MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII

ŞTIINŢIFICE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ F.E.G ALBA IULIA

LUCRARE DE CERTIFICARE
A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

ABSOLVENT
Necreală Mădălina-Maria

ALBA IULIA
2021
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII
ŞTIINŢIFICE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ F.E.G ALBA – IULIA

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL

ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

CU ALZHEIMER

Coordonator ştiinţific: Coordonator în aria clinică:

Medic Specialist MG/MF As.med Ciugudean Claudiu

Dr. Marinescu Denisa

Alba Iulia

2021

2
 CUPRINS

INTRODUCERE...................................................................................................3

CAPITOLUL 1. NOȚIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A CREIERULUI

...............................................................................................................................3

1.1 Cerebelul...................................................................................................3

1.2 Diencefalul................................................................................................3

1.3 Emisferele cerebrale.................................................................................3

1.4 Trunchiul cerebral.....................................................................................3

CAPITOLUL 2. PREZENTARE TEORETICĂ A BOLII ALZHEIMER...........3

2.1 Definiţie Alzheimer.....................................................................................3

2.2 Etiologia şi epidemiologia Alzheimer.........................................................3

2.3 Anatomie patologică Alzheimer..................................................................3

2.4 Clasificarea bolii Alzheimer........................................................................3

2.5 Simptomatologie Alzheimer........................................................................3

2.6 Diagnostic bolii Alzheimer.........................................................................3

2.7 Diagnosticul diferențial al bolii Alzheimer.................................................3

2.8 Forme clinice ale bolii Alzheimer...............................................................3

2.9 Evoluţie şi prognostic..................................................................................3

2.10 Tratamentul bolii Alzheimer.....................................................................3

2.10.1 Tratament medicamentos...................................................................3

2.10.2 Psihoterapia în boala Alzheimer.........................................................3

2.11 Profilaxie...................................................................................................3

3
CAPITOLUL 3. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA ŞI
TRATAREA BOLNAVULUI CU ALZHEIMER................................................3

3.1 Internarea bolnavului şi asigurarea condiţiilor de spitalizare......................3

3.2 Participarea asistentului medical la examenul obiectiv și urmărirea

funcţiilor vitale..................................................................................................3

3.2.1 Măsurarea şi observarea respiraţiei......................................................3

3.2.2 Măsurarea tensiunii arteriale................................................................3

3.2.3 Măsurarea temperaturii.........................................................................3

3.2.4 Măsurarea diurezei...............................................................................3

3.3 Asigurarea condițiilor de microclimat.........................................................3

3.4 Asigurarea igienei corporale şi generale.....................................................3

3.5. Participarea asistentului medical la recoltarea probelor de laborator.........3

3.6 Alimentaţia bolnavului cu bronşită acută....................................................3

3.7 Externarea bolnavului..................................................................................3

CAPITOLUL 4. PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CE SUFERĂ

DE ALZHEIMER..................................................................................................3

4.1 Date privind identitatea pacientului cu Alzheimer......................................3

4.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare............................................................3

4.3 Rolul propriu...............................................................................................3

CONCLUZII.........................................................................................................3

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................3

4
INTRODUCERE
Sistemul nervos este cel care face legătura dintre organism şi mediul
înconjurător. Sistemul nervos controlează şi reglează activitatea tuturor
organelor și țesuturilor. Sistemul nervos controlează activitatea de la o mişcare
la alta. Putem spune că sistemul nervos este cel mai complex şi cel mai
important motor de distribuţie a informaţiilor.
Alzheimeruleste o boală foarte serioasă. Cunoaşterea noţiunilor de bază
cu privire la patologia acestei boli este vitală și pentru bolnav dar şi pentru
familia acestuia.
Lucrarea de faţă are ca și temă centrală prezentareaaspector legate de
boala Alzheimer și rolul asistentului medical în tratarea acestei boli. Prin această
lucrare doresc să aduc în atenția tuturor un fenomen întâlnit din ce în ce mai des
la nivelul României, dar și la nivel mondial.
Boala Alzheimer este defapt o formă demenței, altfel spus este o
disfuncție o creierului ce afectează destul de tare capacitatea omului de a-și duce
la îndeplinire activitățile zilnice. Acest tip de boala este cel mai frecvent
întâlnită la oamenii în vârstă. Această boală afectează zona a creierului ce se
ocupă cu controlul gândirii, vorbirii și memoriei.
Rolul asistentului medical este reprezentat de acordarea de sprijin
persoanelor bolnave de Alzheimer prin sprijinirea lor dar şi prin îndeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur în condițiile de sănătate maximă.
Prin realizarea acestei lucrări de diplomă ca viitor asistentă medicală
vreau să fiu pregătit şi să recunosc simptomele pentru a putea interveni la timp
în orice situație.

5
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A
CREIERULUI
1.1 Cerebelul
Cerebelul este localizat în partea posterioară a cutiei craniene, sub lobii
occipitali ai emisferelor cerebrale (figura 1.1). cerebelul este constituit din două
emisfere cerebeloase ce sunt legate prin vermis una de alta (figura 1.2).
Cerebelulreprezintă 1/10 din volumul encefalului. Cerebelul este conectat cu
trunchiul cerebral prin trei perechi de pedunculi cerebeloşi inferiori, mijlocii şi
superiori.

Figura 1.2 Localizarea cerebelului şi a diencefalului

Figura 1.2 Cerebelul

Emisferele cerebeloase prezintă trei feţe: Anterioară, Superioară,

Inferioară şi o circumferinţă.

6
 Pedunculii cerebeloşi inferiori leagă cerebelul de bulb, pedunculii
cerebeloşi mijlocii leagă cerebelul de punte, iar pedunculii cerebeloşi superiori
leagă cerebelul de mezencefal. Aceștia sunt constituiţi din fibre aferente şi
eferente (Tabelul 1.1).
Tabelul 1.1 Alcătuirea penduculilor cerebeloși
Pedunculii Fascicule nervoase
superiori spinocerebelos Gowers; cerebelocerebral şi dentorubric
mijlocii pontocerebelos; reticulocerebelos şi cerebeloreticular
inferiori spinocerebelos Flechsig; olivocerebelos;
vestibulocerebelos;

Cu privire la structura internă, ȋn alcătuirea cerebelului intră

atât substanţă cenuşie și substanţă albă.
Substanţa cenuşie este dispusă atât la interior, cât şi la exterior. Substanța
dispusă la exterior alcătuieşte scoarţa cerebeloasă, iar substanța dispusă la
interior alcătuieşte nucleii centrali ai cerebelului.Substanţa cenuşie formează la
exterior cortexul cerebelos şi pătrunde în interior formând nucleii cerebeloşi.
Substanţa albă este dispusă la interior și este formată din fibre de
asociaţie, comisurale şi de proiecţie (aferente şi eferente).
Din punct de vedere funcţional, cerebelul are trei componente cu
vechime filogenetică diferită: arhicerebelul, paleocerebelul şi neocerebelul.
 Arhicerebelul sau lobul floculonodular este formaţiunea cea mai veche și
îndeplineşte funcţia de reglare a echilibrului. Acesta primeşte aferente
vestibulare şi proprioceptive inconştiente. Lezarea arhicerebelului determină
pierderea echilibrului însă nu afectează precizia mişcărilor comandate de
scoarţă.
 Paleocerebelul este format din nucleii cerebeloşi și are rol în menţinerea
tonusului muscular. Acesta acţionează prin intermediul fasciculelor vestibu-

7
lospinale şi rubrospinale. Extirparea paleocerebelului duce la creşterea tonusului
muscular, iar excitarea lui determină scăderea acestuia.
 Neocerebelul este o formaţiune nouă filogenetic și este constituit din
emisferele cerebeloase şi nucleul dinţat. Acesta asigură coordonarea mişcărilor
fine comandate de scoarţa cerebrală, diminuând sau întărind aceste comenzi şi
determinând astfel armonizarea activităţii diferitelor grupe musculare.Extirparea
neocerebelului duce la pierderea capacităţii de execuţie a mişcărilor fine,
tulburări în mers şi atonie.
Vascularizaţia cerebelului se face prin intermediul:
 Arterei cerebelare postero-inferioare, ram din artera vertebrală
 Arterei cerebelare superioare, ram din artera bazilară
 Arterei cerebelare antero-inferioare, ram din artera bazilară.

1.2 Diencefalul
Diencefalul este localizat în prelungirea trunchiului cerebral, între
mezencefal şi emisferele cerebrale. Diencefalul este alcătuit din talamus,
metatalamus, epitalamus şi hipotalamus (Figura 1.3).

Figura 1.3 Relaţiile hipotalamo – hipofizare

8
 Talamusul datorită nuclelor ce intră în structura sa, constituie o staţie de
releu pentru fibrele ascendente provenite de la măduvă, bulb şi cerebel în
drumul lor spre cortex. Nucleii talamici prezintă conexiuni talamo-corticale,
talamo-striate (cu corpii striaţi), talamo-cerebeloase, talamo-bulbare şi talamo-
hipotalamice.
Metatalamusul este format din corpii geniculaţi și reprezintă staţia de
releu pe calea fibrelor optice şi pe calea fibrelor auditive.
Epitalamusul este format din glanda epifiză şi nucleul habenular și este
legat de centrii olfactivi de la baza emisferelor cerebrale.
Hipotalamusul este format din trei grupe de nuclei: anteriori, mijlocii şi
posteriori.

1.3 Emisferele cerebrale

Emisferele cerebrale sunt porţiunea cea mai voluminoasă a encefalului şi
provin din vezicula telencefalică. Acestea sunt localizate la nivelul lojei
supratentoriale, superior faţă de trunchiul cerebral şi tentorium cerebelli.
Emisferele cerebrale prezintă două emisfere ce sunt despărţite prin
intermediul fisurii interemisferice, iar ȋn porţiunea inferioară sunt unite prin
corpul calos, fornix şi comisura albă anterioară.

Figura 1.4 Emisferele cerebrale

9
 Emisferele cerebrale au o lungime de 17 cm, o lăţime de 14 cm şi o
ȋnalţime de 13 cm, având o greutate medie de 1.380 g la bărbaţi şi 1.350 g la
femei.
La nivelul fiecărui emisfer identifcăm şase lobi: frontal, parietal,
temporal, insula Reil, occipital şi limbic.
Ȋn componeţa emisferelor intră substanţă cenuşie, dar şi substanţă albă.

1.4 Trunchiul cerebral

În anatomia vertebratelor trunchiul cerebral este segmentul cauzal
alencefalului, continuând măduva spinării. Trunchiul cerebral prezintă legături
anatomice și funcționale dorsal cu cerebelul, iar cranial cu diencefalul.
Trunchiul cerebral asigură inervația senzitivă și motorie a feței și gâtului prin
intermediul nervilor cranieni.
Trunchiul cerebral este localizat în parte posterioara a encefalului și
reprezinta 10 la suta din masa acestuia.Are forma de trunchi de con și prezintă 3
formațiuni: bulb rahidian, puntea lui Varolio și mezencefal.
Chiar dacă este de dimensiuni reduse, trunchiul cerebral este o
componentă foarte importantă a encefalului, căile nervoase motorii și senzitive
trecând de la etajele superioare la restul corpului prin trunchiul cerebral.
Trunchiul cerebral include tracturile corticospinale(motorii),sistemul
lemniscal(sensibilitate tactilă epicritică, vibrații și sensibilitatea proprioceptivă
kinestezică) și tracturile spinotalamice (sensibilitatea termoalgezică și cea tactilă
protopatică). Trunchiul cerebral are un rol important în reglarea funcțiilor
cardiace, respiratorii și reglarea ciclului somn-veghe.

10
CAPITOLUL 2. PREZENTARE TEORETICĂ A BOLII ALZHEIMER
2.1 Definiţie Alzheimer
Boala Alzheimer este poate fi definită drept o afecțiune degenerativă a
sistemului nervos ce determină probleme de memorie, gândire dar și
comportament. Simptomele acestei boli se dezvoltătreptat și se agravează odată
cu trecerea timpului, devenind suficiente de severe pentru a interfera cu
activitățile zilnice.
Boala Alheizmereste o  boală neurodegenerativăce are trăsături
caracteristice atât clinice cât şi patologice.
Din punct de vedere clinic de cele mai multe ori această boală se prezintă
cu debut subtil de pierdere a memoriei, iar mai apoi este urmat de demență lent
progresivă ce are evoluție de-a lungul anilor.
Din punct de vedere morfopatologic Boala Alheizmer apare drept o
atrofie difuză, masiva a cortexului cerebral, cu hipertrofie ventriculară
secundară.

2.2 Etiologia şi epidemiologia Alzheimer

Până la ora actuală nu se cunoaște cu exactitate care sunt cauzele care
duc la apariția bolii Alzheimer. Specialiști sunt de părere că sunt mai multe
cauze care concură concomitent la apariția acestei boli.
Astfel putem spune că cu se cunoaște o cauză care declanșează boala
Alzheimer. Specialiștii din domeniu consideră că intervin factori genetici,
factori de mediu precum și factori sociali. De asemenea se știe că un procent de
sub 5% sunt forme genetice.

11
 Vârsta

Factori genetici

Sindromul Down 

Traumatisme cranio-cerebrale

Factori nocivi pentru aparatul cardio-

vascular

Sexul
Factori de risc care pot Tulburarea cognitivă ușoară
declanșa boala
Alzheimer
Expunerea la metale uşoare

Stilul de viață

Nivel crescut de colesterol

Unele bacterii (Chlamidii) şi
unele virusuri (slow-virus)

Nivelul educațional
Ocupațiile profesionale care implică
manualitatea
Excesul de alcool

Figura 2.1 Factori de risc care pot declanșa boala Alzheimer

a) Vârsta este cel mai mare factor de risc pentru boala Alzheimer, mai ales
după 65 ani. Acest lucru se datorează faptului că demență se dublează cu fiecare
decadă după 60 ani. La vârsta de 30 - 35 ani care au forme genetice apar formele
precoce. Astfel cu cât un indiviv înaintează în vârstă, cu atât scade capaciatatea
organismului său de a se adapta la variațiile mediului înconjurător și de a
răspunde în mod eficient la acțiunea factorilor stresanți. În fața unor astfel de
schimbări, organismul are capacitatea de a-și menține constantele biologice prin
homeostazie. Homeostazia se află sub dependența și controlul SNC și controlul
12
endocrin. Dezorganizarea sistemelor reglatoare la persoanele vârstnice care
integreaza activitatea neuroendocrină inevitabil provoacă modificări biologice
cu răsunet pe plan psihic.
Concluzii pe care cercetării le-au desprins în urma mai multor studii
asupra mai multor persoane arată ca mai puțin de 1% din persoanele cu vârste
între 60-64 de ani sunt afectate de această boală. S-a constatat că frecvența bolii
Alzheimer crește cu fiecare decada a vieții adulte și astfel s-a ajuns la un procent
de 20-40% din populația cu vârsta de peste 80 de ani.
Vârsta înaintată este factorul de risc cel mai important al bolii
Alzheimer, însă nu există nicio dovadă clară cum că boala Alzheimer ar fi
cauzată de procesul biologic de îmbătrânire.
Rata de incidență la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani în Europa a
fost de 19,4% la 1000 de persoane. Datele combinate din două studii la scară
largă, bazate pe comunitate, cu persoane cu vârsta de peste 65 de ani în SUA în
Seattle și Baltimore, au dat o rată de incidență de 15,0% (bărbați 13,0%
respectiv femei 16,9%) la 1000 de persoane. Rata incidenței crește aproape
exponențial odată cu creșterea vârstei până la vârsta de 85 de ani.

Figura 2.2 Incidențabolii Alzheimer specifică vârstei (la 1000 de persoane) pe

continente și țări.
Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3181909/

13
 b) Factorii genetici –dacă există în familie o rudă de gradul I cu aceasta
boală atunci riscul de a dezvolta boala Alzheimer e mai mare. Până la ora
actuală au fost identificate mutații genetice ale genelor APP de pe cromozomul
21, presenilina 1 (crs 14), presenilina 2 (crs 1). Mutaţii ale presenilinei 1 (PS1)
pe cromosomul 14 şi ale presenilinei 2 (PS2) pe cromozomul 1 duc la o formă
foarte agresivă în cazurile familiale de boalăAlzheimer. Se pare că presenilinele
au fost identificate ca fiind părţi componente esenţiale în procesul proteolitic
prin care se produce beta-amiloid prin fragmentarea de APP
(AmiloidPrecursorProtein) ce este legată de cromozomul 21.
c) Sindromul Down – semnele și simptomele bolii Alzheimer apar cam cu
10 - 20 ani mai devreme la pacienții care suferă de această afecțiune decât la
populația generală. Trebuie să precizîm faptul că între bolile Down și Alzheimer
există o diferentă esențială și anume prima est o tulburare de dezvoltare iar
cealaltă este o tulburare de deteriorare a acelorași structuri, după ce acestea s-au
dezvoltat normal și au funcționat normal cea mai mare parte a vietii, până la
vârsta a III-a. Relaționareădintre sindromul Down și boala Alzheimer se referă
la rolul duplicării locusului APP.
d) Traumatisme cranio-cerebrale pot fi potențiali factori de risc deoarece
se pornește de la unele similitudini între aceasta și ”demența boxerilor”. Aici se
face referire la existența depozitelor amiloidice și a degenerescentei
neurofibrilare în ambele situatii. De asemenea există posibilitatea unei
intercondiționări triple între traumatismul cranian, factorii de mediu și suportul
genetic (genotipul ApoE ipsilon 4, legat de cromozomul 19, proteină care
participă la transportul colesterolului şi intervine în procesele de reparaţie
neuronală, este considerat factor predispozant).
e) Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea
arterială

14
 f) Sexul – femeile sunt predispuse mai mult decât bărbații de a dezvolta
boala Alzheimer. Sexul este un factor de risc independent de longevitatea
crescută a femeilor.
g) Tulburarea cognitivă ușoară (Mild Cognitive Impairment – MCI) –
acești pacienți au tulburări de memorie sau alte simptome de declin, dar nu atât
de severe pentru a fi încadrate în demență. Pacienții au risc mai crescut, dar nu
cert pentru a dezvolta boalaAlzheimer. Modificarea stilului de viață precum și
anumite strategii care compensează pierderea memoriei pot întârzia sau preveni
progresia spre demență.
h) Unelebacterii(Chlamidii) şi unelevirusuri(slow-virus)pot favoriza
formarea de plăci senile. Mai multe studii preliminaresugereaza faptul
căreacțiile inflamatorii ar putea juca un rol esențial în patogeneza BA deoarece
medicația antiinflamatorie non-steroidiană este asociată unui risc scăzut pentru
boala Alzheimer.
i) Expunerea la metale uşoare: aluminiul și mercurul sunt metalele care au
fost identificate ca fiind factori de risc însă nici unul nu a fost dovedit cu
certitudine. Aluminiul are efecte neurotoxice și se găseşte în cantităţi mari în
creierele bolnavilor decedaţi de Alzheimer dar nu se poate dovedi o relație clară
între metale și declașarea acestei boli.
j) Nivelul educațional – în urma unor studii mai mulți cercetători au ajuns la
concluzia că nivelul educațional scăzut (studii subliceale) pare să fie un factor de
risc pentru boala Alzheimer, pe când implicarea de lungă durată în activități
sociale și intelectuale reduc acest risc
k) Stilul de viață – studiile arată că factorii de risc cardio-vasculari cresc
posibilitățile de a dezvolta boala Alzheimer (sedentarism, obezitate, fumatul –
inclusiv cel pasiv, hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul zaharat
tip 2 dezechilibrat, dieta săracă în fructe și legume). Aceștia sunt factori de risc
ce sunt asociați și cu demența vasculară

15
 l) Nivel crescut de colesterol - fumatul deoarece se presupune că nicotina ar
fi protectivă bolii Alzheimer s-a dovedit a fi nefondată deoarece nicotina este
una din cauzele apariției acestei boli
m) Excesul de alcool
n) Ocupațiile profesionale care implică manualitatea

2.3 Anatomie patologică Alzheimer

Deși fiziopatologia bolii Alzheimer rămâne necunoscută în întregime, în
ultimele decenii studiile moleculare au dezvăluit diverse mecanisme determinate
genetic, care s-au alăturat teoriilor oxidative și toxice, pentru a completa spectrul
actual al a ceea ce înțelegem și știm despre geneza acestei boli
devastatoare. Acest lucru a avansat semnificativ posibilitățile de a găsi markeri
biologici care să permită un diagnostic precoce al bolii și căile de tratament
etiologic.
Mai mulți cercetători din domeniul medicinei au descoperit câteva
modificări care au loc la nivelul creierului persoanelor care suferă de boala
Alzheimer. Aceste modificări includ: 
 nivelele scăzute de acetilcolină în anumite zone cerebrale 
 plăci senile care se formează din aglomerari de celule nervoase anormale
ce înconjoară depozite de amiloid (proteine anormale) și noduri neurofibrilare,
grămezi de material ce întrerup structura normală a celulei nervoase
Boala Alzheimer progresează în timp însă rapiditatea cu care
progresează depinde foarte mult de la o persoană la alta. Unele persoane pot
avea manifestări minimale până în fazele tardive ale boliiAlzheimer. Alte
persoane pierd capacitatea de a-și efectua activități zilnice precoce în timpul
bolii Alzheimer. 

16
 Cercetătorii au găsit trei ipoteze majore pentru a explica mecanismul de
apariție a bolii Alzheimer.

IPOTEZE

Ipoteza alterării și
Ipoteza acumulării de
Ipoteza colinergică acumulării de proteină
beta-amiloid
"tau"

Figura 2.3 Ipotezele declansării boliiAlzheimer

1. Ipoteza colinergică - din punct de vedere biochimic a fost constatată o

tulburare a sistemului cerebral de neurotransmitere colinergică adică o
diminuareasintezeineurotransmițătoruluiacetilcolină ca urmarare a reducerii
enzimei colin-acetilază care de altfel este indispensabilă acestui proces de
sinteză. Acest deficit se constatăchiar în formațiile cerebrale interesate în
funcțiunile cognitive precum nucleul bazal al lui Meynert. Pe baza acestei
ipoteze s-a introdus terapia cu inhibitori pentru menținereaunei activități
crescută a neurotransmiterii colinergice inter-neuronale în regiunile deficitare.
2. Ipoteza alterării și acumulării de proteină "tau" - ghemurile
neurofibrilare patologice din interiorul neuronilor sunt constituite din agregate
de proteină "tau" ca urmare a unui proces de hiperfosforilare. Nu s-a demonstrat
în totalitate că acest proces are un rol cauzal primordial în apariția bolii
Alzheimersau este o cauză secundară.
3. Ipoteza acumulării de beta-amiloid - Beta-amiloidul este o peptidă care
rezultă dintr-o proteină precursoare, Amyloid-Precursor-Protein (APP), inserată
pe membrana celulară. Beta-amiloidul, în formă oligomerică insolubilă, este
citotoxic și alterează homeostazia ionilor de calciu ceea ce induce astfel procesul
de apoptoză (adică moarte celulară programată). Este de notat că ApoE4,
factorul genetic de risc major pentru apariția bolii Alzheimer familiale,

17
favorizează producția în exces de beta-amiloid, înainte de apariția primelor
simptome de boală. Blocarea producției de beta-amiloid constituie un obiectiv al
cercetărilor privind o terapie patogenică a bolii.
Studiile structurale al creierelor afectate de Alzheimer continuă să fie
cheia pentru a clarifica patogeneza și pentru a stabili relații clinicopatologice
care extind cunoștințele despre substratul biologic al afectării cognitive.
ANATOMIA MACROSCOPICĂ
Din punct de vedere macroscopic, un creier cu Alzheimer nu prezintă
caracteristici suficient de specifice pentru a-l diferenția fără echivoc de unul care
a suferit un proces normal de îmbătrânire.
Atunci cân un individ suferă de Alzheimer se observă de obicei o atrofie
moderată a zonelor de asociere frontotemporală, care respectă caracteristic
zonele motorii, senzoriale și vizuale primare. De asemenea, este destul de
obișnuit să se constate o pierdere a țesutului cerebral care determină mărirea
ventriculelor cunoscută sub numele de hidrocefalie ex-vidă. Cu toate acestea,
aceste modificări sunt foarte frecvent observate și în creierul persoanelor în
vârstă care au murit cu funcțiile cognitive intacte (Terry RD., 1986)1.
O atrofie selectivă a hipocampului însoțită de o dilatare predominantă a
cornului temporal al ventriculului lateral este specifică pentru Alzheimer și rar
întâlnită în creierele normale.
MICROSCOPIE
Diagnosticul definitiv al Alzheimer poate fi făcut numai prin studiul
microscopic al țesutului cerebral.Este important de reținut că niciuna dintre
leziunile histologice caracteristice ale Alzheimer nu poate fi considerată
patognomonică și că toate acestea pot fi găsite în creierul persoanelor cu funcție
cognitivă intactă. Cheia diagnosticului este densitatea și modelul de distribuție al
acestor leziuni în parenchimul creierului.
1
Terry RD., (1986), Relațiile dintre leziunile îmbătrânirii normale și anormale a
creierului, Prog Brain Res, p. 41-48

18
 Principalele modificări găsite microscopic sunt:
 încurcături neurofibrilare – sunt unele dintre leziunile fundamentale
asociate bolii și prezența lor este esențială pentru diagnostic. Acestea constau
din incluziuni fibroase anormale în citoplasma perinucleară a neuronilor. Pentru
vizualizarea sa, sunt necesare pete speciale de argint sau tehnici
imunohistochimice.
 plăci senile - cealaltă leziune tipică pe care Alzheimer o descrisese deja în
articolul său original a fost placa senilă sau neuritică. Este o structură complexă
caracterizată prin prezența unui miez central format dintr-o acumulare de A4, o
proteină de 4 kD cu o structură în formă de foaie pliată beta, care se colorează
cu roșu Congo și prezintă birefringență în lumină polarizată. definiția fizică a
unei substanțe amiloide.
 depozit amiloid vascular – pe  lângă depunerea în spațiul interstițial
formând plăci neuritice, A4 tinde să se depună pe peretele vaselor cerebrale
corticale. În funcție de punctul de întrerupere al secretazelor de pe APP, pot fi
produse diferite izoforme ale BetaA4, dintre care ABeta42 este cel mai
predispus la depunere pe plăcile senile, în timp ce ABeta40 prezintă mai mult
tropism pentru peretele vasului. Proteina se acumulează în peretele arterelor și
arteriolelor corticale și leptomeningiene mici, dând naștere unei tulburări
vasculare cunoscute sub numele de angiopatie amiloidă. Această acumulare de
amiloid în peretele vasului nu iese în lumen și nu pare să interfereze foarte mult
cu funcția vaselor, cu excepția faptului că le oferă o tendință de rupere spontană.
 degenerescența granulovacuolară – reprezintă o alterare a neuronilor în
care se observă prezența vacuolelor grupate mici în citoplasmă, fiecare dintre
acestea conținând în interior o granulă bazofilă. Această granulă pare a fi
alcătuită din mai multe proteine diferite, cum ar fi neurofilamente, tubulină, tau
și ubiquitină, printre altele.

19
  Corpuri Hirano - sunt leziuni extrem de eozinofile găsite în spațiul
extracelular perineuronal, de obicei în zona CA1 a hipocampului și sunt alcătuite
din diverse proteine, cum ar fi actina și tropomiozina.
 pierderea sinaptică
EVOLUȚIA NEUROPATOLOGICĂ A ALZHEIMER
Alzheimer este un proces neurodegenerativ lent progresiv. Probabil va
dura ani sau chiar decenii de la debutul procesului degenerativ pentru o afectare
cognitivă suficient de semnificativă pentru a permite un diagnostic clinic de
demență.
Din punct de vedere istoric, marea majoritate a studiilor
anotomopatologice au fost efectuate în creierul pacienților cu Alzheimer foarte
avansat, cu câțiva ani de evoluție clinică (nu știm câți dintre evoluția preclinică),
care au arătat o încărcătură masivă și diseminată de leziuni, cu care stabilirea
corelațiilor clinicopatologice a fost dificilă. Acest fapt a făcut ca înțelegerea
noastră despre istoria naturală a Alzheimer din punct de vedere patologic să se
bazeze în mare parte pe speculații.
COMORBIDITATE NEUROPATOLOGICĂ
Majoritatea pacienților cu Alzheimer sunt vârstnici, nu este surprinzător
faptul că studiul acestor creiere de cele mai multe ori relevă stigmatele
morfologice ale altor boli care sunt foarte răspândite la vârstnici.
Modificările care se găsesc cel mai frecvent coexistând cu leziunile
tipice ale Alzheimer sunt infarctele cerebrale, fie că sunt lacunare sau teritoriale,
precum și leucoaraioza. Intensitatea încărcăturii ischemice observată la
necropsie pune adesea la îndoială diagnosticul de Alzheimer pus în viață. 
Important de reținut atunci când se studiază un pacient în vârstă, atât din
punct de vedere clinic, cât și patologic, este că comorbiditatea este atât de
frecventă încât găsirea unei boli neurodegenerative în stare pură să fie
considerată o excepție și nu o normă.

20
2.4 Clasificarea bolii Alzheimer
Sunt recunoscute trei forme familiale cu debut precoce, cauzate de
mutații în una din cele trei gene: APP (21q21), PSEN1 (14q24.3) sau PSEN2
(21q31-q42). Cele trei forme sunt:

boala Alzheimer subtipul 1 (FAD1)

Forme Alzheimer boala Alzheimer subtipul 3 (FAD3)

boala Alzheimer subtipul 4 (FAD4)

Figura 2.4 Clasificarea bolii Alzheimer

1. boala Alzheimer subtipul 1 (FAD1) – reprezintă 10-15% din cazuri și

este determinată de mutația genei APP, care codifică β amiloidul A4
2. boala Alzheimer subtipul 3 (FAD3) – reprezintă 30-70% din cazurile cu
debut precoce și are drept cauză de mutația genei PSEN1, care codifică
presenilina-1
3. boala Alzheimer subtipul 4 (FAD4) – reprezintă mai puțin de 5% din
totalul formelor cu debut precoce și este cauzata de mutațiile genei PSEN.
Din punct de vedere al clasificării etiologice a demențelor există trei
tipuri de demențelor de tip alzheimer și anume:

demența senilă și
demența senilă de
boala Alzheimer presenilă de tip
tip Alzheimer
Gillespie

Figura 2.5 Clasificarea bolii Alzheimer din punct de vedere etiologic

21
 Tulburările deteriorativ cognitive cu o evoluție lent progresivă pe o
perioadă de luni sau de ani, presupun existența de:
 atrofie corticală (exprimarea ei clinica fiind boala alzheimer)
 demențe vasculare
 encefalite cronice
 tumori cerebrale benigne
 bolile metabolice
 intoxicații cronice
Tulburările psihoorganice care evoluează cu alzheimer fără o cauză
inițială și evoluează în timp sugerează:
 tumori cerebrale maligne sau metastaze
 encefalopatii
 hematoame cronice subdurale
 hidrocefalie normotensivă
 tulburari metabolice cu evoluție progresivă
 vasculopatii evolutive
Apariția unor sindroame neuropsihologice de focar (precum: afazie –
tulburareavorbirii, apraxie – incapacitatea de a executa mișcări de coordonare,
astereoagnozie - incapacitatea unei persoane de a recunoaște cu ochii închiși
obiectele puse în mână prin palpare, anozognozie – nerecunoașterea de către un
bolnav a propriei sale boli) necesită investigații suplimentare pentru precizarea
etiologiei.

22
2.5 Simptomatologie Alzheimer
La debut, primele simptome pot fi confuzia ușoară și neglijența. De cele
mai multe ori, pacienții nu sesizează aceste modificări, evidente pentru familie,
prieteni apropiați, colegi etc. Ulterior, tulburările memoriei avansează, mai
alescu afectarea memoriei recente. Boala progresează diferit de laun individ la
altul. În medie, o persoană afectată de boala Alzheimer trăiește 8 - 10 ani de la
apariția primelor simptome.
Simptomatologia bolii Alzheimer poate fi grupată în patru categorii:

sim ptom e cognitive și neurologice

simptome

sim ptom e funcțională sau deteriorarea capacității de

simptome de aa
participa la activitățile zilnice uzuale

sim ptom e de com

simptome portam ent sau la nivel psihiatric
comportament

accentuarea deteriorării prin intervenția de factori externi

Figura 2.6 Simptomatologia bolii Alzheimer

Aceasta grupare este utilă pentru a descrie tipul de intervenție de care

persoanele care suferă de această boală au nevoie. Integrarea socială,capacitatea
de judecată și raționament,memoria sau capacitatea de concentrare a atenției vor
fi afectate diferit și vor varia independent de la un individ la altul.
Pierderea funcțiilor intelectuale poate fi însoțită la început da falsa
aparență a menținerii capacității de adaptare la mediu. Indivizii care suferă de
Alzheimer pot fi capabili să se plimbe sau să conducă mașina însă în aceeași
măsura pot suferi și accidente sau se pot dezorienta. De asemenea neavând

23
conștiința deficitelor lor, pot opune rezistenta la ajutor sau chiar protestând în
fața celor ce îi îngrijesc și pot ajunge chiar să îi acuze de abuz.
Simptome cognitive se manifestă prin:
 Tulburări de memorie:
 Tulburări de vorbire
 Incapacitatea de a efectua diferite activități motorii coordonate
 Imposibilitatea de a recunoaște, identifica și denumi obiecte uzuale.
 Tulburări ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea
de a lua decizii.
 Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare
temporală și spațială, pierderea inițiativelor.
 False recunoașteri
Simptome non-cognitive se manifestă prin:
 Agitație și agresivitate fizică sau verbală
 Tulburări psihotice
 Tulburări ale dispoziției afective (depresie și anxietate și mai rar stări de
euforie exagerată)
 Tulburări ale comportamentului alimentar
 Dezinhibiție sexuală
 Incontinență urinară și pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor
fiziologice în locuri neadecvate sau în prezența altor persoane

24
2.6 Diagnostic bolii Alzheimer
Singurul diagnostic de certitudine al bolii Alzheimer îl reprezintă
examenul anatomo-patologic post mortem al creierului persoanei care a suferit
de această boală.
O anamneză amănunțită, urmată de o explorare neuropsihică corelată cu
rezultatul examenelor neuroradiologice, toate împreună pot stabili diagnosticul
cu o probabilitate de 85-90%. Astfel diagnosticul de boală Alzheimer este un
diagnostic de excludere după ce au fost eliminate alte cauze posibile.  
Evaluarea trebuie să includă obligatoriu examinarea clinică generală și
neurologică, teste cognitive, examinare psihiatrică, teste de laborator și
imagistică cranio-cerebrală (CT/IRM).
Testele de laborator sunt obligatorii pentru excluderea altor afecțiuni
care pot determina tulburări de memorie și confuzie cum ar fi VSH,
hemoleucograma, funcție tiroidiană, glicemie, funcție hepatică și renală,
electroliți. Sunt cazuri când se pot solicita și alte analize medicale precum acid
folic,vitamina B12, HIV, serologie pentru sifilis, Borrelia, teste toxicologice sau
imunologice.
Testele neuropsihologice se recomandă atunci când există suspiciunea
unei demențe și se face un interogatoriu standardizat: MMSE (Mini Mental State
Examination). Acest MMSE constă într-o serie de întrebări simple prin care se
cercetează memoria, gândirea abstractă, capacitatea de denumire a obiectelor,
orientarea vizuo-spațială și alte funcții cognitive. De asemenea esti indicat să se
folosească și „testul ceasului” prin care se solicită persoanei examinate să
deseneze cadranul unui ceas cu cifrele de la 1 la 12 și apoi i se cere să pună
orarul și minutarul la o anumită oră. Pacienții cu boala Alzheimer întâmpină
dificultăți imense în realizarea acestui test, chiar și când se află într-o fază
incipientă a bolii.
Imagistica cerebrală are rolul de a exclude alte boli degenerative, tumori
cerebrale, leziuni vasculare sau posttraumatice, hidrocefalie. La pacienții cu
25
boala Alzheimer, CT-ul cerebral arată atrofie cerebrală. Examinarea RMN crește
specificitatea adică măsoară gradul de atrofie cerebrală și poate evidenția  atrofia
de hipocamp  – semn imagistic precoce în boala Alzheimer.
Examene neuroradiologice:
 Tomografia computerizată a creierului – se poate evidenția o reducere de
volum a creierului, în special a scoarței cerebrale (atrofie corticală), cu o
anumită distribuție topografică. Rezultatul nu este însă specific.
 Rezonanța Magnetică Nucleară - are o putere de rezoluție mai mare. Se
constată atrofia corticală manifestă și lărgirea spațiilor lichidiene (ventricoli și
cisterne).
 Tomografia Computerizată cu Emisiune de Fotoni – SPECT – se
evidențiază diferențele regionale de perfuzie cu sânge a creierului, poate
perminte o diferențiere între o demență vasculară (demență prin multiple mini-
infarcte cerebrale) și una degenerativă (de tip Alzheimer).
 Tomografia cu Emisiune de Pozitroni – PET - prin efectuarea unei
tomografii de acest gen se folosesc molecule de glucoză marcate cu Fluor-18
(este un izotop radioactiv), se constată o reducere a utilizării glucozei (singurul
element nutritiv al creierului), un așa zis "hipometabolism al glucozei", în
special în regiunile frontale și parietale, în comparație cu persoanele normale.

Figura 2.7 Evoluția bolii Alzheimer

26
2.7 Diagnosticul diferențial al bolii Alzheimer
Diagnosticul diferențial etiologic pentru boala Alzheimer trebuie să aibă
în vedere:
 bolile sistemice
 afecțiunile psihiarice
 afecțiunile neurologice cu demență secundare precum hidocefalia,
tumorile cerebrale, hematoamele subdurale și afectiunile vasculare
 demența degenerativă primară cea mai fecventă fiind boala Alzheimer
Diagnosticul diferențial al demenței cu retardul mintal se bazează pe
faptul căindivizii ce suferă de retard prezintă abilității cognitive sub media
vârstei și nu o pierdere aanumitor abilități existente anterior care nu s-au
dezvoltat la nivel normal.
Cei care suferă dedemență vascularăprezintă semne neurologice de focar.
Probele praclinice pot fi argumente pentru maladia vasculară.
 faza de debut – duratamedie între 2-4 ani și se caracterizează prin
tulburari mnezice asociate cu tulburări de raționamnet și de judecata cu afacerea
limbajului și a capacităților cognitive și de orientare spațială dar și cu modificări
de comportament și de caracter
 faza de stare sau dementa – duratamedie între 3-6 ani și are loc agravarea
progresivă a sindromului demențial cu grave tulburări mnezice și de tip afazo-
apraxo-agnozic ce se asociază cu tulburări intelectuale globale și psiho-
comportamentale,precum și cu pierderea autonomiei.
 faza terminală – cu o durată variabila ce se instaleaza între 7-10 ani de la
aparirția primelor simptome și în care stare demența este profundă și se asociază
cu casexie, hipetonia extrapiramidală, crize de convulsive.

27
2.8 Forme clinice ale bolii Alzheimer
Forme de debut la boala Alzheimer
Studierea debutuli bolii Alzheimer are o mare importanță. Sunt cazuri în
care debutul bolii Alzheimer se poate situa și cu 20 de ani înainte ca primele
semne să se manifeste, iar faza precoce, care nu permite vreun diagnostic clinic
durează circa 2-4 ani. Este o perioada în care o tulburare mnezică izolată și
diminuarea performanțelor, asociate cu tulburări de comportament si de
dispoziție pot să anticipeze o demență. Dificultatea unui diagnostic precoce este
determinata de debutul insidios al simptomelor, de toleranța anturajului dar și
profilul activității persoanei în cauză.
Debutul prin tulburari amnezice
Este cel mai frevcent și corespunde neuropatologic cu instalarea
leziuniilor pe hipocamp. Dificultățile cele mai frecvent raportate se referă la
evenimente ale vieții cotidiene de dată recentă, ceea ce face ca pacientul cu
boala Alzheimer sa pună mereu întrebări anturajului.
Sunt stadiile când este necesară diferențierea tulburărilor de memorie de
cele datorate vârstei-disfuncției neuro-biologice de după 50 de ani când
dificultatea mnezică se limitează la evocarea detaliilor.
În faza de „uitare malignă” ce are aspect de organicitate, pacientul cu
boala Alzheimer poate să nu fie conștient de declinul mnezic și chiar să
confabuleze. Se șterg din memorie fragmente întregi, iar la testele
neuropsihlogice apare o deteriorare mnezică.
Debutul prin tulburări psihice și de comportament
În proporție de 10% din cazuri tabloul clinic este dominat de modificări
ale personalității premorbide, de tulburări depresive sau manifestăripsihotice ce
preced instalarea tulburărilor mnezice sau uneori derivă din aceasta. Tulburările
de personalitate cuprind trei tipuri de comportamente și anume:

28
  Pasivitate, reducerea activității și a interesului, reducerea relațiilor
interpersonale. De multe ori aceste sunt interpretate ca fiind în legătura cu
retragerea din activitate sau alte probleme existențial
 Agitație, cu hiperactivitate și stări de iritabilitate
 Comportamente egocentrice grosiere, cu pierderea controlului emoțional,
al simțulul etic dar și a responsabilităților familiale și profesionale.
Depresiile la vârstă înaintată se explică printr-un deficit cognitiv
semnificativ. Simptomatologia este reprezentată de o depresie majoră ce este
dominată de lentoare psihomotorie și pierderea interesluisi energiei.
Manifestarile psihotice apar ca fiind asociate cu tulburări de memorie și
se concretizează prin idei delirante precum furt sau prin iluzii și halucinații.
Debutul prin semne neurologice
Debutul poate fi marcat de o stare confuzionalăca urmare a unei
prescripții medicamentoase, a unei afecțiuni intercurente sau de un șoc afectiv,
de dispariția sau decesul partenerului de viațăsau de intrarea într-o stare de
izolare fără să își asigure menajul și îngrijirile zilnice.
Perioada de stare a bolii Alzheimer
Simptomatologia cogntivă
Face referire la memorie, atenție,orientare temporo-spațială,limbaj,
calcul și praxie. Cu cât boala Alzheimer evolueaz cu atât se constată mai
frecvent apariția confablațiilor mnestice a ecmeziei si anecforiei, favorizându-se
astfel instalara dezorientării temporo-spațială.Toate aceste tulburări devin
vulnerabile la schimbarea mediului sau la prezenta anumitor factori solicitanți.
Tulburările legate de limbaj sunt o componentă importanta a declinului
cognitiv. Gradul de afectare a limbajului eare legătură cu durata bolii iar scrisul
și cititul sunt cel mai sever afectate. Deteriorarea limbajului trece prin mai multe
faze. Dispraxiile preced tulburările de limbaj și se manifestă sub diferite forme:
constructivă,ideativă,motorie, a îmbrăcatului dar și a mersului.
29
 Evoluția boliiAlzheimer a fost sistematizată în:
 absența obiectivă și subiectivă a diminuării abilităților funcționale
 diminuarea subiectivă a functionaliății fără o scădere obiectivă a
performanțelor date de inactivitatea socio-profesională
 diminuarea funcțională obiectivă care duce la afectarea activităților socio-
profesionale
 diminuare funcțională care duce la afectarea capacitățiia de a rezolva
sarcinile de zi cu zi
 deficit în alegerea/purtarea a decvata a ținutei vestimentare
 pierderea deprinderilor de a se îngriji și de a mânca
 pierderea capacității de a vorbi și de a se deplasa
 incapacitatea de a comunica cu propoziții complete și reducerea
vocabularului
 vocabularul inteligibil și se poate limita la un singur cuvant
 dificultăți la mers
 incapacitatea de a zâmbi
 incapacitatea de a-și susține singur capul
Simptomatologia non-cognitivă
Componenta constantă a manifestărilor clinice în Alzheimer constă în
modificările din sfera afectivă, motivațională, a activismului și a mobilizării, în
relationare, comunicare și în sfera comportamentală. Acestea sunt trăsături
importante în definirea elementelor degenerative primare.
 Ideile delirante au fost asociate și cu stadiile timpurii și medii și cu cele
tardive ale bolii Alzheimer
 Halucinațiile sunt mai putin frecvente decât deliriul și nu se face o
distincție între forma lor auditivă și cea vizuală. Prezenta halucinațiilor olfactive
este coreletă cu pierderea neuronilor olfactivi centrali

30
  Tulburările depresive apar destul de rapid în evoluția acestei boli și par a
fi legate atât de conștientizarea acesteia cât și de refuzul idei de a fi bolnav.
Acestea pot fi considerate un factor de risc semnificativ pentru boală
Particularități clinico terapeutice
Particularitățile clinico terapeutice sunt conferite de depresii și de
consumul de medicamente antihipertensive.
Tulburările de dispoziție
Tulburările de dispoziție de tipul expansiv nu par să aibă legătură cu
deteriorarea funcției cognitive. Tulburările anxios-fobice apar drept răspuns la
teama bolnavilor de a fi lasați singuri. De multe ori anxietatea este fundamentul
pe care evoluează celelalte tulburări psihopaltologice.
Modificări de comportament
Cele mai frecvente modificări date de Alzheimer sunt: dezinhibiție,
egocentrism, limbaj vulgar, părăsirea domicilului, vagabondajul, dormomania.
Aceste manifestări sunt relativ independente de procesul bilogic al
boliiAlzheimer.
Agresivitatea verbală și cea fizică precum și pierderea controlului
sfincterian sunt specifice formei accentuate. Își face prezența bulimia și
dezinhibiția sexuală cam la 10% dintre bolnavii cuAlzheimer.
Apariția tulburărilor de comportament și somn în cursul primului an de
evoluție a bolii Alzheimer alături de ideația paranoidă și de semnele neurlogice
este un factor predicitiv al unei rapide deteriorări cognitive în timp ce
halucinațiile aparindependent de a gravitatea alterărilor cognitive.
Tulburările de somn
Tulburările de somn constituie problema cea mai frecvent și mai
multiplă. Fragmentarea somnului nocturn precum și sonmolența diurnă
reprezentă una din cauze institutionalizării pacienților bolnavi cuAlzheimer.

31
Simptome neurologice
Apariția semnelor extrapiramidale în evoluția bolii Alzheimereste o
eventualitate recunoscută iar tremorul de repaus se întâlnește foarte rar la aceste
cazuri. În Alzheimer cu sindrom extrapiramidal au fost evidentiate leziuni în
substânga neagră ce este specifică boli Parkinson.
Prezența reflexelor patologice precum reflexul de prehensiune, reflexul
de masticație, mișcpri stereotipe, orolinguale, iar în stadiile finale se prezintă
reflexul de sucțiune, mutism, amimie și gatism.
Evaluarea neuropsihologicăîn boala Alzheimer
Senescentei normale îi este specifică diferența progresivă, dintre
performanțele la probele verbale dar și cele non verbale. Acestea două se
diminuează odată cu înaintarea în vârstă. Depășirea cu mult peste limitele
admise de vârtsta cronologică a diferenței dintre rezultatele la cele două serii de
aptitudinii este specificăîmbătrânirii patologice.
În boala Alzheimerdeficitul memoriei recente se situează printre primele
manifestări clinice și se evidențiază cu ajutorul unui test de memorie care
implică învățarea unui material (verbal, vizual, spațial) nou. Evaluarea optimă a
memoriei în vedereea stabilirii unui diagnostic precoce de Alzheimer cuprinde
urmatoarele trei faze:
 faza de sudiu – subiectului i se cere să se angajeze în elaborarea unui
proces de encodare
 un interval de timp liber
 un test care implică evocarea liberă a informației

32
2.9 Evoluţie şi prognostic
Simptomele bolii Alzheimer se accentuează progresiv. La început
boalaAlzheimer se manifestă prin pierderi minore ale memoriei însă progresează
până la probleme mentale și funcționale severe până la moarte.  Simptomele
bolii Alzheimersunt împărțite de obicei ca cele ce apar în faza inițială, de mijloc
sau tardivă. Este foarte dificil de preconizat cât durează fiecare fază deoarece
variază de la persoană la persoană. O individ trăiește în medie 8-10 ani după
apariția simptomelor.
Pacienții care suferă de boala Alzheimer trec prin trei faze:

1. Faza inițială

2. Faza intermediară

3. Faza tardivă

1. Faza inițială – de obicei un individ ce suferă de boala Alzheimer în faza

inițială manifestă:
 devin confuz asupra orientării și se pierde cu ușurință
 își pierde abilitatea de a iniția anumite activități
 vorbește mai rar decât în trecut 
 are tulburări de judecată și ia anumite decizii greșite 
 are reacții întârziate și capacitate de memorare încetinită
 evită situațiile noi și nefamiliare   
 are dificultăți în manevrarea banilor și plătirea facturilor 
 apar tulburări de dispoziție și devine nelinistit, deprimat sau iritabil
De obicei aceste simptome apar și devin mai evidente de cele mai multe
ori atunci când individul respectiv se află într-un loc sau este pus într-o situație
nefamiliară.
2. Faza intermediară – în această fază un individ ce suferă de boala
Alzheimer în faza intermediară manifestă:
33
  probleme legate de recunoașterea familiei și prietenilor 
 stări de neliniște în special după-amiaza și seara 
 dificultăți la citire, la scriere și la interpretarea numerelor 
 probleme legate de gândire și de logică 
 imposibilitatea de a găsi anumite cuvinte sau inventează povești pentru a
substitui ceea ce a uitat 
 dificultăți în a se îmbrăca singur 
 tulburări de comportament, se supăra ușor și poate devini ostil și nedispus
la cooperare 
 credințe false, agitație sau suspiciuni
 are nevoie de îngrijire permanentă 
 își pierde orientarea temporală
3. Faza tardivă – este faza avansată a bolii. În timpul acestei perioade
bolnavii devin mai predispuși la alte afecțiuni. Sunt cazuri în care pot apărea
și anumite crize. În această fază un individ ce suferă de boala Alzheimer în
faza intermediară manifestă:
 nu își mai amintește cum să se spele, sa se îmbrace, să meargă la baie sau
să mănânce fără să primească ajutor. De multe ori persoanele care ajung în
această situație sunt nevoite să stea fie în pat fie în scaunul cu rotile datorită
faptului că uită să meargă 
 își pierd abilitatea de a mesteca sau înghiții 
 întâmpină probleme în a-și menține echilibrul sau nu mai știu să meargă și
din această cauză cad frecvent 
 devin extrem de confuzi seara și manifestă insomnii
 își pierd abilitatea de a comunica prin cuvinte 
 își pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal
Desi boala Alzheimer nu este cauza directă a decesului, starea de
sănătate deteriorată a bolnavilor ce suferă de această afecțiune crește destul de

34
mult riscul de a dezvolta o infecție gravă precum pneumonia. Alte boli comune
pentru vîrsta înaintatăsunt cancer, atac cerebral, boala cardiacă ce pot conduce la
consecinte severe în cazul pacienților ce suferă de boala Alzheimer.
Cei care suferă de boala Alzheimer supraviețuiesc în medie 8 ani de la
stabilirea diagnosticului. Această perioadă poate varia între 1 și 20 ani.
Complicații posibile:
 individul își pierde capacitatea de a avea singur grija de el
 individulsuferă de dureri de cap, contracții ale mușchilor (pierderea
abilității de a-și mișca încheieturile din cauza pierderii funcțiilor mușchilor),
infecții (mai ales ale tractului urinar sau pneumonie) sau alte complicații legate
de imobilizare în stadiul avansat al bolii
 căderi și fracturări de oase
 individul își pierde abilitatea de a interacționa cu cei din jurul său
 malnutriție și deshidratare
 căderi ale sistemelor organismului
 reducerea duratei de viață
 comportament violent către sine și către alții
 abuz de către un îngrijitor supra-stresat
 anumite efecte secundare ale medicamentației

35
2.10 Tratamentul bolii Alzheimer
Abordarea psihologică sau psihoterapeutică este posibilă dar limitată și
de regulă este indicată doar la formele ușoare sau la debutul boliiAlzheimer.
Tratamentul tulburărilor comportamentale de regulă se face prin
administrarea de anticonvulsivantece fac parte din clasa carbamazepinelor în
doze de 100mg/zi sau al acidului valproic în doze 250 mg/zi.
Antidepresivele fără efecte anticolinergice se administrează astfel:
fluoxetina-20-40mg/zi, paroxetina 10-20-mg/zi, mirtazapina 15-30 mg/zi,
venlafaxina 50-150 mg/zi.
Antipsihoticele sunt mai eficace cu cât demența este mai puțin severă si
pacienții au ca și simptome manifestările halucinatorii, ideile delirante de
persecuție, agitația, hiperactivitatea.
Resperidona 2-4 mg/zi, olanzapina 10 mg/zi, Quetiapina 200-300mg/zi.
Doza inițială trebuie să fie minimă iar creșterea ei se face progresiv la 2-3 zile,
pentru a găsi doza minimă eficace.
Benzodiazepinele sunt utilizate pe perioade scurte (4-8săptămâni) in
tulburarile anxioase si tulburarile de somn desi prezinta riscul de a mari starea
de confuczie prin efect de acumular Hidroxizina, meprobamatul sau buspirona
au mai putine efecte negative asupra memoriei.
Hipnoticele sunt utile doar în cazul în care pacientul se trezește noaptea
și atunci i se poate administra zopiclon sau zolpidem.

36
2.10.1 Tratament medicamentos
a) Tratamente farmacologice
Tratamente farmacologice nu s-au descoperit încă să fie eficiente în
totalitate, însă totuși se încearcă o terapie a tulburărilor cognitive din Alzheimer.
Datorita lipsei de toxicitate hepatică și a inhibiției acetilcolinesterazei, cu
stimulare consecutivă în primul rând se studiază rivastigminul, donepezilum,
galantaminum ca medicație de prima linie în Alzheimer. Se spune că aceste
medicamente pot contribui la incetinirea formării placilor de amloid.
Nimodipina 30-60 mg/zi și memantinum sunt recomandate a fi folosite în
formele moderate și formele severe de Alzheimer și Nerve growth factor
(nNCF) avându-se în vedere rolul lui trofic asupra neuronilor colinergici
b) Tratamente non-medicamentoase
În anumite publicații recente au fost amintite: proceduri de socioterapie,
kinetoterapie și ergoterapie ce permit recuperări parțiale ale funcțiilor sau
stablizări ale acestora.
De asemenea au fost dezvoltate programe de reorientare a bolnavilor cu
demență precum reînvățarea timpului (orientearea pe ceas) și cea a spațiului
(învățarea itinerariilor, folosirea reperelor dar și a panourilor indicatoare pentru
ameliorarea acestei funcții).
Tulburările de limbaj la debut pot fi limitate prin ortofonie însă este
important de a favoriza stimularea cunoașterii în ansamblu (verbalizare, operații
matematice și nu numai mentale, exerciții de memorare/evocare de amintiri,
limbaj oral-scris-citit).
Pentru întreținerea capacitaîăți de mișcare și de deplasare sau reînvățarea
pașilor se recomandă Kinetoterapia.

37
2.10.2Psihoterapia în boala Alzheimer
Psihoterapia are efect pozitiv deci poate fi aplicată persoanelor capabile
să înțeleagă sensurile diverse ale limbajului deci sensul demersurilor
terapeutice.Astfel metodele psihoterapeutice pot fi accesibile doar bolnavilor
aflați în prima faza și mai puțin celor ce se află în a doua fază. Phisoterapia
poate viza toate manifestarile din Alzheimer dar mai ales pierderea abilităților
cognitive datorate demenței, depresiei etc.
Din perspectiva neuropsihologică, psihodinamică și psihoterapeutică
intervenția prin psihoterapie vizează treiaspecte:
 adaptarea informației la capacitatea diminuată a cunoașterii creierului
pacientului
 îmbunătățirea funcțiiilorcognitive-comportamentale, diminuarea anxietății
și a depresiei
 ameliorarea activităților și modelelor de acțiune ale pacientului
Cu scopul de fi ajutat pacientul să-și găsească echilibrul homeostatic,
tratamentul trebuie să se axeze pe abordarea funcțiilor care sunt mai depreciate
ajutând astfel la refacerea sau la înlocuirea lor și menținând funcțiile reziduale
prin ameliorarea stărilor de stres.
Sunt cunoscute 5 mecanisme de control cognitive:
 sincronizarea ritmului corpului cu mișcările li construirea imaginii corecte
de sine și despre propriul corp
 alegerea domeniilor de informație în funcție de nevoile imediate cu privire
la optimizarea adaptării și focalizarea atenției pacientului pe acestea
 diseminarea informației relevante de cea irelevantă
 compararea percepțiilor bizare cu imaginile care conservă informația
anterioară
 conceptualizarea și categorizarea informației și formarea șirului logic
adică rationamentul

38
2.11 Profilaxie
Până în momentul de față nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a
bolii Alzheimer. Astfel se studiază posibilitatea ca anumite măsuri să reducă
riscul de apariție a acestei boli sau chiar să întârzie dezvoltarea ei.
 menținerea unei activități intelectuale continue duce la diminuarea riscului
de îmbolnăvire de Alzheimer, însă nu există dovezi sigure în această privință.
Anumite activități precum cititul cu regularitate al unei cărți sau chiar și
a ziarului sau revistelor, rezolvarea rebusurilor, mersul la teatru sau la concerte,
participarea la diverse activități sociale sunt de recomandat persoanelor după
ieșirea la pensie.
 multă mișcare și alimentație rațională cu o cantitate ridicată de legume și
fructe bogate în vitamină Cîn combinație cu administrarea unor doze ridicate
de vitamină E, grăsimi cu procentaj ridicat de acizi grași nesaturați, renunțare la
fumat etc.
 folosirea anumitor medicamente precum antiinflamatoarele nesteroide
(indometacina, ibuprofen, naproxen, aspirina) precum și medicamentele folosite
pentru scăderea nivelului de colesterină serică duce la scăderea riscului de
apariție al bolii Alzheimer
 până în anul 2006 doar menținerea presiunii arteriale la o valoare normală
demonstrează că există oscădere semnificativă (până la 50%) a riscului de
îmbolnăvire de Alzheimer

39
CAPITOLUL 3. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA ŞI
TRATAREA BOLNAVULUI CU ALZHEIMER
3.1 Internarea bolnavului şi asigurarea condiţiilor de spitalizare
Internarea în spital a bolnavilor ce suferă deboala Alzheimer reprezintă
legătura dintre viaţa normală pe care pacientul a avut-o pană atunci şi starea de
infirmitate. În aceste condiții personalul medical trebuie să depună tot efortul
necesar astfel încât să îi asigure bolnavului condiţiile necesare de care are nevoie
pentru a se simți cât mai bine.
Primul contact al pacientului cu spitalul este internarea. În aceste condiții
este foarte important să se câştige încrederea bolnavului pentru a se crea o
colaborare cât mai bună în viitor.
Atunci când această colaborareîncepe greşit, bolnavul îşi recâştigă
încrederea în personalul din spital foarte greu. Acest lucru nu este benefic și va
dăuna procesului de vindecare prin care trece pacientul ce suferă de boala
Alzheimer.
Înaintea ca bolnavul să fie internat este examinat de către medicul de
gardă şi i se întocmește o fişa de observaţie. După aceea bolnavul este condus
spre salon. În salon va primi un pat în care acesta îşi va petrece cea mai mare
parte a timpului şi care este și locul unde i se va asigura îngrijirea medicală.
Asistentul medical este persoana care va pregăti patul pacientului cu una
sau două perne, o pătură, lenjerie de pat, muşama sau aleză sac de rufe murdare
și orice altceva ce îi este necesar.

40
3.2 Participarea asistentului medical la examenul obiectiv și urmărirea
funcţiilor vitale
La terminarea examenului clinic ce se efectuează de către medicul de
gardă, pacientul ce suferă de boala Alzheimer se va afla în permanență sub
supravegherea medicală.
Asistentul medical va fi cel ce va monitoriza permanent starea
bolnavului de Alzheimer, evoluţia lui precum şi modificările ce pot surveni în
evoluţia pacientului.
Pe toată perioada cât va sta în spital pacientul ce suferă de boala
Alzheimer va fi supravegheat permanent iar funcţiile vitale îi vor monitorizate.

3.2.1 Măsurarea şi observarea respiraţiei

Pe toată perioada șederii în spital se monitorizează tipul respiraţiei,
amplitudinea mişcărilor respiratorii, ritmul şi frecvenţa.
Pentru măsurarea respiraţiei asistentul medical are nevoie de un ceas cu
secundar, o foaie de observaţie, un creion sau un pix de culoare verde.
Asistentul medical va realiza următoarele activităţi:
 va aşeza pacientul în decubit dorsal
 va plasează mâna cu faţa palmară pe torace şi va numără inspiraţiile timp
de un minut: ritmul, amplitudinea și apoi va nota cu pix verde pe foaia de
observație
Pulsul va fi măsurat la orice arteră accesibilă palpării şi care poate fi
comprimată pe un plan osos. Înainte să măsoare pulsul, asistentul medical se va
spăla pe mâini, apoi va căuta artera, o va fixa cu degetele palpatoare pe traiectul
arterei şi va exercita o presiune a unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful
degetelor, va numără pulsaţiile timp de 1 minut şi apoi va consemna valorile
obţinute.

41
3.2.2 Măsurarea tensiunii arteriale
Asistentul medical are un rol foarte important în această activitate
deoarece acesta pregăteşte pacientul psihic prin:
 va asiga repaosul psihic şi fizic al pacientului timp de 15 minute
 se va spăla pe mâini
 va aplica manşeta pneumatică pe braţul pacientului astfel încât braţul să
fie fixat şi întins
 va fixa membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea
inferioară a manşetei
 va introduce olivele stetoscopului în urechi
 va pompa aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până la
dispariţia zgomotelor pulsative
 va decomprima progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până
când se percepe primul zgomot arterial, aceasta reprezentând valoarea tensiunii
arteriale maxime
 va reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau a manometrului
pentru a fi consemnată
 va continua să decomprimeze iar zgomotele arteriale vor deveni tot mai
intense
 va reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul
manometrului
 va nota pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de
culoare roşie.
 va dezinfecta olivele stetoscopului dar şi membrana

42
3.2.3 Măsurarea temperaturii
În cadrul acestei activităţi asistentul medical ca fi cel care pregăteşte
materialele necesare, se va spală pe mâini, şi va scoate termometrul din soluţia
dezinfectantă, se va clăti şi se va şterge cu o compresă prin tamponare, iar mai
apoi va verificamercurul din rezervor.
Pentru măsurarea temperaturii în axilă:
 se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal sau în poziţie şezândă
 se ridică braţul bolnavului
 se descoperă axila pacientului
 se tamponează pentru a îndepărta transpiraţia
 se introduce sonda/captatorul termometrului în mijlocul axilei şi se
apropie braţul de torace
 se aşteaptă 30 secunde până se aude semnalul sonor
 se ajustează temperatura afişată cu 0,5°C pentru a obţine temperatura
corporală;
 la pacienţii slăbiţi, agitaţi, precum şi la copii, braţul va fi menţinut în
această poziţie de către asistentă.
 termometrul se menţine timp de 10 min.
Pentru măsurarea în cavitatea bucală
 se introduce termometrul în cavitatea bucală, sub limbă sau pe latura
externă a arcadei dentare.
 pacientul este rugat să închidă gura şi să respire pe nas.
 se menţine termometrul timp de 5 min.
Pentru măsurarea rectală:
 se lubrifiază termometrul.
 se aşează pacientul în decubit lateral,cu membrele inferioare în semiflexie,
asigurându-i intimitatea.
 se introduce tubul termometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înainte.

43
  termometrul va fi ţinut cu mâna tot timpul măsurării
 se menţine termometrul timp de trei minute.
 după terminarea timpului de menţinere, se scoate şi se şterge cu o
compresă.
 se spală termometrul, se scutură.
 se introduce în recipientul cu soluţia dezinfectantă.
 se notează valoarea obţinută pe foaia de temperatură.
 notarea unui punct pe verticală, corespunzătoare datei şi timpului zilei,
scoţând pentru fiecare linie orizontală, două diviziuni de grad.
 se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară, pentru obţinerea curbei
termice.
 în alte documente medicale se notează cifric.

3.2.4 Măsurarea diurezei

Măsurarea diurezei se realizează pentru obţinererea datelor cu privire la
starea morfofuncţională a aparatului renal, acunoaşterii volumului diurezei dar şi
a urmăririi bilanţului circulaţiei lichidelor în organismul pacientului.
Colectarea urinei pe 24 ore se face:
se pregătesc recipientele
colectarea începe dimineaţa la o anumită oră şi se termină în ziua
următoare la aceeaşi oră
se informează pacientul asupra necesităţii colectării corecte a urinei şi
asupra procedeului
pacientul urinează dimineaţa la o oră fixă, această cantitate de urină, de la
prima emisie se aruncă
se colectează toate urinele emise în 24 ore și se vor păstra până a doua zi
la aceeaşi oră

44
 recipientul de urină este etichetat cu numele pacientului, număr de salon,
se ţine la răcoare, pentru a preveni descompunerea urinei.

3.3 Asigurarea condițiilor de microclimat

„Scopul spitalizării bolnavului estevindecarea. Se creează condiţii pentru
creşterea forţei de apărare şi regenerare a organismului. Funcţiile organismului
sunt controlate şi dirijate de scoarţa cerebrală. Pacientul este scos din mediul său
şi cu ocazia internării pot apărea efecte negative asupra sistemului nervos legate
de spitalizare, de preocuparea pentru boală şi investigaţii” (Văcariu Violetta,
2012)2.
Protejarea bolnavului de boala Alzheimer se va face prin:
 Ambient plăcut cu saloane și coridoare luminoase și curate, mobilier în
stare bună precum și spații verzi exterioare spitalului
 În saloane nu vor fi ținute foile de observaţie şi temperatură pentru
pacienți
 Ar trebui să existe o izolare fonică a saloanelor cât mai eficientă
 Pe fiecare palier ar trebui să fie o persoană responsabilă cu controlul de
securitate şi linişte
 Pansarea rănilor
 Vor fi folosire dezinfectante fără mirosuri înţepătoare
 Vor fi îndepărtate ploştil, puroiul și pansamentelor din salon într-un timp
cât mai scurt
 Aerisirea cât mai des a salonului
 Utilizarea anestiziei locale acolo unde este cazul

2
Văcariu Violetta, (2012), Ghid de nursing, Editura Victor Babeș, Timișoara, p.9
45
  Stabilirea unui program de odihnă și chiar utilizarea unui fotoliu pentru
cazurile grave ale pacienților
Îngrijirea cavităţii bucale de obicei se face în funcţie de starea fiecărui
bolnav în parte (fie în picioare fie în poziţie şezândă.). ustensilele necesare sunt:
periuţa şi pasta pentru dinţi, două ceşti cu cioc pentru apă dar şi o soluţie de
gargară, o tăviţă renală de preferat din porţelan deosebită de restul tăviţelor de
pe secţie și un prosop.
Baia generală pentru bolnavii internaţi în spital se face de obicei de două
ori pe săptămână şi de atunci când au loc diverse intervenţii chirurgicale.
Această baie generală se face dimineaţa sau seara. Materiale necesare efectuării
băii sunt un paravan, un termometru de baie, săpun neutru în săpunieră, două
mănuşi de baie, perie pentru unghii, cearşaf de baie, prosoape curate, lenjerie
curată, un halat de molton şi papuci.
Îngrijirea ochilor pentru a fi prevenite anumite infecţii oculare dar şi
pentru îndepărtarea secreţiilor se face de regulă în cadrul toaletei zilnice cu apă,
prosop, tampoane de tifon, comprese, mănuşi de baie.
Îngrijirea urechilor se face pentru menținerea stării de curăţenie a
pavilionului urechii şi a conductului auditiv extern și se îndepărtează depozitele
naturale cerumen sau a celor patologice. Este nevoie de tampoane sterile,
montate pe beţişoare, tăviţă renală, apă, săpun, mănuşi de baie și prosop.

46
3.4 Asigurarea igienei corporale şi generale
Igiena corporală zilnică pentru pacienții cu Alzheimer trebuie să se
efectueze pe o perioada cât mai lungă de cătrepersoana suferindă. În acest caz
asistentț parţială sau sprijinul substanţial sunt din ce în ce mai necesare atunci
când bolnavul nu mai este capabil să urmeze succesiunea activităţilor de igienă
corporală.
În acest caz asistenta este cea care trebuie să se asigure că apa
folosităpentru baie estela temperatura potrivită și că în cadă nu există vreun
pericol de accidentare. Acest lucru se face prin utilizarea unor covoraşe speciale,
sau să se folosească scaune speciale de baie pentru bolnavii care nu mai sunt
capabili să reacționeze în vreun fel.
Cu privire la îmbrăcămintea sau la acţiunea de îmbrăcare de asemenea
există riscul să apărea dificultăţi într-un stadiu destul de incipient al bolii. Acesta
este motivul pentru care este nevoie ca bolnavului de Alzheimer să i se asigure
haine cât mai uşor de îmbrăcat și de dezbrăcat. Aceste haine trebuie să îi fie
aşezate la îndemână și în ordinea în care trebuie să le îmbrace astfel încât acest
proces să nu îi creeze o stare de disconfort sau chiar agitaţie.

3.5. Participarea asistentului medical la recoltarea probelor de laborator

Recoltarea probelor de laborator se face dimineaţa în intervalul
orarspecific pentru prelevarea probelor biologice adică 07:00 – 09:00.
Recoltarea analizelor de sânge – sângele se recoltează dimineaţa înainte
ca pacientul să apuce să consume alimente sau lichide astfel încât să nu se
denatureze rezultateleanumitor valori cum ar fi glicemia, colesterolul sau
trigliceridele.

47
 Recoltarea exudatului faringian - se recoltează dimineaţa înainte ca
pacientul să mănânce, să bea, nu apucă să se spale pe dinţi, nu aplica ruj sau
gloss pe buze.
Recoltarea probelor de urină – acestea se recoltează de fiecare data la
prima urină de dimineaţă.
Urocultura - se recoltează în recipient steril din prima urină de
dimineaţă.Nu se recoltează în timpul tratamentului cu antibiotice. În cazul în
care se administrează medicaţie cu antibiotice, se recoltează proba la 3 zile după
terminarea tratamentului.
Recoltarea materiilor fecale - proba se recoltează cu ajutorul spatulei
din plastic aflat în interiorul recipientului steril.

3.6 Alimentaţia bolnavului cu bronşită acută

Datorită faptului că persoanele care suferă de Alzheimeruită să mănânce
sau mănâncă prea mult persoanele ce îngrijesc bolnavii cu demenţă trebuie să le
acorde o atenţie deosebită acestor aspecte.
Lipsa poftei de mâncare poate apărea din cauza faptului că pacientul
crede ca a mâncat deja, nu are poftă de mâncare din cauza lipsei de mişcare sau
nu mai este în stare să utilizeze tacâmurile.
De asemenea pacientul uită de multe ori să bea lichide, ceea ce poate
duce la agravareasituaţiei în cazul vârstnicilor care oricum au o senzaţie de sete
redusă. Astfel controlul şi supravegherea aportului zilnic de lichide sunt
esenţiale iar necesarul zilnic fiind de cel puţin 1,5 litri.

48
3.7 Externarea bolnavului
În funcţie de evoluţia bolii Alzheimer, medicul va stabili data externării
și îi va fi comunicată pacientului cu o zi înainte sau în dimineaţa zilei externării.
Medicul curant completează atât „Biletul de externare” şi „Scrisoarea
medicală” iar acestea vor trebui duse la medicul de familie.
„Biletul de externare” şi „Scrisoarea medicală” trebuie să fie completate
în două exemplare, iar un exemplar se va ataşa lângă Foaia de observaţie și unul
se înmâneazăpacientului sau aparținătorului.
Medicul este cel ce va stabili şi va scrie în „Biletul de externare” şi în
„Scrisoarea medicală”:
 diagnosticul de externare
 starea pacientului la externare
 tratamentul medical pe care să-l urmeze
 indicaţii privind regimul alimentar şi de viaţă
 data controlului medical
 numărul de zile de concediu medical
La externarea cu cerere a pacientului ce suferă de boala Alzheimer, lui
sau familiei la cerere i se explică riscurile la care se poate expune. Medicul va
consemna în „Foaia de observaţie” solicitarea de externare a pacientului și este
pus să semneze că a solicitat externarea.
Documentele care se eliberează pacientului la externare sunt: bilet de
externare, scrisoare medicală, certificat de concediu medical, adeverinţă
medicală, reţetă medicală, decont de cheltuieli pentru serviciile medicale primite
Medicul completează toate documentele necesare pentru externarea
pacientului, le semnează şi le parafează iar medicul şef de Compartiment
verifică completarea integrală şi corectă după care contrasemnează şi parafează
documentele de externare.

49
CAPITOLUL 4. PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CE
SUFERĂ DE ALZHEIMER
4.1 Date privind identitatea pacientului cu Alzheimer
DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
Date relative stabile
Nume: B
Prenume: T
Vârsta: 77 ani
Sex: masculin
Religie ortodoxă
Naţionalitate: română
Stare civilă: văduv
Ocupaţie: pensionar
Date variabile
Domiciliul: mediul rural
Condiţii de viaţă şi muncă: locuieşte împreună cu fiica; într-o casă cu cinci
camere, condiţii igienice.
Mod de petrecere a timpului liber: plimbări prin grădină, lecturarea unei cărţi,
emisiuni TV
DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ
Date antropometrice
Greutate: 80 kg
Talie:1,77m
Grup sanguine: A IIRh:+
Limite senzoriale
Alergii: nu prezintă
Proteze: nu prezintă
Acuitate vizuală şi auditivă: relativ diminuate
50
Somn: neliniştit
Mobilitate: diminuată
Alimentaţie: în deficit
Eliminări: incontinenţă urinară
Antecedente heredo-colaterale: neagă luesul, TBC-ul în familie, infecţia HIV în
familie
Antecedente personale
PATOLOGICE:
- bolile copilăriei – oreion, rubeolă şi rujeolă
INFORMATII LEGATE DE BOALAALZHEIMER
Motivele internării
- deficit motor hemicorp stâng şi episoade confuzie nocturne, plâns facil,
precum şi incontinenţă urinară
Diagnostic la internare accident vascular ischemic şi demenţă vasculară
Data internării
16.03.2019 ora 11:25
Nr Manifestări de
Nevoi fundamentale Sursa de dificultate
Crt. dependenţă
1 - nevoia de a respira şi - dificultate în a -diminuarea mobilităţii
de a avea o bună respira
circulaţie
2 - nevoia de a bea şi de a - refuz de a se - stare depresivă
mânca alimenta şi hidrata
3 - nevoia de a elimina - incontinenţă - lipsa controlului
urinară sfincterian
4 - nevoia de a mişca şi de - incapacitate în a se - hemiplegie stângă
a avea o bună postură mişca
5 - nevoia de a dormi şi a - insomnie - stare depresivă
se odihni
6 - nevoia de a se îmbrăca - incapacitate în a se -diminuarea mobilităţii
îmbrăca şi a se
51
 dezbrăca
7 - nevoia de a menţine - -
temperatura corpului în
limite normale
8 - nevoia de a fi curat, - dezinteres faţă de - stare depresivă
îngrijit, de a proteja măsurile de igienă
tegumentele şi
mucoasele
9 - nevoia de a evita - stare depresivă - pierderea imaginii de
pericolele sine
10 - nevoia de a comunica - agresivitate - diminuarea stimei de
sine

11 - nevoia de a acţiona - nelinişte - neacceptarea bolii

conform propriilor
convingeri şi valori de a
practica religia
12 - nevoia de a fi - sentiment de - incapacitatea de a se
preocupat în vederea neputinţă adapta la boală
realizării
13 - nevoia de a se recrea - dezinteres în a - stare depresivă
îndeplini activităţi
recreative

Probleme Obiective Intervenţii Evaluare

de autonome şi
dependenţă delegate
- alterarea - pacientul să - măsor funcţiile TA în limite normale
circulaţiei prezinte TA în vitale
limite normale - administrez
52
 medicaţia: captopril
2cp/zi şi B12 + B6
3tb/zi
- - pacientul să nu - recoltez urina - pacientul se
incontinenţă prezinte pentru examene deplasează însoţit la
urinară complicaţii chimice baie
- ajut pacientul să
urineze în urinar
- alterarea - pacientul să - planific un - pacientul
centrilor recapete tonusul program de exerciţii cooperează
nervoşi muscular şi - masez regiunile
forţa musculară predispuse la escare
- nelinişte - pacientul să - identific nivelul şi - pacientul a avut un
beneficieze de cauza neliniştii somn odihnitor
somn - administrez
corespunzător - diazepam 1tb/seara
- observ efectul
acesteia asupra
organismului
- diminuarea - pacientul să se - ajut pacientul în - pacientul se
motricităţii poată îmbrăca şi alegerea mobilizează încet
membrelor dezbrăca vestimentaţiei spre ase îmbrăca
- încurajez pacientul
- stare - pacientul să-şi - ajut pacientul să-şi - pacientul este curat
depresivă redobândească schimbe atitudinea şi îngrijit
stima de sine faţă de aspectul său
- stare - pacientul să - asigur condiţii de - pacientul este mai
depresivă beneficieze de mediu adecvate liniştit
un mediu de - amplasez pacientul
siguranţă în salon în funcţie
de starea sa
53
- agresivitate - pacientul să se - învăţ pacientul - pacientul stabileşte
poată afirma,să tehnici de legături cu semenii
aibă percepţie afirmare,comunicare
pozitivă de sine şi relaxare
- frica de - pacientul să-şi - facilitez accesul - pacientul îşi
moarte recapete preotului la patul practică religia
încrederea în bolnavului pentru
sine împăcarea cu sine, i
se acordă
împărtăşanie
- sentiment - pacientul să-şi - ascult activ - pacientul este
de neputinţă recapete pacientul pentru a-i informat despre
încrederea şi permite să-şi tratament, modalităţi
stima de sine exprime de recuperare a
sentimentele privind sănătăţii
dificultatea de a se
realiza
- dificultate, pacientul să - învăţ pacientul stare de relaxare,
incapacitate prezinte stare de tehnici de relaxare, sentiment de
în a îndeplini bună dispoziţie planifică activităţi mulţumire
activităţi recreative împreună
recreative cu pacientul
- dificultate - pacientul să - stimulez dorinţa de - pacientul respect
de a învăţa acumuleze noi cunoaştere, principiile educative
cunoştinţe corectează
deprinderile
dăunătoare sănătăţii

EPICRIZĂ
Data externării: 10.04.2019

54
Starea la externare: mult mai ameliorată
Pacientul a fost internat cu manifestări de deficit motor al membrelor de
partea stânga, pareză facială stângă, , fără tulburări de limbaj, cu tulburări de
deglutiţie. Pe parcursul internării s-au făcut investigaţii confirmându-se
diagnosticul de AVC ischemic, în urma tomografiei. Starea generală s-a
îmbunătăţit răspunzând pozitiv la tratamentul administrat.
Pacientul este externat în stare ameliorată și va urma tratament în ambulatoriu.
BILANȚUL AUTONOMIEI:
Evaluarea funcţiilor vitale: Respiraţie libera cu frecvența în limite fiziologice
r=18r/minTa în limite fiziologice ta=120/60mmhgPuls în limite fiziologice
AV=80/min
Se poate deplasa susţinut
Se alimentează singur
Prezintă cunoştinţe suficiente despre boală şi tratament.
Recomandări la externare:
 regim alimentar hiposodat, sărac în grăsimi animale
 control medical după o luna de la externare
 evitarea situaţiilor ca risc
 renunţarea la cafea, țigări, alcool
 să ia vitamine
 suportul din partea familiei
Tratament:
 tratament medicamentos - vitamine
 tratament kinetic ce va consta în: reeducarea mersului, recuperarea
echilibrului, recuperarea coordonării, mers terapeutic
 ergoterapie

55
4.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare
Povara pacientului cu Alzheimer este foarte mare atât ca suferință dar și
din punct de vedere financiar. Problematica vârstnicului cu Alzheimer care în
trecut a fost special în sarcina familiei, în societatea secolului 21 se impune
intervenția din partea statului.
În urma cu 40-50 de ani îngrijirea pacienților ce sufereau de boala
Alzheimer era asigurată de serviciile geriatrice care funcționau în spitale cu
îngrijire pe termen lung. Această abordare cu caracter global a condus treptat la
dezvoltarea servicilor de tip comunitar.
Un model de genul aceasta oferă în general 4 tipuri de servicii:
 spitalizare continuă sau sptalizare discontiună
o spitalizare de zi
o spitalizare cu internări de durată scurtă
o spitalizarecu internări de duratălungă
 servicii comunitare
o cabinete de medicina generală pentru persoanele în vârstă
o servicii stomatologice
o servicii de nursing
o cabinete de consiliee pentru probleme de inconștinență
o cabinete de psihoterapie
 servicii sociale
o ajutor casnic la domicliliul pacientului
o servicii de distribuire a mese la domiciliul pacientului
o servicii de curățenie pentru spălatul și călcatul rufelor
o îngrjire cosmetică sau îngrijire completă la domiciliul pacientului
 servicii de voluntariat
o societăți ale bolii Alzheimer
o fundații, ONG-uri și societăți cu scopuri similare
56
 În momentul de față cantitatea și calitatea acestor servicii nu reușește să
facă față cerințelor pacienților și astfel se impune găsirea de modele noi dar și
resurse de asistenșp medicală adecvate la cerințele actuale.
Atunci cândpacienții se află în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer,
aceștia înțeleg cum evoluează boala și au sentimente de rușine sau deanxietate.
De asemenea datprită faptului că bolnavii înțeleg cât de gravă este această boală
pot să treacă prin stări de depresie. Aceste stări de depresie pot fi ameliorate prin
administrarea unui tratament medicamentos și prin psihoterapie.
În schimb atunci când pacienții se află într-un stadiu mai avansat al bolii
aceștia pot să devină violență. Aceste tulburăari de personalitate și de
comportament îi afectează pe cei dragi.
Anumite persoane care suferă de boala Alzheimer cunosc o exacerbare
a tulburărilor de comportament și devin melancolici și tristi în cea de-a doua
parte a zilei. Aceasta stare de agitație poate dura și pe timpul noptii, când se
poate să apară șiinsomnia.

57
4.3 Rolul propriu
Bolnavii suferinzi de Alzheimer îngrijiţi în spitalele nu sunt responsabili
pentru atitudinea şi pentru faptele lor. Acesta este motivul pentru care
comportamentul deosebit al lor trebuie să fie cunoscut de asistenții medicali.
Asistentul medical deține 3 misiuni importante:

1. Asistentul
A sistentul m edical oferă îngrijiri m
medical edicale calificate
medicale calificate

2. Asistentul
A sistentul m edical contribuie la asigurarea condițiilor
medical
optim
optimee de spitalizare:
C ondiții m
Condiții orale: liniște, sentim
morale: entul de securitate, clim
sentimentul at
climat
de sociabilitate, am bianța m
ambianța ediului încurajurător
mediului
C onditii m
Conditii ateriale: ordine, confort, curățenie
materiale:

3. Adoptarea
A doptarea de atitudini psihoterapeutice

Figura 4.1 Misiunile asistentului medical

Calitățile necesare unui asistent medical care lucrează cu bolnavii

suferinzi de Alzheimer sunt:
1. Trebuie să știe să-și critice și să îți țină în frâu propriile reacții față de
bolnavul cu Alzheimer. Acest lucru presupune moderatie și luciditate din partea
asistentului medical.
2. Trebuie să aibă o sensibilitate suficienta dar în același timp și un echilibru
nervos suficient de bun
Pe de o parte este bine ca asistentul medical să se confrunte personal cu
anxietatea, iritabilitatea, insomniile (simptome nevrotice discrete), ajutându-1 să
înțeleagă mai bine bolnavul cu Alzheimer. Pe de alta parte însă un echilibru

58
nervos bun este necesar pentru a fi un exemplu pentru bolnav și care să inspire
multă siguranță.
3. Trebuie să adopte o atitudine criticăîn raporturile sociale, mai ales
în cele din cadrul spitalului
4. Trebuie să aibă calitatea de a stabili contacte umane și trebuie
evitate două atitudini:
 Atitudinea prea distantă și rece deoarece un bolnav nu se va atașa și
nu va avea încredere niciodatăîntr-un astfel de asistent medical
 Atitudinea de a se confesa prea mult pacientului deoarece acest
lucru nu îi inspira securitate bolnavului
5. Trebuie să aibă calitatea de a fie disponibil în mod egal pentru toți
pacienții săi. Unii bolnavi ne plac alții nu și astfel există riscul de a se ocupa
prea mult de unii și de ai neglija pe alții.
Rolul asistentului medical:
 manifestarea unei atitudini de bunăvoinţă şi înţelegere faţă de pacientul
suferind de boala Alzheimer
 respectarea demnității umane a bolnavului de Alzheimer pentru a-i putea
câştiga cât mai repede încrederea
 manifestarea de mult tact, răbdare și să aibă o foarte atentă observație
pentru a preveni eventuale crize periculoase manifestate de către bolnavul de
Alzheimer
 asistentul medical trebuie să ia măsuri de preluare a obiectelor tăioase,
lamă de ras, briceag, brici, brichete, chibrituri sau orice alte obiecte contondente
chiar de la prima internare
 atunci când pacientul cu Alzheimer este dezbrăcat pentru îmbăiere
asistenta trebuie să fie atentă la eventualele subfuziuni sanguine, hematoame sau
leziuni mai profunde de pe suprafaţa tegumentelor, care puteau fi provocate de
însuşi bolnavul sau să se fi lezat în momente de inconştienţă

59
  trebuie să urmărească consumul de de lichide, modul de alimentaţie, ca şi
funcţiile de evacuare deoarece bolnavii, de multe ori, dau informaţii eronate sau
nu comunică despre aceste lucruri
 asistenta medicală trebuie să supravegheze modul cum se îmbracă
pacientul cu Alzheimer atunci când părăsesc patul deoarece tratamentul
medicamentos aplicat la aceşti bolnavi poate să producă scăderea tensiunii
arteriale, tulburări de echilibru, ameţeli etc.
 la bolnavii trataţi cu inhibitori de monoaminooxidaze, se interzice
consumul extractelor de carne şi drojdie, peşte afumat şi sărat, vânatul şi trebuie
atenţionaţi, ca după externare să nu consume vin roşu sau bere, deoarece aceste
medicamente au interacţiuni periculoase cu aceste alimente determinând
creşterea tensiunii arteriale cu apariţia de hemoragii subarahnoidiene
 Este foarte important ca bolnavii să fie serviţi numai cu doze unice de
medicamente, pe care le înghit în faţa asistentei şi dacă este posibil să se
controleze cavitatea bucală a bolnavului pentru a evita adunarea medicamentelor
neconsumate cu scop de sinucidere
 trebuie să acordate o atenție sporită păstrării medicamentelor din secţie
astfel încât bolnavii să nu aibă acces la ele
 asistenta medicală trebuie să supravegheze cu atenţie deosebită saloanele
cu bolnavi agitaţi și dacă apar complicații să anunțe medicul de gardă
 asistenta medicală este cea care răspunde pentru integritatea corporală a
bolnavilor pe care-i îngrijeşte
 atunci când sunt zile de vizită asistenta medicală trebuie să acorde o
atenţie deosebită aparţinătorilor astfel încât aceștia din necunoștință de cauză să
lase bolnavilor obiecte care fiind folosite fără supraveghere pot avea efecte
grave

60
  deoarece stă permanenţă cu bolnavul, asistenta medicală poate şi trebuie
să culeagă informaţii privind comportamentul bolnavului, pe care mai apoi
trebuie să le comunice medicului
 trebuie să dețină o bună observarea bolnavului de Alzheimerdeoarece
trebuie să îi ofere medicului informații utile despre bolnavi, care să-1 ajute pe
acesta la stabilirea tratamentului corect. De asemenea obuna cunoaștere a
bolnavului de Alzheimerîi va permite o buna complianta a acestuia la tratament
Pe toata durata internării asistenta medicală trebuie să observe la
pacientul cu Alzheimer:

Comportamentele patologice

Cunoasterea bolnavului prin observarea sa in diferitele ocazii ale

vietii cotidiene

Observarea comportamentului bolnavului in grup

Observarea afectiunilor somatice care pot exista

Observarea incidentelor sau accidentelor survenite in cursul

tratamentului

Observarea evoluției bolii

Observarea vieții cotidiene si in timpul activităților terapeutice

Figura 4.2 Obervațiile asistentului medical asupra pacientului cu Alzheimer

61
CONCLUZII
Alzheimer este o boală care are o paletă largă de manifestări, astfel
predominante sunt accidentele vasculare cerebrale care dacă sunt în număr mare,
dar de mici dimensiuni, atunci acestea conduc la pierderea bruscă a abilitaţilor
mentale brusc.
Este important să se identifice semnele şi simptomelebolii Alzheimer
astfel încât să se poată începe un tratament corespunzător, deoarece chiar dacă
nu este o afecţiune care se vindecă în urma tratamentului se pot obţine totuși
câteva ameliorări ale stării de sănătate a individului suferind.
„Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă
sau sănătoasă, să-şi menţină sau recâştige sănătatea prin îndeplinirea sarcinilor
pe care le-ar fi îndeplinit singur, daca ar fi avut forţa, voinţa sau cunoştiinţele.
Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât pacientul
să-şi recâştige independenţa cât mai repede”. (Virginia Henderson)
Asistentul medical este persoana care poate și trebuie să acorde îngrijiri
medicale calificate, cu devotament datorită faptului că deține cunoştinţe tehnice
necesare şi are un simţ al resposabilităţii foarte bine dezvoltat.
Asistentul medical trebuie să aibă o atitudine înţelegătoare. O atitudine
pozitivă este cu atat mai importantă, cu cât bolnavii de Alzheimer, internaţi în
spital cu forme juridice sunt lasaţi la discreţia personalului de îngrijire iar acest
lucru pretinde o înaltă conştiinţă profesională. Respectarea demnităţii umane a
bolnavului de Alzheimer este una din principalele elemente de bază pentru
câştigarea încrederii bolnavului. Acest lucru îl face pe pacient să devină mai
deschis şi mai sincer faţă de asistentul medical decât faţă de medic.
Asistentul medical este un foarte bun obsevator al pacientului său și
execută cu îndemânare şi răbdare tehnicile şi tratamentele de care pacientul are
nevoie. Pe timpul spitalizării va fi însoţitorul şi ghidul pacientului ce suferă de
Alzheimer. Tot el este ce care îi oferă medicului toate informaţiile utile despre
bolnavi, astfel medicul să poată fi ajutat la stabilirea unui diagnostic corect.
62
 CAZUL I
Pacienta C.V., în vârstă de 58 de ani este internată la Secția Clinică de Psihiatrie a spitalului
de Neuropsihiatrie Alba-Iulia pentru următoarele simptome: stări episodice de neliniște
psihomotorie, care se transformă uneori în hetero- și autoagresivitate fizică și verbală,
dezorientare temporo-spațială, sever deficit mnezico-prosexic, tulburări ale funcției de
execuție, scăderea capacității de abstractizare în special în sfera planificării propriilor
activități, dezinteres pentru activitățile de rutină.
Antecedentele heredo-colaterale indică predispoziție către Demență Alzheimer, mama
pacientei fiind diagnosticat cu această boală.
Antecedentele personale patologice susțin dispensarizarea psihiatrică a pacientei din anul
2010 și nu prezintă boli somatice, epilepsie sau traumatisme craniene.
Consum de toxice: pacienta consumă 1 ceașcă de cafea pe zi și fumează ocazional.

NEVOIA PROBLEMA SURSA OBIECTIVU INTERVENȚII EVALUAREA

(de dificultate) L PACIENTULUI
Autonome Delegate

Nevoia de a Alimentație și -surse de ordin -pacientul să -asistenta calculează necesarul Necesitățile alimentare
bea și a hidratare fizic (obstrucții, aiba o stare de de calorii pe 24 ore, în funcție ale pacientului să fie
mânca inadecvată prin intoxicații, etc.) bine, fără de activitatea pacientului și împlinite conform
deficit -surse de ordin grețuri sau vârstă, asigurând echilibrul standardelor.
psihologic vărsături; între principiile nutritive
(anxietate, -pacientul să fundamentale.
stres) fie echilibrat
-surse de ordin hidro-
sociologic; electrolitic;
-lipsa -să fie
cunoașterii echilibrat
nutrițional;
-pacientul să
fie echilibrat
psihic.
Nevoia de a Dezinteres -de ordin fizic; -protejarea -alegerea lenjeriei în funcție de -pacientul nu mai prezintă
se îmbrăca și pentru ținuta -de ordin corpului și sex, vârstă, temperatură, talie probleme în privința
dezbrăca vestimentară; psihologic asigurarea și statură; îmbrăcării adecvate.
Absența -de ordin socio- intimității; -pregătirea lenjeriei la
63
 simptomelor economic -educarea îndemâna pacientului;
extrapiramidale pacientului. -explicarea gesturilor
(tremor, -ajutarea pacientului în
rigiditate, efectuarea tehnicii.
mișcări
coreoatetozice)
Nevoia de a fi Carențe de -slabiciune sau -pacientul să Toaleta Îngrijirea Diminuarea leziunilor
curat, îngrijit, igienă paralizia prezinte pacientului plăgilor tegumentare
de a proteja Alterarea membrelor tegumente și Evitarea Executarea
tegumentele și tegumentelor și a -imobilitate mucoase escarelor de îngrijirilor
mucoasele fanerelor -dezechilibru curate decubit -îl învață
-anxietate, stres -redobândirea măsuri de
stimei de sine igienă
corporală
Nevoia de a Vulnerabilitate -deficit -pacientul să Asistenta -pacientul are capacitatea
evita fata de pericole senzorial beneficieze de medicala de a evita pericolele
pericolele Alterarea -tulburare de un mediu de favorizează
integritatii gândire siguranță fără adaptarea
fizice/psihice Anxietate, stres accidente și persoanei la
Alterarea infecții noul mediu,
memoriei, -să fie furnizează
atenției și echilibrat explicații
orientării psihic clare și
temporo-spațiale deschise
asupra
îngrijirilor
programate,
creează un
climat de
înțelegere
empatică,
asigura un
climat calm și
securitate
Nevoia de a Comunicare -integritatea -pacientul să -educarea -pacientul prezintă
comunica ineficace la nivel organelor de folosească pacientului cu comunicare eficientă la
senzorial și simț mijloace de privire la nivel senzorial și motor
motor -gradul de comunicare mijloacele
Comunicare inteligență, adecvate stării specifice de
ineficientă la percepție sale exprimare a
nivel intelectual -emoții -să fie gândurilor și

64
 Comunicare compensat sentimentelor;
ineficientă la senzorial
nivel afectiv;
Prezența
semnelor de
agitație,
iritabilitate,
agresivitate și
alte manifestări
comportamental
e inadecvate.
Nevoia de a Neplăcerea de a -lezarea -pacientul să Asigurarea -asistenta -pacientul nu prezintă
se recrea efectua activități integrității prezinte stare mijloacelor medicală va dificultate în îndeplinirea
recreative fizice de bună de recreere a fi activităților recreative.
-situații de criză dispoziție pacientului consecventă
-neadaptarea la -să beneficieze în
boală de somn planificarea și
odihnitor organizarea
-să amelioreze activităților
condițiile recreative
fizice -diminuează
anxietatea
-ameliorează
condițiile de
spitalizare

Nevoia de a Ignoranța; -mediu -identifică -pacientul să -pacientul deprinde

învăța cum să Deteriorare necunoscut manifestările dobândească lucrurile elementare cu
îți păstrezi cognitivă -tulburări de de dependență atitudini, privire la păstrarea
sănătatea gândire și -utilizarea obiceiuri și sănătății personale.
memorie modalităților deprinderi
-anxietate, stres de expunere, noi;
-insuficiente conversație , -asistenta
cunoștințe demonstrație medicală
pentru o mai indetifică
bună nevoile de
înțelegere educație ale
pacientului.

65
 CAZUL II
Pacienta N.D., în vârstă de 61 de ani este internată la Secția Clinică de Psihiatrie a spitalului
de Neuropsihiatrie Alba-Iulia, pentru următoarele simptome: halucinatii, tulburari cognitive
progresive, idei delirante, degradare a personalitatii, probleme de identificare a membrilor
familiei si insomnii.
Antecedentele heredo-colaterale indică predispoziție către Demență Alzheimer.
Antecedentele personale patologice susțin dispensarizarea psihiatrică a pacientei de jumatate
de an și nu prezintă boli somatice.
Consum de toxice: pacienta consumă 1-2 ceaști de cafea pe zi și nu fumeaza.

NEVOIA PROBLEMA SURSA OBIECTIVU INTERVENȚII EVALUAREA

(de dificultate) L PACIENTULUI
Autonome Delegate

Nevoia de a Alimentație și -surse de ordin -pacientul să -asistenta calculează Necesitățile alimentare

bea și a mânca hidratare fizic (obstrucții, aiba o stare de necesarul de calorii pe 24 ale pacientului să fie
inadecvată prin intoxicații, etc.) bine, fără ore, în funcție de activitatea împlinite conform
deficit -surse de ordin grețuri sau pacientului și vârstă, standardelor.
psihologic vărsături; asigurând echilibrul între
(anxietate, stres) -pacientul să principiile nutritive
-surse de ordin fie echilibrat fundamentale.
sociologic; hidro-
-lipsa electrolitic;
cunoașterii -să fie
echilibrat
nutrițional;
-pacientul să
fie echilibrat
psihic.
Nevoia de a se Dezinteres pentru -de ordin fizic; -protejarea -alegerea lenjeriei în funcție -pacientul nu mai
îmbrăca și ținuta vestimentară; -de ordin corpului și de sex, vârstă, temperatură, prezintă probleme în
dezbrăca Absența psihologic asigurarea talie și statură; privința îmbrăcării
simptomelor -de ordin socio- intimității; -pregătirea lenjeriei la adecvate.
extrapiramidale economic -educarea îndemâna pacientului;
(tremor, rigiditate, pacientului. -explicarea gesturilor
mișcări -ajutarea pacientului în

66
 coreoatetozice) efectuarea tehnicii.
Nevoia de a fi Carențe de igienă -slabiciune sau -pacientul să Toaleta Îngrijirea Diminuarea leziunilor
curat, îngrijit, Alterarea paralizia prezinte pacientului plăgilor tegumentare
de a proteja tegumentelor și a membrelor tegumente și Evitarea Executarea
tegumentele și fanerelor -imobilitate mucoase escarelor de îngrijirilor
mucoasele -dezechilibru curate decubit -îl învață
-anxietate, stres -redobândirea măsuri de
stimei de sine igienă
corporală
Nevoia de a Vulnerabilitate fata -deficit -pacientul să Asistenta -pacientul are
evita pericolele de pericole senzorial beneficieze de medicala capacitatea de a evita
Alterarea -tulburare de un mediu de favorizează pericolele
integritatii gândire siguranță fără adaptarea
fizice/psihice Anxietate, stres accidente și persoanei la
Alterarea infecții noul mediu,
memoriei, atenției -să fie furnizează
și orientării echilibrat explicații
temporo-spațiale psihic clare și
deschise
asupra
îngrijirilor
programate,
creează un
climat de
înțelegere
empatică,
asigura un
climat calm și
securitate
Nevoia de a Comunicare -integritatea -pacientul să -educarea -pacientul prezintă
comunica ineficace la nivel organelor de folosească pacientului cu comunicare eficientă la
senzorial și motor simț mijloace de privire la nivel senzorial și motor
Comunicare -gradul de comunicare mijloacele
ineficientă la nivel inteligență, adecvate stării specifice de
intelectual percepție sale exprimare a
Comunicare -emoții -să fie gândurilor și
ineficientă la nivel compensat sentimentelor;
afectiv; senzorial
Prezența semnelor
de agitație,
iritabilitate,

67
 agresivitate și alte
manifestări
comportamentale
inadecvate.
Nevoia de a se Neplăcerea de a -lezarea -pacientul să Asigurarea -asistenta -pacientul nu prezintă
recrea efectua activități integrității fizice prezinte stare mijloacelor medicală va dificultate în
recreative -situații de criză de bună de recreere a fi îndeplinirea
-neadaptarea la dispoziție pacientului consecventă activităților recreative.
boală -să beneficieze în
de somn planificarea
odihnitor și
-să amelioreze organizarea
condițiile activităților
fizice recreative
-
diminuează
anxietatea
-
ameliorează
condițiile
de
spitalizare

Nevoia de a Ignoranța; -mediu -identifică -pacientul să -pacientul deprinde

învăța cum să Deteriorare necunoscut manifestările dobândească lucrurile elementare cu
îți păstrezi cognitivă -tulburări de de dependență atitudini, privire la păstrarea
sănătatea gândire și -utilizarea obiceiuri și sănătății personale.
memorie modalităților deprinderi
-anxietate, stres de expunere, noi;
-insuficiente conversație , -asistenta
cunoștințe demonstrație medicală
pentru o mai indetifică
bună nevoile de
înțelegere educație ale
pacientului.

CAZUL III
Numele/Prenumele: A.N.
Vârsta: 57 de ani, sex feminin

68
 Data internării: 20.02.2021
Diagnostic la internare: demență Alzheimer
Motivele internării:
 Schimbarea stării de spirit și a personalității
 Dezorientare și confuzie
 Probleme de vorbire și de scriere
 Tulburări de judecată și luarea unor decizii greșite

Antecedente personale:
 Meningită la 6 ani
 Scarlatină la 11 ani

Antecedente personale fiziologice:

 Menstruație la 15 ani
 Nașteri: 1
 Chiuretaje: 2

Antecedente heredo-colaterale: tatăl diagnosticat cu demență Alzheimer

Antecedente sociale:
 Statut social: căsătorită
 Profesie: absolventă de facultate cu studii economice – economistă
 Obiceiuri alimentare: consumă 3 mese pe zi în grabă, consumă moderat condimente și
alcool
 Mijloace de relaxare: plimbări prin parc cu copiii sau nepoții
 Acces la informații: citește literatură, ascultă radio-ul și are acces la informații cu
caracter cultural.
 Relații cu rudele și prietenii: armonioase

Istoricul bolii:
Pacienta T.A., în vârstă de 57 de ani este internată în spital pentru schimbarea stării de spirit și
a personalității, pentru dezorientare, problemele de vorbire și de scriere cu care se confruntă
în ultima perioadă și dificultățile pe care le are în realizarea sarcinilor de la domiciliu.

NEVOIA PROBLEMA SURSA OBIECTIVU INTERVENȚII EVALUAREA

(de dificultate) L PACIENTULUI
Autonome Delegate

Nevoia de a Alimentație și -surse de ordin -pacientul să -asistenta calculează Necesitățile

bea și a hidratare inadecvată fizic (obstrucții, aiba o stare de necesarul de calorii pe 24 alimentare ale
mânca prin deficit intoxicații, etc.) bine, fără ore, în funcție de activitatea pacientului să fie

69
 -surse de ordin grețuri sau pacientului și vârstă, împlinite conform
psihologic vărsături; asigurând echilibrul între standardelor.
(anxietate, stres) -pacientul să principiile nutritive
-surse de ordin fie echilibrat fundamentale.
sociologic; hidro-
-lipsa electrolitic;
cunoașterii -să fie
echilibrat
nutrițional;
-pacientul să
fie echilibrat
psihic.
Nevoia de a Dezinteres pentru -de ordin fizic; -protejarea -alegerea lenjeriei în funcție -pacientul nu mai
se îmbrăca și ținuta vestimentară; -de ordin corpului și de sex, vârstă, temperatură, prezintă probleme în
dezbrăca Absența psihologic asigurarea talie și statură; privința îmbrăcării
simptomelor -de ordin socio- intimității; -pregătirea lenjeriei la adecvate.
extrapiramidale economic -educarea îndemâna pacientului;
(tremor, rigiditate, pacientului. -explicarea gesturilor
mișcări -ajutarea pacientului în
coreoatetozice) efectuarea tehnicii.
Nevoia de a fi Carențe de igienă -slabiciune sau -pacientul să Toaleta Îngrijirea Diminuarea leziunilor
curat, îngrijit, Alterarea paralizia prezinte pacientului plăgilor tegumentare
de a proteja tegumentelor și a membrelor tegumente și Evitarea Executarea
tegumentele fanerelor -imobilitate mucoase escarelor de îngrijirilor
și mucoasele -dezechilibru curate decubit -îl învață
-anxietate, stres -redobândirea măsuri de
stimei de sine igienă
corporală
Nevoia de a Vulnerabilitate fata -deficit -pacientul să Asistenta -pacientul are
evita de pericole senzorial beneficieze de medicala capacitatea de a evita
pericolele Alterarea integritatii -tulburare de un mediu de favorizează pericolele
fizice/psihice gândire siguranță fără adaptarea
Alterarea memoriei, Anxietate, stres accidente și persoanei la
atenției și orientării infecții noul mediu,
temporo-spațiale -să fie furnizează
echilibrat explicații
psihic clare și
deschise
asupra
îngrijirilor
programate,

70
 creează un
climat de
înțelegere
empatică,
asigura un
climat calm și
securitate
Nevoia de a Comunicare -integritatea -pacientul să -educarea -pacientul prezintă
comunica ineficace la nivel organelor de folosească pacientului cu comunicare eficientă
senzorial și motor simț mijloace de privire la la nivel senzorial și
Comunicare -gradul de comunicare mijloacele motor
ineficientă la nivel inteligență, adecvate stării specifice de
intelectual percepție sale exprimare a
Comunicare -emoții -să fie gândurilor și
ineficientă la nivel compensat sentimentelor;
afectiv; senzorial
Prezența semnelor
de agitație,
iritabilitate,
agresivitate și alte
manifestări
comportamentale
inadecvate.
Nevoia de a Neplăcerea de a -lezarea -pacientul să Asigurarea -asistenta -pacientul nu prezintă
se recrea efectua activități integrității prezinte stare mijloacelor medicală va dificultate în
recreative fizice de bună de recreere a fi îndeplinirea
-situații de criză dispoziție pacientului consecvent activităților
-neadaptarea la -să beneficieze ă în recreative.
boală de somn planificarea
odihnitor și
-să amelioreze organizarea
condițiile activităților
fizice recreative
-
diminuează
anxietatea
-
ameliorează
condițiile
de
spitalizare

71
Nevoia de a Ignoranța; -mediu -identifică -pacientul să -pacientul deprinde
învăța cum să Deteriorare cognitivă necunoscut manifestările dobândească lucrurile elementare
îți păstrezi -tulburări de de dependență atitudini, cu privire la păstrarea
sănătatea gândire și -utilizarea obiceiuri și sănătății personale.
memorie modalităților deprinderi
-anxietate, stres de expunere, noi;
-insuficiente conversație , -asistenta
cunoștințe demonstrație medicală
pentru o mai indetifică
bună nevoile de
înțelegere educație ale
pacientului.

72
73
BIBLIOGRAFIE
1. Băcilă C., Pereanu M., (2011), Particularităţi ale tulburărilor psihice
întâlnite în boala celebro-vasculară, AMT, vol II, nr. 3, disponibil online la
URL http://www.amtsibiu.ro/Arhiva/Nr%203%20integral.pdf, accesat la data
de 11.04.2021
2. Boişteanu P., (2005), Direcţii de cercetare în Boala Alzheimer. Buletin de
Psihiatrie Integrativă, an XI, vol. X, nr.1 (24)
3. Brown J, Hillam J., (2004), Your questions ansered, Editura Churchill,
Livingstone
4. Brun A, Levy R., (2003), Vascular Dementia: pathological findings, în B.
A, în Dementia, London
5. David Perlmutter, Kristen Loberg, (2015), Alimentația pentru un creier
sănătos, Ed. Litera, București
6. Văcariu Violetta, (2012),Ghid de nursing, Editura Victor Babeş,
Timişoara
7. Ministerul Sănătăţi, (2013), Ghid de diagnostic şi tratament în demenţe,
http://www.emedic.ro/Ghiduri-de-practica-medicala/Ghid-de-diagnostic-si-
tratament-in-demente.htm, accesat la data de 11.04.2021
8. http://medicina.san.ro/cursuri/Carte_Practic.pdf, accesat la data de
11.04.2021
9. http://www.neurowikia.es/content/anatomia-patologica-de-la-enfermedad-
de-alzheimer,accesat la data de 13.03.2021
10. http://www.scumc.ro/boala-alzheimer-familiala-fad1-app/,accesat la
data de 23.02.2021
11. http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Alzheimer-si-alte-boli-
degenerative/dementa_319, accesat la data de 11.04.2021
12. http://www.sfatulmedicului.ro/simptome/dementa-scaderea-
capacitatilor-intelectuale_103, accesat la data de 11.04.2021

74
 13. https://ro.scribd.com/document/396671992/Rolul-Asistentei-
Medicale-in-Ingrijirea-Pacientilor-Cu-Afectiuni-Psihiatrice, accesat la data de
11.04.2021
14. https://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Alzheimer#Modific
%C4%83ri_morfologice_%C3%AEn_creier_(Anatomia_patologic
%C4%83),accesat la data de 13.03.2021
15. https://spitfog.ro/pdf/Bibliografie/ghid_20de_20nursing.pdf,accesat
la data de 13.03.2021
16. https://www.arcadiamedical.ro/articol/boala-alzheimer-cea-mai-
frecventa-forma-a-dementei/, accesat la data de 23.02.2021
17. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3181909/,accesat
la data de 23.02.2021
18. https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-
afectiuni/alzheimer,accesat la data de 23.02.2021

75