MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

ŞTIINŢIFICE
ŞCOALA POSTLICEALĂ „ HENRI COANDĂ” ORADEA
SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE PROIECT

COORDONATOR:
CUC FELICIA
ABSOLVENT:
IORDACHE ANITA MĂDĂLINA

ORADEA
2015
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
ŞTIINŢIFICE
ŞCOALA POSTLICEALĂ „ HENRI COANDĂ” ORADEA
SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
INFARCT MIOCARDIC ACUT

COORDONATOR:
CUC FELICIA
ABSOLVENT:
IORDACHE ANITA MĂDĂLINA

ORADEA
2015
 CUPRINS

CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie
Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut
1)Definitie
2)Etiologie
3)Patologie
4)Simptomatologie
5)Pronostic
6)Tratament
CAPITOLUL II
Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si efectuarea
tehnicilor impuse de infarctul miocardic acut
1)Internarea bolnavului
2)Asigurarea conditiilor de spitalizare
3)Asigurarea igienei generale
4)Supravegherea functiilor vitale
5)Alimentatia bolnavului
6)Tratamentul medicamentos al bolnavului
7)Preagatirea,asistarea si efectuarea recoltarilor de produse
bacteriologice si patologice
8)Educatia pentru sanatate a bolnavului
*Profilaxia bolii
*Externarea bolnavului
CAPITOLUL III
Prezentarea planurilor de ingrijire
CAPITOLUL IV
Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare
Concluzii generale asupra lucrarii
Bibliografie
 MOTIVATIA LUCRARII

Bolile cardivasculare degenerative sunt responsabile de mai mult de jumatate

din mortalitatea globala din toate tarile dezvoltate.Cardiopatia ischemica este
actualmente cea mai fregventa boala de inima la indivizii de peste 40 de ani fiind
apreciata ca “epidemia epocii noastre”.Frecventa IMA a devenit o problema sociala
si daca nu intotdeauna duce la deces,reduce capacitatea de munca transformandu-i
pe pacienti in adevarati invalizi.
Problema IMA constituie la ora actuala o tema de studiu ,infarctul devine o
problema de sanatate publica,in care scop OMS,a organizat in majoritatea statelor
campanii de prevenire a IMA cu scopul de a reduce mortalitatea – de a interveni in
faza acuta ,faza critica a infarctului miocardic.
In acest scop,dezvoltarea statiilor coronariene este de importanta
capitala,progresul este cel mai evident in tratamentul medical al infarctului
miocardic ,s-a realizat in domeniul detectarii si tratamentului preventiv si curativ al
aritmiilor,prin diagnosticul precoce,transportul rapid la spital si supraveghere sau
monitorizare in prima faza a spitalizarii.
Din cele expuse in lucrare ,bazata pe fapte clinice de observatie zilnica a
bolnavilor,am ajuns la concluzia ca tulburarile de ritm sunt in majoritatea cazurilor
responsabile de evolutia fatala a coronarilor.

Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este in

crestere,afecteaza din ce in ce mai multe persoane tinere.Avand in vedere ca este o
urgenta medico-chirurgicala am vrut sa cunosc cat mai multe lucruri despre
cauze,simptomatologie,etiopatogenie tratamentul IMA si mai ales profilaxia
IMA.Cu un regim de viata si alimentatie echilibrat,evitand fumatul si alcoolul se
pot preveni bolile cardiovasculare.
 CAPITOLUL 1
Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii

Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular,a carui

functionare asigura circulatia sangelui,a limfei,a lichidului interstitial.
Inima este un oragan cavitar si musculos alcatuit din patru cavitati:doua atrii
si doua ventricule.Intre atrii si ventricule se afla septul atrioventricular.
Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta denumirea de
pericard.Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din inima. Peretele inimii este
format din miocard si endocard.
Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din
fibre musculare striate cu caractere speciale.Miocardul atriilor este relativ
subtire,fiind in concordanta cu forta pe care trebuie sa o dezvolte in circulatia
sangelui.In peretii ventriculelor,care sunt mai grosi,fibrele au o dispozitie mai
complexa.
Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile
inimii,prezentandu-se ca o membrana foarte neteda si transparenta,fara vase
sanguine.
Vascularizatia inimii
Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera coronara stanga si
artera coronara dreapta.
Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai mare parte a
peretelui inimii stangi,cea mai mare parte a septului interventricular si o mica parte
din peretele ventriculului drept.
Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a peretelui inimii
drepte,o parte a septului interventricular si o mica parte din ventriculul stang.
Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care duc sangele
in atriul drept.Prin venele coronare ,sinusul coronar colecteaza cea mai mare parte a
sangelui care circula prin inima.
Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si ganglioni
limfatici.
 Prezentarea teoretica a bolii

Infarctul miocardic acut

1.Definitie

Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza ischemica in

miocard,produsa prin obliterare unei ramuri coronariene.

2.Etiologie

A.Factori determinanti

In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza

coronariana.
5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre cele mai frecvente amintim:
a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice:

 Arterite,lues,PAN,colagenoze,boala Takayasu
  Ingrosare parietala: amiloidoza, mucopolizaharidoze, consum
de contraceptive, fibroza dupa iradiere.
 Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus Valsalva
b)Embolii coronariene:endocardita bacteriana subacuta,prolaps de valva
mitrala,mixom atrial,embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.
c)Traumatisme:disectie de aorta,plagi penetrante,disectie in timpul
angioplastiei si coronarografiei.
d)Anomalii congenitale coronariene
e)Tromboze coronariene "in situ":trombocitoza,coagulare intravasculara
diseminata.
f)Spasme coronariene
g)Disproportie cerere-oferta:
 -Stenoza aortica,cord hipertensiv,cardiomiopatia hipertrofica
obstructiva,insuficienta aortica
 -Tireotoxicoza,feocromocitom
 -Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza pulmonara.
Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina
instabila,multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.

B.Factori favorizanti

Factori care cresc alura ventriculara:stress,frig,efort fizic,efort

digestiv,consum de droguri.
Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice.
Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in timpul
interventiilor pe cord,sau proceduri de cardiologie invaziva.
In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular ce 232o149c
rebral,pneumonii severe la varstnici,tromboembolii pulmonare.
In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.
Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in
perioada de hipercatecolaminemie motivata.

3.Patogenie
In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie
coronariana durabila, printr-un proces de tromboza pe vas ateroslerotic in 95% din
cazuri.

4.Tablou clinic
Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie sau fara o
explicatie imediata.
 Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul sau
membrul superior stang (pe marginea cubitala), in ambii umeri, in ambele brate,
ambele coate, mandibula, interscapulovertebral, epigastrica.
Caracterul durerii este de apasare, constrictie, strivire, arsura, iar intensitatea
este foarte mare, adesea de nesuportat.
Durata de obicei este de peste 30 minute,poate dura ore, de regula dispare
dupa 12-24 ore dupa definitivarea necrozei.Durerea poate lipsi la aproximativ 20%
din pacienti sau este foarte stearsa(in special la pacientii cu diabet zaharat,la femei
sau la varstnici).
Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati,nu cedeaza
la analgetice uzuale sau in repaus.
Fenomenele asociate durerii sunt anxietate, neliniste, paloare, dispnee,
palpitatii, transpiratii profunde, greturi si varsaturi.
Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arteriala.
Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi,varsaturi(prin reflex
vagal),diaree,sughit prin iritarea nervului frenic.

Alte manifestari:
 Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa.
 Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.
 Manifestari neurologice reprezentate de sincope.
 Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele
simptome ale unui infarct indolor.
 Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10
zile.

Semne generale
 Anxietate,agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice)
 Paloare,transpiratii,extremitati reci.
 Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de
manifestarile sistemului nervos vegetativ.
La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice, in formele
necomplicate: tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de dominanta
vegetativa.

5.Tratament

Obiectivele tratamentului
 1.Prevenirea extinderii necrozei
 2.Limitarea intinderii necrozei
  3.Restabilirea fluxului coronarian
 4.Tratamenul complicatiilor
 5.Reabilitarea bolnavului

Masuri generale

 Oxigenoterapie,repus
 Calmarea durerii:Algocalmin,Fortral,Mialgin.
 Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina sublingual la
15 minute.
 Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1%
 Tratarea complicatiilor(hipotensiune,puseu hipertensiv,FIA,IVS acuta)
 Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana.

Mijloace de tratament

Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral dupa

24-48 de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat)
Nitroprusiatul de sodiu in edem pulmonar acut cu hipertensiune importanta
Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica,tratamentul nu poate
fi repetat sub 1 an.
Urokinaza
Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu Heparina.
Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de la debut in
IMA cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.Se utilizeaza
Metoprolol,Esmolol,Atenolol,Timolol,Propranolol.

Tratamentul cronic

In mod obligatoriu ,supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin

coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-pass aorto-
coronarian sau angioplastie transluminala percutana,cu instalarea unui stent.
Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem: regim alimentar
hipolipidic, fractionat in 5-6 mese pe zilnice, mentinerea greutatii corporale optime,
combaterea constipatiei,suprimarea fumatului, evitarea stresului. In paralel se va
aplica un program intensiv de recuperare a capacitatii de efort.
Mobilizarea bolnavului
 1.Repaus absolut la pat in prima saptamana.
 2.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor
si de prezenta complicatiilor.
 3.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii,incepand chiar
din primele zile ,se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si
picioare.
 4.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat,miscari acive ale
membrelor.
 5.Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului,sederea in
fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul pulsului si al tensiunii
arteriale,initial in prezenta medicului.
 CAPITOLUL 2

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII

PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE
AFECTIUNE

2.1. Internarea pacientului in spital

Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului,el
se desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este
nevoit sa recurga la ajutorul cadrelor sanitare.
Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.Acest prim contact
este hotarator pentru castigarea increderii bolnavului,factor indispensabil pentru
asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si personalul de ingrijire,in
vederea recastigarii sanatatii celui internat.
Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie convins ca
colectivul in mijlocul caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca va depune tot efortul pentru
a-l vindeca.
Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta,fara bilet de trimitere.Vor fi luati
in evidenta la serviciul de primire ,vor fi trecuti in registrul de internari,li se
intocmeste foaia de observatie clinica cu datele de identitate.La serviciul de primire
se pregateste bolnavul pentru examenul medical si li se preiau hainele si efectele pe
baza de bon.
Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna ,terapie
intensiva sau cardiologie.
2.2Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii bolnavilor,in majoritatea cazurilor,este vindecarea.Pentru
a realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice,necesare ridicarii fortei de
aparare si regenerare a organismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente
nocive ale mediului inconjurator.
Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de
liniste,salon bine incalzit,ingrijit si aerisit.
Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat,este bine ca
paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.Se
vor inlatura toti excitantii auditivi,vizuali si olfactivi cu efecte negative asupra
sistemului nervos.
Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca
bolnavului emotii inutile.Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibitia
scoartei cerebrale constituie un factor terapeutic important.Conditiile create in
spital trebuie sa asigure bonavului un somn mai bun decat cel obisnuit.
 Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul frecvent,indiferen de
solicitari,fara insa sa deranjeze odihna acestuia.
Saloanele,coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate
ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavului.Foile de observatie
si de temperatura nu vor fi tinute in saloane.
Personalul administrativ care intra in sectie in interes de serviciu,precum si
vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra o
comportare modesta,linistita pe sectie.
2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului
de vindecare.
A fi curat,ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate
pentru a avea o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat aceasta sa-si poata
indeplini functiile.
Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea salonului.Acesta se
curata de doua ori pe zi si de cate ori s-a murdarit cu sange,alimente,secretii din
timpul procesului de ingrijire.Lenjeria de pat trebuie pastrata curata si bine intinsa
pentru a evita escarele.Atat lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate
de cate ori este nevoie.
Bolnavii cu IMA transpira abundent,asistenta va sterge mereu cu un prosop
uscat regiunile transpirate.Baia generala si partiala se face la pat fara sa oboseasca
bolnavul,in primele zile fara sa fie ridicat.
Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului
cornos,descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare,microbi
care adera la piele.
Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte
urmatoarele:sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de
raceala,sa pregateasca materialele necesare astfel ca ingrijirea sa se desfasoare in
timp util,sa actioneze rapid cu miscari sigure dar totodata blande pentru a scuti
bolnavul de alte suferinte si oboseala,sa menajeze bolnavul protejandu-l cu un
paravan fata de cei din jur.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse
escarelor si actioneaza in vederea prevenirii acestora.
Observarea pozitiei pacientului in pat
Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.Repausul absolut la pat in prima
saptamana este obligatoriu.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia
simptomelor si de prezenta complicatiilor.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau
alte complicatii incepand din prima saptamana se pot face chiar miscari pasive ale
degetelor de la maini si picioare.Durata repausului la pat in pozitie semisezanda
este 2-3 saptamani.
Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului
 Mobilizarea bolnavului se face progresiv,sederea pe marginea patului,sederea in
fotoliu,ridicarea din pat,sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in
prezenta medicului.
Captarea eliminarilor
Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie,fara sa fie ridicat
din pozitia sezanda.Asistenta va urmari tulburarile de mictiune,volumul de urina in
24 ore si caracterele calitative ale urinii.Constipatia trebuie combatuta cu ajutorul
clismelor uleioase sau cu laxative usoare.

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea
permanenta in primele zile a electrocardiogramei,a tensiunii arteriale si a ritmului
cardiac.
In sectiile obisnuite de boli interne,in lipsa aparaturii de
monitorizare,supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale,frecventei
pulsului si a respiratiei la o ora,la nevoie mai des,in functie de starea
bolnavului,inregistrarea electrocardiogramei precum si a temperaturii de cate ori
este indicat de medic.
Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau
maxime variaza intre 120-140mmHg,iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime
intre 70-80mmHg.Masurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul
tensiometrului.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare rosie,pentru
fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg.
In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva
ore,precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale.Cand tensiunea arteriala
scade brusc pericolul socului cardiogen este iminent.
Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min,se obtine
prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de
temperatura cu un creion rosu,o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii.
Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-
100 pulsatii/min.
Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18
respiratii/min,prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta.
Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde,pentru fiecare linie
orizontala considerandu-se o respiratie/min.
Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctie de pompa.
Temperatura-are valori normale intre 36-37°C,se masoara cu termometrul in
axila,cel mai frecvent.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion albastru,pentru
fiecare linie a foii se socotesc doua diviziuni de grad.
 Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,5-38,5°C,datorita
substantelor piretogene produse in focarul de necroza.
2.5.Alimentarea bolnavului

Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor

fractionate.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit
dorsal.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la recomandarea
medicului in pozitie sezanda.Dupa mobilizarea bolnavului se poate servi masa in
sala de mese.Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric.In primele zile va fi
alcatuit din lichide si pireuri date lent cu lingura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri
de fructe,oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau
intarzie tranzitul intestinal.Se interzice total fumatul.
2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate,deoarece
intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.
Tratamentul medicamentos se face la pat,in pozitie orizontala.Desi medicamentale
se dau strict la indicatia medicului,in unele cazuri de urgenta,asistenta va trebui sa
intervina cu unele medicamente cum este Nitroglicerina si oxigen.Obiectivele
tratamentului in IMA sunt repausul la pat,combaterea durerii si tratamentul
anticoagulant.
Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular,eventual
intravenos,diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%.
Morfina se administreaza 0,01-0,02 g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sau intramuscular
eventual intravenos,incet diluat in ser fiziologic,sub controlul respiratiei.Morfina
poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei
pulmonare.Asocierea cu Atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular,eventual
0,5mg intravenos poate preveni aceste fenomene.
Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.
Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are
proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida
150000 UI in 45 minute.
Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial 10000 UI
apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6 ore.Concomitent e administreaza Trombostop 4-
6 tablete pe zi in functie de timpul Quick.
In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar
fi Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.
Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.Mentinerea tensiunii arteriale se face cu
perfuziide Glucoza 5%,Dextran.
Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic,200mg
intramuscular sau intravenos.
 Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie,la nevoie se
face oxigenoterapie.
2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice
In cazul bolnavilor cu IMA,asistenta medicala va recolta sange pentru probe
de laborator indicate de medic:fibrinogen,glicemie,leu-
cocite,VSH,colesterol,acid uric,transaminaze.
Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie venoasa la nivelul
plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin punctie capilara prin inteparea
pulpei degetului.
Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0,5ml citrat de sodiu 3,8% si
4,5 ml de sange.Valorile normale sunt 200-400 mg%.La bolnavii cu IMA
fibrinogenul este crescut.
Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin inteparea pulpeu
degetului.Valorile normale sunt intre 4200-8000/mm³.Bolnavii cu IMA prezinta
leucocitoza cu valori intre 10000-15000mm³.
Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg florura de
sodiu.Valoarea normala este de 80-120g%.Bolnavii cu IMA prezinta hiperglicemie
in primele 24-48 ore.
Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1,6 ml sange intr-o seringa de 2
ml care contine 0,4 ml citrat de sodiu3,8%.Valorile normale sunt 1-10mm/1h,7-
15/2h,la femei valorile sunt cu 1-3mm mai mari.In IMA,VSH-ul este crescut.
Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile
normale sunt intre 180-280 g %.In cazul bolnavilor cu IMA,colesterolul nu prezinta
modificari.
Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile
normale sunt intre 3-5 mg%.Acidul uric nu prezinta modificari in cazul bolnavilor
cu IMA.
Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml sange.Valorile
normale sunt TGO 2-20 UI,TGP 2-16 UI.Bolnavii cu IMA prezinta TGO crescuta
25-40 UI.
Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate,iar eprubetele vor fi
insotite de un buletin de analize care contine numele bolnavului,numarul salonului
si al patului,diagnosticul clinic,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii si
numele celui care a efectuat recoltarea.
2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune
Electrocardiograma EKG
Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice
din cursul unui ciclu cardiac.
Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.
Pregatirea bolnavului
Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta bolnavul cu
caruciorul in sala de inregistrare,bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii
si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.
Montarea electrozilor pe bolnav
Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.Sub
placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit,o
lingura de sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru electrozi.Se fixeaza 4
electrozi pe membre si 6 precordial.
Montarea electrozilor pe membre
Rosu la mana dreapta
Galben la mana stanga
Verde la piciorul stang
Negru la piciorul drept
Montarea electrozilor precordial
V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului
V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului
V3-Spatiul intre V2 si V4
V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara
V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga
V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod
conventional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0
potential.EKG eset interpretata intotdeuna de medic in lumina datelor clinice.
In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea
reprezentand cele mai importante semne electrocardiografice de infarct miocardic
acut,ele exprimand necroza,undele R sunt mai putin ample,iar modificarile undei T
reflecta notiunea EKG de ischemie.
2.9.Educatie pentru sanatate
Profilaxia IMA
La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata:
-Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.
-Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic,fara sare,glucide,hidrocarbonate si
fractionat 5-6 mese pe zi.
-Se va reduce consumul de cafea.
-Se va evita fumatul si alcoolul.
-Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a
medicamentelor.
-Sa practice sporturi usoare.
-Sa aiba un program rational de munca si viata.
-Sa se prezinte la controale periodice.
2.10.Externarea bolnavului.
Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic.
Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la
dispozitia medicului de salon,in vederea formularii epicrizei.
Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii,pentru a-i putea asigura
alimentatia pana in ultimul moment.
Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din spital.Pe baza
acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului.
Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la
medic cuprinse in biletul de iesire.Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea
lucrurilor,la imbracare si incaltare.Bolnavul va fi condus pana la poarta spitalului
de catre asistenta.

CAPITOLUL 3
PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE
PLAN DE INGRIJIRE 1
Culegerea datelor
Nume:T
Prenume:R
Varsta:68 ani
Sex:masculin
Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50,loc.Tg-Mures
Profesia:pensionar
Anamneza medicala
Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA
mama-sanatoasa
-personale-HTA ,gastrita cronica
Diagnostic clinic Infarct miocardic acut posteroinferior
Istoricul bolii

Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani,cu tratament neglijat,cu

antecedente de gastrita cronica.Prezinta in timpul serii,in timpul unui stress
emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul superior stang
prelungita peste 30 minute,care nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual,asociata cu
anxietate,transpiratii reci,greata,voma,motiv pentru care solicita serviciul de
urgenta.
Motivele internarii
-dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire
-transpiratii reci
-dispnee
-iradierea durerii in membrul superior stang
Problemele pacientului
-dificultate in a respira
-circulatie deficitara
-deficit de volum lichidian
-dificultate in a se odihni
-alterarea integritatii fizice si psihice
Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
ingrijire
1.Dificultate in a Pacientul sa Pentru ca pacientul sa respire liber pe In urm
respira datorita prezinte o nas voi umezi aerul din salon interventiilor
durerii si anxietatii respiratie cu administrez oxigen pe masca,bron- pacientul respi
manifestat prin frecventa hodilatatoare si antialgice la indicatia mai usor,dispnee
dispnee,bradi- normala. medicului,a-sigur pozitia se reduce.
pnee si semisezanda
hipoventilatie.
2.Circulatie Pacientul sa Masor si notez zilnic in foaia de In urm
deficitara datorita prezinte un ritm temperatura T.A.,pulsul, interventiilor
alterarii muschiului cardiac in limite respiratia, pacientul prezin
cardiac si pere- normale. temperatura,diureza,scaunul.Efectuez u ritm cardia
tilor arteriali masaj si miscari pasive si active ale normal
manifestat prin membrelor.Administrez medicatia tegumente norm
bradicardie si indicata de medic si urmaresc efectul colorate.
tegumente usor acesteia.
cianotice.
3.Deficit de volum Pacientul sa fie Supraveghez Pacintul es
lichidian datorita echilibrat pulsul,T.A.,apetitul,semnele de echilibrat
transpiratiilor reci volemic in deshidratare,scaunul,greutatatea volemic,nu
manifestat prin decurs de 2-3 corporala.Fac bilantul zilnic intre prezinta semne d
adinamie,neli- zile. lichidele ingerate si cele deshidratare.
niste. eliminate.Administrez pe cale
parenterala solutii perfuzabile
prescrise de medic.
4.Dificultate in a se Pacientul sa Respect orele de somn ale Pacientul prezin
 odihni datorita aiba un somn bolnavului,aerisesc salonul,asigur o un som
anxietatii,durerii si odihnitor din temperatura adecvata,admi- odihnitor.
dispneei manifestata punct de vedere nistrez la indicatia medicului
prin insomnie. calitativ si somnifere.
cantitativ.
5.Alterarea Pacientul sa-si Voi schimba pozitia bolnavului in Pacientul prezin
integritatii fizice si recapete pat la fiecare 2 ore.Efectuez masaj pe o stare buna
psihice datorita indepen- regiunile predispuse la colaboreaza
efectului bolii denta de escare.Linistesc bonavul cu privire la activ.Nu prezin
manifestata prin miscare,in- starea sa. escare d
durere,limita- credere in decubit,se
rea miscarilor, personalul deplaseaza fa
frica. medical.Sa nu ajutor.
prezinte
escare de
decubit.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Data T.A Puls Resp. Diureza Scaun
T C
2007
16.05 160/120 85 19 36,6 1250 ml
N
82 17 36,8
17.05 150/100 78 17 37,7 1300 N
79 16 37 ml
18.05 140/80 74 18 36,9 1350 N
73 17 36,8 ml
19.05 110/70 73 17 36,9 1450 N
70 17 37 ml
20.O5 115/70 69 18 36,6 1400 ml N
69 18 36,8
EXAMENUL DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale
VSH 0,4 ml citrat de Na VSH=4/12mm VSH=1-10mm/h
3,8%,se aspira sange 7-15mm/h
pana la 2 ml.
Leucocite Inteparea pulpei L=10000mmc L=4200-8000
Hemoglobina degetului.Se Hgb=13% Hgb=14-16g%
Trombocite recolteaza 2 ml sange T=21500 T=150-400000mmc
Hematocrit pe cristale de EDTA. Htc=42% Htc=40-45%
Fibrinogen 0,5 ml citrat de F=180mg% F=200-400mg%
 Na3,8% si 4,5 ml
sange
Glicemie 2 ml sange pe florura G=130mg% G=80-120mg%
de Na 4 mg
Uree 5-10 ml sange,punctie U=80 mg% U=20-40mg%
Creatinina venoasa C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%
Acid uric A.U=1-2mg% A.U=2-6mg%
Colesterol 5-10 ml sange,punctie 260mg 180-280mg%
venoasa
Examen sumar de Recipiente sterile,din Normal
urina jetul mijlociu.
Enzime 5-10 ml,punctie TGO=25U/L TGO=2-20U/L
venoasa TGP=13,5U/L TGP=2-16U/L
ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise
16.05 In primele 24-48h regimul Alimente
este strict:sucuri de hipercalorice,alimente care
fructe,ceaiuri 1000-1500ml contin NaCl
17.05 Ceaiuri,compoturi,supe,lapte, Grasimi,prajeli,varza,fainoase
Sucuri de fructe,oua in cantitate mare
moi,pireuri.
18.05 In plus paine cu unt Alimente care contin NaCl
19.05 Lactate Alimente hipercalorice.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Data Medicamente Mod de administrare
16.05 Dipiridamol 3*1 tb/oral
Diazepam 1tb seara/oral
Mialgin 2ml iv
Heparina 1300 UI/H
17.05 Aspirina ½ oral
Betaloc 100mg
Trombostop 0-0-2 oral
Diazepam 0-0-1 seara oral
18.05 Betaloc 100 mg
Aspirina ½ oral
Trombostop 0-0-2 oral
Nifedipin 2*1 oral
19.05 Captopril 10mg oral
Betaloc 100mg
 Trombostop 0-0-2 oral
Diazepam 0-0-1 seara oral
20.05 Betaloc 100mg
Trombostop 0-0-2 oral
Diazepam 0-0-1 seara oral
INVESTIGATII PARACLINICE
Data Examene curente Pregatire pt examen Ingrijiri dupa
examen
16.05 EKG Bolnavul va fi asezat in Nu necesita
decubit dorsal,isi va relaxa ingrijiri speciale.
musculatura.
Montarea electrozilor:
-pe membre:rosu-mana
dreapta
galben-mana stanga
negru-picior drept,verde-picir
stang.
-precordial
VI-sp 4 intercostal drept
V2-sp 4 intercostal stang
V3-intre V2 siV4
V4-sp 5 intercostal,pe linia
medioclaviculara stg
V5-sp 5 intercostal stg pe linia
axilara anterioara
V6-sp 5 intercostal stg pe linia
axilara mijlocie.
17.05 Rtg toracic
EKG
18.05 EKG
19.05 Rtg toracic
EKG
PLAN DE INGRIJIRE 2
Culegerea datelor
Nume:V
Prenume:A
Sex:M
Varsta:60 ani
Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Grivitei 20.
 Profesia:pensionar
Anamneza-antecedente heredo-colaterale-tata(decedat)ulcer
-mama astm bronsic
-personale-neaga
Diagnostic clinic -IMA anterior
Motivele internarii-durere violenta retrosternala cu caracter de apasare zdrobire
-transpiratii reci
-dispnee
-iradierea durerii in umarul stg si de a lungul marginii cubitale
a membrului superior stg
Istoricul bolii:bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureri
retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire.In timpul consultului efectuat de
echipa salvarii bolnavul prezinta stop cardiorespirator,resuscitat de
acestia(IOT,masaj cardiac extern).De mentionat prezenta durerilor toracice cu
caracter anginos in antecedente carora bolnavul nu le-a acordat importanta.
Problemele pacientului-riscul alterarii circulatiei si respiratiei
-anxietate
-alterarea mobilitatii fizice
-disconfort-durere
-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei Pacientul sa fie Supraveghez Pacientul este
si respiratiei din cauza echilibrat T.A.,repiratia,pulsul echilibrat circulator si
complicatiilor bolii circulator si temperatura din 2 in 2 respirator.Nu au aparut
manifestate prin respirator. ore.Asigur pozitia complicatii.
dispnee,hipotensiune semisezanda
arteriala,transpiratii reci. pt.favorizarea
respiratiei.ef-ectuez
EKG.
2.Anxietate din cauza Pacientul sa fie Educ pacientul sa aiba o Pacientul este
necunoasterii prognosticului echilibrat viata echilibrat psihic.
bolii manifestata prin psihic,sa fie ordonata,echilibrata,port
ingrijorare ,teama. informat asupra discutii linistitoare.
regimului de viata
si de alimentatie
care trebuie
respectat.
3.Disconfort din cauza Sa se amelioreze Asigur repaus fizic al Durerile se amelioreaza
alterarii muschiului cardiac durerile in 2-3 ore bolnavului in perioada la administrarea
manifestat prin dureri de la
dureroasa.Administrez medicatiei,dar nu
retrosternale fara cedare la admin.medicatiei medicatia indicata de dispare in totalitate.
NTG. de urgenta. medic.
4.Alterarea mobilitatii fizice Pacientul sa-si
Asigur pozitia Pacientul reuseste sa
legate de deficitul motor si recapete indepen- semisezanda in repaus realizeze obiectivele
senzorial manifestata prin denta de miscare absolut la pat a impuse devenind mai
impotenta funcionala. afectata relativ. bolnavului.Mobilizez optimist.
pacientul la 2
ore.Efectuez masaj al
membrelor timp de 10
min.Supraveghez
miscrile active ale
bolnavului.
5.Dificultate in a dormi si a Pacientul sa Se va favoriza odihna Pacientul prezinta un
se odihni datorita beneficieze de din timpul zilei prin somn odihnitor.
durerii,anxietatii, confort fizic si creearea unui climat de
sressului manifestat prin psihic pentru a se liniste.Se vor administra
insomnie,oboseala. odihni. sedative la indicatia
medicului.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Data 2007 Puls Resp T.A. T Diu-reza Scaun
10.04 82 19 145/95 36,6 1000 ml N
81 20 36,4
11.04 80 17 130/80 37,5 1100ml N
75 18 37,2
12.04 76 18 145/95 36,5 950 ml N
73 18 36,8
13.04 72 19 150/95 36,4 1150ml N
65 18 37
14.04 76 18 145/90 36.5 1100ml N
72 17 36,7
15.04 76 17 145/90 36.5 1200ml N
78 18 36.7
EXAMENE DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale
VSH 0,4 ml citrat de VSH=10/23 VSH=1-10/h
Na3,8%,1,6 ml VSH=7-15/2h
sange
Leucocite Inteparea pulpei L=8800 L=4200-8000mmc
Hemoglobina degetului,2ml Hgb=14g% Hgb=14-16g/ml
Trombocite sange pe cristale T=220000 T=150-
Hematocrit de EDTA Htc=45% 400000mmc
Htc=40-45%
Fibrinogen 0,5ml citrat de Na F=180MG% F=200-400mg%
3,8%,4,5 ml sange
Glicemie 2ml sange pe 4 mg G=110mg% G=80-120 mg%
florura de Na
Uree 5-10 ml sange prin U=27mg% U=20-40MG%
Acid uric punctie venoasa A.U=2,67mg% A.U.=2-6mg%
Creatinina C=0,92mg% C=0,6-1.2mg%
Enzime 5-10 ml sange prin GOT=52 GOT=2-20 UI
punctie ven. GPT=31,3 GPT=2-16

REGIMUL ALIMENTAR
Perioada Alimente permise Alimente interzise
Primele 24-48 Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri 1000- Alimente
ore 1500ml hipersodice si
hipercalo-
rice
Prima sapt. Regim cu 800-1000 calorii,supe,creme,pireuri de Fainoase in cantitati
legume,iaurt,budinci,lapte mari,NaCl
A doua sapt. Regim normosau Vor fi evitate
hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglu- elimentele care
cidic compus din pireuri de legume cu lapte,carne produv gaze sau
tocata fiarta,legume cu ulei intarzie tranzitul
intestinal
A treia sapt. Regim practic care trebuie respectat tot timpul,format Grasimi,prajeli,varza
din 55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional
cu varsta,sexul,gradul de activitate.
INVESTIGATII PARACLINICE
Data 2007 Examene curente Pregatirea Ingrijiri dupa
pt.examen examen
10.04 EKG Se explica Nu necesita
RTG toracic bolnavului modul ingrijiri speciale.
de desfasurare a
examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
 relaxat,examinarea
se face in camere
linistite la
20 C,bolnav in
repaus 20 min.
11-15.04 EKG
RTGtoracic
TRATAMET MEDICAMENTOS
Data 2007 Medicamente Mod de administrare
10.04 Glucoza 5% 500 ml iv
Xilina 200mg iv
Heparina 140u/h iv
Propranolol 1mg iv
Fortral 30mg iv
11.04 Aspirina 1-1-2 0-1/2-0 tb
Diazepam 0-0-1 tb seara
Propranolol 1mg iv
Trombostop ½-1/2-o tb
12.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
13.04 Nifedipin 0-1-1 Tb
Propranolol 1mg iv
Aspirina 3*1/zi
Dipiridamol
14.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
PLAN DE INGRIJIRE 3

Culegerea datelor
Nume:A
Prenume:S
Sex:M
Varsta:75 ani
Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Ghe.Doja,nr 124.
Profesia:pensionar
Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale -mama decedata,Cardiopatie ischemica
-tata decedat ulcer gastric
Antecedente personale-apendicectomie 1965
Diagnostic:IMA anterior,HTA
 Istoricul bolii:Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se prezinta de
urgenta la clinica acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu iraduere in
membrul superior stang insotita de dispnee paroxistica,transpiratii
reci,adinamie,ameteli.
Motivele internarii-durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in
membrul superior stg
-dispnee paroxistica
-transpiratii reci
-adinamie
Problemele pacientului
-riscul alterarii circulatiei si respiratiei
-proces inflamator
-anxietate
-disconfort
-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei si Pacientul sa fie Supraveghez temperatura,T.A. Pacientul este
respiratiei din cauza echilibrat respiratia,pulsul la intervale echilibrat
complicatilor bolii manifestata circulator si egale de timp.Efectuez circulator si
prin dispnee respirator. EKG,asigur pozitia respirator.
paroxistica,hipotensiune semisezanda pt favorizarea
arteriala. respiratiei.
2.Anxietate,senzatie de Pacientul sa Port discutii linistitoare si Starea generala a
"moarte iminenta" din cauza prezinte o stare incurajatoare cu bolnavul.il bolnavului s-a
lipsei de cunoastere a bolii generala buna. educ cu privire la mentinerea imbuna-
manifestata prin agitatie si unui mod de viata sanatos. tatit.
teama.
3.Proces inflamator datorita Pacientul sa Administrez antipiretice: Pacientul nu
focarului de prezinte o paracetamol prezinta
necroza manifestat printemperatura in modifica-ri ale
sufebrilitate. parametri curbei termice.
normali.
4.Disconfort din cauza alterarii Sa se Asigur repausul fizic si psihic Durerile se
muschilui cardiac manifestat amelioreze al pacientului in perioada amelioreaza la
prin dureri precordiale cu durerile in 2-3 dureroasa.Ad- admini-
caracter constrictiv. ore de la ministrez medicatia indicata de strarea medica-
admini- medic.Efectuez EKG. Tiei.
strarea trat. de
urgenta
5.Dificultatea in a se Bolnavul sa
La indicatia medicului se vor Pacientul
odihni din cauza declare ca are
administra sedative si prezinta un somn
durerii,anxietatii,manifestat un somn
somnifere,se va diminua odihnitor,linistit
prin ore de odihna insuficiente. odihnitor dupa
anxietatea prin discutii dupa 2 zile.
2-3 zile. incurajatoare.se va asigura
confortul de noapte.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Data 2007 T.A Puls Resp T Diureza Scaun
05.04 130/90 70 20 36,6 1000 N
75 18 36,8
06.04 130/95 60 18 36,9 1200 N
65 19 37
3
07.04 140/95 60 17 36,9 1400 N
68 17 37,1
08.04 145/95 65 17 37,2 1450 N
73 18 37,4
09.04 150/90 75 18 36,9 1500 N
76 19 37
EXAMENUL DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale
VSH 0,4 ml citrat de 6/14 1/10mm/h
Na3,8%,pe 1,6 ml 7-15mm/2h
sange
Leucocite Inteparea pulpei L=9700mmc L=4200-8000mmc
Hemoglobina degetului.se Hgb=13g% Hgb=14-16g%
Trombocite recolteaza 2 ml T=200000 T=150-
Hematocrit sange pe cristale Htc=39,4% 400000mmc
de EDTA Htc=40-45%
Fibrinogen 0,5 ml citrat de F=170mg% F=200-400mg%
Na3,8%,pe 4,5 ml
sange
Glicemie 2ml sange pe 4 mg G=115mg% G=80-120mg%
florura de Na.
Uree 5-10 ml sange prin U=26mg% U=20-40mg%
Creatinina punctie venoasa C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%
Acid uric A.U=7,94mg% A.U.=2-6mg%
Colesterol 5-10 ml sange 260mg% C=180-280mg%
punctie venoasa
Sumar de urina Recipient curat Densitate 1017 Densitate 1015-
1025
Enzime 5-10 ml sange TGO=25U/L TGO=2-20 UI
punctie venoasa TGO23,5U/L TGP=2-16 UI
Perioada Alimente permise Alimente interzise
05.04 Ceaiuri,compoturi,supe Alimente care contin NaCl,
Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de si sunt solide ca consistenta
castane.
09-12.04 Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau Grasimi,prajeli,varza,fainoas
acru,cascaval branza topita,mezeluri cantitate mare,ali
necondimentate:parizer,sunca,carne hipersodate si hipercalorice.
slaba pasare,vita,peste,fructe si legume
proaspete
ALIMENTATIA BOLNAVULUI
INVESTGATII PARACLINICE.
Data 2007 Examene curente Pregatirea pt Ingrijiri dupa ex.
examen
O5.04 EKG Se explica Nu necesita
RTG toracica bolnavului modul ingrijiri speciale.
de desfasurare a
examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea
se face in camere
linistite,la
20 C,bolnav in
repaus 20 min
O6-09.04 EKG
RTG toracica
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data 2007 Medicamente Mod de administrare
05.04 Glucoza 5% 500 ml iv
Propanolol 1mg iv
Xilina 200 mg iv
Heparina 1400 u/h iv
Diazepam 1 tb seara
Mialgin 2 ml iv
06.04 Aspirina 3*1/zi
Dipiridamol 0-0-1 tb
 Propanolol 1 mg iv
NTG 0-1-1 S.L
Trombostop 1 tb/zi
07.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
08.04 Acelasi tratament fara Aceeasi doza
Dipiridamol
09.04 Propanolol 1mg iv
Aspirina 3*1/zi
Trombostop Nifedipin 1tb/zi
0-1-1 SL
CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII
Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit ca necroza a
muschiului cardiac intr-o prima faza,iar ulterior aparitia unei scleroze
cicatriciale.Deoarece este o urgenta necesita acordarea ingrijirilor imediate in
momentul spitalizarii dar in faza prespitaldeosebit de important in evolutia bolii.
Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca
simptomatologia,etiopatogenia,formele
clinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile paraclinice si de lab,prognosticul.
Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu
IMA,interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vederea asigurarii
conditiilor de spitalizare,igienei personale,pozitia pacientului in pat,urmarirea
faciesului si a functiilor vegetative,vitale,pregatirea si efectuarea
tratamentelor,alimentatia,recoltarea probelor de lab si investigatii
paraclinice,educatia pt sanatate,profilaxia,externare.
Capitolul 3 Bolnavul T.R. in varsta de 68 ani se prezinta de urgenta la
spital acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul
superior stg,dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie.In urma efectuarii
examinarilor clinice si paraclinice s-a pus diagnosticul de IMA posteroinferior.In
urma ingrijirilor specifice si a tratamentului aplicat durerea si anxietatea se
remit,parametrii functiilor vitale si culoarea tegumentelor se normalizeaza,starea
generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.
Bolnavul V.A. in varsta de 60 ani,fumator ,obez prezinta tabloul clinic
al IMA complicat cu stop cardiorespirator.prin resuscitare si masaj cardiac extern
se reuseste mentinerea ritmului cardiac spontan,iar sub tratament fibrinolitic
anticoagulant si nitrati evolutia este favorabila fara complicatii.
Bolnavul A.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia de Terapie intensiva
cu durere violenta precordiala,cu iradiere in membrul superior stg,prelungita cu
peste 30 min care nu cedeaza la NTG sublingual.Dupa investigatiile clinice si de
lab se pune diagnosticul de IMA anterior.
 BIBLIOGRAFIE
1.Anatomia si fiziologia omului,I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Medicala 1964
2.Urgente medico-chirurgicale,Lucretia Titirca,Editura Medicala,Bucuresti 2002
3.Medicina interna pentru cadre medii,Corneliu Borundel,editura All,vol,2
4.Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol Mozes editura Medicala 2002