Laptele matern - De ce alimentatia la san este importanta?

1) Compozitia sa biochimica este cea adecvata nevoilor si capacitatilor enzimatice ale nou-nascutului si sugarului. Laptele matern are o concentratie crescuta in lipide si lactoza, iar osmolaritatea si mineralele sunt in concentratie mica, corespunzator cu nevoile sugarului. Compozitia formulelor de lapte pentru sugar este stabilita astfel incat sa se apropie cat mai mlt posibil de compozitia laptelui matern, in acest fel asigurandu-se aportul nutritiv optim pentru copil. Principalul glucid al laptelui uman este lactoza (~90% .Lactoza are mai multe roluri in $timuleaza foarte importante intestinul absorbtia pentru sugar! gros calciului - "avorizeaza procesele fermentative si in#iba procesele de putrefactie care au loc

- %eprezinta sursa de galactoza pentru organism (lactoza este formata din glucoza si galactoza , galactoza fiind integrata ca atare in structura celulelor - &ste principalul component osmotic al laptelui uman, concentratia lui crescuta compensand concentratia scazuta de saruri, lucru foarte important intrucat ec#ilibrul osmotic trebuie sa fie pastrat' (lte componente glucidice ale laptelui uman sunt diversele glicopeptide, glicoproteine si ginolactoza, acestea fiind factori importanti de stimulare a florei intestinale caracteristice alimentatiei la san! lactobacilul bifidus. )acilul bifidus are un rol foarte important in producerea de acid lactic si acid acetic. %ezultatul final este acela ca, la nivel intestinal, se creeaza un mediu nefavorabil, care nu permite dezvoltarea unor microorganisme ca &sc#eric#ia coli, $#igella, fungi. *n alt efect benefic al faptului ca scaunele copilului alimentat la san sunt acide este acela ca mediul acid intestinal accelereaza tranzitul intestinal.

Lipidele laptelui matern variaza foarte mult de la o femeie la alta. $tructura lor le face usor de absorbit+ de asemenea, in compozitia laptelui matern e,ista niste enzime (lipaze , care actioneaza asupra lipidelor si le aduce intr-o forma mai usor de absorbit la nivelul intestinului. Concentratia de lipide a laptelui matern difera in functie de starea de nutritie a mamei si in functie de alimentatia ei in momentul respectiv. -n ceea ce priveste colesterolul, laptele de mama este mai bogat in acest constituent decat laptele de vaca. (cest lucru este important deoarece prematurii au nevoie de aport de colesterol din dieta intrucat ei nu-si pot sintetiza singuri cantitatea necesara, neavand o dezvoltare enzimatica corespunzatoare. .e fapt, acest lucru este important pentru toti sugarii, deoarece se stie ca dezvoltarea mecanismelor de control ale nivelului de colesterol din sange depinde foarte mult de nivelul colesterolului din alimentatie. (stfel, prin alimentatia la san a sugarului, poate fi prevenita o eventuala #ipercolesterolemie ulterioara. Proteinele se gasesc in concentratie mai mica in laptele matern decat in laptele de vaca, ceea ce este benefic pentru sugar intrucat evita suprasolicitarea #epatica si renala. -n laptele uman tipul principal de proteine sunt proteinele zerului (lactoserului , usor digerabile si responsabile, alaturi de lactoza, de scaunele mai moi ale sugarului #ranit la san. -n laptele uman, proteina de baza este albumina, in timp ce in laptele de vaca proteina principala este cazeina (si cazeina laptelui de mama difera de cea a laptelui de vaca, fiind mai usor digerabila . Cazeina, pe langa faptul ca aduce aminoacizi in alimentatie, mai are un rol foarte important si anume acela ca leaga calciul si fosforul, sporind in acest fel concentratia acestora in lapte. Laptele uman este bogat in unii aminoacizi cum ar fi cisteina si taurina, insa este sarac in metionina, fenilalanina. (cest lucru este in acord cu dezvoltarea enzimatica precara a prematurului si prin aceasta previne dezvoltarea unor boli legate de incapacitatea de metabolizare a diferitelor substante nutritive.

(stazi se stie ca desi laptele de mama a marilor prematuri este adaptat nevoilor crescute ale acestora ( contine multe proteine, sodiu, clor, magneziu si fier , acest lapte este deficitar din punct de vedere al continutului in calciu si fosfor, favorizand aparitia osteopeniei (mineralizare osoasa insuficienta in timpul cresterii osoase , a ra#itismului si a fracturilor prin depunere inadecvata a calciului. .in aceste motive, prematurii ar trebui sa primeasca lapte uman fortifiat (&mfamil /uman 0il1 "ortifier adaugat laptelui uman. 2 alta solutie ar fi ca prematurii sa primeasca formule de lapte pentru prematuri, sau sa li se suplimenteze aportul de calciu, fosfor, fier si vitamine. $arurile minerale si vitaminele! concentratia scazuta a laptelui de mama in sodiu, potasiu, clor calciu si magneziu face ca sugarul #ranit e,clusiv la san sa nu mai aiba nevoie de suplimentarea aportului ae apa. La fel de important este si raportul dintre concentratiile calciului si fosforului din lapte. -n laptele uman, acest raport este optim, favorizand o buna absorbtie a calciului. Laptele uman, ca si laptele de vaca, are o concentratie mica in vitamina ., ceea ce face necesara suplimentarea acestei vitamine pana la varsta de 3 ani. (stfel se va realiza profila,ia ra#itismului. 2) Laptele matern contine factori de aparare a organismului $istemul imun al nou-nascutului si sugarului este imatur, nu este capabil sa asigure prin propria functionare protectia impotriva infectiilor. Care este mecanismul prin care laptele uman confera protectie4 $a presupunem ca mama a contactat infectia cu o anumita bacterie. La scurt timp, organismul mamei 5fabrica6 anticorpi impotriva respectivei bacterii, anticorpi care vor fi secretati si in laptele matern si astfel, prin #ranirea sugarului la san, vor fi transferati si acestuia, asigurand protectia (desigur, pe o perioada limitata respectiv. impotriva germenelui

(stfel putem spune ca imunitatea mamei prote7eaza si copilul #ranit la san, lucru foarte important deoarece astfel i se acorda sugarului ragazul de a-si dezvolta si matura propriul sistem imun, pentru a face fata singur agresiunilor din mediul e,tern. Pe scurt, concluziile survin cele mai mult importante mai ar rar fi ca!

- la sugarii alimentati la san cel putin 8 luni, bolile diareice si alte boli gastrointestinale - La sugarii alimentati la san cel putin 8 luni, infectiile respiratorii, infectiile urinare, enterita ulceronecrotica (&*9 , septicemiile si meningitele apar mult mai rar, laptele de mama asigurand protectie impotriva multor bacterii si virusuri care determina aceste boli.

3) Laptele matern se adapteaza permanent nevoilor nutritive ale sugarului Cum am mentionat si mai sus, laptele matern variaza de la femeie la femeie, iar la aceeasi mama variaza in functie de perioadele lactatiei, modificandu-si compozitia in functie de nevoile sugarului din fiecare perioada. .e asemenea, laptele matern prezinta variatii ale compozitiei pe parcursul aceleiasi mese, laptele de la sfarsitul suptului fiind mult mai bogat in lipide si proteine decat laptele de la inceputul suptului, fiind astfel mai satios. ) Laptele matern si sustinuta la contine ale san factori tractului are efecte de crestere respirator. contraceptive

"actorii de crestere din laptele matern a7uta la dezvoltarea si maturarea functiilor gastrointestinale !) "limentarea

&fectele contraceptive sunt determinate prin actiunea prolactinei (#ormonul responsabil de secretia laptelui asupra ovarelor, a caror activitate o in#iba.

&fectul contraceptiv este ma,im daca sugarul este alimentat numai la san pana la : luni, fara diversificare inainte de 8 luni si daca copilul suge si noaptea de mai multe ori. (ceasta reprezinta o metoda contraceptiva potrivita mai ales pentru familiile care nu au acces la alte mi7loace contraceptive si asigura refacerea rezervelor organismului #) Laptele de matern la sfarsitul intre suptului doua este sarcini bogat in succesive. vitamina $

$e recomanda alimentatia precoce si frecventa la san, cu obtinerea laptelui din urma, bogat in vitamina ;, sugarul fiind astfel prote7at de efectele lipsei acestei vitamine din alimentatie si anume boala #emoragica a nou-nascutului (#ipoprotrombinemia fiziologica .

%) &n timpul alaptarii' se creeaza o adevarata legatura intre mama si sugar () "limentatia la san este comoda' practica si nu costa nimic) Pentru a alimenta copilul la san nu este nevoie de biberoane,de sterilizarea acestora si mai ales nu este nevoie de alte formule de lapte care ar costa suplimentar. &,ista insa situatii in care apar si inconveniente si anume! prin laptele uman pot fi transmise copilului anumite boli precum citomegalovirusul (C0< , #erpesul, rubeola, #epatita ), /-<. .e asemenea, medicamentele pot trece prin laptele matern si la copil, astfel incat este necesara ma,ima prudenta in administrarea acestora. &ste bine ca de fiecare data cand mamei i se administreaza un medicament acest lucru sa se realizeze la recomandarea si sub controlul medicului, deoarece unele medicamente pot avea consecinte devastatoare asupra copilului alimentat la san''' .e asemenea, este interzis alcoolul in cantitate mare. *n pa#ar de vin sau bere sunt permise, insa numai ocazional.Cafeaua, bauturile cu cofeina, ceaiul si ciocalata

agita copilul si de aceea pot fi consumate numai ocazional si cu moderatie de catre mama care alapteaza la san. C20P2=->-( L(P>&L*- 0(>&%9 Conform specialistilor, alimentatia la san reprezinta folosirea e,clusiva a laptelui matern fara utilizarea suzetei sau a biberonului in scopul de #ranire a sugarului. Laptele matern reprezinta sursa perfecta de nutrienti pentru sugar deoarece contine toate principiile alimentare (proteine, lipide, glucide in proportii ideale, astfel! contine 0,?-0,9% proteine, @-A% lipide, B-B,3% carbo#idrati si 0,3% minerale. Laptele asigura sugarului si un aport corespunzator de minerale, oligoelemente, vitamine si c#iar #ormoni de are organismul acestuia are nevoie. Prin lapte, mama transmite sugarului proprii-i sai anticorpi, ceea ce contribuie la intarirea sistemului imun si a7uta copilul sa faca fata mai usor infectiilor. Printre substantele transferate se numara -g ( (cu rol in prote7area mucoaselor, in special cea a tubului digestiv , sau substante bacteriostatice (ce au proprietatea de a stopa inmultirea bacteriilor cum ar fi lizozimul, complementul. $ursa energetica ma7ora a laptelui matern este reprezentata de lipide, printre care se afla si acizi grasi esentiali, in cantitati corespunzatoare nevoilor sugarului, cum ar fi acidul linoleic si acidul alfa-linolenic, cu roluri biologice foarte importante (ei sunt precursorii unor substante cu actiune #ormon-li1e . *roteinele din lapte sunt considerate a face parte din clasa proteinelor de calitate superioara, deoarece au un continut ridicat in aminoacizi esentiali. Printre acestea se afla! lactoferina, albumina, alfa-lactalbumina. .e asemenea, e,ista si un bogat continut in proteine specifice, cum ar fi lactoferina, taurina, glutamina. Componentele non-proteice azotate includ animoacizi, nucleotide, creatinina, creatina, promovarea dezvoltarii florei bacteriene intestinale de uree. fermentatie. +lucidele sunt reprezentate de lactoza si oligoza#aride si au un rol esential in ,ligoelementele se afla in cantitati optime in lapte. $pecialistii apreciaza ca un

copil #ranit pe cale naturala are rezerve de fier adecvate nevoilor organismului pana la varsta de ? luni. .e la aceasta varsta specialistii recomanda introducerea in dieta sugarului a alimentelor bogate in acest element. -n cazul in care copilul se afla intr-o zona cu apa ce are un continut scazut in fluor, medicul pediatru sau c#iar nutritionistul poate recomanda suplimentarea alimentatiei cu fluor (acesta fiind esential in dezvoltarea normala a dentitiei, atat celei de lapte, provizorii, cat si a celei definitive, iar apa reprezinta una din sursele ma7ore de fluor .

>utunul ar trebui interzis deoarece scade productia de lapte si diminueaza refle,ul de e,pulzie a laptelui. &ste indicat ca sugarul si copilul in general sa nu in#aleze fum de tigara' (L>&%9(>-<& L( L(P>&L& 0(>&%9

(limentatia bazata pe laptele de vaca nu este recomandata in cazul copiilor sub C an (aflati, deci, inca in perioada de sugar , deoarece implica anumite riscuri cu efecte pe termen lung, copilul putand sa dezvolte o reactie alergica grava la toate produsele lactate daca este trecut la acest aliment prea devreme. .e asemenea, studii recente au demonstrat ca e,ista o corelatie intre alimentatia pe baza de lapte de vaca a sugarului si riscul crescut de aparitie a diabetului za#arat in timpul copilariei. Laptele de vaca, desi contine, in general, aceleasi principii nutritionale ca si cel uman, nu este indicat sa fie introdus in dieta de timpuriu, deoarece proportiile in sine sunt foarte diferite, si in plus, nu are anticorpii care promoveaza o imunitate eficienta. Laptele praf, o alta alternativa la cel uman, contine lapte de vaca degresat si proteine de soia. -nsa, pentru a avea un continut nutritiv adaptat nevoilor sugarului, trebuie suplimentat cu carbo#idrati, lipide, minerale si vitamine (realizand astfel ceea ce se numeste formula de lapte . $i laptele praf, ca si cel de vaca, are insa

dezavanta7ul de a nu furniza anticorpi sau orice alta substanta cu rol imunoprotector. D(L(C>2D&9&=( - P%2.*C&%&( L(P>&L*-

$anul devine capabil de a produce in mod fiziologic lapte doar in timpul sarcinii si in cursul perioadei de alaptare. Procesul in sine are loc in ductele galactofore ale glandei mamare, sub influenta unor #ormoni precum prolactina si o,itocina. Prolactina este #ormonul principal asociat lactatiei. 9ivelurile lui cresc atat in timpul sarcinii, cand determina cresterea in volum a glandei mamare, cat si postpartum, cand stimuleaza lactogeneza, productia ei fiind stimulata de supt. 2,itocina are si efect aditiv prolactinei, determinand eliberarea si e,teriorizarea laptelui prin mamelon. .ezvoltarea sanului si promovarea capacitatii de alaptare sunt si ele sub control #ormonal e,ercitat de estrogeni, progesteron si #ormonul lactogen placentar, care isi intensifica activitatea stimulatoare incepand cu trimestrul 3 de sarcina. &,ista o stransa legatura intre actiunile acestor #ormoni, activitatea lor nedesfasurandu-se independent unul fata de celelalt. &strogenii, de e,emplu, sunt #ormoni care stimuleaza productia de prolactina in timpul sarcinii. Prolactina, la randul ei, va influenta maturarea glandelor mamare si lactatia. Dlanda mamara umana nu este capabila sa depoziteze o cantitate mare de lapte. La fiecare supt se stimuleaza productia de prolactina care influenteaza direct lactogeneza, precum si eliberarea o,itocinei. 2,itocina va stimula contractia glandelor ce secreta laptele, pe care il vor elibera in ductele galactofore, de unde este e,teriorizat prin actul suptului. Laptele initial este denumit colostru si are anumite particularitati in ceea ce priveste continutul in nutrienti, #ormoni si substante imunoprotectoare (are cantitati impresionante de -g (, de carbo#idrati si de proteine, insa putine lipide . Colostrul are si o moderata actiune la,ativa, promovand eliminarea primului scaun al nou-nascutului (denumit meconiu .

La fiecare supt, cantitatea initiala de lapte este mai bogata in lactoza si proteine, iar la sfarsitul actului devine abundenta in lipide (acestea reprezentand de fapt, sursa principala de energie a sugarului . .aca se colecteaza o anumita cantitate de lapte, se pune intr-un pa#ar de sticla si se lasa @0 de minute, se poate observa ca se vor separa 3 faze! una apoasa, la baza pa#arului, si una cremoasa, grasa, consistenta, la suprafata. (cest lucru apare ca rezultat direct al lipsei de omogenitate ce caracterizeaza laptele de provenienta umana. %&"L&E*L .& &F&C>-& ( L(P>&L*-

*nele mame simt o senzatie particulara (asemanatoare unui gadilat sau unei furnicaturi in momentul in care incepe e7ectia laptelui din san. Cea mai buna verificare a scurgerii laptelui este urmarirea atenta a modificarilor respiratorii si activitatii buzelor sugarului. &,ista bebelusi care au un anumit patern de alaptare, pe care mama il poate observa c#iar de la debutul procesului, si care consta in alternanta episoadelor de supt cu cele de deglutitie (ing#itire , astfel! supt, supt, supt, ing#itire, supt, supt, supt, ing#itire. (cesta poate dura apro,imativ @0 de secunde, insa e,ista situatii cand se prelungeste. Pe masura ce suptul continua, paternul se modifica si apare o ing#itura, urmata de un respir adanc, si apoi iar o ing#ititura si un respir adanc. (ceasta ordine se mentine 3-8 minute. (L(P>(%&( - %&C20(9.(%-

>impul de alaptare la un san variaza, putand fi prelungit de catre copil c#iar si la CA-30 de minute in cazul in care manifesta o preferinta deosebita pentru acel san, doreste sa isi satisfaca nevoia refle,a de supt sau e,ista un continut mai bogat in lipide spre finalul disponibilului de lapte. -ndepartarea sugarului de la san trebuie facuta natural, atunci cand acesta se opreste din supt singur, si nu trebuie sc#imbat periodic, la fiecare C0 minute, de la un san la celalalt. "iecare mama va constata capacitatea de lactatie a sanilor, precum si disponibilul

de lapte al fiecaruia in parte in primele zile si saptamani post-partum. (laptarea timpurie a nou-nascutului (daca este posibil c#iar in prima 7umatate de ora de la nastere si cat mai frecventa (de ?-C3 oriGzi permit mamei sa isi #raneasca eficient si confortabil bebelusul. .e obicei, suptul determina e,teriorizarea laptelui in apro,imativ C minut de la debut, iar alaptarea in sine nu este un proces disconfortant sau dureros pentru mama, daca se desfasoara corespunzator. -n :-? saptamani procesul de lactogeneza se va adapta nevoilor nutritionale ale sugarului, fiind influentat direct de supt. -nainte de aceasta perioada insa, pot e,ista momente cand sanul va aparea prea gol sau prea plin. .aca sugarul este #ranit la cerere si in mod frecvent, cantitatea de lapte se va a7usta automat si se va adapta cerintelor sale. Lactogeneza fiziologica este un proces care are nevoie de actul suptului pentru a se desfasura in parametri normali, de aceea copilul trebuie alimentat cat mai des, pentru a stimula astfel productia de lapte. 2rganismul matern raspunde prompt la necesitatile sugarului, astfel, daca apar modificari ale cererii, productia se adapteaza in C-@ zile. P20P(%&( $- .&P2=->(%&( L(P>&L*-

*omparea igienica Pomparea si depozitarea laptelui in vedere #ranirii bebelusilor trebuie sa se desfasoare mainile in trebuie sa conditii fie spalate de inainte igiena de fiecare riguroasa! pompare+

- recipientele folosite pentru depozitare trebuie sa fie spalate in prealabil cu apa fierbinte, folosind substante dezinfectante si apoi clatite cu apa rece din abundenta. - dupa ce laptele a fost pus in recipiente, acestea trebuie datate e,act+ - se recomanda utilizarea recipientelor avand capacitatea unui singur alaptat+ - recipientul nu trebuie umplut la ma,im, ci este indicat sa se lase un spatiu care sa permita e,pansionarea lic#idului in cazul in care va ing#eta. Conditii de depozitare

D-./,L0"1-" -231&,49L9& C20&9>(%-*

-231&,4"15

6&

7-0"L5.

80"0909L

.eHi dezvoltarea embrionului, de la concepIie Hi pJnK la naHtere, este un proces continuu, fKrK Lntreruperi, se impune, pentru o mai bunK LnIelegere, o clasificare a diferitelor sale faze. (m pus accent Ln special pe prima fazK, cea de la concepIie pJnK la implantarea Ln uter, fazK care are anumite particularitKIi Hi care, dupK cum am subliniat Ln primul capitol, ne aratK cK viaa omului ncepe n momentul fecundaiei, Hi nu cJnd se implanteazK Ln uter dupK C0-C8 zile de la fecundaIie. Numim embrion noua fiin uman, de la concepie pn la 8 sptmni, dup care aceasta poart denumirea de ft. Faza I: de la concepIie pJnK la nidaIie+ Faza a II-a: de la nidaIie pJnK la @ luni+ Faza a III-a: @ M 9 luni. Faza I: de la concepie pn la nidaie C20&9>(%-* "ecundaIia, transportul oului fecundat Ln uter Hi implantarea lui au fost descrise Ln cap. -, motiv pentru care voi accentua doar cele mai importante momente. Concep:ia propriu-zis;! (ceasta reprezintK stadiul final Hi cel mai important al fecundaIiei, cJnd amJndoi pronucleii (masculin Hi feminin cresc Ln mKrime, migreazK cKtre centrul oului, LHi pierd membranele Hi LHi pun pe linia ecuatorialK Ln comun seturile cromozomiale (3@ N 3@ . in acest moment, se formeaz o nou fiin uman cu numr diploid de cromozomi !"#$, dar cu %enoame diferite&C
C <. Luca, .. 9anu, 0. 9anu, 'nticoncepie. 'nticoncepionale, &ditura 0edicalK, )ucureHti, C99C, pp. 88-8B+

0ransportul oului fecundat! On primele @ zile de la concepIie, embrionul rKmJne LncK Ln trompa uterinK, timp Ln care se divide. >rompa uterinK prezintK niHte firiHoare care sunt orientate spre uter Hi favorizeazK Lnaintarea lui Ln aceastK direcIie. 0usculatura trompelor se contractK <ezi imaginile @ Hi 8, p. AA $egmentarea, adicK diviziunea oului fecundat, are loc Ln felul urmKtor! oul fecundat rKmJne Ln treimea e,ternK a trompei uterine apro,imativ B3 de ore, dupK care Lncepe sK migreze spre uter. 9oua celulK diploidK se segmenteazK prin mitozK (diviziune , care are loc dupK @A-@? ore de la penetraIia spermatozoidului Ln ovul, ducJnd la 3 celule, mitozele urmKtoare succedJndu-se rapid! la 8A de ore va avea " celule, la :: de ore 8 celule, iar la sfJrHitul celei de a @-a zi va avea (# celule. On aceastK fazK, el se numeHte morul, avnd 8-(# celule cJnd a7unge la cavitatea uterinK3. PJnK acum, s-au scurs apro,imativ B zile de la concepIie. Pentru implantarea definitivK Ln mucoasa uterinK, embrionul mai necesitK apro,imativ tot atJtea zile, deci dupK C0-C8 zile el este nidat. (<ezi imaginea A, p. A: C20&9>(%-Literatura de specialitate nu l nume)te embrion n aceast faz din motivele enumerate Ln cap. -. $tatutul embrionului uman a fost enunIat la *aportul +arnoc, din (-8", prezentat de Comisia de cercetare asupra fecundaIiei umane Hi a embriologiei, Hi a stJrnit numeroase controverse. (stfel, %aportul afirmK cK Podat consumat fecundaia, procesele succesive de dezvoltare se desf)oar ntr-o ordine sistematic. .dat iniiat procesul, toate fazele dezvoltrii sale au aceea)i importan/ sunt toate momente ale unui proces continuu )i dac oricare dintre faze nu are loc n mod normal, la timpul stabilit )i n secvena potrivit, se ntrerupe procesul de dezvoltare 6@. PCu toate acestea, documentul evitK sK rKspundK la Lntrebarea! CJnd Lncepe viaIa umanK4 sau! cJnd devine embrionul om4 & clar cK documentul nu reine c viaa uman ncepe n momentul fecundaiei , ci Lntr-o fazK succesivK. 0u
3 <. Luca, .. 9anu, 0. 9anu, op. cit., pp. 88-8B+ @ +arnoc, *eport. *eport of t1e 0ommittee of In2uire into 1uman fertilization and embr3olo%3, epartament of 4ealt1 and 5ocial 5ecurit3, London, C9?8, p. :A+

alte cuvinte, un 6embriocid7 nu ec1ivaleaz cu un 6omicid7, cel puin nu n toate fazele sale, fapt pentru care ncura8eaz e9perimentele ce au ca rezultat distru%erea embrionilor. %aportul afirmK, de asemenea, cK e,perimentele care pericliteazK integritatea Hi viaIa embrionului sunt admise pJnK la C8 zile de la concepIie, iar ca argument indicK stria primitivK drept Lnceput al dezvoltKrii individuale a embrionului. .e aceea, au Hi inventat un nou termen, acela de Ppre-embrion6, avansJnd ipoteza cK, Ln cele C8 zile de la concepIie, embrionul nu e un organism individual6 8. On felul acesta, ar trebui sK e,iste undeva o discontinuitate pe parcursul evoluIiei embrionului, ceea ce LnsK au negat, deci se pleacK de la premise greHite. Dezvoltarea intrauterin< in primele 12 saptamini de viat< 0ulte din celulele corpului uman sint celule QsomaticeQ, fiecare continind in nucleul sau 8: de cromozomi. $permatozoidul si ovulul sint celule embrionare sau QgametiQ, fiecare cu cite 3@ de cromozomi. *nirea acestor gameti intr-o singura celula care contine 8: de cromozomi dispusi in 3@ de perec#i, se petrece in procesul fecundarii. -n timpul orgasmului un barbat poate e7acula intre 300 si 800 de spermatozoizi in vaginul femeii. *nii dintre acestia strabat mucusul secretat de colul uterin, care devine mai putin dens si dispus intr-un strat mai subtire in perioada ovulatiei (perioada de fertilitate a femeii , si traverseaza uterul, a7ungind (doar citeva sute de spermatozoizi in trompa uterina. .aca ovulul n-a fost eliberat, spermatozoidul mai poate astepta, el supravietuind in trompa ma,imum 8? de ore. .upa fenomenul ovulatiei, ovulul apt pentru fecundatie este atras de catre trompa uterina si, inaintind prin lic#idul folicular datorita miscarilor ondulatorii ale trompei, a7unge in treimea ei e,terna, locul de intilnire cu spermatozoidul.

8 PKrintele Fuvenalie, :erori)tii uterului. :erorism )tiinific )i etica nceputurilor vieii. ;seu de bioetic a %estaiei, &ditura (nastasia, )ucureHti, 3003, pp. 38C-383+

8aptamina & *rima zi de viat< $perma depozitata in traiectul reproductiv feminin are nevoie de cca B ore pina ce enzimele sale penetreaza peretele e,tern al ovulului (zona de protectie sau zona pellucida . 2 data ce un spermatozoid a patruns in ovul nici un altul nu o mai poate face, ovulul creindu-si un scut de protectie. $permatozoidul isi pierde coada, iar capul incepe sa-si maresca volumul. .upa penetrare, mai sint necesare cca C3 ore pina ce spermatozoidul, facindu-si loc prin citoplasma, va fuziona cu nucleul #aploid al ovulului, formind o singura celula, zigotul unicelular sau celula ou, o individualitate unica din punct de vedere genetic. "uziunea sau singamia mai dureaza inca 3 ore. .in acest moment, prin aran7amentul unic al materialului genetic ((.9 este determinat se,ul si toate celelalte caracteristici ale dezvoltarii somatice (culoarea parului, a oc#ilor, fizionomia, etc si apar conditiile pentru mitoza (diviziunea celulara . Procesul incepe cu o celula dubla, apoi o celula tripla a-cronica, apoi o celula cvadrupla dupa care progreseaza prin multipli de 3 (?, C:, @3, etc pina va a7unge la cele @0.000.000 de celule ale corpului uman (in perioada adulta . Prima diviziune are loc la cca C? ore de la fuziune, fiecare din cele doua celule (si urmatoarele continind in mod identic si total acelasi mesa7 genetic ((.9 . -n ziua a patra, embrionul numara cca C3-C: celule, fiind denumit morula (cuvint preluat din latina si care inseamna duda datorita aran7arii in ciorc#ine a celulelor . &l este localizat la intrarea dinspre trompa uterina in uter. (ici a a7uns prin miscarile contractile ale trompei. -n acest stadiu, un lic#id secretat de cavitatea tubara se infiltreaza in spatiile intercelulare ale morulei care fuzioneaza pentru a forma o cavitate primitiva, blastocelul. Ca urmare, morula devine blastocist sau blastula. Celulele sale vor forma pe viitor doua grupe! invelisul periferic(trofoblastul care va da nastere structurilor nutritive, inclusiv placentei, si

masa interna, centrala (butonul embrionar sau embrioblastul care constituie embrionul insusi. -n ziua a cincea embrionul a a7uns de7a in cavitatea uterina, si mai rataceste inca 38 de ore, cautindu-si locul ideal de implantare. $ub influenta #ormonala, endometrul (peretele intern al uterului se transforma intr-un adevarat burete imbuibat de elemente nutritive. -mplantarea embrionuluiGoului se face mai frecvent in mucoasa fundului uterin deoarece, la acest nivel, tonusul muscular este mai scazut in saptamina care urmeaza ovulatiei. .e indata ce oul se aseaza pe suprafata endometrului, strucura care va determina aparitia viitoarei placente adera la celulele superficiale ale mucoasei uterine.

8aptamina a && a -n aceasta perioada are loc, printr-un proces enzimatic, erodarea tesutului uterin superficial, cu scopul de a-i desc#ide oului drum prin mucoasa uterina. Pe tot parcursul acestei saptamini oul se afunda progresiv in endometru, pina cind va fi acoperit total de acesta. (cest proces se numeste nidatie (cuibarire . -n paralel, prelungiri pornite din stratul e,tern al embrionului (trofoblast incep sa patrunda prin endometru, pentru a se conecta la vasele de singe ale mamei. (cestea vor forma ulterior placenta si cordonul ombilical. -n aceasta perioda are loc contactul propriu-zis intre organismul matern si embrion, stabilindu-se toleranta imunitara a mamei vis-a-vis de acest Qcorp strainQ. &mbrionul isi semnaleaza prezenta prin substante placentare si #ormoni, oprind menstruatia. -n timpul perioadei anterioare nidatiei are loc fenomenul impropriu denumit QpierdereQ. $e estimeaza ca intre 30 si A0-:0% dintre ovulele fertilizate sint date

afara din uter. &le nu reusesc sa se implanteze si sint QpierduteQ (fara ca mama sa stie datorita unor dezec#ilibre c#imice in sistemul reproductiv sau datorita unor gene cu defecte, purtate de embrion.

8aptamina a &&& a .upa ce embrionul se nideaza cu succes, el sufera o restructurare sau diferentiere a celulelor componente denumita QgastrulatieQ sau QorganogenezaQ. (re loc o rearan7are a celulelor care se dispun in @ straturi! ectoderm, mezoderm si endoderm embrionar care vor da nastere diferitelor parti componenete ale corpului bebelusului. >ot acum se contureaza si trasatura primitiva sau primitive bodR a,is care determina dezvoltarea initiala a sistemului nervos si a coloanei vertebrale a embrionului. $e formeaza tubul cardiac primitiv care incepe sa bata in ziua a C?- 3Ca. $e dezvolta reteaua vasculara ane,a si se instaleaza primele sc#imburi sanguine intre circulatia embrionara si singele matern.

8aptamina a &/ a La sfirsitul acestei saptamini embrionul masoara cca. 8,A mm. &l are o forma puternic arcuita (curba si un cap foarte dezvoltat in raport cu restul corpului. La o luna, embrionul este de C0.000 de ori mai mare decit oul fecundat originar si se dezvolta rapid. -nima pompeaza cantitati tot mai mari de singe prin sistemul circulator. Placenta formeaza o bariera unica ce permite ca singele mamei sa ramina separat, dar in

acelasi timp, permite #ranei si o,igenului sa treaca prin ea. 2ul se scalda de7a intr-o cavitate amniotica voluminoasa. "orma umana devine clar vizibila prin ac#izitia unei structuri

tridimensionale. (par primele organe de simt! oc#ii, urec#ea interna si gura. -ncep sa se formaze structurile care vor determina dezvoltarea musc#ilor si a oaselelor (in mod special vertebrele si coastele , a dermului si a cordoanelor nefrogene (din care ulterior se vor dezvolta rinic#ii .

8aptamina a / a (par mugurii viitoarelor membre si a celor A degete de la miini. 2c#ii se inc#id la culoare pe masura ce se produce pigmentarea. -ncep sa se formeze emisferele cerebrale (telencefalul . (par celulele olfactive care, infundindu-se in tesutul subiacent, determina formarea foselor nazale. (pare intestinul, ficatul si pancreasul care vor continua sa se dezvolte capatind o forma definitiva la sfirsitul saptaminii a ? a.

8aptamina a /& a &ncepind cu ziua a = a se pot deosebi si inregistra undele cerebrale cu

a>utorul -lectroencefalogramei ?--+). .e acum creierul incepe sa coordoneze miscarea musc#ilor si a organelor.

8aptamina a /&& a &mbrionul incepe sa se miste spontan iar aceste miscari sint vizibile cu a7utorul ecografului. La inceput miscarile nu au amplitudine dar, pe masura dezvoltarii sistemului muscular si osos, el va incepe sa faca sarituri, sa-si duca minutele la gura sau sa-si prinda piciorusele, sa se rasuceasca. 0ama va simti primele miscari abia in luna a patra (cele care sint la prima nastere sau cel mai devreme la sfirsitul lunii a treia (cele care au mai nascut . (ceasta sensibilitate tardiva este datorata mai multor factori! in saptaminile <-- M E-< embrionul nu este destul de puternic pentru a efectua miscari ample+ miscarile lui sint amortizate de lic#idul amniotic in care se scalda ca un astronaut+ datorita dimensiunilor sale reduse el nu preseaza inca asupra peretelui uterin a carui strat e,tern este acoperit cu o membrana senzitiva peritoneala. $tratul intern al uterului nu este prevazut cu inervatii senzitive. $e formeaza ma,ilarele, iar radacinile celor 30 de dinti de lapte apar in gingii.

8aptamina a /&&& a -ncepind cu aceasta saptamina embrionul isi sc#imba denumirea, fiind numit pe viitor fat, cuvint care vine din latina si inseamna tinar sau copil. "Stul masoara cca 3 cm si cintareste aproape un gram. 0emebrele au capatat clar toate cele trei segmente (brat, antebrat, mina, coapsa, gamba, laba piciorului iar degetele si articulatiile sint bine individualizate. (cum toate organele interne e,ista. -nima bate de mai bine de o luna, stomacul produce sucuri gastrice si rinic#ii incep sa functioneze. -ntestinul s-a diferentiat

de7a in partile sale succesive! esofag, stomac si intestin propriu-zis. (bdomenul are de7a o forma rotun7ita. (paratul respirator se dezvolta intens si capata o structura arborescenta, de o parte si de alta a inimii. (ceasta a a7uns la forma sa e,terna definitiva si la compartimentarea in patru cavitati. >otusi circulatia sanguina va ramine intr-o forma primitiva pina la nastere pentru ca ea nu cuprinde decit marea circulatie. 0ica circulatie, cea pulmonara, va deveni functionala doar la nastere. Pina atunci o,igenarea singelui se va face prin placenta si nu prin plamini. 0rupul fatului raspunde la atingere. 8aptamina a &@ a (mprentele sint de7a evidente in piele. "atul isi va indoi degetele in 7urul unui obiect pus in palma lui. "izionomia este clar umana! oc#ii inca foarte laterali si fara pleoape, nasul, urec#ile, gura, separate de fosele nazale prin valul palatin, limba, toate sint la locul lor. 8aptamina a @ a *terul se dubleaza in marime. "atul se poate uita cu oc#ii intredesc#isi, isi poate misca limba si poate ing#iti, isi poate incrunta fruntea.

8aptamina a @& a (cum fatul are cam 8 cm. (pare urinarea. 0iscarile musc#ilor devin mai coordonate. -ncep sa functioneze mugurii gustativi.

8aptamina a @&& a "Stul are de7a cca. @0 de grame. "Stul doarme iar cind se trezeste isi e,erseaza puternic musculatura! isi intoarce capul, isi indoaie degetele de la picioare, isi desc#ide si inc#ide gura, face sarituri, incearca sa stea in cap. .aca e mJngJiata, palma se va stringe intr-un pumn inc#is tare. "Stul respira lic#id amniotic nu pentru ca ar primi astfel o,igen ci pentru a-si dezvolta sistemul respirator. >eoretic ar trebui sa fie vizibile la ecograf organele se,uale pentru ca diferentierea lor are loc incepind cu saptamina a E- a. Practic acest lucru va fi posibil pe la inceputul lunii a <a. -ncep sa creasca ung#iile. Curind se vor inc#ide pleoapele, pentru a prote7a oc#ii sensibili la lumina ai embrionului, si se vor redesc#ide in luna a <-- a.