SCOALA POSTLICEALA SANITARA SLATINA

INGRIJIREA PACIENTULUI CU COLECISTECTOMIE LAPAROSCOPICA 

  
PROFESORI COORDONATORI: Absolvent:
MEDIC: BROBOANA SEBASTIAN NEATA MARIA ADRIANA
ASISTENT MEDICAL:GRIGORE ILEANA
 
 CUPRINS
CAPITOLUL I . NOTIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A CAILOR BILIARE
1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE
1.2. NOTIUNI FIZIOLOGIE

CAPITOLUL II . COLECISTECTOMIA LAPAROSCOPICA

2.1. DEFINITIE
2.2. BENEFICIILE CHIRURGIEI LAPAROSCOPIVECE
2.3. PREGATIREA INTERVENTIEI
2.4. PREGATIREA PACIENTULUI
2.5. INDICATIILE COLECISTECTOMIEI
2.6. AFECTIUNILE COLECISRULUI

CAPITOLUL III. CAZURI CLINICE

CAZ CLINIC I
CAZ CLINIC II
CAZ CLINIC III
 
 ARGUMENT

Colecistectomia este o interventie chirurgicala care consta in extirparea

colecisrului,este efectuata cand,din cauza diferitelor afectiuni,prezenta
colecistului devine inutila sau daunatoare.Colecistectomia este o
interventie utilizata frecvent pentru sfera problemelor ce tin de vezica
biliara.
Ceea ce mi-a atras atentia la aceasta tema este ca majoritatea pacientilor se
externeaza la 24 de ore de la operatie,putand sa se intoarca la activitatile
zilnice in mai putin de o saptamana.
 CAPITOLUL I.
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A INIMII
Notiuni de anatomie a inimii

Inima este considerată ca organul central al aparatului cardiovascular, a cărui

functionare  asigură circulatia sângelui, a limfei, a lichidului interstitial.
Inima este un organ cavitar si musculos alcătuit din patru cavităti: două atrii si două
ventricule. Între atrii si ventricule se află septul atrioventricular. Aceasta este învelită într-o
formatiune membranoasă care  poartă denumirea de pericard. Acesta înveleste si vasele mari
care pornesc din inimă. Peretele inimii este format din miocard si endocard.
 INIMA

Inima este un organ muscular cavitar cu rol

de pompă. Ea se afla în etajul inferior al
mediastinului între cei doi plămâni,
deasupra diafragmului. Dimensiunea
inimii variază după individ, sex si vârstă.
La bărbati cântăreste în medie 250-300 gr.
si are o capacitate de 500-600 ml.
Peretele transversal împarte fiecare dintre
cele două părti în două cavităti: una către
bază numită atriu si alta către vârful inimii
numită ventricul. Inima are deci patru
cavităti: două atrii si două ventricule.
Peretele transversal care desparte atriile de
ventricule poartă denumirea de sept
atrioventricular.
Peretele longitudinal are două părti: una
care desparte atriile numită sept
interatrial si alta care separă ventriculele
numită sept interventricular.
]
 FIZIOLOGIA APARATULUI CIRCULATOR
 Circulatia sângelui se face în două circuite distincte care pornesc de la inimă, numite marea si
mica circulatie.
           Marea circulatie începe din ventriculul stâng si se termină   în atriul drept. Sângele din
ventriculul stâng părăseste inima prin aortă, serăspândeste în vasta retea de capilare de unde se întoarce
la atriul drept prin venele cave. Sângele din marea circulatie transportă substante nutritive si oxigen la
tesuturi, iar de aici se încarcă cu substanțe ce urmează a fi eliminate.
           Mica circulatie  începe din ventriculul drept de unde sângele părăseste inima prin trunchiul
arterei pulmonare, se răspândeste în reteaua capilară din peretele alveolelor de unde se întoarce prin
venele pulmonare în atriul stâng. Sângele din mica circulatie elimină bioxidul de carbon pe care îl
aduce de la nivelul tesuturilor si se încarcă cu Oxigen. Adaptarea circulatiei la nevoile organismului se
face prin cele două sisteme de coordonate: nervos si umoral.
 CAPITOLUL II.
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Infarctul miocardic reprezintă o zonă de necroză ischemică în miocard, produsă prin obliterarea unei ramuri coronariene.
Factori determinanti: În 90-95% din cazuri etiologia infarctului miocardic este reprezentată de ateroscleroză
coronariană, iar 5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple.
Factori favorizanti:
 Factori care cresc alura ventriculară: stres, frig, efort fizic, efort digestiv, consum de droguri, fumat;
 Factori care cresc contractilitatea miocardică-simpatomimetică;
 Interventii chirurgicale la vârstnici sau coronarieni cunoscuti sau in timpul interventiilor pe cord, sau proceduri de
cardiologie invazivă;
 În timpul unor afectiuni acute severe: accident vascular cerebral, pneumonii severe, diabet zaharat;
 La vârstnici tromboembolii pulmonare, sedentarism, stres, HTA;
 În aproximativ 50% din cazuri nu se pot identifica factorii precipitanti;
 Incidenta maximă a IMA(infarctului miocardic acut) s-a înregistrat dimineata
 2.4. Simptomatologie
Debutul IMA(infarctului miocardic acut) este brusc legat de anumite circumstante de aparitie sau fără o explicatie imediată.Durerea
are sediu retrosternal tipică ca o gheară si\sau epigastric cu iradiere către umărul sau membrul superior stâng (pe marginea cubitală), în
ambii umeri, în ambele brate, ambele coate, mandibulă, interscapulo-vertebral, epigastrică.
  Caracterul durerii este de apăsare, constrictie, strivire, arsură, iar intensitatea este foarte mare, adesea de nesuportat.Durata de obicei
este de peste 30 minute, poate dura ore, de regulă dispare după 12-24 ore după definitivarea necrozei. Durerea poate lipsi la aproximativ
20% din pacienti sau este foarte stearsă (în special la pacientii cu diabet zaharat, la femei sau la vârstnici).
- Fenomenele asociate durerii sunt anxietate, neliniste, paloare, dispnee, palpitatii, transpiratii profunde, greturi si vărsături, extremităti
reci, cefalee si tuse;
- Modificările tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arterială;
- Manifestările digestive sunt reprezentate de greturi, vărsături (prin reflex vagal), diaree, sughiț prin iritarea nervului frenic;
- Dispnee (polipnee) poate fi singura manifestare la persoanele în vârstă sau la pacientii cu diabet;
- Palpitaii,tahiaritmii sau bradiaritmii;
- Manifestări neurologice reprezentate de sincope;
- Fatigabilitatea si astenia fizică accentuată pot fi uneori singurele simptome ale unui infarct indolor;Febra poate fi moderată în primele zile
de la debut si se mentine 7-10 zile;
- Anxietate, agitatie (în căutarea unei pozitiiantialgice);
Infractul miocardic acut
Tratament

 Obiectivele tratamentului:
 Prevenirea extinderii necrozei;
 Limitarea întinderii necrozei;
 Restabilirea fluxului coronarian;
 Tratamentul complicațiilor;
 Reabilitarea bolnavului.
 Măsuri generale:
 Oxigenoterapie, repaus, administrarea de Aspirină imediat, la cei alergici se administrează Clopidogrel.
 Calmarea durerii: Algocalmin, Fortral, Mialgin.
 Sedarea se face cu Diazepam intravenos, Nitroglicerină sublingual la 15 minute.
 Tratamentul antiaritmic cu Xilină 1%.
 Tratarea complicațiilor (hipotensiune, puseu hipertensiv, FIA, IVS acută).
 Transport de urgență spre o unitate de terapie intensivă coronariană.
 CONCLUZII
Infarctul miocardic acut este o urgentă medicală, în care viata pacientului depinde de
promptitudinea cu care se pune diagnosticul si se începe instituirea tratamentului. Mortalitatea prin
această boală în Romania este mult mai mare decât media europeană. Unul din cinci supravietuitori de
infarct miocardic acut suferă al doilea eveniment de acest fel în următorul an.

Acest lucru se întâmplă de obicei pentru că pacientul ignoră sfaturile specialistilor în ceea ce
priveste stilul de viată si respectarea tratamentului prescris.

Infarctul miocardic poate fi prevenit prin actiunile simple usor de aplicat cum ar fi: o dietă
sănătoasă, exercitii fizice si renuntarea la sedentarism, renuntarea la alcool, fumat, stres.

Este mult mai usor să prevenim aparitia infarctului miocardic decât să-l tratăm.
VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIA ACORDATA!