarea factorii sociali,
sociali, limitelor de doza individuala”
individuala”
economici si alti factori relevanti.
relevanti.
13 14
Cadrul radioprotectiei (II)

Partea a 4: Sistemul international de
 Referitor la expunerile de la orice sursa particulara
radioprotectie
dintr-
dintr-o practica,
practica, cu exceptia expunerilor medicale
therapeutice,
therapeutice, protectia si securitatea trebuie sa fie
optimizate,
optimizate, in scopul ca marimea dozelor individuale,
individuale,
numarul persoanelor expuse si probabilitatea de
producere a expunerilor toate trebuie mentinute la
cel mai mic nivel rezonabil posibil,posibil, luand in
considerare factorii economici si sociali,
sociali, cu restrictia Subiectul 3 : Organisme relevante in RP
ca dozele incasate de persoane,
persoane, eliberate de catre o
sursa,
sursa, sa fie supuse constrangerii de doza (ICRP, IAEA si UNSCEAR)
 Aceasta se numeste “optimizarea protectiei”
protectiei”.
15
Organisme relevante in radioprotectie:

radioprotectie:
Cum functioneaza sistemul ICRP, IAEA, UNSCEAR
UNSCEAR  ICRP furnizeaza recomandari
IAEA STANDARDE  IAEA stabileste standarde de

INTERNATIONALE
securitate si ia masuri pentru
aplicarea standardelor
ICRP
 UNSCEAR studiaza efectele radiatiei
atomice
17 18

Radiation Sources

radioprotectie: Organisme relevante in radioprotectie:
radioprotectie:
ICRP (I) ICRP (II)
 ICRP (http://www.icrp.org)
http://www.icrp.org)  ICRP (http://www.icrp.org)
http://www.icrp.org)
 In pregatirea recomandarilor sale, ICRP ia in
considerare principiile fundamentale si bazele  ICRP ofera recomandari agentiilor consultative
cantitative de la care se pot stabili masuri de si de reglementare si acorda informatii cu
radioprotectie potrivite,
potrivite, in timp ce se lasa scopul de a ajuta personalul profesional si de
organismelor nationale de radioprotectie
conducere cu responsabilitati in radioprotectie.
radioprotectie.
responsabilitatea formularii avizului specific, a
codurilor de practica,
practica, sau a reglementarilor Chiar daca ICRP nu are putere sa impuna
care se potrivesc cel mai bine necesitatilor din propunerile sale nimanui,
nimanui, de fapt legislatia in
tarile lor individuale.
individuale. cele mai multe tari adera indeaproape la
recomandarile ICRP.
19 20

radioprotectie: Organisme relevante in radioprotectie:
radioprotectie:
UNSCEAR IAEA (I) IAEA (http://www.iaea.org)
 Comitetul Stiintific al Natiunilor Unite pentru
Efectele Radiatiei Atomice (United Nations  Un organism independent
Scientific Committee for the Effects of the Atomic interguvernamental,
interguvernamental, bazat pe stiinta si
Radiation) tehnologie,
tehnologie, in familia Natiunilor Unite, care
 Comitetul elaboreaza rapoartele “UNSCEAR”
UNSCEAR” serveste ca punct focal global pentru
pentru Adunarea Generala a Natiunilor Unite cooperarea nucleara
privind utilizarea si efectele radiatiei atomice.
atomice.  Obiective Statutorii:
Statutorii: sa caute,
caute, sa accelereze
si sa mareasca contributia energiei atomice
la....... sanatate ….peste tot in lume
21 22

radioprotectie:
IAEA (II) Partea a 4 : Sistemul International de
radioprotectie
 Functiile
statutorii privind
securitatea:
securitatea:
 sa stabileasca standarde de
securitate pentru protectia sanatatii
 sa ia masuri pentru aplicarea
acestor standarde …. la cererea
unui stat Subiectul 4: Sistemul de RP
23

Radiation Sources
Sistemul de radioprotectie Justificarea unei practici

 Justificarea inseamna ca
 Justificarea practicilor orice expunere produce un
beneficiu net pentru a
 Limitarea dozelor compensa daunele pe care
radiatia le poate cauza.
cauza.
 Astfel,
Astfel, daca expunerea nu
 Optimizarea protectiei are nici un beneficiu atunci
ea nu se justifica
25 26
Optimizarea protectiei ALARA

 ALARA (As Low As Reasonably
 Optimizarea include criteriul
ALARA:
ALARA: dozele trebuie sa Achievable - “la cel mai scazut
fie “la cel mai scazut nivel nivel rezonabil posibil”
posibil”) se refera
rezonabil posibil”
posibil”, luand in la aplicarea continua a
considerare factorii principiului de optimizare in
economici si sociali
practica de zi cu zi.
zi.
 Optimizarea inseamna ca RISC
trebuie realizate riscul
minim si beneficiul maxim,
luand in considerare factorii
BENEFICIU
economici si sociali
27 28
Limitarea dozelor
Partea a 4: Sistemul international de
 Expunerea normala a persoanelor trebuie radioprotectie
sa fie restrictionata astfel incat nici doza
efectiva totala nici doza echivalenta totala
in organele sau tesuturile relevante,
cauzate de o posibila combinatie a
expunerilor de la practici autorizate,
autorizate, nu
depasesc nici o limita relevanta de doza,
doza, cu
exceptia conditiilor speciale.
speciale.
 Limitele de doza nu trebuie sa se aplice in Subiectul 5 : Tipuri de expunere

expunerile medicale in practicile autorizate.
autorizate.
29

Radiation Sources
Expunerile Profesionale,
Profesionale, Medicale si
ale Persoanelor din Public
ale Persoanelor din Public
 Expunerea medicala:
medicala:
 Expunerea Profesionala
Expunerile suferite de pacienti
Toate expunerile lucratorilor care se  ca parte a propiului lor diagnostic medical
produc: sau dentar sau tratament;
tratament;
 in
cursul muncii acestora,
acestora, cu exceptia  De catre persoane,
persoane, altele decat acelea
expunerilor excluse de la Standarde expuse profesional,
profesional, care in cunostinta de
cauza si care ajuta voluntar la sprijinul si
 expunerilede la practicile sau sursele
la suportul pacientului;
pacientului;
exceptate de Standarde
 De catre voluntari intr-intr-un program de
cercetare biomedicala care implica
expunerea acestora
31 32
ale Persoanelor din Public Constrangeri de doza (I)
 O restrictie prospectiva si legata de
 Expunerea Persoanelor din Public : sursa asupra dozei individuale
Expunerea suferita de: eliberate de catre o sursa, sursa, care
serveste ca o limita in optimizarea
 persoanele din public de la sursele de protectiei si in securitatea sursei.
sursei.
radiatii,
radiatii,
 Pentru expunerile profesionale,
profesionale,
 se exclude orice expunere profesionala constrangerea de doza este o
sau medicala si expunerea datorata valoare legata de sursa a dozei
fondului natural local de radiatii individuale pentru a limita domeniul
 dar se include expunerea de la sursele si de optiuni considerate in procesul
practicile autorizate si de la situatiile de de optimizare.
optimizare.
interventie.
interventie.
33 34
Constrangeri de doza (II) Constrangeri de doza (III)

 Pentru expunerea medicala
nivelurile de constrangere a dozei  Constrangerile de doza nu sunt
trebuie sa fie interpretate ca niveluri limite de doza.
doza.
ghid,
ghid, cu exceptia cazului cand se
folosesc in optimizarea protectiei  Constrangerile de doza nu se
persoanelor expuse in scopuri de aplica pacientilor
cercetare medicala sau a  In general, constrangerile de
persoanelor,
persoanelor, altele decat lucratori,
lucratori, doza trebuie sa fie stabilite pe
care asigura grija,
grija, suportul sau baza rezultatelor optimizari
confortul pacientilor expusi.
expusi.
35 36

Radiation Sources
Limite de doza (expunerea

Partea a 4 : Sistemul international de profesionala)
profesionala)
radioprotectie  Expunerea profesionala a oricarui lucrator trebuie sa
fie controlata astfel incat sa nu fie depasite
urmatoarele limite:
limite:
Aplicatie Limita de doza profesionala
20 mSv pe an, mediata pe
Doza efectiva perioade definite de 5 ani
50 mSv intr-
intr-un singur an
Doza anuala echivalenta:
echivalenta:
Cristalin ochi 150 mSv
Subiectul 6: Limite de doza
Piele 500 mSv
Brate si picioare 500 mSv
38
Limite de doza (pentru

persoanele in curs de pregatire)
pregatire) Femeile insarcinate
 Pentru persoanele in curs de pregatire cu varsta intre  Un lucrator femeie trebuie,
trebuie, de indata
16 to 18 ani care sunt expuse la radiatii si pentru
studenti in varsta de 16 pana la 18 ani care trebuie ce devine constienta ca este
sa utilizeze surse in cursul studiilor lor,
lor, expunerea insarcinata,
insarcinata, sa notifice titularul de
profesionala trebuie sa fie controlata astfel incat
urmatoarele limite sa nu fie depasite:
depasite: autorizatie,
autorizatie, in scopul modificari
(a) o doza efectiva de 6 mSv intr-
intr-un an;
an; conditiilor de lucru,
lucru, daca este necesar.
necesar.
(b) o doza echivalenta pentru cristalin de 50
mSv intr-
intr-un an;
an; si
(c) o doza echivalenta pentru extremitatile mainilor
si piciarelor sau pentru piele de 150 mSv intr-
intr-un
an.
an.
39 40
Expunerea profesionala a
Limite de doza (public)
femei
Aplicatie Limita de doza pentru public
 Notificarea sarcinii nu trebuie considerata un
motiv pentru a exclude un lucrator femeie de Doza efectiva 1 mSv intr-
intr-un an (*)
la lucru Doza echivalenta anuala in:
 Titularul de autorizatie al unei femei care a Cristalin 15 mSv
notificat sarcina,
sarcina, trebuie sa adapteze
Piele 50 mSv
conditiile de lucru in privinta expunerii
profesionale,
profesionale, astfel incat sa asigure ca
embrionul sau foetusul primeste acelasi nivel (*) In conditii speciale, o doza efectiva de pana la 5 mSv intr-un
singur an, cu conditia ca doza medie in cinci ani consecutivi sa
de protectie ca acela cerut pentru persoanele nu depaseasca 1 mSv pe an.
din public
41 42

Radiation Sources
Limitarea dozei pentru persoanele Limitarea dozei pentru persoanele

care ajuta la sprijinul pacientului si care ajuta la sprijinul pacientului si
pentru vizitatorii pacientilor (I) pentru vizitatorii pacientilor (II)
 Limitele de doza nu trebuie sa se  Totusi,
Totusi, doza unei persoane care ajuta
aplice persoanelor care ajuta la pacientul sau a unui vizitator trebuie sa fie
sprijinul pacientilor,
pacientilor, si anume,
anume, constransa,
constransa, astfel incat sa fie putin probabil
persoanelor expuse in timp ce ca doza acestuia sa depasesca 5 mSv in
ajuta voluntar (alta persoana timpul perioadei de examinare de
diagnostic sau de tratament al pacientului.
pacientului.
decat cea expusa profesional)
profesional) la
Doza copiilor care viziteaza pacientii care
grija,
grija, suportul si confortul au ingerat materiale radioactive trebuie sa
pacientilor supusi diagnosticului fie similar constransa la mai putin de
sau tratamentului medical, sau 1 mSv.
mSv.
vizitatorilor acestor pacienti.
pacienti.
43 44
Nu sunt luate in considerare

Rezumat
pentru limitele de doza
Anumite situatii nu sunt luate in considerare  Sistemul international RP se aplica
pentru limitele de doza,
doza, desi ele pot creste pentru diferite categorii de personal si
doza efectiva:
efectiva: pentru publicul general
 Fondul natural de radiatii  Expunerea medicala se raporteaza
 Origine:
Origine: radiatia cosmica si elementele radioactive numai la doua principii RP: justificarea
naturale din mediu (2-
(2-3 mSv/year)
si optimizarea
 Radiatia primita ca urmare a expunerii
medicale  Constrangerile de doza trebuie sa fie
 Acesta poate reprezenta o crestere de doza > decat interpretate ca niveluri ghid pentru
radiatia naturala,
naturala, dar aceasta nu se ia in expunerea medicala
considerare pentru limitele de doza.
doza.
45 46

informatii
 Standarde de Securitate Fundamentale Internationale Pentru
Protectia Impotriva Radiatiilor Ionizante si Pentru Securitatea
Surselor de Radiatii. 115, Standarde de Securitate.
Securitate. IAEA,
Februarie 1996.
 ICRP 73, Protectia Radiologica si Securitatea in Medicina.
Medicina.
Analele ICRP, Vol. 26, Num. 2, 1996. Pergamon. UK.
 1990 Recomandari ale Comisiei Internationale de Protectie
Radiologica.
Radiologica. ICRP 60. Analele ICRP, Vol. 21, No. 1-
1-3.
Pergamon. UK.
 Surse si Efectele Radiatiei Ionizante.
Ionizante. Comitetul Stiintific al
Natiunilor Unite privind Efectele Radiatiei Atomice.
Atomice. Raportul
2000 UNSCEAR catre Adunarea Generala,
Generala, cu Anexe Stiintifice.
Stiintifice.
New York, Natiunile Unite 2000.
47

Radiation Sources
PROTECŢ
RADIOLOGICĂ ÎN Introducere
DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC ŞI  Subiect : radiobiologia
RADIOLOGIA INTERVENŢ
INTERVENŢIONALĂ
IONALĂ  Mecanismul de apariţ
apariţie a diferitelor
tipuri de efecte biologice ca urmare a
expunerii la radiaţ
radiaţii ionizante
 Tipuri şi modele folosite pentru
calcularea coeficienţ
coeficienţilor de risc şi de
Efectele biologice ale radiaţ
radiaţiilor estimare a detrimentului
ionizante
1 2
Cuprins Obiective
 Clasificarea efectelor pe sănătate in cazul
radiaţii ionizante  A deveni familiar cu mecanismul de
 Factori care afectează
afectează radiosensibilitatea apariţie a diferitelor efecte biologice în
 Curba de ră
răspuns doza-
doza-efect relaţie cu diferitele tipuri de expunere la
 Răspunsul întregului organism: Sindromul acut radiaţii ionizante
de iradiere
 Efectele expunerii antenatale şi efectele tardive  A fi informat despre tipuri şi modele
ale expunerii la radiaţ
radiaţii ionizante folosite pentru calcularea coeficienţ
coeficienţilor
 Epidemiologie de risc şi de estimare a detrimentului
3 4
Efectele pe sănătate ale

Partea a 3-
3-a : Efectele biologice radiaţ
radiaţiilor ionizante
ale radiaţ
TYPE
TIPURI
of ŞI
EEFECTE
FFECTS
CELLCELULARĂ
MOARTE DEATH CELL TRANSFORMATION
TRANSFORMARE CELULARĂ BOTH
AMBELE
DETERMINISTIC
DETERMINISTICE STOCHASTIC
STOCASTICE ANTENATAL
ANTENATALE
somatic somatic & hereditary somatic and hereditary
Somatice Somatice siattributable
ereditare Somatice si ereditare
clinically attributable in epidemiologically expressed in the fetus,
Subiectul nr. 1 : Clasificarea efectelor clinic atribuite
the exposed
expus
individului
individual Epidemiologic demostrate
in large populations
in grupuri populationale
Apar
in la fat, or
the liveborn ladescendants
nou-nascut
sau la descendenti
pe sănătate ale radiaţ

5 6
Efectele radiaţ
radiaţiilor ionizante Efectele biologice ale radiaţ
radiaţiilor
ionizante
 Deterministice
 Deterministice
 Existenţ
Existenţa unui prag (sub aceasta doză
doză, efectele nu
sunt observabile)
observabile)  e.g. S.A.I., cataracta , afecţ
afecţiuni
 Severitatea efectului creş
creşte cu doza cutanate,
cutanate, infertilitate,
infertilitate, etc
 Stocastice  Stocastice
 Fără prag  Cancer, efecte genetice.
genetice.
 Probabilitatea efectului creş
creşte cu doza
 Severitatea este ponderată
ponderată printr-
printr-un factor G.
 Pentru cancerul fatal şi efectele extreme genetice
G = 1.
1. Pentru cancerele non fatal G < 1. 1.
7 8
Fără
modificări
Mutaţii ADN
Radiaţia
ionizanta
are ca tintă Foton Foton
nucleul celulei
ACŢIUNE DIRECTĂ
ACŢIUNE DIRECTĂ ACŢIUNEINDIRECTĂ
ACŢIUNE INDIRECTĂ
Alterarea unei baze
Locus fără bază
Dublă ruptură
de lanţ
Leziune
Rupere unică
de lanţ complexă
Celule viable
REZULTATELE DUPĂ
DUPĂ
Mutaţii
Alterarea unei baze
reparate EXPUNEREA CELULELOR
Locus fara baza
AFECTAREA ADN
Rupere unica
de lant Celule neviable
Celula moartă MODIFICĂRI TRANSFORMAREA
REPARATE CELULELOR
NECROZA CELULARĂ
Mutaţii ADN SAU
Celule
Cancer ? APOPTOZA
supravieţuitoare dar
mutante 14
Alterarea unei baze
REZULTATELE DUPA Cum se

EXPUNEREA CELULELOR
repară Locus fara baza
AFECTAREA ADN AND-ul?

Rupere unica
de lant
MODIFICARI TRANSFORMAREA
REPARATE CELULELOR
NECROZA CELULARA
SAU
APOPTOZA
15
Baza alterată
Enzima de tip Glicosilază recunoaşte

leziunea si eliberează baza afectată
glicolaza
Repararea
Repararea modifică
modificărilor ADN
Endonucleaza realizează incizia

Endonucleaza si dezoxiribofosfo
desferaza
 RADIOBIOLOGIŞ
RADIOBIOLOGIŞTII
CONSIDERĂ
CONSIDERĂ CĂ
ADN-polimeraza umple golul rezultat DNA polimeraza
si trifosfat
nucleotide ACEST SISTEM DE
REPARARE NU ESTE
ADN ligaza uneşte capetele Lipaza
Reparaţia este completată 100% EFECTIV.
ADN este reparat fără nici o
18
pierdere a informaţiei genetice
Doza de conditionare Raspuns
REZULTATELE DUPĂ
DUPĂ
EXPUNEREA CELULELOR
Doza de solicitare Raspuns

AFECTAREA ADN
REPARATE CELULELOR
Doza de conditionare Doza de solicitare Raspuns
NECROZA CELULARA
RĂSPUNSUL SAU
APOPTOZA
ADAPTATIV
20
Celula
apoptotică :
Cromozomii
Limfocit uman şi nucleul
normal: fragmentat
cromozomi şi aglutinat
într-un
uniform corp
distribuiţi apoptotic
Efectele morţ
morţii celulare REZULTATELE DUPĂ
DUPĂ
EXPUNEREA CELULELOR
Probabilitatea de a
muri
100%
AFECTAREA ADN
REPARATE CELULELOR
NECROZA CELULARA
Doza acută SAU
(în mSv) APOPTOZA
5000
23 24
Deleţ
Deleţia cromozomială
cromozomială Translocaţ
Translocaţiile cromozomiale
Centromer
Parcursul radiaţiei
ionizate
Parcursul
Fragment
acentric
radiaţiei
ionizante
25 26
Proto-oncogene Parcursul
Genele supresoare
observat
Mutaţia este (mutaţia e recesivă)
dominantă
Creştere normală
Creştere malignă
PROMOVARE PROGRESIA
INIŢIEREA
A TUMORII MALIGNĂ
CANCERULUI
Stratul celulelor diferenţiate
CELULA
STEM
Moarte: Celula atinsă
Necroza,
apoptoza
ŢESUT NORMAL
MUTAŢII
Stratul bazal al
TRANSFOMARE
MALIGNĂ METASTAZĂ celulelor în diviziune Membrana
DIVIZIUNE
bazală
Capilar
DISPLAZIA
INIŢIEREA CELULARĂ
Apar mai multe mutaţii
Celulele iniţiate primesc
Un eveniment iniţial
avantaje proliferative
crează o mutaţie Celulele cu diviziune
într-una din celulele
rapidă încep să se
bazale
acumuleze în epiteliu
TUMORI MALIGNE
TUMORI BENIGNE Tumora sparge lamina

bazală.
Mai multe modificări Celulele au forma
la nivelul liniilor neregulată iar linia
celulelor proliferative celulară este
conduc la nemuritoare. Ele au o
dezvoltarea completă mobilitate crescută ceea
a tumorii. ce duce la o mare

invazivitate.
Schema simplă a stadiilor de oncogeneză

METASTAZE
Afectarea
DamageADN – ului cromozomial
to chromosomal DNA
of a celula
dintr-o normaltinta
target cell
normala
Celulele canceroase trec Failure to correct
ReparareDNA
incorecta
repair a ADN
prin peretele vaselor
limfatice sau peretele Appearance of specific
Aparitia mutatiilor specifice
neoplasia-initiating mutation
capilarelor. de initiere a neoplaziei
Acum pot migra în corp Promotional growth
Stadiul de crestere
of pre-neoplasm
şi au posibilitatea de a Spre pre-neoplasm
produce noi tumori Conversion

Conversia spretoun
overtly
fenotip
malignant phenotype
malign
Malignant progression
Progresia maligna
Si and tumour spread
raspandirea tumorii
10-15 Energy deposition
Depunerea de energie
Excitation/ionization
Excitatie/ionizare Interactiunea
PHYSICAL fizica
INTERACTIONS IAEA Standard syllabus course on Radiation Protection in diagnostic and interventional
radiology
10-12 Initial particle
Traiectul initialtracks
al particulelor
Radical
Formareformation
de radicali
Partea a 3-
3-a : Efecte biologice
10-9
Diffusion,
Difuziune,chemical reactions
reactii chimice Interactiunea fizico-chimica
PHYSICO-CHEMICAL INTERACTIONS ale expunerii la radiaţ
radiaţii
Afectari ADN
Initial DNA initiale
damage
10-6
ionizante
TIME(sec)
10-3 1 ms DNA breaks

Ruperi / base damage
ADN/ afectari ale bazelor
100 11second
secunda
Procese de reparare
Repair processes
103
Damage
Fixarea fixation
Moarte
modificarii
celulară
RASPUNS
BIOLOGICALBIOLOGIC
RESPONSE Intervalele
11hour
ora Cell killing
1 zi
1 day Mutations/transformations/aberrations
Mutatii/transformari/aberatii de timp Subiectul 2 : Factorii care afectează
afectează
106 Proliferation
Proliferareaof "damaged"
celulelor cells
afectate
11year
an Promotion/completion
Promovare pentru radiosensibilitatea
109 TTeratogeneza
eratogenesis MEDICAL
EFECTEEFFECTS
MEDICALE aparitia
Cancer
Cancer
100 years
100 ani Efecte ereditare
Hereditary defects efectelor 38
Radiosensibilatea (1) Radiosensibilitatea (RS) (2)

RS mare RS medie RS scă
scăzută
zută
 RS = Probabilitatea ca o celulă
celulă, Bone Marrow Skin Muscle
un ţesut sau un organ să
să sufere Măduva
Spleen
hematoformatoare Mesoderm Bones
un efect per unitatea de doză
doză. Piele
ThymusSplina organs (liver, Nervous
 Legea Bergonie si Tribondeau Timus Ţesutul
heart, lungs…
lungs…) Muşchi
Lymphatic mezodermic system
(1906): RS va fi mai mare în Ganglioni limfatici Oase
celulele:
celulele: nodesGonade al organelor Sistem
Cristalin (ficat, inimă, nervos
 Cu mitoze multiple. Gonads
Limfocitele plămân…)
 Care sunt nediferenţ
nediferenţiate.
iate. Eye(excepţie
lens la
 Tinere.
Tinere. Lymphocytes
legea RS)
(exception to the RS laws)
39 40

Factori care afectează
afectează radiology
radiosensibilitatea Partea a 3-
3-a :
 Fizici Efecte biologice ale expunerii
% celule supravietuitoare
 TLE (transfer linear de energie ):  RS

Rata dozei :  RS


Chimici  TLE la radiaţ
radiaţii ionizante
 Creş
Creşte RS: OXIGEN, drogurile
citotoxice.
citotoxice.
 TLE
 Scade RS: SULFURA (cys
(cys,,
cysteamine…
cysteamine…)
 Biologici
 Momentul ciclului celular:
celular:
  RS: G2, M G0
  RS: S M
 Repararea modifică
modificărilor (modifică
modificările
sub-
sub-letale pot fi reparate ex. doze G2 G1
fracţ
fracţionate)
ionate)
Subiect 3 :
Curba de ră
răspuns doză
doză-efect
S
41 42
Efecte sistemice Efecte cutanate
 Efectele pot fi morfologice si/sau functionale  Conform cu legea radiosensiblitatii tesuturilor
 Factori:
Factori: (Bergonie si Tribondeau), cele mai
 Tipul de Organ
Privire histologica a pielii radiosensibile celule sunt cele din stratul
bazal al epidermului.
 Dose absorbita
 Efecte  Efectele sunt:
sunt:
 Eritem:
Eritem: la 1 pana la 24 de ore dupa
 Imediate (de obicei reversiblie):
reversiblie): < 6 luni ex.: inflamatia,
inflamatia,
sangerarea. expunere la o doza de 3-5 Gy
sangerarea. EPIDERM
 Tardive (de obicei ireversibile):
): > 6 luni,
, ex.: atrofia,  Alopecie:
Alopecie: la 5 Gy este reversibila;
reversibila; la 20
ireversibile luni atrofia, scleroza,
scleroza, Gy este ireversibila.
fibroza. ireversibila.
 Categorii de doze  Pigmentare:
Pigmentare: Reversibila,
Reversibila, apare la 8 zile
DERM
dupa expunere.
expunere.
 < 1 Gy: DOZE JOASE
 Descuamarea uscata sau umeda : arata
 1-10 Gy: DOZE MODERATE Din “Atlas de Histologia...”. J. Boya
hipoplazia epidermala (doza  20 Gy).
 > 10 Gy: DOSE MARI  Efectele tardive:
tardive: teleangiectasia, fibroza.
 Regenerarea inseamna inlocuirea tesutului original cu acelasi tip Celulele stratului bazal, cu
de tesut,
tesut, in timp ce Reparatia inseamna inlocuirea prin tesut mitoza inalta, unele din ele
conjunctiv.
conjunctiv. contin melanina,
responsabila pentru
pigmentare.
43 44
Afectiuni cutanate Afectiuni cutanate

Radiodermita. Pacienta in varsta de 17
Ani la 2 ani dupa ablatie cardiaca
E. Vano, L. Arranz et al. BJR 1998
Radiodermita. Pacient in varsta de 7 ani la 4 ani dupa ablatie cardiaca.

45 46
Efecte la nivelul ochiului Efecte la nivelul ochiului

Privire histologică la nivelul  Cristalinul are RS mare. 1. Opacitate subcapsulara posterioara
ochiului:  Coagularea proteinelor 2. Opacitati paranucleare
apare la doze mai mari de 2 Gy.
 Există
Există 2 efecte de bază
bază :
Efect Sv expunere Sv/an pentru

unica scurta ani de expunere
Opacită
Opacităţi 0.5-
0.5-2.0 > 0.1
detectabile
From “Atlas de Histologia...”. J. Boya
Modifică
Modificări
Cristalinul are RS mare,
mare mai vizuale 5.0 > 0.15
mult, el este înconjurat de (cataracta)
(cataracta)
celule cuboide cu RS mare.
47 48
radiology Răspunsul întregului organism:
Partea a 3-
3-a : adultul
Efecte biologice ale expunerii
Sindromul cronic
la radiaţ
radiaţii ionizante Sindromul acut de iradiere de iradiere
1-10 Gy
Paşi: •In expunerea
10 - 50 Gy parţiala a
1. Prodromal organismului
> 50 Gy 2. Latenţă
Timp de supraviatuire
•Mecanism:
HEMATOLOGIC 3. Fază modificări
manifestă neurovegetative
GASTRO
•Similar cu starea
Subiect 4 :Ră
:Răspunsul întregului INTESTINAL
SNC
Doza letala 50 / 30
de rău
(sistem nervos
organism: Sindromul acut de iradiere central)
•Mai frecvent în
radioterapia
Doza fracţionată
49 50

radiology
Doza letală
letală 50 / 30 Partea a 3-
3-a :
Efecte biologice ale expunerii
 “Doza care poate produce la radiaţ
radiaţii ionizante
moartea a 50% din populaţ
populaţie în
30 de zile”
zile”.
 Valuarea sa este de
aproximativ 2 - 3 Gy pentru
persoanele cu expunere a
întregului corp. Subiect 5 : Efectele expunerii
antenatale şi efectele tardive
51 52
Efectele expunerii antenatale (1) Efectele expunerii antenatale (2)

 Cu câ
cât timpul post-
post-concepţ
concepţie e mai mare cu atâ atât RS  Efectele letale pot fi induse de doze relativ
scade mici (de 0.1 Gy)
Gy) înainte sau imediat după
după
 Nu este uşor de stabilit o relaţ
relaţie cauză
cauză-efect deoarece implantarea embrionului în peretele uterin.
există
uterin.
există o multitudine de factori teratogeni,
teratogeni, efectele sunt
nespecifice şi nu apar doar în expunerea la radiaţradiaţii Pot fi induse şi după după doze mari pe
ionizante.
ionizante. parcursul dezvoltă
dezvoltării intra-
intra-uterine.
 Există
Există 3 tipuri de efecte:
efecte: letalitatea,
letalitatea, anomaliile
congenitale si multe alte efecte tardive (cancer şi 0.1 Gy
efecte ereditare).
ereditare). %
anomalii congenitale Letalitate
%
Letalitate
Timp
Timp
Pre-implantare Organogeneza Fat
Pre-implantare Organogeneză Făt
53 54
Efectele tardive ale expunerii la
Efectele expunerii antenatale (3) radiaţ
radiaţii ionizante
 Retardare mentală
mentală :  Clasificare:
 ICRP stabileş
stabileşte că retardarea mentală
mentală poate fi indusă
indusă de
expunerea la radiaţ
radiaţii ionizante (Intelligence Quotient IQ score <  SOMATICE: afectează
afectează sănătatea
100).
 Apare în perioada cea mai radiosensibilă
radiosensibilă: săsăptă
ptămânile 8-25 de
persoanelor expuse.
expuse. Sunt
sarcină
sarcină. reprezentate în principal de diferite
 Riscurile expunerii antenatale in relaţ
relaţie cu retardarea mentală
mentală tipuri de cancer (leucemia este cea
sunt:
sunt:
mai comună
comună, cu o perioadă
perioadă de latenţ
latenţă
Saptamanile 15-
15-25
de 2-
2-5 ani,
ani, dar se descriu şi cancere
Saptamanile 8-15
de colon, plă
plămân, stomac…
stomac…)
Retardare mentală
mentală Retardare mentală
mentală
severă
severă cu un factor severă
severă cu un factor  GENETICE: afectează
afectează sănătatea
de risc de de risc de descendenţ
descendenţilor persoanelor expuse.
expuse.
Sunt mutaţ
mutaţii care produc malformaţ
malformaţii
0.4/Sv
0.4/Sv 0.1/Sv de orice tip (cum ar fi mongolismul)
mongolismul)
55 56
UNDE SE POT GĂ
GĂSI MAI
REZUMAT
MULTE INFORMAŢ
INFORMAŢII(1)
 Efectele expunerii la radiaţ
radiaţii ionizante pot fi  1990 Recommendations of the ICRP. ICRP
deterministice sau stocastice,
stocastice, imediate sau Publication 60. Pergamon Press 1991
tardive,
tardive, somatice sau genetice  Radiological protection of the worker in
Unele ţesuturi au o radiosensibilitate crescută medicine and dentistry. ICRP Publication 57.
 crescută
Pergamon Press 1989
 Fiecare ţesut are un factor propriu de risc
 Sources and Effects of Ionizing Radiation.
 Riscul expunerii poate fi evaluat cunoscâ
cunoscând United Nations Scientific Committee on the
aceş
aceşti factori de ponderare tisulară
tisulară Effects of Atomic Radiation UNSCEAR 2000
Report to the General Assembly, with
Scientific Annexes. New York, United Nations
2000.
57 58
UNDE SE POT GĂ
GĂSI MAI
MULTE INFORMAŢ
INFORMAŢII (2)
85. Ann ICRP 2000;30 (2). Pergamon
 Manual of clinical oncology 6th edition. UICC.
Springer-
Springer-Verlag.
Verlag. 1994
 Atlas de Histologia y organografia
microscopica.
microscopica. J. Boya.
Boya. Panamericana.
Panamericana. 1998
 Tubiana M. et al. Introduction to
Radiobiology. London: Taylor & Francis,
1990. 371 pp. ISBN 0- 0-85066-
85066-763-
763-1
59
radiology
PROTECTIA RADIOLOGICA Introducere

IN DIAGNOSTICUL
 Subiectul prezentarii:
prezentarii: Asigurarea
RADIOLOGIC Calitatii – planificare si organizare
 Descrierea principalilor pasi care trebuie
urmati pentru a putea pune in practica
un program QA eficient
 Reguli ale protectiei radiologice legate
Organizarea QA in diagnosticul
de QA in diagnosticul radiologic
radiologic
Cuprins. Scop
 Standarde privind calitatea imaginii
 Sa familiarizeze cursantii cu cerintele
 Reluarea analizei specifice legate de conceptul de
 Calitatea imaginii si doza pacientilor Asigurare a Calitatii (QA), protectia
 Efecte ale unor imagini de slaba radiologica in diagnosticul radiologic si
calitate proceduri pentru revizuirea si si
evaluarea efectivitatii globale ale
protectiei radiologice.
3 4

radiology
Programe de Asigurarea
Organizarea QA in Calitatii(I)
Calitatii(I)
diagnosticul radiologic  Echipamentul pentru imagistica in radiologie
trebuie sa produca imagini care sa intampine
necesitatile radiologilor (necesitatile de
diagnostic) fara sa implice iradierea
suplimentara a pacientilor.
pacientilor.
 Actiunile privind QA contribuie la producerea
unor imagini pentru dignostic de o calitate
consistenta prin reducerea variatiilor
performantelor echipamentului de imagistica.
imagistica.
Standarde privind calitatea imaginii  Aspectele privind Controlul Calitatii – CC – a unui
program QA nu sunt, sunt, neaparat corelate cu
calitatea imaginii (continutul de informatie).
informatie).
6
Programe de Asigurarea Programe de Asigurarea
Calitatii(II)
Calitatii(II) Calitatii(III)
Calitatii(III)
 A fost recunoscut ca Programele de  Numeroase studii au indicat faptul
Asigurarea Calitatii aplicate ca numeroase centre de diagnostic
echipamentului si performantelor
operatorilor au o mare valoare in radiologic produc imagini
imbunatatirea continutului de informatii radiologice de slaba calitate si
privind diagnosticul,
diagnosticul, reducerea expunerii expun pacientii la doze
la radiatii,
radiatii, reducerea costurilor medicale,
medicale, suplimentare.
suplimentare.
si imbunatatirea management-
management-ului
departamentului.
departamentului.
 In consecinta,
consecinta, Programele de Asigurarea  Performantele slabe ale
Calitatii contribuie,
contribuie, prin cele amintite mai
sus,
sus, la asigurarea unui sistem de echipamentului au o contributie
sanatate de buna calitate.
calitate. semnificativa la producerea unor
imagini de calitate slaba.
slaba.
7 8
Efecte ale unei slabe calitati a Standarde privind calitatea

imaginii imaginii
 O imagine de slaba calitate are trei efecte negative:  Inainte de initierea unui program de controlul
 Daca imaginea nu are o calitate adecvata,
adecvata, radiologii calitatii,
nu au posibilitatea de a obtine informatia de
calitatii, trebuiesc stabilite standarde de
diagnostic necesara,
necesara, ceea ce poate duce la erori de acceptabilitate privind calitatea imaginii.
imaginii.
diagnostic.
diagnostic.
 Daca imaginea radiografiei este foarte slaba si nu  Aceste standarde trebuie sa fie obiective,
obiective, de
poate fi folosita,
folosita, atunci pacientul va trebui sa fie exemplu “limite acceptabile pentru parametri
expus inca o data, ceea ce va duce la cresterea
costului diagnosticului.
diagnosticului. care caracterizeaza calitatea imaginii”
imaginii”, dar pot
 O expunere inutila la radiatii va duce de asemenea fi,
fi, de asemenea si subiective,
subiective, de exemplu
la producerea unei radiografii de o calitate
neadecvata.
neadecvata. “opinii ale personalului medical”
medical” acolo unde nu
se pot nu pot fi stabilite criterii extrem de clare.
clare.
9 10
Reluarea analizei Care este inceputul ? (I)

 Analiza imaginilor respinse este o componenta de
baza a unui program de asigurarea calitatii
 Analiza acestor imagini,
imagini, care s-s-au dovet a fi de o  Uitati-
Uitati-va la experinta acumulata in
calitate neadecvata,
neadecvata, trebuie facuta dupa cauza care a trecut,
trecut, din litaratura de specialitate.
specialitate.
dus la respingerea acestora,
acestora, care poate fi legata de:
competenta personalului tehnic,
tehnic, a problemelor  Luati in considerare personalul si
echipamentului sau dificultati specifice asociate materialul disponibil.
disponibil.
examinarii,
examinarii, sau o combinatie a tuturor acestor  Definiti prioritatile,
prioritatile, daca nu este posibil
elemente sa dezvoltati un program complet.
complet.
 Exemple ale principalelor cauze:
cauze:  Cautati UTILITATEA actiunilor care
 Deficiente de expunere (importante,
importante, in mod particular, la trebuie,
trebuie, sau propuneti sa fie facute.
facute.
echipamentele mobile)
 Pozitionare deficitara
 Slaba functionare a echipamentului
11 12
Care este inceputul ? (II) SFAT DE BAZA !
 Incepeti cu inceputul:
inceputul: Un control  Orice Actiune (controlul calitatii,
calitatii,
de calitate “initial”
initial” (calitatea actiuni corective,
corective, etc) trebuie
imaginii si doza pacientilor).
pacientilor). documentata si raportata,
raportata, si:
si:
 Stabiliti criterii pentru a decide
daca rezultatele controlului sunt
 Trebuiesc efectuate intr-intr-un timp
suficient de bune (comparatie cu rezonabil.
rezonabil.
nivelele de referinta)
referinta) sau daca  Rapoartele trebuie sa fie cunoscute
este necesar sa propuneti actiuni si intelese de radiologi si tehnicieni..
corective.
corective.  Costul actiunilor corective propuse
 Lasati pentru un al doilea pas, un trebuiesc luate in calcul
control mai strict (mai
(mai complet).
complet).
13 14
Obiecte test pentru evaluarea Imagini clinice si criterii de calitate

obiectiva a calitatii imaginii pentru evaluarea calitatii imaginii(I)
imaginii(I)
Pentru o examinare toracica;
toracica;
proiectie (P/A) exemple:
exemple:
 Efectuata la inspiratie
complera si cu
suspendarea respiratiei
Test de CC Test de CC  Reproducere simetrica a
Test de CC
pentru pentru pentru toracelui fata de coloana
monitor si geometrie in radiografie vertebrala.
vertebrala.
imprimanta fluoroscopi
e
Test de CC
pentru
mamografie
15 16
De unde obtinem mai multe

Dozimetria pacientului
informatii (I)
Indicatori de doza:
doza:
 Quality Assurance in Diagnostic Radiology.
 Doza la intrare pentru examinari
simple. World Health Organization. Geneva, 1982.
 “Dose area product”
product”, numarul total de
 International Basic Safety Standards for
imagini si timpul in fluoroscopie pentru
Protection Against Ionizing Radiation and for
the Safety of Radiation Sources. Safety
proceduri complexe.
complexe.
Series115, IAEA, 1996.
 Pentru anumite proceduri
interventionale complexe,
 ICRP 73. Radiological Protection and Safety
complexe, doza
maxima la piele.
piele. in Medicine. Annals of the ICRP, 26(2), 1996.
 Pentru TC, numarul si numarul  NCRP 99, Quality Assurance for Diagnostic
sectiunilor Imaging, 1988.
17 18
De unde obtinem mai multe
informatii (Il)
 European guidelines on quality criteria for
diagnostic radiographic images. Report EUR
16260, 1996.
 Quality Criteria for Diagnostic Radiographic
Images in Pediatrics, (Office for Official
Publications of the European Communities,
Luxembourg), Report EUR 16261, 1996.
 Quality Criteria for Computed Tomography.
Report EUR 16262, 1999.
19

radiology
PROTECTIA RADIOLOGICA Introducere:

Introducere:
IN DIAGNOSTICUL
 Protectia radiologica la un echipament
RADIOLOGIC fluoroscopic;
 Parametrii fizici si tehnici care influenteaza
doza pacientului si a personalului.
personalului.
 O buna practica de protectie radiologica si
grija personalului sunt esentiale atat pentru
reducerea dozei pacientului,
pacientului, cat si a
Optimizarea protectiei in fluoroscopie personalului.
personalului.
Cuprins:
Cuprins: Prezentare generala:
generala:
 Factori care afecteaza doza personalului
 Scopul modulului este familiarizarea
 Factori care afecteaza doza pacientului cursantului cu principiile practice de
 Exemple de valori de doze protectie radiologica la un sistem
 Mijloace de protectie fluoroscopic.
 Reguli de protectie

radiology
Factori care afecteaza doza
Optimizarea protectiei in personalului (I)
fluoroscopie (2)  Sursa principala de expunere la
radiatii a personalului intr- intr-o
camera de fluoroscopie o
constituie pacientul (radiatia
imprastiata de pacient).
pacient).
 Radiatia imprastiata nu este
uniforma in jurul pacientului.
pacientului.
 Nivelul debitului dozei in jurul
Factori care afecteaza doza personalului pacientului este o functie
complexa,
complexa, depinzand de
numerosi factori.
factori.

Radiation Sources
Factori care afecteaza doza Factori care afecteaza doza

personalului (II) Inaltimea persoanei personalului (III)
FACTORI
care afecteaza DEPENDENTA DE UNGHI
POZITIA RELATIVA IN
doza persoalului
RAPORT CU PACIENTUL
100 kV
Debitul dozei
0.9 mGy/h
Volumul de pacient iradiat
1 mA imprastiate este
0.6 mGy/h
mai mare
POZITIA TUBULUI X 11x11 cm
0.3 mGy/h aproape de aria
kV, mA si timp (NUMARUL SI
CARACTERISTICILE PULSURILOR) 1m-distanta de pacient
unde fasc.X
18 cm-grosime pacientt
intra in pacient
FOLOSIREA EFECTIVA A MIJLOACELOR
DE PROTECTIE
DE PROTECTIE

personalului (IV) personalului (V)
DEPENDENTA DE DIM.CAMPULUI VARIATIA CU DISTANTA
11x11 cm 17x17 cm
Debitul dozei mGy/h la 0.5m mGy/h la 1m
100 kV
0.8 mGy/h 1.3 mGy/h 100 kV DEBITUL
1 mA dat.rad.impra 1 mA
DOZEI e mai
0.6 mGy/h 1.1 mGy/h stiate creste 11x11 cm mic, pe
0.3 mGy/h cu DIM.
0.7 mGy/h
masura ce
CAMPULUI
1m –diatanta de pacient distanta fata
Grosimea pacientului: 18 cm de RAD.X
de pacient
creste

personalului (VI) personalului (VII)Tubul X dedesupt, reduce
Tubul X mGy/h
100 kV
mai ales doza la nivelul
Intensificatorul SUS 2.2 (100%)
Cea mai buna 1m ochilor operatorului
CONFIGURATIE
2.0 (91%)
Tubul X in 20x20 cm
pozitia sub 1.3 (59%)
mGy/h
Tubul X DEDESUPT 1 Gy/h
stativul (17mGy/min) 1.2 (55%)
1.2 (55%)
REDUCE DOZA CU UN orizontal 1.2 (55%)
FACTOR DE 3 SAU PESTE 1 Gy/h
reduce mai 1m –dist.de pacient (17 mGy/min)
1.3 (59%)
Tubul X DEASUPRA
ales dozele 20x20 cm
IN COMPARATIE
CU: Intensificatorul DEDESUPT mari de la 100 kV
2.2 (100%)
1m 1m –dist.de pacient
nivelul
Tubul X
Add module code number and lesson title
ochiului
11 Add module code number and lesson title 12
operatorului

Radiation Sources
Dozele personalului si continuare:

continuare:
pacientului sunt IN RELATIE
1. X-Ray system available

Real conditions of the
STAFF DOSE = SD
In some circumstances
system (maintenance) SD may increase
How the system is (absence of leaded
STAFF DOSE
used gloves, mobile shielding,
2. RP tools available etc) while PD may
3. Number and kind of PATIENT DOSE = PD decrease
procedures In general, if PD
PATIENT DOSE 4. Staff skill and increases, SD increases
operational protocols (great number of images,
used. long screening time, etc)
Factori care afecteaza dozele Factori care afecteaza dozele

personalului si a pacientului (I) personalului si pacientului (II)
DACA DIM. DOZA

PACIENTULUI LA Modificarea de la CRESTE
PACIENTULUI PIELE SI Modul de debitul dozei
CRESTE NIVELUL DE fluoroscopie cu un factor
RAD.IMPRASTIA NORMAL la
TA VOR CRESTE de 2 sau mai
DEBIT DE DOZA
SEMNIFICATIV MARE mult

radiology
Optimizarea protectiei in pacientului (I)
fluoroscopie (2)
CRESTE doza
FOLSIREA pacientului la
GRILEI intrare cu un
factor 2 la 6
Factori care afecteaza doza pacientului

Radiation Sources

pacientului (II) pacientului (III)
Modificarea de la
SCHIMBAREA POATE REDUCE
modul de zgomot CRESTE doza FLUOROSCOPIEI DEBITUL DOZEI
INALT la REDUS
(pentru CINE si
per imagine cu CONVENTIONALE PANA LA 25%
un factor 2 - 10 CU MODUL
DSA –
DIGITAL
Angiografia
Digitala de
Subtractie)

pacientului (IV) pacientului (V)
DIAMETRUL Doza relativa a pacientului
INTENSIFICATORULUI la intrare
POATE CRESTE
SCHIMBAREA LA DOZA
12" (32 cm) doza 100 UN CAMP MAI MIC PACIENTULUI LA
AL INTRARE CU UN
9" (22 cm) doza 150 INTENSIFICATORU FACTOR PANA LA
LUI DE IMAGINE 3
6" (16 cm) doza 200
4.5" (11 cm) doza 300

radiology
Example of dose per frame
Part 16.2 : Optimization of CE/CGR ADVANTIX LCV
protection in fluoroscopy TYPICAL
DOSE
4 mGy/im. or
0.1 mGy/fr
B mode: C mode: D mode:

A mode:
DOSE DOSE DOSE
DOSE 1
Topic 3 : Examples of dose values high noise
FACTOR 2.5 FACTOR 5 FACTOR 10
low noise

Radiation Sources
Example of dose rate in Example of scattered dose rate

fluoroscopy
GE/CGR ADVANTX LCV (FLUOROSCOPY)
LOW DOSE 10 mGy/min

Scattered
MEDIUM DOSE 20 mGy/min dose is
higher at the
HIGH DOSE 40 mGy/min X-ray tube
side

radiology
Protection tools (I)
Part 16.2 : Optimization of
protection in fluoroscopy
THYROID
SCREEN CURTAIN
AND
Topic 4 : Protection tools GOGLES
Protection tools (II) Personal dosimetry

100 kV TRANSMITED INTENSITY
DIRECT BEAM
Several
90 % personal
80 % dosemeters
SCATTERED
RADIATION are
LEADED
GLOVE
FOR THE SAME recommended
TACTILE PERCEPTION
100 kV
DIRECT BEAM
70 %
60 %
SCATTERED
RADIATION WITH W THE
GLOVE
ATENUATION IS  3 TIMES
WITH W
BETTER THAN WITH Pb!!
From: Avoidance of radiation injuries from interventional procedures. ICRP draft 2000

Radiation Sources

radiology
Practical radiation protection
Part 16.2 : Optimization of rules (I)
protection in fluoroscopy ARTICULATED SHIELDING,
LEADED APRONS, GLOVES,
THYROID PROTECTORS, ETC,
MUST BE USUALLY AVAILABLE IN
THE X-RAY ROOMS
BUT THEY MUST BE USED

Topic 5 : Radiation protection rules
ALWAYS AND PROPERLY
Practical radiation protection Practical radiation protection

rules (II) rules (III)
REGULAR QUALITY CONTROL
DOSE RATES MUST BE KNOWN IN
CHECKS MUST BE
EACH OPERATIONAL MODE AND FOR
PROGRAMMED
EACH INTENSIFIER INPUT SCREEN
SIZE
STAFF MUST ASK FOR THESE THEN, CRITERIA FOR THE

BUT CHECKS AND FORECAST CORRECT USE OF ANY GIVEN
SUFFICIENT ROOM AVAILABILITY OPERATION MODE CAN BE
FOR DOING IT
ESTABLISHED
Practical radiation protection Equipment and specialist (I)

rules (IV)
IMPORTANT PARAMETERS: EQUIPMENT SPECIALIST
• FOCUS-PATIENT SKIN DISTANCE DEPENDENT DEPENDENT
• PATIENT-IMAGE INTENSIFIER
DISTANCE
SETTINGS MADE BY
THE TECHNICAL
PATIENT DOSE WILL INCREASE IF : SERVICE
• THE FOCUS-SKIN DISTANCE IS

SHORT DOSE / IMAGE AT NUMBER OF IMAGES
• THE PATIENT-IMAGE INTENSIFIER THE INTENSIFIER RECORDED FOR EACH
DISTANCE IS LARGE INPUT PROCEDURE

Radiation Sources
Equipment and specialist (II) Equipment and specialist (III)

EQUIPMENT THE ROLE OF THE EQUIPMENT THE ROLE OF THE
CHARACTERISTICS SPECIALIST CHARACTERISTICS SPECIALIST
TO KNOW THE GOOD WORKING USE IT PROPERLY IN

ACTUAL INTENSIFIER ACTUAL CONDITIONS OF THE ORDER TO AVOID
PERFORMANCES CAN INTENSIFIER AUTOMATIC HIGH DOSE RATE
OBLIGE TO PERFORMANCES BRIGHTNES CONTROL WHEN LEADED
INCREMENT INPUT AND THE REQUIRED AND THE POSSIBILITY GLOVES ARE INSIDE
DOSE RATE DOSE RATE TO DISABLE IT THE BEAM
Equipment and specialist (IV) Equipment and specialist (V)

EQUIPMENT THE ROLE OF THE EQUIPMENT THE ROLE OF THE
CHARACTERISTICS SPECIALIST CHARACTERISTICS SPECIALIST
EFFECTIVE USE OF • GRID FACTOR

EASY SELECTION OF PROTOCOL
THE COLLIMATION • INTENSIFIER PERFORMANCE
FIELD COLLIMATION • RECOMMENDED OR ACTUALLY IN USE
POSSIBILITY RETRIEVED OPERATIONAL
PROCEDURE : LEVEL OF
 TOTAL PATIENT
NOISE, PULSE RATE, PULSE DOSE PER
LENGTH, ETC. PROCEDURE
Radiation risk for staff Summary

EQUIPMENT THE ROLE OF THE  Many physical factors may significantly
CHARACTERISTICS SPECIALIST affect patient and staff dose while
working with a fluoroscopy equipment:
beam geometry, distance from the
DISTANCE AND source, Image Intensifier diameter, and
# ROOM DIMENSIONS RELATIVE POSITION type of fluoroscopy system.
# SHIELDING THICKNESS OF THE STAFF WITH
# X-RAY SYSTEM POSITION  There exist practical RP rules which
RESPECT TO THE
PATIENT allow to reduce such exposures

Radiation Sources
Where to Get More

Information
 Wagner LK and Archer BR. Minimising risks from
fluoroscopic x rays. Third Edition. Partners in
Radiation Management (R.M. Partnership). The
Woodlands, TX 77381. USA 2000.
 Vano,
Vano, E and Lezana,
Lezana, A. Radiation Protection in
Interventional Radiology. 9th European Congress
of Radiology, Vienna (Austria), March 5-5-10,
1995. Refresher Course.
85.Ann ICRP 2000;30 (2). Pergamon

Radiation Sources
Protectia radiologica in Introducere

diagnosticul radiologic  Persoanele sunt expuse medical, ca parte a
diagnosticului si tratamentului propriu.
 In conformitate cu ICRP si BSS, doua din
principiile de baza de radioprotectie se aplica
aici: justificarea si optimizare
 Limitele de doza nu sunt aplicabile,
aplicabile, dar un ghid
Prezentare generala privind protectia privind nivele de doza este prevazut
radiologica in diagnosticul radiologic  Este recomandata cu putere investigarea
expunerilor
- nivele de referinta -
Continut:
Continut: Privire generala(scop):
generala(scop):
 Definitia expunerii medicale  De a familiariza cursantul cu cerintele
 Justificarea standardelor de baza de radioprotectie
 Optimizarea (BSS) privind expunerea medicala:
justificarea, optimizarea, nivele de
 Nivele de referinta - aspecte practice
referinta si investigarea expunerii.
 Nivele de referinta si dozele efective
IAEA Standard Syllabus Course on Radiation Protection in diagnostic and interventional

radiology
Partea1 :Privire
:Privire generala privind  Domnule Sharp,
protectia radiologica in diagnosticul inteleg ca cele doua
radiologic examinari CT
efectuate mi-
mi-au dat o
doza de 25 mSv , in
timp ce limita de
siguranta este 20
mSv . Doresc sa-
sa-l
reclam pe medic. Ce
Subiectul 1 : Definitia expunerii parere aveti ??
medicale

Radiation Sources
Medicului meu
rezident I s-a raportat
o doza la
Expunerea medicala filmdozimetru de 12
mSv, intrucat purta
caseta foto in timp ce
in relatie cu cea si-a efectuat un
examen cu bariu. Ea
doreste sa iasa din
profesionala mediu de radiatii
ionizante.
?????
In timp ce-si sprijinea

copilul, in cursul unei
examinari radiologice Constrangerile de
dl. Joseph a primit 2
mSv.
Intrucat limita de
doza pentru
doza pentru public
este 1 mSv , el nu mai
sustinatori,
poate primi nici o
doza de radiatie in
categarie de
acest an.
??????? expunere medicala
Cele trei tipuri de expunere Expunerea Medicala
 Expunerea Medicala
 Expunerea Medicala (in principal,
 Expunerea persoanelor ca parte a propriului
expunerea persoanelor ca parte a diagnsotic sau tratament
propriului diagnostic sau tratamenta)
tratamenta)  Expunerile (altele decat profesionale)
profesionale) care sunt
 Expunerea Profesionala (expunerea primite de persoane ( membrii ai familiei sau
care are loc in timpul lucrului,
lucrului, si care prieteni ) doritori sa ajute in spital sau acasa,
acasa,
practic rezulta datorita lucrului)
lucrului) pentru a sprijini sau asigura confort pacientilor
 Expunerile primite de voluntari,
voluntari, ca parte a
 Expunerea Publicului (incluzand toate programelor de cercetare bio-bio-medicala
celelalte expuneri)
expuneri)

Radiation Sources

radiology
Cadrul protectiei radiologice
privind expunerile medicale Partea 1 : Aspecte generale
privind protectia radiologica in
 Justificarea radiologie
 Optimizarea
 Limitarea dozei NU ESTE
APLICABILA
 Constrangeri de doza si
nivele de referinta SUNT
RECOMANDATE
Subiectul 1 : Justificarea
Justificarea unei practici Cele trei niveluri ale justificarii

 Decizia de a adopta sau continua orice activitate  Nivelul general:
general: Folosirea radiatiei in
umana implica o analiza a beneficiilor sau medicina este acceptata,
acceptata, intrucat face
dezavantajelor optiunilor posibile
mai mult bine,
bine, decat rau
 Ex.: alegerea intre folosirea radiatiei X sau
 Nivelul generic (procedura specifica cu
ultrasunete
un obiectiv specific : radiografie de
 Deseori,
Deseori, detrimentul dat de radiatie va fi numai o
mica parte din detrimentul total
torace,
torace, pentru pacientii care manifesta
simptome relevante )
 Cele mai multe evaluarile necesare pentru
justificarea unei practici sunt efectuate pe baza de  Nivelul trei:
trei: aplicarea procedurii la un
experientaare , judecata profesionala,
profesionala, sau pe pacient (individual )
chestiuni de bun simt
Justificarea generica (I) Justificarea generica (II)

 Esteo problema a societatilor profesionale
nationale, uneori in colaborare cu autoritatile de  Resursele dintr-o tara trebuie luate in
reglementare nationale considerare (din considerente economice, s-
 Expunerile personalului (expunerea profesionala) ar putea ca , pentru imagistica toracelui, sa
si a membrilor din public, trebuie luate in fie aleasa radioscopia, in loc de radiografia)
considerare
 Justificarea investigatiilor radiologice care
 Posibilitatea unor expuneri accidentale sau
neintentionate ( expunerea potentiala ) , trebuie
nu reprezinta un beneficiu direct pentru
deasemeni considerata sanatatea pacientului ( ex., radiografia in
scopuri de asigurare ) necesita atentie
 Deciziile trebuie reanalizate, din timp in timp, pe
deosebita
masura ce noi informatii sunt disponibile

Radiation Sources
Justificarea pentru un anumit

Justificarea generica (III)
individ (nivelul trei)
trei)
 Orice examinare radiologica in scopuri  Se verifica mai intai daca informatia dorita nu
profesionale, legale sau de asigurare de cumva exista deja (inregistrarea unor
sanatate efectuate fara indicatii clinice examinari anterioare)
anterioare)
specifice trebuie interzise , daca nu ofera
 O data ce procedura este generic justificata,
justificata,
informatii utile pentru sanatatea pacientului
pentru investigatiile diagnostice obisnuite NU
examinat sau daca nu se bazeaza pe o
mai este necesara o justificare suplimentara
consultare cu organismele profesionale
relevante.  Pentru procedurile complexe (cum sunt:sunt: CT,
IR, etc) justificarea trebuie facuta individual,
de catre practician (radiolog,
radiolog, medic care
prescrie..)
prescrie..) Add module code number and lesson title 20

radiology
Optimizarea protectiei (I)

Partea 1 : Aspecte generale de  Optimizarea , de regula se aplica la doua nivele:
nivele:
protectie radiologica in radiologie  Proiectarea si constructia echipamentului sau
instalatiilor
 Practica radiologica,
radiologica, de zi cu zi (proceduri)
proceduri)
 Reducerea dozei pacientului poate reduce cantitatea
si calitatea informatiei oferite de examinare sau
poate cere importante cheltuieli suplimentare
 OPTIMIZARE inseamna ca dozele trebuie sa fie “cat
mai mci rational posibil,
posibil, factorii economici si sociali
Subiectul 3 : Optimizarea trebuind a fi luati in considerare”
considerare” ( principiul ALARA ) ,
compatibile cu atingerea obiectivelor cerute ( calitate a
diagnosticului )

radiology
Optimizarea protectiei (II)

 Exista mari preocupari pentru reducerea dozelor
Partea1 : Aspecte generale (cont.)
in diagnosticul radiologic (ICRP 60)
 Exista mai multe masuri simple, la costuri
mici,
mici, pentru reducerea dozelor,
dozelor, fara a afecta
calitatea imaginei (ICRP 60, 34)
 Optimizarea protectiei in diagnosticul radiolog
nu inseamna obligatoriu numai reducerea
dozei pacientului
 Grila antidifuzoare imbunatateste contrastul si Subiectul 4 : Nivele de referinta -
rezolutia imaginei,
imaginei, dar creste doza cu un factor
de 2 la 4 aspect practice -

Radiation Sources
Nivelul de referinta pentru expunerea Nivelul de referinta pentru expunerea

medicala (asa cum e definit de BSS) medicala (asa cum e definit de BSS)
 O valoare de doza,doza, debit de doza sau Intentia este ca, Nivelul de referinta :
activitate stabilita de organizatiile (a) sa fie o indicatie rezonabila a dozelor medii
profesionale,
profesionale, in consultare cu autoritatea de pentru un pacient de dimensiune medie
reglementare,
reglementare, pentru a indica un nivel peste (b) sa fie stabilit de organizatiile profesionale
care trebuie facuta o analiza,
analiza, de catre medicii relevante, in consultare cu autoritatea de
practicieni,in scopul determinarii daca reglementare
valoarea este sau nu excesiva ,luand in (c) sa reprezinte un GHID pentru ceea ce ar
considerare circumstantele particulare si trebui indeplinit, daca curent se aplica o
aplicand o judecata clinica adecvata buna practica ( nu trebuie considerat ca fiind
un criteriu de performanta optima)
Nivel de referinta in expunerea Nivelul de referinta in expunerea

medicala (asa cum e definit de BSS) medicala (asa cum e definit de BSS)
Intentia este ca, Nivelul de referinta:
 Daca este necesar, trebuie aplicate masuri
(d) sa fie aplicat cu flexibilitate, pentru a corective daca dozele si activitatile
putea permite si expuneri mai mari, atunci COBOARA SUBSTANTIAL SUB nivelul de
cand rationamentele clinice o va cere referinta iar expunerile nu asigura informatia
(e) sa fie revizuit,pe masura imbunatatirii diagnostica dorita sau nu aduc un beneficiu
tehnologiei si tehnicilor medical pacientului
Constrangerile de doza in
Constrangerile de doza
expunerea medicala
 Pentru scopuri de cercetare medicala
 In expunerea medicala constrangerile pentru indivizi care ajuta in ingrijire,
 ingrijire, sustinere
de doza trebuie folosite numai pentru sau comfort al pacientilor,
pacientilor, sau pentru
OPTIMIZAREA protectiei persoanelor vizitatori
 5 mSv pe durata examinarii sau
expuse in scop de cercetare bio- bio- treatmentului
medicala sau a persoanelor,altele  1 mSv pentru copii care viziteaza
decat expusii profesional , care ajuta la  activitatea maxima intr-
intr-un pacient externat
ingrijirea,
ingrijirea, sprijinirea sau confortul din spital:
spital:
 Iod 131-
131-1100 MBq
pacientului expus.
expus.

Radiation Sources
EXPUNEREA PUBLICULUI -
Nivele de referinta
Optimizarea si Constrangerile
 Valori ale unor cantitati masurabile peste
 LIMITE DE DOZA care anumite actiuni sau decizii trebuie
 doza efectiva:
efectiva: 1 mSv intr-
intr-un an luate
 in situatii speciale,
speciale, 5 mSv intr-
intr-un singur an,  ICRP recomanda folosirea NIVELELOR
asigurand ca media pe 5 ani consecutivi va fi DE REFERINTA PENTRU
sub 1mSv pe an DIAGNOSTICUL RADIOLOGIOC (DRL (DRL))
 doza echivalenta la lentilele ochiului : 15 mSv pentru pacienti (Report 73, 1996)
intr-
intr-un an
 Intentia este folosirea DRL ca test simplu
 doza echivalenta la piele:
piele: 50 mSv intr-
intr-un an. pentru identificarea situatiilor in care
nivelele de doza ale pacientului sunt de
regula PREA MARI .
Aspecte practice legate de

Aspecte practice (cont.) (II)
nivelele de referinta (I)
 Cantitatile folosite pentru exprimarea nivelelor de
 Nivelele de referinta NU SUNT limite de doza referinta trebuie sa fie usor de inteles,
inteles, pentru
radiologi si asistentii de radiologie
 Nivelele de referinta pot fi asimilate nivelelor de
investigare  Intodeaua,
Intodeaua, DRL se foloseste in paralel cu
 DRL nu este aplicabil unui pacient individual. evaluarea calitatii imaginei (care trebuie sa
Compararea cu DRL trebuie facuta numai folosind asigure suficienta informatie diagnostica)
diagnostica)
media unor masuratori pe un grup semnificativ de  DRL inseamna mai multe cantitati (cum e : DAP)
pacienti.
pacienti. si parametrii (cum ar fi timpul si numarul de
 Cantitatile in care se exprima nivelele de refrinta imagini in fluroscopie)
fluroscopie)
trebuie sa fie usor masurabile

radiology
Aspecte practice ( cont.) (III) Partea 1 : Aspecte generale

 DRL trebuie sa fie "flexibil
"flexibil"" (tolerante
(tolerante se accepta,
accepta, (cont.)
tinand seama de dimensiunea pacientului, pacientului,
patologii,etc.).
patologii,etc.). DRL nu este o linie de granita intre
ceea ce este bun si rau in medicina
 Valorile SUB nivelele de referinta ar putea sa nu
fie optimizate (ex.:daca un departament are o
combinatie de film foarte rapida ). Valorile PESTE
nivelele de referinta necesita o investigare si
optimizarea sistemului de radiatie X sau a
protocoalelor . Subiectul 5 : Nivele de referinta si
 Scopul principal DRL este folosirea sa in procesul dozele efective
dinamic si continuu de optimizare

Radiation Sources
Nivele de referinta pentru radiografie Nivele de referinta in radiografie

(pacient adult tipic)
tipic) (pacient adult tipic)
tipic)
Examinare Doza la supr de intrare Examinare Doza la supr de intrare

per radiografie (mGy)
mGy) per radiografie (mGy)
mGy)
Coloana lombara AP 10 Pelvis AP 10
Coloana lombara LAT 30 Coapsa AP 10
Coloana lombara LSJ 40
Torace PA 0.4
Abdomen, IVU si
colecistografie AP 10 Torace LAT 1.5
Nivele de referinta in
Nivele de referinta in radiografie ( cont.)
radiografie(pacient adult tipic)
tipic)
Examinare Doza la supr de intrare Examination Doza la supr de intrare

per radiografie (mGy)
mGy) per radiografie (mGy)
mGy)
Coloana toracala AP 7 Craniu AP 5
Coloana toracala LAT 20 Craniu LAT 3

Valorile sunt de doza in aer, cu retroimprastiere,
Dentar peri-
peri-apical 7 pentru o combinatie film-
film-ecran conventionala
(viteza:200). Pentru alte combinatii (viteza:400-
(viteza:400-600),
Dentar AP 5 valorile trebuie reduse cu un factorde la 2 la 3.
Nivele de referinta in CT Nivelele de referinta in

(pacient adult tipic)
tipic) mamografie (pacient
Examinare Doza medie scanare
adult tipic)
tipic)
mutipla (mGy)
mGy) (a) Doza glandulara medie per proiectie cranio-
cranio-
Cap 50 caudala
1 mGy (fara grila)
Coloana lombara 35
3 mGy (cu grila)
Abdomen 25 Determinata intr-
intr-un san cu compresie 4.5 cm cu 50%
tesut glandular si 50% adipos, pentru sisteme film-
film-ecran
(a) Rezulta prin masuratori in axa de rotatie ,in fantom
echivalent apa, 15 cm in lungime si 16 cm (cap) si 30 cm si unitati de mamografie tinta/filtru Mo/Mo
(coloana lombara si abdomen) in diametru.

Radiation Sources
Nivele de referinta in radioscopie Doze efective tipice in

( pacient adult tipic)
tipic) diagnosticul radiologic
Procedura
Echiv.cu nr.de
Doza
rad.de torace Echivalentul expunerii
Mod operare Debitul dozei la supr efectiva la radiatia naturala
(mSv)
(mGy/
mGy/min)
min) (a)
Torace PA 0.02 1 3 zile
(un singur
Normal 25 film)
Craniu 0.07 3.5 11 zile
Nivel inalt (b)
(b) 100
Coloana 0.7 35 4 luni
(a) In aer, cu retroimprastiere toracica
(b) Radiologia interventionala Coloana 1.3 65 7 luni
lombara
Doze efective tipice in

Doze efective tipice (cont.)
diagnosticul radiologic
Procedura Doza Echiv. nr. Perioda aprox. Procedura Doza Echiv. Nr. Perioada aprox.
efectiva de rad Echiv.de exp.la efectiva Radiogr.t Echiv. De exp.la
(mSv) torace rad.naturala (mSv) orace rad.nat.
Hip 0.3 15 7 saptamani
CT cap 2.3 115 1 an
Pelvis 0.7 35 4 luni
CT torace 8 400 3.6 ani
Abdomen 1.0 50 6 luni
CT abdomen 10 500 4.5 ani
sau pelvis
IVU 2.5 125 14 luni
From: Referral Criteria For Imaging. CE, 2000. From: Referral Criteria For Imaging. CE, 2000.
Investigarea expunerii (B.S.S. Investigarea expunerii (B.S.S.

II.29) II.30)
Registratii si autorizatii trebuie :
Registrantii si autorizatii trebuie sa investigheze prompt:
a) sa calculeze sau estimeze dozele primite de
pacient si distributia lor
 orice expunere diagnostica substantial mai mare decat
se intentiona sau care conduce la doze care depasesc
b) sa indice masurile corective cerute, pentru a
semnificativ si in mod repetat nivelele de referinta
preveni repetarea unor astfel de incidente
 orice defectiune a instalatiei,
instalatiei, eroare accidentala,
accidentala,
intamplare nefericita sau alte situatii neobisnuite care
au loc si care potential ar putea cauza expunerea
c) sa implementeze toate masurile corective
semnificativ diferita a pacientului,
pacientului, decat se intentiona . care Ie revin

Radiation Sources
Investigarea expunerii (B.S.S. Rezumat:

Rezumat:
II.30)
 Expunerea pacientului trebuie JUSTIFICATA
Registratii si autorizatii trebuie:  Optimizarea expunerii pacientului are rolul de a
d) sa transmita Autoritatii de reglementare, cat mentine dozele pacientului la minimum, fara
mai curand posibil, dupa investigare, un report pierderea de informatie diagnostica
in care sa aprecieze cauza incidentului si sa  Drept ghiduri, se definesc nivele de referinta ;
includa informatia specificata in (a) la (c), dupa daca sunt depasite semnificativ, unele actiuni
caz, precum si orice alte informatii relevante sau decizii specifice trebuie luate
pentru autoritatea de reglementare; si
 Nivelele de referinta NU sunt limite de doza.
doza.
e) sa informeze pacientul si medicul de familie
(personal) despre incident.
Informatii suplimentare:
suplimentare:
February 1996.
 ICRP 73. Radiological Protection and Safety in
Medicine. Annals of the ICRP, 26(2), 1996.
 Referral Criteria for Imaging. Radiation Protection 118.
Adapted by experts representing European Radiology
and Nuclear Medicine. In conjunction with the UK
Royal College of Radiologists. Coordinated by the
European Commission. Directorate General for the
Environment. Luxembourg, 2000. Available at:
http://europa.eu.int/comm/environment/radprot

Radiation Sources
PROTECTIA RADIOLOGICA IN Introducere

DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC
 Subiectul : TC si consideratii legate de
calitatea imaginii
 Importanta imbunatatirii tehnologice facute in
acest domeniu
 Trebuie dezvoltat un sistem de criterii de
calitatea pentru optimizarea procedurilor in
TC
Optimizarea Protectiei in Tomografia  Se adreseaza:
adreseaza: medicilor,
medicilor, fizicienilor medicali
Computerizata
2
Cuprins Scop
 Echipament si tehnologie pentru TC  Cursantii sa stie sa aplice principiile
 Reguli de protectie radiologica si protectiei radiologice in TC, inclusiv
consideratii privind operarea proiectare, Controlul Calitatii si
Dozimetrie.
 Criteriide calitate pentru imaginile
obtinute cu TC
3 4
Introducere(I)
Introducere(I)
 Tomografia computerizata (TC) a fost introdusa in
Optimizarea protectiei in TC practica in 1972 , revolutionand imagistica cu radiatie
X prin producerea unor imagini de mare calitate
 Tesuturile nu apar pe imagine ca cele din proiectiile
conventionale
 Tehnica ofera in particular imbunatatiri ale rezolutiei
contrastului mic pentru o mai buna vizualizare a
tesuturilor moi,
moi, dar cu o doza de radiatii absorbita
relativ mare
Echipamentul pentru TC si tehnologie

Radiation Sources
Tomografia Computerizata Tomografia Computerizata

 TC foloseste un tub RX mobil,
mobil, rotativ cu  TC este o metoda tomografica transversala care
permite,
permite, pentru o anumita sectiune a corpului, corpului,
fascicolul in forma de sectiuni subtiri reconstructia sectiunii vizualizate,
vizualizate, depinzand de
(aproximativ 1 - 10 mm) valorile de absorbtie a componentelor din corp
prezente in sectiune si de distributia lor spatiala
 “Imaginea”
Imaginea” este o multime de intensitati
 Valorile de absorbtie mai mari apar luminate iar
de radiatii X, si sutele acestora sunt valorile joase apar mai negre.
negre.
utilizate pentru obtinerea imaginii in TC,  Pe imagine nu exista suprapunere de la sectiunile
care este o diviziune (felie)
felie) prin pacient aditionale
7 8
Tomografia Computerizata Valoarea TC

 Diferentele mici in absorbtie sunt usor detectate,
detectate,  Valorile de absorbtie ale diverselor tesuturi (x) din
permitand diagnosticuri excelente pentru tesuturile corp sunt date in parti per o mie,
mie, ca o valoare TC
moi;
moi; care exprima deviatia lor relativa in raport cu
 Valorile de absorbtie sunt disponibile si cantitativ valoarea absorbtiei in apa.
apa.
(valoarea TC) si pot fi corelate cu diversele tesuturi x - a
sau modificari patologice posibile Valoarea TC = x 1000
 Imaginea este disponibila in calculator sub forma a
unui set de date, care permite evaluari ulterioare.
ulterioare. x = coeficientul linear de atenuare al tesutului considerat
a = coeficientul linear de atenuare al apei, pentru calitatea radiatiei
folosite (kV, filtrare)
9 10
TC
Valoarea TC
 In concluzie,
concluzie,
Valoarea:
Valoarea: CT = 0 pentru apa
CT = - 1000 pentru aer
CT = + 3000 pentru oase dense
la tensiunile medii folosite in TC: 80 – 140 kV
 D.p.d.v. al absorbtiei tesutul se afla putin sub

absorbtia apei iar cea mai mare parte a tesuturilor
moi,
moi, usor sub densitatea apei
11 12

Radiation Sources
Vedere din interior CT elicoidal
 Daca tubul de radiatie X se poate roti

sirul constant, pacientul poate fi deplasat in
detectorilor Tubul mod continuu prin fascicul,
si
fascicul, facand ca
colimatorul examinarea sa fie mult mai rapida
13 14
Principiul Scanarii Elicoidale CT elicoidal

Geometria de scanare
 Pentru ca scanner-
scanner-ele elicoidale sa
functioneze,
functioneze, tubul de radiatie X trebuie
Fascicul de radiatie X
deplasat in mod continuu
 Acest lucru,
lucru, evident, nu este posibil cu
un cablu care combina toate sursele si
Directia deplasarii
pacientului semnalele electrice.
electrice.
 Un “inel glisant”
glisant” este folosit pentru
Achizitie continua de date alimentare si colectarea semnalului
15 16
O privire in interiorul “inelului glisant”

glisant”
Noile caracteristici ale CT
Tubul de radiatie X  Noile unitati CT cu scanare elicoidala

permit un interval de caracteristici noi,
noi,
cum ar fi :
 Fluoroscopie CT, unde pacientul este
Detectorii stationar,
stationar, dar tubul continua sa se roteasca
 CT cu sectiuni multiple, acolo unde mai
"inel glisant" mult de 4 sectiuni,
sectiuni, colecteaza informatii in
acelasi timp
 CT 3-
3-dimensional si endoscopie CT
17 18

Radiation Sources
Fluoroscopie CT Colimarea CT-

CT-ului multislice
 Ghidaj in timp real
(mai mult de 8 fps)
 Excelenta calitate a
imaginii 5mm
 Risc scazut
2,5mm
 Proceduri rapide
(rapiditate cu 66%
mai mare decat 1mm
procedurile non-
non- 0,5mm
fluoroscopice)
fluoroscopice)
 Approx. 80 kVp, 30
mA
19 20
Imagistica 3D Stereo Endoscopie CT
21 22
CT Scanner
Introducere(II)
Introducere(II)
 Ca rezultat al acestor imbunatatiri,
imbunatatiri,  Generator
numarul examinarilor au crescut in  Inalta frecventa,
frecventa, 30 - 70 kW
mod simtitor  Tubul de radiatie X
 Anod rotitor,
rotitor, capacitate termala mare: 3-
3-7 MHU
 Astazi,
Astazi, procedurile CT contribuie cu  Pata focala cu doua dimensiuni:
dimensiuni: aproximativ 0.8 si 1.4
mai mult de 60% la doza colectiva din  Gantry
 Deschidere:
Deschidere: > 70 cm diametru
diagnosticul radiologic in toate tarile  Detectori:
Detectori: gaz sau solizi;
solizi; > 600 detectori
dezvoltate  Timp de scanare:
scanare: <1 s, 1 - 4 s
 Grosimea sectiunii:
sectiunii: 1 - 10 mm
 Sunt insa necesare masuri speciale  Scanare spirala:
spirala: peste 1400 mm
de protectie
23 24

Radiation Sources
CT scanner CT elicoidal
CT elicoidal si CT Spiral multisectional :
Procesarea imaginii:
 Timp de reconstructie: Volumul achizitiei poate fi preferat CT-
CT-ului serial
 0.5 - 5 s/sectiuni
 Avantaje:
Avantaje:
 Matrice de reconstructie: 256x256 – 1024x1024  Reduceri de doza:
doza:
 Algoritmi de reconstructie:  Reducere la o singura scanare (timpi de examinare mai scurti)
scurti)
 Inlocuirea suprapunerilor sectiunilor subtiri (afisare 3Dde calitate
 , Standard, Rezolutie mare, etc mare) cu reconstructia datelor obtinute in urma scanarii elicoidale a
 Software pentru procesarea speciala a imaginii unui volum
 Nu lipsesc date ca in cazul unul interval inter-
inter-sectiuni
 Reconstructie 3D
 Timpi de examinare scurti
 Endoscopie Virtuala
 Disturbari datorate miscarilor involuntare sunt reduse
 Fluoroscopie CT
25 26
CT elicoidal
 Limitari Optimizarea protectiei in CT
 Cresterea dozei:
dozei:
 Performanta echipamentului poate tenta
operatorul sa extinda aria de examinare
 Utilizarea unui prag > 1.5 si o
reconstructie de imagine la intervale
egale cu sectiunea poate duce la o
imagine de diagnostic de calitate slaba,
slaba,
datorita reducerii rezolutiei contrastului
mic
Reguli de protectie radiologica si
 Pierderea rezolutiei spatiale in axa Z
numai daca nu se fac interpolari consideratii operationale
speciale
27
Justificarea practicii in TC Optimizarea practicii

 De indata ce o examinare cu CT a fost clinic
 Este deosebit de importanta pentru protectia radiologica
justificata,
justificata, procesul imagistic trebuie optimizat
 Trebuie avut in vedere ca examinarea CT este o
procedura de “doza mare”
mare”  Exista evidente dozimetrice ca procedurile nu sunt
 O serie de factori clinici joaca un rol important:
optimizare d.p.d.v. al protectiei radiologice a
pacientilor
 Informatii clinice adecvate,
adecvate, incluzand inregistrari ale
CTDIw (mGy)
investigatiilor anterioare,
anterioare, trebuie sa fie disponibile Examinare
Dim.
Media DS Min 25% 75% Max
In unele aplicatii pot fi solicitate investigatii anterioare
 esantion Median
ale pacientilor prin tehnici alternative de imagistica Cap 102 50.0 14.6 21.0 41.9 49.6 57.8 130
 Trebuie efectuata o intruire suplimentara in protectia Piept 88 20.3 7.6 4.0 15.2 18.6 26.8 46.4
radiologica pentru radiologi Abdomen 91 25.6 8.4 6.8 18.8 24.8 32.8 46.4
 Sunt valabile ghiduri ale UE 26.4 9.6 6.8 18.5 26.0 33.1 55.2
Pelvis 82
29 30

Radiation Sources
Optimizarea practicii in TC Optimizarea practicii in TC

 Utilizarea optima a radiatiilor  Examinarile CT trebuie sa fie efectuate sub
responsabilitatea unui radiolog conform legistaliei
ionizante implica interactiuni ale nationale
procesului imagistic,cuprinzand:
imagistic,cuprinzand:  Protocoale Examinari standard trebuie sa fie
valabile
 Calitatea pentru diagnostic a imaginii
 O supervizare efectiva poate veni din partea
 Doza de radiatii primita de pacient protectiei radiologice prin terminarea examinarii
atunci cand cerintele clinice au fost satisfacute
 Alegerea tehnicii radiologice
 Pot fi adoptate de catre radiologi,
radiologi, tehnicieni si
fizicieni medicali Criterii de calitate,
calitate, cum ar fi
verificari de performanta de rutina a intregului proces
imagistic
31 32
Optimizarea protectiei in TC Uniformitatea numarului

ROI central,lat.1cm ROI la pozitia
“ora 12”
CT
Tolerante
Toleranterecomandate
recomandate
•• Numarul
Numarulmediumediu CT CTpentru
pentruapa,
apa,
ininzona
zona centrala(ROI)
centrala (ROI)nu
nu
trebuie sa difere de ZERO
trebuie sa difere de ZERO cu cu
mai
maimult de 44numere
multde numereCT CT ((
ROI
ROItrebuie
trebuiesasafie
fiecercuri
cercuride
de 20
20
mm diametru). ROI 4
mm diametru).
Criterii de Calitate pentru •• Uniformitatea
sa
Uniformitateaimaginei
safiefieastfel
imagineitrebuie
astfelincat
incatnumarul
trebuie
numarul ROI la pozitia
mediu
mediu pentru ROI centraleste
pentru ROI central este “ora 3”
imagine in TC limitele22numere
ininlimitele
numarului
numereCT CTale
ale
numaruluimediumediuCT CTaafiecarui
fiecarui
ROI
ROIexterior.
exterior.
34
CT - ZGOMOTUL ROI central ROI “ora 12” CT -

Linearitate
Folosind un fantom adecvat de apa Toleranta
Tolerantarecomandata:
recomandata:
••Valorile
Valorilegrafice
graficetrebuie
trebuiesa sase
se
situeze
situezepepeoolinie
liniedreapta
dreapta
Average CT Number
ROI DS
intre mediile numerele
intre mediile numerele CT siCT si
1 2.7
atenuare
atenuarelineara.
lineara.
2 2.2
3 2.2 ••Orice
Oricedeviere
devierede delalalinia
linia
ROI 4 dreapta
dreaptapoate
poateindica
indicacaca
numere
numereCT CTinexacte
inexactear arputea
putea
Toleranta
recomandata: fifigenerate
generatesisicacascannerul
scannerul
SD
SD<<44(in
(infiecare
fiecareROI).
ROI). ROI “ora 3” este
estedefect.
defect. Coeficient linear de atenuare
35 36

Radiation Sources
CT – Grosimea sectiunii
Scopul testului este de a asigura ca latimea reala a sectiunii este

cea selectata.Latinea nominala este comparata latimea la CT - Contrast Pozitia ROI 1 cm pe apa
jumatatea valorii maxime (FWHM) a profilului sensibilitatii sectiunii
Examplu: masuratori pe fantomul aratat
Exemplu de masurare pentru o
sectiune nominala de 10 mm.
Numar CT in PMMA = 123.4
Linii Numar CT in apa = -1
partea stanga = 10 mm
(Numarul CT in PMMA -Nmar CTin apa) = 124.4
partea dreapta = 10 mm
Toleranta
recomandata:
±±11mm
mmdin
dingrosimea
grosimeanominala
nominala Toleranta
recomandata:
Fiecare linie alba reprezinta un mm de grosime (Numar
sectiune.Liniile cenusii reprezinta fractiuni dintr- (NumarCTCT ininPMMA
PMMA––Numar
Numarinin Pozitia ROI 1 cm pe PMMA
un mm apa)
apa) = 118 ±10%
= 118 ± 10%
37 38
Rezolutia Spatiala de Contrast Mare
Masuratori bazate pe fantomul aratat:Deviatia standard in 1.6 mm

distributie bare = 32 HU CT - Detectabilitate Contrast Mic
Pozitie cursor pe distributia cea
mai mare si dimensionati-o pana
cat se suprapune cu distributia de
1.6mm
Optional: Repetati pentru 1.3 Toleranta
recomandata:
Optional: Repetati pentru 1.0 Scannerul
ScannerulCT CTtrebuie
trebuiesa
safie
fie
Optional: Repetati pentru 0.8 capabil
capabil is afisezeobiecte
is afiseze obiectede
de33
mm cu diferente de densitate
de
de0.5
0.5%%sau
saumai
maimici
mici
Toleranta
recomandata:
Deviatia
Deviatiastandard
standardpentru
pentruun
unROI
ROIinindistributia
distributiade
debare
barede
de1.6
1.6mm
mm
trebuie
trebuiesa
safie
fie36
36HU
HU±±20%.
20%.
39 40
Criterii de calitate pentru imagine in TC : Criterii de calitate pentru imagine : creier,

creier,
exemple de tehnici de imagistica buna examinare generala
(examinarea generala a creierului) Criterii pentru imagine
Pozitia pacientului Culcat pe spate  Vizualizarea
Volumul investigatiei De la orificiu la crestetul capului  Intregul creier,
creier, cerebel,
cerebel, baza craniului si bazele osoase
Grosimea nominala a sectiunii 2 - 5 mm in fosa posterioara; 5-10 mm in emisfere  Vase,dupa injectarea intravenoasa de mediu de contrast
Distanta inter-slice Adiacent sau un pas = 1  Reproducerea critica
FOV Dimensiunea capului (in jur de 24 cm)  Reproducere vizuala clara a
Balans Gantry 10-12 ° deasupra orbitei bucale (OB), pentru a
 granitei intre materia alba si gri
reduce expunerea la lentilele ochiului
Voltaj tub X (kV) Standard  ganglionii bazali
Produsul curent tub – timp Cat mai mic, fara a influenta negativ calitatea  sistemul ventricular
expunere (mAs) ceruta a imaginei  spatiul fluid cerebrospinal fluid space in jurul mezocefalonului
Algortm de reconstructie Soft  spatiul lichid cerebrospinal deasupra creierului
Fereastra cu 0 - 90 HU (creier supratentorial)  vasele si reteaua coroidala dupa contrast i.v.
140- 160 HU (creier in fosa posterioara)
2000 - 3000 HU (oase) Criterii pentru doza de radiatii la pacient
Nivelul ferestrei 40 - 45 HU (creier supratentorial)
30 - 40 HU (creier in fosa posterioara)  CTDIW 60 mGy
200 - 400 HU (oase)  DLP 1050 mGy cm
41 42

Radiation Sources
Criterii de calitate pentru inmagine : Criterii de calitate pentru imagine

creier,
creier, examinare generala  O lista preliminara cu doze de referinta pentru
pacienti sunt valabile pentru anumite examinari,
examinari, si
exprimate intermeni de:
 CTDIw pentru o singura sectiune
• Intregul creier  DLP pentru toata examinarea
Valoare de doza de
(mare), cerebel,
cerebel, Examinari referinta
baza craniului si de rutina CTDIw (mGy) DLP (mGy cm)
bazele osoase
• Vase,dupa
Vase,dupa Cap 60 1050
injectare I.V.cu Piept 30 650
mediu de contrast
Abdomen 35 800
pelvis 35 600
43 44
Conditii de vizualizare si
procesarea filmului Cuprins
Conditii de vizualizare
 Este recomandata citirea imaginii CT pe monitor  Tehnologia CT si aspecte legate de
 Controlul stralucirii si contrastului pe monitor, trebuie sa aibe o
progresie uniforma in scala de griuri aspecte ale protectiei radiologice
 Alegerea ferestrei care ofera un contrast vizibil intre tesuturi
 Modul de implementare a criteriilor de
controlul calitatii sistemului in
corespondenta cu calitatea imaginii si
Procesarea filmului
 Procesarea optima a filmului are implicatii importante pentru
dozimetrie
calitatea diagnosticului
 Importanta Controlului Calitatii
 Procesorul de filme trebuie sa fie mentinut la conditii optime de
operare prin testari privind controlul calitatii frecvente ( zilnice)
zilnice)
45 46
De unde se pot obtine mai

multe informatii
 IEC 1223-
1223-2-6: Evaluation and routine testing in
medical imaging departments. Part 2-2-6: Constancy
tests - X-ray equipment for Tomografia
Computerizata.
Computerizata. (Geneva, IEC) (1994)
 Edyvean S, Lewis MA, Britten AJ, Carden JF,
Howard GA and Sassi SA. Type testing of CT
scanners: methods and methodology for assessing
imaging performance and dosimetry. MDA Evaluation
Report MDA/98/25. London, Medical Devices Agency
(1998)
 European guidelines on quality criteria for
Tomografia Computerizata - EUR 16262 report
47

Radiation Sources
radiology
RADIATION PROTECTION IN Introducere

DIAGNOSTIC RADIOLOGY  O politica buna in radiologia pediatrica
este esentiala.
esentiala.
 Exista in acest domeniu Recomandari
Internationale si Cod de Buna Practica
care constituie o retea pentru
implementarea efectiva a principiului
Optimizarea Protectiei in Radiologia ALARA in diagnostic.
Pediatrica
1 2
Cuprins Obiective
 Recomandari generale  De a familiariza cursantul cu peincipiile
 Criterii de calitate pentru radiografii protectiei radiologice in radiologia
(documentul EUR-16261). pediatrica,echipamentele de radiatie X
 Recomandari pentru echipamentul de care trebuiesc utilizate si principiile
radiatie X si camerele pentru radiologia optimizarii si de asigurare a calitatii.
pediatrica.
 Referinte
3 4

radiology
Recomandari generale pentru
Optimizarea Protectiei in radiologia pediatrica
Radiologia Pediatrica  Consideratii generale,
generale, echipamente si instalatii
 Generatorul trebuie sa aibe suficienta putere
pentru a permite timpi de expunere mici (3
millisecunde)
millisecunde) iar timer-
timer-ul trebuie sa permita
timpi de expunere mici
 Generatorul trebuie sa fie de mare frecventa
pentru a imbunatati acuratetea si
reproductibilitatea expunerilor
Subiect 1 : Recomandari generale pentru  Dispozitivul de Controlul Automatic al Expunerii
(AEC) trebuie sa fie utilizat cu precautie
radiologia pediatrica  AEC trebuie sa aibe conditii tehnice specifice
pentru pediatrie
5 6
Recomandari generale pentru Recomandari generale pentru
radiologia pediatrica radiologia pediatrica
 Grila antiimprastiere permite imbunatatiri limitate
 Selectionarea manuala atenta a factorilor de in ceea ce priveste calitatea imaginii in pediatrie
expunere are ca rezultat de obicei doze scazute.
scazute. si creste doza la pacient (pentru un volum (masa)
masa)
mic,
mic, radiati imprastiata este mai mica);
 Camerele de radiologie pentru pediatrie trebuie
sa fie amenajate astfel inat sa se  Pentru pediatrie,
pediatrie, GRILA trebuie sa aibe conditii
imbunatateasca cooperarea cu copiii (panoul de tehnice specifice;
specifice;
comanda cu vizibilitate usoara a pacientilor,
pacientilor, etc.)
 Grila trebuie sa fie detasabila la echipamentul
 Combinatiile film-
film-ecran rapide prezinta pediatric, in particular la sistemele fluoroscopice;
fluoroscopice;
avantaje (reducerea dozei)
dozei) si dezavantaje
 Materiale cu absorbtie redusa:
redusa: casete,
casete, mese,
mese,  Intensificatorii de imagine trebuie sa aibe
etc. sunt foarte importante in radiologia pediatrica factori de conversie mare pentru reducerea
dozei pacientului in sistemele fluoroscopice;
fluoroscopice;
7 8

 La sistemele fluoroscopice pentru pediatrie  In pediatrie, sunt avantaje si dezavantaje ale
trebuiesc folosite curbele specifice kV-
kV-mA pentru unitatilor fluoroscopice cu tubul RX sub masa si
Controlul Automat al Luminozitatii (CAL) deasupra mesei
 Este preferabil sa nu se foloseasca CAL doar daca  Fluoroscopia pulsatorie permite reducerea dozei
exista un dispozitiv automat de intrerupere pacientilor
 Pentru examinarile CT, folosirea parametrilor tehnici  Echipamentul digital si rolul/folosirea tehnicii (frame-
pentru examinarile CT obisnuite trebuie sa fie grab) poate duce la reduceri de doza
adaptate (mAs mai scazut decat cel pentru adulti,
adulti, si
kV mai mic in unele cazuri).
cazuri).  Redarea cine (digitale) si cea video (fluoroscopie
digitala/conventionala) in cadrul examinarilor pot
 Utilizarea unitatilor mobile RX in pediatrie pun in duce la reducerea dozelor
discutie probleme speciale (putere mica, etc).
 Filtrarea aditionala a tubului poate duce la
reducerea dozelor
9 10

 Reducerea expunerii  Timpii de expunere scurti pot imbunatati
 Cauzele repetarii radiografiilor in pediatrie trebuie calitatea imaginii si reduce repetarea expunerii;
expunerii;
sa fie analizate periodic (analiza rebuturilor
) ca parte a programului de audit. Feedbackul  Utilizarea unitatilor RX mobile pentru pediatrie
trebuie sa fie prevazut trebuie sa fie restrictionate datorita dificultatii de
 Imobilizarea poate reduce la diminuarea ratei de a obtine timpi de expunere scurti;
scurti;
repetare a radiografiei
 Asistentii de radiologie trebuie sa aibe pregatire
 Trebuie sa fie disponibile diferite dispozitive de
specifica in radiologie pediatrica;
pediatrica;
imobilizare pentru a face examinarea
netraumatica. Trebuie avut in vedere rolul  Protectia gonadelor este deosebit de importanta
ajutoarelor simple ca hartie adeziva, pene din
in radiologia pediatrica.
pediatrica. Trebuie sa fie disponibile
burete si saci de nisip
diferite tipuri si dimensiuni;
dimensiuni;
11 12
 Colimarea este importanta (in plus fata de
colimarea de baza corespunzatoare dimensiunii  Miscarea easte o problema mare la copii si
filmului) la copii, in particular ferestre de protectie poate cere ajustarea specifica a tehnicilor
pentru solduri si dispozitive de colimare laterala la radiografice
urmarirea scoliozei
 Pozitionarea corecta a pacientilor si  O relatie consultativa si constructiva intre
colimarea sunt importante in pediatrie, in particular medicul ordonator si radiolog este foarte
pentru excluderea gonadelor din fascicolul direct importanta in pediatrie
 Este important de aflat daca fetele adolescente
ar putea fi insarcinate, daca se intentioneaza  Sunt recomandate promovarea unor protocoale
examinari abdominale larg agreate privind diferite cai de diagnosticare
(JUSTIFICAREA !)
13 14

 Unele examinari radiologice efectuate la copii  Trebuie folosite proiectii potrivite pentru
sunt puse sub semnul intrebarii (cum ar fi a minimiza doza in tesuturile cu risc mare (atunci
(atunci
radiografiile de torace pentru depistarea cand este posibil,
posibil, pentru examinari ale coloanei
pneumoniilor simple sau radiografiile abdominale vertebrale,
vertebrale, proiectiile postero-
postero-anterioare trebuie
in cazul suspectarii unei constipatii,
constipatii, etc.) inlocuite cu proiectiile antero-
antero-posterioare)
posterioare)
 Repetarea unei examinari radilogice in pediatrie  Trebuie sa fie disponibile filtre aditionale
trebuie sa fie intotdeauna decisa de un
radiolog pentru a permite schimbarea acestora cu usurinta
(macar filtre:
filtre: 1 mm Al; 0.1 and 0.2 mm Cu).
15 16

 Este recomandat ca sa existe camere dedicate pentru Trebuie sa fie stabilite Criterii de Referinta pentru
pediatrie si sesiuni complete dedicate pediatriei;
pediatriei; toate examinarile RX la copii,
copii, in special acelea
legate de varsta (ex. Scapoid neosificat, la varsta de
 O importanta uriasa in reducerea dozelor in 6 ani, sau oase nazale cartilaginoase , la varsta de
pediatrie,
pediatrie, o are un personal experimentat care sub 3 ani)
poate obtine increderea si poate coopera cu copiii
Atunci cand este posibil trebuie sa fie utilizate
intr-
intr-un mod sigur si prietenos;
prietenos;
Tehnicile cu kilovoltaj mare
 Trebuie sa existe criterii de referinta specifice,
specifice, de
exemplu pentru leziuni la cap atunci cand incidenta Pentru a minimiza doza pacientului la intrare,
intrare, poate
leziunii este mica; fi folosita distanta mare de la focar la pacient
17 18
 Factori de risc
 Utilizarea diafragmei fascicolului de lumina  Deoarece copii au un risc mai mare la inducerea
pentru pozitionarea corecta a pacientului in efectelor stochastice,
stochastice, examinatiile pediatrice
procedurile de fluoroscopie cu tubul situat deasupra necesita consideratii speciale in procesul de
mesei, mai degraba decat screening-
mesei, screening-ul justificare
 Asigurarea
calitatii si auditul trebuie sa fie
 In consecinta,
consecinta, beneficiul unor examinari ce
implementate pentru mentinerea sau presupun doze mari (e.g. CT, IVU, etc.) trebuie
imbunatatirea calitatii imaginii in raport cu o doza analizate cu mare atentie
rezonabila
19 20

 Factori de risc  Dozimetria pacientilor.
pacientilor. Nivele de referinta.
referinta.
 Speranta de viata mai lunga la copii presupune un
potential mai mare de manifestare a efectelor  Masurarea dozelor pacientilor in pediatrie
daunatoare ale radiatiilor
prezinta dificultati specifice (valori mici)
mici)
 Dozele de radiatii folosite in examinarea copiilor
trebuie sa fie in general mai mici decat acelea  Tehnicile dozimetrice folosite pentru dozimetria
pentru adultilor pacientului in pediatrie trebuie sa fie adaptate
 Factorii de risc pentru inducerea cancerului la pentru acest domeniu
copii este intrede doua sau de trei ori mai mare
edcat pentru adulti  Valorile dozei pacientilor sunt legate de
dimensiunile pacientului
21 22

 Nivelele de referinta in pediatrie trebuie sa fie  Protectia personalului medical si a
corelate cu dimensiunile pacientului
parintilor
 Nivelele de referinta disponibile in prezent
pentru pediatrie sunt limitate la un set mic de  Parintii pot coopera in examinarile radiologice
valori ale copiilor acestora,
acestora, daca sunt informati si
protejati in mod corespunzator
 Folosirea nivelelor de referinta in radiologia
pediatrica trebuie utilizate cu precautie datorita  In aceste situatii expunerea parintelui poate fi
dificultatii de a masura doza la pacient si un set
considerata ca a fi o expunere medicala dar
limitat de valori valabile pentru utilizarea lor ca trebuies aplicate criterii de optimizare
referinta
23 24
Recomandari generale pentru ICRP-
ICRP-ISR - MESAJE “ISTETE”
ISTETE” PENTRU
radiologia pediatrica PEDIATRIE
 Parintii sau persoanele care ajuta,

ajuta, trebuie sa
fie informati in mod corespunzator si trebuie
sa stie exact ceea ce li se cere;
cere;
 Femeii insarcinate nu trebuie sa i se permita

sa ajute in timpul unei examinari pediatrice
 In aceste situatii trebuiesc folosite sorturi cu

plumb si manusi cu plumb (in cazul in care
mainile sunt direct in campul de radiatii)
radiatii)
25 26

radiology
European Guidelines on
Quality Criteria for
Optimizarea Protectiei in Diagnostic Radiographic
Images in Paediatrics,
Radiologia Pediatrica July 1996.
EUR 16261 EN
Free PDF version

available at:
Criterii de Calitate pentru imaginile http://www.cordis.lu/fp5-

radiografice euratom/src/lib_docs.htm
(EUR document)
27 28
29 30
Criterii legate de calitatea Criterii legate de calitatea
imaginii imaginii
 Caracteristicile anatomice si proportiilecorpului
 Criteriile
pentru Calitatea Imaginii pentru pacientii din
pediatrie, variaza datorita procesului de dezvoltare in toata
pediatrie, cerute pentru un tip particular de
perioada copilariei si adolescenta.
adolescenta.
radiografie,
radiografie, sunt cele care sunt necesare pentru a
produce o imagine cu calitate standard
 Acestea sunt diferite in grupul de varsta respectiv
 Nu a fost facuta nici o incercare de a defini sin sunt distincte de cele ale unui pacient matur
acceptabilitatea pentru o indicatie clinica particulara
 Ghidurile presupun cunostinte asupra schimbarilor
anatomiei copiilor.
copiilor.
 Criteriile imagistice permit o evaluare imediata a
calitatii imaginii a radiografului respectiv.
respectiv. Ele sunt  Termenul “consistent cu varsta”
varsta” indica faptul ca,
potrivite pentru cele mai frecvente cerinte ale criteriile imagistice respective depind de varsta
imaginii radiografice a unui pacient de pediatrie pacientului
31 32

imaginii imaginii
 Corp de dimensiune mai mica Pozitionarea corecta a pacientilor din
 Dependenta compozitiei corpului de varsta
pediatrie poate fi mult mai dificila decat in
cazul pacientilor adulti cooperanti
O deficienta de cooperare si multe diferente
functionale (e.g. batai de inima mai rapida,
rapida, o Imobilizarea efectiva necesita deseori
respiratie rapida,
rapida, incapacitatea de a- a-si tine folosirea dispozitivelor auxiliare.
respiratia la comanda,
comanda, cresterea gazelor
intestinale etc.)
 Abilitatilesi experienta personalului si timpul mai
Evitati producerea imaginilor radiografice a lung dedicat efectuarii unei investigatii particulare
pacientilor din pediatrie cu criteriile imagistice sunt cerinte imprative pentru a atinge criteriile de
aplicate in cazul unui adult standard calitate a imaginii la tineri si copii.
33 34

imaginii imaginii
Pozitionarea incorecta este una din cele mai
frecvente ale calitatii inadevate a imagini in In orice caz, o calitate inferioara a imaginii,nu
radiografiile din pediatrie. poate fi justificata, doar daca aceasta a fost
intentionat proiectata, si trebuie sa fie asociata cu o
Criteriile de imagine pentru obtinerea unei doza de radiatii mai mica
imagini adecvate (simetrie si absenta inclinarii etc)
sunt mult mai importante in imagistica Faptul ca expunerea la radiatii X a fost facuta a fost
pediatrica decat la adulti facuta unui pacient pediatric necooperant
(anxious, planset,) nu este o scuza pentru
 Un nivel mai scazut al calitatii imaginii producerea unui film de calitate inferioara, care este
decat la adulti poate fi acceptabila pentru deseori asociata cu o doza excesiva.
indicatii clinice clare
35 36
Criterii pentru Doza de Criterii pentru Doza de
Radiatii la Pacient Radiatii la Pacient
 Se exprima in termeni devaloare de referinta pentru  Evaluarea conformitatii cu Criteriile pentru Doza de
doza la suprafata de intrare pentru un pacient Radiatii la Pacientii din pediatrie, pentru un tip
pediatric de “dimensiuni standard” specific de radiografie, implica inevitabil si
 Valori pentru Doze de referinta sunt valabile doar masuratori de doza
pentru cele mai frecvent efectuate tipuri de
radiografii, pentru care au fost adunate un numar  Acestea necesita esantione reprezentatice a
suficient de date, pentru pacienti in varsta de cinci si populatiei pacientilor
zeci ani
 Un numar de metode de masuratori de doza, sunt
descrise in Ghidul European (European Guideline)
37 38
Principii generale asociate cu Principii generale asociate cu

performantele bune ale imaginii performantele bune ale imaginii
 Insemarea imaginilor  Controlul Calitatii al echipamentului
imagistic de radiatie X
 Identificarea pacientului, data examinarii, marcarea  Programe privind Controlul Calitatii ar trebui
pozitiei si numele facilitatii TREBUIE sa fie implementate in fiecare facilitate medicala cu radiatii
presente in mod lizibil pe film X si ar trebui sa acopere o selectie a celor mai
importanti parametri fizici si tehnici asociati cu tipul
 Aceste note nu trebuie sa acopere regiuni de examinare cu radiatii X pentru care echipamentul
diagnostic relevante din radiografie este folosit.
 Identificarea pe film a persoanei care a efectuat  Trebuie sa existe valori limita pentru acesti
radiografia, ar fi de asemenea de dorit parametri tehnici si tolerante pentru acuratetea cu
care aceste masuratori sunt efectuate
39 40

 Pozitionarea pacientului si imobilizarea
 Materiale cu atenuare slaba
 Pozitionarea pacientului trebuie sa fie exacta,
indiferent daca pacientul coopereaza sau nu.
 Dezvoltari recente privind materiale pentru casete,
 In cazul sugarilor si a copiilor de varsta foarte mica
grile, etc , care folosesc fibre de carbon sau
dispozitivele de imobilizare, immobilization devices,
materiale plastice noi duc la reducerea
aplicate cum trebuie, trebuie sa asigure ca:
semnificativa a dozelor pacientilor
 Pacientul nu se misca
 Fascicolul poate fi centrat in mod corect
 Acesta reducere este cu adevarat semnificativa in  Filmul este obtinut in proiectia potrivita
domeniul potentialului radiografic recomandat  Colimarea precisa limiteaza dimensiunea campului
pentru pacientii din pediatrie, si poate duce la o exclusiv la zona ceruta
descrestere cu pana la 40%. Utilizarea acestor  Ecranarea restului corpului – daca este posibil.
materiale ar trebui incurajata.
41 42
Pozitionarea Pozitionarea
pacientului si pacientului si
imobilizarea imobilizarea
43 44

Pozitionarea Pozitionarea
pacientului si pacientului si
imobilizarea imobilizarea
45 46

 Pozitionarea pacientului si imobilizarea  Dimensiunea campului si limitarea fascicolului de
radiatie X
 Dispozitivele de imobilizare trebuie sa fie usor de folosit,
iar aplicarea lor sa nu fie traumatizanta pentru pacient
 O dimensiune improprie a campului este unul din cele
 Utilitatea acestor dispozitive trebuie sa fie explicata mai importante neajunsuri in tehnica radiografiei
parintelui care insoteste copilul pediatrice
 Membrii personalului medical din radiologii vor tine/ajuta  Un camp care este prea mic va degrada imediat
un pacient numai in conditii exceptionale criteriile imaginii respective the respective image criteria
 Un camp care este prea mare nu numai ca va deteriora
 Chiar daca este un copil de varsta mica, timpul alocat contrastul si rezolutia imaginii prin cresterea cantitatii
pentru examinarea radiologica trebuie sa includa si
de radiatie imprastiata, dar, mult mai important, va duce
timpul necesar explicarii procedurii copilului insusi, si nu
numai parintilor la o iradiere inutila a corpului, in afara ariei de interes
47 48
Dimensiunea campului si limitarea fascicolului de
Dimensiunea campului si limitarea
radiatie X
fascicolului de radiatie X
 O corecta limitare a fascicolului presupune o
cunoastere adecvata a anatomiei de catre tehnician  Este de dorit ca tehnicienii radiologi si alti asistenti
sa aibe notiuni de patologie pediatrica pentru a
asigura o limitare potrivita a campului, in cazul
 Acestea difera cu varsta pacientului, in functie de pacientilor din aceste grupe de varsta
variatia proportiilor si a dezvoltarii corpului.
 In plus, dimensiunea campului de interes depinde  Dimensiunea minima acceptabila a campului este
mult mai mult de natura bolii pentru care s-a cerut stabilita de delimitarile anatomice pentru examinari
examinarea radiologica la sugari sau copii de varsta specifice.
mica, decat la adulti
49 50

 Dimensiunea campului si limitarea  Dimensiunea campului si limitarea
fascicolului de radiatie X fascicolului de radiatie X
 Dupa perioada neonatala,toleranta pentru
dimensiunea maxima a campului trebuie sa fie cu  Dispozitivele de limitare a fascicolului care ajusteaza
doi centimetri mai mica decat dimensiunea maxima automat campul la dimensiunea totala a casetei,
casetei, nu
sunt potrivite pentru pacientii din pediatrie patients
 In perioada neonatala, nivelul de toleranta trebuie
 Discrepantele intre fascicolul de radiatii si fascicolul
sa fie redus cu 1.0 cm la fiecare muchie. luminos trebuie sa fie evitate,
evitate, prin verificari repetate
51 52

 Filtrarea aditionala
 Filtrarea aditionala
 Portiunea “moale” a spectrului de radiatii care este absorbita de
pacient este nefolositoare producerii imaginii radiografice si  Pentru pacientii din pediatrie, doza totala de radiatie trebuie
contribuie in mod nedorit la doza pacientului mentinuta la un nivel scazut, in particular, atunci cand este
folosit un sistem film-ecran de viteza mare sau se utilizeaza
 Aceasta portiune este limitata prin filtrarea tubului, tehnici de intensificare a imaginii
colimatorului, etc..dar este insuficient.
 Nu toate generatoarele de radiatii X permit timpii de expunere
 Majoritatea tuburilor au o filtrare minima de 2.5 mm Al mici necesari in tehnicile de potential mare
 Filtrarea aditionala poate reduce in continuare “radiatia  Tehnica potentialelor mici este folosita in mod frecvent in
neproductiva”, in consecinta doza pacientului va fi redusa pediatrie. Aceasta duce in mod comparativ, la doze mai mari
pentru pacienti.
53 54
 Filtrare aditionala  Dispozitive de protectie
 O filtrare aditionala adecvata permite folosirea unor
potentiale de lucru mai mari si valabilitatea unor  Pentru toate examinarile din pediatrie, exemplelele
timpi de expunere mai mici; in acest fel se pentru “Buna Practica in Radiografie” include
adapteaza limitele capabilitatii unui astfel de echipamente standard pentru ecranarea corpului in
echipament pentru expuneri de timp mai scurte imediata apropiere a campului de diagnostic
 Acest lucru poate face posibil utilizarea unui sistem  Ecrane speciale trebuiesc adaugate in cazul
ecran-film de viteza mare si a intensificatorilor de
anumitor examinari, pentru a proteja impotriva
imagine
55 56

 Dispozitive de protectie  Dispozitive de protectie
 Pentru expuneri la 60 - 80 kV, o reducere maxima a  In “examinarile fierbinti”, adica atunci cand
dozei la gonade, de 30 pana la 40% poate fi fascicolul primar trece direct sau la distanta mica (la
obtinuta prin ecranarea cu 0.25 mm echivalent mai putin de 5 cm) peste/pe langa gonade, acestea
plumb TREBUIE SA FIE PROTEJATE pe cat este posibil,
fara insa sa deterioreze informatia diagnostica
 In orice caz, acest lucru este posibil doar atunci necesara
cand dispozitivul de protectie este plasat corect la
 Dispozitivele de protectie trebuie sa fie disponibile
limita campului de diagnostic in diferite dimensiuni
57 58

 In practica, marea majoritate a filmelor din zona  Ochii trebuie sa fie protejati pentru examinarile RX
pelviana, arata ca protectia gonadelor femeilor este care implica doze absorbite mari la ochi, e.g. in
complet ineficienta cazul tomografiei conventionale pentru pietrificari
ale scheletului, cand cooperarea pacientului permite
 Pozitionarea a tot felul de obiecte de plumb este
deseori problematica  Doza absorbita in ochi poate fi redusa intre 50% -
70%
 Exista si motive justificate pentru omiterea
protectiei gonadelor in cazul radiografiilor din zona  In orice radiografie de craniu folosirea proiectiei
pelviana la fete, de ex. traume, dureri abdominale, postero-anterioare (PA), in loc de proiectia antero-
etc posterioara (AP)poate reduce doza absorbita la ochi
cu pana la 95%
59 60
 In consecinta, Proiectiile PA trebuie preferate
 In timp de proiectia PA este acceptata in
imediat ce varsta pacientului si cooperarea permit
examinarile toracice, cel mai mare risc este in
pozitionarea cu fata in jos sau in picioare
timpul examinarilor la coloana. In acest caz se
prefera proiectia PA
 Cum tesutul sanului este in mod particular sensibil
la radiatii, expunerile trebuiesc limitate
 Trebuie reamintit ca tiroida trebuie protejata, ori de
 Cea mai buna metoda este utilizarea proiectiei PA cate ori este posibil, mai ales in timpul examinarilor
decat cea AP dentare sau faciale.
61 62

 Conditii de expunere  Controlul Automat al Expunerii - AEC
 Cunoasterea si corecta utilizare a factorilor de  Pacientii adulti variaza in dimensiune, dar variatia
expunere radiografici potriviti, cum ar fi: potentialul, acestora este minima comparativ cu gama
valoarea nominala a petei focale, filtrarea, distanta pacientilor din pediatrie, de la nou nascuti, care pot
focar-fim, etc, sunt necesare, deoarece au un mare cantari cateva kg, la adolescenti, chiar si de 70 kg
impact asupra dozei pacientului si calitatii imaginii.
 Acei care fac investigatii pacientilor din pediatrie
trebuie sa fie capabili sa se adapteze acestei
 Parametri permanenti ai unui aparat, cum ar fi:
variatii. Se poate considera ca un dispozitiv pentru
filtrarea totala a tubului si caracteristicile grilei,
Controlul Automat al Expunerii - AEC ar putea fi util
trebuie de asemenea sa fie luate in considerare.
63 64

 Controlul Automat al Expunerii - AEC  Controlul Automat al Expunerii -
 Multe dintre sistemele AEC disponibile, nu sunt
AEC
satisfacatoare
 Utilizarea AEC poate fi asociata cu utilizarea
 Au camere de ionizare relativ mari, si fixe. Nici glilei (acolo unde grila nu este detasabila)
dimensiunea, nici forma si nici pozitia nu sunt ceea ce nu este necesar in mod frecvent
capabile sa compenseze asemenea varietate de
dimensiuni, proportii si greutati ca in pediatrie
 Adaptarea optima a tehnicilor de radiografie
 Mai mult, camera de ionizare obisnuita a unui la nevoile clinice presupun utilizarea unui
sistem AEC este construita in spatele grilei sistem ecran-film cu diferite viteze
65 66
 Controlul Automat al Expunerii  Controlul Automat al Luminozitatii
 Construite special pentru pediatrie, sistemele AEC
au un detector mic si mobil pentru a putea fi utilizat  Controlul Automat al Luminozitatii – ABC –
in spatele casetelor (Automatic Brightness Control) trebuie sa fie oprit
in timpul examinatiilor fluoroscopice, acolo unde
 Pozitia AEC poate fi selectata in functie de cea mai exista o zona relativ mare cu material cu contrast
importanta regiune de interes pozitiv, pentru a evita un debit excesiv de dozei,
 Acest lucru trebuie facut cu multa atentie, tinand (e.g. vezica biliara)
cont de faptul ca o miscare mica a pacientului
poate fi dezastruasa pentru calitatea imaginii
67 68
Implementarea ghidurilor sau Implementarea ghidurilor sau

CRITERII DE CALITATE CRITERII DE CALITATE
 Criterii de Calitate sunt prezentate pentru un
numar selectat de proiectii radiografice  In orice caz, Criteriile de Calitate nu pot
folosite de cele mai multe ori in timpul fi aplicate in toate cazurile
examinarilor cu radiatii X de rutina.
 Criterii de Calitate se aplica pacientilor din  Pentru indicatii clinice extrem de clare,
pediatrie care prezinta deja simptome pentru un nivel scazut al calitatii imaginii poate
tipul de examinare considerata. fi acceptabil, dar acesta trebuie
 Criterii de Calitate sunt utilizate de radiologi, intotdeauna asociat, la modul ideal, cu
tehnicienii de radiologie si fizicienii medicali, o doza mai mica la care este supus
pentru verificarea de rutina a performantelor
intregiului proces imagistic
pacientul
69 70
Implementarea ghidurilor sau Exemple de de Doze de Referinta in Diagnostic in

pediatrie,
pediatrie, pentru un pacient standard de cinci ani,
ani,
CRITERII DE CALITATE exprimate in doza la suprafata de intrare per imagine,
pentru o singura procedura (din EUR-
EUR-16261)
Pacient de 5 ani
Sub nici o forma nu trebuie Radiografie

Doza de referinta – la intrare
Per imagine. [µGy] *)
Torace (PA) 100
respinsa o imagine care Torace (AP, pentru pacienti care nu 100
indeplineste toate cerintele clinice coopereaza)
Torace (LAT) 200

(de diagnostic) dar nu Torace (AP nounascut) 80
indeplineste criteriile de calitate a Pelvis (PA/AP) 1500
imaginii
71 72
Exemple de de Doze de Referinta in Diagnostic in radiology
pediatrie,
pediatrie, pentru un pacient standard de cinci ani,
ani,
exprimate in doza la suprafata de intrare per imagine, Optimizarea Protectiei in
pentru o singura procedura (din EUR-
EUR-16261)
Radiologia Pediatrica
Radiografie Pacient de 5 ani.
Doza de referinta
[µGy] *
Coloana Lateral (LAT) 1000
Pelvis Anterior Posterior (AP) 900
Pelvis Anterior Posterior (AP - INFANTS) 200
Abdomen (AP/PA) 1000
Criterii pentru doza de radiatii la pacient: Doza la suprafata de

intrare pentru un pacient de dimensiune standard este exprimata Recomandari pentru camerele Rx si
ca doza absorbita in aer (µGy) in punctul de intersectie a axei
fascicolului cu suprafata pacientului; radiatia retroimprastiata este
inclusa.
echipamentele utilizate in pediatrie
73 74
Recomandari pentru camerele Rx si Recomandari pentru camerele Rx si

echipamentele utilizate in pediatrie echipamentele utilizate in pediatrie
 Vizibilitatea pacientului si comunicarea audio usoara,

de la panoul de comanda  Trebuie sa fie disponibile filtre aditionale pentru
echipamentele Rx din pediatrie
 Generator de mare frecventa 600-800 mA cu liniaritate
 Unitatile mobile Rx in pediatrie trebuie sa aibe output-
de la 50 pana la 120-150 kV
ul cat de mare cu putinta
 Expuneri de 3 ms trebuie sa fie posibile. Dispozitivele
 Trebuie sa fie disponibile dispozitive de imobilizare in
AEC trebuie sa fie adaptate specific pentru pediatrie
camerele de pediatrie
 Control diferit pentru rotatia anodului si expuneri
(important in special in examinarile toracice, pentru a
evita miscarile datorate respiratiei)
75 76
Bibliografie:
Bibliografie: Bibliografie:
Bibliografie:
 European Guidelines on Quality Criteria for  Cook JV, Shah K, Pablot S, Kyriou J, Pettet A,
Diagnostic Radiographic Images in Fitzgerald M. Guidelines of best practice in the
Paediatrics,
Paediatrics, July 1996. EUR 16261. Available X-ray imaging of children. Edited by the Queen
at: http://www.cordis.lu/fp5-
http://www.cordis.lu/fp5- Mary’
Mary’s Hospital of Children. London 1998.
euratom/src/lib_docs.htm
 ICRP Publication 34, Protection of the Patient  Guidelines on education and training in
in Diagnostic Radiology. Annals of the ICRP radiation protection for medical exposures.
(2/3) 1982. Radiation Protection 116. European
Commission 2000. Available at:
 NCRP 68. Radiation protection in pediatric
radiology, 1981.
77 78
Bibliografie:
Bibliografie: Cuprins
 Guidance on diagnostic reference levels
(DRLs)  Trebuie sa fie acordata o atentie sporita
DRLs) for medical exposures. Radiation
Protection 109. European Commission 1999. specificatiilor tehnice pentru echipamentele
Available at: cu radiatie X si protocoalelor utilizate in
http://europa.eu.int/comm/environment/radprot radiologia pediatrica.
Rational use of diagnostic imaging in pediatrie.  Radiologii si tehnicienii trebuie sa fie scoliti
 pediatrie.
WHO, 1987. special si trebuie tinut cont de
radiosensibilitatea ridicata a pacientilor
 Au fost prezentate reguli generale de
protectie si ghiduri.
79 80
INTRODUCERE
PROTECTIA RADIOLOGICA IN
DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC  In radiologia dentara se utilizeaza
echipamente radiologice specifice,
specifice,
necesare unor scopuri precise.
Expunerile frecvente,
frecvente, fiecare cu doze
mici,
mici, pot implica un risc atat pentru
practicant cat si pentru pacient;doza
Optimizarea Protectiei Radiologice colectiva nu este neglijabila
in Radiologia Dentara  Cunostinte necesare:
necesare: principiile generale
ale diagnosticului radiologic cu radiatie X
1 2
CUPRINS Overview
 Echipament de radiatie X pentru radiologie  Sa poata aplica principiile protectiei
dentara radiologice in radiologia dentara,
 Protectia Radiologica in Radiologia inclusiv planificarea si Controlul
Dentara Calitatii.
 Controlul Calitatii pentru Echipamentul de
radiologie dentara
3 4

radiology
Echipament de radiatie X Intra-

Intra-Oral
Optimizarea Protectiei Radiologice
in Radiologia Dentara
Topic 1 : Echipamentul de radiatie X
5 6
Echipament de radiatie X Intra-
Intra-Oral
Echipament de radiatie X Panoramic
(date tehnice)
tehnice)
 Timp de expunere de la 60 ms la 2.5 s
 Tub min. 50 kV ≈7 mA
 Dimensiunea petei focale 1 mm (IEC 336 1982)
 Filtrarea inerenta 2 mm Al echivalent
 Distanta surse-piele 20 cm
 Camp iradiat 28 cm2 cu sectiune
circulara, 6 cm
diametru colimat
 Radiatia de fuga < 0,25 mGy/h la 1 metru
7 8
Echipament de radiatie X Panoramic Echipament de radiatie X

(date tehnice)
tehnice) cefalometric
 Curent maxim 6.5A @ 230V - 13A @ 120V

 Echipamentul de radiatie X cefalometric
 Pata focala 0.5 IEC 336/1993
este un dispozitiv cu care se fac
 kV 60 - 80 kV in 2 kV steps
teleradiografii ale craniului pentru
 mA 4 - 10 mA steps 4, 5, 6, 8, 10 masuratori antropomorfice
 Timpul de expunere 12 s (proiectii standard)
0.16 - 3.2 s  De obicei, este combinat cu echipamentul
(proiecti cefalometrice)
panoramic si foloseste acelasi generator
 Casete panoramice plate 15x30 cm (film/folie)
9 10
Echipament de radiatie X Echipament modern de

cefalometric radiologie dentara
11 12
Receptori de Imagine in Radiologia Dentara Optimizarea Protectiei Radiologice in
Radiologie Intraorala Radiologia Dentara
 Filme mici (2 x 3 or 3 x 4 cm) in pachete
etanse (fara ecran)
 Senzori digitali intraorali
 In comparatie cu filme de categorie E, doza
este redusa cu 60%
Radilogie Panoramica si Cefalometrie
 Combinatie film-ecran
 Senzori digitali Topic 2 : Protectia Radiologica in
 In comparatie cu clasa de sensibilitate a combinatiei Radiologia Dentara
film-ecran de 200 doza de radiatie este redusa cu 50-
70%
13 14
Protectia Radiologica in Radiologia Tubul X

Dentara
Realitati
 Examinari extrem de frecvente (peste 520
milioane,anual,pe glob;cam 25% din total
examinari radiologice)
 Doza livrata poate diferi cu un factor de 2
sau 3 (doza la intrare intre 0.5 si 150 mGy)
 Calitatea imaginii, deseori, foarte scazuta
 Organe de risc: paratiroida, tiroida, laringe,
glande parotide
15 16
Colimatorul Colimator
(Pb-
Pb-orificiu circular sau tub cilindric)
cilindric)
17 18
Protectia Radiologica in Radiologia PR in Radiologia Dentara
Dentara Sugestii tehnice pentru reducerea dozelor pacientilor
Sugestii tehnice pentru reducerea dozelor Privilegiul de a folosi filme sensibile

pacientilor Sensibilitate de clasa D
Controlul Calitatii Procesarii Filmelor • Rezolutie spatiala foarte buna
• Doza livrata tipica: about 0.5 mGy
 Pastrati sub control timpul si temperatura
• Timp de expunere tipic: 0.3 - 0.7 s
procesului de developare.
 Nu folositi chimicale oxidate Sensibilitate de clasa E
 Nu ajustati timpul de developare prin • Rezolutie spatiala foarte buna
vizualizarea filmului • Doza livrata tipica: about 0.25 mGy
• Timp de expunere tipic: 0.1 - 0.3 s
19 20
PR in Radiologia Dentara PR in Radiologia Dentara
Sugestii tehnice pentru reducerea Examinatii panoramice

dozelor pacientilor
Sort si guler de plumb
 Calitatea imaginii nu este asa de buna ca la
filmele intra-orale
Este util atunci cand cand o parte a fascicolului  Informatii globale importante
primar intercepteaza organele protejate .  Doza la intrare: 3-7 mGy.cm2
 Doza Efectiva: 4-30 μSv
 Doze relativ mici
(o examinare panoramica  35 filme intra-orale)
21 22

radiology
What Tests ?
Optimizarea Protectiei Radiologice
in Radiologia Dentara
 Collimation  Kilovoltage (kVp)
 Dose Evaluation  Leakage
 Exposure Time Radiation
 Half Value Layer

Topic 3 : Controlul calitatii echipamentului
radiologic dentar
23 24
Controlul Calitatii Echipamentului Testari in cadrul controlului calitatii
Radiologic Dentar
 Colimarea
Practicienii care lucreaza in  Doza la piele (pacient)
pacient)
policlinici nu au suportul continuu  Timp expunere
al “fizicii medicale” disponibile  kVp
intr-un spital cu sectie de
 HVL
imagistica (diagnostic radiologic)
 Radiatia de scapare din cupola
 Calitate imagine (fantom
(fantom dentar)
dentar)
25 26
Controlul Calitatii Echipamentului Controlul Calitatii Echipamentului

Radiologic Dentar Radiologic Dentar
Teste care pot fi facute de staff
Testele recomandate sunt impartite dupa
importanta,
importanta, in : Parametri fizici Toleranta Frecventa
Calitatea Imaginii 10% fata de valoarea trimestrial

de referinta
 Acele teste simple care pot fi facute de Temperatura Specificata de La fiecare folosire
developarii si conditii producatorul filmului a solutiilor de
tehnicieni de procesarea developare
solutiilor
 Teste mai complexe,
complexe, care pot fi facute Procesarea Baza+Voalul: >0.2 OD
Viteza si Contrast >
De fiecare data
cand se schimba
doar de fizicienii medicali.
medicali. 0.15 OD about solutiile de
baseline developare
27 28
Controlul Calitatii Echipamentului

Radiologic Dentar Colimarea
Teste care vor fi efectuate de fizicianul medical
Parametru fizic Toleranta Frecventa
 Se expune un film sau ecran fluorescent
Voltajul tubului > 50 kV si <10% din De 3 ori pe an  Se masoara dim.campului de rad.X
specificatii
Timpul de expunere <25% sau eroare < 0.2 s De 3 ori pe an
Dimensiunea < 60 mm diametru De 3 ori pe an
fascicolului/colimare (intra-oral) INSTALATIA STANDARD INTRA- INTRA-ORAL:
a < 150 x 10 mm la
Doza – pentru con

caseta (panoramic)
50 kV: <5.0 mGy 1- 3 ori pe an
-Limita campului de rad.X,
rad.X, la capatul
70 kV: <2.5 mGy
(E viteza filmului)
colimatorului:
colimatorului: 60 mm diametru
Doza – film panoramic <75 mGy mm 1- 3 ori pe an
29 30
Doza la piele (pacient)
pacient) Controlul Calitatii (kVp)
kVp)
- SE MONTEAZA DETECTORUL
DOZIMETRULUI la 10 mm DE
COLIMATOR
- SE PUN PARAMETRII MAX.DE
LUCRU
Limite (pentru 65 – 70 kVp ):
- 2-3 mGy – pentru molar
- < 5 mGy – pentru alte proiectii
31 32
Testare kVp Radiatia de scapare din cupola
LIMITE :  Se acopera colimatorul cu 2 mm de

Plumb
- Acuratete : ± 5 %  Se monteaza o camera de ionizare
mare (aprox.180 cc) la distanta de 1 m
de focar
- Reproductibilitate (5 masuratori)
masuratori) :
 Se face o expunere,
expunere, la kV si timp max.
≤2%
 Se calculeaza citirea pentru 1 ora
33 34
Radiatia de scapare din cupola Fantom dentar

LIMITE LA 1 m de focar:
focar:
≤ 0,25 mGy/h - instal.

instal. Standard Intra-
Intra-Oral
≤ 1,00 mGy/h - instal.

instal. Pan. si Cef.
Cef.
35 36
Recomandările din publicaţ
publicaţia Comisiei
Fantom dentar Europene
„Ghidul european de radioprotecţ

radioprotecţie
în radiologia dentară - Utilizarea în
siguranţ
siguranţă a radiografiilor în practica
dentară”
dentară”
Comisia
Comisia Europea
Europeana, Seria
Radioprotecţ
Radioprotecţie nr. 136 din 2004
37 38
Dozele efective şi riscurile Metode alternative radiografiei pentru diagnosticul

cariilor dentare
efectelor stocastice
Tehnici de radiografie Doza efectivă Exista dezvoltate metode alternative la radiografie:
radiografie:
µSv Risc de cancer
fatal transiluminarea cu fibră optică (Fibre Optic Trans
(la 1 milion) Illuminance - FOTI) şi măsurători de conductibilitate
Radiografia intraorală 1 - 8,30 0,02 - 0,6 electrică (ECM). Alte tehnologii mai noi includ:
Antero-
Antero-maxilo-
maxilo-oclusal 8 0.4 fluorescenţ
fluorescenţa indusă de lumină cantitativă
Panoramic 3.85 – 30 0.21 - 1.9 (Quantitative Light - induced Fluorescence (QLF),
Radiografia cefalometrică laterală
fluorescenţ
fluorescenţa cu laser în infraroş
infraroşu (Infrared Laser
2-3 0.34#
Fluorescence - DIAGNOdent) şi transiluminarea cu
fibră optică de imagistică digitală (Digital Imaging
Tomografia transversală (o secţ
secţiune)1 – 189 1 – 14
Fiber Optic Transillumination - DIFOTI).
Scanare CT(mandibula)364 -1202 18.2 – 88
Scanare CT (maxilarul)100 – 3324
3324 8 – 242 Câteva din aceste tehnici au limite, care afectează
#Bazat numai pe riscurile pentru creier, glandele salivare şi glanda
diagnosticul pus pe baza lor sau limite datorită
tiroidă.
tiroidă. disponibilităţ
disponibilităţii comerciale, iar în anumite cazuri au
limite practice în chirurgia dentară.
dentară.
39 40
Recomandarea (1) Recomandarea (2)
 Mulţ
Mulţi dentiş
dentişti desfăş
desfăşoară o practică de rutină
 O examinarea clinică este necesară pentru a de examinare a pacienţ
pacienţilor adulţ
adulţi noi
asigura că radiografiile cerute vor fi potrivite efectuând o radiografie panoramică sau
pentru problema ortodontică specifică intraorală a întregii guri. O asemenea
asemenea practică
pacientului. de rutină nu este acceptabilă.
acceptabilă.
 Copii prezintă un risc mai mare datorită  Nu există o evidenţ
evidenţă convingătoare care
radiaţii X decât adulţ
adulţii. În să susţ
susţină necesitatea radiografiei de
consecinţ
consecinţă, importanţ
importanţa justificării radiografiei rutină înainte de extracţ
extracţia dintelui
este esenţ
esenţială
41 42
Recomandare (3) Recomandarea (4)
 Deoarece doza şi deci riscul în dezvoltarea  Atât ordonatorul cât şi practicianul trebuie să obţ
obţină,
ină,
fetusului sunt foarte mici (ptr.ex.
ptr.ex. intra-
intra-oral unde este practicabil, informaţ
informaţii anterioare de
diagnostic, ca de exemplu radiografii şi/sau rapoarte
doza la fat este 0,3-
0,3-1,0 μSv)
Sv), nu
nu există pentru a evita examinările repetate inutile.
inutile.
contraindicaţ
contraindicaţie pentru efectuarea radiografiei  Radiografiile anterioare pot:
la femeile care sunt sau care ar putea fi
- elimina necesitatea unei noi radiografii dacă
gravide, cu condiţ
condiţia ca radiografia să fie acestea răspund nevoilor clinice curente,
curente,
justificată clinic.
clinic. Utilizarea unui şorţ
orţ de - uşura monitorizarea unui proces de îmbolnăvire,
mbolnăvire, de
radioprotecţ
radioprotecţie cu plumb continuă să fie exemplu progresia şi regresia cariilor,
recomandată mai ales pentru motivul de a - permite evaluarea vindecării,
vindecării, de exemplu a unei
liniş
linişti pacientul. leziuni periapicale.
43 44
CERINTE TEHNICE (1) Cerinte tehnice (2)
ConformNormelorCNCANdin2003: kV
- camera RX destinata unei instalatii de radiologie Valori mici ale kilovoltajului, care generează
dentara intraorala,
intraorala, cu tensiune de max.70 kV , va radiaţ
radiaţiei RX cu energie mică,
mică, conduc la doze ale
avea o suprafata de cel putin 10,5 m2; in cazul pacienţ
pacienţilor, la piele, mai mari.
amplasarii a doua instalatii , suprafata va fi de Kilovoltaje mai mari reduc doza la piele, dar conduc la
min.16 m2, iar instalatiile vor lucra numai alternativ;
alternativ; doze “în
“în profunzime”
profunzime” mai mari şi la mai multă radiaţ
radiaţie
- pentru o instalatie panoramica,cu tensiune max.90 X împrăş
mprăştiată
kV, supraf.va fi de cel putin 16 m2 Compromis:
Compromis: Valori fixe , intre 50 si 70 kV ( ptr.intraoral)
ptr.intraoral)
ATENTIE : Atunci cand suprafata min.a incaperii
este specificata in ASR, se aplica asr- asr-ul.
ul.
45 46
Conditii tehnice (3) Conditii tehnice (4)
 Generarea de radiaţ
radiaţie X cu potenţ
potenţialul constant este Filtrarea (cu Al) a unui fascicul de radiaţ
radiaţiei
o alternativă modernă la kilovoltajul pulsatoriu
tradiţ
tradiţional, atât pentru echipamentele dentare X absoarbe, în mod preferenţ
preferenţial, fotonii
fotonii
intraorale, cât şi pentru cele cu energie mai mică din fasciculul de
panoramice/cefalometrice. O astfel de metodă de radiaţ
radiaţie. Aceasta constituie un mod
generare a radiaţ
radiaţiei X produce foarte puţ
puţină radiaţ
radiaţie
X de energie mică,
mică, ceea ce are ca urmare reducerea inestimabil de a reduce doza la piele a
dozei la piele a pacientului pacientului. O astfel de
de filtrare este
 Echipamentul de radiaţ
radiaţie X cu potenţ
potenţial constant fixată la fabricarea echipamentului şi în
este recomandat când se achiziţachiziţionează un consecinţ
consecinţă filtrarea nu poate fi uşuşor
echipament nou, în special când sunt alese
sisteme de recepţ
recepţie a imaginii digitale. controlată de dentist.
dentist.
47 48
 Reducerea dimensiunii fasciculului RX (colimarea)

colimarea)  Radiografia panoramică a fost desemnată la
până la dimensiunea minimă necesară formării
imaginii obiectului de interes, este o metodă evidentă
început pentru examinarea maxilarelor şi a
de reducere a dozei pacientului. Colimarea dinţ
dinţilor. Totuş
Totuşi aria radiografiată este adesea
rectangulară este o metodă foarte eficientă de mult în plus faţ
faţă de aceea de interes în
reducere a dozei în radiologia intraorală.
intraorală. Ea
Ea diagnostic iar dentiş
trebuie utilizată în combinaţ
entiştii
tii nu au posibilităţ
posibilităţi de
combinaţie cu suport de film
care încorporează dispozitiv de ţintire a reducere a ariei iradiate. Totuş
Totuşi, în prezent
fasciculului. mai multe echipamente au posibilitatea de
 Datorită divergenţ
divergenţei fasciculului RX, creş
creşterea ajustare programată a dimensiunii câmpului,
câmpului,
distanţ
distanţei sursă -piele reduce divergenţ
divergenţa fasciculului ca mijloc de reducere a dozei pacientului .
în pacient şi deci reduce volumul iradiat.
49 50
RECEPTORUL DE IMAGINE  Radiografia digitală intraorală oferă o

Pentru radiografia intraorală,
intraorală, trebuie folosite numai filmele
disponibile cele mai rapide (din grupa E sau mai rapide – F), reducere potenţ
potenţială a dozei;
dozei; numărul de
deoarece acestea reduc semnificativ doza pacientului. reluări (datorate în principal poziţ
poziţionării
 Pentru radiografiile panoramice, cefalometrice şi alte radiografii
extraorale, trebuie să fie utilizate combinaţ
combinaţiile disponibile film-
film-folie greş
greşite a bulky CCD cu cablul care
intensificatoare cele mai rapide (cel putin 400),
400), consistent
consistent cu îngreunează poziţ
poziţionarea) pot avea insa
rezultate de diagnostic satisfăcătoare.
satisfăcătoare.
 Sensibilitatea luminoasă a filmului trebuie să se
drept urmare creş
creşterea dozei pacientului. În
potrivească corect cu foliile intensificatoare.
intensificatoare. Introducerea plus, datorită
datorită dimensiunilor mai mici ale
combinaţ
combinaţiilor film-
film-folie intensificatoare cu pămî
pămînturi rare a senzorului, poate fi necesară mai mult de o
demonstrat reducerea dozei în jur de 50 50 % pentru
radiografia panoramică şi cefalometrică.
cefalometrică. expunere pentru a acoperi suprafaţ
suprafaţa
anatomică,
anatomică, care altfel poate fi vizualizată
numai cu un singur film radiografic.
51 52
La radiografia
radiografia digitală panoramică şi Gulerul cu plumb pentru protecţ
protecţia tiroidei
cefalometrică sunt disponibile aceleaş
aceleaşi două
tipuri de sisteme digitale ca si la intraoral ar trebui folosit în radiografia intraorală,
intraorală,
(senzori de imagistică – scintilatori bazaţ
bazaţi pe în special la persoanele sub 30 de ani,
dispozitive cuplate în sarcină - CCD si plăci deoarece aceş
aceştia sunt mai predispuş
predispuşi la
de imagine cu phosphor de stocare riscul de producere a cancerului din
photostimulabil – PSP ) si care au aceleaş
aceleaşi
avantaje clinice ca şi radiografia digitală cauza radiaţ
radiaţiilorsi
iilorsi mai ales în acele
intraorală,
intraorală, deş
deşi nu se aş
aşteaptă ca reducerea cazuri în care glanda tiroidă este pe
dozei să fie la fel de efectivă ca în cazul aceeaş
aceeaşi linie sau foarte aproape de
sistemelor intraorale. fasciculul primar de radiaţ
radiaţie.
53 54
Concluzii conditii tehnice EXPUNEREA PROFESIONALA
Efectul modificărilor echipamentului asupra dozei , în comparaţ
comparaţie cu
un echipament de referinţ
referinţă tip AC cu tensiune de 70 kV, cu un  Daca se respecta regulile de baza de
fascicul cilindric de 60 mm, utilizand
utilizand filme de viteza E:
E:
radioprotectie,
radioprotectie, privind distanta si ecranarea,
ecranarea,
Factori ai echipam.
chipam. Factorul de multiplic.al
multiplic.al dozei doza individuala a personalului se situeaza
Sisteme digitale
(Plăci
(Plăci de fosfor sau CCD)
CCD) x 0.5 - 0.75 sub 1mSv pe an.
Colimare rectangulară
(30 mm x 40 mm) x 0,5
 Regulile generale,
generale, privind femeia expusa
Film cu viteza F x 0,8 profesional insarcinata,
insarcinata, monitorizarea
Potenţ
Potenţial constant DC x 0,8
Con scurt (distanţ
(distanţa sursă individuala , supravegherea medicala si
piele 100 mmm) x 1,5 instruirea specifica – ca si in radiologia
50 kV x2
Film cu viteza D x2 generala
55 56
Rezumat:
Rezumat: De unde obtineti mai multe informatii
 Sunt revazute tipurile generale si specifice de
echipamente Rx (si (si receptorii de imagine) :
(panoramic si cefalometric),
cefalometric), cu datele tehnice  Code of practice for protection of
privind conditiile de operare persons against ionising radiations
 Desi dozele sunt in general mici,
mici, frecventa arising de la medical and dental use,
mare a examinarilor implica protectia DHSS, HMSO, London, 1964
radiologica pentru personalul si pacientii din
radiologia dentara.
dentara.  Guidance notes for the protection of
 Sunt detaliate cateva teste de Controlul Calitatii persons against ionising radiations
pentru echipamentul utilizat in radiologia
dentara.
dentara.
arising de la medical and dental use,
DHSS, HMSO, London, 1988
57 58
Mai multe informatii
„Ghidul european de radioprotecţ

radioprotecţie în
radiologia dentară - Utilizarea în
siguranţ
siguranţă a radiografiilor în practica
dentară”
dentară”
Comisia
Comisia Europea
Europeana, Seria
Radioprotecţ
Radioprotecţie nr. 136 din 2004
59
Expunerea medicală inutilă EXPUNEREA MEDICALĂ UTILĂ
şi selectarea pacienţilor
 REPREZINTĂ SUMA DOZELOR CE AU
FOST DISTRIBUITE INDIVIZILOR DINTR-O
POPULAŢIE, ÎN SCOPUL DE A OBŢINE
INFORMAŢII DIAGNOSTICE STRICT
NECESARE, SAU PENTRU TRATAMENT.
Situaţii de expunere medicală la Situaţii de expunere medicală la

radiaţii ionizante: radiaţii ionizante:
 expunerea la radiaţii a pacienţilor în timp  expunerea la radiaţii a populaţiei în cursul

ce sunt supuşi unei proceduri de investigaţiilor radiologice în masă
diagnostic sau tratament medical
 expunerea unor persoane sănătoase sau
radiologic
pacienţi, care participă voluntar la
 expunerea la radiaţii a lucrătorilor, în
programe de cercetare medicală sau
cursul supravegherii stării de sănătate,
prin controlul medical radiologic la biomedicală
angajare şi periodic sau în situaţii de
incident sau accident
Situaţii de expunere medicală la

radiaţii ionizante: EXPUNEREA MEDICALĂ INUTILĂ
 expunerea unei persoane care, în  REPREZINTĂ DOZELE ÎNCASATE DE

cunoştinţă de cauză, doreşte să ajute la INDIVIZI DIN POPULAŢIE, CARE NU AU
sprijinirea sau la îmbunătăţirea ADUS NICI UN FEL DE INFORMAŢIE
confortului unei alte persoane supuse DIAGNOSTICĂ, PRECUM ŞI CELE A
unei expuneri medicale, fără ca aceste CĂROR CONTRIBUŢIE DIAGNOSTICĂ
activităţi să reprezinte pentru ea o SAU TERAPEUTICĂ PUTEA FI ÎNLOCUITĂ
obligaţie profesională. PRIN ALTE MIJLOACE, CU RISC
POTENŢIAL MULT MAI REDUS.
1
Cauzele de expunere medicală Cauzele de expunere medicală
inutilă pot fi: inutilă pot fi:
1. Excesul în indicarea procedurilor care 3. Aparatura sau tehnicile de examinare
utilizează radiaţii ionizante, prin radiologică care nu folosesc posibilităţile
insuficienta cunoaştere a posibilităţilor şi actuale de reducere a dozei primite de
a limitelor pe care le au procedurile bolnav sau impun repetarea examenului
respective; din motive tehnice;
2. Protejarea insuficientă a bolnavului în 4. Insuficienta cunoaştere a metodelor
cursul examinărilor radiologice prin imagistice alternative de diagnostic, sau
necunoaşterea sau neaplicarea măsurilor accesul dificil la aceste metode
de radioprotecţie; (ecografia, R.M.N.. endoscopia);
Cauzele de expunere medicală Expunerea medicală

inutilă pot fi: nejustificată
5. Examinarea fluoroscopică, când, din motive  Este legată nu doar de alegerea corectă a
economice, nu exista filme radiologice, sau, din procedurii de investigare, ci şi de alte cauze, fie
motive personale (obişnuinţa, comoditate, lipsa ele tehnice, fie medicale. Cauzele tehnice sunt
de instruire) reprezentate de filmele radiologice
6. Programele de screening, mai ales în ceea ce neinterpretabile care impun repetarea expunerii.
priveşte examinarea radiologică a plămânului Dintre cauzele medicale, cea mai frecventă este
prin MRF, a sânului prin mamografie, abuzul de investigare radiologică, fără suport
examinarea de rutină prin examen radiologic clinic şi fără consult de specialitate prealabil.
pulmonar.
Contraindicaţii: Contraindicaţii:
(a) Orice investigare radiologică în scopuri (b) Examinările radiologice efectuate

profesionale, legale sau de asigurare pentru în masă, în afară de cazul când avantajele
sănătate, efectuate fără referinţă la indicaţiile
aşteptate pentru indivizii examinaţi si
clinice, în afară de cazul când este de aşteptat ca
aceasta să asigure o informaţie utilă pentru pentru populaţia în ansamblu sunt
sănătatea individului examinat sau atunci când suficiente pentru a compensa costurile
tipul specific de examinare este justificat de cei economice şi sociale, incluzând
care o cer prin consultare cu autorităţile detrimentul pe care ar putea să îl producă
profesionale relevante. sănătăţii.
2
Contraindicaţii: Radioscopia
(c) Expunerea umană în scop de
cercetare medicală, în afară de cazul în  reprezintă o metodă suprautilizată în
care este în acord cu prevederile acest moment peste tot în ţară din
declaraţiei “Adunării Mondiale Medicale cauza dotării tehnice învechite.
de la Helsinki” din 1964 si dacă respectã Radiologii din generaţiile mai vechi o
ghidurile OMS din 1977 si 1993. preferă pentru rapiditate şi ca efect al
unei obişnuinţe.
Radioscopia Radiografia
Are o serie de dezavantaje majore:  este metoda imagistică de bazã,

 este foarte iradiantă indispensabilã pentru explorarea plămânului
 este purtătoarea unei cantităţi mici de
şi a osului (cca 90% din totatul examenelor
informaţii, în special pe anumite organe de rutinã). Este complet inutilă în studiul
(plămân) şi asupra unor leziuni fine structurilor mici ale sistemului nervos şi
limitată ca posibilităţi în studiul cavităţii
 este condiţionată de a serie de factori abdominale. Orice alte utilizări sunt paliative,
subiectivi în locul unei alte metode mai eficace.
 nu este metodă imediat repetitivă.
ALTE METODE ALTE METODE
 Tomografia plană: este foarte iradiantã.  Uretrografia: se practică în cadrul cisto-

Este abandonată oriunde există posiblitatea uretrografiei micţionale. Ca metodă de
de acces la un computer tomograf. injectare retrogradă este practic abandonată.
 Bronhografia:a fost şi ea înlocuită prin CT.  Cistografia retrogradă: practic abandonată:
Păstrează indicaţiile în unele afecţiuni se mai foloseşte numai în diagnosticul
displazice sau malformative ale arborelui refluxului ureteral
respirator
3
Tomografia computerizată Tomografia computerizată
 Aceasta tehnică permite realizarea de  Injectarea de substanţe de contrast iodate

secţiuni axiale în grosime de 1 până expune la aceleaşi riscuri ca pentru alte
a 10 mm. Rezoluţia de densitate a metode radiologice în cadrul cărora se
metodei este net superioară folosesc aceste substanţe. Instalaţiile
radiologiei clasice. Ea poate percepe moderne cu program de lucru în mod spiral
separat structuri cu o diferenţă foarte sau helicoidal permit o achiziţie volumetricã a
mică de densitate (de exemplu unei regiuni anatomice în cursul unei singure
calculii urinari radio-transparenţi).
apneei.
Tomografia computerizată Radiologia intervenţională

 In acest fel, se evită artefactele de respiraţie, se  Este destinată unor scopuri diagnostice
obţine o opacifiere vasculară optimă (reducând (biopsii, identificări de acumulări de
adesea dozele şi concentraţia substanţelor), se
fac posibile reconstrucţiile multiplanare (2D) sau sânge, puroi sau alte lichide patologice)
spaţiale (3D) si se oferă imagini apropiate de sau terapeutice (angioplastie, embolizare
angiografie fără cateterism selectiv. arterialã, drenaj de abcese). Procedurile
 Bolnavii pentru examenele CT nu necesită nici o sunt numeroase şi interesează toate
pregătire specială. Este recomandat să fie
nemâncaţi în ideea utilizării de contrast iodat organele şi toate tipurile de patologie.
intravenos.  Conduce la expuneri mari ale pacienţilor
şi ale personalului expus profesional
Scintigrafia Recomandări
 Aceastã tehnică utilizează un agent  Ministerul Sănătăţii trebuie să asigure ca în

radiofarmaceutic. fiecare departament cu expunere medicală
 Nu se cunosc efecte secundare şi nici nu să existe un program propriu de revizuire
s-au descris reacţii adverse. Scintigrafia este locală a procedurilor, ori de câte ori nivelele
formal contraindicatã a femeile însărcinate. de referinţă în diagnostic sunt în mod
frecvent depăşite şi că se vor lua măsuri
oportune, dacă va fi cazul.
4
INSTRUIRE OPTIMIZARE, JUSTIFICARE
 Pentru aplicarea adecvată a acestor În cazul introducerii unor noi

reglementări de bază şi a cerinţelor specifice, tehnologii de lucru sau a folosirii unor
este necesară o instruire de bază şi continuă echipamente noi sau modernizate,
corespunzătoare, teoretică şi practică, a conducerile unităţilor sanitare trebuie sa
personalului implicat. ia măsuri pentru organizarea unei instruiri
 Instruirea trebuie să asigure atât pregătirea teoretice şi/sau practice corespunzătoare
de specialitate pentru practica radiologică a personalului, în ţară şi/sau străinătate,
considerată, cât şi însuşirea unor concepte pentru a face faţă noilor cerinţe, inclusiv în
esenţiale ale protecţiei radiologice. ceea ce priveşte problematica de protecţie
radiologică nou apărută.
Recomandări Recomandări
 În cazul radioscopiei, examinările fără o  Atât medicul care recomandă o procedură

intensificare a imaginii sau tehnici radiologică, cât şi cel care o efectuează,
echivalente nu sunt justificate şi, ca urmare, trebuie să aibă responsabilităţi specifice,
trebuie interzise. clare, stabilite de codurile de practică şi de
 Examinările radioscopice fără dispozitive autorităţile competente, în procesul de
care să controleze debitul dozei trebuie justificare a expunerii medicale.
limitate la situaţiile justificate special.
Recomandări Selecţia pacientului
 Responsabilitatea clinică a modului de  Proces prin care medicul decide asupra

aplicare a unei proceduri radiologice revine metodei radiologice de investigare
exclusiv medicului practician respectiv  Majoritatea studiilor demonstrează o
(diagnostician sau radioterapeut), de aceea suprautilizare a investigaţiilor radiologice,
atitudinea lui este esenţială în procesele ceea ce conduce la creşterea expunerii
de justificare şi optimizare. medicale a populaţiei şi a personalului expus
profesional
5
Selecţia pacientului Selecţia pacientului
 Ar trebuie sa se pună 4 întrebări: 3. Examinarea radiologică se

1. Examinarea se solicită în legătură potriveşte cu starea fiziologică a
cu un simptom? Exista o metodă pacientului?
specifică de investigare?
2. Se poate aştepta un rezultat 4. Pentru femei expunerea va fi
semnificativ pentru diagnosticul si predominent pe regiunea
tratamentul pacientului? abdominală?
Examenul radiologic toracic Examenul radiologic toracic
 este necesar în cazunile cu TBC pulmonar activ,  nu este indicată folosirea sa la adulţi ce nu sunt
dar repetarea lui nu trebuie sa fie condiţionată de în evidenţă cu suferinţe pulmonare, sau în
perioade arbitrare de timp, ci doar de evoluţia absenţa febrei (de ex. la internarea în spital, pre-
clinică; operator când nu se face intubare sau
 repetarea periodică a examinării nu duce la traheostomie, supraveghere medicală)
detectarea precoce a cancerului pulmonar la  în traumatismele toracice, examinarea
persoanele asimptomatice. La cei cu cancer radiologică este indicată doar când se
pulmonar examinarea nu se va face la intervale suspectează complicaţii (hemo sau
arbitrare, ci doar condiţionat de evoluţia bolii; pneumotorax, afectarea vaselor mari);
Examenul radiologic toracic Examenul radiologic toracic
 nu este absolut necesar în HTA, angina,  examenul fluoroscopic toracic trebuie limitat
infarct miocardic, deoarece există alte doar pentru examinarea mişcărilor
examinări mai precise, cu informaţii mai diafragmului (când lipseşte ecografia), sau
utile pentru localizarea unor corpuri străine sau
 în pneumonia acută se recomandă leziuni ce nu pot fi identificate prin examenul
folosirea cu discernământ a expunerii, radiografic, deoarece produce o doză per
mai ales în ce priveşte incidenţele pacient mult mai mare şi aduce mult mai
laterale, apicale, oblice; puţine informaţii decât grafia.
6
Examinările scheletului
a) Radiografia de craniu b) Radiografia lombară
 aduce puţine informaţii când se face pentru  nu este indicată folosirea de rutină a
injurii minore ale extremităţii cefalice, la pacienţi proiecţiilor oblice, care va fi rezervată doar
asimptomatici sau cu simptome reduse:
pentru elucidarea unor afecţiuni speciale
 trebuie înlocuită de ex. CT, când este necesară
după ce examinăm radiografiile în incidenţa
evaluarea sechelelor sau traumelor
intracraniene; antero-posterioara şi laterală;
 cefalea nu este indicaţie pentru radiografie de  examinarea la angajare nu are beneficiu
craniu. medical.
c) Radiografia membrelor Radiografia abdominala
 nu este necesară în cazul traumatismelor la care Folosirea sa trebuie redusă considerabil,

nu decelăm semne clinice de fractură, tumefiere ţinând seama de următoarele recomandări:
importantă, puncte dureroase la palpare,
modificări de ax sau poziţie sau semne de  este indicată în caz de pneumoperitoneu şi
afectare a tendoanelor, vaselor sau nervilor. ocluzie intestinala;
 nu se indică în supravegherea metastazelor  este contraindicată în hematemeză, melenă,
osoase, deoarece metodele izotopice sunt mult apendicită acută, colică renală;
mai sensibile.
Examenul baritat al tractului

Radiografia abdominală digestiv
 este înlocuită de ecografie pentru  Examenul baritat nu este indicat în

determinarea dimensiunilor organelor următoarele circumstanţe:
intraabdominaie, a maselor abdominale Ca procedura de investigaţie periodică
palpabile; la subiecţi asimptomatici, în cazul
pacienţilor cu disconfort abdominal, mai
 nu se va indica înaintea examenelor baritate, ales dacă provin din arii unde exista
ca film de referinţă. paraziţi intestinali, sau nu înainte de a
avea un examen coproparazitologic;
7
Examenul baritat al tractului Examenul baritat al tractului
digestiv digestiv
ca examen de rutina pentru evaluarea ca principală investigaţie în suspiciunea
afectării intestinului subţire, ca examen de suferinţa pancreatică, unde vom
iniţial în cazurile pacienţilor cu stomac prefera alte examinări (endoscopia,
rezecat sau în suspiciunea de ulcer sau ecografia. CT).
carcinom, unde endoscopia este  trebuie înlăturat, mai ales în afecţiunile
examenul util, ca şi în cazul hemoragiilor gastro-duodenale şi înlocuit cu
digestive superioare; endoscopia care dă informaţii mai precise
despre circumstanţele locale.
Examenul baritat al tractului

digestiv Colecistografia orală
 In ceea ce priveşte intestinul gros, examenul

radiologic cu dublu contrast are rezultate
similare cu cele ale colonoscopiei. Examinarea
cu dublu contrast nu trebuie făcută fără un  Ecografia este metoda alternativă ce
examen rectal prealabil, nu trebuie folosită ca trebuie folosită în litiaza biliară, dar
examen de rutină când urmează sa se facă o examinarea radiologică este încă frecvent
intervenţie chirurgicală, nu se indică în caz de
hemoragii rectale (când putem pune diagnosticul
folosită.
prin endoscopie) şi nici ca examinare periodică
în evoluţia polipilor intestinali.
Colecistografia intravenoasă Urografia intravenoasă
Metodă utilă în anumite situaţii,

 poate fi înlocuită prin ecografie şi cu condiţia de a limita numărul de
prin colangiopancreatografia expuneri într-o examinare. Acest
retrogradă endoscopică, dar examen este considerat inutil în
rămâne utilă în anumite condiţii următoarele situaţii:
speciale.  la pacienţi cu HTA fără semne
clinice, biochimice sau urinare care
să exprime o suferinţă renală
8
Urografia intravenoasă Angiografia renală
 în caz de retenţie urinară (cu

adenom de prostată sau cu stricturi
 este o metodă tot mai rar folosită
uretrale);
deoarece poate fi înlocuita cu
 ca procedură de rutină la pacienţi cu
ecografia şi CT renal.
mase tumorale pelvine;
 în investigarea infertilităţii.
ALTERNATIVE ALTERNATIVE
 Studii recente recomandă folosirea

tomografiei computerizate în locul
encefalografiei şi a angiografiei cerebrale.  Este de asemeni demonstrat că
S-a demonstrat că CT de craniu este rezultate mai bune se obţin folosind
examenul potrivit pentru diagnosticarea ecografia în locul cistografiei şi a
tumorilor şi traumatismelor cranio- histero-salpingografiei.
cerebrale, atunci când nu putem efectua
ECHO doppler transcranial sau examen
R.M.N.
METODE ALTERNATIVE DE Ecografia

INVESTIGARE IMAGISTICĂ
Ecografia  pentru studiul encefalului se foloseşte

 Este o tehnică neiradiantă, ieftină şi transfontanelar la nou-născut
actualmente din ce în ce mai la îndemână. nu se foloseşte în studiul plămânului
Este indicată în mod cu totul particular la  este perturbată în studiul abdomenului
femeia însărcinată şi la copii. între rebordul hepatic şi pelvis din cauza
 Fasciculul de ultrasunete neputând prezenţei aerului.
penetra nici osul nici gazul, utilizarea  Este intens folosită ca tehnică
metodei este limitată: perioperatorie.
9
Imagistica prin rezonanţă
Ecografia magnetică
 Doppler-ul (pulsat şi continuu), care  Este o tehnicã neiradiantă care permite

permite calcularea vitezei de circulaţie a achiziţia directă de secţiuni în toate cele
sângelui în vase, completează analiza trei planuri ale spaţiului (axial, frontal si
morfologică a imaginii vasculare a coronal). Costul său este fără îndoială de
ecografiei. Această analiză funcţională 2,5 ori mai mare decât al unei CT, dar pe
permite detectarea, localizarea şi de altã parte a cere un CT pentru a-l
cuantificarea stenozelor arteriale. Doppler- completa ulterior cu RMN este încă şi mai
ul color ameliorează fiabilitatea şi
costisitor
rapiditatea doppler-ului tradiţional.
Imagistica prin rezonanţă Imagistica prin rezonanţă

magnetică magneticã
ContraindicaţiiIe formale ale acestui
examen sunt: Contraindicaţiile relative sunt
 stimulatorii cardiaci implantaţi
 clipuri chirurgicale, în special cele neuro şi cele
 agitaţie psiho-motorie
feromagnetice  claustrofobia (premedicaţie posibilã)
 corpii străini metalici intraoculari
 protezele valvulare mecanice
 unele proteze cohleare
 obezitatea majoră (diametrul gantry-ului nu
depaşeşte 60 cm).
Imagistica prin rezonanţă

magneticã CONCLUZIE
 Nu este nevoie ca bolnavul sã fie  Noile direcţii în imagistica medicală

nemâncat. Copii sub 8 ani trebuie sedaţi. subliniază importanţa de a creşte
 RMN este o tehnică în expansiune şi sensibilitatea şi specificitatea
extinderea ei ar putea înlocui în viitor CT examenului concomitent cu
sau angiografia. scăderea invazivităţii, precum şi a
costului.
10
EXEMPLE TIPICE DE EXAMENE CU
RANDAMENT DIAGNOSTIC SCĂZUT REDUCEREA DOZELOR
 Urografia intravenoasă la copii care prezintă o  Prin reducerea numărului de examinări de rutină
întărziere in dezvoltare fără semne clinice  Prin selectarea pacienţilor în funcţie de
 Examenul fluoroscopic de rutina al cordului posibilitatea de a descoperi o patologie sau
 Reducerea fracturilor sub ecran fluoroscopic unele criterii clinice valide
 Radiografia de sinusuri, fără indicaţie ORL  Prin înlocuirea unor examene iradiante cu
 Radiografia repetată a craniului după examinări neiradiante
traumatisme
 Prin introducerea în practica curentă a unor
 Radiografia pulmonară repetată, de control ghiduri de diagnostic
 Urografia intravenoasă în HTA
ROLUL RADIOLOGULUI ROLUL RADIOLOGULUI
1. DECIZIA ASUPRA TIPULUI DE  Trebuie sa aibă curajul de a proteja

EXAMINARE pacientul faţă de expunerile inutile
2. CONDUCEREA EXAMINĂRII ÎN AŞA FEL  Trebuie să aibă dreptul de a refuza
ÎNCÂT EXPUNEREA SĂ FIE CÂT MAI efectuarea unei examinări, sau să
MICĂ modifice tipul de examinare
3. ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE  Trebuie să se afle în relaţie directă de
EXAMINARE colaborare cu medicul prescriptor
11
Introducere
EXPUNERI POTENTIALE SI
ACCIDENTALE  Practica de radiologie interventionala poate
conduce la efecte deterministice nedorite.
nedorite.
 Pentru a se evita astfel de consecinte,
consecinte, este
important sa fie respectate recomandarile
internationale,
internationale, publicate de ICRP.
 Numai o aplicare efectiva a masurilor de
protectie radiologica poate determina o
reducere semnificativa a dozei,
dozei, atat pentru
personal, cat si pentru pacient.
pacient.
1 2
Continut Scop
 Efecte deterministice in radiologia
interventionala
 De a familiariza cursantii cu efectele
deterministice care s-ar putea produce
 Recomandari ale ICRP 85
in radiologia interventionala si asupra
 Masuri de reducere a dozei recomandarilor internationale in
domeniu.
3 4

radiology
Radiologia
interventionala
CT
Subiectul 1 : Efecte deterministice in

radiologia interventionala Radiografia
5 6
Angioplastie - doua in aceeasi zi Neuroradiologie
Dose  20 Gy (ICRP 85)
(b)
(a) (c)
Doza totala  8 Gy
(d) (e)
(a) 6-8 saptamani dupa expunere

(b) 16-21 saptamani
(c) 18-21 luni .
(d) Fotografie apropiata a fotografiei din (c). Fotografia arata o epilare temporara a regiunii occipitalului drept
(Photographs courtesy of T. Shope & ICRP). 5-6 saptamani dupa procedura (Courtesy W. Huda).
Recresterea parului – raportat dupa 3 luni.
7 8

radiology
ICRP 85
Opacitati radioinduse in cristalinul unui specialist in

radiologie interventionala, datorita nivelului pra mare
Subiectul 2 : Recomandarile ICRP 85 de radiatie imprastiata. (Photograph from Vano et al.
(1998).
9 10
Multe din aceste

(a) (b)
efecte sunt
EVITABILE !
Ghidajul fluoroscopic la plasarea electrozilor spinali stimulatori
ilustraza practici care duc la expunerea directa a mainilor
medicului care efectueaza procedura: (a) mana medicului in zona
fascicolului de radiatie X.
Daca expunerile sunt facute in conditiile de mai sus, mainile sunt
supuse direct expunerii si sunt vizibile pe imaginea rezultanta (b).
(Photographs courtesy of S. Balter.)
11 12
ANGIOGRAFIA DE CE AU LOC ?
IN PRINCIPAL,lipsa unei instruiri in protectia
Peste 50 reportari in anii 1990 radiologica a personalului implicat:
• Cardiolog
• Urolog
Peste 100 cazuri • Gastro-enterolog
• Chirurg ortoped
• Chirurg vascular
• Traumatolog
Foarte posibil, milioane • Pediatru
• Anestezist
NERAPORTATE
13 14
Cancer
Copiii-risc maxim !
Masuri pentru reducerea dozei
15 16
Angiografia
Actiuni practice in controlul dozei
Tineti fascicolul deschis cat mai putin posibil ---
Regula de aur pentru controlul dozei pacientului si
personalului
PREVENIREA Debitul dozei va fi mai mare in pacientii mai slabi.
Tineti tubul de radiatie X la distanta maxima de

pacient.
Tineti intensificatorul de imagine cat puteti de

aproape de pacient
17 18
 Nu folositi exagerat magnificarea geometrica.  Pentru multe aparate, debitul dozei variaza in
timpul procedurilor interventionale.
 Indepartati grila in timpul procedurilor pacientilor
de dimensiuni mici sau cand intensificatorul de  Timpul pentru fluoroscopie este doar un
imagine nu poate fi plasat aproape de pacient. indicator minim al faptului daca injurii datorate
 Intotdeauna colimati cat mai aproape de aria de radiatiilor pot avea loc.
interes.
 Dimensiunea pacientului si aspectele
 Cand o procedura este prelungita in mod procedurale cum ar fi locatia fascicolului,
neasteptat, aveti in veder obtiuni pentru unghiul, distanta de la tub la pacient si
repozitionarea pacientului the patient sau alte numarul achizitiilor pot cauza doze la piele
masuri pentru schimbarea angulatiei fascicolului mari, fara ca timpul de fluoroscopie sa fie
astfel ca acceasi portiune a pielii nu este specific diferit.
supusa continuu direct in campul de radiatie X.
19 20
Angiografia – Protectia pacientului

Controlul dozei personalului
Pacientii trebuie sa fie consiliati asupra riscului la radiatii daca
 Personalul trebuie sa poarte sorturi de procedurile sunt de risc mare sau provoaca injurii.
protectie, sa utilizeze ecrane, sa-si
monitorizeze doza, si sa stie pozitiile, ale lor Trebuiesc tinute inregistrari ale expunerii daca doza maxima
cumulata la piele este de 3Gy sau peste.
si ale masinilor pentru o doza minima.
Toti pacientii cu doza la piele estimata de 3 Gy sau mai mare
 Daca fascicolul este orizontal, sau aproape Trebuie sa fie urmariti 10 la 14 zile dupa expunere.
orizontal, operatorul trebuie sa tea pe partea
Medicul personal al pacientului trebuie sa fie informat asupra
cu intensificatorul de imagine [pentru posibilelor efecte datorate radiatiilor
reducerea dozei].
Daca doza este suficient de mare ca sa produca efecte observabile,
pacientul trebuie sa fie consultat dupa procedura.
 Daca fascicolul este vertical, sau aproape
vertical, tineti tubul sub pacient. Trebuie sa fie pus la punct un sistem pentru identificarea
21 procedurilor repetate. 22

Rezumat:
Rezumat: informatii:
informatii:
 Efectele deterministice pot fi evitate,
evitate, fluoroscopic x rays. Third Edition. Partners in Radiation
Management (R.M. Partnership). The Woodlands, TX
atat pentru pacient , cat si pentru 77381. USA 2000.
personal, prin introducerea unor actiuni  Vano,
Vano, E and Lezana,
Interventional Radiology. 9th European Congress of
de reducere a dozei.
dozei. Radiology, Vienna (Austria), March 5-5-10, 1995. Refresher
Course.
 Recomandarile ICRP contin proceduri
 Avoidance of radiation injuries from medical interventional
de lucru in siguranta atat pentru pacient,
pacient, procedures. ICRP Publication 85. Ann ICRP 2000;30 (2).
cat si pentru personal. Pergamon.
 Joint WHO/IRH/CE workshop on efficacy and radiation
safety in IR. München,
nchen, October, 1995
23 24

radiology
Cuprins
OPTIMIZAREA PROTECTIEI IN
DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC  Principiile Radiolgiei Interventionale
 Cerinte de proiectare si recomandari
internationale : WHO/FDA/ACR
 Specificatii privind cumpararea
 Modalitati operationale
 Nivele de risc
 Factori care afecteaza dozele lucratorilor si
pacientilor
Optimizarea Protectiei in Radiologia
 Exemple de valori de doze
Interventionala
Introducere Introducere
 Radiologia interventionala cuprinde ghiduri
Procedurile terapeutice ghidate
terapeutice pentru fluoroscopie si tehnici de fluoroscopic din cardiologie intra in
diagnostic. categoria generica de proceduri
 Sunt proceduri complexe pentru care sunt
necesare echipamente destinate special, si
“interventionale”
interventionale”.
implica expuneri mari atat ale personalului cat  Intr-
Intr-un singur an, pe glob, in cardiologie
si a pacientilor.
pacientilor. sunt raportate peste un milion de
 O buna cunoastere a specificatiilor si proceduri ghidate fluoroscopic.
caracteristicilor echipamentelor este
esentiala pentru optimizarea efectiva a
protectiei radiologice
Overview
Procedurile IR pot fi
impartite astfel:  Se pot aplica principiile protectiei
radiologice gen.si in sistemul radiologiei
interventionale, inclusiv privind
•cardiace (cardiologi), non constructia echipamentelor, consideratii
operationale si Controlul Calitatii.
cardiace (radiologi)
•vasculare, non vasculare

Radiation Sources
Optimizarea Protectiei in Radiologia Principiile Radiologiei Interventionale

Interventionala
 Tehnicile de radiologie interventionala
sunt folosite de un numar mare de
clinicieni insuficient pregatiti in
securitatea radiologica sau radiobiologie
 Pacientii sufera injurii ale pielii datorita
dozelor mari nejustificate.
nejustificate.
 Pacientii mai tineri prezinta un risc
Principiile Radiologiei Interventionale crescut privind un viitor cancer
Principiile Radiologiei Interventionale Procedurile de RI pot fi clasificate in:

• cardiace (cardiologi), non cardiace (radiologi)
• vasculare, non vasculare
 Multi practicieni nu sunt informati asupra
riscului datorat procedurilor pe care le PROCEDURI VASCULARE:
EMBOLIZAREA
efectueaza sau asupra metodelor simple INFUZIE DE MEDICAMENTE (Tumor catheter placement),
pentru descresterea ef.neg.,
ef.neg., folosind strategii ANGIOPLASTY (PTA, Atherectomy, stent graft placement),
de control al dozelor.
dozelor. CARDIAC INTERVENTION (PTCA, radiofrequency ablation)
TRANSJUGULAR INTRAHEPATIC PORTOSYSTEMIC SHUNT
 Multi pacienti nu sunt informati asupra riscului
NON-VASCULAR PROCEDURES:
datorat radiatiilor,
radiatiilor, si nici urmariti ulterior,
DRAINAGE & PUNCTURE
atunci cand dozele prea mari datorate unor PERCUTANEOUS NEEDLE BIOPSY
proceduri dificile pot produce injurii.
injurii. STENT PLACEMENT
COAGULATION THERAPY
Cardiologia terapeutica complexa,

complexa,
ghidata fluoroscopic
Radiologia
Procedurile in cardiologie care implica
interventionala potential riscuri mari de expunere la
radiatia ionizanta sunt :
CT  Angioplastia coronariana (PTCA)
 Atherectomy
 Plasare “stent”
stent”
 Ablatia electrofiziologica
Radiografia  Biventricular pacing

Radiation Sources
Cazuri “istorice”
istorice” cu pacienti Lectii invatate :
supra-
supra-expusi la radiatie  Cazul #1:
#1: Procedura
de ablatie si
1. Peste doua sute cazuri sunt raportate in electrofiziologica.
electrofiziologica.
reviste de specialitate si surse de informare  Trei incercari in 4 luni,
luni,
in masa.
masa. fiecare cu mai mult de
2. Severitate diferita a ranilor,
ranilor, de la eritem 100 minute de
usor , la necrozare profunda a tesutului.
tesutului. fluoroscopie.
fluoroscopie.
 Dupa prima incercare,
incercare,
se observa eritemul,
eritemul, dar
nu se realizeaza ca
Eriteme pe spate si leziune pe
este datorat procedurii.
procedurii. brat, care a necesitat grefa.
Material used here previously copyrighted by Louis K Wagner 2004 or Partners in Radiation Management LTD Company 2004 and used here by permission.
Lectii invatate :
 Cazul #1:
#1: Procedura de ablatie
si electrofiziologica
 Dupa a doua incercare,
incercare, se  If cause of initial erythemas was
considera in mod gresit ca correctly identified, injury would likely
efectul e dat de tamponarea
de pregatire gresita,
gresita, care a have been avoided because failures of
fost considerata ca fiind si
cauza ratarii incercarilor de initial ablations would not have been
ablatie.
ablatie. blamed on faulty equipment.
 Third attempt was performed
and injury subsequently got Erythemas on back healed.
worse. Arm lesion required grafting.
 Back lesions healed, arm
required grafting.
Material used here previously copyrighted by Louis K Wagner 2004 or Partners in
Radiation Management LTD Company 2004 and used here by permission.
Lessons from injured patients Lessons from injured patients
Case #3:
Case #3:
PTCA : 51 minutes
high-
high-dose fluoroscopy, Cumulative buildup of
74 seconds cine in 141 dose for steeply angled
kg man. Dose high-
high-dose beam through
estimated Lesion required grafting.
large patient not Lesion required grafting.
retrospectively at 22 recognized
Gy.

Radiation Sources
Coronary angioplasty twice in a day followed by bypass Neuroradiology Trans-arterial embolization

graft because of complication. Dose  20 Gy (ICRP 85)
twice at a gap of 3 days
of para orbital AVM
(b)
(a) (c)
Total dose  8 Gy
(d) (e)
(a) 6-8 weeks after multiple coronary angiography and angioplasty

procedures.
(b) 16-21 weeks
(c) 18-21 months after the procedures showing tissue necrosis . Photograph showing temporary epilation of the right occipital
(d) Close-up photograph of the lesion shown in (c). region of the skull 5-6 weeks following embolization (Courtesy W. Huda).
(e) Photograph after skin grafting. (Photographs courtesy of T. Shope & ICRP). Regrowth (grayer than original) reported after 3 months.
Transjuguslar Intrahepatic
Portosystemic Shunt - TIPS - Principiile Radiologiei Interventionale
(a) (b)
 Personalul medical poate avea practici
limitate si pot suferi injurii,
injurii, si in acelasi timp isi
expun tot personalul la doze de radiatii mari
 Dozele ocupationale pot fi reduse prin

a) Sclerotic depigmented plaque with surrounding hyperpigmentation on reducerea dozelor inutile ale pacientilor,
pacientilor,
the midback of a patient following three TIPS procedures. folosirea corecta si procurarea
These changes were present 2 years after the procedures and were
described as typical of chronic radiodermatitis. (Photograph from Nahass and echipamentelor (inclusiv folosirea
Cornelius (1998)
b) Ulcerating plaque with a rectangular area of surrounding dispozitivelor de protectie).
protectie).
hyperpigmentation on the midback
Skin Injuries
Reports Received by FDA of Skin Injury from Fluoroscopy. Skin Changes
Early transient in few hrs after 2Gy
Procedure with Number of Injuries
Report of Injury Reported from Procedure erythema (due to change in vascular
RF cardiac catheter ablation 12 permeability)
Catheter placement for chemotherapy 1 Main
 10 days, as a consequence of
Transjugular interhepatic portosystemic shunt 3 Erythe-
inflammation secondary to death
matous
Coronary angioplasty 4 of epithelial cells.
Renal angioplasty 2
8-10 wks after exposure, bluish
Multiple hepatic/biliary procedures 3 Late tinge represents dermal ischemia.
(angioplasty, stent placement, biopsy, etc.)
>26 wks. telangiectasia & late
Percutaneous choloangiogram followed 1
by multiple embolizations necrosis

Radiation Sources
ICRP 85 EXPUNEREA PROFESIONALA
EFECTE ASUPRA OCHIULUI
Radiation induced opacities in the lens of an

interventional radiology specialist subjected to high
levels of scatter radiation from an over-table x-ray
tube. (Photograph from Vano et al. (1998).
Efecte asupra ochiului
(a) (b)
Fluoroscopic guidance of placement of spinal stimulation

electrodes illustrating practices which can result in direct x-ray
exposure of the hands of the physician performing the procedure:
(a) physician’s hand in the area of the x-ray beam.
If exposures are made in this circumstance, the hands receive
direct exposure and are visible in the resulting images (b).
(Photographs courtesy of S. Balter.)
DE CE AU LOC ?
IN PRINCIPAL : lipsa unei instruiri in protectia radiologica
a personalului implicat:
Multe din aceste • Cardiolog
efecte sunt • Urolog
EVITABILE ! • Gastro-enterolog
• Chirurg ortoped
• Chirurg vascular
• Traumatolog
• Pediatru
• Anestezist

Radiation Sources
Common operational factors associated

with radiation injuries Efecte,
Efecte, doze-
doze-prag,
prag, latenta si minute de fluoroscopie
1. Long procedures with fluoroscopy on-
on-times over the same skin
area;
2. Fluoroscopy through thick body parts (steeply angled projections
and/or large patients);
3. High dose rate modes of operation;
4. No dose monitoring devices.
Other operational factors associated with

radiation injuries
1. Multiple procedures;
2. Poorly designed equipment;
3. Unnecessary body parts in direct radiation field;
4. Radiation-
Radiation-sensitive patients.
Mediul RI
 Proceduri lungi si complexe
 Personalul operator, foarte aproape de
pacient
 Timp de expunere prelungit
 Fara ecrane
Trebuiesc urmarite
 Sisteme Rx moderne si sofisticate

 Folosirea echipamentelor de protectie,
protectie, ochelari
Ecrane specifice,
specifice, etc
 Cunoasterea suficienta a sistemului

radiology
Optimizarea Protectiei in Radiologia

Interventionala CUM TREBUIE SA FIE UN SISTEM RX
“CONSTRUIT SPECIAL" PENTRU
RADIOLOGIE INTERVENTIONALA
Generator de potential constant

Tubul de radiatie X indreptat in jos
Intensificator de eficienta mare
Topic 2 : Cerinte de constructie si Controlul facil al operatiilor
recomandari internationale : Salvarea imaginilor de buna calitate
WHO/FDA/ACR

Radiation Sources
Cerinte pentru echipamente Cerinte pentru echipamente

(Joint WHO/IRH/CE workshop 1995 (1)) (Joint WHO/IRH/CE workshop 1995 (2))
SPECIFICATII TEHNICE RECOMANDATE (1) : * Road mapping (folosirea unei imagini de referinta
 Folosirea alarmelor sonore pentru doza sau debit de peste care se suprapune imaginea curenta)
* Simularea imaginii (impact of changes in technique
doza nu sunt considerate potrivite (cauza de confuzii)
confuzii)
factors displayed prospectively, effect of
 Doze si calitatea imaginii : selectarea variabilelor de
catre utilizator semitransparent filters simulated)
* Regiune de Interes (ROI) fluoroscopie: o imagine cu
 Filtre aditionale
nivel mic de zgomot in centru este prezentata
 Grila detasabila
inconjurata de o regiune cu doza mica (zgomot mare).
 Moduri de emisie pulsatorii
 Flexibilitate pentru AEC * utilizarea ecranelor aditionale pentru optimizarea
 Filtrare temporara sau recursiva: protectiei ocupationale, etc.
recursiva: medierea temporala
in fluoroscopie (reducerea dozei,
dozei, imbunatatirea SNR)
SNR)
Cerinte pentru echipamente Cerinte pentru echipament

SPECIFICATII TEHNICE RECOMANDATE (2): SPECIFICATII TEHNICE RECOMANDATE(3):
 Intensificatoare de imagine potrivite  Computer cu interfata pentru informatii

 Mese concave pentru confortul pacientilor dozimetrice
 Dose-area product metru  Toate instrumentele si comutatoarele clar
 Prevederea cu ecrane protectoare pentru marcate
staff  Dimensiune minima pentru imaginile
 Afisarea timpului de fluoroscopie, si doza la pastrate
piele estimata.  Valabilitatea unui injector automat
 Dispozitive pentru imabilizarea pacientilor
Cerinte pentru echipament Cerinte pentru intensificatorul de imagine

Tub RX si generator:
 Cardiologie: 25 cm; max. dose rate : 0.6 µGy/s
Pata focala:
 cardiologie 1.2/0.5 mm  Neuroradiologie: 30 cm; max. dose rate : 0.6 µGy/s
 neuroradiologie 1.2/0.4 mm  vascular: 35-40 cm; max. dose rate : 0.2 µGy/s Nota :
 vascular 1.2/0.5 mm debitul dozei trebuie sa fie masurat la suprafata de intrare a
 Distanta minima piele-tub 30 cm
 2 x magnification available
 Capacitatea de incalzire a tubului trebuie sa fie
adecvata, astfel ca sa fie facute toate procedurile  Debit de doza mic
anticipate, fara depasiri de timp  Selectarea manuala pentru AEC
 Generator 80 kW
 Proiectarea operationala pentru AEC trebuie sa fie
 Generator de potential constant
specificata

Radiation Sources
Cerinte pentru echipament

(Joint WHO/IRH/CE workshop 1995 (7) PASTRAREA ULTIMEI IMAGINI
Intensificatorul de imagine
 Potentialul tubului - caracteristicile AEC (sau
controlul automat al debitului de doza) trebuie sa fie
o caracteristica ce poate fi setata de utilizator.
 Decalajul dintre achizitionarea si afisajul imaginii
trebuie sa fie mai mica de 1 s
 Ultima imagine se pastreaza
 Indicatia pozitiei diafragnei despre ultima imagine
pastrata este desirabla.

Radiation Sources

Radiation Sources

Radiation Sources

Radiation Sources

(Joint WHO/IRH/CE workshop 1995 (8))
TESTE DE CONSISTENTA (lunar):
 Doza de referinta, Valori ale debitului de doza

 Rezolutia
 Diametrul campului
 Colimarea
 Rezolutia contrastului
 Parametri tubului si generatorului

Radiation Sources

(Joint WHO/IRH/CE workshop 1995 (9))
NIVELE DE ACTIUNE RECOMANDATE PENTRU

DOZELE PERSONALULUI
Corp 0.5 mSv/month

Ochi 5 mSv/month
Maini/Extremitati 15 mSv/month
Recomandarile FDA pentru Radiologia Recomandarile FDA pentru Radiologia

Interventionala (1994) (I) Interventionala (1994) (Il)
 Protocoalele sa fie modificate,
modificate, dupa cum e cazul,
cazul,
pentru limitarea dozei absorbite cumulate pentru
 Sa fie stabilite procedurile de functionare standard si orice suprafata iradiata a pieliila minimul necesar
protocoale clinicepentru fiecare tip de procedura pentru problemele (tasks) clinice,
clinice, si,
si, in particular
efectuata (inclusiv consideratii privind limite ale sa fie evitate abordarile privind dozele cumulate
timpului de expunere in fluoroscopie)
fluoroscopie) cate pot permite efecte adverse inacceptabile;
inacceptabile;
 Sa fie cunoscute debitele dozelor de radiatie pentru  Sa fie folosite echipamente careajuta la
sisteme specifice de fluoroscopie si pentru fiecare minimizarea dozei absorbite;
absorbite;
mod de operare folosit in timpul protocoalelor clinice  Sa fie solicitati/angajati fizicieni medicali calificati
 Sa se estimeze impactul fiecarei proceduri asupra pentru a asista la implementarea acestor principii
riscului potential pentru injurii ale pacientului astfel ca sa nu fie afectate intr-
intr-un mod ineficient
obictivele clinice ale procedurii;
procedurii;

Radiation Sources

radiology Specificatii privind achizitionarea
echipamentelor
Part 17.1 : Optimizarea Protectiei in (exemplu pentru BRAT-
BRAT-C) (1)
Radiologia Interventionala
 Dimensiuni, greutatea si mobilitatea Bratului-C
 “Steering” (control pentru miscare)
 Generator si tub de radiatie X
 Rezervor
 Colimator
 Grila (obloane/obturatoare) semi-transparente
 Intensificator de imagine
Topic 3 : Specificatii privind achizitionarea  Camere video, monitoare
echipamentelor  Procesor digital
 Obtiuni de inregistrare si printare
Specificatii privind achizitionarea Specificatii privind achizitionarea

echipamentelor echipamentelor
(exemplu pentru BRAT-
BRAT-C) (2) (exemplu pentru BRAT-
BRAT-C) (3)
Generator Intensificatorul de imagine

 Tip: DC converter  Dimensiunile campului de intrare:
 Voltaj: Adjustabil in trepte de 1 kV intre 40 -105 kV  23 - 17 - 14 cm (9 - 7 - 5 inch)
 Valorile mAs : Adjustabil in trepte de aproximativ 25%  31 - 23 - 17 cm (12 - 9 -7 inch)
de la 0,20 la 80 mAs  Ecran: ICs
 Curentul fluoroscopic maxim: 3 mA  Tipul camerei video: Cu senzor de mare
 Curentul HDF (fluoroscopie cu doza mare) maxim : 7 rezolutie si cu regulator de luminozitate a
mA imaginii
 Timpul HDF maxim: 20 s  liniile (suprapuse): 625 la 50 Hz (525 at 60
 Curentul fix pentru radiografie: 20 mA Hz).
 Puterea nominala: 3 - 15 kw

Specificatii privind achizitionarea radiology
echipamentelor Part 17.1 : Optimizarea Protectiei in

(exemplu pentru BRAT-
BRAT-C) (4) Radiologia Interventionala
Monitoare:
 Tip: rezolutie mare, ecran anti-reflectorizant
 Dimensiune: 43 cm / 17 inch
 Controlul stralucirii: automatic.
Digital processor:
 Display matrix: 1008 x 576 x 8 at 50 Hz
 Capacitatea de depozitare a discului: 50-
200-1000 imagini Topic 4 : Modalitati operationale
Obtiuni de procesare
 Afisarea imaginii: 100 Hz / 625 linii PAL

Radiation Sources
CUNOASTEREA DEBITULUI DOZEI PENTRU

Tipuri de camere TV DIFERITE MODURI DE OPERARE
• VIDICON
ESTE IMPORTANTA
• PLUMBICON (sistem pentru cardiologie)
• CCD
FLUOROSCOPIE DIGITALA
 Filmele SPOTpentru fluoroscopia digitala sunt limitate datorate
rezolutiei slabe, care este determinata de Camera TV si nu este mai
perfirmanta decat aproximativ 2 lp/mm pentru un sistem TV cu 1000
de linii ATUNCI, POT EXISTA
CRITERII PENTRU CORECTA
 Daca sistemul TV are 525 linii, o imagine are in general of 525² = UTILIZARE A DIFERITELOR
250000 pixel1. Fiecare pixel necesita 1 byte (8 bits) or 2 bytes (16
bits) ca spatiu, pentru inregistrarea semnalului MODURI DE UTILIZARE

radiology
ECHIPAMENT SPECIALISTI Part 17.1 : Optimizarea Protectiei in

PENTRU PENTRU Radiologia Interventionala
SETARI FACUTE DE
SERVICIUL TEHNIC
DOZA / IMAGINE LA NUMARUL DE IMAGINI

INTRAREA INREGISTRAT IN
INTENSIFICATORULUI FIECARE PROCEDURA Topic 5 : Nivel de Risc (personal si
DE IMAGINE pacienti)
pacienti)
CONSTIENTIZAREA ORGANISMELOR Efectele radiatiilor asupra oamenilor

INTERNATIONALE ASUPRA NUMARULUI
CRESCUT A INJURIILOR PENTRU RADIOLOGISTII
DIN RADIOLOGIA INTERVENTIONALA EFECTE EFECTE
STOSTOCHASTICE DETERMINISTICE
CRESTEREA
NUMARULUI DE
EXPUNERI CANCER INJURII ALE
CONDITII OCHILOR
AFLAREA INADECVATE
MOTIVELOR EREDITAR
SISTEME RX DISORDERS LA INJURII ALE
VECHI DESCENDENTI PIELII

Radiation Sources
Parametri dozimetrici
EFECTE DETERMINISTICE
PRAG , RAPORTATE Marimi utile pentru evaluarea riscului
DE ICRP
pacientilor si lucratorilor:
lucratorilor:
0.5 - 2.0 Sv pentru o
OPACITATEA SINGURA EXPUNERE  Produsul DOZA-SUPRAFATA (pentru efecte
CRISTALINULUI 5 Sv in EXP. FRACTIONATE. stochastice)
>0.1 Sv/year CONTIN.
 Doza la suprafata de intrare (pentru efecte
5 Sv EXP.UNICA. deterministice)
CATARACTA > 8 Sv EXP. FRACTIONATA
>0.15 Sv/year CONTIN.
 Doza lucratorilor per procedura (in mai mult
de o localizare)

radiology
Part 11.1 : Optimizarea protectiei personalului(I)
personalului(I)
pentru Radiologia Interventionala  Principala sursa de radiatii pentru
personalul din camera de
fluoroscopie este PACIENTUL
(radiatia imprastiata).
imprastiata).
 Radiatia imprastiata nu este
distribuita uniform in jurul
pacientului.
pacientului.
Topic 5 : Factori care afecteaza doza  Nivelul debitului de doza din jurul
personalului pacientului este o functie complexa
care depinde de un numar mare de
factori.
factori.

radiology
DEBITUL DOZEI RADIATIEI IMPRASTIATE LA 1

METER DE PACIENT POATE FI MAI MARE DE Part 17.1 : Optimizarea Protectiei in
1 mGy/min PENTRU UNELE POZITII
CU FLUOROSCOPIA DIGITALA, DEBITUL

DOZEI POATE FI REDUS (25%) FATA DE
MODUL CONVENTIONAL
Topic 6 : Factori care influenteaza dozele
personalului medical si a pacientilor

Radiation Sources
DOZA RELATIVA LA
Nivelul de radiatii in procedurile IR DIMENSIUNEA
INTENSIFICATORULUI INTRAREA IN PACIENT
Factori importanti
12" (32 cm) dose 100
 Timpul in fluoroscopi 9" (22 cm) dose 150

 Numarul seriilor (imagini)
imagini)
 Dimensiunea pacientilor
6" (16 cm) dose 200
 Performanta sistemului de radiatie X folosit
 Existenta sistemelor de protectie
4,5" (11 cm) dose 300

radiology
Part 17.1 : Optimizarea Protectiei in

Topic 7 : Exemple de valori de doza
Procedura Doza la piele Autir,

An,
Journal
Coronary Doza cumilativa Cusma

Angiography (CA) CA : 126 mGy 1999
Intervention without I : 3582 mGy JACC TIPS
75
CA (I) I + CA : 3301 mGy HEPATIC EMBOLIZ.

25
Cerebral CE : 160 – 180 mGy Mc Parland BILIAR DRAINAGE

24
Embolization (CE) BS : 110 mGy 1998 17
ABDOM. ANGIOPLAST.
Biliary Stent (BS) NE : 110 mGy BJR 15
HEPATIC MANOM.
Nephrostomy (NE) 12
CEREBRAL ARTER.
Radio-frequency Injurii ale pielii Vano 10
cardiac catheter Doza cumulativa/procedura 1998 ABDOM. ARTERIOGR.
9
ablation 1100 –1500 mGy BJR BRONQUIAL ARTERIOGR.
6,3
RENAL ARTERIOGR.
Radio-frequency Injurii ale pielii Wagner 5
LOWER LIMB ARTER.
cardiac catheter Doza totala: > 2500 mGy 1998 3,3
RSNA UPPER LIMB FISTUL.
ablation 1
LOWER LIMB PHLEBOGR.
0 20 40 60 80 100
Exemple de valori ale dozei Timp de fluoroscopie (min.)

Radiation Sources
DOSE AREA PRODUCT

VALOARE MEDIE
353,7 10
TIPS 96,42 160
CEREBRAL ARTERIO.
VALVULOPLASTY 92,92
RENAL ARTERIOGR.
6
87,5 120
PTCA
LOWER LIMB ARTERIO.
81,68
HEPATIC EMBOLIZ. 68,87
4
BILIAR DRAINAGE UPPER LIMB FISTUL. 64
68,16 SERIES OF IMAGES
CEREBRAL ARTERIOG. 66,63 4 NUMBER OF IMAGES
LOW EXTREM. ART. 66,51 BRONCHIAL ARTERIO. 60
CORONARIOGRAPHY 25,3 3
HEPATIC MANOMETRY 24,7 RENAL ARTERIO. 60
AORTIC ARTERIOGR. 8,71 3
UPPER EXTREM. FISTUL. 2,94
ABDOMINAL ARTERIO. 60
LOW EXTREM. PHLEBOG.
2
0 100 200 300 400 Gy.cm 0 50 100 150
Part 17.2: Optimization of

IAEA Training Material on Radiation Protection in Diagnostic and Interventional Radiology
DOZE CINE AND DSA protection in Interventional

Radiology
Doza la intrare pentru Cine poate presupune
doze intre 70 si 130 µGy/fr :
 1 minute pentru Cine la 25 fr/s va duce la 150 mGy,
aproximativ echivalent cu :
 15 radiografii abdominale sau 400 radiografii

toracice
 O imagine digitala poate presupune 4 mGy Topic 3: Dose reduction measures
Angiography
Practical Actions in controlling dose
Keep beam-on time to an absolute minimum ---
The Golden Rule for control of dose to patient
and staff
PREVENTION Remember that dose rates will be greater and
dose will accumulate faster in thicker patients.
Keep the X Ray tube at maximal distance from

the patient.
Keep the image intensifier as close to the

patient as possible.

Radiation Sources
 Don’t over-use geometric magnification.  For many machines, dose rate varies
during the Interventional procedure.
 Remove the grid during procedures on small
patients or when the image intensifier cannot  Fluoroscopy time is only a very rough
be placed close to the patient. indicator of whether radiation injuries may
occur.
 Always collimate closely to the area of
interest.  Patient size and procedural aspects such
as location(s) of the beam, beam angle,
 When the procedure is unexpectedly
normal or high dose rates, distance of the
prolonged, consider options for positioning
tube from the patient and number of
the patient or altering the X Ray field or other
acquisitions can cause the maximum
means to alter beam angulation so that the
patient skin doses to be tenfold different
same area of skin is not continuously in the
for a specific total fluoroscopy time.
direct X Ray field.
To control dose to the staff Angiography - Patient

Patients should be counseled on radiation risks if the
 Personnel must wear protective aprons, procedure carries a significant risk of such injury.
use shielding, monitor their doses, and
Protection
Records of exposure should be kept if the estimated maximum
know how to position themselves and the cumulative dose to skin is 3Gy or above.
machines for minimum dose.
All patients with estimated skin doses of 3 Gy or above
should be followed up 10 to 14 days after exposure.
 If the beam is horizontal, or near
horizontal, the operator should stand on The patient’s personal physician should be informed of the
the image intensifier side [to reduce possibility of radiation effects.
dose].
If the dose is sufficient to cause observable effects,
the patient should be counseled after the procedure.
 If the beam is vertical, or near vertical,
keep the tube under the patient. A system to identify repeated procedures should be set up.
Summary Cuprins
 Deterministic effects to both patient and  Multi factori fizici si tehnici pot afecta
staff can be avoided by introducing semnificativ dozele personalului medical si
practical dose reduction actions. ale pacientilor in radiologia interventionala.
interventionala.
 Utilizarea echipamnetului in acest domeniu
 The ICRP recommendations provide a
trebuiesa fie conform cu cerintele
framework within which the internationale si specificatiile tehnice.
tehnice.
Interventional radiology procedures  Practicienii trebuie sa cunoasca aceste
should be performed in a safe manner recomandari
for both patient and staff.

Radiation Sources
De unde se pot obtine mai

multe informatii
fluoroscopic x rays. Third Edition. Partners in Radiation
Management (R.M. Partnership). The Woodlands, TX
77381. USA 2000.
 Vano,
Vano, E and Lezana,
Interventional Radiology. 9th European Congress of
Radiology, Vienna (Austria), March 5-5-10, 1995. Refresher
Both of these publications directly address the broad Course.
aspects of radiation management in fluoroscopy. The  Avoidance of radiation injuries from medical interventional
one on the left specifically addresses interventional procedures. ICRP Publication 85.Ann ICRP 2000;30 (2).
work. The one on the right addresses interventional Pergamon.
and other fluoroscopy topics.  Joint WHO/IRH/CE workshop on efficacy and radiation
safety in IR. München,
nchen, October, 1995

Radiation Sources
Autorizarea si Inspectia Surselor de radiatii in Radiologie si Autorizarea si Inspectia Surselor de Radiatii in Radilogia de Autorizarea si Inspectia Surselor de Radiatii in Radilogia de
Radiologia Interventionala Diagnostic si Interventionala Diagnostic si Interventionala
Module 3.8 Module 3.8
Obiectiv modul: Cuprins:
• Conceptul de asigurarea calitatii (AC) si aplicarea sa,

pentru a asigura evaluarea sistematica si concordanta cu
• Intelegerea conceptului, principiilor si politicilor de cerintele autoritatii de reglementare
management al calitatii , asa cum se aplica in protectia
• Cerintele ingrijirii pacientului in relatie cu AC
radiologica din domeniul diagnosticului radiologic si in
radiologia interventionala • Elemente esentiale ale controlului calitatii (CC),pentru
MANAGEMENTUL CALITATII asigurarea unei calitati optime pentru imagine
Controlul Calitatii Echipamentului • Aspecte fundamentale si diferentele intre AC si CC
Slide 1 Slide 2 Slide 3
Autorizarea si Inspectia Surselor de Radiatii in Radilogia de Autorizarea si Inspectia Surselor de Radiatii in Radilogia de Autorizarea si Inspectia Surselor de Radiatii in Radilogia de
Diagnostic si Interventionala Diagnostic si Interventionala Diagnostic si Interventionala
Module 3.8 Module 3.8 Module 3.8
Cuprins (cont) Managementul calitatii: Asigurarea Calitatii (AC):
• Rolul si responsabiltatile managerului, personalului si a Definitie : Definitie:

altor persoane implicate in implementarea unui program Un instrument managerial care, prin dezvoltarea de politici si
de asigurarea calitatii stabilirea unor proceduri de analiza, urmareste sa asigure ca
• Evaluarea auditurilor intern si extern ale calitatii, Toate activitatile pe care managerii le efectueaza,intr-un fiecare examinare cu radiatii X este necesara si adecvata
actualizarea regulata, metode de evaluare, raportare si effort de a implementa politicile lor de calitate problemei medicale
recomandari
Obiectiv:
Obiectivul prioritar al unui program de asigurarea calitatii este
imbunatatirea ingrijirii pacientului.Acesta include analize
periodice ale recomandarilor , protocoale clinice, testarea
echipamentului si proceduri administrative
1
Asigurarea calitatii (AC) (cont) Inregistratul si autorizatul Un program AC trebuie sa includa:
Pentru a realiza un program de AC efectiv,fiecare examinare cu Responsabilitati: • proceduri care sa asigure ca examinarile sunt prescrise
radiatii X trebuie efectuata:- numai de catre un medic practician
• Sa aiba un Program de AC pentru a asigura ca procedurile
• in concordanta cu protocoale clinice agreate anterior; radiologice sunt efectuate in concordanta cu reglementarile • evaluarea dozei pacientului
de protectie radiologica pentru personal si pacienti si cu
• de personal instruit corespunzator; • controlul calitatii echipamentului
conditiile de autorizare ale instalatiei.
• cu echipament adecvat si intretinut; • instruire si educatie continua a personalului
• pentru a satisface pacientul si medicul care a recomandat • audit clinic
examinarea; Desigur,complexitatea unui astfel de program depinde de tipul
instalatiei radiologice; de ex.procedurile pentru radiologia dentara • proceduri pentru actiuni de remediere, urmarire si evaluare
• in conditii de siguranta ; si si radiografia obisnuita vor fi mai reduse ca complexitate. a rezultatelor
• la minimum de cost. In spitalele mari, un comitet de AC ar putea fi de dorit.
Controlul Calitatii (CC) Controlul Calitatii (CC)
• CC este parte a AC si se ocupa cu tehnicile folosite pentru Manualul cu proceduri CC trebuie sa contina protocoale
controlul si mentinerea elementelor tehnice ale sistemului pentru :-
radiologic, care pot afecta calitatea imaginei si doza pacientului
• Testele de acceptanta
• Ca urmare, CC este parte a programului de AC, care se
• Testele de constanta
refera , mai ales, la instrumentatie si echipament
SCOP: • Teste privind starea, pe termen lung
Scopul unui program de CC este sa asigure:- • Calibrarea echipamentului folosit pentru testare
• acuratete diagnosticului sau interventiei (optimizarea
• Urmarirea actiunilor corective (necesare )
rezultatelor).
• in corelare cu minimalizarea dozei pacientului
2
Controlul Calitatii (CC) Instrumente pentru Controlul Calitatii : Test Sensitometric 1

2
Developare automata 3
4
Testul de acceptanta: Instrumentele pentru CC, pot fi clasificate in patru grupe: Film X expus in 5
• Instrumente pentru verificarea performantelor electro- sensitometru 6

• Se efectueaza pe echipamentul nou, pentru a 7
mecanice ale sistemului de radiatii X 8
demonstra ca este conform specificatiilor producatorului 9
• Instrumente pentru verificarea parametrilor de la masa de Treptele 10
11
comanda (ex., kV, timp ) expuse,folosite 12
Testul de performanta: • Dozimetre pentru masurarea kerma in aer sau a dozei pentru evaluarea 13
14
absorbite instalatiei de 15
• Este un test specific, efectuat asupra echipamentului, 16
developare
dupa o perioada de timp pre-determinata • Fantom pentru a masura calitatea imaginei (ex.,rezolutia) 17
Film expus 18
sau pentru a evalua concordanta cu nivelurile din norme 19
developat 20
21
Test Sensitometric Test Sensitometric – Developare Automata 1

Test Sensitometric-Developare Automata (cont)
2
Developare automata 3
4
Parametrii masurati la film 5
Numarul treptei sensitometrice
In practica,treptele DO = Densitate Optica 6
1 11 13 9 21
folosite pentru evaluare 7
In acest exemplu de film:- 8 Ora testarii Densitate Optica
depind de tipul 9
Baza+voal DO treapta 1 (fara expunere) 0700 0.16 1.05 2.20 0.49 3.12
sensitometrului si de 10
11
tipul si viteza filmului Index viteza DO treapta 11 12 0830 0.17 1.21 2.16 0.46 3.20
Index Contrast Diferenta in DO intre 13 si 9 13
1000 0.17 1.12 2.21 0.48 3.30
14
Treptele selectate se Densitate maxima DO max treapta 21

15 1130 0.18 1.23 2.14 0.45 3.15
16
folosesc sistematic 17 1300 0.17 1.21 2.10 0.43 3.10
Indicii de viteza si contrast obtinuti in acest mod,difera de 18
pentru verificarea definitiile riguroase specificate in standarde 19 Total 0.85 5.82 10.81 2.31 15.87
reproductibilitatii 20
Media 0.17 1.16 2.16 0.46 3.17
21
3
Testare contact film-folie intaritoare Iluminarea negatoscopului:
Se radiografiaza o sita din Toleranta

recomandata:
Index A B
Contrast
sarma, aflata in contact ferm
•• Luminozitatea
Luminozitateaunui
unuinegatoscop
negatoscop
cu suprafata de intrare a
conventional
conventionaltrebuie
trebuiesa safie
fiecel
cel
casetei. -2-2; 1700 cd m-2-2
putin 1500 cd m
putin 1500 cd m ; 1700 cd m
Contact bun este evidentiat in este
esteval.standard
val.standard
Index A
•• In
Inmamografie
mamografieluminozitatea
luminozitatea
Viteza Regiune de contact prost in B trebuie -2
trebuiesa
safie
fie3500
3500cd
cdm
m-2
Toleranta •• LUMINOZITATEA
LUMINOZITATEATREBUIE
TREBUIESA
SA
recomandata:
Baza+voal FIE
FIEUNIFORMA
UNIFORMA
Sa
Sanu
nuse
sevada
vada artefacts
artefacts
Concordanta lumina-simulare fascicul si fasciculul X Testare aliniament camp luminos-fascicul X (cont) Testarea perpendicularitatii fasciculului X
Camp de lumina Examplu:- • Daca imaginile a doua bile opace se

L1 L2
SID = 100 cm (L1 + L2) x 100 = 1.6% suprapun (A),perpendicularitatea fasciculului
W1 SID este in limitele 0.5° Obiect
Examplu:- L1 = 0.6 cm
• Daca imaginea bilei indepartate se afla pe test
SID = 100 cm L2 = 1.0 cm
(W 1 + W 2) x 100 primul cerc (B),fasciculul X este aprox. 1.5° in
L1 = 0.6 cm Marcari W1 = 1.0 cm = 1.8% afara perpendicularitatii
SID
L2 = 1.0 cm opaci W2 = 0.8 cm Film de
• Daca imaginea este pe al doilea cerc (C),
W1 = 1.0 cm fasciculul este aprox. 3.0° in afara Radiatie X
Toleranta
Tolerantarecomandata
recomandata
W2 = 0.8 cm W2 perpendicularitatii
Fascicul X L1 L2 2%
L1++L2 2%SID
SID;;W1 W22%
W1++W2 2%SID
SID
A B C
film Unde, SID (sau FFD) este distanta sursa X-receptor imagine Nota: Interpretarea depinde de modelul obiectului test folosit
4
Verificarea filtrarii (masurari - HVL) - Exemplu Verificarea filtrarii (masurari - HVL) cont. Reproductibilitate kerma in aer, timp expunere si KVp
100
90
HVL minimum recomandat Exemplu
80
Masurat la 80 kV max.
kV max. mm Al Coeficient de Variatie (CV)
Expunere µGy Sec kVp
Transmission (%)
70
mm Al µGy % Trans 60 1.5 Pentru mamografie:-
Filtre 0.0 3000 100.0 60 70 2.1 1 1244 0.0531 80.5
0.5 2520 84.0 80 Fara dispozitiv compresie n _
adaug. 50 2.3 2 1251 0.0531 80.5 1 ∑ (Xi - X)2
1.0
2.0
3.0
2205
1755
1410
73.5
58.5
47.0
40
30
1st HVL = 2.7 mm Al
90
100
2.5
2.7
HVL  kVp
100
3
4
1255 0.0530
1247 0.0530
80.7
80.5
= _
X √ i=1
n-1
4.0 1155 38.5 110 3.0
5.0 930 31.0
Cu dispozitivul
20 120 3.2 5 1246 0.0530 80.8 Toleranta
Toleranta
10 130 3.5 HVL  kVp + 0.03 6 1248 0.0530 80.4
Camera de 0 140 3.8 100 recomandata:
recomandata:
0 1 2 3 4 5 150 4.1 CV 0.007 0.001 0.002
ionizare CV
CV≤≤0.05
0.05
Grosimea de Aluminiu (mm) Slide 25 Slide 26 Slide 27
Acuratete kV max. (kVp) Acuratete timp de expunere Testare Linearitate (la un kVp nominal) - Exemplu
Exemplu Exemplu mAs mGy mGy/mAs Linearitate (valorile

20 2.52 0.126 mAs alaturate) |X1 - X2 |
_____
kVp kVp Timp Timpul Linearit. =
Eroare (%) Eroare (%) 40 5.01 0.125 0.004 |X1+ X2|
indicat masurat indicat (s) masurat (s)
50 10.61 0.212 0.26
50 51.5 3.0 1.00 0.99 1.0 Toleranta
Toleranta Toleranta 150 18.71 0.124 0.26
60 61.5 2.5 Toleranta 0.78 0.79 1.3 Toleranta
recomandata: Toleranta
recomandata:
recomandata: recomandata: 250 37.06 0.124 0
70 70.4 0.6 0.62 0.62 0.0
400 50.37 0.126 0.008 recom.:0.1
recom.: 0.1
Eroare
EroarekVp
kVp<<5% ±±10%
80 80.3 0.4 5% 0.31 0.32 3.2 10%++0.001
0.001ss
90 89.8 0.2 0.22 0.24 9.1
Nota: In acest exemplu, linearitatea a fost calculata intre valori mAs
100 100.8 0.8 0.12 0.12 0.0 adiacente . Ideal, linearitatea pentru oricare doua valori trebuie sa
110 112.3 2.1 0.06 0.06 0.0 corespunda .Totusi, C.E.I. stipuleaza ca testarea nu trebuie sa se faca
120 123.6 3.0 0.03 0.03 0.0 la valori care sa difere cu un factor mai mare de 2
5
Controlul Automat al Expunerii (AEC) Controlul Automat al Expunerii (AEC) Intensific.

Fluoroscopie-Debitul Dozei Maxim
Evaluarea performantei pentru in kV max Evaluarea performantei pentru pacienti de grosimi diferite imagine
In acest exemplu, datele sunt pentru Toleranta

recomandata:
In acest exemplu, datele sunt pentru un Camera
mamograf un mamograf •• Kerma
Kermaininaer
aerlalastativ
stativnu
nutrebuie
trebuiesa
sa
depaseasca
depaseasca50 50miliGray
miliGrayper
perminut.
minut. ionizare
kV max Densitate optica Grosime (cm) Densitate optica
Atenuator 25 1.18 Atenuator 3.0 1.12
• O limita de100 miliGray per minut ar
(fantom 26 1.09 (Fantom echiv. 4.5 1.27
echiv. pacient) putea fi acceptata la echipamentele
pacient) 27 1.05 6.0 1.05 prevazute cu control automat al Tub
Media 1.11 Medie 1.15 luminozitatii (debitul dozei),cu
atentionarea radiologului Rad.X
AEC AEC
Toleranta
Tolerantarecomandata: Toleranta
recomandata: Tolerantarecomandata:
recomandata:
Densitatea
Densitateaoptica
opticapentru
pentrufiecare
fiecarekV
kV Densitatea
Film rad.X Film Densitateaoptica
opticapentru
pentrufiecare
fiecaregrosime
grosime
evaluat
evaluat nu trebuiesa
nu trebuie sadifere
diferede
demedie rad.X La
medie evaluata
evaluatanu
nutrebuie
trebuiesa
sadifere
diferefata
fatade
de Latuburile
tuburileXXdeasupra
deasupramesei
meseisisiechipamentele
echipamentelemobile
mobile(C-arms),debitul
(C-arms),debitul
cu
cumai
maimult de±±0.2
multde 0.2 medie cu mai mult de ± 0,2
medie cu mai mult de ± 0,2 dozei
dozeise
semasoara
masoaralala30
30cm
cmde
delalaintrarea
intrareaintensificatorului
intensificatoruluide
deimagine
imagine
Calitatea imaginei in Dimensiunea imaginei si limitarea Dimensiunea imaginei si limitarea fasciculului in

fluoroscopie: fasciculului in fluoroscopie fluoroscopie
Fasciculul Toleranta
octogonal de
recomandata:
Parametru Limite recomandate Obiectul testarii este Fasciculul
asigurarea ca sistemul de radiatie X,limitat Fascicululdederadiatie
radiatieXXtrebuie
trebuielimitat,
limitat,astfel
astfelincat
incatnumai
numai
Distorsia imaginei Orice distorsie trebuie corectata de aria de intrare aria
aria de intrareaaintensificatorului
de intrare intensificatoruluieste
esteexpusa,de
expusa,deex.fascicul
ex.fascicul
imagine fluoroscopica de
< 5% pentru detaliu de 10 mm prezinta pe ecran numai
a inten.imagine de 23 cm diametru pentru un II de 23 cm ; 15 cm pentruun
23 cm diametru pentru un II de 23 cm ; 15 cm pentru un
Prag contrast /sensibilitate camp
campdede1515cmcm..
diametru aria pentru care a fost.
Detectabilitate detaliu < detaliu de 1 mm diametru la 10 %
Adica, sa asigure ca pacientul nu Eroarea
Eroareamaxima
maximade dealiniament,
aliniament,intre
intreintrare
intrareIIIIsisifasciculul
fasciculul
contrast jos contrast
este expus inutil, prin iradierea unei XXnu
nutrebuie
trebuiesa
safie
fiemai
maimare
marede
de3%3%dindinDSI.
DSI.
 1.2 lp mm-1 pentru dimensiuni de ari mai mari decat cea a ecranului de
Contrast mare / rezolutie
campuri 25/23 cm ; si  1.6 lp mm-1
limita intrare al intensificatorului de imagine
Film fara folie
pentru campuri 15/13 cm
aproape de II
6
Calitatea imaginei in Doza Medie Glandulara (DMG) Uniformitatea numarului ROI central,lat.1cm ROI la pozitia
mamografie CT “ora 12”
Fantom echivalent pacient Tolerante

recomandate
echivalent cu un san de grosime •• DMG
DMGmaxima
maximanu nutrebuie
trebuiesasa OPERATOR’S
PROTECTIVE Tolerante
recomandate
obisnuita si densitate tipica: 4.5 cm si depaseasca
depaseasca33mGy mGypentru
pentruunun SCREEN
•• Numarul
Numarulmediu
mediu CT CTpentru
pentruapa, apa,inin
50/50 adipos / grasime. san
san 50%
50%adipos
adipossisi50%
50%tesut
tesut X-RAY TUBE
ASSEMBLY zona
zonacentrala
centrala(ROI)
(ROI)nu
nutrebuie
trebuiesasa
glandural,cu
glandural,cucompresie
compresie
COMPRESSION difere
diferede
deZERO
ZEROcu cumai
maimult
multde de
uniforma
uniformalala 55cm
cmsisicu
cugrila
grila PLATE 44numere CT ( ROI trebuie sa
Toleranta numere CT ( ROI trebuie sa
recomandata: anti-difuzoare.
anti-difuzoare. fie
fiecercuri
cercuridede 2020mmmmdiametru).
diametru).
Fire >>44 • Without a grid, the MGD ROI 4
Fire DOSE ASSESSMENT •• Uniformitatea
Uniformitateaimaginei
imagineitrebuie
trebuiesa sa
Grupuri should not exceed 1 mGy. PHANTOM fie
fie astfel incat numarulmediu
astfel incat numarul
Grupurigrauncioare
grauncioare >>33 pentru
mediu
Mase >> • The mean background optical pentruROI
ROIcentral
centraleste
esteininlimitele
limitele
Mase >>33 density for clinical diagnosis IMAGE RECEPTOR 22numere
numereCT CTalealenumarului
numarului
ROI la pozitia
“ora 3”
mediu
mediuCT CTaafiecarui
fiecarui ROI
ROIexterior.
should be 1.6  0.2. exterior.
CT - ZGOMOTUL ROI central ROI “ora 12” CT – Grosimea sectiunii CT - Contrast Pozitia ROI 1 cm pe apa
Folosind un fantom adecvat de apa Scopul testului este de a asigura ca latimea reala a sectiunii este cea Examplu: masuratori pe fantomul aratat
selectata.Latinea nominala este comparata latimea la jumatatea valorii
maxime (FWHM) a profilului sensibilitatii sectiunii Numar CT in PMMA = 123.4
ROI DS Exemplu de masurare pentru o sectiune Numar CT in apa = -1
1 2.7 nominala de 10 mm.
2 2.2 Linii (Numarul CT in PMMA -Nmar CTin apa) = 124.4
3 2.2 partea stanga = 10 mm
ROI 4 partea dreapta = 10 mm
Toleranta
recomandata:
SD (Numar
(NumarCTCT ininPMMA
PMMA––Numar
Numarinin
SD<<44(in
(infiecare
fiecareROI).
ROI). ROI “ora 3” ±±11mm
mmdin
dingrosimea
grosimeanominala
nominala Pozitia ROI 1 cm pe PMMA
apa)
apa)==118
118±±10%
10%
Fiecare linie alba reprezinta un mm de grosime
sectiune.Liniile cenusii reprezinta fractiuni dintr-un mm
7
Rezolutia Spatiala de Contrast Mare CT - Detectabilitate Contrast Mic CT -

Linearitate
Masuratori bazate pe fantomul aratat:Deviatia standard in 1.6 mm Toleranta
recomandata:
distributie bare = 32 HU
Pozitie cursor pe distributia cea ••Valorile
Valorilegrafice
graficetrebuie
trebuiesa sase
se
mai mare si dimensionati-o pana situeze
situezepepeoolinie
liniedreapta
dreapta
Average CT Number
Toleranta
recomandata:
cat se suprapune cu distributia de intre mediile numerele
intre mediile numerele CT siCT si
1.6mm Scannerul
ScannerulCT CTtrebuie
trebuiesa
safie atenuare
fie atenuarelineara.
lineara.
Optional: Repetati pentru 1.3 capabil
capabilisisafiseze
afisezeobiecte
obiectede
de33 ••Orice
Oricedeviere
devierede delalalinia
linia
Optional: Repetati pentru 1.0 mm cu diferente de densitate
de 0.5 % sau mai mici dreapta
dreapta poateindica
poate indicacaca
de 0.5 % sau mai mici
Optional: Repetati pentru 0.8 numere
numere CT inexactear
CT inexacte arputea
putea
fifigenerate si ca scannerul
generate si ca scannerul
Toleranta este
estedefect.
defect.
recomandata: Coeficient linear de atenuare
Deviatia
Deviatiastandard
standardpentru
pentruun
unROI
ROIinindistributia
distributiade
debare
barede
de1.6
1.6mm
mm
trebuie
trebuiesa
safie
fie36
36HU
HU±±20%.
20%. Slide 43 Slide 44 Slide 45
8
DEXA
• Tehnica folosita pentru masurarea densitatii minerale a
osului (DMO);foarte importanta pentru evaluarea riscului
unei fracturi, diagnosticul/managementul osteoporozei;
• PRINCIPIU METODEI:atenuarea fasciculului de radiatie
DEXA X este dependenta de grosimea si densitatea
materialului absorbant, cat si de energia medie a
fasciculului de radiatie.
• Tehnica consta in masuratori de transmisie ale radiatiei
Masurarea absorbtiei radiatiei X la X , efectuate la doua energii diferite,obtinute fie folosind
doua energii medii diferite doua val.kV diferite (140/70) sau kV-constant (100) si
filtrare suplimentara (metal special,gros).
DEXA DEXA (DXA)

• Regiunile preferate pentru masurarea DMO sunt
coloana lombara , femurul si intregul corp;se • DEXA – numele initial al procedurii
masoara atenuarea datorita osului (la doua
energii) si se calculeaza,simultan,pe doua
curbe, densitatea minerala medie pe arie a
osului (in g/cm2).
• De regula, doze mici de radiatii eliberate • DXA – numele actual, ca urmare a
pacientului si personalului expus profesional. propunerii din 2003 a Societatii
• ATENTIE – Tehnica in continua dezvoltare + Internationale de Densitometrie Clinica
MULTE ASPECTE INCA NECUNOSCUTE (mai
ales pentru noile instalatii !!!).
DEXA (DXA) DEXA (DXA)

FASCICUL: Ingust(“pencil”) Evantai(“fan beam”)
DOZA PACIENTULUI este determinata de
DETECTOR: 1 mult mai multi parametrii sistemului: forma spectrului de
TIMP radiatie X, geometria sursa-detector,colimarea
scanare : 5-10 min. 30-60 sec. fasciculului, filtrele in fascicul,filtrarea
IMAGINE: Slaba Mai buna fasciculului,curentul in tub si viteza de
DOZA PACIENT: scanare.Ea variaza totodata functie de precizia
- efectiva 1 μSv 15 μSv dorita in masurarea DMO si de zona investigata
(doza efectiva la o radiografie de torace este in domeniul 20- (colana,femur,intregul corp).
50 μSv iar intr-o zi primim din fondul natural aprox.10
µSv) Cu cat mai performanta instalatia, cu atat mai
- la piele 9-50 μGy 9-200 μGy mare e doza pacientului (900 µGy – la intrare si
75 µSv- efectiva)!
1
DEXA (DXA) DEXA (DXA)
CA URMARE, si in aceasta practica trebuie sa fie EXPUNEREA PROFESIONALA

aplicat principiul justificarii procedurii, mai ales la
copii si in situatiile unor femei la varsta de Debitul dozei radiatiei imprastiate de
procreere (chiar daca doza in fat este, de regula, pacient, la un 1 de axa mesei pe care se
sub constrangerea de doza de 1 mGy !). afla pacientul se situeaza intre cateva
zecimi de µSv/h si 5 µSv/h, ceea ce
Procedura alternativa, Tomografia Computerizata conduce (pentru 20 pacienti pe zi) la doze
Cantitativa conduce la doze efective chiar mai anuale pentru expunerea profesionala
mari intre 0,1 si 1,5 mSv, depinzand de
(50-100 µSv) ! instalatie – DOZE MICI !
DEXA (DXA)
La instalatiile “fan-beam” sau “cone-beam”,
masa de control a operatorului trebuie
situata la min.2 m de pacient sau sa aiba
interpus un ecran de protectie intre masa
si pacient.
PERSONALUL trebuie sa fie instruit in

problematica de radioprotectie si sa
foloseasca un zona controlata un sistem
de monitorizare individuala.
2
PROTECTIA RADIOLOGICA
Cuprins
IN DIAGNOSTICUL
RADIOLOGIC  Structura si caracteristicile
 Combinatia film-
film-ecran
 Structura si caracteristicile filmelor
radiografice
 Grila antiimprastiere
 Camera obscura
 Negatoscop
Optimizarea protectiei in radiografie
Privire gererala Optimizarea protectiei in

 Sa familiarizeze cursantii cu notiunile de radiografie
baza privind componentele care
formeaza lantul radiografic.
Structura si caracteristicile intensificatorului

de imagine
3
Atenuarea fascicolului primar si

Ecran intensificator
Radiatia
imprastiata
Materialul folosit in radiografia conventionala
Imagine mult mai potrivita pentru sensitivitatea la radiatii a
Os radiologica filmului radiografic (radiatie X  fotoni)
fotoni)
« Latenta »
Tesut  Reduce expunerea pacientului necesara pentru
X moale obtinerea unui nivel de inegrire a filmului
Aer  Reduce timpul de expunere ca si puterea
Colimarea generatorului de radiatie X (salveaza
(salveaza costuri)
costuri)
 Creste efectul fotoelectric  utilizarea mai buna a
primara
Grila antiimprastietoare Intesitatea fascicolului energiei fascicolului (formarea imaginii)

imaginii)
5 6
intensificator(I)
intensificator(I) intensificator(II)
intensificator(II)
flexibil,
sensitive
Ecran
polimer)
subtire, incolor,
7 8

intensificator(III)
intensificator(I)
emise) de ecran
 Pamanturi rare (since 1970) (LaOBr :Tm) (Gd2O2S:Tb) 
(LaOBr:Tm)   (Rendering coefficient): raportul dintre energia luminii
9
(%) 10
Caracteristicile ecranului Caracteristicile ecranului

intensificator(II)
intensificator(II) intensificator(III)
intensificator(III)
Factorul intensificator:
intensificator: raportul expunerilor date de aceeasi
Sensibilitatea unui film conventional densitate optica de inegrire a filmului,
filmului, cu si fara ecran
BaSO4:Eu,Sr 175
Factorul intensificator
150
YTaO4:Nb Gd2O2S
BaSO4:Pb 125
100 LaOBr
CaWO4 75
CaWO4
50
25
250 300 350 400 450 500 550 600 0
UV albastru verde 50 60 70 80 90 100 110 120 kV
11 12
radiology
Optimizarea protectiei in Combinatia film-

film-ecran
 Sensibilitatea (ecran film): K0/Ka, unde K0 = 1 mGy si Ka este
radiografie kerma in aer pentru o densitate neta D = 1.0, masurata in planul
filmului
 Sistemul Ecran-
Ecran-film : Un tip particular de ecran intensificator
ecran-
film
intensificator
Combinatia film-
film-ecran ecrane intensificatoare
Contactul Ecran-
14
Performanta combinatiei Performanta combinatiei

ecran-
ecran-film ecran-
ecran-film
spatiala: capabilitatea unei combinatii  identificarea ecranului de tip si format
ecran-
ecran-film de a revela un numar de perechi de linii per  nepotriviri (folosirea diferitelor tipuri de ecrane)
ecrane) PENTRU
mm. Poate fi estimata cu ajutorul testelor de rezolutie ACELASI FORMAT nu este RECOMANDABILA
Hüttner  Contactul ecran-
ecran-film
zgomot: componenta zgomotului  Pierdere in rezolutia spatiala
ecran-film )  Imagine blurata
, ecran,
ecran, Granularitate  Curatenia
 Eficienta detectiei (QDE): coeficientul raportului dintre  Sensibilitatea inter casete
semnalul imaginii radiografice si a imaginii latente
15 16

radiology
Filmul radiografic
Optimizarea protectiei in (structura si caracteristici)
caracteristici)
radiografie  Strat protector (suprafata
(suprafata externa)
externa)
 Strat sensibil(~20
sensibil(~20µµ)
 Baza materialului (transparent si
rezistent mecanic)
mecanic) (~170µ
(~170µ)
 Strat de filtrare
 Clasa de sensibilitate
Structura si caracteristicile filmului radiografic
18
Structura filmului radiografic
film radiografic
Densitate Saturatie
Strat protector
optica (OD)
Emulsia filmului
Binding layer D2
Anti cross-over (optional) Intervalul de evaluare
filtru Vizibila a densitatii
 = (D2 - D1) / (log E2 - log E1)

BAZA
D1  film-ului
Intervalul normal
De expunere
Base
Film cu o singura emulsie + voal
19 20

caracteristice
(OD) (OD)
 Baza+
Baza+Voal: DO a filmului datorat densitatii de baza
plus orice actiune a developantilor asupra emulsiei Film Film
Film Film
un film sa aiba DO neta de 1.0
caracteristice
Filmele A si B
au aceeasi
acelasi contrast
diferit
21 22
Benzi sensitometrice Benzi sensitometrice

Sensitometrie: Metoda de expunere a filmului
cu un sensitometru si estimarea raspunsului
sau la expunere si developare development
11
12
13
16
17
18
20
21
10
14
15
19
1
4
5
6
7
8
9
3
23 24
radiology
Optimizarea protectiei in Grila antiimprastiere(I)

antiimprastiere(I)
radiografie  Radiatia care ajunge la pacient
 Fascicol primar : contribuie la formarea imaginii
 Radiatia imprastiata : nu ajunge la detector dar
contribuie to la doza pacientului
 Grila (intre pacient si film) elimina majoritatea
Grila antiimprastietoare si parametri de  Grila mobila (performante mai bune)
bune)
performanta ai grilei  Sistem Potter-
Potter-Bucky
Grila antiimprastiere(II)
antiimprastiere(II)
Parametri de performanta ai grilei(I)
Sursa de radiatii X
 Raportul grilei
 Raportul dintre inaltimea benzilor si latimea spatiului la nivelul
liniei centrale
Pacient  Raportul imbunatatirii contrastului

totale
Radiatie X imprastiata Benzi de plumb
 Factorul de expunere al grilei
 Raportul dintre valoarea indicata a radiatiei totale fara grila
Radiatie X utila Film si caseta antiimprastiere intr-

indicata a radiatiei totale cu grila,
fascicul.
27 28
Parametri de performanta ai Exemple de grile antiimprastiere

grilei(II) (raportul grilei)
grilei)
grila : C
 Numarul liniilor grilei
 Numarul lamelelor atenuante per cm grila : A grila : B
 Distanta de focalizare a grilei D

h
  
h 1

29 30
Selectivitatea grilei (I) Selectivitatea grilei(II)
grilei(II)
100

grila : C 90
grila : A grila : B 80 Din radiatia imprastiata
70
• O grila cu r = 16 transmite 3.8%
60
55 N.B. : diferenta intre benzi
50
   45
40
35
30
25
20
15
5%
3.8%
10
5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 r
31 32
Erori de focalizare ale grilei

Erori de focalizare ale grilei
(conducand la o pierdere de
grilei)
Sursa de radiatie X
25% a fasciculului)
fasciculului)
(prea departe) Caracteristicile grilei Distanta Distanta
cea mai cea mai
mica mare
Focalizare Raport (cm) (cm)
Sursa de radiatie X (cm) r
80 10 72 91
grila
Film si caseta
100 10 87 116
Deformarea umbrei grilei 100 14 91 110
33
150 13 130 180 34
Grila in afara centrului Erori ale focalizarii grilei datorate

grilei) deplasarii laterale
Deplasare laterala
Sursa de radiatie X
Caracteristicile grilei Deplasarea
laterala maxima
Focalizare Raport (cm)
(cm) r
80 7 2.8
80 10 2
100 10 2.5
Film si caseta 100 14 1.8
grila 150 13 2.9
Umbra grilei
35 36
radiology
 Lumina de veghe
putinta),
rosie)
 putere (< 25 W) 30 - 60%
 Lumina externa
Camera obscura si Negatoscopul
filmului
38
negatoscopului
5700 5810 5610 6110 5700 5810 3510 3870
CULOARE CULOARE
6200 6130 6200 4160 ALBASTRA ALBA
5920 5860 6090 5920 5920 5860 2150 3110

MASURATORI CORECTA
GRESITA
(cd/m2)
(cd/m2)
39 40

CUPRINS
informatii
 Sunt explicate principalele componente ale  Physics of diagnostic radiology, Curry et
lantului radiografic si rolul fiecarei al, Lea & Febiger,
Febiger, 1990
componente :  Imaging systems in medical
 Caracteristicile filmului conventional si a diagnostics, Krestel ed., Siemens,
Siemens, 1990
combinatiei ecran-
ecran-film  The physics of diagnostic imaging,
 Conditiile cerute pentru procesarea filmului Dowsett et al, Chapman&Hall, 1998
(camera obscura)
obscura) si conditiile de vizualizare
(negatoscoape)
negatoscoape)
41 42
Module title

radiology
PROTECTIA RADIOLOGICA IN Introducere

DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC  Subiect:
Subiect: mamografia (scopul este
screening-
screening-ul pentru cancerul de san)
 Fizica sistemului imagistic
 Cum sa fie mentinuta calitatea imaginii in
acord cu cerintele dozei
 Principalele caracteristici ale Controlului
Calitatii
Optimizarea protectiei in Mamografie
Cuprins Obiective
 Introducere in fizica
 Parametri fizici importanti
 Sa fie aplicate principiile protectiei
 Tubul RX pentru mamografie radiologice in mamografie, inclusiv
 Dimensiunea petei focale proiectarea, controlul calitatii si
 Generatorul de inalta tensiune dozimetria.
 Grila
 Controlul Automat al Expunerii
 Dozimetria
 Controlul Calitatii

radiology
Elemente de fizica in mamografie

Optimizarea Protectiei in
 Mamografia este cea mai sigura
Mamografie metoda pentru detectarea
cancerului de san.
 Este metoda aleasa pentru
Programele de Screening pentru
depistarea precoce a cancerului la
san in multe tari
 Pentru a obtine mamografii de
buna calitate cu o doza acceptabila
1 : Elemente de fizica in mamografie la san, este esential folosirea
corecta a echipamentului
Module title
Componentele principale ale sistemului

imagistic pentru mamografie
OPERATOR’S
PROTECTIVE
 Un tub RX pentru mamografie X-RAY TUBE
SCREEN
ASSEMBLY
 Un dispozitiv pentru compresia sanului COMPRESSION
PLATE
 Grila
DOSE ASSESSMENT
 Receptor de imagine PHANTOM
Sistem de Control Automatic al

IMAGE RECEPTOR

Expunerii
Principalele variabile ale sistemului

imagistic in mamografie Optimizarea Protectiei in
 Contrast:
Contrast: capabilitatea sistemului de a face
vizibile diferente mici in tesuturile moi
Mamografie
 Claritatea conturului:
conturului: capabilitatea sistemului
de a face vizibile detalii mici (calcificari mai mici
de 0.1 mm)
mm)
 Doza:
Doza: sanul femeii este este un organ foarte
radiosensibil si exista risc de carcinogeneza
asociat cu acesta tehnica
 Zgomot:
Zgomot: determina cat de mult poate fi redusa Topic 2 : Parametri fizici importanti
doza avand ca scop identificarea unui obiect
anume fata de fond
Contrastul Variatia contrastului cu

energia fotonilor
 Coeficientii de atenuare liniara pentru diferite 1.0
tipuri de tesuturi de san sunt similari ca ordin
de marime iar contrastul pentru tesuturile moi
poate fi foarte mic Ca5 (PO4)3 OH •Contrastul creste de 6
Calcificatii de ori, intre15 and 30 keV
0.1
Contrast
 Contrastul trebuie sa fie pe cat este posibil 0.1mm

•Contrastul tesutului
de mare prin efectuarea mamografiei cu glandular scade sub 0.1
fotoni de energie mica (deci
(deci creste doza la pentru energii peste 27
piele,
piele, la san) keV
0.01
 In practica,
practica, pentru a evita o doza mare la san, Tesut glandular
trebuie facut un compromis intre cerintele de 1mm
necesare unui contrast mare si doza mica. 0.001
10 20 30 40 50 Energie (keV)
Module title
Contributii totale la claritatea Doza la san

contururilor din imagine
 Claritatea receptorului:
receptorului: (combinatia film-
film-
ecran)
ecran) poate fi cit de mica intre 0.1 - 0.15 mm  Doza descreste rapid cu adancimea in tesut
cu o valoare limita maxima de 20 perechi de din cauza energiei mici a spectrului radiatiei X
linii pe mm folosite
 Claritatea geometrica:
geometrica: dimensiunea petei  Marime relevanta:
relevanta: Doza medie glandulara
focale si geometria de iradiere trebuie sa fie
aleasa astfel incat totalitatea neclaritatilor (DMG)
DMG) referitoare la tesuturile care sunt
reflecta performanta ecranului considerate a fi cele mai sensibile la
 Miscarea pacientului carcinogeneza indusa de radiatii.
radiatii.
Variatia dozei medie glandulara

Doza la san
cu energia fotonilor
Doza Medie Glandulara (unitati arbitrare)
 Doza la san este influentata de: 20 •Cresterea rapida a dozei cu

 Compozitia si dimensiunea sanului descresterea energiei fotonilor
10 si cresterea grosimii sanului
 Energia fotonilor
8 cm •Pentru o grosime a sanului de
 Sensibilitatea receptorului de imagine 2 8 cm, are loc o creste de 30 a
 Compozitia sanului are o influenta dozei intre fotonii cu energii
1 2 cm cuprinse intre 17.5 si 30 keV
semnificativa asupra dozei
•La 20 keV are loc o crestere
 Aria sanului comprimat are o influenta de 17 ori a dozei pentru o
mica asupra dozei 0.2 grosime intre 2 si 8 cm
 Parcursul mediu al fotonilor < dimensiunea sanilor

 Majoritatea interactiilor sunt fotoelectrice 10 20 30 40 (keV)

radiology
Factori care contribuie la
“zgomotul”
zgomotul” imaginii Optimizarea protectiei in
1) Propietatile receptorului de imagine Mamografie
2) Developarea filmelor si sistemul de
vizualizare
Generatorul de radiatii pentru mamografie

Module title
Obiective contradictorii pentru

Spectrul radiatiei X in mamografie
spectrul unui tub RX pentru Spectrul radiatieiX la 30 kV pentru un
Folosind in practica ecran-

ecran-
Tub cu tinta de Mo si un filtru de 0.03 mm Mo
mamografie 
Number of photons (arbitrary normalisation)

15
film, este posibil sa nu se
poata varia SNR deoarece
Un spectru ideal de radiatie X pentru
filmul poate fi supra sau
mamografie,
mamografie, este un compromis intre sub-
sub-expus.
expus. 10
 Obtinerea unui contrast mare si un raport
mare intre semnal si zgomot (fotoni de  In figura alaturata este
energie mica)
mica) prezentat un spectru 5
 Mentinerea dozei la san ALARA (fotoni

(fotoni de mamografic,
mamografic, produs cu o
tinta si filtru de Mo
energie mare)
mare) 10 15 20 25 30
Energy (keV)
Principalele caracteristici ale Optiuni pentru un spectru optim

spectrului de radiatii X in mamografie de radiatie X in mamografie
 Radiatie X caracterisca la 17.4 si 19.6 keV si  Cateva lucrari stiintifice au demonstrat ca,
atenuare mare peste 20 keV contrastul este mai bun pentru o combinatie
 Rezonabil de apropiat de energia optima pentru
tinta/filtru Mo/Mo.
imaginea sanului de grosime mica la medie  Acest avantaj scade cu cresterea dimensiunii
 Un spectru de energie mai mare este obtinut sanului.
sanului.
inlocuind filtrul de Mo cu un material cu un numar  Utilizand W/Pd pentru combinatia tinta/filtru
atomic mai mare (Rh (Rh,, Pd)
Pd) este adusa o imbunatatire substantiala in
 W poate fi folosit ca material tinta reducerea dozei,dar,
dozei,dar, deoarece doza la san
este deja suficient de mica, este preferabil
folosirea spectrului de contrast mare a Mo.
Obtiuni pentru un spectru optim Variatia neclaritatii cu magnificatia imaginii

si spotul focal
de radiatie X in mamografie
 Dimensiunea petei focale si geometria imaginii:
imaginii: 0.8 •Neclaritatea la un
Neclaritatea(mm)
0.15 0.4 receptor de 0.1 mm

 Neclaritatea totala U in imaginea mamografica poate fi •Magnificatia poate
estimata combinand neclaritatea receptorului de imbunatati semnificativ
imagine si geometric neclaritatea daca spotul
0.10 0.2 focal este suficient de
U = ([ f2(m-
(m-1)2 + F2 ]1/2) / m (ecuatia
(ecuatia 1) mic
•Daca spotul focal este
unde:
unde: prea mare, magnificatia
0.1
f: dimensiunea petei focale efective va creste neclaritatea
m: magnificatia 0.05
0.01
F: neclaritatea receptorului
1.0 1.5 2.0
magnificatia
Module title

radiology
Dimensiunea petei focale

 Pentru o unitate de screening este
Mamografie recomandat un tub de radiatie X cu un singur
focar,
focar, cu o pata focala de 0.3 .
 Pentru un mamograf utilizat in scop general,
este necesara utilizarea unui tub de radiatie X
cu doua focare,
focare, cu unul fin aditional (0,1),
care este folosit exclusiv pentru tehnici de
marire
 Dimensiunea petei focale trebuie sa fie
Dimensiunea petei focale verificata anual,
anual, sau atunci cand rezolutia
descreste rapid.
Combinatia tinta/filtru Filtrarea tubului de radiatie X

 Fereastra tubului de radiatie X trebuie sa fie  Filtrarea totala permanenta  0.5 mm Al sau
de beriliu (nu de sticla)
sticla) cu o grosime maxima 0.03 mm Mo (recomandat
(recomandat de ICRP 34)
de 1 mm
 Combinatiile tipice tinta/filtru valabile la  Calitatea fascicolului este definita de HVL
aparatele pentru mamografie,
mamografie, sunt:
sunt:
 Un index mai bun privind calitatea fascicolului
este filtrarea totala care poate fi pusa in
 Mo + 30 m Mo Mo + 25 m Mo
 W + 60 m Mo W + 50 m Rh corespondenta cu HVL-
HVL-ul,
ul, utilizand datele din
 W + 40 m Pd Rh + 25 m Rh literatura (publicate)
publicate)

radiology Specificatiile tehnice pentru mamograf
in cazul mamografiei cu film
Mamografie  Voltajul tubului trebuie sa fie in intervalul
25 - 35 kV
 Curentul tubului trebuie sa fie cel putin
100 mA pentru focarul mare si 50 mA pe
cel fin.
fin.
 Intervalul pentru produsul curentul tubului
Generator de tensiune mare
si timpul de expunere (mAs)
mAs) trebuie sa
fie de cel putin 5 - 800 mAs
Module title

radiology
De ce o grila antiimprastiere ?
Optimizarea protectiei in  Efectul retroimprastierii poate diminua
semnificativ contrastul imaginii;
imaginii; in consecinta
Mamografie necesitatea unui dispozitiv antiimprastiere
este evidenta.
evidenta.
 Efectul este cuantificat prin:
prin:
Factorul de Degradare a Contrastului (CDF)
:
CDF=1/(1+S/P)
unde:
unde: S/P : raportul intre radiatia imprastiata si cea
primara
Grila antiimprastiere
 Valoarea calculata CDF: 0.76 and 0.48 pentru
grosimi ale sanului de 2 respectiv 8 cm [Dance et al.]
Grila antiimprastiere:
antiimprastiere:
Grila antiimprastiere
performante
 Sunt disponibile doua tipuri de grila  CIF exprima contrastul obtinut cu grila fata de cel
obtinut fara grila
antiimprastiere:
antiimprastiere:
 BF reda cresterea dozei asociata cu folosirea grilei
 grila stationara:
stationara: cu densitate mare de linii (ex. 80
linii/cm)
linii/cm) si material de aluminiu intre spatii valorile CIF si BF pentru grila Philips mobila
 grila mobila:
mobila: cu 30 linii/cm
linii/cm cu hirtie sau bumbac
intre spatii Grosime san CIF BF
(cm)
 Performanta grilei antiimprastiere se poate 2 1.25 1.68
exprima in termeni de imbunatatire a 4 1.38 1.85
contrastului (CIF) si factori de Bucky (BF) 6 1.54 2.06
8 1.68 2.24

radiology
Dispozitivul de control automat
Optimizarea protectiei in al expunerii (AEC)
Mamografie  Sistemul trebuie sa produca o densitate
optica stabila (variatia DO<  0.2 ) in ciuda
unui interval larg al mAs
 Sistemul trebuie dotat cu un AEC localizat
dupa filmul receptor de imagine
 Detectorul trebuie sa fie mobil pentru a
acoperi diferite pozitii anatomice ale sanului
Controlul automat al expunerii si sistemul trebuie adaptat la cel putin trei
combinatii film-
film-ecran
Module title

radiology
Dozimetria sanului in mamografia
Optimizarea protectiei in cu film
Mamografie  Exista un oarecare risc de inducere a
cancerului prin radiatii,
radiatii, asociat cu examinarea
cu raze X a sanului
 De aceea se cere obtinerea unei imagini de
calitate cu o doza cat mai mic posibila
 Dozimetria sanului e importanta
 Doza medie glandulara(AGD
glandulara(AGD)) este cantitatea
dozimetrica general recomandata pentru
Dozimetria
evaluarea riscului
Marimi dozimetrice Marimi dozimetrice

 AGD nu poate fi masurata direct dar se obtine ESAK poate fi determinata cu:
 Un dozimetru TLD calibrat in termeni de kerma in aer
prin masuratori pe fantom standard pentru
la un HVL cat mai apropiat de 0.4 mm Al cu un fantom
setarile actuale ale echipamentului standard
mamografului  Un dozimetru TLD calibrat in termeni de kerma in aer
 Kerma in Aer la Suprafata de Intrare (ESAK)
ESAK) la un HVL cat mai apropiat de 0.4 mm Al plasat pe
(i.e. fara retroimprastiere)
retroimprastiere) a devenit marimea pielea pacientului (trebuie aplicat un factor de
cel mai des folosita pentru dozimetria retroimprastiere potrivit Dozei la Suprafata de Intrare
pacientilor in mamografie.
mamografie. masurate cu TLD-
TLD-ul pentru a obtine ESAK)
Note : datorita kV-
kV-ului mic folosit,
folosit, TLD-
TLD-ul se vede pe
 Pentru alte scopuri (compararea cu nivelele de imaginea obtinuta
referinta de doza)
doza) se poate face referire la  Un dozimetru cu un interval de masura cel putin intre
ESD, care include retroimprastierea.
retroimprastierea. 0.5- (mai bine decat  10% acuratete)
0.5-100 mGy (mai acuratete)

radiology
De ce Controlul Calitatii?
Calitatii?
Mamografie  BSS cere Asigurarea Calitatii pentru
expunerea medicala
 Principii stabilite de WHO, (ICRP pentru
doza),
doza), ghiduri dezvoltate de EC, PAHO,…
PAHO,…
 Un program de Controlul Calitatii trebuie sa
asigure:
asigure:
 Cea mai buna Calitate a Imaginii
 Cu cea mai mica doza la san
Controlul Calitatii  Verificarea regulata a parametrilor importanti
Module title
Parametri care trebuiesc

considerati intr-
intr-un program QC(1)
 Generarea si controlul radiatiei X Calitatea imaginei in
 Dimensiunea petei focale (obiecte test specifice)
specifice) mamografie
Fantom echivalent pacient
 Voltajul tubului (reproductibilitate,
reproductibilitate, acuratete,
acuratete, HVL)
HVL)
echivalent cu un san de grosime
 AEC (kV si compensarea grosimii obiectelor,
obiectelor, obisnuita si densitate tipica: 4.5 cm si
controlul DO, reproductibilitatea pe 50/50 adipos / grasime.
termen scurt...
scurt...))
 Compresie (forta de compresie,
compresie, aliniamentul placii Toleranta
Toleranta
de compresie ) recomandata:Vase
recomandata:Vasede desange
sange
 Bucky si receptorul de imagine >>44
 Grila antiimprastiere (factorul de grila)
grila) Microcalcifieri
Microcalcifieri >>33
 Sistemul Film- Mase
Masetumorale
tumorale >>>>33
Film-ecran (contact)
contact)
Parametri care trebuiesc considerati Parametri care trebuiesc considerati

intr-
intr-un program QC(2) intr-
intr-un program QC(3)
 Procesarea filmului
 Proprietatile sistemului
Baza (temperatura,timpul de procesare)
Doza de Referinta (doza la surfata de intrare)
Film si procesare (sensitometrie)
Calitatea Imaginii (rezolutie spatiala,
Camera obscura (lumina de siguranta,scaparea
contrastul imaginii,
de lumina,)
timp de expunere)
 Vizualizare
Negatoscop (luminozitate, omogenitate)
Mediu inconjurator
Introducere in masuratori Introducere in masuratori

 Acest protocol intentioneaza sa furnizeze Se utilizeaza doua tipuri de expuneri:
tehnici de baza pentru Controlul Calitatii(QC)  Expunerea de referinta este folosita
privind aspectele fizice si tehnice pentru pentru a oferi informatii despre sistem in
mammografie .
conditii definite, independente de setarile
 Multe masuratori presupun expuneri ale unui clinice.
obiect test sau a unui fantom.
 Expunerea de rutina este folosita pentru
 Toate masuratorile se fac in conditii de lucru
a oferi informatii despre sistem in conditii
normale:nu sunt necesare modificari speciale
ale echipamentului.
clinice, dependente de setarile care sunt
folosite clinic.
Module title
Introducere in masuratori Introducere in masuratori

 Densitatea optica (DO) a imaginii
procesate este masurata in punctul de  Toate masuratorile trebuie sa fie
referinta,care este situat la 60 mm de efectuate cu aceeasi caseta, pentru
piept si centrat lateral. a elimina diferentele intre ecrane si
 Densitatea optica de referinta este 1.0 casete.
OD, baza (fara voal).
 Limitele pentru acceptabilitatea
 DO de rutina poate fi diferta.
acestor caracteristici sunt date.
Pentru expuneri de referinta sau de rutina, se

expune un fantom de plexiglas, iar setarile
echipamentului sunt urmatoarele Sumar
Expunere de Expunere de  Obtinerea celei mai bune calitati a imaginii
referinta rutina mentinand doza la san la nivelul ALARA este
- Voltajul tubului 28 kV Setari clinice scopul final care trebuie atins,
atins, atunci cand se
- dispozitiv de compresie in contact cu fantomul in contact cu fantomul utilizeaza echipamente pentru mamografie cu
- fantom de plexiglas 45 mm 45 mm film-
film-ecran.
ecran.
- grila antiimprastietoare prezenta prezenta
- SID Care sa corespunda grilei Corespunzand grilei
focalizate  Implementarea unui protocol QC bine definit
- fototimer detector in pozitia cea mai apropiata de Setari clinice
piept poate contribui la atingerea acestui scop.
scop.
- AEC deasupra cu
- controlul densitatii optice Pozitie centrala Setari clinice
Mai multe informatii

 European Protocol on Dosimetry in
mamografie.
mamografie. EUR 16263 EN
 Dance D. R., and Day G. J. 1984. The
computation of scatter in mamografie by Monte
Carlo methods Phys. Med. Biol. 29, 237-
237-247.
 Birch R, Marshall M and Ardran G M 1979.
Catalogue of spectral data for diagnostic X-
X-
Rays SRS30.
REGLEMENTARI SPECIFICE
MINISTERULUI SANATATII PUBLICE
PRIVIND RADIOPROTECTIA
PACIENTULUI
•
De ce reglementarea?
PIRAMIDA ACTELOR NORMATIVE
 Principii radiprotectie Constitutia
Legi constitutionale
Reglementare
Legi organice
Legi ordinare
 Izolare Distanta Timp
Ordonante
Ordonante de urgenta
Hotarari
3 Ordine 4
LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL SANATATII IN Corespondenta cu cadrul legislativ comunitar

RELATIE CU RADIATIILE IONIZANTE
EMITENT:
ART 34 ART 35 Legislatia comunitara secundara cuprinde
Dreptul la ocrotirea Dreptul
PARLAMENT sanatatii mediu sanatos  Regulamente -masuri specifice, direct aplicabile, care au efect
legal direct fără adaptare la circumstanţele naţionale.
L 95/2006 L 111/1996
ELEMENT TITLUL I SANATATEA PUBLICA AUTORITATE COMPETENTA
GENERATOR: AUTORITATE COMPETENTA SP REGL/AUTORIZARE/CONTROL  Directive -stabilesc, scopuri, obiective, principiile şi nivelurile,
CONSTITUŢIA
-MSP ACTIV NUCLEARE-CNCAN lăsând la latitudinea statelor membre să decidă modalităţile de
PARLAMENT
GUVERN
MSP- ROL- punere în practică trebuie transpuse şi implementate în
LEGISLAŢIA HG-ordine
REGLEMEMENTARE
AUTORIZARE PRODUSE/DISPOZITIVE MED
legislaţia naţională.
ORG/FINANTARE SUPRAVEGHERE APA/ALIM CONTAMINARE/
PRIMARĂ INSTUTUTII/ SISTEM EXPUS PROFESIONAL
GUVERN/MSP LIRI  Decizii-reglementari cu caracter obligatoriu dar care nu au
CONTROL
GUVERN/MMDR
efecte generale ci sunt limitate la domenii specifice –necesita
LEGISLAŢIA Norme fundam
ORDINE RADIOPROTECTIE:
sec radiologica
tranpunere
SECUNDARĂ: EXP PROFESIONALA:944 SI 1032
MSP EXP MEDICALA: 285/2002 –exp med
1539/06-Med leg, 1540-exp copii
1541/2006 exp gravide, 1542-raportare
ORDINE  Recomandări şi opinii- acte fără caracter obligatoriu, dar care
exercitare, autorizare,
LEGISLAŢIA --66/2006 cercet med monitorizare, utilizare contribuie la completarea cadrului deja normat
TERŢIARĂ CNCAN
-
FURNIZORI SERVICII 5 6
BENEFICIARII
Legislatie primara -LEGEA nr. 95/2006
CADRUL - CONSTITUTIA ROMANIEI
privind reforma în domeniul sănătăţii -
CAPITOLUL II-Drepturile şi libertăţile fundamentale
TITLUL I Sănătatea publică
ARTICOLUL 34 Dreptul la ocrotirea sănătăţii  Asistenţa de sănătate publică = efortul organizat al
 (1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat. societăţii în vederea protejării şi promovării sănătăţii
 (2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea populaţiei
igienei şi a sănătăţii publice.
 (3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului
de asigurări sociale pentru boală, accidente,  se realizează prin ansamblul măsurilor politico-
maternitate şi recuperare, controlul exercitării legislative, al programelor şi strategiilor adresate
profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, determinanţilor stării de sănătate, precum şi prin
precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi organizarea instituţiilor pentru furnizarea tuturor
mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii
serviciilor necesare
ARTICOLUL 35 Dreptul la mediu sănătos
7 8
Legislatie secundara –functionare Legislatia tertiara -Norme privind radioprotecţia persoanelor

sistem/institutii/programe de sp în cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante
 Ord. MS 431/ 2004 privind organizarea si functionarea laboratoarelor şi
compartimentelor de igiena radiatiilor ionizante in reteaua Ministerului Sanatatii  CADRUL GENERAL: Ordinul ministrului sănătăţii şi
familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru
 ORDIN Nr. 1688 din 22 decembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Controlul Activităţilor Nucleare nr. 285/79/2002 pentru
Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr. 598/2003 privind elaborarea
sintezelor naţionale în cadrul subprogramului 1.4 "Evaluarea stării de sănătate aprobarea Normelor privind radioprotecţia persoanelor în
şi a factorilor de risc“ cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante, completat
prin Ordinul comun nr. 1806 din 29/12/2006
 HOTĂRÂRE nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor naţionale de
sănătate în anul 2007 msc prin HG nr.1.464 din 6 decembrie 2007
 SCOP: asigurarea transpunerii si implementarii prevederilor
 ORDIN nr.574/2008 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Directivei Consiliului 97/43/Euratom din 30 iunie 1997 privind
implementarea, evaluarea şi finanţarea programelor naţionale de sănătate, protecţia sănătăţii persoanelor împotriva pericolelor pe care le
responsabilităţile în monitorizarea şi controlul acestora, detalierea pe
subprograme şi activităţi, indicatorii specifici, precum şi unităţile sanitare prin prezintă radiaţiile ionizante rezultate din expunerea în scopuri
care se derulează acestea în anul 2007 medicale
9 10
Legislatie tertiara Legislatie tertiara

Alte reglementari specifice sumar I Alte reglementari specifice sumar II
 Ordinul MSP nr.1.539 / 2006 al ministrului sănătăţii publice privind
 Ordinul MS nr.1.334/2004 cu privire la acţiunile specifice privind aprobarea Reglementărilor specifice referitoare la expunerea
protecţia sănătăţii persoanelor fizice împotriva radiaţiilor ionizante în medicală a persoanelor la radiaţii ionizante în cazul expertizelor
cazul expunerii medicale
medicolegale
 Ordinul MS şi al preşedintelui CNCAN nr 299/64/2006 privind stabilirea
comisiilor de etică pentru avizarea expunerilor medicale în cercetarea  Ordinul MSP nr.1.540 / 2006 privind aprobarea Reglementărilor
medicală şi biomedicală specifice referitoare la expunerea medicală în radiologia
pediatrică
 Ord preş. CNCAN, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică nr.66/300/9112/2006 pentru aprobarea  Ordinul MSP nr. 1.541/ 2006 privind aprobarea Reglementărilor
Reglementărilor specifice privind expunerile medicale la radiaţii specifice referitoare la expunerea medicală la radiaţii ionizante
ionizante pentru cercetarea medicală şi/sau biomedicală
a gravidelor
 Ordinul ministrului sănătăţii publice nr.888/19-07-2006 privind revizuirea
reglementărilor referitoare la examinările radiologice de masă  Ordinul MSP nr 1542/2006 privind înregistrarea şi raportarea
dozei pacienţilor
 Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNCAN nr.1.484/396/2005  Ordinul MSP nr 1003/2008 privind înregistrarea şi raportarea
privind prelungirea termenului de utilizare a instalaţiilor radiologice dozei pacienţilor
medicale de fluoroscopie fără dispozitiv de control al debitului dozei
11 12

Reglementări specifice referitoare la acţiunile specifice privind protecţia
sănătăţii persoanelor fizice împotriva radiaţiilor ionizante în cazul
REGLEMENTARI SPECIFICE expunerii medicale

 Ordin nr. 1334 din 19/10/2004 cu privire la acţiunile
PRIVIND RADIOPROTECTIA specifice privind protecţia sănătăţii persoanelor fizice
PACIENTULUI împotriva radiaţiilor ionizante în cazul expunerii
medicale
 Temei - Ordinul comun MSP/CNCAN 285/79/2002
REGLEMENTĂRI SPECIFICE REFERITOARE  Rol – stabileşte obligativitatea elaborarii

LA ACŢIUNILE SPECIFICE PRIVIND PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII ghidurilor şi standardelor de practica la nivelul
PERSOANELOR FIZICE ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE ÎN
CAZUL EXPUNERII MEDICALE unitatilor sanitare
14
Reglementări specifice referitoare la acţiunile specifice privind Reglementări specifice referitoare la acţiunile specifice privind
protecţia sănătăţii persoanelor fizice împotriva radiaţiilor ionizante în protecţia sănătăţii persoanelor fizice împotriva radiaţiilor ionizante în
cazul expunerii medicale cazul expunerii medicale
 Conducerea unităţilor sanitare în care se desfăşoară activitati cu RI  În cadrul unităţilor sanitare se constituie comisii de etică pentru
elaborează, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a examinarea oportunităţii expunerilor medicale, precum şi a
prezentului ordin, reglementări specifice proprii privind protecţia sănătăţii
cu privire la: expunerilor medicale în scopul cercetării biomedicale şi
 delimitarea clară a atribuţiilor şi, respectiv, a responsabilităţilor medicale.
medicului ordonator şi ale practicienilor;
 justificarea expunerilor medicale pentru persoanele care doresc cu
bună ştiinţă şi voluntar să ajute în timpul expunerii medicale a altor  Atribuţiile şi modul de funcţionare a comisiilor de etică se
persoane; stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al
 protocoalele scrise şi tehnicile standardizate pentru fiecare practică acestora, care se aprobă de către conducerea unităţii sanitare
radiologică, respective.
 asigurarea documentaţiei corespunzătoare pentru justificarea expunerii
femeilor însărcinate şi, în cazul medicinei nucleare, a celor care alăptează;
 asigurarea ca pacienţii care urmează tratament cu radionuclizi să deţină  Comisiile de etică prevăzute la art. 4 au în componenţă cel puţin
instrucţiuni scrise cu privire la dozele limită ale radiaţiilor ionizante
primite de către terţi, fără a depăşi 1 mSv pentru copii şi 3 mSv pentru un director medical, şefi de secţie medicală,
adultul în vârstă sub 60 de ani, membru al familiei. imagistică/radioterapie, un reprezentant al colegiului medicilor
 Reglementările specifice proprii unităţilor sanitare se comunică, sub din judeţul respectiv, şeful laboratorului teritorial de igiena
semnătură, şefilor de secţii. radiaţiilor ionizante.
15 16
Reglementări specifice referitoare la expunerea

medicală la radiaţii ionizante a gravidelor
MINISTERULUI SANATATII PUBLICE  Ordinul MSP nr. 1541 din 11/12/2006 privind
PRIVIND RADIOPROTECTIA aprobarea Reglementărilor specifice referitoare la
PACIENTULUI expunerea medicală la radiaţii ionizante a gravidelor
 Rol – stabileşte principiile generale de

REGLEMENTĂRI SPECIFICE REFERITOARE radioprotecţie a gravidelor expuse medical la
LA EXPUNEREA MEDICALĂ LA RADIATII IONIZANTE A radiaţii ionizante
GRAVIDELOR
18
Reglementări specifice referitoare la expunerea medicală la radiaţii
Reglementări specifice referitoare la expunerea ionizante a gravidelor
medicală la radiaţii ionizante a gravidelor
 Continut: Necesitatatea justificarii adecvate a expunerii medicale la
Continut: radiaţii ionizante a gravidei
 Necesitatatea justificarii adecvate a expunerii
 Responsabilitatea
medicale la radiaţii ionizante a gravidei  revine medicului ordonator “
 Responsabilitati medic ordonator si practician  obligat să prezinte în scris practicianului toate informaţiile medicale
necesare justificării expunerii dorite”
 Responsabilitati practician  indicaţia de efectuare a oricărei proceduri radiologice solicitată pentru o gravidă
cuprinde:
 Algoritm decizie practica  scopul, motivaţia expunerii, săptămâna de sarcină la data solicitării,
 elementele clinice particulare pentru expunerea solicitată,
 Recomandari specifice de minimazare a expunerii  alte expuneri practicate anterior.
 În cazul bolnavelor internate

pe tipuri de practica  nu se va practica nicio expunere medicală la radiaţii ionizante decât după
finalizarea şi notificarea examenului clinic general complet si a dosarul ui
 Sanctiuni medical imagistic anterior.
 În cazul dezacordului de opinii între ordonator şi practician, decizia
finală aparţine practicianului, care are responsabilitatea efectuării
procedurii radiologice.
19 20
Reglementări specifice referitoare la expunerea medicală Reglementări specifice referitoare la expunerea medicală
la radiaţii ionizante a gravidelor la radiaţii ionizante a gravidelor
Obligatii practician: Principii:
 Optimizarea procedurii radiologice pt reducerea la minimum a expunerii
fătului, până la un nivel al constrângerii de doză de 1mSv, la care riscul  Se recomandă, de principiu, amânarea oricărei
expunerii se consideră a fi neglijabil. expuneri medicale la radiaţii ionizante a gravidelor
 În cazurile unor examinări radiologice care implică doze mari pentru aflate în primele 15 săptămâni de sarcină.
fetuşi (peste 10 mSv) şi/sau iradierea abdomenului, este obligat să:
 În procesul luării deciziei de efectuare a unei proceduri radiologice,
 prezinte persoanei căreia urmează să i se efectueze o expunere medicală la riscul posibil datorat unor doze mari de iradiere trebuie să fie primordial.
radiaţii ionizante toate riscurile potenţiale pentru făt,
 precum şi beneficiile practicii radiologice pentru mamă şi făt
Procedura :
 să obţină acordul acesteia sau al aparţinătorului legal, dacă persoana
care urmează să fie expusă este în imposibilitatea de a-şi exprima  Ordonator:
acordul.  Orice solicitare de practicare a unei proceduri radiologice pentru o
 notifice în scris, în finalul buletinului radiologic de interpretare, doza
datorată expunerii medicale sau toate datele necesare evaluării femeie în perioada fertilă (12 ani şi 50 ani) va fi însoţită de menţiunea
acesteia. specială a ordonatorului asupra existenţei unei eventuale sarcini
 Exceptii : Femeile -cărora li s-a efectuat histerectomie, sterilitate,mai mult
 Orice tip de practică radiologică trebuie recomandat şi realizat conform
protocoalelor de bună practică, stabilite de Societatea de Radiologie şi de 3 luni de contraceptive orale (cu precautie)
Imagistică Medicală din România, avizate de Comisia de Radiologie,  Practician: Pacienta va fi întrebată explicit, verbal sau în scris, dacă este
Imagistică Medicală şi Medicină Nucleară a Ministerului Sănătăţii Publice.21 însărcinată, precum şi despre data ultimei menstruaţii. 22

Reglementări specifice referitoare la expunerea medicală
ionizante a gravidelor Cazuri;
la radiaţii ionizante a gravidelor Solutii:
1. Absenţa oricărei suspiciuni de sarcină, 4. Dacă sarcina se confirmă şi femeia  In situaţia în care examinarea se justifică şi nu poate fi amânată,
clinică sau de laborator, constatată de trebuie investigată sau tratată pe pentru proceduri intervenţionale sau de diagnostic cu radiaţii X
medicul ordonator şi practician, parcursul sarcinii, se recomandă una
dintre următoarele proceduri alternative (sau
care implică expunerea abdomenului inferior sau a pelvisului,
conduce la efectuarea procedurii reducerea dozei la nivelul fătului poate fi obţinută prin:
se vor alege altele, conform specificului fiecărui
radiologice caz):  reducerea numărului de imagini;
 utilizarea altor metode de diagnostic,
2. Existenţa oricărei incertitudini cu neiradiante, ultrasonografia RMN;  selectarea proiecţiei;
privire la starea de graviditate, exprimată  amânarea examinării sau tratamentului  limitarea timpului de fluoroscopie la minimum;
până după naştere, în balanţă riscul şi
de către pacientă, ordonator sau beneficiul pentru mamă şi făt;  ecranarea şi colimarea cu atenţie a fasciculului de radiaţii.
practician, impune un consult de  în cazul necesitatii examinării sau
specialitate la medicul de specialitate tratamentului procedura radiologică se va
og şi amânarea expunerii efectua cu discernământ privind doza de  Se recomandă folosirea unui protocol valabil care să cuprindă
radiaţii la nivelul fătului; + estim D diferite tipuri de examinări radiologice ale abdomenului, care să
5. În situaţii de urgenţă, în care viaţa femeii asigure că doza de radiaţie la nivelul fătului este cât de joasă
3. În situaţia în care pacienta se află în sau a produsului de concepţie este în
imposibilitatea de a preciza prezenţa pericol, expunerea medicală la radiaţii
posibil de obţinut.
unei eventuale sarcini, iar expunerea ionizante cu scop diagnostic ori
este absolut necesară, se efectuează tratament trebuie efectuată –  Pentru ecranare se folosesc mijloace şi dispozitive de
procedura radiologică, cu luarea unor consemnare parametri tehnici de radioprotecţie adecvate.
măsuri suplimentare de protecţie expunere
(protejarea abdomenului inferior). 23 24
ionizante a gravidelor
Responsabilitati titular autorizatie REGLEMENTARI SPECIFICE
Titularul de autorizaţie are următoarele obligaţii: MINISTERULUI SANATATII PUBLICE
 a) să respecte toate reglementările specifice privind expunerea medicală a
gravidelor; PRIVIND RADIOPROTECTIA
 b) să asigure toate condiţiile tehnice de desfăşurare a acestor proceduri
radiologice; aparatura, protocol, instruire PACIENTULUI
 c) să includă reglementările specifice privind expunerea medicală a
gravidelor în cadrul unui capitol specific din planul de protecţie al
serviciului de radiologie.
 În cabinetul de radiologie trebuie să existe afişe care să atenţioneze pacienta

asupra riscurilor expunerii pentru făt şi asupra obligativităţii acesteia de a
informa personalul medical de radiologie asupra unei posibile sarcini (Art. REGLEMENTĂRI SPECIFICE REFERITOARE
19) LA EXPUNEREA MEDICALĂ ÎN RADIOLOGIA PEDIATRICĂ
 Pentru femeia expusă profesional la radiaţii ionizante, aflată în perioada de
sarcină, se aplică prevederile art. 63 din Ordinul preşedintelui Comisiei
Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 173/2003, cu modificările şi
completările ulterioare (Art. 20)
 Nerespectarea prevederilor –atrage raspunderea administrativa, disciplinara,
contravenţionala sau penala, după caz, în condiţiile legii.
25
Reglementări specifice referitoare Reglementări specifice referitoare

la expunerea medicală în radiologia pediatrică la expunerea medicală în radiologia pediatrică –cerinte generale
 Ordinul ministrului sănătăţii publice nr.1.540 / 2006  În cazul copiilor, cele două principii de bază în protecţia radiologică
a pacientului - justificarea procedurii şi optimizarea protecţiei -
privind aprobarea Reglementărilor specifice se aplică cu o exigenţă mărită.
referitoare la expunerea medicală în radiologia
pediatrică  particularităţile anatomice, patologice, biochimice şi fiziologice
la copil diferite pentru fiecare grupă de vârstă şi deosebite de
cele ale unui pacient adult;
 sensibilitatea la radiaţia ionizantă mai mare în cazul copilului
decât în cazul adultului.
 Rol – stabileşte principiile generale de
radioprotecţie a copiilor expusi medical la radiaţii  În radiologia pediatrică este necesar personal experimentat, care
ionizante să coopereze cu copiii, iar asistentele de radiologie vor avea o
pregătire specifică radiologiei pediatrice.
27 28
Reglementări specifice referitoare

la expunerea medicală în radiologia pediatrică –cerinte
la expunerea medicală în radiologia pediatrică –cerinte aparate
procedura
Cerinte:  În sistemele fluoroscopice, intensificatorii de imagine vor avea
 Camerele adecvate - cooperare bună cu copiii. factori de conversie mare, pentru reducerea dozei pacientului.
 Generatorul de radiaţii X va fi de înaltă frecvenţă, pentru a îmbunătăţi acurateţea

şi reproductibilitatea expunerilor, şi va avea suficientă putere pentru a permite t de  Condiţii optime de vizionare a imaginii
exp mici.
 Poziţionarea pacientului
 Dispozitivul de control automat al expunerii (AEC) trebuie să permită valori ale  cu dispozitive de imobilizare, care, aplicate corect, vor garanta calitatea
parametrilor de expunere specifici pentru pediatrie şi va fi utilizat cu precauţie, vs riscuri
fiind preferată selectarea manuală atentă a parametrilor de expunere.
 Absenţa acestor dispozitive de imobilizare interzice expunerea
medicală –cu exceptia urgentelor
 Grila anti împrăştiere va fi detaşabilă, în particular la sistemele fluoroscopice, şi va
fi utilizată cu precauţie numai în cazul copiilor cu greutate corporală mare, prezenţa ei  Persoanele care ajută voluntar la efectuarea practicilor radiologice la
în fasciculul primar crescând semnificativ doza pacientului. copii se supun restricţiilor prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi
familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul
 Se respectă ajustarea corectă a grilei antiîmprăştiere la distanţa focar-film (DFF), Activităţilor Nucleare nr. 285/79/2002. Protocoale?
care, de regulă, nu este diferită faţă de pacientul adult.
 Dacă nu se foloseşte grila antiîmprăştiere, iar caseta este plasată pe masă, se alege
o DFF de circa 100 cm sau, în cazuri speciale, mai mare.
29 30
la expunerea medicală în radiologia pediatrică –justificare
specifice procedura
 Expunere medicală va fi efectuată  Optimizarea:
 cu o justificare adecvată.
 daca nu sunt alte metode de diagnostic  sa existe echipament standard din cauciuc plumbat pentru
 dupa examenului clinic general complet pt b internati ecranarea porţiunilor de corp aflate în imediata apropiere a
 la un nivel cât mai redus, fără a depăşi nivelele de referinţă corespunzătoare procedurii câmpului de diagnostic;
radiologice efectuate.
 gonadele trebuie protejate - examinările radiologice care includ
organele genitale în interiorul fasciculului primar sau la o distanţă mai
 Medicul ordonator mică de 5 cm de acesta,
 este obligat să prezinte în scris practicianului toate informaţiile necesare justificării
expunerii solicitate (scopul, motivaţia expunerii, elementele clinice particulare expunerii  ochii vor fi protejaţi în cazul examinărilor cu radiaţii X, care implică
solicitate, precum şi alte expuneri medicale practicate anterior. doze absorbite mari la nivelul ochilor.
 Solicitarea unei proceduri radiologice
 proiecţia posteroanterioară (PA) va fi utilizată preferenţial
 Practician
pentru orice pacient având vârsta şi gradul de cooperare care
 Decizia finală pentru examinarea radiologică a copilului revine practicianului (radiologului), să permită poziţia decubit ventral, şezând sau în picioare
pentru stabilirea procedurii celei mai adecvate, fiind esenţială o relaţie consultativă între medicul  Pentru pacienţii pediatrici, limitele de câmp vor fi vizibile sub
ordonator şi radiolog.
 Optimizarea: calitatea diagnostică a imaginii, forma marginilor clar neexpuse ale filmului, iar discrepanţele
 doza de iradiere a pacientului dintre fasciculul de radiaţii şi fasciculul de lumină ale
 alegerea tehnicii radiologice - colimatorului vor fi evitate prin verificări regulate.
 Ghidul de utilizare a examenelor radiologice şi imagistice medicale elab de Societatea de
Radiologie şi Imagistică Medicală, avizat de Colegiul Medicilor, Comisia Naţională pentru Controlul
Activităţilor Nucleare şi Comisia de specialitate radiologie-imagistică medicală şi medicină nucleară
31 a 32
Ministerului Sănătăţii Publice.

specifice procedura REGLEMENTARI SPECIFICE
 Programele de control al calităţii vor fi iniţiate cu prioritate în toate unităţile de
radiololgie medicală cu specific pediatric. PRIVIND RADIOPROTECTIA
 În examinările de tomografie computerizată pediatrice (TC) se aplică parametrii
PACIENTULUI
tehnici specifici, iar în absenţa acestora, dacă se folosesc parametrii tehnici utilizaţi
în mod obişnuit la adult, aceştia vor fi adaptaţi corespunzător.
 Folosirea fluoroscopiei pulsatorii şi a echipamentelor digitale poate conduce la

reducerea dozelor.
 În radiologia pediatrică, examinările ce presupun doze mari, TC şi urografia

intravenoasă (UIV) vor fi atent justificate. REGLEMENTĂRI SPECIFICE REFERITOARE LA EXPUNEREA
MEDICALĂ A PERSOANELOR LA RADIAŢII IONIZANTE
 Responsabilitatea dotării unităţii sanitare cu aparatură radiologică ÎN CAZUL EXPERTIZELOR MEDICO-LEGALE
corespunzătoare, mijloace adecvate individuale şi colective de protecţie
radiologică şi dispozitive ajutătoare de imobilizare pentru pacientul pediatric,
prevăzute în prezentele reglementări, revine titularului de autorizaţie.
33
Reglementări referitoare la expunerea medicală a persoanelor la Reglementări referitoare la expunerea medicală a persoanelor la
radiaţii ionizante în cazul expertizelor medico-legale radiaţii ionizante în cazul expertizelor medico-legale: Definiţii
Cadrul: Ordinul MSP nr. 1539/12/2006  - Se definesc ca proceduri radiologice

privind aprobarea Reglementărilor specifice medico-legale expunerile medicale la radiaţii
referitoare la expunerea medicală a persoanelor la ionizante efectuate în scopul expertizelor
radiaţii ionizante în cazul expertizelor medico-legale
medico-legale sau la solicitarea unor
Continut: asigurători, cu sau fără indicaţie medicală
 Definirea domeniului de aplicare clară.
 Justificare
 Conditii repetare
 Norme conexe aplicabile
35 36
Reglementări referitoare la expunerea medicală a persoanelor la Reglementări referitoare la expunerea medicală a persoanelor la
radiaţii ionizante în cazul expertizelor medico-legale-Justificare radiaţii ionizante în cazul expertizelor medico-legale-Justificare
 Justificarea  Repetarea unei expuneri medicale la radiaţii

 Orice expunere medicală la radiaţii ionizante cu scop final o ionizante având ca scop final o expertiză medico-
expertiză medico-legală se justifică individual, prin solicitare legală este justificată numai :
scrisă din partea unui ordonator.
 calitatea radiografiilor este nesatisfăcătoare pentru un
 Orice expunere medicală la radiaţii ionizante a unei persoane la
diagnostic de certitudine;
solicitarea unor asigurători, efectuată fără referinţă la indicaţii
clinice, se consideră nejustificată.  radiografiile nu au elemente de siguranţă care să
 Sunt exceptate situaţiile prestabilite, cum ar fi: permită identificarea persoanei căreia i s-a efectuat
expunerea anterioară;
 suspiciune de furt sau trafic de droguri şi arme,
 când se contestă argumentat autenticitatea
 în astfel de situaţii, criteriile de justificare sunt stabilite
punctual, prin consultare cu organismele profesionale
radiografiilor efectuate anterior;
relevante.  când este necesară evaluarea evoluţiei temporale a
 Indiferent de solicitare, decizia finală în ceea ce priveşte unor leziuni traumatice interne;
efectuarea procedurii radiologice medico-legale aparţine  în scopul efectuării unei contraexpertize.
practicianului.
37 38
Reglementări referitoare la expunerea medicală a persoanelor la

radiaţii ionizante în cazul expertizelor medico-legale-Optimizarea
 În toate procedurile radiologice medico-legale justificate se MINISTERULUI SANATATII PUBLICE
aplică: PRIVIND RADIOPROTECTIA
 principiile de optimizare
PACIENTULUI
 se impune efectuarea cel puţin a unei radiografii, care se
constituie ca document medico-legal.
 se aplică şi prevederile legale în vigoare care reglementează
organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină
legală- Ordonanţă nr. 1 din 20/01/2000 privind organizarea REGLEMENTĂRI PRIVIND EXPUNERILE MEDICALE
activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală LA RADIAŢII IONIZANTE
PENTRU CERCETAREA MEDICALĂ ŞI/SAU BIOMEDICALĂ
39
Reglementări specifice referitoare Reglementări specifice referitoare

la stabilirea comisiilor de etică pentru avizarea expunerilor la stabilirea comisiilor de etică pentru avizarea expunerilor medicale
medicale în cercetarea medicală şi biomedicală în cercetarea medicală şi biomedicală –O 299/2006
 Ordinul comun MSP/CNCAN nr. 299/64/2006  În cadrul fiecărei unităţi sanitare în care se poate desfăşura activitatea de cercetare medicală
şi biomedicală, ce implică expuneri medicale la radiaţii ionizante, se înfiinţează o comisie de
privind stabilirea comisiilor de etică pentru etică.
avizarea expunerilor medicale în cercetarea  Componenţa comisiei de etică pentru avizarea expunerilor medicale în cercetarea medicală şi
medicală şi biomedicală biomedicală este:
 un profesor universitar sau medic primar de notorietate recunoscută, de radiologie de
diagnostic ori de radiologie intervenţională, radioterapie sau medicină nucleară, după caz;
 un reprezentant al colegiului medicilor judeţean/al municipiului Bucureşti;
 Ordinul CNCAN/MS/ANCS Nr. 66/300/9.112/2006  un medic din cadrul laboratorului sau compartimentului de igiena radiaţiilor ionizante din
reţeaua Ministerului Sănătăţii;
pentru aprobarea Reglementărilor specifice  un expert acreditat în protecţie radiologică.
privind expunerile medicale la radiaţii ionizante
 comisia de etică trebuie să fie alcătuită din persoane care nu sunt angajate în proiecte de
pentru cercetarea medicală şi/sau biomedicală cercetare şi care sunt independente de cercetători
 Comisia de etică se întruneşte ori de câte ori i se solicită avizul pentru un proiect de cercetare
 Temei - Ordinul comun MSP/CNCAN 285/79/2002 medicală şi biomedicală ce implică expuneri medicale la radiaţii ionizante.
 Comisiile de etică au în componenţă cel puţin un director medical, şefi de secţie medicală,
imagistică/radioterapie, un reprezentant al colegiului medicilor din judeţul respectiv, şeful
 Rol – stabileşte cadrul aplicarii principiilor etice laboratorului teritorial de igiena radiaţiilor ionizante şi un expert acreditat în protecţie
radiologică."
in cercetarea medicala cu radiaţii ionizante
41 42
la stabilirea comisiilor de etică pentru avizarea expunerilor medicale
Reglementări privind expunerile medicale la radiaţii
în cercetarea medicală şi biomedicală –O 299/2006 ionizante pentru cercetarea medicală şi/sau biomedicală
 Solicitarea avizului pentru proiectul de cercetare
medicală şi biomedicală ce implică expuneri medicale  Ordinul CNCAN/MS/ANCS Nr. 66/300/9.112/2006 pentru
va fi însoţită de documentaţia tehnică aprobarea Reglementărilor specifice privind expunerile medicale
la radiaţii ionizante pentru cercetarea medicală şi/sau
biomedicală
 Comisia de etică
 evaluează proiectul de cercetare şi, în termen de 30 de zile de la
depunerea cererii de avizare:  Temei - Ordinul comun MSP/CNCAN 285/79/2002
 emite şi transmite avizul sau motivarea resingerii în scris
 efectuează analize privind modul de îndeplinire a prevederilor
Reglementărilor specifice privind expunerile medicale la radiaţii  Rol – stabileşte regulile aplicabile cercetarii
ionizante pentru cercetarea medicală şi biomedicală. biomedicale
 poate retrage avizul acordat
 toate rezultatele cercetării medicale şi biomedicale se vor raporta de
echipa de cercetare comisiei de etică şi se vor publica.
43 44
Reglementări privind expunerile medicale la radiaţii ionizante Reglementări privind expunerile medicale la radiaţii ionizante
pentru cercetarea medicală şi/sau biomedicală- Domeniu şi scop pentru cercetarea medicală şi/sau biomedicală- Conditii
 cercetarea medicală şi biomedicală include toate situaţiile în care  Cercetarea se va efectua numai dacă sunt întrunite următoarele
radiaţia este administrată: condiţii:
 voluntarilor sănătoşi  nu există nici o altă metodă alternativă la cercetare de
 pacienţilor li se administrează radiaţie suplimentară peste şi sub eficacitate comparabilă;
aceea necesară îngrijirii clinice a acestora
 riscurile nu sunt disproporţionate în comparaţie cu beneficiile
potenţiale ale cercetării;
 Cercetarea medicală şi biomedicală trebuie să se realizeze pe bază
voluntară, aşa cum s-a stabilit în Declaraţia de la Helsinki.  Proiect avizat de comisia de etică;
 consimţământul pacientului –informat
 Pt pacienti- nivelurile de doză sau de activitate trebuie să fie planificate  se recomandă ca minorii şi femeile gravide să nu facă obiectul
pe bază individuală de către practician şi/sau ordonator cercetării în acest domeniu.
 Orice investigaţie se realizează numai cu consimţământul pacientului

informat adecvat, obţinut în forma prevăzută de Legea drepturilor
pacientului nr. 46/2003 –cu exceptia situatiilor de urgenta
 Datorită perioadei de latenţă lungă, vârsta preferabil de peste 50 de
ani.
45 46
Reglementări privind expunerile medicale la radiaţii ionizante

pentru cercetarea medicală şi/sau biomedicală- proiectarea
pentru cercetarea medicală şi/sau biomedicală- Evaluarea riscului
cercetarii
Riscurile în cercetarea medicală şi biomedicală sunt:  justificarea utilizării radiaţiei ionizante de către echipa de
 riscuri datorate radiaţiei cercetare, sub îndrumarea principalului investigator
 riscuri asociate cu procedurile în radiologia intervenţională şi acţiunea
farmacologică a medicamentelor sau a efectelor lor laterale.  Trebuie să se asigure responsabilitatea clinică pentru subiecţi,
 Trebuie să fie evaluată: precum şi metodele şi procedurile consecvente cu o practică
 doza absorbită medicală corectă.
 doza medie absorbită în organele specifice  Fiecare proiect trebuie să fie precedat de o evaluare a riscului
 doza efectivă- poate fi utilizată ca un indicator general al detrimentului previzibil
probabil al radiaţiei la o medie individuală din populaţie şi ca un
comparator al riscului la radiaţie cu alte proiecte de cercetare.  Toate instalaţiile radiologice şi procedurile folosite în proiectele
 în cazul procedurilor de diagnostic evaluate Dozele efective de cercetare medicală şi biomedicală trebuie să fie supuse
cerinţelor riguroase de asigurare a calităţii.
 in procedurile radioterapeutice şi în radiologia intervenţională,  Comisia de etică va evalua scopurile, metodele, justificarea,
unde se pot produce efecte deterministice, trebuie să fie estimate optimizarea şi planurile detaliate înainte ca proiectul de
dozele în ţesuturile cele mai sever iradiate aflate în exteriorul
volumului – cercetare să se desfăşoare.
 Radiofarmaceutice - este necesară dozimetria internă.

47 48
pentru cercetarea medicală şi/sau biomedicală- clasificare riscuri
Clasificarea proiectelor de cercetare este următoarea:
PRIVIND RADIOPROTECTIA
 Categoria I: Doze efective mai mici de 0,1 mSv (adulţi)
R= de ordinul 1/1 000 000
PACIENTULUI
 Categoria II a: Doze efective în domeniul 0,1-1 mSv (adulţi)
R= de ordinul 1/100 000
 Categoria II b: Doze efective în domeniul 1-10 mSv (adulţi)
R= de ordinul 1/10 000
 Categoria III: Doze efective mai mari de 10 mSv
REGLEMENTĂRI SPECIFICE REFERITOARE
R= de ordinul 1/1 000 apropiindu-se de
inacceptabil dacă se continuă sau se repetă expunerea
LA EXAMINĂRILE RADIOLOGICE DE MASĂ
49

la examinările radiologice de masă
la examinările radiologice de masă
 Se interzic microradiofotografiile şi fluoroscopiile ca proceduri
• Ordin nr. 888/2006 privind revizuirea radiologice de examinare utilizate în scopul depistării active a
tuberculozei pulmonare.
reglementărilor referitoare la examinările
radiologice de masă  in scopul depistării active a tuberculozei pulmonare se justifică
efectuarea radiografiei pulmonare standard numai în cazul
suspecţilor de tuberculoză pulmonară identificaţi în urma
examinării clinice obligatorii.
 Temei - Ordinul comun MSP/CNCAN
 Se constituie indicaţie de efectuare a examenului radiologic pulmonar
285/79/2002 obligatoriu (radiografie standard) numai în următoarele situaţii:
 contacţi adulţi ai cazurilor de tuberculoză pulmonară depistate în cadrul
anchetei epidemiologice;
 contacţi copii ai cazurilor de tuberculoză pulmonară depistate în cadrul
 Rol – reducerea expunerii medicale anchetei epidemiologice, având IDR pozitiv la PPD;
 copii simptomatici cu IDR pozitiv la PPD;
nejustificate la radiaţii ionizante  persoane depistate cu infecţie HIV, persoane cu depresie imunitară;
 pacienţi cu afecţiuni psihice din colectivităţi, cu ocazia internării.
51 52
Reglementări specifice referitoare la înregistrarea

REGLEMENTARI SPECIFICE şi raportarea dozei pacienţilor
PRIVIND RADIOPROTECTIA • Ordinul MS nr. 1542 din 11/12/2006
PACIENTULUI privind înregistrarea şi raportarea dozei pacienţilor
 Ordin nr. 1003 din 19/05/2008 pentru aprobarea utilizării
formularelor de înregistrare şi raportare a datelor privind
expunerile medicale la radiaţii ionizante

REGLEMENTĂRI SPECIFICE REFERITOARE
LA ÎNREGISTRAREA ŞI RAPORTAREA DOZEI PACIENŢILOR  Rol – realizarea unui sistem coerent de înregistrare şi raportare
a datelor privind expunerea medicală a populaţiei la radiaţii
ionizante.
54
Reglementări specifice referitoare la înregistrarea şi Reglementări specifice referitoare la înregistrarea şi
raportarea dozei pacienţilor raportarea dozei pacienţilor
 Pentru fiecare generator de radiaţii X sau sursă de iradiere, 2. DATE PRIVIND PARAMETRII INDIVIDUALI DE EXPUNERE FOLOSIŢI, DUPĂ CAZ:
folosită în scop de diagnostic sau tratament medical, se ────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Radiodiagnostic Medicină nucleară Radioterapie
asigură un sistem de înregistrare individual, pe suport hârtie
sau în format electronic ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) examinare (proiecţie) a) tip examinare sau tratament a) tip procedură (volum-ţintă)
b) distanţă sursă-pacient (cm) b) radiofarmaceutic (radionuclid) b) distanţă sursă-pacient
c) câmp (cm x cm) c) activitate administrată (MBq) c) câmp (cm2)
 Responsabilitatea înregistrării datelor revine medicului practician, iar d) kV
e) mA
d) volum-ţintă (cm3)
e) doză per şedinţă (Gy)
verificarea corectitudinii înregistrărilor revine responsabilului cu securitatea f) mAs
radiologică. g) timp (s)
h) indicaţia DAP (mGy x cm2)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Titularul de autorizaţie asigură centralizarea la nivelul unităţii sanitare
a datelor prevăzute la art. 3, în conformitate cu sistemul informaţional al 3. DATE PENTRU EVALUAREA DOZEI PACIENTULUI, DUPĂ CAZ:
Ministerului Sănătăţii Publice. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Radiodiagnostic Medicină nucleară Radioterapie
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Datele înregistrate conform prevederilor art. 3 sunt supuse controlului a) indicaţia DAP (mGy x cm2) doza efectivă estimată (mSv) a) număr de şedinţe
b) doza absorbită la piele la b) doza totală eliberată în volumul-ţintă
autorităţilor competente şi se păstrează minimum 5 ani. poarta de intrare a fasciculului
de radiaţie X (măsurat, mGy)
c) debitul dozei absorbite în aer la
suprafaţa ecranului de intrare al
 pacientului i se comunică în scris, odată cu rezultatul examinării, doza intensificatorului de imagine
primita ca urmare a expunerii medicale la radiaţii ionizante. (măsurat, mGy)
d) CTDI (mGy)
55 56
ORDINUL MINISTERULUI SANATATII PUBLICE
Reglementări specifice referitoare la înregistrarea şi Nr. 1003 din 19 mai 2008
raportarea dozei pacienţilor

pentru aprobarea Pentruformularelor
utilizării completarea formularelor dati CLICKşipe
de înregistrare butoanele de
raportare a mai jos:
datelor privind expunerile
medicale la radiaţii ionizante
 datele centralizate la nivelul unităţii sanitare se raportează trimestrial de către
titularul de autorizaţie către laboratorul de igiena radiaţiilor ionizante din cadrul
autorităţilor de sănătate publică, în funcţie de arondarea teritorială.
 Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante CAPITOLUL I CAPITOLUL II

 evaluează datele raportate de către unităţile sanitare, controlează conformitatea Informatii privind tipul
acestora prin sondaj şi asigură centralizarea lor la nivelul fiecărui judeţ aflat în examinarilor de
supraveghere sau al municipiului Bucureşti. Informatii cu caracter
Radiologie-
 transmite situaţia datelor centralizate conform prevederilor art. 1 către autorităţile
general
Imagistica
de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, până la data de 30 a lunii Medicala
următoare celei pentru care se face raportarea.
 Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti raportează anual
Ministerului Sănătăţii Publice situaţia centralizată a datelor privind expunerea medicală a
populaţiei la nivelul judeţului şi al municipiului Bucureşti.
 Ministerul Sănătăţii Publice, prin Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, CAPITOLUL III CAPITOLUL III
 Elaboreaza forma electronică si asigura şi accesibilitatea acestora online. Informatii privind Informatii privind
 centralizează datele referitoare la expunerea medicală a populaţiei la radiaţii expunerea expunerea
ionizante, raportate de către judeţe şi municipiul Bucureşti, şi întocmeşte un raport rezultata din rezultata din
anual, procedurile de procedurile de
 informeaza Comisia de radiologie-imagistică medicală şi medicină nucleară medicina nucleara radioterapie
 Raporteaza instituţiilor internaţionale
57
Informatii privind tipul examinarilor de Radiologie-Imagistica

Medicala
4. Examinari Rx dentare MINISTERULUI SANATATII PUBLICE
Judetul/municipiul PRIVIND RADIOPROTECTIA
Bucuresti
PACIENTULUI
Anul: Trim:
nr. Nr. examinari pe grupe de varsta

nr examinari pe
Examinari in Cod sexe Doza medie
functie de exami
total
efectiva/proce RĂSPUNDEREA CIVILĂ A PERSONALULUI MEDICAL ŞI
exami < 15 16 - 40 > 40 A FURNIZORULUI DE PRODUSE ŞI SERVICII MEDICALE,
localizare nare M F dura (mSv)
nari ani ani ani SANITARE ŞI FARMACEUTICE
Dental-
D1
intraoral
Dental
D2
panoramic
Dental
D3
general
TOTAL 0 0 0 0 0 0 #NUM!
la radiaţii ionizante a gravidelor- Malpraxis la radiaţii ionizante a gravidelor- Malpraxis-Rcivila
Consecinte:  Implică răspunderea civilă a personalului medical şi a

 Legea 95/2006 – Titlul XV Răspunderea civilă a personalului medical şi a
furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şifarmaceutice furnizorului de produse şi servicii medicale, pentru:
 Prejudicii produse din eroare (neglijenţă, imprudenţă,
Malpraxis - eroare profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau
medico- farmaceutic generatoare de prejudicii pentru pacient neştiinţă), prin acte individuale în cadrul procedurilor de
prevenţie, diagnostic sau tratament.
Responsabilitatea medicală
 Civilă, de natură contractuală, care îl obligă pe medic, asistent, moasa „să dea  Prejudicii produse prin depăşirea limitelor competenţei
îngrijiri conştiente, atente şi conforme datelor actuale ale ştiinţei”.
 Disciplinară, statuată de colegiile deontologice medicale, care poate merge  Absenţa acordului informat al pacientului
până la suprimarea dreptului de practică medicală;
 Responsabilitatea administrativă a instituţiei sanitare ce poate fi proprietate de  Refuzul de a asigura asistenţa medicală
stat sau particulară şi care, de regulă, este pecuniară. Spitalul poate face însă
acţiune recursorie împotriva medicului în culpă;
61 62
la radiaţii ionizante a gravidelor- Malpraxis la radiaţii ionizante a gravidelor- Malpraxis
 Acordul informat al pacientului – cuprinde Informaţii la un nivel

Consecinte: ştiinţific rezonabil pentru puterea de înţelegere a acestuia
 Despăgubirile nu se recuperează de la persoana răspunzătoare de  În obţinerea acordului scris al pacientului, medicul, medicul
dentist, asistentul medical/moaşa sunt datori să prezinte
producerea prejudiciului cu excepţia cazurilor: pacientului informaţii la un nivel ştiinţific rezonabil pentru
a. Vătămarea sau decesul este urmare a unei acţiuni intenţionate puterea de înţelegere a acestuia.
(încălcarea intenţionată a standardelor)  Trebuie sa cuprinda informaţiile privind:
b. Vătămarea sau decesul se datorează unor vicii ascunse ale  diagnosticul,
echipamentului sau efecte secundare nedeclarate ale medicamentului-  natura şi scopul actului medical,
recuperare de la furnizori;  riscurile şi consecinţele,
c. Vătămarea sau decesul se datorează atât persoanei responsabile cât şi unor  alternativele viabile cu riscuri şi consecinţe,
deficienţe administrative ale unităţii medicale;  prognosticul bolii.
d. Asistenţa medicală s-a acordat fără consimţământul pacientului.
Acordul se solicită la începutul activităţii şi se exprimă în scris.
63 64
Răspunderea civilă a furnizorilor de servicii medicale,

materiale sanitare şi aparatură
 Unităţile sanitare publice sau private, în calitate de furnizori de

servicii medicale, răspund civil, potrivit dreptului comun, pentru
prejudiciile produse în activitatea de prevenţie, diagnostic sau
tratament, în situaţia în care acestea sunt consecinţa:
a. Infecţiilor nosocomiale (excepţie când există o cauză externă
necontrolabilă de către instituţie);
b. Defectelor cunoscute ale aparaturii medicale (folosită abuziv fără a
fi reparată);
C Materiale sanitare , dispozitive medicale, medicamente utilizate după
expirarea perioadei de garanţie sau a termenului de valabilitate;
d. Acceptarea echipamentelor şi dispozitivelor medicale, materialelor
sanitare, medicamente înafara condiţiilor prevăzute de lege.
 răspund în condiţiile legii civile pentru prejudiciile produse de
personalul medical angajat, în solidar cu acesta.
65
Norme de securitate radiologica
GUVERNUL ROMANIEI
CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU
COMISIA NATIONALA PENTRU CONTROLUL ACTIVITATILOR NUCLEARE
in
Reglementari specifice practicile de radiologie
de securitate radiologica in radiologia de diagnostic si radiologie
de diagnostic si interventionala interventionala
aprobate prin ordinul nr. 173/16.10.2003 al presedintelui
CNCAN si publicate in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 924 din 23
23
Preoteasa Angelica
decembrie 2003.
2008
Norme de securitate radiologica in practicile de Norme de securitate radiologica in practicile de radiologie de diagnostic si
radiologie de diagnostic si radiologie radiologie interventionala
interventionala
Anexe
RADIOPROTECTIA nr. 1 Legislatia in radioprotectie pentru practica de radiologie
OPERATIONALA
SCOP SI DEFINITII
nr. 2 Aspecte ale programului de radioprotectie (PRP)
EXPUNERI POTENTIALE
DOMENIUL DE SI URGENTE nr. 3 Exemplu de program de asigurare a calitatii
APLICABILITATE
EXPUNEREA nr. 4 Exemplu de documentatie tehnica pentru autorizarea
RESPONSABILITATI MEDICALA practicii de radiologie.
nr. 5 Continutul cadru al listei de verificare pentru inspectia
AUTORIZAREA EXPUNEREA practicilor de radiologie de diagnostic si radiologie
PRACTICII POPULATIEI interventionala.
SECURITATEA INSTALATIILOR EVIDENTE SI nr. 6 Cerintele de securitate radiologica in proiectarea si
RADIOLOGICE RAPORTARI fabricarea instalatiei radiologice.
JUSTIFICAREA, OPTIMIZAREA DISPOZITII FINALE nr. 7 Exemple de reguli locale pentru securitatea operationala.
SI LIMITAREA DOZELOR SI TRANZITORII
nr. 8 Exemplu de echipament de protectie impotriva radiatiei X.
Norme de securitate radiologica in practicile de radiologie de diagnostic si Norme de securitate radiologica in practicile de radiologie de diagnostic si
radiologie interventionala radiologie interventionala
Scopul prezentelor norme este de a stabili cerintele

specifice in radiologia de diagnostic si in radiologia RESPONSABILITATI
interventionala.
interventionala.
Angajamentul conducerii si declararea politicii de securitate
radiologica
Aceste norme detaliaza si completeaza cerintele de
securitate radiologica stabilite in “Normele Politica efectiva de protectie si securitate, indeosebi la nivel
Fundamentale de Securitate Radiologica”
Radiologica” (NFSR), managerial si prin asigurarea unui sprijin si suport clar
“Normele privind radioprotectia persoanelor in cazul demonstrabil pentru persoanele cu responsabilitati pentru
radioprotectie
expunerilor medicale la radiatii ionizante”
ionizante” si celelalte
norme din anexa nr. 1. Stabilirea unui program de radioprotectie (PRP) care include un
program de asigurarea calitatii (PAC) si intretinerea unei culturi
Aceste norme acopera toate situatiile de expuneri de securitate in institutie
medicale, de expunere profesionala, de expunere a
populatiei,
populatiei, inclusiv expunerile potentiale.
potentiale.
1
Organizare si responsabilitati Pregatirea generala si de specialitate relevante pentru

indeplinirea responsabilitatilor in radioprotectie si
Responsabilitatea principala o are titularul de autorizatie securitate
Urmatoarele persoane trebuie sa aiba responsabilitati: a) grad relevant profesiei,

profesiei, emis de autoritatea competenta in
a) expertul acreditat in protectie radiologica; educatie (Ministerul Educatiei,
Educatiei, Cercetarii si Tineretului,
b) responsabilul cu securitatea radiologica; Ministerul Sanatatii,
Sanatatii, etc.)
c) expertul in fizica medicala si fizicianul medical; b) acreditarea ceruta pentru a- a-si exercita profesia acordata de
d) practicienii medicali (specialisti in radiologie si imagistica autoritatea competenta relevanta sau alte organisme
medicala, specialisti in radiologia interventionala, cardiologi, profesionale sau academice;
urologi, chirurgi, ortopezi, pneumologi, stomatologi); c) absolvirea unui curs de radioprotectie in conformitate cu
e) personalul mediu de radiologie: asistenti medicali, tehnicieni cerintele de pregatire in radioprotectie specificate in “Normele
radiologi; privind radioprotectia persoanelor in cazul expunerilor medicale
f) personalul de service la radiatii ionizante”
ionizante”
g) furnizorii d) pregatirea la locul de munca, supravegheata de profesionisti
h) comitetele etice acreditati de CNCAN (experti
(experti acreditati in protectie radiologica),
i) alte categorii de personal implicate inainte ca personalul sa lucreze fara supraveghere.
Responsabilitatile responsabilului cu securitatea radiologica:
radiologica:
Responsabilitatile
esponsabilitatile expertului acreditat in protectie 1. sa participe la analiza continua a resurselor practicii de radiologie
radiologica: (incluzind bugetul,
bugetul, instalatiile si personalul),
personalul), a utilizarii instalatiilor
radiologice,
radiologice, a politicilor si a procedurilor;
procedurilor;
1. sa aprobe aspectele operationale ale programului de 2. sa raspunda de aplicarea prezentelor norme in zona controlata si zona
radioprotectie;
radioprotectie; adiacenta;
adiacenta;
2. sa-
sa-si dea avizul practic in implementarea procedurilor si 3. sa raspunda de desfasurarea practicii de radiologie conform procedurilor
regulilor locale; si conditiilor impuse in autorizatie;
autorizatie;
3. sa identifice necesitatile de pregatire si sa organizeze 4. sa stabileasca aspectele operationale ale programului de radioprotectie;
radioprotectie;
activitati de pregatire;
pregatire; 5. sa intocmeasca si sa revizuiasca periodic procedurile de lucru si regulile
4. sa verifice sistematic ca sarcinile a caror realizare necesita locale;
personal acreditat sunt realizate numai de personal cu 6. sa asigure ca manualele si instructiunile de utilizare ale instalatiilor
radiologice sa fie cunoscute de operatori;
operatori;
acreditare corespunzatoare;
corespunzatoare;
7. sa asigure intocmirea si aplicarea planului de urgenta radiologica;
radiologica;
5. sa identifice deficientele in conformitatea cu programul de 8. sa asigure verificarea periodica a instalatiilor radiologice si a aparaturii
radioprotectie si sa le raporteze titularului de autorizatie;
autorizatie; dozimetrice;
dozimetrice;
6. sa coopereze cu inspectorii CNCAN; 9. sa conduca ancheta in caz de depasire a nivelului de investigare,
investigare, si in caz
7. sa participe la achizitionarea instalatiilor radiologice si la de accident si incident;
proiectarea laboratorului de radiologie; 10. sa participe la achizitionarea instalatiilor radiologice si la proiectarea
laboratorului de radiologie.
radiologie.
Responsabilitatile practicianului medical - radiologul sunt:

1. sa asigure protectia generala si securitatea pacientului;
pacientului; Responsabilitatile fizicianului medical:
medical:
2. sa justifice procedurile de diagnostic si interventionale folosind 1. sa elaboreze cerinte si specificatii pentru achizitionarea instalatiei
criteriile de referinta,
referinta, stabilite prin reglementari specifice de Ministarul potrivite de radiologie, asigurindu-
asigurindu-se de securitatea radiologica a
Sanatatii (MS); instalatiei;
instalatiei;
3. sa acorde consultatia si evaluarea clinica a pacientului;
pacientului; 2. sa intocmeasca tema de proiectare pentru amplasarea si
4. sa stabileasca protocoale optimizate pentru procedurile de diagnostic si constructia laboratorului de radiologie, in colaborare cu
interventionale,
interventionale, prin consultare cu fizicianul medical; radiologul;
5. sa controleze regulat tehnicile si protocoalele; 3. sa supravegheze sau sa participe testele de acceptare,
acceptare, punerea in
6. sa evalueze calitatea in practica de radiologie, luind in considerare functiune si controlul calitatii al instalatiilor radiologice;
rezultatele monitorizarii dozei pacientului; 4. sa stabileasca proceduri de evaluare a dozei pacientului;
pacientului;
7. sa elaboreze criterii specifice pentru examinarea: unei paciente 5. sa supravegheze instalarea-
instalarea-montarea,
montarea, intretinerea,
intretinerea, verificarea,
insarcinate,
insarcinate, a pacientilor pediatrici, a persoanelor in cadrul procedurilor repararea instalatiilor radiologice;
medico-
medico-legale sau a persoanelor in cadrul cercetarii medicale sau 6. sa supravegheze inventarierea instalatiilor radiologice;
biomedicale; 7. sa participe la investigarea si la evaluarea incidentelor si
8. sa raporteze incidentele si accidentele radiologice responsabilului cu accidentelor radiologice.
securitatea radiologica.
2
Titularul de autorizatie sau de certificat de inregistrare

Asigurarea calitatii trebuie sa acopere cel putin:
putin:
trebuie sa asigure ca personalul are cunostinta de:de:
1. testele de acceptare ale instalatiei radiologice si punerea in
functiune a acesteia; 1. conditiile din autorizatie (sau certificatul de inregistrare);
inregistrare);
2. controlul calitatii instalatiei radiologice (hardware si 2. utilizarea instalatiilor radiologice;
software); 3. instructiunile care trebuie furnizate pacientilor si acelora
3. proceduri de utilizare a instalatiilor radiologice; care ajuta la sprijinul pacientilor in timpul expunerii;
4. selectarea procedurii corecte pentru pacient;
5. planificarea si informarea pacientului; 4. politicile si procedurile de radioprotectie ale institutiei;
institutiei;
6. dozimetria clinica; 5. programele locale de asigurare a calitatii,
calitatii, PAC si
7. optimizarea protocolului de examinare; procedurile de control al calitatii;
calitatii;
8. mentinerea inregistrarilor si scrierea raportului; 6. analizele incidentelor si accidentelor radiologice care s- s-
9. pregatirea si educarea continua a personalului;
personalului; au produs in institutie sau in alta parte si masurile
10.auditul
10.auditul clinic;
clinic;
11.evaluarea
11.evaluarea rezultatelor generale ale serviciului de radiologie.
corective si preventive necesare.
amplasarea
inregistrare
constructia Securitatea instalatiilor radiologice
utilizarea
Autorizarea
modificarea
In expunerile medicale se vor utiliza numai instalatii
autorizarea nu dezafectarea -casarea radiologice care:
nu incetarea activitatii
Reautorizarea sau prelungirea 1. au Certificat de Dispozitiv Medical,
Medical, emis de MS,
perioadei de valabilitate a autorizatiei producere, import,
import,
export, furnizare, conform cu Legea nr. 176/2000;
Autorizarea altor practici inchiriere sau transfer 2. au Autorizatie de Securitate Radiologica, emisa
legate de radiologie de CNCAN, conform cu Legea nr. 111/1996, cu
manipulare:
manipulare: instalare-
instalare-montare, modificarile si completarile ulterioare;
verificare, service, reparare,
intretinere,
intretinere, modificare,.
modificare,. 3. sunt testate periodic,
periodic, cel putin o data pe an,
pentru verificarea incadrarii in parametri tehnici
organisme de dozimetrie individuala nominali.
desemnarea
desemnarea
laboratoare de dozimetrie standard
Proiectarea laboratorului de radiologie

5. Suprafata camerei RX trebuie sa corespunda cerintelor producatorului
1. In faza de proiectare a laboratorului de radiologie trebuie sa se
se privind suprafata minima necesara instalarii si montarii instalatiei
asigure masurile necesare optimizarii protectiei si limitarii radiologice.
dozelor,
dozelor, in scopul indeplinirii cerintelor de securitate 6. Nu se justifica montarea instalatiei radiologice in camere mai mici decit cele
radiologica. recomandate de producator si nici limitarea capacitatilor tehnice ale
2. Proiectul laboratorului trebuie sa ia in considerare clasificarea instalatiei din cauza suprafetelor insuficiente.
7. Atunci cind dimensiunea minima a camerei RX nu este specificata in ASR- ASR-ul
zonelor, tipul activitatii si instalatiile radiologice care se
instalatiei , dimensiunile minime ale camerelor RX, trebuie sa fie: fie:
intentioneaza sa fie folosite. • 20 m 2 - instalatii radiologice pentru diagnostic cu un post.
3. La proiectarea laboratorului de radiologie se va tine cont de • 36 m 2 - instalatii cu doua posturi (radioscopie si radiografie)
combinarea celor trei factori importanti in reducerea dozei: • pt. instalatii cu mai multe posturi , spatiul va fi marit dupa caz, tinind seama
timp, distanta si ecranare.
ecranare. de necesitatea asigurarii protectiei personalului medical, a pacientilor
4. Se recomanda camerele mai mari pentru a permite accesul • 10,5 m 2 - instalatie
instalatie de radiologie dentara intraorala,
intraorala, max.
max. 70 kV,
kV, inin cazul
usor al pacientilor pe carucior si pentru a reduce expunerea amplasarii a doua instalatii , min.
min. 16 m 2, iar instalatiile vor lucra alternativ.
lternativ.
personalului si a persoanelor din populatie si in acelasi timp • 16 m - pt. o instalatie
2 instalatie de radiologie dentara panoramice, max. max. 90 kV,kV,
pentru a permite pozitionarea si o deplasare usoara a • pt. un mamograf - 10,5 m 2.
• 16 m 2 pt. o instalatie
instalatie de osteodensitometrie,
osteodensitometrie, max.
max. 80 kV,.
kV,.
pacientului in timpul procedurii.
3
Constrangeri de doza Manipularea instalatiilor radiologice

(1) Titularul de autorizatie sau de certificat de inregistrare trebuie sa
• Camera RX va fi proiectata astfel incit asigure ca toate operatiunile de manipulare:
manipulare: instalare-
instalare-montare,
debitul dozei sa nu depaseasca:
depaseasca: reparare, service, verificare, intretinere,
intretinere, dezmembrare/dezafectare,
• 15 mSv/an
mSv/an la locul de munca al persoanei etc., ale instalatiilor radiologice sunt efectuate numai de o unitate
autorizata de C.N.C.A.N., conform legii.
expuse profesional la radiatii X
(2) Titularul de autorizatie sau de certificat de inregistrare trebuie sa
• 1 mSv/an
mSv/an in spatiile in care persoanele din pastreze fisa tehnica a instalatiei radiologice pe toata durata de
populatie pot avea acces viata . Fisa tehnica va contine date privind operatiunile efectuate de
2. Ecranele, altele decit peretii camerei RX, instalare-
instalare-montare, reparare, intretinere,
intretinere, verificare, service, si toate
vor fi proiectate astfel incit debitul dozei sa serviciile efectuate pina la casarea instalatiei.
instalatiei.
nu depaseasca 20 μSv/h (3) Buletinele de verificare initiala,
initiala, periodica si dupa fiecare
Sv/h..
interventie asupra instalatiei respective, de reparare, schimbare de
componente, se vor pastra de titularul de autorizatie sau de
certificat de inregistrare,
inregistrare, pentru a fi prezentate la inspectii.
inspectii.
RADIOPROTECTIA OPERATIONALA
Clasificarea zonelor
1. Responsabilitati
2. Femeile gravide expuse profesional 1. Zone controlate = toate camerele in care se afla montate
3. Clasificarea zonelor instalatii radiologice (incluzind
(incluzind ansamblul tubul RX -
4. Reguli locale si supravegherea cupola si masa de comanda) si zonele unde sunt utilizate
5. Echipament de radioprotectie instalatiile radiologice mobile.
6. Monitorizarea individuala si evaluarea expunerii 2. In laboratoarele de radiologie de diagnostic si radiologie
7. Monitorizarea locului de munca interventionala nu se delimiteaza zone supravegheate:
supravegheate:
8. Niveluri de investigare pentru expunerea toate spatiile imediat vecine zonei controlate precum si
personalului celelalte spatii din laboratorul de radiologie sunt
9. Supravegherea sanatatii persoanelor expuse considerate, de regula spatii publice.
publice.
profesional 3. Fiecare incapere din laboratorul de radiologie trebuie sa
10.Inregistrari fie utilizata numai conform destinatiei sale specifice.
specifice.
10.Inregistrari
4. Usile camerelor RX trebuie sa fie inchise in timpul
procedurilor RX.
Niveluri de investigare pentru expunerea personalului

EXPUNEREA MEDICALA
Titularul de autorizati,
autorizati, in urma consultarii cu responsabilul cu 1. Responsabilitati
securitatea radiologica si expertul acreditat in protectie 2. Justificarea
radiologica, trebuie:
• sa includa in procedurile si regulile locale valorile de doza 3. Optimizarea in expunerile medicale in radiologie
ale oricarui nivel de investigare stabilit sau alt nivel • Optimizarea prin aplicarea metodelor pentru reducerea
autorizat, si dozei fara pierderea informatiei imagistice
• procedurile care trebuiesc urmate cind un astfel de nivel • Calibrarea echipamentului de dozimetrie a pacientului
este depasit.
depasit. • Dozimetria clinica: Evaluarea dozei pacientului
Niveluri de investigare:
investigare:
• Asigurarea calitatii in expunerile medicale in radiologie
• valorile lunare de doza, care sunt egale sau depasesc 4. Utilizarea nivelurilor de referinta in diagnostic
0,5 mSv,
mSv, pentru dozimetrul purtat sub sortul individual de 5. Constringeri de doza
protectie.
protectie. 6. Investigarea expunerilor medicale accidentale in
• valorile lunare de doza, care sunt egale sau depasesc radiologie
5 mSv,
mSv, pentru dozimetrul purtat peste sortul individual de
protectie sau pentru dozimetre purtate pe ma
maini sau degete.
7. Inregistrari
4
Se va acorda atentie deosebita selectari in radiologia pediatrica si
radiologia interventionala:
interventionala:
Practicienii medicali care prescriu sau efectueaza 1. suprafata de examinat,
examinat, numarul si dimensiunea vizualizarilor pe
examinarile radiologice de diagnostic trebuie sa: examinare (de ex. numarul de filme, sau sectiunile CT) sau timpul
pe examinare (de ex. in fluoroscopie)
fluoroscopie)
1. asigure utilizarea instalatiei radiologice adecvate; 2. tipul receptorului de imagine (de ex. ecrane intensificatoare cu
2. asigure ca expunerea pacientului sa fie aceea rapiditate mare fata de cele mai lente);
minima necesara pentru realizarea obiectivului cerut 3. utilizarea echipamentului adecvat de radioprotectie a pacientului;
pacientului;
de diagnostic, luind in considerare cerintele de 4. utilizarea de grile antia
antiamprastiere;
mprastiere;
calitate acceptabila a imaginii, 5. colimarea initiala a fasciculului RX primar pentru a minimiza
imaginii, stabilite de organisme
volumul de tesut iradiat al pacientului si pentru a imbunatati
profesionale potrivite si nivelurile de referinta in calitatea imaginii;
diagnostic,
diagnostic, 6. valori potrivite pentru parametrii operationali (de ex. tensiunea
3. ia in considerare orice informatie relevanta de la tubului RX, curentul si timpul sau produsul acestora);
examinarile precedente in scopul de a evita 7. tehnici adecvate de stocare a imaginii in imagistica dinamica (de
examinarile suplimentare inutile. ex. numarul de imagini pe secunda);
inutile.
8. factori adecvati de procesare a imaginii (de ex. temperatura
revelatorului si algoritme de reconstructie a imaginii);
Supravegherea dozelor pacientilor trebuie realizata in diferite
 Optimizarea - Radiologie generala scopuri si diferite etape, cum sunt:
1. Sensibilitatea receptorilor de imagine pentru radiografie 1. Compararea cu niveluri de referinta in diagnostic.
diagnostic.
2. Intensificatorul de imagine pentru fluoroscopie 2. Compararea dozelor si a distributiei dozelor pentru acelasi
3. Calitatea fasciculului (penetrabilitatea) tip de examinare cu diferiti parametri de expunere sau cu
4. Grila antidifuzoare diferite instalatii radiologice, in diferite camere RX sau in
5. Colimarea diferite spitale sau in alte tari.
6. Ecranarea gonadelor 3. Compararea expunerii pacientului pentru diferite tipuri de
7. Distanta focar piele examinari.
examinari.
8. Reducerea atenuarii intre pacient si receptorul de imagine 4. Evaluarea contributiilor relative la doza colectiva, provenite
9. Tehnici de examinare de la diferitele tipuri de examinari,
examinari, sau chiar compararea
10.Procesarea
10.Procesarea filmului expunerilor la radiatie in scop medical cu cele nemedicale.
 Optimizarea - Tomografie computerizata 5. Analiza tendintelor in utilizarea radiatiei pentru diferitele
 Optimizarea - Mamografie tipuri de examinari,
examinari, generate prin schimbarea frecventei
 Optimizarea - Radiologie interventionala examinarilor si a dozei pe examinare, sau prin introducerea
de noi tehnici.
 Optimizarea - Radiologia pediatrica
6. Stabilirea unor noi niveluri de referinta in diagnostic la nivel
 Optimizarea - Radiologia dentara national.
national.
Investigarea expunerilor medicale accidentale in

Programele de asigurare a calitatii pentru expunerile radiologie
medicale trebuie sa includa cel putin urmatoarele:
urmatoarele: Titularul de autorizatie trebuie sa investigheze prompt:
1. masuratorile parametrilor fizici ai instalatiilor radiologice 1. orice expunere de diagnostic substantial mai mare
si ai dispozitivelor de imagistica la momentul punerii in decit aceea intentionata sau orice expunere care are ca
functiune si periodic dupa aceea, urmare doze care depasesc in mod repetat si
2. verificarea factorilor clinici si fizici adecvati folositi in substantial nivelurile de referinta in diagnostic stabilite
diagnosticul pacientilor,
pacientilor, in art. 174 din prezentele norme pentru CT si in anexa 2
3. inregistrarile scrise ale procedurilor si ale rezultatelor; din “Normele privind radioprotectia persoanelor in
4. verificarea calibrarii adecvate si a conditiilor de utilizare cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante”
ionizante”;
a echipamentului de dozimetrie si de monitorizare, 2. orice defectiune a instalatiei radiologice, accident,
5. actiunile corective si preventive identificate pe baza eroare sau intimplare neobisnuita cu potential de a
rezultatelor componentelor mentionate mai sus. cauza pacientului o expunere semnificativ diferita de
aceea intentionata.
intentionata.
5
Titularul de autorizatie referitor la orice investigatie,

investigatie,
trebuie: DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII
1. sa estimeze dozele primite si distributia acestora in 1. In termen de un an de la data intrarii in vigoare a

pacient; prezentelor norme, titularii de autorizatie sau de
2. sa indice masurile corective cerute pentru a preveni certificat de inregistrare au obligatia sa ia toate
repetarea a unui astfel de incident; masurile necesare pentru stabilirea si
3. sa implementeze toate masurile corective si preventive implementarea unui program de radioprotectie,
radioprotectie,
care sunt in responsabilitatea acestuia; inclusiv a programului de asigurare a calitatii:
calitatii:
4. sa transmita la MS si la CNCAN in termen de 10 zile, un 1 ianuarie 2005
raport scris despre expunerea medicala accidentala in 2. Nerespectarea prevederilor prezentelor norme se
care sa declare cauzele incidentului si sa includa sanctioneaza administrativ, disciplinar,
informatia specificata la lit. a - c; contraventional sau penal, dupa caz.
5. sa informeze despre incident pacientul si medicul
abilitat al acestuia.
Inspectia
Art. 30 - (1) Titularul de autorizatie sau de
certificat de inregistrare trebuie sa permita
inspectia de catre imputernicitii CNCAN
conform cu Legea nr. 111/1996, cu modificarile si
pentru verificarea
completarile ulterioare,
ulterioare,
conformitatii cu prevederile prezentelor
norme.
norme.
(2) Continutul cadru al listei de verificare
pentru inspectia de catre CNCAN a
practicilor de radiologie
radiologie de diagnostic si
radiologie interventionala este dat in anexa
nr. 5.
CONCLUZII IN URMA INSPECTIEI
Sunt indeplinite cerintele

de securitate radiologica ?
Cerintele de securitate
DA NU radiologica neindeplinite
sunt minore?
minore?
DA NU
Sanctiune Sanctiune contra-

contra- Suspendarea
Dispozitii:
Dispozitii: masuri
administrativa,
administrativa, ventionala,
ventionala, penala activitatii pana la
corective si preventive
contraventionala indeplinirea cerintelor
Efectuarea unei noi inspectii de

verificare a cerintelor de securitate
neindeplinite anterior
Multumesc pentru atentie !

Curs Imagistica Medicala PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Imagistica Medicala PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere

Radiatiile ionizante sunt folosite tot mai frecvent, atat

Expunerea medicala reprezinta sursa principala de expunere

Biofizică de om. De aceea este necesara o continua analiza a

Introducere Scopul programului educational propus

Diagnosticul cu radiatii X, incluzand de

Tipuri de activitati Obiective pedagogice:

•Prelegeri asupra recomandarilor internationale in Participantii la program sa fie

Insusirea adecvata de catre participanti a

STRUCTURA ATOMULUI ATOMUL

Tipuri de radiatie ionizanta : Spectrul electromagnetic

Fotonii X sunt parte a

Unde radio Rad X & Rad Gama

Energie suficienta Subiectul 1 : Expunerea si debitul expunerii

Relatia intre doza absorbita si Exemple de factori de

 Energia absorbita intr-

Doza medie absorbita intr-

Subiectul 3 : Doza medie absorbita intr-

Partea 2: Marimi si unitati Doza echivalenta:

Factorul de ponderare pentru radiatie,

Doza efectiva si radiosensibilitatea diverselor

Vezica urinara 0.05 Esofag 0.05

Suprafata osului 0.01 Piele 0.01

San 0.05 Stomac 0.12

Colon 0.12 Tiroida 0.05

Gonade 0.20 Restul 0.05

Subiectul 6 : Alte marimi (doza la

DOZA ABSORBITA LA PIELE, LA POARTA DE INTRARE A

 QUANTITIES OF INTEREST IN PATIENT  RATIO OF ABSORBED DOSE IN SOFT TISSUE TO

Marimi dozimetrice pentru pacient Doza absorbita la piele la suprafata de

Factori de retroimprastiere Doza absorbita la piele , la poarta de intrare

Doza glandulara medie (AGD)

Doza glandulara medie AGD (in ESAK (in mamografie)

 DLP (Produsul Doza-

 si la10 mm sub suprafata (CTDI100, p) unui

Marimi dozimetrice de referinta Marimi dozimetrice de referinta

Unitati de baza in fizica

Alte cantitati si unitati  1 sarcina elecrica : 1.6 10-19 C

Informatii suplimentare pot fi

IAEA Standard syllabus course on Radiation Protection in diagnostic and interventional

IAEA Standard syllabus course on Radiation Protection in diagnostic and interventionnal

IAEA Post Graduate Educational Course in

IAEA Standard syllabus course on Radiation Protection in diagnostic and interventionnal

ECHIPAMENTE PERSONALE radiology

Monitorizarea individuală şi Monitorizarea individuală

IAEA Post Graduate Educational Course in

Detectează raze de tip beta, gamma, X

IAEA Post Graduate Educational Course in

Monitorizarea individuală şi Aspecte speciale ale

Monitorizarea locului de muncă

IAEA Post Graduate Educational Course in

IAEA Standard syllabus course on Radiation Protection in diagnostic and interventionnal

Part 13.2 : EXPUNEREA Niveluri de investigare (I)

Niveluri de investigare (II) Niveluri de investigare (III)

Niveluri de investigare (IV) Niveluri de investigare (V)

IAEA Post Graduate Educational Course in

IAEA Standard syllabus course on Radiation Protection in diagnostic and interventionnal

Niveluri de investigare (VI) Part 13.2 : EXPUNEREA

IAEA Standard syllabus course on Radiation Protection in diagnostic and interventionnal

sănătate(III) Part 13.2 : EXPUNEREA

IAEA Post Graduate Educational Course in

Inregistrări (I) Inregistrări (II)

Inregistrări (III) Sumar