Sunteți pe pagina 1din 55

SCOALA POSTLICEALA SANITARA CHRISTIANA ZALAU

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA


CALIFICARE PROFESIONALA:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE


CALIFICARE A COMPETENTELOR NIVEL 3
AVANSAT

COORDONATOR: As.Med.Gen.

ABSOLVENT: PETRUT (SANDOR) AURICA ELENA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA CHRISTIANA ZALAU


DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
CALIFICARE PROFESIONALA:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE


CALIFICARE A COMPETENTELOR NIVEL 3
AVANSAT

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU ANGINA


PECTORALA
COORDONATOR: As.Med.Gen.
ABSOLVENT: PETRUT (SANDOR) AURICA ELENA

MOTTO:

,,S cercetm din cele ce s-au petrecut, s cunoatem cele


prezente, s explicm cele invate.
Hipocrate

CUPRINS
Introducere...............................................................................................
ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
ANGINA PECTORALA
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU
ANGINA PECTORALA
PARTEA PRACTICA
Caz clinic I..................................................................................................
Caz clinic II.................................................................................................
Caz clinic III................................................................................................
Concluzii....................................................................................................
Bibliografie.................................................................................................
Abrevieri.....................................................................................................

MOTIVAIA LUCRRII
Faptul c lucrez n secia de cardiologie, pentru a putea acorda primul ajutor n
folosul celui de lng mine m-a determinat s aleg aceast tem a lucrrii de licen.
Am ales ca subiect pentru lucrarea mea de diploma angina pectorala deoarece
morbiditatea si mortalitatea prin boli coronariene au o frecventa ridicata si in continua
crestere, cuprinzand tot mai multi oameni cu o varsta mai tanara. Suferintele coronariene
pun in pericol viata bolnavului atat prin consecintele lor cat si prin rasunetul resimtit de
intregul organism. Definitia anginei pectorale data de HERBEDEN in 1768: este o
tulburare functionala manifestandu-se printr-o durere obisnuita retrosternala constrictiva
si angoasanta, provocata cel mai adesea de mers si rapid calmata prin oprire sau
nitroglicerina.
Un bolnav suferind de o anumit boal are psihicul su, felul su de manifestare,
de a reaciona biologic la boal. nelegndu-l n complexitatea manifestrilor sale, se
realizeaz i acea legtur sufleteasc ntre bolnav i cei ce-i ngrijesc, premis
hotrtoare pentru obinerea unor rezultate pozitive cnd tratm bolnavul.
Mi-am dorit s fiu asistent medical pentru a m altura celor ce lupt mpotriva
bolii i fac tot ce este posibil pentru a vedea cum aceasta este nfrnt iar sntatea
lumineaz chipurile celor din jur.
Nimic nu te poate face mai fericit dect ca prin eforturile i munca ta s vezi cum
oamenii i recapt sntatea i ncrederea n ei nii.
Supravegherea nevoilor pacienilor i al complicaiilor legate de boal i tratament
necesit recunoaterea i intervenia prompt, cunoaterea temeinic a medicamentelor, a
procedurilor i manoperelor medicale necesare, munca n echip poate salva viaa
bolnavilor.
Pentru a-si indeplini menirea,asistenta medicala nu trebuie sa se multumeasca sa
cunoasca si sa aplice, chiar perfect, diferitele tehnici de ingrijire a bolnavului, ci trebuie
sa cunoasca notiuni teoretice, care sa-i permita depistarea unui semn precoce,
interpretarea acestuia si, daca este nevoie, chiar interventia in situatiile in care viata
bolnavului depinde de cunostintele sale.

Consider ca este o tema interesanta cu o bibliografie vasta , completand


cunostintele teoretice cu cele practice.
Lucrarea este structurata in doua parti , partea generala detaliind cazul de angina
pectorala cu forme clinice , tablou clinic , diagnostic diferential , tratament si complicatii
punand accent pe rolul asistentei medicale.
In partea specila am realizat o analiza a trei cazuri de angina pectorala intalnite in
sectia de cardiologie.
Pentru c n via nimic nu este ntmpltor, mulumesc tuturor cadrelor didactice
care m-au ajutat s neleg tainele acestei profesii.

ATOMIA I FIZIOLOGIA INIMII


Inima este organul central al aparatului cardiovascular, cu localizare n
cavitatea toracic la nivelul etajului inferior al mediastinului anterior.
Organ musculos,cavitar, alctuit din patru cmrue,cu rol n pomparea
sngelui n artere.Are mrimea unui pumn de adult,se contact de peste 100.000
de ori zilnic,pompeaz pn la 7,2 litri de snge.Este format din doua atrii i
dou ventricule separate ntre ele prin septurile interatrial i
interventricular.Fiecare atriu comunic cu cte un ventricul prin orificiile
atrioventriculare prevzute cu valve care se deschid ntrun anumit sens spre
ventricule:drept i stng.

Inima este alctuit din trei straturi concentrice :endocard, miocard, epicard.
Endocardul este alctuit dintr-un endoteliu format din fibre colagene,fibr
de reticulin,fibre elastice,un numr nesemnificativ de cellule conjunctive i din
numeroase terminaii nervoase.
MIOCARDUL este muchiul inimii, este mai gros n ventricule dect n
atrii i este constituit din fascicule din fibre musculare cardiace orientate circular
i oblic n peretele atriilor i din fibre oblic spiralate n ventricule prin inelele

fibroase atrio-ventriculare.Miocardul atrial este neted pe faa intern iar cel


ventricular prezint muchii papilari si travecule crnoase de care se prind prin
cordaje valvele atrio-ventriculare.n peretele inimii, n afara celulelor miocardice
mai exist celule specializate n generarea i conducerea impulsurilor de
contracie; acestea constituie esutul excitoconductor nodal (embrionar).
PERICARDUL tapeaza miocardul avand doua foite viscerala si parietala.
Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul vaselor mari de la baza
inimii, iar intre ele se afla o cavitate virtuala (cavitatea pericardica). Ea contine o
lama fina de lichid care permite alunecarea cardului in timpul activitatii sale, cu
frecare minim.

Structura anatomic a ainimii

Seciune prin inim

n alctuirea arborelui vascular se disting dou teritorii de circulaie: circulaia


mare sistemic, i circulaia mic pulmonar.
Circulaia mic
Circulaia pulmonar ncepe n ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare,
care transport spre plmn snge cu CO2.
Trunchiul pulmonar se mparte n cele dou artere pulmonare, care duc sngele cu
CO2 spre reeaua capilar din jurul alveolelor, unde l cedeaz alveolelor care-l elimin
prin expiraie. Sngele cu O2 este colectat de venele pulmonare, cte dou pentru fiecare
plmn. Cele patru vene pulmonare sfresc n atriul stng.
Circulaia mare
Circulaia sistemic ncepe n ventriculul stng, prin artera aort care transport

sngele cu O2 i substane nutritive spre esuturi i organe. De la nivelul acestora, sngele


ncrcat cu CO2 este preluat de cele dou vene cave care l duc n atriul drept.
Sistemul aortic
Este format din artera aort i din ramurile ei, care irig toate esuturile i organele
corpului omenesc.
Sistemul aortic ncepe din ventriculul stng cu aorta ascendent, din care se
desprind cele dou artere coronare. Dup ce urc 5-6 cm, se curbeaz i formeaz arcul
aortic, care se continu cu aorta descendent, submprit n toracal i abdominal.
Terminal, aorta abdominal se bifurc n arterele iliace comune, stng i dreapt.
Ramurile arcului aortic
Dinspre dreapta spre stnga, din arc se desprind trunchiul brahiocefalic, artera
carotid comun stng i artera subclavicular stng. Trunchiul brahiocefalic se mparte
apoi n artera carotid comun dreapt i artera subclavicular dreapt. Ambele artere
carotide comune, stng i dreapt, urc la nivelul gtului pn n dreptul marginii
superioare a cartilajului tiroid, unde se bifurc n artera carotid extern i intern. La
acest nivel exist o mic dilataie, sinusul carotic (carotidian), bogat n receptori.
Artera carotid extern irig gtul, regiunile occipital i temporal i viscerele
feei. Artera carotid intern ptrunde n craniu, irignd creierul i ochiul. Arterele
subclaviculare ajung de la originea lor pn n axil, unde iau numele de artere axilare.
Din arterele subclaviculare se desprind: artera vertebral, care intr n craniu prin gaura
occipital, unde se unete cu opusa, participnd la vascularizaia encefalului, i artera
toracic intern, din care iau natere arterele intercostale anterioare.
Artera axilar vascularizeaz att pereii axilei, ct i peretele anterolateral al
toracelui i se continu cu artera brahial care vascularizeaz braul. La plica cotului,
artera brahial d natere la arterele radial i ulnar, care vascularizeaz antebraul. La
mn se formeaz arcadele palmare, din care se desprind arterele digitale.
Ramurile aortei descendente
Aorta descendent toracic d ramuri parietale i viscerale. Ramurile viscerale
sunt arterele bronice, pericardice i esofagiene.
Aorta descendent abdominal d i ea ramuri parietale i viscerale. Ramurile viscerale

sunt: trunchiul celiac, artera mezenteric superioar, arterele suprarenale stng i


dreapt , arterele renale stng i dreapt , arterele testiculare, respectiv ovariene
stng i dreapt , i artera mezenteric inferioar. Trunchiul celiac se mparte n
trei ramuri splenic, gastric stng i hepatic i vascularizeaz stomacul,
duodenul, pancreasul, ficatul i splina. Artera mezenteric superioar vascularizeaz
jejuno-ileonul, cecul, colonul ascendent i partea dreapt a colonului transvers. Artera
mezenteric inferioar vascularizeaz partea stng a colonului transvers, colonul
descendent, sigmoidul i partea superioar a rectului.
Ramurile terminale ale aortei
Arterele iliace comune stng i dreapt , ajunse la articulaia sacro-iliac, se
mpart fiecare n artere iliace extern i intern.
Artera iliac extern iese din bazin i ajunge pe faa anterioar a coapsei,
devenind arter femural, care irig coapsa. Se continu cu artera poplitee, care se afl n
fosa poplitee (faa posterioar a genunchiu-lui). Ea se mparte n dou artere tibiale: 1.
artera tibial anterioar irig faa anterioar a gambei i laba piciorului i se termin prin
artera dorsal a piciorului, din care se desprind arterele digitale dorsale; 2. artera tibial
posterioar irig faa posterioar a gambei i, ajuns n regiunea plantar, se mparte n
cele dou artere plantare, intern i extern, din care se desprind arterele digitale plantare.
Artera iliac intern are ramuri parietale pentru pereii bazinului i ramuri
viscerale pentru organele din bazin (vezic urinar, ultima poriune a rectului) i organele
genitale:uter,vagin,vulv,prostat, penis.
Sistemul venos
Sistemul venos al marii circulaii este reprezentat de dou vene mari: vena cav
superioar i vena cav inferioar.
Vena cav superioar. Strnge sngele venos de la creier, cap, gt, prin venele
jugulare interne, de la membrele superioare, prin venele subclaviculare, i de la torace
(spaiile intercostale, esofag, bronhii, pericard i diafragm), prin sistemul azygos.
De fiecare parte, prin unirea venei jugulare interne cu vena subclavicular, iau
natere venele brahiocefalice stng i dreapt, iar prin fuzionarea acestora se formeaz
vena cav superioar.
Vena subclavicular continu vena axilar care strnge sngele venos de la nivelul

membrelor superioare. Sngele venos al membrelor superioare este colectat de dou


sisteme venoase, unul profund i unul superficial.
Venele profunde poart aceeai denumire cu arte-rele care le nsoesc.
Venele superficiale, subcutanate, se gsesc imediat sub piele i se pot vedea cu
ochiul liber prin transparen, datorit coloraiei albastre. Ele nu nsoesc arterele i se
vars n venele profunde. La nivelul lor se fac injecii venoase.
Vena cava inferioar. Adun sngele venos de la membrele inferioare, de la pereii
i viscerele din bazin, de la rinichi, suprarenale, testicule, respectiv ovare, de la peretele
posterior al abdomenului (venele lombare), ct i de la ficat (venele hepatice). Vena cav
inferioar se formeaz prin unirea venei iliace comune stngi cu cea dreapt. La rndul ei,
fiecare ven iliac comun este format prin unirea venei iliace externe cu vena iliac
intern. Vena iliac intern colecteaz sngele de la pereii i viscerele din bazin.
Vena iliac extern continu vena femural care strnge sngele venos de la
nivelul membrului inferior. Ca i la membrul superior, se disting vene superficiale i vene
profunde (cu aceleai caracteristici).
Vena cav inferioar urc la dreapta coloanei vertebrale, strbate diafragma i se
termin n atriul drept.
0 ven aparte a marii circulaii este vena port, care transport spre ficat snge
ncrcat cu substane nutritive rezultate n urma absorbiei intestinale. Ea se formeaz din
unirea a trei vene: mezenteric superioar, mezenteric inferioar i splenic.
Fiziologia aparatului cardio-vascular
Aparatul cardiovascular asigur circulaia sngelui i a limfei n organism. Prin
aceasta se ndeplinesc dou funcii majore:
1.-distribuirea substanelor nutritive i a oxigenului tuturor celulelor din
organism;
2.-colectarea produilor tisulari de catabolism pentru a fi excretai. Fora motrice
a acestui sistem este inima, n timp ce arterele reprezint conductele de distribuie,
venele, rezervoarele de snge, asigurnd ntoarcerea acestuia la inim, iar microcirculaia
(arteriole, metarteriole, capilare, venule), teritoriul vascular la nivelul cruia au loc
schimburile de substane i gaze.
Fiziologia circulaiei sngelui

Cu studiul circulaiei sngelui se ocup hemodinamica. Sngele se deplaseaz n


circuit nchis i ntr-un singur sens. Deoarece mica i marea circulaie sunt dispuse n
serie, volumul de snge pompat de ventriculul stng, ntr-un minut, n marea circulaie,
este egal cu cel pompat de ventriculul drept n mica circulaie.
Circulaia arterial
Arterele sunt vase prin care sngele iese din inim i au urmtoarele proprieti
funcionale:
Elasticitatea este proprietatea arterelor mari de a se lsa destinse cnd crete
presiunea sngelui i de a reveni la calibrul iniial cnd presiunea a sczut la valori mai
mici. n timpul sistolei ventriculare, n artere este pompat un volum de 75 ml de snge
peste cel coninut in aceste vase. Datorit elasticitii, unda de oc sistolic este
amortizat. Are loc nmagazinarea unei pri a energiei sistolice sub form de energie
elastic a pereilor arteriali. Aceast energie este retro-cedat coloanei de snge, n timpul
diastolei. Prin aceste variaii pasive ale calibrului vaselor mari, se produce transformarea
ejeciei sacadate a sngelui din inim n curgere continu a acestuia prin artere.
Contractilitatea este proprietatea vaselor de a-i modifica marcat diametrul
lumenului prin contractarea / relaxarea muchilor netezi din peretele lor. Acest fapt
permite un control fin al distribuiei debitului cardiac ctre diferite organe i esuturi.
Tonusul musculaturii netede depinde de activitatea nervilor simpatici, de presiunea
arterial, de concentraia local a unor metabolii i de activitatea unor mediatori.
Suprafaa total de seciune a arborelui circulator crete semnificativ pe msur ce
avansm spre periferie. Viteza de curgere va fi invers proporional cu suprafaa de
seciune.
Circulaia sngelui prin artere se apreciaz msurnd presiunea arterial, debitul
sangvin i rezistena la curgere a sngelui (rezistena periferic).
Presiunea arterial - sngele circul n vase sub o anumit presiune, care
depete presiunea atmosferic cu 120 mm Hg n timpul sistolei ventriculare stngi
(presiune arterial maxim sau sistolic) i cu 80 mmHg n timpul diastolei (presiune
arterial minim sau diastolic). n practica medical curent, la om, presiunea sngelui
se apreciaz indirect, prin msurarea tensiunii arteriale. Aceasta se determin msurnd
contrapresiunea necesar a fi aplicat la exteriorul arterei, pentru a egala presiunea

sngelui din interior.


Factorii determinani ai presiunii arteriale sunt:
1):Debitul cardiac. Presiunea arterial variaz proporional cu acesta.
2).Rezistenta periferic reprezint totalitatea factorilor care se opun curgerii
sngelui prin vase. Este invers proporional cu puterea a 4-a a razei vasului i direct
proporional cu vscozitatea sngelui i lungimea vasului. Cea mai mare rezisten se
ntlnete la nivelul arteriolelor. Cu ct vasul este mai ngust i mai lung, cu att
rezistena pe care o opune curgerii sngelui este mai mare.
3).Volumul sanguin (volemia) variaz concordant cu variaia lichidelor
extracelulare (LEC). n scderi ale volumului LEC, scade i volemia i se produce o
diminuare a presiunii arteriale (hipotensiune); n creteri ale LEC, crete volemia i se
produce o cretere a presiunii arteriale (hipertensiune).
4).Elasticitatea contribuie la amortizarea tensiunii arteriale n sistol i la
meninerea ei n diastol. Scade cu vrsta.
ntre debitul circulant, presiunea sngelui i rezistena la curgere exist relaii
matematice. Debitul este direct proporional cu presiunea i invers proporional cu
rezistena: D = P/R.
Viteza sngelui n artere, ca i presiunea, scade pe msur ce ne deprtm de inim. n
aort viteza este de 500 mm/s, iar n capilare, de 0,5 mm/s, deci de o mie de ori mai
redus. Aceasta se datoreaz creterii suprafeei de seciune a teritoriului capilar de o mie
de ori fa de cea a aortei.
Reglarea nervoas a circulaiei sangvine
Sistemul nervos afecteaz n special funciile globale, ca, de exemplu,
redistribuia sangvin n diverse teritorii ale organismului, creterea activitii pompei
cardiace, i asigur n special controlul rapid al presiunii arteriale. Sistemul nervos
controleaz circulaia exclusiv prin intermediul sistemului nervos vegetativ, mai ales prin
sistemul nervos simpatic; sistemul nervos parasimpatic este important n reglarea
funciilor cordului.
Nervii simpatici conin un numr foarte mare de fibre vasoconstrictoare i doar
puine fibre vasodilatatoare. Fibrele vasoconstrictoare sunt distribuite tuturor segmentelor
aparatului circulator, gsindu-se n numr mai mare n unele esuturi (rinichi, intestin,

splin i piele).
n substana reticulat bulbar i n treimea inferioar a punii, bilateral, se afl
centrul vasomotor. Acest centru transmite impulsuri eferente prin mduva spinrii i, de
aici, prin fibre simpatice vasoconstrictoare, la aproape toate vasele sangvine, care
prezint o zon vasoconstrictoare i o zon vasodilatatoare.

Angina pectorala
Definitie:
Angina pectorala se defineste ca o durere toracica anterioara si care are caractere
relativ specifice:
-Este localizata de obicei retrosternal (in spatele sternului) si poate iradia la nivelul
bratelor, mai ales cel stang si/sau la nivelul mandibulei;
- Aparitia n crize de scurta durata (3-15 minute)
-Durerea este constrictiva, asemanata adesea cu o gheara sau cu caracter de apasare
-Este declansata cel mai adesea de efort sau de emotii
- Este adesea insotita de traspiratii
-Cedeaza prompt , in primele 2-3 minute, la administrare de Nitroglicerina
Angina pectorala este expresia ischemiei miocardice (aport insuficient de oxigen
la nivelul muschiului inimii) si apare datorita stenozarii (ingustarii) unuia din vasele de
sange care iriga inima (arterele coronare), cel mai frecvent datorita aterosclerozei, poate
fi insa localizata mai rar epigastric in capul pieptului putand fi astfel confundata cu o
durere abdominala, strict precordial sau interscapular (n spate ntre omoplati) sau numai
ntr-o zona de iradiere (de ex. n umar).
Crizele de durere anginoasa sunt deseori declansate de: efort fizic, stres
emotional excesiv, trecerea brusca la temperaturi extreme (foarte frig sau foarte cald),
mese excesiv de copioase sau consum de alcool.
Durerea anginoasa are caractere care o fac usor de recunoscut: survine n
accese / crize, la intervale variabile de timp, dar este similara de obicei ca descriere de la
o criza la alta, pentru fiecare bolnav, cu mici variatii privind intensitatea

Sediul durerii anginoase este tipic retrosternal (la nivelul sternului), n portiunea
medie sau inferioara.
Iradierea durerii anginoase cel mai frecvent se produce n umarul stng si pe
fata interna a bratului, antebratului si n ultimele doua degete ale minii stngi sau la baza
gtului
Senzatia dureroasa anginoasa este tipic de constrictie sau presiune retrosternala.
Mai rar bolnavii descriu durerea ca o senzatie de arsura sau disconfort greu de definit.
Senzatiile dureroase, situate precordial, descrise variabil de la o zi la alta, senzatia de
ntepatura sau junghi strict localizate ntr-un punct si/sau care persista ore sau zile, sunt
elemente mai putin probabile de angina pectorala.
Durata si intensitatea durerii:
Tipic pentru angina pectorala stabila este ca episodul dureros dureaza de obicei 35 minute. Durerea ncepe gradat, atinge un maxim, apoi senzatia dureroasa estompeaza
sau dispare, dupa ncetarea efortului sau dupa administrarea de Nitroglicerina.
Durerea anginoasa aparuta in repaus sau cu cu durata mai mare de 20 minute este
extrem de periculoasa , pentru ca poate insemna aparitia infarctului miocardic acut .
Pacientul care prezinta acest tip de durere trebuie sa se prezinte de urgenta la spital
Conditiile de aparitie a durerii anginoase sunt cele care cresc consumul miocardic
de oxigen sau cele care scad fluxul sangvin in arterele inimii (arterele coronare): efort,
emotii, frig, prnzuri prea copioase, tulburari de ritm cardiac (tahiaritmii), dar poate
aparea si n repaus sau n somn.
Factorul cel mai comun care induce durerea anginoasa este efortul fizic: durerea
apare dupa nceperea efortului si nceteaza n cteva minute la repaus.
Daca boala progreseaza (stenoza coronariana devine mai severa), durerea
anginoasa este declansata la eforturi din ce n ce mai mici. Accesele anginoase pot aparea
si n repaus, aparent nemotivat. Angina de repaus are frecvent semnificatia unei afectari
coronariene mai severe.
Durerea poate fi singura manifestare clinica a anginei pectorale, dar la o parte din
pacienti, mai ales daca ischemia este mai severa, se poate nsoti de simptome asociate,
tranzitorii: dispnee (senzatie de greutate n respiratie), transpiratii, paloare, greata,

slabiciune. Aceste simptome asociate apar mai frecvent n infarctul miocardic acut si mai
rar n angina pectorala.
Incetarea crizei anginoase poate surveni spontan, dupa ncetarea efortului sau
dupa administrarea de Nitroglicerina sublingual.
De regula, criza anginoasa cedeaza prompt, n cteva minute (1-3 min.) dupa
administrarea de nitroglicerina (tablete sublingual sau spray).
Daca durerile cedeaza n mai mult de 20-30 minute dupa administrarea de nitroglicerina,
durerea nu este probabil de origine ischemica sau suferinta miocardica mai severa.
Pentru diagnostic pot fi necesare cateva teste incluzand electrocardiograma (ECG) in
repaus, testul de efort ECG, Holterul ECG , Ecocardiografia in repaus, Ecocardiografia
de stress, coronarografia.
Cauza anginei pectorale este de obicei ateroscleroza, si de aceeea trebuie redusi
ct mai mult posibil factorii de risc cardiovasculari:
Fumatul
Consumul excesiv de alcool
Sedentarismul
Obezitatea
Diabetul zaharat
Dislipidemia
Hipertensiunea arteriala
Pentru a reduce riscul complicatiilor cardiovasculare trebuie sa se elimine factori
de risc, astfel:
- Renuntarea la fumat !!!
- alimentatie sanatoasa: alimentatia ar trebui sa fie variata si bogata in fructe, legume si
cereale. Includerea mai multor fibre alimentare in dieta. Reducerea consumul de alimente
grase si, mai ales, ar fi bine sa se inlocuiasca o parte dintre alimentele ce contin grasimi
saturate (de ex. carne porc sau produse din carne de porc), cu altele care contin grasimi
mononesaturate sau polinesaturate cum ar fi: ulei de masline sau alte uleiuri vegetale.
Reducerea consumul de sare.
-exercitii fizice: de exemplu plimbari de 15-30 minute zilnic
- Reducerea greutatii corporale excesiva

- mai putin alcool: maxim un pahar de vin pe zi.


- Reducerea tensiunii arteriala: mentinerea valorilor tensionale ct mai aproape de
normal: TA sistolica < 140 mm coloana de mercur (Hg) si TA diastolica < 90 mm Hg, iar
la persoanele care au si diabet zaharat se recomanda mentinerea TA sistolice < 130 mm
Hg si TA diastolice < 80 mm Hg. Controlul tensional este important deoarece chiar si
hipertensiunea arteriala usoara creste efortul inimii si implicit si necesarul de oxigen al
miocardului.
- Reducerea colesterolului sangvin
- la diabetici, trebuie avut grija la mentinerea permanent a nivelului adecvat al glicemiei
INVESTIGATII
Teste de laborator:
Obligatoriu:
1. Profilul lipidic, incluznd colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol i
TG( trigliceride).
2. Glicemia jeun.
3. Hemoleucograma complet.
4. Creatinina seric.
Dac sunt indicaii n baza evalurii clinice:
1. Markeri de necroz miocardic dac sunt dovezi de instabilitate clinic.
2. Determinri hormonale tiroidiene.
3. Test de toleran la glucoz.
Opional:
1. Proteina C-reactiv.
2. Lipoproteina A, ApoA i ApoB.
3. HbA1c.

Alte investigatii:
- electrocardiograma (ECG) :
a) n repaus este normala la jumtate din bolnavi; la restul bolnavilor modifica segmentul
ST si unda T (reducerea amplitudinii, aplatizare sau negativare n D I , aVL i
precordialele stngi);

b) n timpul accesului : modificri ale segmentului ST si undei T la aproape 3 / 4 din


bolnavi;
c) probele de provocare : este pozitiv dac apare subdenivelarea segmentului ST si
turtirea undei T.
- radiografie toracica
- ecocardiograma
DIAGNOSTIC
Diagnosticul anginei pectorale stabile este clinic, si se bazeaza pe analiza
minutioasa a unicului simptom durerea cardiaca cu toate caracteristicile ei.
La examenul fizic se constata:
-

- cresterea frecventei pulsului si a tensiunii arteriale;

- puls alternans;

- prezenta unui zgomot 4 galop atrial, sau a unui zgomot -3 galop ventricular
- suflu sistolic- expresie a insuficientei mitrale.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Diagnosticul diferential al anginei pectorale se face cu : bolile cardiace: inferct
miocardic; cardiomiopatii, boli pulmonare si mediastinale: embolia pulmonara,
pneumonia, pleuritis, pneumotorax spontan; boli ale vaslor mari toracice: anevrism al
aortei toracice; boli esofagice si gastrointestinale: reflux gastroesofagian, herniea hiatala,
ulcer gastro-duodenal; boli ale cailor biliare si pancreasului, boli ale peretelui toracic.
FORMELE CLINICE de angina pectorala stabila

1.

Angina pectorala de decubit (nocturna, de repaus, posturala) se caracterizeaz


prin aparitia durerii n repaus, n poziie culcata ai dispariia ei n pozitie seznda sau n
picioare;

2.

Angina pectorala intricata : se asociaz cu dureri toracice de alt natura


(spondiloza cervico-dorsal, litiaz biliar, ulcer duodenal, etc.);

3.

Angina pectorala tip Prinzmetal : clinic accesele dureroase


survin n repaus,aproape exclusiv nocturn, adesea spre dimineaa, la aceeasi ora (angina
cu orar fix), au intensitate mare si durata mai lunga (10 30 minute).
Tratamentul anginei pectorale:

Obiectivul major al tratamentului in angina pectorala este de a mbunatatii prognosticul


prin prevenirea infarctului miocardic si a decesului si de a diminua frecventa si
intensitatea crizelor anginoase
Tratamentul medicamentos
Exista mai multe clase de medicamente, administrate singure sau n combinatie,
care se recomanda pentru ameliorarea simptomelor si reducerea frecventei crizelor de
angina pectorala si pentru preventia infarctului miocardic acut :

Antiagregantele {Aspirina, Clopidogrel (Plavix)}

Hipolipemiantele - Statine

Beta-blocantele

Blocantele canalelor de calciu

Nitratii cu actiune imediata si retard

Agonistii canalelor de poatsiu (Nicorandril)

Inhibitorii canaleor If ale nodului sinusal Ivabradina

Agenti metabolici (Trimetadizina)


Cand terapia medicamentoasa nu este eficienta se pot aplica proceduri

chirurgicale: by-pass coronarian sau de cardiologie interventionala angioplastia


coronariana.
By-pass-ul coronarian este o procedura chirurgicala care consta in implantarea
unui vas de sange in locul segmentului blocat pentru a restaura fluxul sanguin in zona
respectiva astfel incat sa se asigura aportul de sange in tesutul miocardic. Uzual, sunt
utilizate ca si grefe, sau artere localizate in torace,( artelele mamare) sau vene (safene)
Angioplastia coronariana este o procedura interventionala de dilatare a unei artere
coronare (vas de sange care transporta sange spre muschiul inimii) blocata sau ingustata.
Initial se efectuaza coronarografia care este o metoda invaziva care consta in
introducerea unor catetere la nivelul arterei femurale (in zona inghinala) pana la niveleul
inimii unde se elibereaza o substanta de contrast care permite vizulizarea arterelor inimii.
Acolo unde vreuna din arterele inimii este ingustata se efectueaza dilatarea cu
balon cu sau fara introducerea ulterioara a unei proteze vasculare numita stent care dilata
artera in zona ingustata si ramane implantata definitiv.

2.ANGINA PECTORALA INSTABILA


Tablou clinic:
- durere toracica cu sediu si iradiere similara celor din angina pectorala stabila;
- aparitia recenta pentru prima data la o persoana asimptomatica a unei angine nelegata
de efort;
- schimbarea caracteristicilor durerii anginoase la un vechi anginos prin cresterea
frecventei , intensitatii si duratei crizelor;
- reaparitia durerii dupa o perioada de latentade lunga durata.
Examenul fizic ofera putine date . rareori se poate descoperi un galop atrial sau
ventricular, dublarea zgomotului 2 , iar la palpare
o pulsatie precordiala anormala.
Date paraclinice : enzimele serice normale sau usor crescute. Electrocardiograma
arata modificarea segmentului ST si a undei T, pipsa unrei Q sau diminuarea undei R,
care sunt de importanta majora pentru diagnostic.
Coronarografia cea mai precisa metoda de diagnostic.
Tratamentul este asemanator cu cel al anginei pectorale stabile .

SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI CU ANGINA PECTORALA

Supravegherea bolnavului cu angina pectorala de la internare pana la externare si


efectuarea tehnicii impuse de afectiune
INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL
Pacientul necesita primele ingrijiri prespitalicesti de la debutul bolii pana la internare
intr-o unitate spitaliceasca specializata.
Transportul bolnavului se face direct in sectie cardiologie cu targa intr-un timp cat mai
scurt, fara sa pernmitem bolnavului nici un efort pentru a nu agrava situatia acestuia. In
timpul transportului, cat si in timpul spitalizarii pacientul va fi monitorizat. Pe langa
EKG, TA se urmareste si frecventa respiratorie, diureza, faciesul si temperature
pacientului. Pacientul trebuie convins ca boala lui nu presupune un prognostic intunecat,
dar si ca evolutia este in mare masura in mainile sale, in functie de felul cum va coopera
si va respecta indicatiile medicului.Dar nu numai vorbele sunt un mijloc de a influenta
bolnavul, ci si intreaga noastra atitudine, efectuarea tehnicilor corecte, procedurilor de
tratament adecvate, reusesc sa inlature frica si suspiciunea bolnavului.
ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE
Ajuns in sectia de cardiologie, trebuie sa asiguram bolnavului un maxim de confort si
liniste. Saloanele sa fie spatioase, luminoase, bine incalzite cu o temperature de 19-20oC
si cu posibilitati permanete de aerisire, care sa asigure un grad obisnuit de umiditate si o
ionizare corespunzatoare a aerului.
ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE PACIENTILOR INTERNATI
Paturile trebuie sa fie cat mai comode pentru a evita pozitiile fortate si pentru ai asigura
confortul necesar pe durata mai lunga de spitalizare.
Toaleta zilnica a bolnavului trebuie efectuata fara ca acesta sa faca eforturi prea mari.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE
Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in
primele zile EKG, a TA si a ritmului cardiac. In sectiile obisnuite de boli interne, in lipsa
de aparatura de monitorizare supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale,
frecventei pulsului si a respiratiei la o ora, la nevoie mai des in functie de starea

bolnavului, inregistrarea zilnica a EKG, precum si a temperaturii de cate ori este indicat
de medic.
URMARIREA RESPIRATIEI: asistentei medicale ii revine sarcina de a observa in
ansamblu fazele respiratiei si de a reprezenta grafic pe foaia de temperatura. Tulburarile
de respiratie constituie un indiciu in aprecierea evolutiei bolii si recunoasterea
complicatiilor.
Urmarirea respiratiei se face prin simpla observare si numarare a miscarilor cutiei
toracice. Se va face ca bolnavul sa nu observe, deoarece respiratia este un act reflex, dar
inconstient pacientul putand modifica ritmul in momentul in care observa ca i se numara
respiratia.
URMARIREA PULSULUI SI A TENSIUNII ARTERIALE: in afara unitatilor de terapie
intensive si cardiologie unde bolnavii sunt monitorizati permanent, in sectiile de boli
interne supravegherea consta in supravegherea pulsului, TA si a respiratiei la o ora, la
nevoie mai des, in functie de starea bolnavului.
URMARIREA DIUREZEI SI A TRANZITULUI INTESTINAL: trebuie sa tinem o
evidenta exacta a lichidelor consumate si eliminate. Diureza se determina zilnic prin
masurarea volumetrica.
ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric. In primele zile va fi alcatuit din lichide
si pireuri date lent cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi,
dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze si intarzie tranzitul. Se
interzice total fumatul, alcoolul, cafeaua.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Terapia trebuie inceputa cat mai aproape de debut, deoarece aparitia complicatiilor
depinde foarte mult de promptitudinea ei. Este foarte important ca administrarea
medicamentelor sa se faca cu mare punctualitate, deoarece intarzierile pot provoca
bolnavului emotii inutile.
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE
Pentru efectuarea recoltarilor de produse biologice este necesara pregatirea fizica si
psihica a pacientului, respectarea exacta a tehnicii de recoltare, etichetarea si transportul

acestora la laborator.
Examenul de laborator exprima prin metode obiective modificarile survenite in
morfologia, fiziologia si biochimia organismului, din acest motiv ele constituie un ajutor
pretios, de multe ori necesar pentru stabilirea diagnosticului, instituirii tratamentului si
urmarirea evolutiei bolilor.
Inca din primele ore de internare, asistenta va recolta probele necesare pentru analiza
completa de urina, determinarea hemogramei, a leucogramei la indicatia medicului si a
probelor enzimatice etc.
Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, prin care se intelege recoltarea de sange
din lumenul unei vene cu ajutorul unui ac:
- pentru hemoleucograma - se recolteaza 3ml de sange pe cristale de E.D.T.A.
- se recolteaza 5-10ml sange fara anticoagulant, pentru examene biochimice
Valori normale:
- uree sanguina -; 0,20-0,40g/1000ml
- colesterol -; 1,80-2,80g
- lipemia -; 600-800mg%
- creatinina -; 0,6-1,20mg%
- transaminaze TGO -; 2-20UI; TGP -; 2-16UI
- acid uric -; 2-6mg
- ionograma - Na+ - 137-152mEq/l
- K+ - 3,8-5,4mEq/l
LDH (Lacto dehidrogenaza) - 240-525U/L
CPK (Creatin-fosfokinaza) - >200U/L
EXAMEN DE URINA: - se recolteaza 100-150ml urina intr-un recipient, dupa ce
in prealabil bolnavul si-a efectuat toaleta riguroasa a organelor genitale externe.
- culoarea urinii - la emisie este galben pai, in limitele fiziologice variaza pana la bruninchis in functie de continutul in substante colorante;
- densitatea urinii -; se utilizeaza un cilindru gradat de 100ml; se toarna urina in cilindru,
astfel incat sa nu faca spuma; se introduce urodensiometru, se lasa sa pluteasca, apoi
citim valoarea;
Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

Electrocardiograma EKG
Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din
cursul unui ciclu cardiac.
Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.
Pregatirea bolnavului
Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta bolnavul cu
caruciorul in sala de inregistrare,bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va
fi rugat sa-si relaxeze musculatura.
Montarea electrozilor pe bolnav
Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.Sub placa
de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit,o lingura de
sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru electrozi.Se fixeaza 4 electrozi pe
membre si 6 precordial.
Montarea electrozilor pe membre
Rosu la mana dreapta
Galben la mana stanga
Verde la piciorul stang
Negru la piciorul drept
Montarea electrozilor precordial
V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului
V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului
V3-Spatiul intre V2 si V4
V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara
V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga
V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod
conventional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0
potential.EKG eset interpretata intotdeuna de medic in lumina datelor clinice.
In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea reprezentand cele
mai importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut,ele exprimand

necroza,undele R sunt mai putin ample,iar modificarile undei T reflecta notiunea EKG de
ischemi
EDUCATIA PENTRU SANATATE
Prin aceasta urmarim instruirea bolnavului asupra modului de viata
pe care trebuie sa-l urmeze dupa externare. El trebuie sa fie lamurit privind modul de
preparare a alimentelor permise, de la ce anume sa se abtina, cate ore sa se odihneasca la
pat si ce fel de eforturi poate sa execute. El trebuie sa stie modul cum trebuie luate
medicamentele, semnele preliminare ale supradozarilor de medicamente, datele de
prezentare la controlul medical. El trebuie sa cunoasca semnele alarmante pentru care
trebuie sa se prezinte la control si in afara de programare. Se va incerca sa se
restabileasca la acesti bolnavi increderea in sine si capacitatea de munca anterioara
imbolnavirii, se va insista asupra nocivitatii fumatului, programului rational de munca si
viata. O buna educatie sanitara in perioada spitalizarii reduce sansele unei noi
decompensari sau agravari.
POFILAXIA BOLII
Pe langa interventiile ce se adreseaza anginei pectorale in perioada sa acuta si
complicatiile sale, tratamentul inchide si combaterea factorilor de risc, prin masuri ce
contribuie la profilaxia secundara a bolii, aplicate timp indelungat cu rezultate bune,
indeosebi pentru bolnavii cu risc redus.
Profilaxia primara consta in sfaturi adresate populatiei care desi nu a prezentat niciodata
simptomele cardiovasculare se incadreaza in grupele de risc ca:
- diabetici;
- obezi sau persoanele cu exces ponderal;
- fumatorii, mai ales daca au peste 40 de ani, au o tensiune mare sau prea mult colesterol
in sange;
- barbatii si femeile intre 40-50 ani care au antecedente cardiace familiale;
Profilaxia secundara se adreseaza pacientilor deja diagnosticati cu boli cardiovasculare.
Inlaturarea factorilor de risc consta in:
- suprimarea fumatului care constituie cea mai importanta masura de profilaxie
secundara;
- scaderea hipercolesterolemiei si a hipertrigliceridemiei;

- tratarea corecta a diabetului cand acesta este prezent;


- tratamentul hipertensiunii arteriale;
- exercitiul si antrenamentul fizic efectuat cu regularitate prin miscare, gimnastica si
sporturi usoare care combate sedentarismul, au rol insemnat in profilaxia secundara si
amelioreaza evident prognosticul.
EXTERNAREA BOLNAVULUI
Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul primar, sef de sectie.
Asistenta medicala va aduna toate documentele referitoare la bolnav, pe care le va pune la
dispozitia medicului de salon, in vederea formularii epicrizei.
Asistenta va fixa impreuna cu bolnavul ora plecarii pentru ai putea asigura alimentatia
pana in ultimul moment. Asistenta va anunta cu 2-3 zile inainte familia despre iesirea din
spital, va explica bolnavului sa urmeze indicatiile primite de la medic, cuprinse in biletul
de externare. Va lamuri, in special prescriptiile referitoare la tratmentul medicamentos
daca bolnavul si-a insusit in mod corespunzator tehnicile necesare pentru continuarea
tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte la
control.
Asistenta va insoti bolnavul la magazia de efecte unde il va ajuta sa-si primeasca hainele,
dupa care va prelua apoi, de la bolnav efectele spitalului.
Asistenta va verifica daca bolnavul are biletul de iesire din spital si reteta prescrisa pentru
tratamentul post-spitalicesc care cuprinde:
- necesitatea controlului periodic medical;
- necesitatea repausului;
- aeroterapie;
- evitarea efortului fizic;
- alimentatie echilibrata;
- recuperare socio-profesionala.

PARTEA SPECIAL

Partea special a acestei lucrri cuprinde trei cazuri de bolnavi internai cu


angina pectorala ,cu trei planuri de msuri de nursing.

PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA


CAZUL NR.I
FISA I CULEGEREA DE DATE
Nume :P
Prenume: A
Varsta: 45 ani
Sex: masculin
Starea civila: casatorit
Numar copii: 2 copii la liceu
Religia: ortodoxa
Nationalitatea: romana
Ocupatie: somer
Domiciliul: Zalau
Grupa sngvina-Rh: A II- Rh NEGATIV
Alergii:nu se stie alergic
Data nasterii: 12.10.1966

Diagnostic clinic: Angina pectorala instabila.


Motivele internarii;Pacientul perzinta durere constrictiva,localizata retosternal, cu
iradiere in umarul stang, pe fata anterioara a antebratului pana la ultimele doua degete ale
mainii stangi, transpiratii, anxietate, tahicardie
Semne obiective:durere retrosternala, transpiratii, anxietate,paloare
Antecedente personale: fara importanta

Antecedente heredocolaterale:HTA descoperit in urma cu 2ani .


Conditii de munca:momentan este somer
Comportament:fumator, ocazional consuma alcool
Obisnuinte alimentare:mese copioare,neregulate
Istoricul bolii:Pacientul P.A. in varsta de 45 de ani se prezinta la urgenta cu durere
localizata retrosternal, cu caracter de apasare( constrictiv),ce a aparut dupa masa de
pranz.

ANALIZA DATELOR
Diagnostic nursing:Disconfort manifestat prin durere constrictiva, retrosternala din
cauza bolii.

Sursa de dificultate:
-de ordin fizic obiceiuri alimentare deficitare :alimente bogate in grasimi
-de ordin socio- cultural-insuficienta resurselor financiare
-de ordin psihologic-anxietate si stres
Probleme :
-dificultate in a respira
-circulatie deficitara
-deficit de volum lichidian
-dificultate in a se odihni
-alterarea integritatii fizice si psihice

Manifestari de dependenta :durere retrosternala, anxietate, senzatia mortii


iminente

Nevoi perturbate :
1 Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

2. Nevoia de a bea si a manca


3. Nevoia de a dormi si a se odihni
4. Nevoia de a evita pericolele

Functii vegetative
Data

Temp.

Puls

1.12
2.12
3.12

36,6gradeC
36,8gradeC
37,0gradeC

72puls/min 18resp/min 1300ml/zi


70puls/min 18resp/min 1200ml/zi
70puls/min 18resp/min 1400ml/zi

Resp.

Diureza

Scaun

Greutate

1sc
1sc
1sc

92kg
92kg
92kg

Regim alimentar : dietetic


Analize de laborator :
VSH 8mm
Hemoleucograma :L=8800/mmcub
Hb-14,2g%
Ht- 39,8%
Tr- 326000/mmcub
Glicemie-102mg/dl
TGO-30U/L
TGP-33U/L
Ex. Urina-negativ.

Investigatii :
E.K.G.-traseu electrocardiografic normal
Radiografie toracica- fara modificari

Tratament medicamentos
Data

Medicatia

Doza /
24/ore

Calea de
Actiunea
administrare medicam.

1.12

2.12

3.12

Nitroglicerina

1-4x1/zi

Sublingual

Propanolol
Digoxin
Dipiridamol

3x1/zi
2x1/zi
3x1/zi

Per os
Per os
Per os

Nitrazepam

2x1/zi

Per os

Nitroglicerina

1-4x1/zi

Sublingual

Propanolol
Nifedipin

3x1/zi
1x1/zi

Per os
Per os

Digoxin
Dipiridamol

2x1/zi
3x1/zi

Per os
Per os

Nitrazepam

2x1/zi

Per os

Nitroglicerina

1-4x1/zi

Sublingual

Propanolol
Nifedipin

3x1/zi
1x1/zi

Per os
Per os

Digoxin
Dipiridamol

2x1/zi
3x1/zi

Per os
Per os

Nitrazepam

2x1/zi

Per os

Nitrit cu
actiune rapida
Beta-blocant
Digitalic
Coronarodilatator
Sedativ
Nitrit cu
actiune rapida
Beta-blocant
Antagonist a
calciului
Digitalic
Coronarodilatator
Sedativ
Nitrit cu
actiune rapida
Beta-blocant
Antagonist a
calciului
Digitalic
Coronarodilatator
Sedativ

FISA NR III STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE


RESPIRATIA

ODIHNA-SOMN

D.I Dificultate in respiratie


M.D. dispnee
S.D. durerii retrosternale
ALIMENTATIE-HIDRATARE

D.I Somn inadecvat calitativ si cantitativ


M.D. somn intrerupt
S.D. durere precordiala
IMBRACAMINTE

D.I Alimentatie in exces


M.D. mese copioase
S.D.lipsei de cunoastere
ELIMINARE

D.I
M.D.
S.D.
IGIENA

D.I
M.D.
S.D.
MISCARE-MOBILIZARE-CIRCULATIE

D.I
M.D.
S.D.
TEMPERATURA

D.I
M.D.
S.D.
EVITAREA PERIOLELOR

D.I
M.D.
S.D.
INFORMARE-EDUCATIE

D.I Anxietate si frica


M.D. teama de moarte
S.D. durerilor retrosternale
A FI UTIL

D.I Lipsa de cunostinte


M.D.necunoasterea bolii
S.D. indiferentei
RELIGIA

D.I
M.D.
S.D.
RECREERE

D.I
M.D.
S.D.
COMUNICARE

D.I Imposibilitatea de a se recrea


M.D. miscari limitate
S.D. boala

D.I
M.D.
S.D.

FISA IV
DATA

1.12

2.12

NR.
CRT.

PROBLEMA
PACIENTULUI

OBIECTIVE

Durere precordiala Eliminarea


durerii

2.

Respiratie
deficitara

Circulatie
deficitara

Pacientul sa
respire normal

INTERVENTII
DELEGATE/AUTONOME

EVALUARE

DATA

Autonome
-asigura un climat de liniste in
salon
-asigura repaus la pat a
pacientului cu evitarea
eforturilor fizice
- asigura pozitie
antalgica( semisezanda) pentru
a favoriza respiartia
-masoara functiile vitale si le
noteaza in FO
Delegate
-administreaza tratamentul
indicat de medic

La 10 minute
dupa
administrarea de
Nitroglicerina si
repaus la pat
durerea cedeaza.

1.12

In urma
interventiilor
efectuate starea
pacientului se
imbunatateste

1.12

Autonome
-aseaza pacientul in pozitie
sezanda pentru a favoriza
respiratia
- face exercitii de respiratie
-asigura confortul psihic si
fizic
Delegate
- administreaza oxigen la
indicatia medicului
Pacientul sa
Autonome
aiba o circulatie -invata pacientul sa intrerupa
corespunzatoare consumul de tutun si alcool, sa

Pacientul se simte 2.12


mai bine in urma
interventiilor.

2.12

Dificultate in a se
odihni

Pacientul sa
beneficieze de
somn
corespunzator
calitativ si
cantitativ

Deficit de volum
lichidian

Pacientul sa fie
echilibrat

aiba o alimentatie bogata in


fructe si zarzavaturi, sa reduca
grasimile si sarea,sa evite
efortul fizic
- aplica tehnici ce favorizeaza
circulatia :exercitii active,
pasive,masaje
-informeaza pacientul asupra
gradului de efort ce trebuie sal depuna
Delegate
- administreaza medicatia
prescrisa
- urmareste efectul
medicamentelor
Autonome
-apreciaza gradul de adaptare
a pacientului cu mediul
spitalicesc
-asigura conditii de liniste si
semiobscuritate in salon
-asigura lenjerie de corp si de
pat curata
- invata pacientul exercitii de
relaxare si meditatie
Delegate
-administreaza un sedativ la
indicatia medicului si
urmareste efectul acestuia
Autonome
-masoara si noteaza zilnic

In urma
interventiilor
pacientul a reusit
sa se odihneasca.

2.12

Pacientul nu mai 2.12


prezinta deficit de

hidroelectrolitic

3.12

Frica de moarte
iminenta

Pacientul sa fie
echilibrat fizic
si psihic

cantitatea de lichide ingerate si


eliminate
-cantareste zilnic pacientul si
monitorizeaza functiile vitale
-ingrijeste tegumentele si
mucoasele pentru evitarea
atingerii integritatii lor
-asigura aportul lichidian
de2500ml/zi din care 1500ml
per os
Autonome
-favorizeaza un mediu optim
pentru ca pacientul sa-si poata
exprima emotiile si nevoile
-ajuta pacientul sa-si
recunoasca anxietatea
- furnizeaza mijloace de
comunicare adecvate starii
pacientului
-incurajeaza pacientul in
activitati pentru a inlatura
anxietatea
-asigura legatura pacientului
cu familia
-pune pacientul in legatura cu
alti pacienti care au depasit
faza critica
Delegate
- administreaza medicatia
prescrisa

volum lichidian

In urma
3.12
interventiilor
efectuate
pacientul se simte
mai bine.

FISA DE INGRIJIRE
Sectia
Cardiologie
Fara
Ajutor
Ingrijiri
Igiena singur
1.La pat
2.La baie
3.Cav. bucala
4.
Mobilizare
Redus la pat
Mers cu ajutor
Ap. Gipsat
Eliminari
Debit urinar
Sonda vezicala
Lavaj
Sonda gastrica
Clisma
Alimentatia

Salon
70
Putin
Ajutor X
Data
1.12
X

Pat
4
Ajutor
Partial
Data
2.12
X

X
X

X
X

Normal

Data
1.12.2010
Ajutor
Complet
Data
Ingrijiri
3.12
X
Respiratie
Tub traheal
X
Izolare
X
Vizite
Ingrijiri psihice
Ingrijiri sociale
Dezinterisat
Masaj trofic
Educatie sanit
Pansament
Tub dren
Decubit
Previne escare
Schimb pozitia
Gimnastica
X
Scor grila
Norton
Starea
generala
X
Alert X

Restrictii

1.12

T=36,6
gradeC

P=72
puls/min

R=

T=36,8
gradeC

P=70
puls/min

R=

T=37,0
gradeC

P=70
puls/min

R=

G=92kg

G=92kg

G=92kg

2.12
3.12
Parametric
fizici
Recoltari sange
Investigatii
Tratament i.m.
Tratament i.v.
Perfuzie
Preg.
Preoperator
Alte ingrijiri

X
X

Nume prenume pacient


P.A.
D.G.Medical
Angina pectorala instabila
Data
Data
Data
1.12
2.12
3.12
X
X
X
X

Mobilita
te
Mobil
X
Ajutat la
mers

Starea
fizica
Buna

Rea

Apatic

Sta
singur

Control
sfinctere
Control
sfinctere X
Pierde
contr.
sfinctere
Pierdecontr.
sfinctere

Inconstient

Zace la
pat

Pierdecontr.
sfinctere

Confuz

18resp/mi
n
18resp/mi
n
18resp/mi
n

TOTAL= 5 PUNCTE
PROTOCOL

Medi
X
Mediocr
a

EVALUARE

In urma interventiilor si ingrijirilor acordate starea pacientului P.A. s-a imbunatatit.

CAZUL II
FISA I CULEGEREA DE DATE
Nume :T
Prenume: T
Varsta: 50 ani
Sex: masculin
Starea civila: casatorit
Numar copii: 2 copii studenti
Religia: ortodoxa
Nationalitatea: romana
Ocupatie: administrator S.C. DORMINA S.R.L
Domiciliul: Zalau
Grupa sngvina-Rh: O I- Rh Pozitiv
Alergii:nu se stie alergic
Data nasterii: 01.08.1961
Diagnostic clinic: Angina pectorala
Motivele internarii;durere retrosternala ca ogheara , cu iradiere in maxilarul
inferior si regiunea interscapulara.
Semne obiective: durere, frica, anxietate, insomnie
Antecedente personale: - ulcer gastric descoperit in urma cu 3 ani.
Antecedente heredocolaterale: -tata(decedat)ulcer; mama astm bronsic
Conditii de munca: stres, ore suplimentare
Comportament: fumator de la varsta de 19 ani, 5 cafele/zi
Obisnuinte alimentare: mese dezorganizate, minuturi, cina la ore tarzii si copioasa
Istoricul bolii: bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureri retrosternale
cu caracter de gheara.In timpul consultului efectuat de echipa salvarii durerea se
accentueaza si radiaza interscapular si in maxilarul inferior.De mentionat prezenta
durerilor toracice cu caracter anginos in antecedente carora bolnavul nu le-a acordat
importanta.

ANALIZA DATELOR
Diagnostic nursing:Alterarea starii generale manifestata prin durere retrosternala din
cauza stresului.

Sursa de dificultate:
-de ordin fizic - mese dezorganizate si copioase
-de ordin socio- cultural -conditii de munca neadecvate
-de ordin psihologic -stresul si surmenajul
Probleme :
-riscul alterarii circulatiei si respiratiei
-anxietate
-disconfort-durere
-dificultate in a se odihni
Manifestari de dependenta :durere retrosternala, respiratie deficitara, insomnie,
fricade moarte

Nevoi perturbate :
1 Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a dormi si a se odihni
3. Nevoia de a evita pericolele

Functii vegetative
Data

Temp.

Puls

Resp.

Diureza

Scaun

Greutate

16.05

36,6

85

19

1250 ml

98kg

36,8

82

17

36,7

78

17

1300ml

98kg

37

79

16

36,9

74

18

1450ml

98kg

36,8

73

17

17.05

18.05

Regim alimentar : dietetic

Analize de laborator :
VSH=4/12mm
L=9000/mmc
Hgb=13g%
Htc=42%
Tr=215000/mmc
Glicemie=100mg/dl
Uree=80 mg/dl
Creatinina=1,12mg/dl
Colesterol=260mg/dl
TGO=25U/L
TGP=13,5U/L
Examen sumar de urina=Normal
Investigatii :E.K.G. fara modificari
Radiografie toracica- fara modificari

Tratament medicamentos
Data

Medicatia

Doza /24/ore Calea de


Actiunea
administrare medicam.

16.05

Nitroglicerina

1-4x1/zi

Sublingual

Propanolol
Digoxin
Dipiridamol

3x1/zi
2x1/zi
3x1/zi

Per os
Per os
Per os

Nitrazepam

2x1/zi

Per os

Nitroglicerina

1-4x1/zi

Sublingual

Propanolol
Nifedipin

3x1/zi
1x1/zi

Per os
Per os

Digoxin
Dipiridamol

2x1/zi
3x1/zi

Per os
Per os

Nitrazepam

2x1/zi

Per os

Nitroglicerina

1-4x1/zi

Sublingual

Propanolol
Nifedipin

3x1/zi
1x1/zi

Per os
Per os

Digoxin
Dipiridamol

2x1/zi
3x1/zi

Per os
Per os

Nitrazepam

2x1/zi

Per os

17.05

18.05

Nitrit cu
actiune rapida
Beta-blocant
Digitalic
Coronarodilatator
Sedativ
Nitrit cu
actiune rapida
Beta-blocant
Antagonist a
calciului
Digitalic
Coronarodilatator
Sedativ
Nitrit cu
actiune rapida
Beta-blocant
Antagonist a
calciului
Digitalic
Coronarodilatator
Sedativ

FISA NR III STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE


RESPIRATIA

ODIHNA-SOMN

D.Idificultate in respiratie
M.D.dispnee
S.D.durere toracica
ALIMENTATIE-HIDRATARE

D.I Dificultatea de a se odihni


M.D. insomnie
S.D. durerea
IMBRACAMINTE

D.I Alimentatie deficitara prin surplus


M.D. mese copioase
S.D.regin de viata dezordonat
ELIMINARE

D.I
M.D.
S.D.
IGIENA

D.I
M.D.
S.D.
MISCARE-MOBILIZARE-CIRCULATIE

D.I
M.D.
S.D.
TEMPERATURA

D.I
M.D.
S.D.
EVITAREA PERIOLELOR

D.I
M.D.
S.D.
INFORMARE-EDUCATIE

D.I Anxietate
M.D. frica de moarte
S.D. durere retrosternala constrictiva
A FI UTIL

D.I Deficit in mentinerea sanatatii


M.D.cunostinte insuficiente despre boala
S.D. nepasarea
RELIGIA

D.I
M.D.
S.D.
RECREERE

D.I
M.D.
S.D.
COMUNICARE

D.I
M.D.
S.D.

D.I
M.D.
S.D.

FISA IV
DATA

NR.
CRT.

PROBLEMA
PACIENTULUI

OBIECTIVE

INTERVENTII
DELEGATE/AUTONOME

EVALUARE

DATA

16.05

Durere
retrosternala
constrictiva

Eliminarea
durerii

In urma
interventiilor
efectuate durerea
pacientului s-a
diminuat

16.05

17.05

Dificultate in a se
odihni

Pacientul sa
aiba un somn
calitativ si
cantitativ

Autonome :
-asigura pozite antalgica in pat
si evitarea efortului fizic si
psihic
- asigura liniste in salon
-face exercitii de relaxare si de
respiratie
-masoara functiile vitale si
vegetative si le noteaza in FO
-pregateste pacientul pentru
investigatii
-recolteaza sange pentru
analize de laborator
Delegate :
- administreaza tratamentul
indicat de medic
Autonome :
-urmrete somnul pacientului,
stabilete mpreun cu acesta
un orar de odihn,
-explic pacientului necesitatea
odihnei i a somnului n
refacerea strii de sntate, l
ncurajeaz s doarm c ea va
sta tot timpul lng el s l
supravegheze.
-Stabilete un orar al vizitelor
astfel nct pacientul s nu fie

Pacientul este
odihnit

17.05

18.05

Necunoasterea
bolii

Pacientul sa
aiba cat mai
multe
cunostinte
despre boala

suprasolicitat i oboist.
Delegate :
administreaz la indicaia
medicului sedative
Autonome :
-cunoate nivelul de cunotine
al pacientului legat de boal.
-Organizeaz activiti
educative,verific dac
pacientul a neles i dac i-a
nsuit cunotine noi
-Corecteaz mpreun cu
pacientul deprinderile
duntoare sntii i ncearc
eliminarea lor
-ine lecii de formare a
deprinderilor igienice, a
alimentaiei,administrrii
tratamentului.

Pacientul este
echilibrat,fr
fric de boala

18.05

FISA DE INGRIJIRE
Sectia
Cardiologie
Fara
Ajutor
Ingrijiri

Restrictii

Data
16.05.2010
Ajutor
Complet
Data
Ingrijiri
18.05
Respiratie
Tub traheal
X
Izolare
Vizite
Ingrijiri psihice
Ingrijiri sociale
Dezinterisat
Masaj trofic
Educatie sanitara
Pansament
Tub dren
Decubit
Prevenire escare
Schimb pozitia
Gimnastica
X
Scor grila Norton
Starea
generala
X
Alert X

Parametri vitali

T=36,6

P=85

R=19

Confuz

T=36,8
T=36,7

P=82
P=78

R=17
R=17

Apatic

Sta
sgingur

Control
sfinctere
Control
Sfinctere X
Pierde
contr.
sfinctere
Pierdecontr.
sfinctere

T=37

P=79

R=16

T=36,9

P=74

R=18

Inconstient

Zace la
pat

Pierdecontr. Rea
sfinctere

T=36,8

P=73

R=17

G=98kg

G=98kg

G=98kg

Igiena singur
1.La pat
2.La baie
3.Cav. bucala
4.
Mobilizare
Redus la pat
Mers cu ajutor
Ap. Gipsat
Eliminari
Debit urinar
Sonda vezicala
Lavaj
Sonda gastrica
Clisma
Alimentatia
Normal

Parametric
fizici
Recoltari sange
Investigatii
Tratament i.m.
Tratament i.v.

Salon
79
Putin
Ajutor X
Data
16.05

Pat
3
Ajutor
Partial
Data
17.05

Nume prenume pacient


T.T.
D.G.Medical
Angina pectorala
Data
Data
Data
16.05
16.05
16.05
X
X
X
X
X

X
X

X
X

Mobilita
te
Mobil
X
Ajutat la
mers

Starea
fizica
Buna
X
Medie

TOTAL= 4 PUNCTE
PROTOCOL

Mediocra

Perfuzie
Preg.
Preoperator
Alte ingrijiri
EVALUARE

Starea generala a pacientului T.T. s-a imbunatatit in urma interventiilor si ingrijirilor.

CAZUL III
FISA I CULEGEREA DE DATE
Nume :V
Prenume: E
Varsta: 75 ani
Sex: masculin
Starea civila: vaduv
Numar copii: 2 copii
Religia: ortodoxa
Nationalitatea: romana
Ocupatie: pensionar
Domiciliul: Zalau
Grupa sngvina-Rh: A II- Rh pozitiv
Alergii:nu se stie alergic
Data nasterii: 19.01.1956
Diagnostic clinic: Angina pectorala
Motivele internarii;durere retrosternala aparuta in timpul alimentatiei, cu iradiere in
umarul drept

Semne obiective:paloare, durere, anxietate


Antecedente personale:apendicectomie 1995
Antecedente heredocolaterale: mama decedata- Cardiopatie ischemica;tata
decedat

Conditii de munca:
Comportament:viata dezordonata,fumator,consummator de alcool
Obisnuinte alimentare:mese neregulate, bogate in grasimi
Istoricul bolii: Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se prezinta de
urgenta la spital acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu iraduere in umarul
drept

ANALIZA DATELOR
Diagnostic nursing: Disconfort din cauza alterarii muschilui cardiac manifestat prin
dureri precordiale cu caracter constrictiv.

Sursa de dificultate:
-de ordin fizic- mese neregulate, consum de alcool
-de ordin socio- cultural- viata dezordonata
-de ordin psihologic-singuratate
Probleme :

-riscul alterarii circulatiei si respiratiei


-anxietate
-disconfort
-dificultate in a se odihni
Manifestari de dependenta :dispnee, durere retrosternala, paloare, anxietate,
insomnie

Nevoi perturbate :
1 Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a dormi si a se odihni
3. Nevoia de a evita pericolele

Functii vegetative
Data

Temp.

Puls

Resp.

Diureza

Scaun

Greutate

05.04

36,6

70

20

1000

80kg

36,8

75

18

36,9

60

18

1200

80kg

37

65

19

36,9

60

17

1400

80kg

37

68

17

06.04

07.04

Regim alimentar :dietetic


Analize de laborator :
VSH =6/14mm
Leucocite=9700mmc
Hgb=13g%
Tr=200000/mmc
Htc=39,4%
Glicemie=98mg/dl
Uree=40,2mg/dl
Creatinina=0,98mg/dl
TGO=25U/L
TGO=23,5U/L
Sumar de urina= normal,D=1010
Investigatii :EKG-FARA MODIFICARI

Tratament medicamentos
Data

Medicatia

Doza /24/ore Calea de


Actiunea
administrare medicam.

05.04

Glucoza 5%
Propanolol
Diazepam
Nitroglicerina
Aspirina

500 ml
3x1/zi
1 tb seara
4x1/zi
2x1/zi

i.v.
per os
per os
sublingual
per os

Hidratant
Betablocant
Sedativ
Nitrit
Antiagregant
plachetar

06.04

Glucoza 5%
Propanolol
Diazepam
Nitroglicerina
Aspirina

500 ml
3x1/zi
1 tb seara
4x1/zi
2x1/zi

i.v.
per os
per os
sublingual
per os

Hidratant
Betablocant
Sedativ
Nitrit
Antiagregant
plachetar

07.04

Glucoza 5%
Propanolol
Diazepam
Nitroglicerina
Aspirina

500 ml
3x1/zi
1 tb seara
4x1/zi
2x1/zi

i.v.
per os
per os
sublingual
per os

Hidratant
Betablocant
Sedativ
Nitrit
Antiagregant
plachetar

FISA NR III STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE


RESPIRATIA

ODIHNA-SOMN

D.I Dificultate in respiratie


M.D. dispnee
S.D. durere
ALIMENTATIE-HIDRATARE

D.I Dificultate de a se odihni


M.D. ore insuficiente de somn
S.D. durerea
IMBRACAMINTE

D.I Alimentatie necorespunzatoare


M.D. alimente bogate in grasime
S.D. necunoasterii
ELIMINARE

D.I
M.D.
S.D.
IGIENA

D.I
M.D.
S.D.
MISCARE-MOBILIZARE-CIRCULATIE

D.I
M.D.
S.D.
TEMPERATURA

D.I Alterarea ritmului cardiac si circulator


M.D. palpitatii
S.D. durerea
EVITAREA PERIOLELOR

D.I
M.D.
S.D.
INFORMARE-EDUCATIE

D.I Anxietate
M.D. frica
S.D. boala
A FI UTIL

D.I Dificultate de a invata


M.D. neintelegerea informatiei
S.D. varsta si boala
RELIGIA

D.I
M.D.
S.D.
RECREERE

D.I
M.D.
S.D.
COMUNICARE

D.I
M.D.
S.D.

D.I
M.D.
S.D.

FISA IV
DATA

NR.
CRT.

PROBLEMA
PACIENTULUI

OBIECTIVE

INTERVENTII
DELEGATE/AUTONOME

EVALUARE

DATA

15.04

Alterarea
circulatiei si
respiratiei

Pacientul sa
aiba o
circulatie si
respiratie
normala

Pacientul are o
respiraie i o
circulaie bun,iar
durerea a
disparut.

15.04

16.04

Dificultate in a se
odihni

Pacientul sa
beneficieze
de un somn
calitativ si
cantitativ

Autonome :
-asigura o camer luminoas,
cu umiditate constant i
temperatura cuprins ntre 18
20 grade C
- urmrete permanent T.A.,
respiraia (frecvena,
amplitudinea), culoarea i
temperatura tegumentelor i
noteaz n foaia de observaie.
- asigur oxigenoterapie (O2 la
o presiune de 1-3 atmosfere
umidificat)
-aeaz pacientul ntr-o poziie
comod (semieznd sau
eznd)
Delegate:
-administreaz medicamente
prescrise de medic.
Autonome :
-urmrete somnul pacientului,
stabilete mpreun cu acesta
un orar de odihn
-explic pacientului necesitatea
odihnei i a somnului n
refacerea strii de sntate
- stabilete un orar al vizitelor
astfel nct pacientul s nu fie

Pacientul este
odihnit.

16.04

17.04

Disconfort

Asigurarea
confortului
fizic si psihic

suprasolicitat i oboist
Delegate:
-administreaz sedative
prescrise de medic.
Autonome :
Pacientul este
17.04
-asigur condiii de mediu
echilibrat psihic i
adecvate
fizic
- mpreun cu pacientul
stabilesc planul de recuperare a
strii de sntate i creterea
rezistenei fizice
- face exerciii de recuperare
- incurajeaz pacientul s fac
anumite micri care i sunt
permise fr nici o fric
- supravecheaz pacientul
noteaz i anun medicul
orice modificare survenit n
cursul recuperrii.
Delegate:
-administreaz tratamentul
prescris de medic.

FISA DE INGRIJIRE
Sectia
Cardiologie
Fara
Ajutor
Ingrijiri
Igiena singur
1.La pat
2.La baie
3.Cav. bucala
4.
Mobilizare
Redus la pat
Mers cu ajutor
Ap. Gipsat
Eliminari
Debit urinar
Sonda vezicala
Lavaj
Sonda gastrica
Clisma
Alimentatia

Salon
59
Putin
AjutorX
Data
15.04
X

Pat
4
Ajutor
Partial
Data
16.04
X
X

Data
15.04.2010
Ajutor
Complet
Data
Ingrijiri
17.04
X
Respiratie
Tub traheal
X
Izolare
Vizite
Ingrijiri psihice
Ingrijiri sociale
Dezinterisat
X
Masaj trofic
Educatie sanitara
Pansament
Tub dren
Decubit
Prevenire escare
Schimb pozitia
Gimnastica
X
Scor grila Norton

Starea
generala
Alert

Mobilit
ate
Mobil

Confuz

Ajutat
la mers
2
Sta
sgingur

Normal
Restrictii

ParametriI vitali

Apatic 3
Inconstient
Parametric fizici
Recoltari sange
Investigatii
Tratament i.m.
Tratament i.v.
Perfuzie
Preg.
Preoperator
Alte ingrijiri
EVALUARE

G=80kg
X
X
X

G=80kg
X

G=80kg

Nume prenume pacient


V.E.
D.G.Medical
Angina pectorala
Data
Data
Data
15.04
16.04
17.0
X
X
X
X

X
X

X
X

Control
Sfinctere
Control
Sfinctere 1
Pierde
contr.
sfinctere
Pierdecont
r.
sfinctere
Pierdecont
r.
sfinctere

Zace la
pat

Stare
fizic
Buna

Med
2

Med
Rea

TOTAL = 8 PUNCTE
PROTOCOL nr. 1
PUNCTAJ GRILA

12-16 RISC CRES


8-12 RISC MIJLO
4- 7 RISC MIC

Starea generala a pacientului V.E. s-a imbunatatit in urma interventiilor si ingrijiril

ANALIZA DE SITUAIE:
Bolnava V.E. se interneaza in sectia de cardiologie
cu urmatoarele acuze:

Dupa instituirea tratamentului,starea


pacientului se imbunatateste.

NUMELE: M.
PRENUMELE: E.
DATA NATERII: 10.04.1942
GRUP SANGUIN,RH: OI; POZITIV
STARE CIVIL: vaduva
RELIGIA: ortodoxa
PROFESIA:
OCUPAIA: pensionara
LOC DE MUNC:
ADRESA: Zalau

AFECIUNI CRONICE:
TRATAMENT CRONIC:
ALERGIC LA:
TALIA: NORMAL
TRATAMENTE
Ziua

Noaptea

Ziua

Noaptea

Ziua

Noaptea