SARCINILE NURSEI ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC

ACUT
 CUPRINS

ARGUMENT 2

CAPITOLUL I NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A INIMII 3

1.1. NOȚIUNI DE ANATOMIE (ANEXA 1, FIGURA 1) 3

1.2. NOȚIUNI DE FIZIOLOGIE (ANEXA 2, FIGURA 2) 7

CAPITOLUL II INFARCTUL MIOCARDIC ACUT 8

2.1. DEFINIȚIE 8

2.2. ETIOLOGIE (ANEXA 3, FIGURA 3) 8

2.3. PATOGENIE 10

2.4. SIMPTOMATOLOGIE (ANEXA 4, FIGURA 4) 10

2.5. DIAGNOSTIC POZITIV 11

2.6. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL 12

2.7. TRATAMENT (ANEXA 5, FIGURA 5) 12

2.8. COMPLICAȚII 14

2.9. EVOLUȚIE. PROGNOSTIC 14

2.10. Rolul nursei în îngrijirea pacientului cu infarct miocardic acut 15

CAPITOLUL III CAZURI CLINICE 23

CAZ CLINIC I 23

CAZ CLINIC II 28

CAZ CLINIC III 34

CONCLUZII 40

BIBLIOGRAFIE 41

ANEXE
1
 ARGUMENT

         Infarctul miocardic acut (IMA) este o boală a cărei frecvență este în creștere, afectează
din ce în ce mai multe persoane tinere. Având în vedere că este o urgență medico-chirurgicală
am vrut să cunosc cat mai multe lucruri despre cauze, simptomatologie,
etiopatogenie, tratamentul IMA și mai ales profilaxia IMA. Cu un regim de viață și
alimentație echilibrată, evitând fumatul și alcoolul se pot preveni bolile cardiovasculare.

   Primul meu caz în stagiul clinic la Spitalul Județean Slatina a fost un bolnav cu Infarct
Miocardic Acut care s-a finalizat cu stabilizarea și ameliorarea stării pacientului. Acest caz m-
a marcat profund și mi-a trezit un interes deosebit și pentru că este principala cauză de deces
în toate țările de dezvoltare economică ridicată.

           Moartea la pacienții cu coronaropatii constituie una din cele mai importante probleme
ale medicinei actuale.

           Incidența maximă a infarctului miocardic, studiat pe grupe de vârste, este între 40-64
ani.

Se observă că numărul incidentelor coronariene majore, respectiv al infarctului miocardic, a

crescut net. În ultimul timp este crescută frecvența infarctului miocardic la vârste sub 40 ani.

            Alt motiv pentru alegerea acestei teme a fost marea frecventă a aritmiilor întâlnite la
bolnavi ca și incidența crescută a morții subite la aceștia. 

            Supravegherea continuă a pacienților cu infarct miocardic în stadiul acut al evoluției,

controlul permanent electrocardiografic, permit depistarea și tratarea imediată a unui număr
mare de aritmii înainte de instalarea tulburărilor ireversibile. Aceasta implică spitalizarea
bolnavilor în unități speciale de supraveghere și tratament: unitatea coronariană de terapie
intensivă reprezintă prima treaptă în revoluționarea asistenței pacienților cu coronaropatii.

S-a ajuns la concluzia că tulburările de ritm și de conducere sunt în majoritatea

cazurilor, responsabile de evoluția fatală a coronarienilor, că tratamentul lor în faza precoce
de apariție, cu mijloace specifice fiecărei aritmii, poate să scadă la cel puțin 50% din cazuri
apariția șocului cardiogen și a insuficienței cardiace, scăzând considerabil mortalitatea
datorită acestor complicații.

Epoca modernă oferă astfel o bază de încredere în ameliorarea continuă a prognozei

vitale în această boală ”a secolului’’.

2
 CAPITOLUL I.

NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A INIMII

1.1. Noțiuni de anatomie a inimii (ANEXA 1, FIGURA 1)

Inima este considerată ca organul central al aparatului cardiovascular, a cărui

funcționare  asigură circulația sângelui, a limfei, a lichidului interstițial.

Inima este un organ cavitar și musculos alcătuit din patru cavități: două atrii și două
ventricule. Între atrii și ventricule se află septul atrioventricular.

Inima este învelită într-o formațiune membranoasă care  poartă denumirea de pericard. Acesta
învelește și vasele mari care pornesc din inimă. Peretele inimii este format din miocard și
endocard.

Miocardul este partea cea mai groasă a peretelui cardiac și este format din fibre
musculare striate cu caractere speciale. Miocardul atriilor este relativ subțire, fiind în
concordanță cu forța pe care trebuie să o dezvolte în circulația sângelui. În pereții
ventriculelor, care sunt mai groși, fibrele au o dispoziție mai complexă.

Endocardul sau tunica internă a inimii căptușește cavitățile inimii, prezentându-se ca

o membrană foarte netedă și transparentă, fără vase sanguine.

Alcătuirea aparatului cardiovascular:

          Aparatul cardiovascular este alcătuit din inimă și arborele circulator.

Inima:

           Inima este un organ muscular cavitar cu rol de pompă. Ea se afla în etajul inferior al
mediastinului între cei doi plămâni, deasupra diafragmului.

           Dimensiunea inimii variază după individ, sex și vârstă. La bărbați cântărește în medie
250-300 gr. și are o capacitate de 500-600 ml.

Peretele transversal împarte fiecare dintre cele două părți în două cavități: una către
bază numită atriu și alta către vârful inimii numită ventricul. Inima are deci patru cavități:
două atrii și două ventricule.

          Peretele transversal care desparte atriile de ventricule poartă denumirea de sept
atrioventricular.
3
          Peretele longitudinal are două părți: una care desparte atriile numită sept interatrial și
alta care separă ventriculele numită sept interventricular.

          Cavitățile inimii stângi nu comunică cu cavitățile inimii drepte. Atriul și ventriculul de
pe aceeași parte comunică printr-un orificiu atrioventricular.

           Atriile sunt cavități situate spre baza inimii și care nu comunică între ele. Au pereții
mai subțiri și prevăzuți cu mai multe orificii. Cele două atrii sunt despărțite prin septul
interatrial.

           Atriul drept are formă de cub neregulat prezentând 6 pereți:

- peretele anterior este neted iar cel posterior este reprezentat de septul interatrial;

- peretele superior este prevăzut cu un orificiu în care se deschide vena cavă superioară iar cel
inferior este prevăzut cu un orificiu în care se deschide vena cavă inferioară, între cele două
orificii ale venelor cave aflându-se nodul sinoatrial;

- peretele medial are orificiul atrioventricular drept prevăzut cu o valvă, numita valva
tricuspidă. La unirea peretelui inferior cu cel medial se găsește orificiul sinusului coronar care
este prevăzut cu valva Thebesius. În apropierea acestui orificiu se găsește nodulul
atrioventricular.

           Atriul stâng are o formă aproape cuboidă și are un perete mai gros. În peretele
posterior se găsesc cele patru orificii în care se deschid venele pulmonare iar în cel inferior se
află orificiul atrioventricular stâng prevăzut cu o valvă mitrală.

          Ventriculele sunt două cavități de formă piramidală care se află spre vârful inimii.
Cele două ventricule sunt despărțite între ele prin septul  interventricular. Spre deosebire de
atrii, ventriculele au o capacitate mai mare, pereții lor sunt mult mai groși și prevăzuți cu
mușchi papilari și cu trabecule cornoase. Ventriculele nu comunică între ele.

Ventriculul  drept are trei pereți: anterior (sternocostal), inferior (diafragmatic) și

posterior reprezentat de septul interventricular.

La baza ventriculului drept se găsește: orificiul atrioventricular drept prevăzut cu valva

tricuspidă și orificiul trunchiului arterei pulmonare care este prevăzut cu trei valvule
semilunare.

4
 Ventriculul stâng are trei pereți: anterior (septal), posterior sau pulmonar și inferior
(diafragmatic). Spre deosebire de ventriculul drept, pereții ventriculului stâng sunt de trei ori
mai groși.

La baza ventriculului stâng se găsește orificiul atrioventricular stâng prevăzut cu valva

mitrală (bicuspidă) și orificiul arterei aorte prevăzut cu trei valvule semilunare (sigmoide).

În peretele arterei aorte, la nivelul valvulelor sigmoide, anterior se observă orificiile de

origine ale celor două artere coronare: dreaptă și stângă.

Structura pereților inimii:

      Peretele inimii este format din trei straturi: unul intern (endocardul), unul mijlociu
(miocardul) si altul extern (epicardul).

            Endocardul este o membrană lucioasă, transparentă care căptușește toate cavitățile

inimii, continuându-se cu tunica internă a arterelor și venelor.

            Miocardul alcătuiește mușchiul cardiac. Fibrele miocardului de la nivelul atriilor sunt

dispuse în fascicule circulare;  cele de la nivelul ventriculelor în fascicule cu direcții oblic-
spirală. Musculatura inimii se inseră pe formațiuni fibroase care constituie scheletul fibros al
inimii.

În masa mușchiului cardiac se află aparatul de conducere sau sistemul

excitoconductor. În peretele atriului drept, între cele două vene cave, se află nodulul
sinoatrial, iar în partea inferioară a septului interatrial, lângă valva tricuspidă și deasupra
trigonului fibros drept, se află nodul atrioventricular de la care pleacă fasciculul
Hiss. Fasciculul Hiss coboară în interiorul septului interventricular și se împarte într-o ramură
dreaptă care merge la ventriculul drept și una care merge la ventriculul stâng. Cele două
ramuri se ramifică sub endocard într-o rețea de fibre numită Purkinje. La nivelul țesutului
nodal iau naștere stimuli contractili care sunt conduși apoi la miocard.

Epicardul este o foiță conjunctivă cu rol în împiedicarea apariției frecării în timpul

contracțiilor ritmice ale cordului.

            Pericardul este o membrană care învelește inima și baza vaselor mari.

 Vascularizarea și inervația inimii:

5
       Arterele care hrănesc inima iau naștere din aorta ascendentă și se numesc artere
coronare: dreaptă și stângă.

       Artera coronară stângă, după ce ia naștere din aortă, se împarte în două ramuri:
artera interventriculară anterioară, care coboară paralel cu șanțul longitudinal anterior și artera
circumflexă. Aceste ramuri ale arterei coronare stângi irigă atriul stâng, cea mai mare parte
din ventriculul stâng, 2/3 din partea inferioară a septului interventricular și o mică porțiune
din peretele anterior al ventriculului drept.

      Artera coronară dreaptă, după ce ia naștere din aortă, merge în șanțul coronar și
coboară apoi în șanțul interventricular pană aproape de vârful inimii. Dintre ramurile arterei
coronare drepte, cea mai importantă este artera interventriculară inferioară. Artera coronară
dreaptă hrănește atriul și ventriculul drept, treimea posterioară a septului interventricular și o
parte din fața inferioară sau diafragmatică a ventriculului stâng.

 1.2. Fiziologia aparatului circulator (ANEXA 2, FIGURA 2)

          Aparatul cardiovascular are rolul de a asigura circulația sângelui, adică deplasarea
acestuia în interiorul arborelui vascular datorită diferențelor de presiune dintre segmente ale
acestui aparat.

          Circulația sângelui se face în două circuite distincte care pornesc de la inimă,
numite marea și mica circulație.

          Marea circulație începe din ventriculul stâng și se termină   în atriul drept. Sângele
din ventriculul stâng părăsește inima prin aortă, se răspândește în vasta rețea de capilare de
unde se întoarce la atriul drept prin venele cave. Sângele din marea circulație transportă
substanțe nutritive și oxigen la țesuturi, iar de aici se încarcă cu substanțe ce urmează a fi
eliminate.

          Mica circulație  începe din ventriculul drept de unde sângele părăsește inima prin
trunchiul arterei pulmonare, se răspândește în rețeaua capilară din peretele alveolelor de unde
se întoarce prin venele pulmonare în atriul stâng. Sângele din mica circulație elimină bioxidul
de carbon pe care îl aduce de la nivelul țesuturilor și se încarcă cu Oxigen. Adaptarea
circulației la nevoile organismului se face prin cele două sisteme de coordonate: nervos și
umoral.

6
 CAPITOLUL II.

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

2.1. Definiție

Infarctul miocardic reprezintă o zonă de necroză ischemică în miocard, produsă prin

obliterarea unei ramuri coronariene.

2.2. Etiologie (ANEXA 3, FIGURA 3)

Factori determinanți

      În 90-95% din cazuri etiologia infarctului miocardic este reprezentată de ateroscleroză
coronariană, iar 5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple. Dintre cele mai frecvente
amintim:

Boli coronariene obstructive neaterosclerotice:

- Arterite, lues, PAN, colagenoze, boala Takayasu;

- Îngroșare parietală: amiloidoza, mucopolizaharidoze, consum de   contraceptive, fibroza

după iradiere;

- Compresie extrinseca: tumori, anevrism de sinus Valsalva.

Embolii coronariene: endocardita bacteriană subacută, prolaps de valvă mitrală,

mixomatrial, embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.

Traumatisme: disecție de aortă, plăgi penetrante, disecție în timpul angioplastiei și

coronarografiei.

Anomalii congenitale coronariene.

Tromboze coronariene "in situ": trombocitoza, coagulare intravasculara diseminată.

Spasme coronariene:

Pacienții cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angină instabilă, multiplii factori de
risc coronarian și cei cu angină Prinzmetal.

Factori favorizanți

7
Factori care cresc alura ventriculară: stres, frig, efort fizic, efort digestiv, consum de droguri,
fumat;

Factori care cresc contractilitatea miocardică-simpatomimetică;

Intervenții chirurgicale la vârstnici sau coronarieni cunoscuți sau in timpul intervențiilor pe

cord, sau proceduri de cardiologie invazivă;

În timpul unor afecțiuni acute severe: accident vascular cerebral, pneumonii severe, diabet
zaharat;

La vârstnici tromboembolii pulmonare, sedentarism, stres, HTA;

În aproximativ 50% din cazuri nu se pot identifica factorii precipitanți;

Incidența maximă a IMA s-a înregistrat dimineața între orele 5 si 10 în perioada de

hipercatecolaminemie.

2.3. Patogenie

      În patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie coronariană

durabilă, printr-un proces de tromboză pe vas ateroslerotic în 95% din cazuri.

2.4. Simptomatologie (ANEXA 4, FIGURA 4)

Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstanțe de apariție sau fără o explicație
imediată.

Durerea are sediu retrosternal tipică ca o gheară și\sau epigastric cu iradiere către
umărul sau membrul superior stâng (pe marginea cubitală), în ambii umeri, în ambele
brațe, ambele coate, mandibulă, interscapulo-vertebral, epigastrică.

       Caracterul durerii este de apăsare, constricție, strivire, arsură, iar intensitatea este
foarte mare, adesea de nesuportat.

       Durata de obicei este de peste 30 minute, poate dura ore, de regulă dispare după 12-24
ore după definitivarea necrozei. Durerea poate lipsi la aproximativ 20% din pacienți sau este
foarte ștearsă (în special la pacienții cu diabet zaharat, la femei sau la vârstnici).

- Durerea nu cedează la nitroglicerină sau la alți nitrați, nu cedează la analgezice uzuale sau în
repaus, ca în cazul crizelor de angină pectorală;

8
- Fenomenele asociate durerii sunt anxietate, neliniște, paloare, dispnee, palpitații, transpirații
profunde, grețuri și vărsături, extremități reci, cefalee și tuse;

- Modificările tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arterială;

- Manifestările digestive sunt reprezentate de grețuri, vărsături (prin reflex vagal), diaree,
sughiț prin iritarea nervului frenic;

- Dispnee (polipnee) poate fi singura manifestare la persoanele în vârstă sau la pacienții cu

diabet;

- Palpitații prin tahiaritmii sau bradiaritmii;

- Manifestări neurologice reprezentate de sincope;

- Fatigabilitatea și astenia fizică accentuată pot fi uneori singurele simptome ale unui infarct
indolor;Febra poate fi moderată în primele zile de la debut și se menține 7-10 zile;

- Anxietate, agitație (în căutarea unei poziții antialgice);

- Pulsul și tensiunea arterială pot fi normale sau modificate în funcție de manifestările

sistemului nervos vegetativ.

Topografia infarctului miocardic:

- depinde de coronara principală obstruată;

- obstrucția descendentei anterioare –infarct al peretelui anterior al ventriculului stâng și al

celor 2 treimi anterioare ale septului și apexului;

- obstrucția circumflexei - infarct al peretelui lateral și posterolateral;

- obstrucția coronarei drepte –infarct al ventriculului drept.

La aparatul cardiovascular nu există modificări specifice, în formele necomplicate: tahicardie

sinusală sau bradicardie în funcție de dominanta vegetativă.

2.5. Diagnosticul pozitiv

Diagnosticul pozitiv al infarctului miocardic acut se pune pe:

Anamneză - istoricul bolii, dacă este la primul sau au mai fost prezentări la medic, motivele
prezentării la medic, antecedente personale și heredocolaterale, tratamente sau medicamente
folosite de pacient.
9
Examenul clinic general pune în evidență durerea cu caracterele ei și iradierile specifice
însoțită de transpirații, paloare, agitație, anxietate, frica de moarte iminentă.

Examenele paraclinice:

Electrocardiograma: Reprezintă un test care investighează activitatea electrică a inimii,

eventualele ritmuri anormale sau dacă există o afecțiune a mușchiului inimii.

Ecografia cardiacă: Utilizează ultrasunete, oferind imagini precise ale mușchiului, structura
din interiorul inimii și atriile și ventriculele.

Markerii serici:

- nivelul de troponină crescut

- creatinkinaza crește

- mioglobina în urină crește

Hemoleucograma – leucocitoză frecventă;

Fibrinogenul, testele de coagulare, ureea, creatinina;

Angiogrefe cardiace.

2.6. Diagnosticul diferențial

- Disecția aortică;

- Miocardita;

- Pericardita acută;

- Pneumotoraxul;

- Anxietatea patologică;

- Spasmul esofagian;

- Esofagitele;

- Gastritele;

- Boala de reflux gastroesofagian.

2.7. Tratament (ANEXA 5, FIGURA 5)

10
Obiectivele tratamentului:

 Prevenirea extinderii necrozei;

 Limitarea întinderii necrozei;

 Restabilirea fluxului coronarian;

 Tratamentul complicațiilor;

 Reabilitarea bolnavului.

Măsuri generale:

 Oxigenoterapie, repaus, administrarea de Aspirină imediat, la cei alergici se administrează

Clopidogrel.

 Calmarea durerii: Algocalmin, Fortral, Mialgin.

 Sedarea se face cu Diazepam intravenos, Nitroglicerină sublingual la 15 minute.

 Tratamentul antiaritmic cu Xilină 1%.

 Tratarea complicațiilor (hipotensiune, puseu hipertensiv, FIA, IVS acută).

 Transport de urgență spre o unitate de terapie intensivă coronariană.

Mijloace de tratament:

- Nitrații;

- Nitroglicerina perfuzie intravenoasă urmată de nitrat per oral după 24-48 de ore
(izosorbitmononitrat sau dinitrat);

- Nitroprusiatul de sodiu în Edem pulmonar acut cu hipertensiune importantă;

- Tratament tromboembolic;

- Streptokinaza este antigenică, tratamentul nu poate fi repetat sub 1 an;

- Urokinaza;

- Tratamentul anticoagulant și antiagregantplachetar se face cu Heparină;

11
- Betablocantele se administrează intravenos în primele 12 ore de la debut în IMA cu
insuficiența de pompă sau tulburări de conducere. Se utilizează Metoprolol, Esmolol,
Atenolol, Timolol, Propranolol.

Tratamentul cronic (ANEXA 6, FIGURA 6)

În mod obligatoriu ,supraviețuitorul unui infarct miocardic va fi explorat prin

coronarografie în vederea stabilirii unei eventuale indicații de by-pass aorto-coronarian sau
angioplastie transluminală percutană, cu instalarea unui stent.

Dintre măsurile generale necesare a fi luate subliniem: regim alimentar hipolipidic,

fracționat în 5-6 mese zilnice, menținerea greutății corporale optime, combaterea constipației,
suprimarea fumatului, evitarea stresului. În paralel se va aplica un program intensiv de
recuperare a capacității de efort.

Mobilizarea bolnavului:

Repaus absolut la pat în prima săptămână.

Durata imobilizării va fi adaptată în funcție de evoluția simptomelor și de prezența

complicațiilor.

Dacă bolnavul nu are dureri, febră sau alte complicații, începând chiar din primele zile, se pot
face mișcări pasive ale degetelor de la mâini și picioare.

Treptat se permit schimbarea poziției în pat, mișcări active ale membrelor.

Mobilizarea se face progresiv(șederea pe marginea patului, șederea în fotoliu, ridicarea din

pat), sub controlul pulsului și al tensiunii arteriale, inițial în prezența medicului.

2.8. Complicații

Fibrilația ventriculară și/sau tahicardia ventriculară apare în primele 48 de ore.

Aritmia idioventriculară accelerată.

Aritmiile supraventriculare:

Bradicardia sinusală;

Tahicardia sinusală;

Fibrilația atrială.

12
Tulburări de conducere.

Insuficiența cardiacă cronică.

Șocul cardiogen.

Ruperea ventriculară.

2.9. Evoluție. Prognostic

Infarctul miocardic este asociat cu o rată a mortalității de 30%, jumătate din decese
survenind înaintea internării. Aproximativ 5-10% dintre supraviețuitori decedează în primul
an de la primul infarct suferit. Jumătate din pacienții cu infarct miocardic acut sunt reinternați
într-un an de la evenimentul inițial.

Prognosticul este variabil și dependent de extinderea zonei de infarct, de funcția

reziduală a ventriculului stâng și dacă pacientul a necesitat revascularizare.

2.10.ROLUL NURSEI ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC

ACUT

 Internarea pacientului în spital

Internarea în spital constituie un eveniment important în viața bolnavului, el se desparte de

mediul său obișnuit și în stare de infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit să recurgă la
ajutorul cadrelor sanitare.

Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Acest prim contact este hotărâtor
pentru câștigarea încrederii bolnavului, factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborări
sincere între bolnav și personalul de îngrijire, în vederea recâștigării sănătății celui internat.

Bolnavul trebuie să simtă atenția cu care este înconjurat și să fie convins că colectivul în
mijlocul căruia a ajuns vrea să-l ajute și că va depune tot efortul pentru a-l vindeca.

          Bolnavii cu infarct miocardic acut sunt internați de urgență, fără bilet de trimitere.
Vor  fi luați în evidență la serviciul de primire ,vor fi trecuți în registrul de internări, li se
întocmește foaia de observație clinică cu datele de identitate. La serviciul de primire se
pregătește bolnavul pentru examenul medical și li se preiau hainele și efectele pe bază de bon.

          Bolnavii cu infarct miocardic acut vor fi internați pe secția de medicină internă ,terapie
intensivă sau cardiologie.

13
Asigurarea condițiilor de spitalizare

          Scopul spitalizării bolnavilor, în majoritatea  cazurilor, este vindecarea. Pentru a

realiza acest lucru trebuie create condiții prielnice, necesare ridicării forței de apărare și
regenerare a organismului și scoaterii lui de sub eventualele influențe nocive ale mediului
înconjurător.

          Asistenta medicală va avea grijă să-i fie asigurat bolnavului un climat de liniște, salon
bine încălzit, îngrijit și aerisit.

          Asistenta va așeza bolnavul într-o poziție cat mai comodă în pat, este bine ca paturile
să fie prevăzute cu somiere reglabile pentru a se evita pozițiile forțate. Se vor înlătura toți
excitanții auditivi, vizuali și olfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos.

          Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece întârzierile pot provoca bolnavului
emoții inutile. Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibiția scoarței cerebrale
constituie un  factor terapeutic important. Condițiile create în spital trebuie să  asigure
bolnavului un somn mai bun decât cel obișnuit.

          Asistenta medicală are datoria de a vizita bolnavul frecvent, indiferent de solicitări,
fără însă să deranjeze odihna acestuia.

          Saloanele, coridoarele și încăperile anexe trebuie astfel mobilate și amenajate ca să se

apropie cat mai mult de anturajul obișnuit al bolnavului. Foile de observație și de temperatură
nu vor fi ținute în saloane.

          Personalul administrativ care intră în secție în interes de serviciu, precum și vizitatorii
care vin la bolnavi vor fi instruiți de asistentă pentru a păstra o comportare modestă, liniștită
pe secție.

Asigurarea  igienei generale

          Toaleta bolnavului constituie una din condițiile indispensabile ale procesului de
vindecare.

          A fi curat, îngrijit și a-ți proteja tegumentele și mucoasele sunt o necesitate pentru a
avea o ținută decentă și pielea sănătoasă astfel încât aceasta să-și poată îndeplini funcțiile.

Asistenta medicală  are datoria de a verifica zilnic curățirea salonului. Acesta se curată de

doua ori pe zi și de cate ori s-a murdărit cu sânge, alimente, secreții din timpul procesului de

14
îngrijire. Lenjeria de pat trebuie păstrată curată și bine întinsă pentru a evita escarele. Atât
lenjeria de pat cat și lenjeria bolnavului vor fi schimbate de câte ori este nevoie.

          Bolnavii cu infarct miocardic acut transpiră abundent, asistenta va șterge mereu cu un
prosop uscat regiunile transpirate. Baia generală și parțială se face la pat fără sa obosească
bolnavul, în primele zile fără să fie ridicat.

Scopul toaletei corporale este îndepărtarea de pe suprafața pielii a stratului cornos, descuamat
și impregnat cu secrețiile glandelor sebacee și sudoripare, microbi care aderă la piele.

          Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie să respecte următoarele: să

asigure o temperatură adecvată în salon pentru a feri bolnavul de răceală, să pregătească
materialele necesare astfel ca îngrijirea să se desfășoare în timp util, să acționeze rapid cu
mișcări sigure dar totodată blânde pentru a scuti bolnavul de alte suferințe și oboseală, să
menajeze bolnavul protejându-l cu un paravan fată de cei din jur. Toaleta zilnică permite
controlul regiunilor expuse escarelor și acționează în vederea prevenirii acestora.

        Observarea poziției pacientului în pat:          

Bolnavul cu IMA  va sta în poziție semișezândă. Repausul absolut la pat în prima săptămână
este obligatoriu. Durata imobilizării va fi adaptată în funcție de evoluția simptomelor și de
prezența complicațiilor. Dacă bolnavul nu are dureri, febră sau alte complicații începând din
prima săptămână se pot face chiar mișcări pasive ale degetelor de la mâini și picioare. Durata
repausului la pat în poziție semișezândă este 2-3 săptămâni.

          Schimbarea poziției și mobilizarea pacientului:

Mobilizarea bolnavului se face progresiv, șederea pe marginea patului, șederea în fotoliu,

ridicarea din pat, sub controlul pulsului și al tensiunii arteriale, inițial în prezența medicului.

          Captarea eliminărilor:

Se va servi bolnavul cu urinar și bazinet de cate ori este nevoie, fără să fie ridicat din poziția
șezândă. Asistenta va urmări tulburările de micțiune, volumul de urină în 24 ore și caracterele
calitative ale urinei. Constipația trebuie combătută cu ajutorul clismelor uleioase sau cu
laxative ușoare.

Supravegherea funcțiilor vitale si vegetative.

15
Urmărirea ideală a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanentă în primele
zile a electrocardiogramei, a tensiunii arteriale și a ritmului cardiac.

În secțiile obișnuite de boli interne, în lipsa aparaturii de monitorizare, supravegherea constă

în măsurarea tensiunii arteriale, frecvenței pulsului și a respirației la o oră, la nevoie mai des,
în funcție de starea bolnavului, înregistrarea electrocardiogramei precum și a temperaturii de
cate ori este indicat de medic.

          Tensiunea arterială- valoarea normală a tensiunii arteriale sistolice sau maxime
variază între 120-140 mmHg, iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime între 70-80
mmHg. Măsurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul tensiometrului. Se notează în foaia de
temperatură cu creion de culoare roșie, pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură se
socotesc 10 mmHg.

          În cazul infarct miocardic acut, hipotensiunea arterială poate sa apară imediat sau la
câteva ore, precedată de o ușoară creștere a tensiunii arteriale. Când tensiunea arterială scade
brusc  pericolul șocului cardiogen este iminent.

          Pulsul- are valori normale la adult cuprinse între 60-80 pulsații/min, se obține prin
comprimarea arterei radiale pe un plan osos și se notează în foaia de temperatură cu un creion
roșu, o linie orizontală corespunzând la 4 pulsații.

          Bolnavii cu infarct miocardic acut prezintă o ușoară creștere a frecvenței pulsului pană
la 90-100 pulsații/min.

          Respirația- are frecvența normală cuprinsă între 16-18 respirații/min, prezentând
ușoare variații în funcție de sex și vârstă.

Se notează în foaia de temperatură cu creion de culoare verde, pentru fiecare linie orizontală
considerându-se o respirație/min.

          Bolnavii cu infarct miocardic acut prezintă dispnee cu polipnee, semn de disfuncție de
pompă.

Temperatura - are valori normale între 36-37°C, se măsoară cu termometrul în axilă, cel mai
frecvent. Se notează în foaia de temperatură cu creion albastru, pentru fiecare linie a foii se
socotesc două diviziuni de grad.

Bolnavii cu infarct miocardic acut prezintă o creștere a temperaturii,37,5-38,5°C, datorită

substanțelor piretogene produse în focarul de necroză.
16
Alimentarea bolnavului

Se va evita consumul de cantități mari la o masă prin servirea meselor fracționate. Se va face
alimentația pasivă la pat în primele zile în decubit dorsal. Treptat se va trece la alimentația
activă în pat numai la recomandarea medicului în poziție șezândă. După mobilizarea
bolnavului se poate servi masa în sala de mese. Regimul alimentar va fi hiposodat și
hipocaloric. În primele zile va fi alcătuit din lichide și pireuri date lent cu lingura, ceaiuri,
compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă moi dar și mai târziu vor fi evitate alimentele care
produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal. Se interzice total fumatul.

Administrarea tratamentului medicamentos

Administrarea  medicamentelor se face cu mare punctualitate, deoarece întârzierile pot

provoca bolnavului emoții inutile.

Tratamentul medicamentos se face la pat, în poziție orizontală. Deși medicamentele se dau

strict la indicația medicului, în unele cazuri de urgență, asistenta va trebui sa intervină cu
unele medicamente cum este Nitroglicerina și oxigen. Obiectivele tratamentului în infarct
miocardic acut sunt repausul la pat, combaterea durerii și tratamentul anticoagulant.

Sedarea durerii  se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular, eventual

intravenos, diluat în 10 ml ser fiziologic sau glucoză10%.

Morfina se administrează 0,01-0,02 g (1 fiola=0,02 g) subcutanat sau intramuscular eventual

intravenos, încet diluat în ser fiziologic, sub controlul respirației. Morfina poate provoca o
hipotensiune arterială și deprimarea ventilației pulmonare. Asocierea cu Atropina 1 mg
subcutanat sau intramuscular, eventual 0,5mg intravenos poate preveni aceste fenomene.

Fortral se administrează 30mg intravenos sau intramuscular.

Tratamentul anticoagulant și trombolitic se face cu Streptokinaza care are proprietăți

trombolitice și se administrează în primele 6 ore în perfuzie rapidă 150000 UI în 45 minute.

Heparina împiedică coagularea și se administrează intravenos, inițial 10000 UI apoi 5000-

10000UI la fiecare 4-6 ore. Concomitent se administrează Trombostop 4-6 tablete pe zi în
funcție de timpul Quick.

În primele ore și zile se administrează sedative și tranchilizante cum ar fi Diazepam 2-5 mg

de 1-2 ori\zi și Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.

17
 CAPITOLUL III CAZURI CLINICE

CAZUL CLINIC 1

Culegerea datelor:

Nume: T

Prenume: R

Vârsta: 68 ani

Sex: masculin

Domiciliu: Slatina

Profesia: pensionar

Antecedente-heredocolaterale: Tata – HTA, Mama – sănătoasă

personale - HTA, gastrită cronică

Diagnostic clinic:  Infarct miocardic acut  posteroinferior

Istoricul bolii: Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani, cu tratament neglijat, cu

antecedente de gastrită cronică. Prezintă în timpul serii, în timpul unui stres emoțional, durere
violentă retrosternală cu iradiere în membrul superior stâng prelungită peste 30 minute, care
nu cedează la Nitroglicerină sublingual, asociată cu anxietate, transpirații reci, greață, vomă,
motiv pentru care solicită serviciul de urgentă.

Motivele internării: dureri retrosternale cu caracter de apăsare, zdrobire; transpirații reci;

dispnee; iradierea durerii în membrul superior stâng;

T.A. = 150/70 mmHg, P = 95 bătăi/min; R = 25 resp./min, T = 37,5 gr. C, Î= 1,70 m, G = 80

kg.

Nevoi afectate:

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.

Nevoia de a bea și a mânca.

Nevoia de dormi și a se odihni.

Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-și proteja tegumentele.

18
 NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENȚII INTERVENȚII
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING PROPRII DELEGATE

Nevoia de a 1. Dificultate în Pacientul să Repaus absolut Administrez În urma

respira și a a respira datorită prezinte o la pat, medicația indicată de intervențiilor
avea o bună durerii și respirație cu înregistrez medic și urmăresc pacientul
circulație anxietății frecvența funcțiile vitale, efectul acesteia. respiră mai
manifestată prin normală. efectuez EKG, ușor, dispneea
Administrez  oxigen
dispnee, bradi- recoltez sânge se reduce.
Pacientul să pe mască,
pentru analize:
pnee și prezinte un În urma
TGO, TGP, antialgice la indicația
hipoventilație. ritm cardiac în intervențiilor
VSH, medicului: Mialgin,
limite normale. pacientul
2. Circulație Fibrinogen,
Fortral, Algocalmin. prezintă un
deficitară leucocite, Hlg,
ritm cardiac
datorită alterării Troponina I și Xilină pentru
normal și
mușchiului T, CK-MB, CK, corectarea
tegumente
cardiac și pere- înregistrez zilnic extrasistolelor,
normal
în foaia de Streptokinazatrombo
ților arteriali colorate.
temperatură: embolic,
manifestată prin T.A, puls, anticoagulant
bradicardie și respirația, Heparină,
tegumente ușor betablocante
Temperatura,
cianotice. intravenos în primele
diureza, scaunul.
12ore: Metoprolol,

Esmolol, Propanolol.

19
 NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENȚII INTERVENȚII
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING PROPRII DELEGATE

Nevoia de a 3. Deficit de Pacientul să fie Supraveghez Administrez Pacientul este

bea și a volum lichidian echilibrat pulsul, T.A., medicația indicată de echilibrat
mânca datorită volemic în apetitul, semnele medic și urmăresc volemic, nu
transpirațiilor decurs de 2-3 de deshidratare, efectul acesteia. prezinta semne
reci manifestate zile. scaunul, de
Administrez pe cale
prin adinamie, greutatea deshidratare.
Respectă parenterală soluții
neliniște. corporală. Fac
regimul perfuzabile prescrise
bilanțul zilnic
alimentar de medic: glucoză
între lichidele
pentru 5%,Dextran
ingerate și cele
refacerea
eliminate,
inimii și
respect regimul
prevenirea
hipocaloric și
complicațiilor.
hidrozaharat.

Administrez pe
cale parenterală
soluții
perfuzabile
prescrise de
medic.

20
 NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENȚII INTERVENȚII
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING PROPRII DELEGATE

Nevoia de a 4.Dificultate în a Pacientul să Respect orele de Administrez Pacientul

dormi și a se se odihni aibă un somn somn ale medicația indicată de prezintă un
odihni datorită odihnitor din bolnavului, medic și urmăresc somn
anxietății, punct de efectul acesteia: odihnitor.
aerisesc salonul,
durerii și vedere calitativ Diazepam.
asigur o
dispneei și cantitativ.
temperatură Urmăresc starea
manifestată prin
adecvată, pacientului înainte și
insomnie.
după administrarea
administrez la
tratamentului pentru
indicația
a putea preveni
medicului
eventualele
somnifere.
complicații ce pot
Dau pacientului apărea.
un pahar cu
lapte cald sau un
ceai cald,
recomand o baie
caldeă înainte de
culcare.

21
 NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENȚII INTERVENȚII
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING PROPRII DELEGATE

Nevoia de a 5.Alterarea Pacientul să-și Voi schimba Administrez Pacientul

fi curat, integrității fizice recapete poziția medicația indicată de prezintă o stare
îngrijit, de a- și psihice independența bolnavului în medic și urmăresc bună și
și proteja datorită de mișcare, pat la fiecare 2 efectul acesteia. colaborează
tegumentele efectului bolii ore. activ. Nu
încredere în Recoltez sânge și
și mucoasele manifestată prin prezintă escare
personalul Efectuez masaj urină pentru
durere, de decubit, se
medical. pe regiunile examene de laborator
deplasează
limitarea predispuse la
Să nu prezinte Efectuez EKG, fără ajutor.
mișcărilor, escare,
radiografie
escare de administrez
frică. pulmonară,
decubit. pudră de talc și
ecografie,
cremă grasă,
tomografie, RMN la
schimb poziția
indicația medicului.
pacientului în
pat la fiecare 2
ore.

Liniștesc
bolnavul cu
privire la starea
sa.

Ajut pacientul să
îți facă toaleta
generală și pe
regiuni, să
schimbe lenjeria
de pat și de
corp.

22
 CAZUL CLINIC 2

Culegerea datelor:

Nume: V

Prenume: A

Sex: M

Vârsta: 60 ani

Domiciliu: Slatina.

Profesia: pensionar

Anamneza-antecedente heredo-colaterale: Tata (decedat) ulcer, Mama astm bronșic

Personale - neagă

Diagnostic clinic: IMA anterior

Motivele internării: durere violentă retrosternală cu caracter de apăsare zdrobire, transpirații

reci, dispnee, iradierea durerii în umărul stâng și de a lungul marginii cubitale a membrului
superior stâng.

Istoricul bolii: bolnav fumător, obez, prezintă în cursul dimineții  dureri retrosternale cu

caracter de apăsare, zdrobire. În timpul consultului efectuat de echipa salvării bolnavul
prezintă stop cardiorespirator, resuscitat de aceștia (masaj cardiac extern). De menționat
prezența durerilor toracice cu caracter anginos în antecedente cărora bolnavul nu le-a acordat
importanță.

T.A. = 160/80 mm Hg. P = 90 bătăi/minut. R = 26 respirații/minut. T = 38 grade C.Înălțime =

1,60m,Greutate = 73 kg

Nevoi afectate:

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.

Nevoia de a evita pericolele.

Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.

Nevoia de a dormi și a se odihni.

23
 NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENȚII INTERVENȚII
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING PROPRII DELEGATE

Nevoia de a 1. Dificultate în Pacientul să Asigur poziția Administrez În urma

respira și a a respira datorită prezinte o semișezândă. medicația indicată de intervențiilor
avea o bună durerii și respirație cu medic și urmăresc pacientul
Măsor și notez
circulație anxietății frecvență efectul acesteia. respiră mai
zilnic în foaia de
manifestată prin normală. ușor, dispneea
temperatură Administrez  oxigen
dispnee, bradi- se reduce.
Pacientul să T.A., pulsul, pe masca,
pnee și prezinte un bronhodilatatoare și În urma
respirația,
hipoventilație. ritm cardiac în antialgice, intervențiilor
limite normale. temperatura, antiaritmice, pacientul
Riscul alterării
diureza, scaunul. anticoagulant la prezintă un
circulației și Pacientul să fie
Efectuez masaj indicația medicului: ritm cardiac
respirației din echilibrat
și mișcări pasive Algocalmin, normal și
cauza circulator și
și active ale Mialgin, Fortral, tegumente
complicațiilor respirator.
membrelor. Streptokinaza, normal
bolii manifestate
Heparină, Xilină de colorate.
prin dispnee, Supraveghez
uz cardiologic,
hipotensiune T.A., respirația, Pacientul este
Aspirină
arterială, pulsul echilibrat
transpirații reci. Asigur poziția circulator si
temperatura din
semișezândă pentru respirator. Nu
2. Circulație 2 în 2 ore,
favorizarea au apărut
deficitară efectuez EKG,
respirației, complicații.
datorită alterării recoltez sânge
mușchiului pentru analize efectuez EKG.
cardiac și pere- de laborator:
TGO, TGP,
ților arteriali
VSH,
manifestat prin
Fibrinogen, Hlg,
bradicardie și
Troponina I și
tegumente ușor
T, CK-MB, CK.
cianotice.

24
 NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENȚII INTERVENȚII
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING PROPRII DELEGATE

Nevoia de a 2.Anxietate din Pacientul să fie Educ pacientul Administrez Pacientul este
evita cauza echilibrat sa aibă o viață medicația indicată de echilibrat
pericolele necunoașterii psihic, să fie ordonată, medic și urmăresc psihic.
prognosticului informat efectul acesteia.
echilibrată,
bolii manifestată asupra
Administrez  
prin îngrijorare, regimului de port discuții
teamă. viată și de liniștitoare. tranchilizante Xanax
alimentație la indicația
Îndrum
care trebuie medicului pentru
pacientul să aibă
respectat. liniștirea pacientului.
încredere în
echipa medicală Asigur poziția
de îngrijire și să semișezândă pentru
comunice cu favorizarea
aceasta cu respirației,
privire la starea
efectuez EKG.
sa de sănătate și
schimbările ce
apar în starea sa
și să cominice și
cu familia sa.

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE

25
AFECTATĂ DE NURSING PROPRII DELEGATE

Nevoia de a 3.Disconfort din Sa se Asigur repaus Administrez Pacientul este

se mișca și a cauza alterării amelioreze fizic al medicația indicată de echilibrat
avea o bună mușchiului durerile in 2-3 bolnavului în medic și urmăresc psihic.
postură cardiac ore de la perioada efectul acesteia.
manifestat  prin administrarea dureroasă.
Asigur poziția
dureri Asigur poziția
medicației de semișezândă pentru
retrosternale semișezândă în
urgenta. favorizarea
fără cedare la repaus absolut la
respirației,
NITROGLICER Pacientul sa-si pat a bolnavului.
INĂ. recapete efectuez EKG.
Mobilizez
independenta
Alterarea pacientul la 2
de mișcare
mobilității fizice ore. Efectuez
afectata relativ.
legate de masaj al
deficitul motor membrelor timp
și senzorial de 10 min.
manifestată prin
Supraveghez
impotența
mișcările active
funcțională.
ale bolnavului.

26
 NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENȚII INTERVENȚII
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING PROPRII DELEGATE

Nevoia de a 4. Dificultate în Pacientul să Respect orele de Administrez Pacientul este

dormi și a se a dormi și a se beneficieze de somn ale medicația indicată de echilibrat
odihni odihni datorită confort fizic și bolnavului, medic și urmăresc psihic.
durerii, psihic pentru a efectul acesteia:
aerisesc salonul, Pacientul
anxietății, se odihni. Diazepam.
asigur o prezintă un
stresului
temperatură Urmăresc starea somn
manifestat prin
adecvată, pacientului înainte și odihnitor.
insomnie,
după administrarea
oboseală. administrez la
tratamentului pentru
indicația
a putea preveni
medicului
eventualele
somnifere.
complicații ce pot
Dau pacientului apărea.
un pahar cu
lapte cald sau un
ceai cald,
recomand o baie
caldeă înainte de
culcare.

27
 CAZUL CLINIC 3

Culegerea  datelor:

Nume: A

Prenume: S

Sex: M

Vârsta: 75 ani

Domiciliu: Slatina.

Profesia: pensionar

Anamneză:

Antecedente heredo-colaterale: mama decedată, cardiopatie ischemică, tata decedat ulcer

gastric

Antecedente personale - apendicectomie 1965

Diagnostic: IMA anterior, HTA

Istoricul bolii: Pacientul în vârstă de 75 ani, fără antecedente cardiace se prezintă de urgență
la clinică acuzând durere precordială cu caracter constrictiv cu iradiere în membrul superior
stâng însoțită de dispnee paroxistică, transpirații reci, adinamie, amețeli.

Motivele internării:

durere precordială cu caracter constrictiv cu iradiere în membrul superior stâng, dispnee

paroxistică, transpirații reci, adinamie

T.A. = 180/90 mm Hg. P = 100 bătăi/min. R = 25 resp/min. T = 37gr C.Î = 1,80 m,G = 70 kg

Nevoi afectate:

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.

Nevoia de a evita pericolele.

Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.

Nevoia de a dormi și a se odihni.

28
 NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENȚII INTERVENȚII
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING PROPRII DELEGATE

Nevoia de a Dificultate în a Pacientul să Asigur poziția Administrez În urma

respira și a respira datorită prezinte o semișezândă. medicația indicată de intervențiilor
avea o bună durerii și respirație cu medic și urmăresc pacientul
Măsor și notez
circulație anxietății frecvență efectul acesteia. respiră mai
zilnic în foaia de
manifestată prin normală. ușor, dispneea
temperatură Administrez  oxigen
dispnee, bradi- se reduce.
Pacientul să T.A., pulsul, pe mască, antialgice:
pnee și prezinte un Mialgin, Fortral, În urma
respirația,
hipoventilație. ritm cardiac în Algocalmin; intervențiilor
limite normale. temperatura, anticoagulant; pacientul
Riscul alterării
diureza, scaunul. Heparină, prezintă un
circulației și Pacientul să fie
antiaritmice, ritm cardiac
respirației din echilibrat Supraveghez
betablocante la normal și
cauza circulator și T.A., respirația,
indicația medicului, tegumente
complicațiilor respirator. pulsul
normal
bolii manifestate efectuez EKG.
temperatura din colorate.
prin dispnee,
2 în 2 ore,
hipotensiune Pacientul este
recoltez sânge
arterială, echilibrat
pentru analize
transpirații reci. circulator si
de laborator:
respirator. Nu
Circulație TGO, TGP,
au apărut
deficitară VSH,
complicații.
datorită alterării Fibrinogen, Hlg,
mușchiului Troponina I și
cardiac și pere- T, CK-MB, CK.

ților arteriali

manifestată prin
bradicardie și
tegumente ușor
cianotice.

29
 NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENȚII INTERVENȚII
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING PROPRII DELEGATE

Nevoia de a Anxietate din Pacientul să fie Educ pacientul Administrez Pacientul este
evita cauza echilibrat sa aibă o viață medicația indicată de echilibrat
pericolele necunoașterii psihic, să fie ordonată, medic și urmăresc psihic.
prognosticului informat efectul acesteia.
echilibrată,
bolii manifestată asupra
Administrez  
prin îngrijorare, regimului de port discuții
teamă. viată și de liniștitoare. tranchilizante Xanax
alimentație la indicația
Îndrum
care trebuie medicului pentru
pacientul să aibă
respectat. liniștirea pacientului.
încredere în
echipa medicală Asigur poziția
de îngrijire și să semișezândă pentru
comunice cu favorizarea
aceasta cu respirației,
privire la starea
efectuez EKG.
sa de sănătate și
schimbările ce
apar în starea sa
și să cominice și
cu familia sa.

30
 NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENȚII INTERVENȚII
OBIECTIVE EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING PROPRII DELEGATE

Nevoia de a Disconfort din Să se Asigur repaus Administrez Pacientul este

se mișca și a cauza alterării amelioreze fizic al medicația indicată de echilibrat
avea o bună mușchiului durerile în 2-3 bolnavului în medic și urmăresc psihic.
postură cardiac ore de la perioada efectul acesteia.
manifestat  prin administrarea dureroasă.
Asigur poziția
dureri Asigur poziția
medicației de semișezândă pentru
retrosternale semișezândă în
urgentă. favorizarea
fără cedare la repaus absolut la
respirației,
NITROGLICER Pacientul să-și pat a bolnavului.
INĂ. recapete efectuez EKG.
Mobilizez
independența
Alterarea pacientul la 2
de mișcare
mobilității fizice ore. Efectuez
afectată relativ.
legate de masaj al
deficitul motor membrelor timp
și senzorial de 10 min.
manifestată prin
Supraveghez
impotența
mișcările active
funcțională.
ale bolnavului.

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE

31
AFECTATĂ DE NURSING PROPRII DELEGATE

Nevoia de a 4. Dificultate în Pacientul să Respect orele de Administrez Pacientul este

dormi și a se a dormi și a se beneficieze de somn ale medicația indicată de echilibrat
odihni odihni datorită confort fizic și bolnavului, medic și urmăresc psihic.
durerii, psihic pentru a efectul acesteia:
aerisesc salonul, Pacientul
anxietății, se odihni. Diazepam.
asigur o prezintă un
stresului
temperatură Urmăresc starea somn
manifestat prin
adecvată, pacientului înainte și odihnitor.
insomnie,
după administrarea
oboseală. administrez la
tratamentului pentru
indicația
a putea preveni
medicului
eventualele
somnifere.
complicații ce pot
Dau pacientului apărea.
un pahar cu
lapte cald sau un
ceai cald,
recomand o baie
caldeă înainte de
culcare.

CONCLUZII

32
 Infarctul miocardic acut este o urgență medicală, în care viața pacientului depinde de
promptitudinea cu care se pune diagnosticul și se începe instituirea tratamentului.

Mortalitatea prin această boală în Romania este mult mai mare decât media europeană.
Unul din cinci supraviețuitori de infarct miocardic acut suferă al doilea eveniment de acest fel
în următorul an.

Acest lucru se întâmplă de obicei pentru că pacientul ignoră sfaturile specialiștilor în

ceea ce privește stilul de viață și respectarea tratamentului prescris.

Infarctul miocardic poate fi prevenit prin acțiunile simple ușor de aplicat cum ar fi: o
dietă sănătoasă, exerciții fizice și renunțarea la sedentarism, renunțarea la alcool, fumat, stres.

De asemenea trebuie identificați toți factorii de risc cardiovascular care ar putea

influența apariția infarctului miocardic cum ar fi vârsta, ereditatea, sexul, alimentația
nesănătoasă, HTA, diabet zaharat.

Este mult mai ușor să prevenim apariția infarctului miocardic decât să-l tratăm.

BIBLIOGRAFIE

33
Patologie chirurgicală - Florea Ticmeanu, Sorin Simion, Editura Medicală, București 2000;

Chirurgie - Mircea Constantinescu, Editura didactică și pedagogică, București – 1996;

Ghid de nursing - Lucreția Titircă, Editura Viața medicală românească, București – 1998;

Anatomia și fiziologia omului - I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, ediția IV, București – 1998;

Tehnica îngrijirii bolnavului - Carol Mozes, Editura Medicală, București – 1999;

Boli interne - Prof.dr. Dan Georgescu, Editura Național, București – 1998;

Patologie chirurgicală - Prof. dr. Nicolae Angelescu, Editura Celsius, București – 1997;

Îngrijirea bolnavului - Karl Heinz Kristel, Editura All, București – 1998;

Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenta medicală - Lucreția Titircă, Editura Viața
Medicală Românească, București – 2000;

Urgențe medico-chirurgicale - Lucreția Titircă, Editura medicală, București – 1999;

Chirurgie - SilvianDaschievici și Mihai Mihăilescu, Editura Medicală, București – 1999;

Manual de îngrijiri speciale acordate de asistenta medicală - Lucreția Titircă, Editura Viața
Medicală Românească, București – 2000;

Curs de semiologie medicală - I. Petrescu, Editura Didactică și pedagogică, București – 1996;

Îngrijirea omului bolnav și sănătos - Chiru Florian, Editura Medicală – 1998;

http://www.mediculmeu.com .

ANEXA 1

34
Figura 1 – Anatomia inimii

ANEXA 2

35
Figura 2 – Infarctul miocardic acut

ANEXA 3

36
Figura 3 – Arterele coronare

ANEXA 4
37
Figura 4 – Formarea infarctului miocardic acut

ANEXA 5

38
Figura 5

ANEXA 6
39
Figura 6

40