ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SLATINA

SARCINILE NURSEI ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

COORDONATORI,
DR. LUCACI HIDEG IULIANA
AS. MED. GHERGU MIHAELA ABSOLVENT,
DAVIDESCU IONELA LOREDANA
 CUPRINS
 ARGUMENT 2
 CAPITOLUL I NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A INIMII 3
 1.1. Noțiuni de anatomie 3
 1.2. Noțiuni de fiziologie 7
 CAPITOLUL II INFARCTUL MIOCARDIC ACUT 8
 2.1. Definiție 8
 2.2. Etiologie 8
 2.3. Patogenie 10
 2.4. Simptomatologie 10
 2.5. Diagnostic pozitiv 11
 2.6. Diagnostic diferențial 12
 2.7. Tratament 12
 2.8. Complicații 14
 2.9. Evoluție. Prognostic 14
 2.10. Rolul nursei în îngrijirea pacientului cu infarct miocardic acut 15
 CAPITOLUL III CAZURI CLINICE 23
 Caz Clinic I 23
 Caz Clinic II 28
 Caz Clinic III 34
 CONCLUZII 40
 BIBLIOGRAFIE 41
 ANEXE
 ARGUMENT
 Infarctul miocardic acut (IMA) este o boală a cărei frecvență este în creștere, afectează din
ce în ce mai multe persoane tinere. Având în vedere că este o urgență medico-chirurgicală
am vrut să cunosc cat mai multe lucruri despre cauze, simptomatologie, etiopatogenie,
tratamentul IMA și mai ales profilaxia IMA. Cu un regim de viață și alimentație
echilibrată, evitând fumatul și alcoolul se pot preveni bolile cardiovasculare.
 Primul meu caz în stagiul clinic la Spitalul Județean Slatina a fost un bolnav cu
Infarct Miocardic Acut care s-a finalizat cu stabilizarea și ameliorarea stării pacientului.
Acest caz m-a marcat profund și mi-a trezit un interes deosebit și pentru că este principala
cauză de deces în toate țările de dezvoltare economică ridicată.
 Alt motiv pentru alegerea acestei teme a fost marea frecventă a aritmiilor întâlnite la
bolnavi ca și incidența crescută a morții subite la aceștia. 
             Supravegherea continuă a pacienților cu infarct miocardic în stadiul acut al
evoluției, controlul permanent electrocardiografic, permit depistarea și tratarea imediată a
unui număr mare de aritmii înainte de instalarea tulburărilor ireversibile. Aceasta implică
spitalizarea bolnavilor în unități speciale de supraveghere și tratament: unitatea coronariană
de terapie intensivă reprezintă prima treaptă în revoluționarea asistenței pacienților cu
coronaropatii.
 CAPITOLUL I.
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A INIMII

 Inima este considerată ca organul central al aparatului cardiovascular, a cărui

funcționare asigură circulația sângelui, a limfei, a lichidului interstițial.
 Inima este un organ cavitar și musculos alcătuit din patru cavități: două atrii și
două ventricule. Între atrii și ventricule se află septul atrioventricular.
 Inima este învelită într-o formațiune membranoasă care poartă denumirea de
pericard. Acesta învelește și vasele mari care pornesc din inimă. Peretele inimii
este format din miocard și endocard.
 La bărbați cântărește în medie 250-300 gr. și are o capacitate de 500-600 ml.
 Ea se afla în etajul inferior al mediastinului între cei doi plămâni, deasupra
diafragmului.
ANATOMIA INIMII
 CAPITOLUL I.
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A INIMII

 Aparatul cardiovascular are rolul de a asigura circulația sângelui, adică deplasarea

acestuia în interiorul arborelui vascular datorită diferențelor de presiune dintre segmente ale
acestui aparat.
 Marea circulație începe din ventriculul stâng și se termină în atriul drept. Sângele din
ventriculul stâng părăsește inima prin aortă, se răspândește în vasta rețea de capilare de
unde se întoarce la atriul drept prin venele cave. Sângele din marea circulație transportă
substanțe nutritive și oxigen la țesuturi, iar de aici se încarcă cu substanțe ce urmează a fi
eliminate.
 Mica circulație începe din ventriculul drept de unde sângele părăsește inima prin
trunchiul arterei pulmonare, se răspândește în rețeaua capilară din peretele alveolelor de
unde se întoarce prin venele pulmonare în atriul stâng. Sângele din mica circulație elimină
bioxidul de carbon pe care îl aduce de la nivelul țesuturilor și se încarcă cu Oxigen.
Adaptarea circulației la nevoile organismului se face prin cele două sisteme de coordonate:
nervos și umoral.
 CAPITOLUL II. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

 Definiție:Infarctul miocardic reprezintă o zonă de necroză

ischemică în miocard, produsă prin obliterarea unei ramuri
coronariene.
 Etiologie (Cauze)
 Boli coronariene obstructive
 Embolii coronariene
 Traumatisme
 Tromboze coronariene
 Boli congenitale.
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
 CAPITOLUL II. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

 Simptomatologie (Tablou clinic):

 Durerea are sediu retrosternal tipică ca o gheară și\sau epigastric cu iradiere către umărul sau
membrul superior stâng (pe marginea cubitală), în ambii umeri, în ambele brațe, ambele coate,
mandibulă, interscapulo-vertebral, epigastrică. Caracterul durerii este de apăsare, constricție,
strivire, arsură, iar intensitatea este foarte mare, adesea de nesuportat. Durata de obicei este de
peste 30 minute, poate dura ore.
 - Fenomenele asociate durerii sunt anxietate, neliniște, paloare, dispnee, palpitații, transpirații
profunde, grețuri și vărsături, extremități reci, cefalee și tuse;
 - Modificările tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arterială;
 - Manifestările digestive sunt reprezentate de grețuri, vărsături (prin reflex vagal), diaree, sughiț
prin iritarea nervului frenic;
 - Dispnee (polipnee) poate fi singura manifestare la persoanele în vârstă sau la pacienții cu diabet;
 - Palpitații prin tahiaritmii sau bradiaritmii;
ARTERELE CORONARE
 CAPITOLUL II. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
 Diagnostic
 Examenul clinic general pune în evidență durerea cu caracterele ei și
iradierile specifice însoțită de transpirații, paloare, agitație,
anxietate, frica de moarte iminentă.
 Examenele paraclinice:
 Electrocardiograma: Reprezintă un test care investighează
activitatea electrică a inimii, eventualele ritmuri anormale sau dacă
există o afecțiune a mușchiului inimii.
 Ecografia cardiacă: Utilizează ultrasunete, oferind imagini precise
ale mușchiului, structura din interiorul inimii și atriile și
ventriculele.
FORMAREA INFARCTULUI MIOCARDIC ACUT
 CAPITOLUL II. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
 Tratament
 Obiectivele tratamentului:
 • Prevenirea extinderii necrozei;
 • Limitarea întinderii necrozei;
 • Restabilirea fluxului coronarian;
 • Tratamentul complicațiilor;
 • Reabilitarea bolnavului.
 Măsuri generale:
 Oxigenoterapie, repaus, administrarea de Aspirină imediat, la cei alergici se administrează Clopidogrel.
 Calmarea durerii: Algocalmin, Fortral, Mialgin.
 Sedarea se face cu Diazepam intravenos, Nitroglicerină sublingual la 15 minute.
 Tratamentul antiaritmic cu Xilină 1%.
 Tratarea complicațiilor (hipotensiune, puseu hipertensiv, FIA, IVS acută).
 Transport de urgență spre o unitate de terapie intensivă coronariană.
ROLUL NURSEI ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT
MIOCARDIC ACUT
 Asigurarea condițiilor de spitalizare
 Asigurarea  igienei generale
 Observarea poziției pacientului în pat
 Schimbarea poziției și mobilizarea pacientului
 Captarea eliminărilor
 Supravegherea funcțiilor vitale si vegetative
 Alimentarea bolnavului
 Administrarea tratamentului medicamentos (pentru durere Mialgin
sau Morfină sau Fortal, anticoagulant și trombolotic Streptokinaza
sau Heparină sau Trobostop, sedative Diazepam sau Meprobamat).
 CONCLUZII
 Infarctul miocardic acut este o urgență medicală, în care viața
pacientului depinde de promptitudinea cu care se pune diagnosticul și
se începe instituirea tratamentului.
 Infarctul miocardic poate fi prevenit prin acțiunile simple ușor de
aplicat cum ar fi: o dietă sănătoasă, exerciții fizice și renunțarea la
sedentarism, renunțarea la alcool, fumat, stres.
 De asemenea trebuie identificați toți factorii de risc cardiovascular
care ar putea influența apariția infarctului miocardic cum ar fi vârsta,
ereditatea, sexul, alimentația nesănătoasă, HTA, diabet zaharat.
 Este mult mai ușor să prevenim apariția infarctului miocardic
decât să-l tratăm.