Proiect Copilul Cu Convulsii

MINISTRUL EDUCAŢIEI
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SLATINA
DOMENIUL ,,SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ”
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT DE CERTIFICARE
„CONVULSIILE NOU-NASCUTULUI”
COORDONATORI:
Dr. Berinde Maria
As. med. Constantinescu Tihan Andreea Giulia
ABSOLVENT:
Stîngă Camelia Nina
Slatina,
2023
1
CUPRINS
Argument.......................................................................................................................................3
Capitolul 1. Noțiuni generale de anatomie si fiziologie ale nou-născutului.............................4
Capitolul 2. Convulsiile la nou-născut........................................................................................6
2.1. Definiție..................................................................................................................................6
2.2. Etiologie..................................................................................................................................6
2.3. Clasificare...............................................................................................................................6
2.4. Simptomatologie.....................................................................................................................7
2.5. Diagnostic................................................................................................................................7
2.6. Tratament................................................................................................................................8
2.7. Evoluție....................................................................................................................................9
2.8. Prognostic...............................................................................................................................10
Capitolul 3. Studii de caz.............................................................................................................11
3.1. Cazul I. ..................................................................................................................................11
3.2. Cazul II. .................................................................................................................................16
3.3. Cazul III. ...............................................................................................................................21
Concluzii........................................................................................................................................26
Bibliografie....................................................................................................................................27
Anexe
2
MOTTO:
,,În momentul în care se naște copilul, se naște si mama.
Ea nu exista înainte, a existat femeia, dar nu și mama.
Mama este ceva cu totul nou.!”
OSHO
ARGUMENT
Am ales ca si temă pentru lucrarea de licență „Convulsiile nou-născutului”, considerând că

este o afecțiune frecvent întâlnită la această vârstă. Manifestările unei convulsii apar in contextul
unei afecțiuni acute în afara sistemului nervos central constituind expresia de a fi susceptibil
special a sistemului nervos central al copilului mic. Din fercire, am reușit ca pe durata anilor de
studii, să acumulez informațiile necesare despre această afecțiune, astfel încât interesul mi-a fost
stârnit.
Totodată argumentez alegerea acestui subiect datorită frecvenței tot mai mari a apariției acestei
afecțiuni și in general a afecțiunilor la nivelul sistemului nervos central.
Convulsiile făcând parte din urgențele pediatrice, au ca scop principal scoaterea copilului din
criza convulsivă, astfel încât copilul să fie așezat în condiții de siguranță care să evite traumele
psihice si fizice și o terapie care să prevină apariția sechelelor în urma convulsiilor prelungite.
Pentru a reduce convulsiile nou-născutului, părinții trebuie să aiba o educație și instruire în
sănătate foarte bună astfel încât aceștia să recunoască cu ușurință primele simptome ale
convulsiilor și să asigure primul ajutor acordat în convulsiile nou-născutului.
În cadrul stagiilor de practică am reușit sa acumulez informațiile necesare pentru cazurile de
acest fel în îngrijirea nou-născuților cu convulsii și am înțeles ca orice inforamție este importantă
în acordarea de asistență medicală promptă și cu rezultate benefice, pentru o evoluție favorabilă
și evitarea complicațiilor.
În urma argumentului adus, consider ca această afecțiune are o importanță deosebit de mare în
acordarea atenției si îngrijirii copiilor cu convulsii.
3
CAPITOLUL I
NOȚIUNI GENERALE DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE LA NOU-NĂSCUT
Nou-născutul prezintă unele particularități morfologice și funcționale determinate de trecerea

de la viața intrauterină la cea extrauterină, care solicită adaptarea funcțiilor organelor și
sistemelor la noile condiții.
La naștere nou-născutul cântarește o greutate curpinsă între 2.500-4.500 g., cu o medie de
3.000 g. Lungimea corporală este cuprinsă între 48-55 cm, iar circumferința craniană măsoară
între 34,5-35 cm.
Particularitățile pielii și mucoaselor.
Pielea este alcătuită din două straturi: ediperm si derm. La stadiul dezoltării intrauterine,
epidermul este construit dintr-un strat de celule poligonale, aceste particularități fac ca pielea
copilului mic să fie ușor vulnerbailă și predispusă către inflamații. Icterul fiziologic reprezintă
colorația icterică a pielii și se întâlnește la 60-70% din nou-născuți.
Particularitățile anatomo-fiziologice ale sistemului respirator.
Frecvența respiratorie la copilul nou-născut este de 30-60 de respirații pe minut.
Particularitățile anatomo-fiziologice ale sistemului cardio-vascular.
Inima copilului este dispusă cranial, iar dimensiunile ei sunt mai mari decât la cei maturi.
Inima are forma de sferă și este legat de faptul că atriile sunt mai dezoltate în comparativ cu
ventriculele. Inima la nou-născut este dispusă transversal, deoarece diafragma este ridicată în sus
din cauza ficatului mare. Frecvența cardiacă la nou-născuți este de 100-160 bătăi pe minut.
Particularitățile anatomo-fiziologice ale sistemului dgestiv la nou-născuți.
Sistemul digestiv la nou-născut este alcătuit din: glandele salivare, esofag, stomac, duoden,
cec, rect, intestin, ficat, vezica biliară, pancreas și sucul digestiv.
Glandele salivare cât și țesutul muscular sunt slab dezvoltate fiind bine vascularizate, esofagul
având formă de pâlnie în porțiunea cardiacă.
Intestinul are o digestie parietală în primele luni prezentând o vascularizație abundentă a

mucoasei intestinale.
Ficatul este cel mai mare organ din cavitatea abdominală a nou-născutului. Sucul gastric la
nou-născut conține aceiași fermenți ca și la maturi, iar activitatea lor este mai mică din cauza
celulelor din mucoasa stomacului.
Particularitățile anatomo-fiziologice ale sistemului uro-genital.
4
Acesta este alcătuit din rinichi și organe genitale. În condiții normale se palpează numai
rinichiul drept, posibilitatea palpării ambilor rinichi poate să denote prezența anomaliilor de
dezvoltare.
Rinichiul este cel mai important organ pentru menținerea constantelor mediului intern al
organismului.
Particularitățile sistemului nervos.

Greutatea creierului la nou-născut este cuprinsă între 350-380 g. , aproximativ 10% din masa
corporală. LCR ( l conține un număr mai mare de proteine, este limpede, xantocromie.)
Analizatorul auditiv este prezent la naștere și poate fi testat printr-un sunet blând care
determină mișcarea copilului sau a ploapelor.
Analizatorul vizual la naștere, stratul cortical și subcortical fiziologic și morfologic sunt

desăvârșite, iar nervul optic si retina au semne de imaturitate. În primele săptămâni la copil se
determină o fotofobie fiziologică. Reflexele neonatale sunt caracteristice și exprimă imaturitatea
contextului cerebral și gradul diminuat de inhibiție a zonelor de la baza creierului.
5
CAPITOLUL II. CONVULSIILE LA NOU-NĂSCUT
2.1. DEFINIȚIE.
Convulsiile reprezintă crize paroxistice, caracterizate prin contracții involuntare ale musculaturii
atriale tonice, clonice ( tonico-clonice), determinate de descărcări anormale ale neuronilor
corticali, ascociate sau nu cu tulburări ale stării de conștiență senzoriale sau vegetative percepute
de bolnav sau de persoanele din jur.
La copil semnificația crizelor convulsive este foarte diferită, convulsiile reprezintă uneori doar
manifestări ocazionale cu caracter acut si nerecurent.
2.2. ETIOLOGIE.
I. Convulsiile cu leziuni organice:
a. Embrio-fetopatii: rubeolă, sifilis, toxoplasmoză;
b. Anoxie fetală si neonatală
- stări patologice ale mamei: infecții acute febrile, pneumopatii, cardiopatii, nefropatii, anemii;
- modificări placentare: disfuncție, dezvoltare prematură, hematom retroplacentar;
- anomalii de travaliu: travaliu prelungit, hipertonii;
- modificări ale cordonului: circular, eșarfe, compresiuni;
- anoxie postnatală: prin cardiopatii grave, pneumopatii
c. Anoxie prin hemoragii: traumatism obstretical, sindrom hemoragic, trombopenii.
d. Infecții:
- bacteriene (meningite: Salmonella, Proteus)
- virotice ( poliomielita, herpes, cariomeningita)
e. Toxice:
- bilirubină indirectă ( incompatibilitatea Rh, ABO, fără incompatibilitate la prematuri)
- oxid de carbon ( intoxicația mamei)
II. Convulsii fără leziuni organice:
a. Hipocalcemie: tetania ( calciu seric, sub 8 mg%);
b. Hipoglicemie: prematur, post-matur;
c. Hipocloremie: steatoza pilorică;
d. Dispiridoxinoză: piridoxinodependență;
e. Medicație convulsivă: pentazol, cofeină, camfor, micoren.
2.3. CLASIFICARE
1. Convulsiile „subtile” ( atipice neonatale) cele mai frecvente atât la prematuri, cât și la nou-
născuții la termen;
2. Convulsii tonice neonatale: hipertonie generalizată;
6
3. Convulsii clonice focale: clonus la extremitate, rar întâlnite și adesea asociate traumatismelor
focale la nivelul S.N.C sau anomaliilor metabolice;
4. Convulsii clonice multifocale: contracții clonice la nivelul extremităților;
5. Convulsii mielonice: contracții unice sau multiple ale extremităților, foarte rare în perioada
neonatală, asociate de obicei cu anomalii severe ale S.N.C.
2.4. SIMPTOMATOLOGIE
Criza generalizată convulsivă reprezintă criza tonico-clonică majoră, criză de „grand mal”,
care se desfășoară în 2 faze: pre-convulsivă, criză propriu-zisă.
a. Faza pre-convulsivă care reprezintă privirea anxioasă, agitație, cianoză, paloare.
b. Criza propriu-zisă este dominată de tulburări paroxistice, motorii cum ar fi: etapa tonică, etapa
mioclinică și etapa post-critică.
În etapa mioclinică este mai dramatică care interesează mușchii respiratori, diafragmul, unde
poate să apară cianoza, în paralel cu tulburările motorii, apar tulburări ale conștienței, tulburări
neuronegative ( bradicardie cu paloare, tahicardie), apnee, cianoză, midriază, urmată apoi de
mioză, iar fizic post- critică este urmată de hipotonie.
În fazele cu debut tardiv, după infecții cu meningo-encefalite, există o perioadă de manifestări
minime de infecții, cu discretă criză de apnee, cianoză.
Convulsiile din cadrul tulburărilor metabolice sunt cele din tetanie hipoglicemie, alcaloză prin
vărsături în stenoza pilorică, astfel se întâlnesc foarte rar, iar identificarea lor trebuie să fie făcută
cu multă prudență, în așa fel încât să fie evitate celelalte convulsii.
2.5. DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza examnelelor clinice, o anamneză bine stabilită, examenul
neurologic si al examenelor paraclinice.
Anamneza va stabili clar datele despre: desfășurarea sarcinii, modul în care s-a efectuat starea
copilului la naștere, etapele de dezvoltare psihomotorie, antecedentele heredo-colaterale.
Examenul neurologic va fi completat cu examenul psihic în care vor fi urmărite și notate
modificările tonusului muscular, examenul reflexelor, starea de conștiență a copilului.
Examenele paraclinice. În urma examenelelor clinice, a examenului de neurologie și a
anamnezei se poate confirma suspiciunea de convulsii prin mijloace paraclinice cum ar fi puncția
lombară, examen L.C.R., fund de ochi, ecografia transfontanelă, computer tomograf, R.M.N.,
arteriografia cerebrală, E.E.G., examinări biochimice.
Examenul L.C.R. (lichidul cefalorahidian) se efectuează numai în cazul convulsiilor febrile la
prima criză și se efectuează acest examen numai in cazul unei suspiciuni a unei boli inflamatorii
al S.N.C.
7
Ecografia tranfontanelară, la sugari poate fi ușor de executat, fiind totodată non-invazivă și
poate furniza date referitoare la modificările structurale ale substanței cerebrale.
Computerul tomograf ( C.T) poate să identifice deplasări ale masei cerebrale ce poate să
predispună de hernierea acesteia, procese tumorale, anomalii, edeme, hemoragii intra-craniene.
Rezonanța magnetică ( R.M.N) poate să identifice cu acuratețe unele cauze organice ale
convulsiilor cum ar fi: malformații, edem cerebral, tumori, hemoragii.
Arterografia cerebrală este indicată pentru identificarea malformațiilor vasculare cerebrale,
tromboze, stenoze, dacă examnele C.T și R.M.N nu au fost concludente.
Se mai efectuează și o serie de examinări biochimice precum: ionograma, calcemia, potasemia,
pH sanguin, uree sanguină, iar pentru bolile genetice se face: cromatografia acizilor aminați,
dozări enzimatice.
Diagnosticul diferențial
Diagnosticul diferențial va exclude fenomenele paroxistice neepileptice: crize anorexice,
tulburările motorii și senzoriale neepileptice, tulburările de somn.
Crizele anorexice reprezintă practica clinică a sinapsei ce implică evenimentul cel mai frecvent
care poate să fie confundat cu epilepsia.
Sincopa este caracterizată prin pierderea tranzitorie a conștienței și tonusului muscular care
reprezintă consecința unei insuficiențe pasagere a irigației cerebrale.
Migrena este reprezentată de simptome paroxistice de disfuncție a sistemului nervos central ca:
parestezii, vertij, pierderea de scurtă durată a conștienței.
2.6. TRATAMENT
1. Principii de tratament. Convulsiile trebuie considerate indiferent de etiologia lor, o urgență
medicală ce necesită o investigație terapeutică rapidă și energică. În cursul crizelor convulsive, la
nivelul S.N.C, se produc modificări ale hemostazei cerebrale.
a. Asigurarea unei oxigenări în funcție de particularități;
b. Tratamentul cauzelor preexistente și ale celor presupus determinante ( adimistrarea de calciu,
glucoza);
c. Antibiotice I.V în suspiciunea de meningită sau de septicemie până la obținerea culturilor.
2. Tratamentul crizei de convulsii
a. Tratamentul anticonvulsivant se face prin administrarea de:
- Diazepam administrat I.V lent sau intra-rectal;
- Fenitoin;
- Lonezepam;
- Piridoxină;
- Pentobarbital;
8
- Paraldehida, se utilizează în cazul nou-năcuților cu tulburări respiratorii.
b. Tratament antitermic:
- se folosesc mijloace antitermice medicamentoase precum,: paracetamol, algocalmin;
- mijloacele hipotermizante fizice ( împachetări, băi hipotermizante), pot fi asociate în cazul
eșecului parțial sau total al tratamentului medicamentos;
- hidratarea corectă a copilului prezintă o măsură auxiliara ce previne deshidratarea ce poate
accentua hipertermia.
c. Tratamentul etiologic al infecției:
- În majoritatea cazurilor nu este vorba de infecții virale , administrarea de antibiotice se va face
doar în cazurile de infecții bacteriene.
Tratamentul etiologic include terapia antibiotică a meningitelor neonatale, aportul de calciu,
respectiv de glucoză în cazul convulsiilor metabolice, vitamina B6, I.V.
2.7. EVOLUȚIE
Evoluția convulsiilor febrile este în general favorabilă, dezvoltarea neuro-psihică a copiilor care
au suferit convulsii febrile simple este normală.
Evoluția este favorabilă, de regulă vindecarea survine înaintea vârstei de 16 ani, iar normalizarea
traseului E.E.G. este mai lentă decât cea clinică si rezultă in următorii ani.
Computerul tomograf ( C.T) poate să identifice deplasări ale masei cerebrale ce poate să
predispună de hernierea acesteia, procese tumorale, anomalii, edeme, hemoragii intra-craniene.
Rezonanța magnetică ( R.M.N) poate să identifice cu acuratețe unele cauze organice ale
convulsiilor cum ar fi: malformații, edem cerebral, tumori, hemoragii.
Arterografia cerebrală este indicată pentru identificarea malformațiilor vasculare cerebrale,
tromboze, stenoze, dacă examnele C.T și R.M.N nu au fost concludente.
Se mai efectuează și o serie de examinări biochimice precum: ionograma, calcemia, potasemia,
pH sanguin, uree sanguină, iar pentru bolile genetice se face: cromatografia acizilor aminați,
dozări enzimatice.
Diagnosticul diferențial
Diagnosticul diferențial va exclude fenomenele paroxistice neepileptice: crize anorexice,
tulburările motorii și senzoriale neepileptice, tulburările de somn.
Crizele anorexice reprezintă practica clinică a sinapsei ce implică evenimentul cel mai frecvent
care poate să fie confundat cu epilepsia.
Sincopa este caracterizată prin pierderea tranzitorie a conștienței și tonusului muscular care
reprezintă consecința unei insuficiențe pasagere a irigației cerebrale.
Migrena este reprezentată de simptome paroxistice de disfuncție a sistemului nervos central ca:
parestezii, vertij, pierderea de scurtă durată a conștienței.
9
2.8. PROGNOSTICUL
Prognosticul imediat vital al convulsiilor este în funcție de natura și gradul leziunilor.
Aproximativ 20-25% dintre copiii cu convulsii, în perioada neonatală mot în primele
săptămâni de viață, 25-30% dintre ei supraviețuiesc dar rămân cu sechele neurologice, și numai
50% se recuperează fără sechele.
Sechelele cele mai obișnuite sunt: retardul mintal, persistența convulsiilor și paralizia
cerebrală.
10
CAPITOLUL III. CAZURI CLINICE
CAZUL CLINIC I
Culegerea datelor
Numele: A.
Prenumele: D.
Vârsta: 4 luni
Naţionalitatea: română
Data internării: 03.05.2023
Data externării: 13.05.2023
Diagnosticul la internare: rinofaringită, convulsii
Diagnosticul la externare: convulsii febrile, rinofaringită
Motivele internării:
- febră 39°C
- la domiciliul a prezentat convulsii
- tuse iritativă
Istoricul bolii
În urmă cu o zi sugarul prezintă febră 39,5 °C, motiv pentru care mama se adresează
medicului de familie care îi recomandă tratament cu ampicilină injectabilă. În urmă
cu aproximativ trei ore face crize convulsive motiv pentru care este adus la spital
pentru investigaţii şi conduită terapeutică.
Antecedente heredo-colaterale: nu există
Antecedente personale:
- fiziologice - APGAR = 8, alimentat natural, vaccinat conform schemei
- patologice – stomatită, Candida Albicans
Examen clinic general
Greutate – 6400 g, talia 62 cm, Perimetru Craniu – 40,9 cm, Perimetru Torace – 40,6
cm, R – 40 resp / min, P – 120 băt./min, temperatura - 39°C.
- starea generală - influenţată
- tegumente şi mucoase – palide, curate, elastice, discretă cianoză periorală şi nazală
Nevoile afectate:
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.
2. Nevoia de a dormi și a se odihni.
3. Nevoia de a se recrea.
4. Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale.
11
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE -tuse seacă, - copilul să - măsor - administrez -se constată
A RESPIRA iritativă aibă o bună funcţiile vitale oxigen pe ameliorare a
ȘI A AVEA O -obstrucţie respiraţie şi le notez în mască (3-5 respiraţiei
BUNĂ nazală -tratamentul foaia de l/min). 40 resp/min
CIRCULAȚIE tusei temperatură Oxigenul îl P=120puls/
- puncţionez o umezesc prin min
venă de pe faţa barbotarea într-
dorsală a un flacon cu
membrului apă în amestec
superior drept cu alcool 70-
şi recoltez 0
95 - 5 ml
sânge pentru
alcool la 100
efectuarea
ml apa.
analizelor de
- administrez
laborator
la
- dezobstruez
recomandarea
căile
medicului
respiratorii
tratament
înainte de
sedativ pentru
fiecare masă
liniştirea
- supraveghez
sistemului
funcţiile vitale
nervos.
şi vegetative şi
am notat în
foaia de
temperatura
datele obţinute
12
NEVOIA DE -dificultate - ajutarea - asigur liniştea - administrez - evoluţia
A DORMI ȘI în a se odihni copilului în a nocturnă şi medicamentele favorabilă
A SE se odihni condiţii de antibiotice și
ODIHNI normal şi confort termic antitermice,
liniştirea lui -aerisesc recomandate de
încăperea medic pentru
înaintea scăderea febrei
somnului și amelioarea
nocturn frisonului.
- măsor și
supraveghez
funcţiile vitale
şi vegetative
- dau copilului
un pahar cu
lapte cald
înainte de
culcare.
- supraveghez
somnul
copilului pe
timpul nopții.
13
NEVOIA DE -potenţial - să respecte - supraveghez -am administrat - afebril
A SE de complicaţie tratamentul starea copilului, tratamentul - apetit
RECREA - dificultatea în indicat de comportamentul indicat de normal
a se recrea medic și acțiunea sa la medic -evoluţie
- ajutarea stimulii externi, -antibioterapie favorabilă
copilului modul de a
în a se recrea reacționa și de a
participa la
diferite
activități de
recreere și joacă
alături de mama
sa.
- prin jocuri
testez reflexele
și reacția
copilului la
vederea
diferitelor
obiecte sau
culori, la
auzirea
diverselor
zgomote.
14
NEVOIA DE A- Febra 39,5 Copilul sa -supravegherea Administrarea - Copilul
SI MENTINE grade celsius, prezinte si notarea de antipiretice, prezinta
TEMPERATUR tuse productiva temperatura funcțiilor vitale sedative, temperatura
A IN LIMITE in limite și vegetative in antibiotice la in limite
NORMALE normale F.O, indicatia normale
- aerisesc medicului.
incaperea, - recoltarea de
- aplicarea de analize de
impachetari sânge pentru
reci examene de
- încercarea de laborator.
a încălzi - efectuarea de
copilul cu radiografie
pături, sticle cu pulmonară și
apă caldă pe ecografie.
lângă corp.
- schimbarea
lenjeriei de pat
și corp în cazul
în care
transpiră
copilul, ori de
câte ori e
nevoie.
- menținerea
tegumentelor
curate și
uscate.
15
CAZUL CLINIC II
Culegerea datelor
Numele: P
Prenumele: G
Vârsta: 7 luni
Diagnosticul la internare: convulsii febrile, pneumonie interstiţială
Diagnosticul la externare: convulsii febrile, pneumonie interstiţială
- febră
- dispnee
- tuse productivă
Istoricul bolii
Mama copilul susţine că în urma tratamentului recomandat de medicul de familie cu
Biseptol, copilul continuă să facă febră, după care a prezentat convulsii. Medicul de familie îi
recomandă internarea de urgenţă pentru investigaţii şi tratament.
- patologice – bromşiolită la 6 luni
Greutate – 8600 g, talia 72 cm, R – 34 resp / min, P – 120 băt./min, temperatura - 39°C, diureza
– micţiuni spontane, urini normocrome, tranzit intestinal fiziologic.
Nevoi afectate:
1. Nevoia de a respira și a avea o bună respirație.
3. Nevoia de a fi curat si ingrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele.
4. Nevoia de a dormi, a se odihni.
16
NEVOIA DE -tuse - copilul să -avertizarea - administrare Stare
A RESPIRA productivă aibă o bună mamei de antipiretice ameliorată
ȘI A AVEA -dispnee respiraţie copilului şi sedative,
O BUNĂ - tratamentul pentru riscul antibiotic.
RESPIRAȚI tusei asumat în cazul - recoltez sânge
E că nu respectă și urină pentru
indicaţia dată examene de
- supraveghez laborator.
funcţiile vitale - efectuez
şi vegetative şi radiografie
am notat în pulmonară și
foaia de ecografie.
temperatura
datele obţinute
-ajut mama la
efectuarea
toaletei
copilului şi la
schimbarea
lenjeriei
- am aşezat
copilul într-o
poziţie mai
înaltă pentru a
avea o postură
care să uşureze
respiraţia
17
SI MENTINE grade celsius, prezinte si notarea F.T de antipiretice, prezinta
TEMPERATUR tuse productiva temperatura si vegetative in sedative, temperatura
A IN LIMITE in limite F.O, antibiotice la in limite
NORMALE normale - aerisesc indictia normale
incaperea, medicului.
- aplicarea de - recoltarea de
impachetari analize de
reci. sânge pentru
- încercarea de examene de
a încălzi laborator.
copilul cu - efectuarea de
pături, sticle cu radiografie
apă caldă pe pulmonară și
lângă corp. ecografie.
- schimbarea
lenjeriei de pat
și corp în cazul
în care
transpiră
copilul, ori de
câte ori e
nevoie.
- menținerea
tegumentelor
curate și
uscate.
18
NEVOIA DE A Stare generala Copilul sa isi Ajut mama la Administrez Copilul prezinta
FI CURAT SI alterata, pastreze o stare efectuarea tratamentul o stare de igiena
INGRIJIT, DE A obstructie de igiena toaletei prescris de corespunzatoare
PROTEJA nazala corespunzatoare copilului si la medic.
TEGUMENTELE schimbarea Efectuez
ȘI MUCOASELE lenjeriei, masajul
- schimb membrelor și
lenjeria de pat, corpului

copilului
- asez copilul
pentru a se
intr-o pozitie
relaxa și a se
mai inalta
odihni
pentru a facilita
corespunzător
respiratia.
ore suficiente
- în caz de
și a avea un
transpirație
somn
schimb
odihnitor.
pampersul
copilului de
câte ori e
nevoie și aplic
pudră de talc și
cremă
emolientă
pentru
hidratarea
pielii și
păstrarea
integrității
tegumentului.
19
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚI EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME I DELEGATE
NEVOIA DE Dificultate in a se Copilul sa Asigur linistea si Administrez Evolutie
A DORMI, A odihni din cauza beneficieze de confortul termic, medicatia favorabila
SE ODIHNI obstructiei nazale, un somn aerisesc incaperea. prescrisa
a tusei si febrei corespunzator - măsor și (antitermice,
supraveghez antitusive,
funcţiile vitale şi masca oxigen)
vegetative pentru scăderea
- dau copilului un febrei,
pahar cu lapte cald amelioarea

înainte de culcare. frisonului și
- supraveghez tusei și astfel
somnul copilului copilul să se
pe timpul nopții. liniștească și să

poată dormi și
- umidific aerul în
să se
încăpere, asigur
odihnească
curățenia și
corespunzător.
alimentația
Liniștirea
corespunzătoare
mamei pentru
atât a mamei cât și
ca și naceasta
a copilului.
să se poată
odihni, dacă
copilul se
simte bine și se
odihnește.
20
CAZUL CLINIC III
Culegerea datelor
Numele: A
Prenumele: B
Vârsta: 9 luni
Diagnosticul la internare: convulsii febrile, bronşiolită
Diagnosticul la externare: convulsii febrile, bronşiolită
- febră
- dispnee
- bătăi ale aripilor nasului
Istoricul bolii
Mama copilul susţine că deşi s-a administrat tratament cu amplicilină 1 g/ 24 ore (la domiciliu)
copilul continuă să facă febră, după care a prezentat convulsii. Medicul de familie îi recomandă
internarea de urgenţă pentru investigaţii şi tratament.
- patologice – rinofaringită la 3 luni
Greutate – 8900 g, talia 72 cm, R – 60 resp / min,
P – 120 băt./min,
temperatura – 39,5°C,
diureza – micţiuni spontane, urini normocrome, tranzit intestinal fiziologic.
Nevoi afectate:
1. Nevoia de a respira și a avea o bună respirație.
2. Nevoia de a dormi și a se odihni.
4. Nevoia de a fi curat si ingrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele.
21
NEVOIA DE -tuse seacă, - copilul să - măsor - administrez -se constată
A RESPIRA iritativă aibă o bună funcţiile vitale oxigen pe ameliorare a
ȘI A AVEA O -obstrucţie respiraţie şi le notez în mască (3-5 respiraţiei
BUNĂ nazală -tratamentul foaia de l/min). 40 resp/min
CIRCULAȚIE tusei temperatură Oxigenul îl P=120puls/
- puncţionez o umezesc prin min
venă de pe faţa barbotarea într-
dorsală a un flacon cu
membrului apă în amestec
superior drept cu alcool 70-
şi recoltez 0
95 - 5 ml
sânge pentru
alcool la 100
efectuarea
ml apa.
analizelor de
- administrez la
laborator
recomandarea
- dezobstruez
medicului
căile
tratament
respiratorii
sedativ pentru
înainte de
liniştirea
fiecare masă
sistemului
- supraveghez
nervos.
funcţiile vitale
şi vegetative şi
am notat în
foaia de
temperatura
datele obţinute
22
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚI EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME I DELEGATE
NEVOIA DE -dificultate - -ajutarea - asigur liniştea - administrez - evoluţia
A DORMI ȘI în a se odihni copilului în a nocturnă şi medicamentele favorabilă
A SE ODIHNI se odihni condiţii de antibiotice și
normal şi confort termic antitermice
liniştirea lui -aerisesc recomandate
încăperea de medic
înaintea pentru scăderea
somnului febrei,
nocturn amelioarea
-supraveghez frisonului și
funcţiile vitale tusei și astfel
şi vegetative. copilul să se
- dau copilului liniștească și să
un pahar cu poată dormi și
lapte cald să se
înainte de odihnească
culcare. corespunzător.
- supraveghez Liniștirea
somnul mamei pentru
copilului pe ca și naceasta
timpul nopții. să se poată
- umidific aerul odihni, dacă
în încăpere, copilul se
asigur curățenia simte bine și se
și alimentația odihnește.
corespunzătoare
atât a mamei
cât și a
copilului.
23
SI MENTINE grade celsius, prezinte si notarea F.T de antipiretice, prezinta
TEMPERATUR tuse productiva temperatura si vegetative in sedative, temperatura
A IN LIMITE in limite F.O, antibiotice la in limite
NORMALE normale - aerisesc indictia normale
incaperea, medicului.
- aplicarea de - recoltarea de
impachetari analize de
reci. sânge pentru
- încercarea de examene de
a încălzi laborator.
copilul cu - efectuarea de
pături, sticle cu radiografie
apă caldă pe pulmonară și
lângă corp. ecografie.
- schimbarea
lenjeriei de pat
și corp în cazul
în care
transpiră
copilul, ori de
câte ori e
nevoie.
- menținerea
tegumentelor
curate și
uscate.
24
NEVOIA DE Stare generala Copilul sa isi Ajut mama la Administrez Copilul prezinta
A FI alterata, pastreze o stare efectuarea tratamentul o stare de igiena
CURAT SI obstructie nazala de igiena toaletei copilului prescris de corespunzatoare
INGRIJIT corespunzatoare si la schimbarea medic.
lenjeriei, Efectuez
- schimb lenjeria masajul
de pat, membrelor și
corpului
- asez copilul
copilului
intr-o pozitie mai
pentru a se
inalta pentru a
relaxa și a se
facilita respiratia.
odihni
- în caz de
corespunzător
transpirație
ore suficiente
schimb
și a avea un
pampersul
somn
copilului de câte
odihnitor.
ori e nevoie și
aplic pudră de
talc și cremă
emolientă pentru
hidratarea pielii
și păstrarea
integrității
tegumentului.
25
CONCLUZII
Convulsiile sunt manifestari destul de frecvente in perioada neonatala si reprezinta un
simptom comun al unei tulburari cerebrale acute, fiind asociate cu un risc crescut de deces si de
morbiditate pe termen lung la supravietuitori.
Determinantele crizelor convulsive reprezinta cel mai important factor de prognostic in
precizarea rezultatelor de neurodezoltare la acesti pacienti. Exista o corelatie intre variabilitatea
determinantelor care stau la baza convulsiilor neonatale si tipul convulsiilor, totodata si
caracterul rezultatelor pe termen lung. Cauzele declansatoare ale convulsiilor neonatale
determina prognosticul si rezultatele pe termen lung, acestea fiind ascociate cu diverse leziuni
cerebrale, pot avea un impact negativ asupra rezultatelor neurodezvolatrii copilului. Prin
evaluarea traseelor electrografice la nou-nascutul cu convulsii pot fi identificate paternuri
patologice, care se pot prezenta ca si predictori de dizabilitati neurologice, intelectuale si
epilepsie la copiii cu convulsii neonatale, fiind utile in determinarea prognosticului. Exista
necesitatea studiilor clinice privind cauzele si rezultatele pe termen lung in functie de
comorbiditati la nou-nascutii cu convulsii neonatale. Acestea vor servi drept reper de baza in
elaborarea protocoalelor clinice bazate pe dovezi pentru managementul crizelor convulsive
neonatale, ceea ce va ajuta la ameliorarea rezultatelor de neurodezvoltare pe teren lung.
Abordarea unui copil cu accese convulsive se bazeaza pe 6 criterii:
Recunoastrerea crizei ca fiind una convulsiva.
Monitorizarea corecta a pacientiilor in timpul crizei. Identificarea cauzelor care au provocat
accesul.
Respectarea principiilor tratamentului cu medicamente anticonvulsionante. Supravegherea
pacientului dupa criza.
Acordarea asistentei psihologice copilului si familiei.
Clasificarea elaborata pentru recunoasterea si diferentierea crizelor convulsive este utila si
acopera majoritatea variantelor accesuale. Examinarile suplimetare prin EEG si RMN cerebral
ajuta la identificarea tipului crizei.
Recunoasterea crizeor epileptice si abordarea terapeutica timpurie, este esentiala pentru
prevenirea complicatiilor. Acordarea unui ajutor de urgenta in timp util ajuta la ameliorarea
prognosticului pacientului.
26
BIBLIOGRAFIE
1. Eugen Ciofu, Carmen Ciofu „Esentialul in Pediatrie”, editia a II-a, Editura: Amaltea, Ianuarie
2002
2. Alfred D. Rusescu „Pediatria”, Editura: Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1965
3. Ion Anca „ Urgente in Pediatrie”, Editura: Medicala, 1991
4. D. Bulucea, M. Geormanescu, „ Manual de Pediatrie”, colectia Hipocrate, Editura” Aius,
volumul II
5. Mircea Geormaneanu ,Editura „ Centrala industriala de medicamente si cosmetice”, 1990
6. Ghid de nursing - Lucretia Titirca, 2008.
7. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Volumul 2- Lucretia Titirca, 2008.
8. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistenti medicali, Editia a 9-a - Lucretia Titirca, 2008.
9. Urgentele medico-chirurgicale - Lucretia Titirca, 2020.
10. https://www.academia.edu/10353092/FIZIOLOGIA_NOU_NASCUTULUI
11 https://snpcar.ro/convulsiile-neonatale-si-neurodezvoltarea-copilului/
12. https://snpcar.roconvulsiile-la-copii-protocol-clinic/
27
ANEXA 1
FIGURA 1
28
ANEXA 2
FIGURA 2
29
ANEXA 3
FIGURA 3
30

Proiect Copilul Cu Convulsii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Copilul Cu Convulsii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTRUL EDUCAŢIEI

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SLATINA

DOMENIUL ,,SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ”

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Am ales ca si temă pentru lucrarea de licență „Convulsiile nou-născutului”, considerând că

Nou-născutul prezintă unele particularități morfologice și funcționale determinate de trecerea

Intestinul are o digestie parietală în primele luni prezentând o vascularizație abundentă a

Particularitățile anatomo-fiziologice ale sistemului uro-genital.

Particularitățile sistemului nervos.

Analizatorul vizual la naștere, stratul cortical și subcortical fiziologic și morfologic sunt

lenjeria de pat, corpului

funcţiile vitale şi masca oxigen)

vegetative pentru scăderea

- dau copilului un febrei,

pahar cu lapte cald amelioarea

somnul copilului copilul să se

pe timpul nopții. liniștească și să

- umidific aerul odihni, dacă

asigur curățenia simte bine și se

- schimb lenjeria masajul

S-ar putea să vă placă și