GRUPUL SCOLAR DE SERVICII

,,SF. APOSTOL ANDREI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA
PLOIESTI

PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR
PROFESIONALE NIVEL 3 +
CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

COORDONATOR:
PROF. PANA MAGDALENA
ABSOLVENT:
VLAICU GAROFITA

PROMOTIA 2012

PLANUL PROIECTULUI
ARGUMENT
CAPITOLUL I - INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI
MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC
I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI
RESPIRATOR..................................................................................... 5
I.2 DEFINITIE, CLASIFICARE, SI FACTORII CARE DETERMINA
APARITIA BOLII...............................................................................11
1.3 MANIFESTARI SI PROBLEME DE DEPENDENTA SPECIFICE
PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC............................................16
I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGATIE ................................................................................19
I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII
AUTONOME SI DELEGATE...........................................................25
1.6 EDUCATIE PENTRU SANATATE PRIVIND PREVENIREA
BOLII....................................................................................................30

CAPITOLUL II - STUDIU DE CAZ ...................................32

CAPITOLUL III
III.1. CONCLUZII...............................................................44
III.2. ANEXE.......................................................................45
III.3. BIBLIOGRAFIE .......................................................55

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE

PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC

ARGUMENT
Aerul e viu si proaspat ! el trezeste si invie
Pieptul,inima si ochii peste care lin adie.
Mihai Eminescu.
Omul este o trestie ,cea mai slaba din natura,dar este o trestie ganditoare.Nu e
nevoie ca intregul univers sa se inarmeze ca sa-l striveasca, un abur,un strop de
apa ajunge ca sa-l ucida.
Blaise Pascal.
Termenul ca atare de astm deriva din grecescul astm= greutate in
respiratie, folosita inca de Homer si care a intrat apoi in limbajul medical prin
Hipocrate, Areteu.
Fiecare om este un mic univers.Cand armonia universului se tulbura omul
sufera, si uneori acest echilibru ramane definitive perturbat.Omul,in raport cu
universal, este totusi atat de puternic prin ratiunea sa.
Pentru omul bolnav asistenta medicala trebuie sa fie ajutorul si suportul
permanent, sa-l inconjoare sis a-l ocroteasca cu toata atentia, rabdarea si
dragostea de care este capabila.
Cuvintele raman, darn u vor fi niciodata de ajuns ca prin ele sa
multumeasca celei ce mi-a daruit dragostea pentru oameni si puterea de a-i
sprijini pe acestia.

I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

RESPIRATOR
Aparatul respirator cuprinde organele prin care se realizeaza respiratia
pulmonara.
O parte din organelle aparatului respirator indeplinesc si o alta functie
decat respiratia.
Fosele nazale servesc la respiratie si mirosit.
Nazo-faringele lasa sa treaca aerul spre plamani dar ventileaza urechea
medie prin trompa lui Eustache.
Orofaringele la nivelul lui se incruciseaza calea respiratory cu cea
digestive.
Laringele-organ al respiratiei si fonatiei incepand cu traheea, organele
aparatului respirator, au functii pur respiratorii.
Componentele aparatului respirator:
Caile respiratorii superioare :
- nas
- cavitati nazale
- laringe
- trahee.
Organul de schimb respirator plamanul.
Nasul este o proeminenta mediana de forma unei piramide , situata
in mijlocul fetei.Nasul prezinta urmatoarele segmente:
- radacina nasului,care il separa de frunte;
- baza nasului care prezinta doua orificii=narile;
- doua fete laterale formate din oasele nazale si cartilajele nazale.
- trei margini , doua laterale ce corespund santurilor nazopalpebral si nazogenian si una anterioara care formeaza dosul
nasului.
Cavitatile nazale-sunt doua canale orientate anteroposterior, situate
deasupra cavitatii bucale,sub baza craniului,anterior de faringe.Vestibulul nasal
este regiunea anterioara a cavitatii nazale.El se intinde pana la o proeminenta a
peretelui nasal lateral, cu o importanta functionala, deoarece aerul este dirijat
spre etajul superior olfactiv al fosei nazale,prin inspiratii puternice si scurte.
Distrugerea acestei regiuni duce la disparitia mirosului.
Mucoasa nazala- inveleste peretii cavitatii nazale patrunde in sinusurile
paranazale,iar la nivelul coarnelor se continua cu mucoasa nazofaringelui.
Mucoasa nazala este formata din corion,care contine vase de sange si da
culoarea rosie a mucoasei si epieliului,care este un epiteliu cilindric, stratificat,
acoperit cu cili vibratili.Mucoasa nazala bogat vascularizata,ceea ce permite ca

aerul inspirat sa fie incalzit si umezit datorita evaporarii de la suprafata

mucoasei
Vascularizatia nasului
Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri ale arterei carotide interne
si externe prin artera maxilara interna si externa.
Vascularizatia venoasa este satelita arterelor.
- venele nazale superioare se varsa in vena oftalmica.
- venele nazale anterioare se varsa in vena faciala.
- venele nazale posterioare se varsa in vena maxilara.
Circulatia limfatica este tributara ganglionilor submandibulari
jugulari.
Inervatia nasului.
Mucoasa nazala este bogat inervata.
- senzorial prin nervul olfactiv pentru simtul mirosului.
- senzitiv prin nervul trigemen pentru sensibilitate generala.
- vegetative- inervatia simpatico cu rol vaso-constrictor si
inhibotor asupra secretiei nazale.
Bogata inervatia a mucoasei nazale face ca acesta sa fie punctul de
plecare a numeroaselor reflexe:
- de stranut eliminarea exploziva a aerului prin plamani
- de apnee oprirea respiratiei
- de constrictie a musculaturii bronsice
- de inchidere brusca a glutei.
Laringele :
Laringele este portiunea superioara a arborelui bronsic si in acelasi timp
organul esential al fonatiei.
Asezarea Topografica :
Laringele ocupa partea mijlocie si anterioara a gatului , este situat inaintea
faringelui, deasupra traheei, dedesubtul osului hioid si al limbii si se proiecteaza
pe coloana vertebrala in dreptul ultimelor patru vertebre cervicale.
Constitutia laringelui
In constitutia laringelui intra o serie de piese cartilaginoase care sunt unite
prin articulatii, ligamente si muschi.
Cartilajele care intra in constitutia sa sunt:
- cartilajul tiroid- are forma unei carti deschise inapoi; marginea anterioara
cunoscuta sub numele de Marul lui Adam,proeminentape linia mediana a
gatului.
- cartilajul cricoid- are forma unui inel cu pecete,corpul inelului se articuleaza cu
traheea , iar pecetea inelului este orientate posterior.
- epiglota fibrocartilaj oval, mobil, inchide glota in timpul deglutitiei.

- cartilajele aritenoide sunt situate inapoia cartilajului tiroid si deasupra pecetei

corticoidiene.
- cartilajele corniculate se articuleaza cu varfurile cartilajelor aritenoide.
- cartilajele cuneiforme sunt situate in grosimea plicilor aritema-epiglotice.
Elementele de legatura sunt reprezentate de articulatii, ligamente si
membrane care unesc cartilajele laringelui.
Musculatura laringelui intervine in respiratie si fonatie.
Mucoasa laringelui laringele este invelit pe toata suprafata sa interna de
o mucoasa care se continua superior cu mucoasa faringiana, iar inferior cu cea
traheala.
Vascularizatia laringelui :
- arteriala prin ramuri din artera carotida externa si artera
tiroidiana inferioara.
- venele insotesc arterele cu acelasi nume.
- Limfatia este tributara ganglionilor cervicali de la nivelul
bifurcatiei carotide.
Inervatia laringelui
- motorie prin ramuri din nervul vag.
- senzitiva prin nervii laringieni.
- vegetativa care regleaza tonusul plicilor vocale si al glandelor
laringiene si produce vasoconstrictie
Traheea
Traheea- urmeaza laringele; incepe in partea antero-inferioara a gatului,
terminandu-se la nivelul celei de-a cincea sau a sasea vertebra dorsala.
Structura traheei
Este formata dintr-o membrane fibro-musculo-elastica ce contine 15-20
inele cartilaginoase incomplete.
Aceasta membrana se prezinta ca un tub in partea posterioara arcurile
cartilaginoase lipsesc , membrana devine plata,ea vine in contact cu esofagul.
Musculatura traheei uneste cele doua capete ale arcurilor cartilage-noase
fiind cuprinsa in grosimea membranei fibro-elastice.
Mucoasa traheei este formata din corion,glande mixte si epiteliu
pluristratificat cilindric.
Vascularizatia si inervatia traheei :
- arteriala prin ramuri din artera subclavie si aorta toracala
- venele urmeaza arterele cu acelasi nume
- limfatica este tributara ganglionilor traheali si
braheobronsici.Inervatia prin nervii simpaticul cervical si toracal
superior.

Bronhiile:
Bifurcarea traheei da nastere celor doua bronhii principale dreapta si
stanga.
Fiecare bronhie principala patrunde in plaman respective prin hilul
pulmonar.
Proiectate pe peretele anterior al toracelui:
- bronhia principala dreapta corespunde coastei VI si spatial
intercostals VII
- bronhia principala stanga corespunde spatiului intercostal VI
Bronhiile principale constituie segmental extrapulmonar al arborelui
bronsic.Dupa patrunderea in plaman, ele se ramifica formand segmental
intrapulmonar bronsic.
Plamanii:
Plamanii reprezinta organele respiratiei si se prezinta ca un con trunchiat,
compus din doua jumatati inegale una dreapta (700 gr) si alta stanga mai mica
(600 gr), care sunt legate intre ele prin cele doua ramuri de bifurcatie ale traheei.
Configuratie : Plamanii au o culoare roz-pal la copil si alb cenusiu cu pete
negre la adult,masoara in medie 25 cm vertical, 1.5cm sagital si 10cm
transversal.
Capacitate plamanilor este de 4500-500 cmc.
Configuratia plamanului drept : este format din 3 lobi (superior, mijlociu
si inferior)
Configuratia plamanului stang : 2 lobi (superior si mijlociu).Lobii sunt
delimitati de niste sansuri adanci=scizuri in care patrunde pleuraviscerala.
Plamanii sunt alcatuiti din arborele bronsic intrapulmonary, din retelele
vasculare care asigura circulatia functionala si de nutritie si din caile limfatice si
plexurile nervoase.
Lobul este format din acini alveolari centrati in jurul bronhioleio
respective si are forma unei piramide triunghiulare , cu varful spre hil si baza
spre exterior.
Acinul este format dintr-o dilatatie vestibularadin care se desprind cateva
canale alveolare.
Alveolele pulmonare ,care alcatuiesc peretii canalelor alveolare ,au forma
sfericacu diametru de 150si sunt in numar de peste 4 miliarde in ambii
plamani.
Vascularizatia este asigurata de arterele pulmonare care aduc la plamani
sange venos din ventriculul drept.Venele capilare rezultate din retelele capilare
perilobulare formeaza in hil patru trunchiuri care duc in atriul stang sangele
oxigenat in plamani.
Circulatia nutritive necesara metabolismului tisular este independenta de
circulatia functionala fiind asigurata de arterele si venele bronsice.
Pleura-este o membrane seroasa care inveleste plamanul.Pleura
viscerala ,subtire, aderenta de plaman, dup ace se rasfrange la nivelul hilului
8

,continua sa tapeteze fata laterala a mediastinului, diafragmul si fata interna a

peretelui thoracic, de care este desfasurata printr-un strat celulo-geasos, numit
fascia endotoracica.Pleura paritala captuseste cavitatile toracice care adapostesc
plamanii si vine in contact cu fosa supraclaviculara ,fata interna a coastelor si
spatiilor intercostale,fata toracica a diafragmului si organelle din mediastin.
Cavitatea pleurala este spatial virtual delimitat de cele doua pleure, care
vin in contact si sunt umezite de o cantitate mica de lichid (lichidul pleural).
Mediastinul reprezinta spatial cuprins intre fetele mediane ale plamanilor
delimitat ventral de stern si cartilajele costale,dorsal de coloana vertebrala
toracica, caudal al diafragmei, cranial de planul conventional care separa
toracele de baza gatului.
Planul frontal , format de bifurcatia bronhiilor principale, imparte
mediastinul intr-un segment anterior si unul posterior.
Mediastinul anterior cuprinde:inima si pericardul, timusul si vasele mari
ale cordului.
Mediastinul posterior cuprinde:traheea si bronhiile principale, segmental
thoracic al esofagului, aorta orizontala si descendenta, nervii pneunogastrici si
aorticoesofagieni.
FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Respiratia este actul fiziologic care satisface nevoia de oxigen a
organismului, asigurand in acelasi timp eliminarea bioxidului de carbon.
Prin mecanismul de ventilatie pulmonara plamanul pune in contact la
nivelul alveolelor, aerul atmospheric cu sangele care va transporta oxigenul catre
intimitatea tesuturilor, de unde va lua excesul de bioxid de carbon, pe care il va
reda aerului atmosferic tot la nivelul alveolelor.
In desfasurarea respiratiei se disting trei etape:
etapa pulmonara
etapa circulatorie
Ventilatia este o succesiune de miscari alternative de inspiratie si
expiratie, care in timpul inspiratiei se duce pana la nivelul plamanilor aer
atmospheric bogat in O2 si practic aproape lipsit de CO2, iar in timpul expiratiei
se elimina aerul pulmonary, sarac in O2 si bogat in CO2.
Inspiratia este un act activ, iar expiratia este un act pasiv.
Inspiratia este patrunderea aerului in plamani;se realizeaza prin marirea in
diametru a cavitatii toracice, datorita interventiei muschilor respiratori
intercostali, sternocleidomastoidianului si diafragmului.Cu fiecare inspiratie
intra in plamani un volum de aer de aproximativ 500 ml.Aceelasi volum
paraseste plamanul in expiratie.
Compozitia aerului alveolar trebuia sa aiba o valoare aproape constanta,
aceasta realizandu-se prin inspiratie care face sa patrunda aerul atmosferic bogat
in O2, care se amesteca cu aerul alveolar.
9

Circulatia pulmonara
Pentru asigurarea respiratiei pulmonare este obligatorie o circulatie
corespunzatoare, care sa permita trecera unei cantitati normale de sange.
Intr-un minut prin plamani trec 6-7 litre de sange.
Debitul sanguine pulmonar este egal cu debitul circulatiei generale, dar
presiunile si rezistentele din arterele pulmonare sunt mult mai mici. Aceasta
caracteristica, esentiala pentru respiratie, tine de marea distensibi-litate si
capacitate a circulatiei pulmonare.Datorita acestor proprietati, circulatia
pulmonara tolereaza mari cresteri de debit fara modificari de presiune, fenomene
care nu se intampla in circulatia generala.

10

I.2 DEFINITIE, CLASIFICARE, SI FACTORII CARE

DETERMINA APARITIA BOLII
DEFINITIE:
Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin hiperactivitate
bronsica la contactul cu substante sau stimuli diferiti, aparand la subiectii cu o
anumita predispozitie constitutionala, manifestandu-se prin reducerea
generalizata, variabila si reversibila a calibrului bronhiilor cu crize de dispnee
paroxistica si wheezing.
Boala asmatica poate exista insa si in lipsa ei.Astmul bronsic, bronsita
cronica si efizemul pulmonar constituie conceptul larg de bronhopneuomatie
cronica obstructive (BPOC).
Astmul este o boala de sensibilizare, cel putin la inceputul ei, in care
organul de raspuns este in primul aparat bronsic.
Astmul bronsic se intalneste la 1% din totalul populatiei, avand repartitie
aproximativ egala pe varste si sex cu usoara predominanta la copii si adulti
(barbati).
CLASIFICARE:
Dupa etiologie si mecanismul de producere astmul bronsic poate fi:
extrinsic (alergic)
intrinsic (infectios si iritativ)
Clasificarea etiologica a astmului bronsic :
I.
Astmul bronsic extrinsic- astmul alergic ( 70-80% )
II.
Astmul bronsic intrinsic- astmul bronsic infectios (20-30% )
- astmul iritativ
- astmul ci etiologie necunoscuta
Asocierea factorilor etiologici explica incidenta crescuta a formelor mixte
de astma (infecto allergic).
Adeseori boala astmatica se instaleaza pe un teren local bronsic pregatit,
sensibilizat prin infectii acute repetate sau cornice si prin iritatiile crescute ale
atmosferei, imprejurari care duc la o scadere a pragului excitabilitatii
intraceptive bronsice.
ETIOPATOGENIE
In producerea astmului bronsic intervin doua categorii de factori.
Factorii determinanti in ordinea frecventei pot fi:
I.
Alergici vegetali (fungi, praf de casa, flori, etc.)
- animali (peri, lana, pene)
- alimentari (capsuni, unt, peste,oua,etc.)
- medicamentosi (penicilina, indometacin, etc.)
11

II.

Infectiosi infectie acuta sau cronica bronsica sigura poate declansa

astmul bronsic sau intretine sau agrava un astm preexistent de alta
origine.
III. Iritanti factori fizici si chimici (fum, gaz, pulberi), la care se adauga
cei meteorologici (frigul) pot deasemenea induce un astm bronsic la
subiectii cu super reactivitate bronsica.
IV. Factorul endocrin explica aparitia crizelor astmatice premenstrual, la
menopauza si la hipertiroidieni.
V.
Factorul pshic participa la declansarea crizelor de astma, dupa stress si
conditionarea acestora.
Factori favorizanti (de risc).
Terenul local (spine iritative),rinite alergice, vegetatii adenoide, deviatia
de sept nasal,s.a.terenul general hiperreactivitate bronsica este mai mare in
familiile de astmatici decat la restul populatiei.
Esential este terenul atopic,de obicei predispus ereditar.
Mecanismul pathogen:
Mecanismul pathogen de producere al astmului bronsic nu este pe deplin
elucidat, dar se cunosc verigile principale ale acestuia.
Atigenele (alergenele) sunt substante care produse in organism sunt capabile
sa determine dupa un oarecare timp de latenta, aparitia anticorpilor cu care
reactioneaza specific si care produc de regula reactii generale sau locale
zgomotoase, nefavorabile organismului.
In mod normal, alergenele sunt neutralizate sau eliminate de la diferite
niveluri ale aparatului respirator prin mecanismele de clearance bronsic sau
alveolar.
In cazul astmului bronsic anticorpii formati sunt imunoglobulinele +- (Ig E),
denumite si reagine sau anticorpi reagini.
Imunoglobulinele +- spre deosebire de ceilalti anticorpi (Ig G,Ig H), se
caracterizeaza printr-o serie de particularitati, sunt prezente in aer in cantitati
foarte mici si au o afinitate pentru celulele aceleiasi specii, afinitate manifesttate cu predilectie pentru bazofilele din sange si tesuturi in special la nivelul
mucoaselor si deci si al bronhiilor.
Al doilea factor essential pentru astm este hipersensibilitatea bronsica fata de
doze minime de mediatori chimici, incapabili la individual normal sa provoace
crize de astm.
Imunitatea si frecventa acceselor paroxistice sunt in functie de cresterea
excitabilitatii interoceptive bronsice sau de scadere a pragului de excitabili-tate a
acestor interoceptori.
In astmul brosic, mecanismul conflictului imunologic este de cele mai multe
ori de tip I imediat aparand la 10-20 minute dupa contactul cu alergenul.
Criza de dipnee paroxistica este deci, o consecinta a trei factori, care induc
bronhostenoza:
- edemul mucoasei bronsice
12

- hipersecretia
- stasmul bronsic.
La inceput, criza paroxistica este declansata numai de alergene.Cu
timpul pot interveni si stimuli emotinali,climaterici, reflecsi.
Anatomia patologica releva bronhii terminale cu mucus cu celule
coleifirme numeroase si muchi netezi hipertrofiati.
FORME CLINICE
Tabloul clinic a fost sistematizat cu deosebita maiestrie de Trousseau in
1868.Boala se instaleaza cel mai frecvent la varsta adultului tanar, apare insa si
in copilarie si cu totul exceptional peste al cincilea deceniu.
In ordinea frecventei se descriu:
1. Astmul alergic (extrinsic) apare inainte de 45 ani, este determinat de
alergeni, sunt prezente antecedentele familiale astmatice si spinele
iritative (rinite,dermite), infectia bronsica asociindu-se secundar.
2. Astmul infectios (intrinsic) se intalneste dupa 45 ani fara antece-dente
familiale, infectia bronsica este prezenta initial si declanseaza accesul,
care apare pe un fond de dispnee moderata continua, este mai prelungit si
insotit de raluri umede si expectoratie mucopurulenta.
3. Astmul sezonier, reprezinta manifestarea cronologica a celor doua forme
de astm allergic si infectios.Crizele se produc 3-6 luni pe an , vara, fiind
determinate de polenul florilor si graminee ,iar toamna si iarna de praful
din locuinte si infectii bronsice.
4. Astmul cronic.Crizele astmatice apar in tot cursul anului, cu perioade
scurte de acalmie.
5. Astmul profesional.Apare in mediul industrial la subiectii indemni , dupa
o perioada variabila de activitate, fiind declansat prin contact profesional
si mecanism alegic.
A se deosebi de astmul neprofesional , preexistent, care este agravat
de conditiile de munca (factorii iritanti,suprainfectie bronsica, suprasolicitare
bronsica).
Din punct de vedere anatomopatologic este o stenoza bronsiolara
tranzitorie cu restitutio ad integrum in perioada de acalmie:
1. ETIOLOGIE :
A. Factorul etiologic principal este reprezentat de:
a. alergeni profesionali
b. iritanti profesionali.
a) Alergeni profesionali
- pulberi vegetale :cereale,faina de cereale,etc.
- pulberi animale:lana,par de animale
- produse biologice:antibiotice,hormone extractive,etc.
- metalele si sarurile lor: cobalt,crom,platina
- compusi chimici organici: sulfamide,rasina.
13

b) Irtanti profesionali
- aldehida ftalmica,cloramina.
B. Factori etiologici secundari:
- terenul atopic
- condititiile profesionale nefavorizate
- conditii de mediu nefavorabile.
C. Timpul de expunere profesionala depinde de puterea alergizanta a
produsului si terenul atopic sau non atopic al persoanelor expuse.
D. Profesiuni expuse: - brutari 71%, morari 2%, tarani cultivatori de
ricin ,tutun,floarea soarelui 2%,tesatorie, bibliotecari, crescatori de pasari, etc.
2. PATOGENE
I.
Diagnosticul Pozitiv
In centrul manifestarilor se afla criza reprezentativa dispneea
paroxistica expiratorie.Instalarea acesteia are loc uneori sub forma asa zisei
aure sau a procesului : iritabilitate, mancarime de nas, prurit.De cele mai
multe ori prima manifestare apare in plina sanatate,fara nicio manifestare
inducatoare,mai ales noaptea.
Criza poate fi premersa de unele manifestari de tip allergic (urticarie,
prurit,edem angioneurotic,migrena),fenomene cu care crizele reprezentative pot
uneori alterna.
Bolnavul este anxios , isi cauta o pozitie caracteristica, la marginea
ferestrei deschise,sprijinit in brate,cu toracele blocat in inspire,ochii injectati,
narile dilatate,venele jugulare turgescente, capul pe spate.
La percutie se constata exagerarea sonoritatii.
Ascultator se percepe zgomotul de bondarreprezentand din multitudinea de raluri bronsice ronflante de diferite marimi si sibilante de diferite
tonalitati.
Durata unei crize de astma obisnuite este de 15 min-2 ore,se termina
spontan sau sub influenta tratamentului.La sfarsitul crizei expirul prelungit se
scurteaza, incepe o tuse uneori de-a dreptul chinuitoare si totul se sfarseste cu
expectoratie in cantitate mica, vascoasa, aderenta,care se elimina cu greu dupa
acest efort de tuse.
Sputa este perlata datorita depunerilor mici si opalescente de mucina pe
care le contin.
Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize de astma continue,
fara pauze intre ele , care dureaza cel putin 24 h,insotite de insuficienta
respiratorie acuta, refractara la bronhodilatatoare si evolutie spre exitus in
absenta tratamentului adecvat.
Starea de rau astmatic este consecinta supraadaugarii la bronhospasm a
unei infectii bronsice, abuzului de simpatomimetice sau a intreruperii bruste a
corticoterapiei, urmate de obstructie difuza si asfixie.

14

Starea de rau asthmatic se mai caracterizeaza si prin crize violente , de

obicei fara tuse si expectoratie cu polipnee, asfixie, cianoza , colaps vascular
somnolenta pana la coma.
Astmul Bronsic
-dispnee expiratorie insotita de
wheezing
-bradipnee
-expectoratie perlata
-raluri sibilante si ronflante
-cord steoacustic normal

Astmul Cardiac
-dispnee inspiratorie
-polipnee
-semen de insuficienta acuta a
ventriculului stang;
zahicardie,zgomot de gallop, suflu
functional de insuficienta mitrala.
-raluri subcriptante
-antecedente de HTA, cardiopatie
ischemica, valvulopatii aortice.

Astmul infectios se deosebeste de bronsita cronica prin caracterul

reversibil al obstructiei bronsice spontane sau dupa bronhodilatatoare in astmul
bronsic fiind functional, iar bronsita cronica este ireversibila.
Infiltratul Lofer din astmul bronsic trebuie deosebit la copii de infiltratul
parazitar, iar la toate varstele de infiltratul virotic si tuberculos.
In decursul astmului pot aparea zone atelectarice, de aspect infiltrativ, care
fac dificil diagnosticul.
La copil,accesul de astma fiind polipeic si febril,pune problema diagnosticului diferential cu bronsita capitala si cu bronhopneumonia.
Dispneea din timpul somnului,in timpul aterosclerozei cerebrale se
diferentiaza prin conditiile de aparitie, prin lipsa manifestarilor obiective
bronsice.

15

1.3 MANIFESTARI SI PROBLEME DE DEPENDENTA

SPECIFICE PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC
La inceputul , crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere,
mai tarziu in intervalele dintre crize apar semnele bronsite cornice si ale
emfizemului, mai mult sau mai putin evidente.
Criza apare in a doua jumatate a noptii, de obicei brutal cu dispnee si
neliniste, prurit si hipersecretie, alteori este anuntata de prodranoame (stranut,
lacrimare, prurit al pleoapelor, cefalee).
SIMPTOME FUNCTIONALE
DISPNEEA reprezinta dificultatea de a respira.Spre deosebire de
respiratia normala, care este involuntara, respiratia dispneica este constienta,
voluntara.
Dispneea specifica astmului bronsic este dispneea paroxistica de tip
expirator, brodispneica, cu expiratie prelungita si suieratoare, cu wheezing.
Bolnavul ramane la pat sau alearga la fereastra prada setei de aer.De obicei sta in
pozitie sezand, cu capul pe spate si sprijinit in maini, ochii injectati, narile
dilatate, jugulare turgescente.
TUSEA - marcheaza sfarsitul crizei,este un act reflex sau voluntar care
are drept scop expulzarea violenta a aerului si in unele cazuri a corpurilor straine
din caile respiratorii.
Tusea in astmul bronsic poate fi la inceput uscata,fara expectoratie,
devenind apoi umeda,mucoasa stralucitoare, alba (sputa perlata) bogata in
euzinofile continand cristale Charcot-Luden si episale Curshaman.
CIANOZA se traduce printr-o coloratie violacee a tegumentelor si a
mucoaselor datorita prezentei in sangele copiilor a unei cantitati de hemoglobina
[Hb] redusa, de peste 50%.
Cianoza poate fi:
- discreta, cand se evidentiaza la lobii urechilor si extremitatea
degetelor;
- marcata, cand apare la nas, buze si in jurul ochilor;
- intense, cand acopera toata fata inclusive limba.
SIMPTOME FIZICE.
Examenul fizic al toracelui se executa de catre medic si cuprinde
inspectia, palparea,percutia, auscultatia.
INSPECTIA-in cazul astmului bronsic se constata un torace intepenit in
pozitie inspiratorie, muschii sternocleidomastoidieni contractati.Toracele este
blocat in inspir, bolnavul se sprijina cu mainile de marginea patului.
PERCUTIA- apare hipersonoritatea cu disparitia matitatii precardice prin
auscultatie este diminuat.Ralurile bronsice sibilante si ronflante,raluri uscate
16

sunt des intalnite in astma.Odata cu sfarsitul crizei expirul prelungit se

scurteaza, ralurile devin mai umede, incepe tusea cu expectoratie. Anxie-tatea
este un simptom foarte des intalnit in astmul bronsic.Este cauzat de frica unei
morti iminente datorita lipsei de aer.Bolnavul este foarte nelinistit.
AUSCULTATIA-se aude zgomot de bondar,amestecat de raluri groase si
subtiri (sibilante si ronflante).
PROBLEME DE DEPENDENTA
1) Dificultatea in respiratie.
Dispneea este greutateain respiratie,avand drept consecinta acumularea CO2 in sange si oxigenarea defectuoasa a tesuturilor.In cazul pacientilor cu
astm bronsic este de tip expirator, se reduce frecventa respiratiei (bradisp-neica),
apare setea de aer, expiratia este prelungita si suieratoare cu wheez-ing , apare
cianoza extremiatilor:nas, buze, lobul urechilor, unghii.In astmul bronsic tusea
este la inceput uscata, fara expectoratie, devenind apoi umeda, ceea ce permite
degajarea cailor respiratorii superioare de secretiile acumu-late.
2) Obstructia cailor respiratorii
In cazul pacientilor cu astm bronsic, obstructia cailor respiratorii este
Produsa de prezenta secretiilor bronsice.Acestea au culoare alba-perlata si poarta
numele de sputa perlata,avand consistenta bogata in enzinofile si continand
cristale Charcat-Lyden si spirale Curshman.
3) Anxietatea
Anxietatea apare in urma lipsei de aer care apare in urma dificultatii in
respiaratie si africii de moarte iminenta,datorita lipsei de aer.
PATOGENIE
Markerul fiziopatologie al astmului rezida in hiperactivitatea si obstructia
arborelui respirator.Acestea se datoreaza constrictiei musculaturii nedete,
congestiei vasculare, edemului mucoasei bronsice si secretiile bronsice aderente.
In crizele de astm hypoxia este constanta,fiind direct proportionala cu
severitatea crizei.Majoritatea astmaticilor au hipoxie si alcoloza respiratorie.
Valoarea normala a CO2 arterial exprima o obstructie severa.Aceeasi semnificatie o are si acidoza metabolica.
Alergenele depasesc bariera respiratory si intra in contact cu masto-citele,
care la randul lor sunt in interrelatie cu epiteliul respirator.Mastocitele eliberate
mediatorii implicati in bronho-constrictie:histamine, bradikinina, leucotrienele
C,D,E, factorul de activare trombocitara (paf),prostaglandinele E2,D2,F2 si
tromboxanul A2.Acesti inflamatori produc o intense reactie inflamatorie cu
bronho-constrictie, congestie vasculara, edem al mucoasei, cresterea productiei
de mucus si insuficienta transportului mucociliar.Degra-

17

Nularea eozinofilelor antreneaza eliberarea proteinelor bazale majore sia

proteinelor cationice eozinofile in lumenul bronsic.Se produce disruptia
mucoasei cu exfoliere celelara in lumenul bronsic.
Din cele de mai sus rezulta ca in patogenia astmului intervin mecanis-me
alergice si neurogene.La atopici aeroalergenele induc hipersensibilitatea.
Alergenele absorbite la nivelul mucoasei respiratorii sunt procesate de
macrofage, limfocite B si plasmocite, ultimele antrenand o secretie crescuta de
IgE.celulele prevazute cu receptori pentru IgE saunt mastocitele, bazofile-le,
macrofagele, eozinofilele,trombocitele si limfocitele.
Reactia alergica imediata se datoreaza activarii n\macrofagelor si a
bazofilelor, care are drept rezultat eliberarea mediatorilor chimici, care
antreneaza bronhospasmul si cresterea permeabilitatii capilare.
Reactia alergica tardiva apare la 6 ore dupa contactul cu alergenul.Ea se
datoreaza eliberarii substantelor chemotactice de catre eozinofile, neutrofile,
limfocite macrophage si trombocite.Macrofagele active prin mecanisme
dependente de Ig E elibereaza hidralaze lizomale, radicali de O2, PAF,citokina
(IL-6, TNF) si acid arahidonic.
Actiunea mediatorilor chimici este amplificata de mecanismele
neurogene, dependente de sistemul colinergic,adrenergic si non-adrenergic, noncolinergic.Inervatia vagala si receptorii muscarinici antreneaza contractia
musculaturii bronsice.Ea este mai bine reprezentata la nivelul bronhiilor mari
decat al celor mici.Din aceasta cauza efectele medicatiei anticolinergice sunt
limitate.
Receptorii adrenergici sunt variabil repartizati in plaman.Rolul esential
este de -receptori.Stimularea -receptorilor antreneaza bronho-dilatatiei,
cresterea secretiei de mucus si inhibarea eliberarii mediatorilor mastocitari.
Terminarea crizei de astm este adesea marcata de un acces de tuse umeda
cu expectoratie mucoasa, care contine spirale Cruschmann,eozinofile si cristale
Charcot-Leyden.Sputa este perlata datorita depunerilor mici de opalescente de
mucina pe care le contin.
Durata unei crize obisnuite de astm este de 15 min-2 ore.
Starea de rau asthmatic-se caracterizeaza prin crize de astma continue,
fara pause intre ele care dureaza cel putin 24 ore,insotite de insuficienta respiratorie acuta refractara la bronhodilatatoare si evolutie spre exitus in absenta
tratamentului adecvat.Este consecinta supraadaugarii la bronho-spasm a unei
infectii bronsice a intreruperii bruste a coticoterapiei, urmate de obstructie
difuza si axfisie.

18

I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

INVESTIGATIE
Asistenta medicala are datoria sa insoteasca pacientul la toate actele de
investigatii care se fac.
Punerea in evidenta a starii de hipersensibilitate a unui organism se poate
face prin teste de provocare (teste in vivo).
TESTELE DE INVESTIGATIE
Testele de Provocare
Acestea constau in observarea raspunsului unui organism dupa
introducerea antigenului avand scopul de a reproduce reactia antigen-anticorp in
vivo.
Testele Cutanate
Sunt cele mai utilizate si mai usor de aplicat.Testele cutanate cu diferite
extracte cauta de asemenea sa descopere alergenul in cauza.
Se fac urmatoarele teste cutanate:
1.Proba antireactie- se practica pe fata anterioara a bratului stang sau drept.
Dupa dezinfectarea cu alcool se fac o serie de sacrificari liniare superficiale, de
2 cm, pe aceste sacrificari nesangerande se pune o picatura de NaOH, Na si apoi
numai pe bratul stng o picatura de proteina banuita.
Dupa 30 minute se sterge sacrificarea cuun tampon cu apa sterile si se
compara cu cea din dreapta, care este martora.
Introducerea antigenului poate fi urmata de unul din cele 3 tipuri de
reactie si anume:
a)reactia inediata apare la 1-2 minute si regreseaza in 1-2 ore fiind
caracterizata printr-o serie de modificari cunoscute sub numele de triada lui
Lewis: o molecula in centru,inconjurata de o papilla edematoasa la periferia
careia se observa o zona eritematoasa.
Substratul reactiei consta in vasodilatatia marcata identica cu cea
produsa dupa introducerea de histamina precum si in prezenta de mastociteanticorpi (IgE) care elibereaza mediatori chimici.
b)reactia semiintarziata apare la 4-6 ore dupa injectare atinge la maximul
la 10 ore si dispare dupa 24-36 ore de la debut, ce consta intr-o tumefiere mai
difuza,hiperemica, insotita uneori de pete si chiar de necroza.
c)reactia intarziata apare la 24-36 ore dupa introducerea antigenului si
poate sa persiste mai multe zile, constand intr-o zona indurate rosie violacee.
Cutireactia este de obicei negative cand sunt in cauza antigene cristaloide.
Reactia este pozitiva cand se produce un mic placard urticarian,inconjurat de o zona eritematioasa.Intradermareactia poate da uneori reactii extreme
de violente la un bolnav sensibilizat.Se practica injectand o cantitate infinita de
extrasul antigenului banuit pe antebratul stang si se compara cu martorul de pe
antebratul drept unde s-a injectat solutie clorurosodica izotona.
Testele de Provocare Nazala
19

Antigenul se practica pe mucoasa nazala, care in caz de hipersen-sibilitate

la antigenul cauzat, raspunde printr-un proces de vasodilatatie si
exudare,evidentiate prin rinoscopie sau prin studiul citologic al secretiilor.
Testul de provocare nazala precizeaza o stare de hipersensibilitate si la
celelalte niveluri ale arborelui bronsic,inlocuind la copil in special testele
inhalatorii.
Testele de Provocare Bronsica
Prin aceste teste se exploreaza direct sensibilitatea organului tinta
(bronhiile) si constau in inhalarea de aerosoli,continand doze crescande de
alegen care provoaca o vasoconstrictie exprimata prin scaderea VENS la 10
minute de la inhalare.
O scadere a VENS de cel putin 15% indica doza de allergen.Este necesara
o supraveghere ulterioara a pacientului de catre asistenta medicala, timp de 5-6
ore,timp in care poate sa survina o reactie semiintarziata cu sca-derea VENS,
care nu este reversibila,insotita de fenomene generale: febra, dispnee,cianoza.
Testele in vivo nu sunt lipsite de riscul declansarii unui soc anafilac-tic,
atunci cand concentratia de atigen utilizat este prea mare sau cand starea de
hipersensibilitate se afla la un prag foarte ridicat.
Astazi se mnifesta o tendinta de a se inlocui testele in vivo cu testele in
vitro.
Metode de Investigatie in Vitro
Utilizate din ce in ce mai mult in laboratoare, aceste metode pot fi
clasificate in :
A- tehnici care pun in evidenta terenul atopic.
B- tehnici prin care se precizeaza o reactie imuna fata de
un anumit antigen.
A-Punerea in evidenta a terenului atopic
Dozarea imunoglobulinelor E (IgE)
Imunoglobulinele E se gasesc in mod normal in cantitati crescute in serul
provenit de la indivizi atopici (suferind de astm,rinita eczema).
Metoda moderna de dozare cea mai raspandita utilizeaza radioimunosolventi (radioimunosolvent test RIST).
Nivelul IgE la adulti normali este de cca 100 u/ml,la indivizii suferind de
astm extrinsec rinita nivelurile cresc de la cateva sute pana la 1000 u/ml si peste.
B.-Punerea in evidenta a unei reactii immune fata de un anumit antigen.
Testele utilizate:
- testul de transformare limfo-blastica.
- testul raselor sau imunocito-aderenti.
- testul de inhibitie a migrarii leucocitare.

20

INVESTIGATII PARACLINICE IN CRIZA DE ASTM

a).Determinarea gazelor sangvine
Se cerceteaza saturatia hemoglobinei cu O2 (SaHbO2) sau presiunea
partiala a O2 (PaO2) in sangele arterial.
Recoltarea sangelului pentru determinarea gazelor sangvine se face prin
punctia arteriala.
Punctia arteriala reprezinta crearea unei cai de acces intr-o artera prin
intermediul unui ac de punctie si se face de catre medic cu ajutorul asisten-tei.
Interpretarea rezultatelor:
-valoarea normala a Sa HbO2este 9,5 %.Se determina prin metoda oximetriei
directe pe sangele arterial.
-valoarea normala a PaO2 este de 91 mmHg.Scaderea sub 95 % a Sa HbO2 si sub
91 mmHg a PaO2 exprima hipoxemie si obiectivizeaza insuficienta
respiratorie.Cresterea PaCO2 peste 45 mmHg evidentiaza hipercapnie, element
insotitor al insuficientei respiratoreii.
-valoarea normala a PaCO2 este de 40 2 mmHg.
b).Determinarea PH-ului sanguine.
Determinarea PH-ului se realizeaza prin metoda ewlectrometrica cu
ajutorul unor aparate (PH-metre).
Valoarea normala : 7,34-7,42.
Scaderea Ph-ului sub limita valorii normale obiectiveaza acidoza
respiratorie prezenta in starea de rau asthmatic.
c).Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma
Hemoleucograma ofera amanunte pretioase pentru diagnosticarea
diferentiala a astmului alergic si a celui de natura infectioasa.
Recoltarea se face prin inteparea pulpei degetului (la adult) sau a fetei
plantare a halucelui, calcaiului (la copil).
In laborator se determina elemente figurate dintre care formula leucocitara
este importanta.
In astmul bronsic infectios este specifica neutrofilia.
In astmul bronsic alergic este specifica eozinofilia.
Valorile normale ale acestora sunt:
-neutrofile nesegmentale = 230/mmc (0-5 %)
-neutrofile segmentate = 420/mmc (45-70 %)
-eozinofile 200/mmc (1-3 %).
d).Examenul sputei.
Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expul-zeaza
din caile respiratorii print use.
Se recolteaza in scop explorator pentru examinari macroscopice,
citologice, bacteriologice in vederea stabilirii diagnosticului.
Recoltarea sputei se face prin:
-recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian;
21

-recoltarea sputei prin spalatura bronsica;

-recolatrea sputei prin spalatura gastrica.
Examenul microscopic al sputei care este vascoasa si poate contine mulaje
bronsice,pune in evidenta: eozinofile,cristale Charcot-Leyed,spirale Cruschmann
si uneori corpi Creola (aglomerari de celule descuamate,mucus si o materie
proteinoasa).
In astmul intrinsic domina polinuclearele neutrofile si bacteriile.Euzinofilia nu permite o diferentiere sigura intre astmul extrinsic si el intrinsic.In
ambele forme se pot gasi in sange factori reumatoizi (Ig. IgM sau Ig+IgM).
e).Explorarea functiei ventilarii a aparatului respirator.Ventilatia este
apreciata prin numeroase teste volumele si capacitatile pulmonare, debitele
ventilatorii de repaus si de varf, prin care se determina modul in care aparatul
respirator satisface nevoile de O2 ale organismului.
Explorarea functiei pulmonare constituie, alaturi de anamneza si de
examenele alergologice si imunologice, un element important de investigatie,
care ofera o serie de informatii utile pentru recunoasterea si urmarirea evolutiva
a tulburarilor fiziopatologice ce apar in astm.
Indicele de permeabilitate bronsica (IPB) sau indicele Tiffenean se
calculeaza conform formulei:
It=VEMS real/CV *100
Scaderea IPB sub aceste limite indica prezenta unei disfunctii ventila-torii
obstructive dar se insoteste numai de scaderea VEMS si CV e normala sau a
unei disfunctii ventilatorii mixte daca scade CV si VEMS si IPB.
Unde :
VEMS=volum expirator maxim pe secunda, reprezinta valoarea maxima
de aer ce poate fi eleminata din plaman in prima secunda a unei expiratii
maxime.
CV=capacitatea vitala-reprezinta valoarea maxima de aer ce poate fi
eliminata prin plaman in timpul expiratiei fortate care urmeaza unei inspira-tii
maxime.
Valoarea medie la persoanele adulte este de 500 ml.
Determinarea acestor capacitate si volume pulmonare se realizeaza prin
metoda spirometrica si spirografica.
SPIROMETRIA:
Aceasta metoda consta in masurarea capacitatii vitale cu ajutorul
aparatului numit spirometru.
Spirometrul este alcatuit dintr-un cilindru gradat ce comunica cu
exteriorul printr-un tub de cauciuc prin care sulfa pacientul.Cilindrul gradat este
scufundat intr-un cilindru mai mare, care este plin cu apa.
Pacientul se aseaza pe scaun in fata spirometrului.Cu ajutorul unei cleme
se penseaza narile astfel incat aerul sa nu poata intra ori iesi din cavitatile
nazale.

22

La tubul de cauciuc al spirometrului se adapteaza o piesa bucala sterile,

pacientul introduce in gura piesa si executa o inspiratie maximala urmata de o
expiratie.
Aerul expirat face ca cilindrul gradat sa se ridice deasupra apei, putanduse citi volumul de aer expirat.
Aceasta metoda se foloseste in mod obisnuit pentru determinarea C.V.
SPIROGRAFIA:
Metoda spirografica utilizeaza spirograful, un aparat care permite
inregistrarea grafica a volumelor pulmonare,statice si dinamice.
Principiul de constructie al spirografului este similar cu cel al
spirometrului, continand in plus o serie de alte sisteme.
Cele mai utilizate aparate sunt:
-Aparatele Eutest,cu circuit deschis, bolnavul inspirand aer atmosferic pe
care-l expira in aparat.
-Aparatul Godart, cu circuit inchis, alcatuit din:
1.Spirometrul
2.Sistem inscriptor reprezentat de o pernita care conectata cu
clopotul spirometrului permite inregistrarea variatilor de pozitie ale acestora in
functie de variatia volumului de aer introdus.
Pernita inscrie variatii de volum pe hartia cilindrului unui kimograf , care
se roteste cu o viteza constanta,permitand inscrierea succesiva in timp a
variatiilor de volum in cursul mai multor cicluri respiratorii.
3.Sisteme de pompe ce dirijeaza aerul in ce dirijeaza aerul in sens
unic prin spirograf,permitand efectuarea succesiva a mai multor miscari
respiratorii,fara ca subiectul sa inspire sau sa expire in atmosfera ambianta.
4.Sistemul de absortie a CO2 exprimat.
5.Sistemul de introducere a O2.
Un alt aparat este Pneumoscreenul-un aparat electronic computerizat care
interpreteaza datele imediat,le converteste cu valorile ideale si le memorizeaza.
INTERPRETAREA DATELOR:
Interpretarea datelor se face convertind datele obtinute cu cele ideale.
Se calculeaza cu ajutorul formulelor, patru parametrii :
1)VEMS-determinarea VEMS este obligarie in astm.In timpul crizei
VEMS este scazut, aratand disfunctia obstructive.
2)Indicele Tieffenah este un indice de permeabilitate bronsica:
It=VEMS real/CV*100.
3)Capacitatea vitala =CV
Scaderea CV cu 20% este patalogica.La scaderea cu 40% CV apare
dispneea.
Scaderea CV determina si micsorarea cutiei toracice si reducerea directa a
parenchimului pulmonar.
Valoarea medie a CV la adult este de 500 ml.
23

4)Volumul residual (V.R) este important pentru diagnostic, acesta creste in

stenoze bronsice, cand sunt localizate la nivelul bronhiolelor.
Valorile obtinute se corecteaza cu un factor de corectie BPTS.
Volumul residual reprezinta volumul de aer ce ramane in plaman la
sfarsitul unei respiratii maxilare, valoarea lui medie la adult este de 1500 ml,
aproximativ 25% din C.V.

EXAMENELE RADIOLOGICE IN TIMPUL CRIZEI DE ASTM

I.RADIOLOGIA PULMONARA
Semne radiologice specifice nu exista pentru astm.Acces se poate constata
cresterea spatiului aerian retrosternal.Cu ajutorul unui planimetru anterior si
lateral se poate calcula si cuantifica gradul de hiperinflamatie pulmonara.Se pot
gasi infiltrate segmentare, subsegmentare si atelectazii, datorita dopurilor de
mucus din bronhii.
Examenul radiologic este insa un important element de eliminare sau
descoperire a altor boli pulmonare, el contribuind in acest caz la confirmarea
diagnosticului de astm,ori la completarea cu asocieri morbide pulmonare sau
cardiace sau cu complicatii ale astmului pneumotorax, pneumomediostin, colaps
pulmonary (lombar sau segmentar).In stare de rau asthmatic, exame-nul
radiologic este obligatoriu, el poate descoperi diverse stari patologice
(pneumotorax,pneumonii) care pot explica rezistenta la tratament si impune
masuri terapeutice.
Radiologia pulmonara este o metoda radiografia prin care se inregi-streaza
filmul radiographic,imaginea toraco-pulmonara, fata si profil, bol-navul fiind in
inspiratie profunda.
Radiografia se executa in inspiratie profunda si apnee.
Radiografia pulmonara normala scoate in evidenta o umbra mediana
opaca si 2 campuri clare laterale pe care se proiecteaza claviolele, costele,
omoplatii.
Unda mediana este data de cord,xiasele mari si celelalte organe din
mediastin.
Campurile pulmonare sunt delimitate in jos de diafragm si cuprinde:
-varfurile (portiuni situate deasupra claviculei)
-hilurile (portiuni situate de o parte si de alta a umbrei)
-bazele (portiuni situate deasupra diafragmului).
In criza de astm bronsic se evidentiaza radiologic hipertransparenta
datorita emfizemului pulmonar declansat de spasmul bronsic.
II.RADIOSCOPIA PULMONARA
Este un examen rapid si simplu.In astmul bronsic se evidentiaza spasmul
bronsic prin hipertransparenta dincolo de bronchiole terminale obstruate.
24

Datorita expunerii la iradiere se recomanda radiografia.

INVESTIGATII PARACLINICE INTRE CRIZELE ASTMATICE
Intre crizele astmatice se observa:
-radiologic normal;
-testele spirografice sunt normale;
-testele farmacologice evidentiaza hiperactivitatea bronsica si
reversibilitatea stenozei dupa administrarea de aerosoli.
Se folosesc substante:
-bronhoconstrictoare
-bronhodilatatoare.
Se constata bronhoconstrictie dupa administrarea de acetilcolina sau
histamine si bronhodilatatie dupa aerosoli cu Alpent.
Acestea se constata prin scaderea , si respectiv cresterea semnificativa a
VEMS cu 10% fata de valoarea initiala.

25

I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
I.INTERVENTII AUTONOME
De la internarea pacientului in spital si pana la externare asistenta
medicala supravegheaza cu atentie pacientul asigurandu-se ca acesta sa aiba o
stare de bine fizic si psihic.
Asistenta ii asigura pacientului o camera curate,aerisita, la temperatu-ra
de 20-22 oC comod si lenjerie curata si perfect intinsa.
Ii asigura repaus fizic si psihic.
Ii invata necesitatea odihnei, discuta cu pacientul, ii da informatii despre
boala si tratament.
Asigura conditiile de microclimat.
Ii invata respectarea normelor de igiena pentru evitarea infectiilor
nasocomiale.
Ii asigura o alimentatie corespunzatoare.
Asigurarea igienei bolnavului prin mentinerea igienei tegumentelor,
cavitatii bucale, etc.
Recolteaza probe biologice si patologice la indicatia medicului pentru
examenul de laborator.
Pregateste psihic pacientului explicandu-I importanta tehnicii si
necesitatea acesteia.
Face pregatirea fizica a pacientului pentru examenele care urmeaza sa i se
faca.
Insoteste pacientul la sala de examinare, il ajuta sa i-a pozitia indicate de
medic, il supravegheaza in timpul examenului si dupa, il serveste la pat daca nu
poate si-l ajuta in satisfacerea nevoilor fundamentare.
Supravegheaza si mentine functiile vitale si vegetative.
Monitorizeaza : - pulsul
- tensiunea arteriala
- temperatura
- respiratia.
Observa orice modificare in starea generala a pacientului si anunta
medicul.
Administreaza medicamentele indicate de medic.La indicatia acestuia face
si oxigenoterapie.
II.INTERVENTII DELEGATE.
Cum un tratament traditional in astma poate varia de la un pacient la altul
sau chiar de la un acces de astm la altul, principiul de baza este ca tratamentul sa
fie individualizat, medical tinand seama de constitutia biologica a bolnavului de
medical sau ambient fizico-chimic si de conditiile sale personale si familiale.
26

A.TRATAMENTUL SIMPTOMATIC
Tratamentul simptomatic de baza a oricarei formed ea stm indifferent de
gravitatea sa consta in administrarea de bronhodilatatoare care sunt reprezentate
de :
1) beta-adrenergice;
2) anticolinergice (atropine si derivatii ei)
3) metilsantipe (derivati ai texfilinei)
4) corticosteroizii (in formele mai greu influentate)
Bronhodilatatoare
1) a) Beta-adrenergice sunt derivati ai adrenalinei, ea insasi folosita
inca uneori in aceesul de astm (Adrenalina 1 f. solutie hidrocalorica 10/00 inj s.c.
1-2 x ori sau Efedrina f. 1-2/zi s.c. sau i.m. sau cp.50 mg x 1-3/zi).
Prezenta unor efecte cardiovasculare adverse a impus cautarea de noi derivati.
b) Simpatomimetice 1 si 2, adrenergice selective ca: Izoprenalina
(Aludin, Isuprel, Novadin).
f.O, O2 mg s.c. sau i.m.;cap. 10 mg sublingual si sol 1% pentru aerosoli.
Reactii adverse: mai provoaca tahicardie datorita stimularii beta receptorilor
cardici.
c) Simpatominetice 2 adrenergice selectivi.
- Tetrabutil p. 2,5 mg
- Fenoterolul (Berotec) cp.20 mg 2 x 2-3/zi
- Salbutamol (Ventolin) cp. 20 mg 2 x 2-3/zi
- Orciprenalina (Alupent, Asmapent) cp.20 mg 2-3/zi si
sol.Pentru aerosoli sau spray 2 x 3-4 prize/zi.
Reactii adverse posibile dupa supradozajul de inhalatii sau dupa
administrarea oral aparenterala sunt reprezentate de : palpitatii, tremuraturi,
nervozitate, neliniste, tahicardie, cresterea debitului cardic, a consumului de O2
miocardic si a TA, crampe musculare , excitatie de tuse dupa inhalare.
2) Anticolinergicele
- Atropina este un sulfat f.1 mg i.v. 0,5-1 mg si produce o bronhodilatare
si provoaca tahicardie, uscaciunea gurii, ingrosarea secretiilor bronsice, cu
dificultate de expectoratie si predispozitie la infectii bronhice.
- Bromura de ipratropium (Atrovent) este practic lipsita de toate efectele
adverse ale atropinei, se foloseste ca aerosol dozat.
Actiunea sa este mai slaba decat a beta-andrenergicelor;este indicata in
formele mai usoare.
3) Metilxantinele
Teofilina si derivatii sai:Eufilin; Miofilin f.240 mg 1-3/zi i.v. lent si cp. 10
mg x 4-6/zi au pe langa efectul bronhodilatator atribuit inhibarii fosfodiesterazei
si alte actiuni: inotropa si cronotropa miocardica, analeptica respiratorie,
diuretica.
27

Pe cale orala metilxantinele produc iritatii gastrice si au o actiune mai

slaba si de scurta durata.
Metilxantilele se folosesc mai mult pe cale intravenoasa, nu atat in
accesul de astm simplu, in care beta-adrenergicele in spray sunt mai usor
maniabile si au o actiune mai rapida, dar mai ales in accesele mai severe si in
stare de rau astmic.
Reactii adverse : greata, varsaturi, tahicardie, tulburari nervoase centrale
(ameteli, neliniste, anxietate, stari de excitatie, cefalee, insomnie)
Contraindicatii: hipertiroidism, epilepsie, infart miocardic, tahicardii,
cardiomiopatia hipertrofica obstructiva .
4) Corticosteroizii
Sunt indicate in astm, atunci cand masurile terapeutice uzuale nu au
putut controla simptomele ca : dispnee severa (stare de rau astmatic) si
insuficienta respiratorie, care constituie indicatii principale, indicatia secundara
consta in astmul cu dispnee continua si hipersecretia cu obstructie bronsica.
Conduita de administrare este urmatoarea:
a) Prednison: - se incepe cu doze mari 50-60 mg/zi in primele 4-7 zile
- reducerea dozei cu 5 mg la 5 zile pana se ajunge la
15 mg/zi
- reducerea cu 2,5 mg la 10 zile pana se ajunge la 5 mg
doza de intretinere
- daca este posibil suprimarea tratamentului peros.
- cand suprimarea nu este posibila se va continua cu doze
de 5-15 mg, in functie de starea pacientului
b) Hidrocortizon hemisuccinat f. 25 si 100 mg in doza de 100-200 mg/zi
in perfuzie i.v.lent in solutie glucozat 5%
c) Cortizon retard (Kenalog Volan) 40mg i.m. la 2-4 saptamani
d) Corticosteroizi inhalatori( Betaforte)
B.TRATAMENTUL ANTIINFECTIOS
Se face cu:
- sulfamide: Biseptol 2g/zi
- antibiotice in functie de biograma cu
-tetraciclina 2g/zi
-ampicilina 2-3g/zi
-oxacilina
-se evita penicilina, fiind alergizanta
Se mai folosesc:
Prostaglandele : sunt bronhodilatatoare si blocante adrenergice.
Scaretolice fludificante ale secretiei bronsice :
-Bromhexin(Mucosolvin) peros 3x2 drajeuri sau 3x8 ml
solutie / zi.
28

Antitusinele vor fi folosite numai in tusele neproductive.

TRATAMENTUL DE FOND AL ASTMULUI BRONSIC
1.Eliminarea contactului cu alergenul causal prin:
-evitarea alergenului
-evitarea atmosferei poluante
-combaterea fumatului
2.Desensibilizarea specifica (hiposensibilizarea specifica sau
imunoterapia) indicata atunci cand alergenul este cunoscut si consta in injectarea
subcutanata a antigenului in doze din ce in ce mai crescute.Se produc astfel
anticorpii circulanti care neutralizeaza antigenul.
3.Desensibilizarea nespecifica indicata atunci cand alergenul nu a fost
identificat.
Se mai folosesc :
- antihismatice de sinteza Tavegyl, Clorfeniramin, Romergan, Benadryl, etc.
- histoglobulin disodic (gamaglobulina + histamine)
- cromsylicat disodic indicat in astmul sezonier, atat cel de primavara cat si cel
de toamna; se administreaza 4 cp/zi la 4-6 ore interval.
- Ketotifen (Zaditen); are un efect preventiv;se administreaza 1 mg dimineata si
1 mg seara
4.Fluidizarea secretiei bronsice, printr-o hidratare adecvata. Bolnavii
trebuie sa consume circa 2000 ml/zi in special seara pentru a prevenii uscarea
mucoasei bronsice in timpul noptii.Umidificarea mucoasei bronsice se
realizeaza prin inhalarea de aerosoli.
Mobilizarea secretiei se face prin drenaj postural.
5.Kineziterapie
6.Speleoterapie practicata in saline exercita efecte favorabile datorita
atmosferei locale saturata in vapori de apa.Statiuni: Herculane,Pucioasa,
Vulcana Calimanesti, Olanesti, Govora.
8.Climatoterapia la munte sau la mare
9.Electroterapia cu raze ultrascurte si prin microunde
10.Fototerapia cu raze ultaviolete (cu actiune desensibilizanta)

1.6 EDUCATIE PENTRU SANATATE PRIVIND PREVENIREA

29

BOLII
Are drept scop diminuarea numarului de imbolnaviri, reducand numarul
cazurilor noi, prevenirea unor cazuri de imbolnavire, a unor complicatii si
reinserarea individului in societate si in familie.
I.
EDUCATIA PRIMARA
1) Prevenirea poluarii atmosferei
Acestea se realizeaza printr-o serie de masuri medicale si nemedicale.
Masuri medicale pentru prevenirea sau reducerea poluarii, legislatia
sanitara prevede pentru aproximativ 84 de substante un termen ce se numeste
concentratia maxima admisibila (CMA), reprezentand concentratia unei
substante in atmosfera dincolo de care poluantul respective altereaza sanatatea.
Masuri nemedicale pentru reducerea poluarii sunt folosirea unor substante
combustibili care sa arda complet pana la CO2 si H2O; reducerea tetraetilului de
plumb din compozitia benzinei, folosirea filtrelor la cosurile de evacuare, etc.
2) Combaterea tabagismului prin interzicerea fumatului
3) Masuri profilactice specifice pentru persoanele cu predispozitie
familiala.In familiile de astmatici, incidenta astmului este mai crescuta dacat
la martori.Studiile facute pe gemeni arata ca astmul are prelevanta mai mare
la monozigoti (19%) dacat la dizigoti (4%), dar sugereaza ca factorii ereditari
determina predispozitia pentru astm si ca factorii de mediu sunt raspunzatori
pentru initierea sa.
Descendentii din familii cu astm bronsic, emfizem pulmonar, bronsita
cronica, persoanele atopice vor fi dispensarizate.
4) Masuri specifice pentru persoanele cu risc profesional.
Identificarea persoanelor care lucreaza in mediul poluant si cartografierea
lor.Se recomanda dispensarizarea lor.
Se recomanda:
- indepartarea factorilor predispozanti:
- unele obiceiuri daunatoare:cafea, consumul de alcool, fumatul.
- stresul
- eforturile fizice si psihice mari
- conditiile de munca imbunatatite sau schimbarea locului de
munca
- consumul de medicamente fara recomandarea medicului
II.

EDUCATIA PENTRU PREVENIREA SECUNDARA

Se adreseaza bolnavilor ce sufera de astm bronsic si are drept scop
prevenirea aparitiei crizelor de astma si a complicatiilor.
1) Evitarea contactului cu alergenul causal
2) Evitarea infectiilor prin evitarea aglomeratiilor in timpul epidemiilor,
evitarea persoanelor cu boli contagioase si a purtatorilor sanatosi de
germeni, evitarea frigului, respectarea normelor de igiena
30

3) Tratarea factorilor de intretinere si agravare a astmului:

- tratarea sinuzitelor, polipilor,amigdalitelor
- tratarea tulburarilor endocrine, hiperfoliculinemia
- tratarea bolilor digestive si de nutritie: litiaza biliara sau renala,
colite, obezitatea, etc
4) Combaterea tabagismului prin interzicerea fumatului
5) Masuri referitoare la igiena locuintei
Curatenia locuintei trebuie efectuata zilnic, maturarea umeda,
aspirarea prafului sau stergerea lui cu o carpa umeda
Camera bolnavului va aerisita zilnic, se va evita poluarea aerului din
incapere
6) Efectuarea gimnasticii respiratorii
7) Calirea organismului
8) Se recomanda si:
- Speleoterapia practicata in salinele din Romania la Praid, SlanicPrahova, Tg.Ocna
- Climatoterapia la munte sau la mare
- Balneoterapia : apele sulfuroase sunt indicate in astmul bronsic
deoarece sulful are un rol de desensibilizant antialergic.Statiuni:
Herculane, Pucioasa, Vulcana, Calimanesti, Olanesti, Govora

31

CAPITOLUL II - STUDIUL DE CAZ

CULEGEREA DATELOR
PACIENT 1

PACIENT 2

PACIENT 3

Nume i prenume

P.E.

P.R.

M.V.

Vrsta
Ocupaia:

60 ani

27 ani

48 ani

Pensionar

Inginer

Sofer

Condiii de via i munc

Locuinta salubra

Locuinta salubra cu 3 camere

Locuinta salubra

Greutatea

57 kg
1,55 m

58 kg
1,68 m

62 kg
1,70 m

A II

B III

B III

nlime:
Grup sanguin
Motivele internrii:

Istoricul bolii

dispnee expiratorie cu
wheezing
tuse productive
ameteli
durere toracica
cianoza, cefalee
somn neodihnitor cu treziri
frecvente.
Pacienta in varsta de 60 ani se
interneaza in Spitalul Judetean in
sectia Interne in urma cu 6 ore, cu
dispnee expiratorie insotita de
durere toracica, tuse productive,
ameteli.Bolnava prezinta astenie
fizica, anxietate, transpire-tii,
cianoza la nivelul extremitatilor.

dispnee expiratorie cu
wheezing
anxietate medie
transpiratie
tuse seaca.

Pacientul s-a prezentat la Spitalul

Judetean de Urgenta sectia Interne
pe 2 Noiembrie 2011.
Sufera de astm bronsic infectoalergic professional.
Accesele de astm sunt rare 1-2 pe
an.Accesul present a fost declansat
in timpul efecturarii polenizarii
datorita inhalarii polenului de la
florile de cires.A debutat rapid prin
32

dureri precordiale
anxietate
dispnee expiratorie
tuse productiva

Pacientul in varsta de 48 de ani s-a

prezentat la ora 14.40 la serviciul
de urgenta. In urma anamnezei si a
examenului clinic al bolnavului s-a
hotarat internarea acestuia in
Spitalul Judetean de Urgenta
Ploiesti in sectia de Interne.
Pacientul cu astm bronsic
alergic diagnosticat in urma cu 8
ani este un vechi hipertensiv sub

stranut, rinoree, apoi s-a instalat

dispnee si tuse seaca.

Diagnosticul la internare
Data internrii

Astm bronsic infecto-alergic in

criza
23 Noiembrie 2011

Astm bronsic infecto-alergic

profesional.
02 Noiembrie 2011

tratament de 8 ani.
Pacientul afirma ca a depus
efort in conditii de frig si umezeala
si a luat contact cupraful din casa,
desi stia ca este alergic si nu si-a
luat nici o masura de prevenire. In
urma cu 10 ore s-au instalat
durerile precordiale, dispnee
expiratorie, tuse productiva. Aceste
simptome s-au instalat treptat fiind
insotite de anxietate si cianoza a
extremitatilor.
Astm bronsic infecto - alergic in
criza. H.T.A.
18 noiembrie 2011

ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFACUTE

Nevoia fundamentala
nesatisfacuta

PACIENT 1

PACIENT 2

PACIENT 3

A respira si a avea o buna

circulatie
A elimina
A bea si a manca
A dormi si a se odihni
A se imbraca si dezbraca
A-si mentine temperatura
corpului in limite normale
A evita pericolele
A fi ocupat in vederea realizarii
A se recreea
A invata cum sa-si pastreze
sanatatea

A respira si a avea o buna

circulatie
A elimina
A bea si a manca
A dormi si a se odihni
A-si mentine temperatura
corpului in limite normale
A evita pericolele
A fi ocupat in vederea realizarii

A respira si a avea o buna

circulatie
A elimina
A bea si a manca
A dormi si a se odihni
A se imbraca si dezbraca
A-si mentine temperatura
corpului in limite normale
A evita pericolele
A fi ocupat in vederea realizarii
A se recreea
A invata cum sa-si pastreze
sanatatea

33

Problema de
dependenta

Etiologia

Dispnee
Obstructia cailor respiratorii
Anxietate
Hipertermie
Insomnie
Disconfort fizic legat de durere
Cunostiinte insuficiente despre
boala.
anxietate
spasmul bronsic
alterarea mucoasei bronsice
obstructia cailor respiratorii
cunostinte insuficiente despre
mediul inconjurator
insalubritatea mediului
neadaptarea la rolul de bolnav
si la boala

Dispnee
Alterarea respiratiei
Hipertermie
Diaforeza
Anxietate
Insomnie
Oboseala .

Dispnee
Circulatie inadecvata
Alimentatie neadecvata : deficit
Hipertermie
Anxietate
Cunostinte insuficiente depre
boala

spasmul bronsic
alterarea mucoasei bronsice
Proces infectios la nivel
pulmonar.
Scaderea imunitatii.
Spitalizare
Anxietate
Neadaptarea la rolul de bolnav
si la boala

senzatie de sufocare
dispnee de tip Cheyne -Stockes
si Kussmanul
R= 20 r/min
zgomote respiratorii
crepitante,romflante si sibilante
disurie
anorexie
disfagie
dificultate in digestie
pierderea in greutate
oboseala, neliniste, doarme 7
ore pe noapte
dezinteres fata de tinuta sa
febra moderata 38-39oC

spasmul bronsic
alterarea mucoasei bronsice
obstructia cailor respiratorii
alterarea miocardului
cunostinte insuficiente despre
mediul inconjurator
insalubritatea mediului
neadaptarea la rolul de bolnav
si la boala
anxietate
T.A.=180/110mmHg
R=23r/min
Tuse productiva, cianoza
extremitatilor
Apetit redus,
anorexie.
Pierderea in gruetate
Transpiratii
Dificultate in deplasare
T=38,9 grade C
Piele rosie, calda, umeda.
Febra moderata
Lipsa cunostintelor despre
boala

Manifestarea de
dependenta

Tuse seaca
Dispnee R =22 r/min
Transpiratii
Somn neodihnitor, insuficient
cantitativ si calitativ
Piele rosie, calda, umeda.
T= 38,6 oC.
Vulnerabilitate fata de pericole

34

piele rosie, calda, umeda

indispozitie
insatisfactie
cunostinte insuficiente despre
boala
nesiguranta si frica de
necunoscut

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
PACIENT 1

PACIENT 2

PACIENT 3

OBIECTIVE

1)Pacienta sa prezinte respiratie

libera pen as cu frecventa de 1618 r/min in decurs de 2 zile
2)Pacienta sa prezinte temperature
corporala intre 36-37oC in decurs
de 2 zile.
3)Pacienta sa iaba un somn
odihnitor in decurs de 2 zile.
4)Pacienta sa fie echilibrata psihic
in decurs de 2 zile.
5)Pacienta sa fie echilibrata
hidroelectrolitic in decurs de doua
zile.

1)Pacientul sa prezinte respiratie

libera pe nas cu frecventa de 1618 r/min in decurs de 48 ore.
2)Pacientul sa prezinte
temperatura corporpului in limite
normale in decurs de 2 zile.
3)Pacientul sa aiba un somn
regenerator in decurs de 2 zile.
4)Pacientul sa fie echilibrat psihic
pe toata perioada spitalizarii.

INTERVENTII

1)Aerisirea incaperii, umidificarea

aerului, asigurarea confortului
termic, fizic si phisic, educarea
pacientei in previnta modului in

1)Asigurarea confortului fizic si

psihic;
2)Asezarea in pozitie sezand
pentru a favoriza o buna

1. Pacientul sa prezinte respiratie

ampla pe nas cu frecventa
normala.
2. Pacientul sa fie echilibrat
psihic, sa prezinte o stare de bine
pe toata perioada internarii.
3. Pacientul sa prezinte
temperatura corpului in limite
normale.
4. Pacientul sa-si imbogateasca
cunostintele despre boala pe
perioada spitalizarii.
5. Starea pacientului sa se
amelioreze fara complicatii
infectioase sau de orice fel.
6. Pacientul sa fie echilibrat
nutritional pe tot parcursul
internarii.
1. Asigurarea conditiilor de
mediu, aerisirea salonului,
umidificarea aerului.
2. Educarea pacientului asupra

35

care trebuie sa tuseasca pentru a

elimina sputa din caile respiratorii
,administrarea tratamentului
medicamentos recomandat de
medic.
2)Asigurarea confortului fizic prin
schimbarea lenjeriei de pat si
corp, aplicarea unor comprese pe
frunte, administrarea
tratamentului medicamen-tosantibiotice.
3)Aplicarea unor comprese reci pe
frunte,administrarea ceaiuri
caldute inante de culcare sau o
cana cu lapte.
4)Linistea pacientei explicicandu-i
cu calm fenomenul de obstructie
bronsicaeste tranzitorie si
reversibila, informarea pacientei
in legatura cu starea sa pe tot
parcursul internarii.
5)Efectuarea bilantului ingestaexcreta, cantarirea zilnica,
asigurarea hidratarii pe cale orala,
sfatuirea pacientei sa consume
lichide, suprave-gherea pacientei
pentru a observa semen de
deshidratare.

respiratie;
3)Aerisirea incaperii, umidificarea
aerului;
4)Educarea pacientului despre
modul in care sa tuseasca;
5)Administrarea de oxigen si a
tratamentului.
6)Aplicarea unor comprese reci ;
administrarea tratamentului
medicamentos : antibiotice.
7)Administrarea de ceaiuri caldute
inainte de culcare; administrarea
unor sedative usoare.
8)Linistirea pacientului,
explicandu-i ca fenomenul produs
este reversibil si ca se va simti
bine in urma investigatiilor si a
tratamentului.
9)Insuflarea increderii in echipa in
ingrijire.

36

modului in care trebuie sa

tuseasca pentru a elimina
sputa.
3. Administrarea tratamentului la
indicatia
madicului,administrarea de
oxigen.
4. Linistirea pacientului
explicandu-i cu calm
fenomenul de spasm bronsic
este reversibil si tranzitoriu.
5. Insuflarea increderii in echipa
de ingrijire, in eficacitatea
tehnicilor si a tratamentului.
6. Asigurarea intimitatii in
timpul executarii tehnicilor de
ingrijire, pregatirea psihica
inaintea fiecarie tehnici.
7. Aplicarea unor comprese reci
pe frunte; schimbarea lenjeriei
de pat si de corp umede in
urma transpiratiilor.
8. Masurarea temeperaturii
corporale de 2 04i pe zi,
dimineata si seara, notarea
valorilor in F.O.
9. Administrarea tratamentului.
10. Raspunderea cu promptitudine
la orice intrebare pe tema
bolii.
11. Explicarea cu calm a
regimului de viata ce trebuie
sa-l urmeze.
12. Asigurarea normelor de igiena
pentru pacient, administrarea
corecta a tratamentului

medicamentos.
13. Respectarea n ormelor de
asepsie, antisepsie si a
circuitelor functionale.
14. Cercetarea gustului
pacientului, asigurarea de
alimente preferate, proaspete.
15. Respectarea orarului meselor.

APLICAREA INGRIJIRILOR
Problema
PACIENT 1

Obiectiv

Interventii autonome si delegate

Evaluare

Dispnee

Pacienta sa
prezinte cai
respiratorii
permeabile si o
buna respiratie in
decurs de doua
zile

Ora 9 oo
Pacienta prezinta:
-dispnee expiratorie (15 r/
min), cianoza la nivelul
extremitatilor, tuse seaca.
Ora 10 oo
Stare generala
nemodificata
Ora 12 oo
Dispnee ameliorate (16
r/min) fara cianoza
Prezinta tuse productive

Obstructia cailor
respiratorii

Pacienta sa
prezinte respiratie
libera pe nas de
16-18 r/min in
decurs de doua
zile

-am aerisit incaperea si am umezit aerul din

incapere
-invata pacienta sa faca gimnastica respiratorie
-am educat pacienta sa tuseasca, sa expectoreze si
a colecteze sputa.
-am asigurat o pozitie adecvata (sezand sau
semisezand)
-am administrat oxigen umezit prin sonda endonazala
-am administrat tratamentul medicamentos
recomandat :
1)Miofilin 1 f (10 ml) i.v.
2)HHC 1 f (100 mg) i.v.
3)Nilfan cp. (20 mg) per OS
-am asigurat confortul termic,
-am aerisit incaperea,
-am asezat pacienta in pozitie adecvata
(semisezand sau sezand)
-am educat pacienta in privinta felului in care sa
tuseasca si sa elimine sputa in vas colector, am
explicat necesitatea expectorarii
37

Pacienta prezinta cianoza

la extremitati, dispnee 15
r/min, torace blocat in
expir.
Ora 10 oo
Stare generala
nemodificata.

Anxietate

Pacienta sa fie
echilibrata psihic
in decurs de 2 zile
si sa-si mentina
starea de bine in
timpul spitalizarii.

Insomnie

Pacienta sa aiba
un somn
odihnitor,
suficient,sa
prezinte
un tonus muscular
pastrat.

Hipertermie

Pacienta sa
prezinte

-am educat pacienta sa nu inghita sputa

-am urmarit pacienta daca ingera cantitatea de
lichide (1600-2000 ml/24 h) pentru a fluidifica
secretiilor bronsice.
-am administrat O2 prin sonda endo-nazala cu
debit de 61 ml- 5 min cu 10 min pauza.
-am administrat tratamentul medica-mentos
recomandat de medic :
1)Miofil 1 f i.v.
2)HHC 1 f i.v.
3)Nilfan 1 cp-per os
-am informat pacienta in legatura cu starea sa .
-am linistit-o explicandu-i ca fenomenul de
obstructie bronsica este reversibil.I-am insuflat
incredere in echipa de ingrijire si in eficacitatea
tratamentului.
-am administrat anxiolitice.
-am informat pacienta si am pregatit-o psihic
inaintea fiecarei tehnici de ingrijire.
-am aerisit inacaperea inainte de culcare.Am
asigurat o lenjerie curata de pat si de corp.Am
recomandat pacientei sa citeasca inainte de
culcare.
-am recomandat servirea cinei cu cel putin 2 h
inainte de culcare.
-am educat pacienta sa evite consumul de cafea la
ore inaintate.
-am invatat pacienta sa faca gimnastica
respiratorie.
-am administrat un sedativ usor.
1) Hidroxin 1f (100 mg) - i.m.
2) Vitamina B1 1f - i.m.
3) Vitamina B6 1f - i.m.
4) Fosfobion 1f - i.m.
-am aplicat comprese reci pe fruntea pacientei.
-am asigurat confortul fizic prin schimbarea
38

Ora 13 oo
Dispnee usoara cu
frecventa respiratorie =
16 r/min.
Tuse productive si sputa
cu aspect mucopurulent.

Pacienta este anxioasa, isi

exprima teama in legatura
cu boala sa, isi exprima
teama de moarte prin
sufocare.

Pacienta este epuizata,

prezinta somnolenta
diurna, astenie fizica,
lentoare in miscare si
vorbire

Dimineata = 38o C
Seara = 38,4o C

temperatura
corporala intre 3637oC in decurs de
o saptamana
Cunostinte
insuficiente despre
boala

PACIENT 2

Dispnee

Hipertermie

Anxietate

lenjeriei datorita transpiratiei,ori de cate ori este

nevoie.
-am masurat temperatura seara si dimineata: am
notat valorile in F.O.
-am administrat tratament medicamentos:
- ampicilina 500 mg i.m. la 6 ore
Pacienta sa
-am explorat nivelul de cunostinte al bolnavului
acumuleze noi
privind boala, modul de manifestare,
cunostinte
-am motivat importanta acumularii de noi
cunostinte,
-am stimulat dorinta de cunoastere.
Pacientul sa
-asigurarea confortului fizic si psihic;
prezinte respiratie -am asezat pacientul in pozitie sezand pentru a
libera pe nas cu
favoriza respiratia;
frecventa de 16-18 -am educat pacientul sa tuseasca si sa expectoreze
r/min in decurs de intr-un vas colector
2 zile
-am monitorizat functiile vitale
-am administrat oxigen pe masca
-am administrat tratamentul medicamentos:
1) Miofilin
1f - i.v.
2) Romergan
1cp
3) HHC
1f - i.v.
4) Ampicilina
500 mg
Pacientul sa
-am asigurat conditii de microclimat;
prezinte
-am aplicat comprese reci pe frunte;
temperatura
-am urmarit si masurat temperatura, dimineata si
corporala in limite seara
normale in decurs -am administrat tratament medicamentos:
de 2 zile
Algocalmin 1 f i.m.
Ampicilina 500 mg i. v.
Pacientul sa fie
Linistirea pacientului, explicandu-i cu calm ca
echilibrat psihic
fenomenul care, s-a produs este reversibil si
pe toata perioada
cedeaza in urma tratamentului.
spitalizarii
Am administrat la indicatia medicului: Extraveral
1/2 cp
39

Pacienta isi insuseste

cunostinte despre boala si
cum sa-si pastreze
sanatatea
Pacientul prezinta
dispnee expiratorie cu
wheezing, torace blocat
in inspir, tuse seaca.
Ora 1300
Dispnee ameliorata, tuse
seaca

Anxietatea diminuata cu
ameliorarea dispneei,
agitatie diminuata
Pacientul este echilibrata
din punct de vedere
psihic

Risc de aparitie a
complicatiilor

PACIENT 3

Dispnee

Circulatie
inadecvata

Alimentatie
neadecvata : deficit

Hipertermie

Starea pacientului
sa se amelioreze
fara complicatii
infectioase de
orice fel.
Pacientul sa
prezinte respiratie
libera pe nas cu
frecventa de 16-18
r/ min in decurs de
2 zile

-am asigurat normele de igiena pentru pacient;

-am respectat normele de asepsie, antisepsie si
circuitele functionale
-am administrat corect tratamentul medicamentos

Am asigurat conditiile de mediu, am aerisit

incaperea, am umidificat aerul cu vapori de apa,
am educat pacientul in privinta modului in care
trebuie sa tuseasca pentru a elimina sputa si a nu
o inghiti., am asezat pacientul pentru a-i favoiriza
o buna respiratie. Am administrat oxigen prin
sonda nazofaringiana cu debitul de 6 l/ min. Am
administrat tratament medicamentos la indicatia
medicului :
1. Miofilin 1 f i.v.
2. HHC 1 f i.v.
3. Niflan 1 cp
4. Nifedipin 1 cp
5. Papaverina 1f i.m.
6. Prednison 4 cp
Pacientul sa
Am asigurat conditiile de mediu, am invatat
prezinte o
pacientul sa intrerupa consumul de alcool, sa
circulatie adecvata reduca grasimile din alimentatie.
in decurs de 2 zile Am administrat tratament medicamentos la
indicatia medicului :
1. Miofilin 1 f-i.v.
2. HHc 1f-i.v.
3. Nifedipin-1 cp
4. Prednison- 4cp
Pacientul sa fie
Am explorat preferintele pacientului si am
echilibrat
asigurat un regim adecvat ; am servit pacientului
nutritional in
cu alimente la o temperatura moderata, i-am
decurs de 2 zile
asigurat o alimentatie bogata in vitamine si
proteine. Am administrat vitamina C, vitamina B,
vitamina B6, vitamina B12, Glucoza
Pacientul sa
Am aplicat comprese reci pe frunte, am schimbat
40

Starea pacientului s-a

ameliorat fara sa apara
complicatii infectioase
Pacientul nu prezinta
dispnee persistenta, tusea
productive cu
expectoratie
mucopurulenta
Tusea s-a diminuat,
pacientul prezinta dureri
epigastrice, respire liber
pen as cu frecventa de
18r/min

Pacientul nu mai prezinta

cianoza.
T.A.=140/180 mmHg
Puls=88p/min

Pacientul si-a recapatat

apetitul, a fost echilibrat
emotional, greutatea este
nemodificata
Td=37,7 grade C

prezinte
temperatura
corpului in limite
normale in decurs
de 2 zile.
Cunostinte
insuficiente despre
boala.

Risc de dezechilibru
nutritional

Pacientul sa-si
imbunatateasca
cunostintele
despre boala pe
toata perioada de
spitalizare.
Pacientul sa fie
echilibrat pe tot
parcursul
internarii

lenjeria umeda din cauza transpiratiilor, am

masurat temperature corporala dimineata si seara,
am notat cu F.O., am administrat tratament
antiinfectios la indicatia medicului.
Algocalmin 1f i.v.
Penicilina 1 cp/24 h
Cefalexin 250 mg/6h
Am raspuns cu promptitudine la orice intrebare
pe tema bolii sale, am explicat cu calm regimul
de viata pe care trebuie sa-l urmeze, sa evite
frigul, umezeala si praful de casa. Sa respecte
normele de igiena, sa evite alte infectii,
traumatisme.
Am cercetata gusturile pacientului si i-am
asigurat un regim alimentar dupa preferintele
sale. Am cantarit zilnic pacientul, i-am asigurat o
alimentatie bogata in vitamine si proteine. Am
respectat orarul meselor, am administrat in
perfuzie complexul vitaminelor B (B1 ; B6 ;
B12), Fosfobion 1 f , Glucoza 250 mg

Ts=38,5 grade C

Pacientul si-a insusit

cunostintele despre boala,
s-a ameliorat fara aparitia
complicatiilor
infectioase.
Pacinetul si-a recapatat
apatitul, pe toata perioada
de internare a fost
echilibrat nutritional,
greutatea corporala a
ramas nemodificata pana
in ziua externarii.
Ingesta=140 ml
Excreta=140 ml

EXTERNAREA
Data externarii
PACIENT 1

30.11.2011

Starea la externare
Ameliorat

Bilantul

Recomandari la

autonomiei

externare

In urma interventiilor
autonome si delegate dupa
7 zile de spitalizare
pacienta P.E. se prezinta
astfel:
41

Prevenirea
infectiilor prin evitarea
persoanelor contagioase, a
aglomeratiilor, a frigului,
respectarea normelor de

PACIENT 2

07 noiembrie 2011

A.V. = 80 batai/min
T.A. = 120/75 mmHg
Diureza = 1400 ml/24 h
Respiratii = 17 r/min
Apetit = prezent
Scaun de culoare si
consistenta normala
- Somn odihnitor
recuperator
- Temperatura corporala
= 36.5oC
- Tegumente si mucoase
normal colorate
- Nu prezinta dureri
- Pacienta este
comunicativa, si-a
insusit unele cunostinte
despre boala si regimul
de viata
In urma interventiilor
autonome si delegate dupa
5 zile de spitalizare
pacientul P.R. se prezinta
astfel:
- Respiratie libera pe nas
cu frecventa de 17 r/min
- T.A. = 120/75 mmHg
- Puls = 86 p/min
- Apetit prezent
- Prezinta o usoara
astenie fizica
- T = 36.9oC
- Este comunicativ si si-a
insusit mult mai multe
cunostinte despre boala

Ameliorat

42

igiena.
Evitarea contactului
cu elemente alergizante.
Respectarea
tratamentului
medicamentos:
1) Miofilin 3 cp/zi
2) Prednison 2cp/zi
3) Ketotifen 1 mg x 2/zi
4) Cura balneara la Slanic
Moldova

- evitarea alergenului
cauzal, posibil schimbarea
locului de munca
- evitarea frigului, a
efortului
- asigurarea unui regim
alimentar bogat in vitamine
- respectarea tratamentului
medicamentos:
1) Miofilin 100 mg/8ore
2) Ampicilina 500 mg /
24h
3) Prednison: doza de
atac 30 mg, doza de
intretinere 15 mg
4) Se recomanda control
periodic la medicul de

PACIENT 3

24 noiembrie 2011

Ameliorat
-

43

familie
In urma interventiilor
Se recomanda evitarea
autonome si delegate,
alergenilor, a frigului si a
pacientul M.V. prezinta: umiditatii, evitarea efortului
respiratie libera pen as
fizic, respectarea normelor
cu frecventa de 180
de igiena.
r/min, ritmica;
Control medical periodic si
respectarea tratamentului
T.A.=140/180 mmHg ;
medicamentos.
Puls=90b/min ;
1. Miofilin 1f/zi;
Diureza=1500 ml/24h
2. Brofimen 3
Pacientul are apetit
linguri/zi;
prezent, somn
3. Nifedipin 1cp/zi;
odihnitor, scaun de
4. Papaverina 1f/zi;
culoare si
5. Prednison 4 cp/zi;
consistenta normala,
6. Cura bolneara la
tegumente si
Slanic Moldova
mucoase normal
colorate T=36,3
grade C.
Pacientul nu
prezinta dureri, si-a
insusit cunostinte
noi despre boala si
despre regimul de
viata.

CAPITOLUL III
III.1. CONCLUZII
Astmul bronsic are o evolutie discontinua, capricioasa, este un sindrom care dureaza
toata viata (bonavul se naste si moare astmatic). Evolutia astmului este variabila in functie de
varsta de debut si de tipul astmului.In general se apreciaza ca circa 25% din bolnavi se pot
astepta sa devina asimptomatici dupa 2 ani de evolutie.
Astmul care debuteaza in adolescenta sau la varste adulte, regreseaza mai putin usor
ca astmul copilului.
Astmul tardiv, cu aparitie in jur de 50 de ani si care ar reprezenta 20% din toate
cazurile de astm, este rar de natura alergica, evolueaza cu episoade bronsicice repetate intre
accese, pentru ca dupa o perioada de timp sa devina un astm cu dispnee continua.
Agravarea astmului se realizeaza fie prin repetitia frecventa a acceselor, cu remisiuni
incomplete ale dispneei intre episoadele paroxistice, fie prin suprapunerea unor episoade
repetate de infectie bronsica, care-i dau un aspect clinic de bronsita cronica obstructiva si cu
timpul duc la constituirea unui cord pulmonar cronic.
Pe plan functional sindromul obstuctiv tinde sa devina permanent, volumul rezidual
creste, hipozia moderata este frecventa, iar examenele de mecanica ventilatorie arata uneori o
crestere a complicatiei si o scadere a presiunii de retractie elastica, corectata dupa un aerosol
bronhodilatator.
Cu timpul se constituie o insuficienta respiratorie cronica la a carei instalare pot
contribui diversi factori: reactii alergice severe, infectii repetate bronhopulmonare,
nerespectarea tratamentului.
In cursul evolutiei, astmul se poate complica cu:
- infectii bacteriene
- bronsite acute
- bronsectazii
- pneumonii care cu timpul pot duce la instalarea unor
insuficiente respiratorii cornice cu evolutie spre cordul pulmonar cronic
- mai rar sunt intalnite : pneumatorax spontan, enfizemul
mediastinal si subcutanat, fracturi de coaste in cursul unor accese violente de tuse.
Cauzele de deces sunt variate, printre factorii implicati fiind: abuzul de sedative,
folosirea insuficienta a corticoizilor, pneumotoraxul, insuficienta cardiaca dreapta.
In astmul infectios sau intrinsec moartea se poate produce prin asfixie consecutiva,
obstruarii bronhiolelor si bronhiilor mici prin mucus si edem al mucoasei.
In astmul alergic sau atopic, cazurile letale prin soc anafilactic (medicamentos,
intepaturi de insecte) sunt cu totul rare.
Este de remarcat ca decesele neasteptate prin astm survin in majoritatea cazurilor in
timpul noptii.
Un risc crescut de deces il au bolnavii cu obstructie progresiva a cailor aeriene, cei cu
astm labil, cu variatii mari diurne ale VEMS, la care evolutia este uneori imprevizibila si
indeosebi bolnavii cu astm sever, care necesita sa fie intubati.

44

III.2. ANEXE
TRATAMENT- PACIENTA P.E.
DENUMIRE
FORMA DE
ACTIUNE
MEDICAMENT ADMINISTRARE
1)Miofilin
Solutie injectabila
Bronhodilatator(actioneaza
i.v. - lent
direct asupra musculaturii
bronsice)
2) HHC
Solutie injectabila
Glucocortioid de
i.v. lent sau in
biosinteza cu actiune
perfuzie
antiinflamatoare si
antialergica
3)Hidroxizin
Solutie injectabila
-tranchilizant cu spectru
i.v. lent
larg si actiune rapida
(diluat in NaCl)
-miorelaxant
-antiemetic
-antihistaminic
-slab anticolinergic
4)Dipiridamol
Per os - drajeuri
Coronarodilatator
5)Fosfobin
Injectabil
Mareste functia
-I.V. - lent
contractila a musculaturii
-I.M. - lent
striate (a
miocardului);intervine in
transmiterea influxului
nervos prin ganglioni
vegetativi stimuland
cordul prin actiunea
vagului;dilata vasele coronariene si
periferice.Mareste debitul
circulator; scade T.A.; are
effect
antiaritmic;dupa o
administrare repetata se
constata o amelio-

DOZA ZILNICA
1-2 fiole/zi 250-500 mg
-

100 mg (4 fiole)/zi
200 mg (8 fiole)/zi

DOZA UNICA
- 10 ml fiola
- fiola = 25 mg
- flacon = 100 mg

1 fiola/zi 100 mg

- fiola = 100 mg

300 mg/zi 4 drajeuri

1 fiola/zi 1 ml

- 1 drajeu 75 mg
1 fiola 1 ml

45

6) Furosemid
7)Nilfan
8)Prednison
9)Ampicilina
10)Bromhexin

Injectie I.V. lent

(in perfuzie)
Per os capsule
Per os capsule
Per os
Injectie i.v. lent
i.m.
Per os
comprimate

11)Vitamina B1

Injectie i.m.; i.v.;

s.c.

12) Vitamina B6

Injectie i.m.; i.v.;

s.c.

13)Cefalexin

Per os capsule

rare a proceselor metabolice din muschii netezi

vasculari.
Diuretic

1f/zi 200 mg

fiola 2 ml

Antihistaminic
Antiinflamator;
Antialergic
Antibiotic din grupul
penicilinelor

1 cp/zi
4 cp/zi

1 dj.- 25 mg
1 dj.- 5 mg

4 f/zi 2000 mg

fiola 500 mg

Expectorant, fluidifica
secretiile traheobronsice, calmeaza tusea
Participa la metabolizarea hidrocarbonatelor, creste toleranta la
glucide, favorizeaza
transmiterea influxului nervos, participa la
sinteza hormonului
tireotrop.
Participa la metabolismul
grasimilor, participa la
schimburile tisulare de la
nivelul tesutului hepatic,
SNC pielii si
organohematopoetice
Antibiotic cu effect
bactericid

4 cp/zi 48 mg/zi

1 cp - 12 mg

1f/zi 10 mg/zi

1f -10 mg

1f/zi 50 mg/zi

1f- 50 mg

2 cp/6h 500 mg/6h

1 cp 250 mg

46

EXAMENE PARACLINICE- PACIENTA P.E.

ANALIZA
CERUTA
1. Creatina
2. Uree sanguina
3. ZnSo4
4. R.Tymol
5. T.G.O.
6. T.G.P.
7. Glicemie
8. VSH
9.Hemoglobina
10. Sumar de urina

MOD DE
RECOLTARE
Se efectueaza prin punctie venoasa dimineata, bolnavul
fiind jeune.Se recolteaza 5 10 ml sange simplu
Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa.
Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa.
Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa.
Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa.
Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa.
Se recolteaza 2 ml sange florura Na 4 mg
Se aspira in seringa 0.4 ml citrat de Na 3.8%, se
punctioneaza vena fara garou si se aspira sange pana la 2
ml.
Inteparea pulpei degetului
Se recolteaza 100 150 ml din urina obtinuta prin:
- urocultura
- sondaj vezical
- punctie vezicala

47

VALOAREA
NORMALA

VALOAREA
OBTINUTA

0.6 -1.2 mg %

1.13 mg %

0.20 -0.40 g/1000 ml

0 8 USH
0 4 USH
2 - 20 UI
2 - 16 UI
0.80 1.20 g
2 - 13 mm/1 ora

0.30 g
5 USH
4 USH
20 UI
6.50 UI
1g
27 mm/1 ora

13 2 g %

12 g %
Glucoza absenta, epitelii
rare, frecventii cilindrii
granulosi

TRATAMENT PACIENTUL P.R.

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI
1
Ampicilina
Extraveral
HHC
Hidrozin
Miofilin
Romergan

FORMA DE
ADMINISTRARE
2
Solutie injectabila -i.v.
Per os
Solutie injectabila i.v. lent
sau in perfuzie
Solutie injectabila i.v. lent
diluat in ser
Solutie injectabila i.v. lent
Per os

ACTIUNE
3
Antibiotic din grupul penicilinelor
Sedativ, anticonvulsiv
Glucocorticoid de biosinteza cu
actiune antiinflamatoare si
antialergica
Miorelaxant, antiemetic,
antihistaminic, slab anticoagulant
Antispastic(actioneaza fizic direct
asupra musculaturii bronsice)
Antialergic, antihistaminic,
proprietati sedative si antiemetice

48

DOZA
ZILNICA
4
2f - 500 mg
1/2cp / 24 h
2f -50 mg/24h

DOZA
UNICA
5
1f - 250 mg
1/2cp -15 mg
1f 25 mg

1tb/ zi

1tb 100 mg

2f / zi

1f 10 ml

1/2cp / 24 h

1cp 30 mg

EXAMENE PARACLINICE PACIENTUL P.R.

ANALIZA
CERUTA
1) Glicemie
2) VSH
3) Uree sangvina
4) Hemoglobina
5) R.Tymol
6) ZnSO4
7) TGO
8) TGP
9) Examen sumar de
urina

MOD DE RECOLTARE

VALOAREA
NORMALA
0.80 1.20 g
2 13 mm/h

Se recolteaza 2 ml sange fluorura Na 4 mg

Se aspira in seringa 0.4 ml citrat de Na
3.8 %, se punctioneaza vena fara garou, se aspira
sange pana la 2 ml
Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa
Inteparea pulpei degetului
Se recolteaza 5 10 ml sange p.v.
Se recolteaza 5 10 ml sange p.v.
Se recolteaza 5 10 ml sange p.v.
Se recolteaza 5 10 ml sange p.v.
Se recolteaza 100 150 ml din urina obtinuta
prin:
urocultura
sondaj vezical
punctie vezicala

0.20 0.40 g/100 ml

13 2 g %
0 - 4 UML
0 - 8 USH
2 - 16 UI
2 - 20 UI

49

VALOAREA
OBTINUTA
0.82 g
17 mm /1h
0.28 g
12 g %
2 UML
2 USH
7 UI
4.8 UI
Albumina, glucoza,
pigmenti-absenti.
Fibrinogen normal.
Frecvent epitelii.
Rar mucus.

TRATAMENT PACIENTUL M.V.

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI
1
1. Miofilin
2. Algocalmin
3. Brofimen
4. Cefalexin
5. Dicarbocalm
6. Distonocalm
7. Doxicilina
8. Fosfobion
9. HHC
10. Nilfan
11. Nifedipin
12. Papaverina
13. Prednison
14. Vitamina B1

FORMA DE
ADMINISTRARE
ACTIUNE
2
3
Solitie injectabila i.v. Bronhodilatator (actioneaza litic direct asupra
lent
musculaturii)
Solitie injectabila i.v. Analgezic puternic, are si o actiune
lent, i.m
antipiretica
Per os-solutie
Fluidifica secretia bronsica favorizand
expectoratia
Per os-capsule
Antibiotic cu efect bactericid
Per os - comprimate
Antiacid
Per os comprimate
Inhibitor asupra SNC vegetativ
Per os-capsule
Antibiotic
Solutie injectabila lent Antiaritmic. Mareste debitul circulator
i.v., i.m
Solutie injectabila i.v. Glucocorticoid de biosinteza cu actiune
lent sau in perfuzie
antiinflamatoare si antialaergica
Per os-drajeuri
Antihistaminic
Per os-capsule
Antihipertensiv, Antianginos
Solutie injectabila-i.m. Vasodilatator, antispastic, bronhodilatator,
coranarodilatator slab
Per os-drajeuri
Antiinflamator, antialergic
Solutie injectabila i.n., Participa la metabolizarea hidrocarbonatilor,
i.v., s.c.
creste toleranta la glucide
50

DOZA
ZILNICA
4
1f/zi-10 ml

DOZA
UNICA
5
1f-10 ml

1f/zi-20 ml

1f/zi-20 ml

3ling/zi

1 lingurita dupa
fiecare masa
1cp-250mg
1cp-50 mg
1/2cp-50mg
1cp-100mg
1f-1ml

1cp/6h
1 cp/6h
1/2cp/24h
1cp/24h
1f/24h
1f/24h25mg/24h
1cp/zi
1cp/zi
1f/zi

1f-25mg

4cp/zi
1f/zi

1dj-5mg
1f-10mg

1dj-25mg
1cp-10mg
1f-1ml

15. Vitamina B6
16. Vitamina B12
17. Vitamina C200

Solutie injectabila i.n., Participa la metabolizarea grasimilor

1f/zi
i.v., s.c.
Solutie injectabila i.n., Actiune anabolica in metabolismul protidic,
1f/zi
i.v., s.c.
factor de crestere, antipernicios
Per os-comprimate
Creste rezistenta capilarelor, mnareste
rezistenta

1f-50mg
1f-1mg
1cp-200mg

EXAMENE PARACLINICE PACIENTUL M.V.

ANALIZA
CERUTA
1. V.S.H.
2. Hemoglobina
3. R Tynol
4. Zn SO4
5. TGP
6. TGO
7. Glicemie
8. Uree sangvina
9. Sumar de urina

VALOAREA
MOD DE RECOLTARE
NORMALA
Se aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8%, se punctioneaza 2-13mm/h
fara garou, se asipra sange pana la 2 ml
Inteparea pulpei degetului
130 + 2g%
Se recolteaza 5-10 ml sange p.v.
0-4 UML
Se recolteaza 5-10 ml sange prin punctie venoasa
0-8 USH
Se recolteaza 5-10 ml sange, p.v.
2-20 UI
Se recolteaza 5-10 ml sange p.v.
2-16 UI
Se recolteaza 2 ml sange, florura Na 4 mg
0,80-120 g %o
Se recolteaza 5-10 ml sange p.v.
0,20-0,40 g/100
ml
Se recolteaza 100-150 ml din urina obtinuta prin :
-urocultura ;
-sondaj vezical ;
-punctie vezicala

51

VALOAREA
OBTINUTA
21mm la 1 ora
12,5 g%
4 UML
6 USH
5,9 UI
10 UI
0,75%o
0,25%o
Albumina absenta,
glucoza
absenta,
pigmenti
absenti,
rare
epitelii,
frecvente leucocite.

OXIGENOTERAPIA
Scopul este asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin combaterea
hipoxiei determinate de scaderea oxigenului alveolar, diminuarea hemoglobinei, tulburari in
sistemul circulator, probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara.
SURSE DE OXIGEN:
- statie centrala de oxigen
- microstatie
- butelie de oxigen
PRECAUTII IN UTILIZAREA DE OXIGENULUI:
- pentru ca oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuie atentionata
- pacientii si vizitatorii vor fii atentionati asupra pericolului fumatului sau al unei flacari in
preajma sursei de oxigen;
- se vor verifica echipamentul electric din incapere;
- aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de oxigen;
- transportul buteliilor de oxigen se face pe carucioare, evitandu-se lovirea lor in timpul
transportului;
-buteliile de oxigen vor fi asezate in pozitie vertical ape un support si fixate de perete cu inele
metalice departe de calorifer sau sobe;
- cunoasterea de catre personalul care manevreaza oxigenul, a locului de amplasare a
extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora.
METODE DE ADMINISTRARE A OXIGENULUI
a) Prin sonda nazala este metoda cel mai des intalnita, permite administrarea
oxigenului in concentratie de 25-45%;
- poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung;
- nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazle.
b) Prin masca (cu sau fara reinhalarea aerului expirat)
- permite administrarea oxigenului in concentratie de 40-60%;
-accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii,
- poate cauza iritatia tegumentelor fetei
- este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare a mastii (nu se va utilize
la pacientii cu arsuri la nivelul fetei).
c) Cortul de oxigen
- frcvent utilizat la copii
- concentratia oxigenului nu poate depasi 50%
-are dezavantajul ca atmosfera sub cort se incalzeste si se supraincarca cu vapori
datotita faptului ca pacientul insira siexpira in acelasi mediu
-oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat
-in cort se pot monta instalatii de racier
-copiii vor fi supravegheati permanent pentru a se evita dislocarea cortului
d) Ochelari pentru oxigen
-sunt prevazuti cu doua sonde care se intoduc in ambele nari
-se utilizeaza la copii si pacientii agitate

52

- sunt mai bine tolerate de copii

Echipamentul necesar administrarii oxigenului prin sonda nazala
-

Sursa de oxigin
Umidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului continand un amestec de 1/3 alcool
etilic de70 si 2/3 apa sterile)
Sonda nazala
Material adeziv pentru fixarea sondei.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
-

pregateste psihic pacientul, asigurand-l de luarea tuturor masurilor de precautie

aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare
verificarea instalatiei
asamblarea echipamentului
dezobstruarea cailor respiratorii
masurarea lungimii sondei pe obraz de la nara la tragus
umectarea sondei cu apa sterile si protejarea mucoasei nazale
introducerea sondei in nara si fixarea pe obrz cu benzi de romplast
fixarea debitului de administrare a oxigenului in functie de prescriptia medicului
aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului
supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitia a unor
complicatii
supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune, debit, etc.)
acordarea suportului psihic al pacientilui pe timpul administrarii oxigenului si
combaterea oricarei cause de discomfort
mobilizarea periodica a sondei
scoaterea sondei o data pe zi si intriducerea ei in cealalta nara
curatirea echipamentului la terminare tehnicii

Incidente si Accidente
-

daca recipientul pentru barbotarea oxigenului se ratoarna, lichidul poate fi impins de

oxigen in caile respiratorii, asfixiindu-l
in cazul utilizarii prelungite a oxigenului, in concentratie mare sau la presiuni ridicate,
pot aparea: iritare locala a mucoasei, congestie si edem alveolar, hemoragie
intraalveolara, atelectazie
patrunderea gazului in esofog duce la distensie abdominala

53

PERFUZIA VENOAS
Definiie: introducera pe cale parenteral, pictur cu picpur a soluiilor medicamentoase
pentru meninerea hidroelectrolitic, hidroionic i volumic a organismului.
Scop: hidratarea i mineralizarea organismului: administrarea de medicamente: epurativ ( de
curire a compuilor toxici); pentru completarea proteinelor sau altor componente: pentru
alimentarea paranteral, pentru perfuzia de snge.
Materiale necesare
-tav medical cu cmp steril
-soluie de perfuzat
-tvi renal
-sering i ace pentru injecie intravenos
-una dou pense sterile
-cmpuri, comprese i soluii dezimfectante; leucoplast, vat;
- trus steril pentru perfuzat soluii
-garou
-stativ pentru fixat flaconul
-pern tare
-o pens hemostatic
-foarfece
Pregtirea materialelor:
Se pregtete aparatul pentru perfuzie. Se scoate celofanul sau tifonul. Se desprinde
parafina de pe suprafaa dopului. Se dezimfecteaz cu alcool. Se dezimfecteaz cu alcool. Se
desface aparatul de perfuzat, se nchide prestubul. Se desprinde teaca protectoare de pe trocar
i se4 ptrunde cu el n flacon. Se nchide imediat sub ac tubul de aer cu pensa i se ntroduce
n flacon.Se suspend flaconul n stativ. Se fixeaz tubul de aer cu leucoplast astfel nct s
depeasc nivelul lichidului i se ndeprteaz pensa. Se ndeprteaz teaca protectoare a
portacului i se ridic deasuprea nivelului substanei dnd drumul uor la prestub.Se ridic i
se coboar de cteva ori pn se golete complet tubul i se nchide prestubul.
Pregtirea fizic i psihic a bolnavului
Bolnavul este aezat n decubit dorsal cu braul n extensie i cronaie, sub bra se aeaz o
pens acoperit cu muama i cmp steril. Se acoper bolnavul. I se explic bolnavului
necesitatea tehnicii i inofensivitatea ei.
Efectuarea tehnicii
Asistenta medicl se spal pe minii cu p i spun. Va examina starea venelor, va aplica
garoul. Se prinde vena (ct mai periferic), se ndeprteaz garoul. Se adapteaz aparatul de
perfuzie. Se deschide prestubul i se regleaz la viteza de 60 picturi pe minut. Bolnavul va fi
supravegheat permanent n timpul perfuziei. Se va pregti urmtorul Flacon : nainte de
golirea complet se nchide prestubul i se fixeaz aparatul la noul flacon. Se deschide
prestubul i se regleaz numrul de picturi. La sfritul perfuziei se prinde o pens de tubul
de control i exercitnd presiune asupra venei cu un tampon mbibat n soluie dezinfectant
se trage brusc acul n direcia axului venei.
ngrijirea dupa tehnic
Se aeaz comod bolnvul i i se dau lechide cldue dac i este permi. Se supravegheaz
bolnavul.
Reorganizarea locului de munc
Se spal punga i acele cu jet de ap.Perfuzorul se arunc. Se pregtesc materialele pentru
sterilizare. Se noteaz n foaia de observaii cantitatea de fluide perfuzate i numele celui care
a efectuat perfuzia. Se administreaz oxigen, romergan i se nclzete bolnavul.

54

III.3. BIBLIOGRAFIE
I. San Marina

Anatomia si fiziologia omului

Editura Didactica si Petagogica

Cooneliu Borundel

Manual de medicina interna

Editura All Bucuresti

Leonard Domnisoru

Compendiu de medicina interna

Editura Stiintifica Bucuresti

Lucretia Titirca

Manual de Nursing
Editura Viata Medicala Romaneasca

S. Algeorge

Bolile pulmonare cu mecanism imun

Editura Didactica si Petagogica

55