CUPRINS

Istoric
Argument
Capitolul 1. Date generale despre afectiune
1.1 Notiuni de anatomie si eiziologie ale glandelor suprarenale
1.2 Aprofundarea notiunilor teoretice despre Cortizon
1.3 Sindromul Kushing, boala Adison
1.4 Descrierea particularitatilor de administrare a cortizonului, prezentarea formelor
farmaceutice
1.5 Recomandari
Capitolul 2. Ingrijirea pacientului aflat in tratament cu HHC
Capitolul 3. Prezentarea cazului clinic
Concluzii
Bibliografie
Anexe

Istoric

Patologia glandei suprarenale ocup un loc deosebit in istoria endocrinologiei

clinice,datorita faptului ca prima descriere anatomo-clinica a unei boli endocrine a
fost facut de Thomas Addison in anul 1855,urmat de un scurt interval de punere in
evidenta a sindromului de insuficient suprarenal acut,prin extirparea lor bilateral
facut de Brown-Sequard in 1856.
Cu toate acestea au trecut aproape un secol pana la prepararea cortinei si a izolarii
primilor hormoni corticosteroizi si aplicarea lor in tratamentul diverselor forme
clinice de insuficient corticosuprarenal.
Pana in deceniul al 4-lea al secolului XX-lea au fost nsa individualizate majoritatea
bolilor si sindroamelor de insuficient corical si medular.
Se poate diferentia o perioada premergatoare,destul de indelungita ingloband aproape
trei secole de cercetare.In aceast perioad cunostiintele de endocrinologie se reduc la
morfologia macroscopic a glandelor endocrine .
Este impresionant faptul ca de-a lungul anilor s-au efectuat cercetari privind ramura
endocrinologiei de catre mari cunoscatori .
In anul 1550 Leonardo da Vinci a desenat glandele suprarenale ,fara a le
denumi.
In anul 1563 Bartolomeo Eustachius prima descriere anatomic a suprarenalelor sub
denumirea glandulae renis incumbents
In anul 1716 Academia de Stiinde din Bordeaux a instituit un premiu pentru cine
poate raspunde la intrebarea Care este scopul glandelor suprarenale?.

In anul 1849 Thomas Addison, medic englez celebru pentru cercetarile sale in
domeniul tuberculozei si pleumioniei si a altor maladii.
In anul 1849 a fost primul care a oferit prima descriere a insuficientei suprarenale
cronice,in lucrare se clasifica efectele constitutionale si locale .
Se disting dupa T.Addison cinci manifestari majore :
anemie,astenie,hipotensiune,tulburari gastrice si hiperpigmentatie (melanodermie
addisoniana).
In anul 1856 Brown Sequard a definit rolul vital al glandelor suprarenale
(suprarenalectomia la animale de experienta duce la moarte).
In anul 1930 P.E.Smith explica existenta axului hipo-corticosuprarenal.
In anul 1937 von Steiger si T.Reichtein descoper deoxicorticosteronul si aduc proba
naturi steroidiene a hormonilor corticosuprarenali.

Argument

Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor

si din literatura de specialitate. Pe perioada celor 3 ani de studiu am reusit sa-mi
acumulez cunostinte necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a
acorda ingrijirile necesare unui pacient care sufera din una din afectiunile care
necesita administrarea de HHC, sa nu intalnesc piedici in scopul redarii acestui in cel
mai scurt timp, familiei si societatii.

Astfel, sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de
asistent medical generalist , pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele
bolii si daca este posibil chiar sa-I dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice.

Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita consecintelor
sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune probleme destul de grave
asupra sanatatii individului.

Capitolul 1. Date generale despre afectiune

1.1 Notiuni de anatomie si eiziologie ale glandelor suprarenale

A-Anatomie
Sunt situate la polul superior al rinichiului, fiind formate din 2 zone endocrine:
corticala 80% (la exterior) i medulara 20% (la interior).
Corticala (corticosuprarenala) este dispus la periferia glandei. Este format
din celule epiteliale dispuse n cordoane n 3 zone: glomerulara (la
periferie), fasciculat (la mijloc) i reticulat (la interior).
Zona glomerular secret hormonii mineralocorticoizi (aldosteron i
fluorocortizon).
Zona fasciculat secret hormonii glucocorticoizi (cortizol sau hidrocortizon i
cortizon).
Zona reticulat secret hormonii sexosteroizi (androgeni).
Medulara (medulosuprarenala) este situat la interior, fiind similar unui imens
ganglion simpatic. Are origine embrionar nervoas. Conine celule epiteliale
neurosecretoare n reea, capilare sinusoide i neuroni vegetativi simpatici
multipolari. Celulele secret adrenalin, noradrenalin, dopamin,
serotonin, etc. Inervaia este bogat pentru medulosuprarenal i srac pentru
corticosuprarenala. Corticosuprarenala este sub controlul hormonal al
adenohipofizei (ACTH).

B-Fiziologie

Rolurile mineralocorticoizilor (n special aldosteronului) sunt:

1)crete absorbia de sodiu, clor, ap i excreia de potasiu i hidrogen la nivelul
tubilor distali i colectori;
2)aciduleaz urina;
3)crete volumul sanguin, tensiunea arterial i presiunea osmotic;
Reglarea secreiei de aldosteron este realizat de mecanisme diferite. Creterea
Na sanguin i scderea K sanguin, presiunii osmotice i volumului sanguin
determin creterea secreiei de aldosteron. Angiotensina II i parial ACTH
stimuleaz secreia de aldosteron.
Rolurile glucocorticoizilor sunt:

1)vasoconstricie prin facilitarea aciunii adrenalinei i noradrenalinei;

2)scade absorbia intestinal a calciului, scade sinteza matricei osoase (oseina i
fibre de colagen);
3)crete filtrarea glomerular, scade permeabilitatea tubilor distali pentru ap,
stimuleaz eliminarea excesului de ap;
4)crete numrul de neutrofile, trombocite i eritrocite, scade numrul de bazofile
i eozinofile. Determin limfopenie (scade numrul de limfocite) i scderea
secreiei de histamin. Scade rspunsul inflamator i imunitar al organismului.
5)crete sensibilitatea la stimuli olfactivi i gustativi;
6)stimuleaz catabolismul proteic la muchii striai i anabolismulproteic n ficat;
7)hiperglicemie prin gluconeogeneza (din cetoacizi i glicerol) hepatic sau
renal, glicogenoliza hepatic, scderea consumului tisular de glucoz (cu
excepia creierului i inimii) prin aciune antiinsulinica;
8)stimuleaz lipoliza acionnd pe depozite, creterea acizilor grai liberi i
cetogeneza. Stimuleaz arderea acizilor grai, rezultnd energie;
9)crete secreia de HCL i pepsinogen. HCL ajuns n duoden determin inhibarea
emulsionrii lipidice, ceea ce determin scderea absorbiei acestora;
Reglarea secreiei de glucocorticoizi se face prin feed-back negativ sub aciunea
nivelului de cortizol sanguin asupra hipotalamusului i hipofizei. Hipotalamusul
secret CRH care stimuleaz secreia de ACTH hipofizar, acesta stimulnd
secreia de glucocorticoizi. Stresul i ritmul circadian (dimineaa) stimuleaz
secreia de ACTH i implicit pe cea de glucocorticoizi.
Rolul hormonilor sexosteroizi (androgeni-testosteron) sunt:
1)aciune masculinizant ce se manifest n viaa intrauterin i la pubertate;
2)se pot transforma n estrogeni n circulaie, n special dup menopauz;

Reglarea secreiei se face predominant prin ACTH.

1.2 Aprofundarea notiunilor teoretice despre Cortizon

Cortizonul este un medicament cu actiune hormonala, obtinut din glandele

suprarenale, unde este secretat in mod fiziologic sub dependenta sistemului nervos
central, prin intermediul unui hormon al glandei hipofize ACTH (hormon
adrenocorticotrophipofizar).
Cortizonul trece in organism sub forma de hidrocortizon, controland metabolismul
glucidelor si al proteinelor. Principala sa utilizare este administrarea in cazurile de
insuficienta suprarenala, dar in afara de aceasta este foarte utilizat in reducerea
proceselor inflamatorii alergice, toxice, dismetabolice.
El amelioreaza starea generala alterata a bolnavilor cu stari infectioase grave, cu
prabusirea tensiunii arteriale; se intrebuinteaza la reumatismul poliarticular acut, la
bolile infectocontagioase, la bolile de piele .
La origine, cortizonul nu este un medicament, ci chiar un hormon natural, produs de
catre glandele suprarenale, fiind esential pentru functionarea normala a corpului, mai
ales cand suntem supusi stresului fizic sau psihic rolul sau e de a limita procesele
inflamatorii, de a regla diviziunea celulara, de a stopa procesele degenerative si
proliferarea formatiunilor tumorale.
Rolul cortizonului in organism:
Cortizonul indeplineste citeva functii importante:

* Ajuta organismului sa suporte mai usor stresul fizic si mental

* Micsoreaza nivelul inflamatiei in organism
Absenta secretiei de cortizon este cunoscuta ca boala lui Addison, care este fatala in
lipsa tratamentului.
Multivalenta efectelor lui au facut ca in urma cu cateva decenii, medicii sa-si puna
problema de-a introduce in organism cantitati suplimentare de cortizon, pentru a lupta
impotriva diferitelor boli. Asa au aparut injectiile cu cortizon, apoi tabletele, cremele,
spray-urile nazale, supozitoarele cu cortizon: remedii cu uz intern sau extern, pentru o
gama foarte larga de afectiuni. In prezent, cortizonul este rareori folosit singur, avand
o actiune ce astazi e considerata de durata scurta si cu eficienta relativ redusa. In
schimb, au fost creati derivati semi-artificiali ai cortizonului, care au efecte mult mai
puternice si zic cei care ii produc efecte secundare mai putine.
In sine, corticoizii nu pot vindeca o boala, in schimb, sunt foarte intens folositi pentru
eliminarea simptomelor in afectiuni din cele mai diverse: alergie, astm, lupus
eritematos, reumatism cronic, reumatism degenerativ, dermatite atopice, leucemie,
inflamatii diverse. De asemenea, sunt folositi in boala canceroasa, pentru a incetini
evolutia tumorilor.

1.3 Sindromul Kushing, boala Adison

Sindromul Cushing reprezinta consecinta expunerii organismului o perioada

indelungata la concentratii prea mari de cortizol.
Cortizolul este secretat de glandele suprarenale. Acestea sunt in numar de doua
si sunt situate chiar deasupra rinichiului. Activitatea glandelor suprarenale este
controlata de glanda hipofiza (situata la nivelul creierului) prin intermediul
hormonului adrenocorticotrop (ACTH).
Cauza cea mai frecventa a sindromului Cushing este administrarea de medicamente
asemanatoare cortizolului (prednison, prednisolon, dexametazona). In acest caz se
numeste sindrom Cushing iatrogen (adica care apare in urma unui act medical).
Corticoterapia poate duce la sindrom Cushing indiferent de modul de administrare
(pastile, injectii, creme, spray nazal, inhalator).
Corticoterapia este utilizata in boli cronice (lupus eritematos sistemic, artrita
reumatoida, rectocolita ulcerohemoragica, boala Crohn, scleroza multipla, purpura
trombocitopenica idiopatica, astm bronsic) sau la pacientii cu transplant de organ.
Simptomele sindromului Cushing se instaleaza de obicei lent. Pot sa apara:
- crestere in greutate- este cel mai frecvent simptom in cadrul sindromului Cushing
dar are o sensibilitate mica (adica poate fi determinata de numeroase alte cauze).
Grasimea se poate depune in special la nivelul trunchiului sau generalizat. Apare un
aspect caracteristic al fetei rotund si umflat (facies in luna plina), depunere de grasime
in jurul gatului si in zona umerilor (ceafa de bizon) si o talie de dimensiuni marite
(sort abdominal).
- modificari ale tegumentelor: acestea devin mai subtiri, fragile, apar foarte usor
vanatai (unul dintre cele mai specifice semne de sindrom Cushing, dar apare doar la
jumatate dintre pacienti); ranile se vindeca cu greutate; apar vergeturi (striuri mari,
rosii-violacee, pe abdomen, coapse, sani, fese); fata este rosie, cu mici vinisoare pe
pometi (teleangiectazii); apare acnee pe fata, torace.

- tulburari psihice (apar la 50% dintre pacienti): tulburari de memorie, disfunctii

cognitive, iritabilitate, anxietate, insomnie, depresie, psihoze.
- afectarea muschilor (masa musculara si forta musculara sunt reduse in special la
nivelul mainilor si picioarelor)- aspect de lamaie pe scobitori (abdomen marit cu
membre superioare si inferioare subtiri), pacientului ii este dificil sa urce scari, sa se
ridice din scaun sau din pozitia pe vine.
- afectarea osului cu aparitia osteoporozei si a fracturilor la traumatisme minime sau
fara nicio cauza aparenta, dureri de spate si scadere in inaltime (prin fracturi
vertebrale), necroza aseptica de cap femural.
- din cauza eliminarilor crescute de calciu in urina pot sa apara calculi renali (pietre la
rinichi).
- la femei apar dereglari de ciclu menstrual (la peste 80% dintre paciente); cresterea
parului la nivelul fetei (hirsutism), caderea parului din cap. La barbati pot aparea
disfunctie erectila (nu se obtine erectie), apetit sexual scazut, probleme de fertilitate.
- infectii mai frecvente (reactivarea tuberculozei, infectii fungice la nivelul pielii si
unghiilor, etc).
- ulcer gastric sau duodenal.
- oboseala exagerata, umflarea picioarelor.
- hipertensiune arteriala (valori mari ale tensiunii arteriale)
- diabet zaharat (glicemii marite)
- afectare oculara (glaucom - marirea tensiunii intraoculare; exoftalmie - iesirea
ochilor in afara; cataracta opacifierea cristalinului).
Investigatii radioimagistice si de laborator
Analize hormonale:
- cortizolul liber urinar (se strange urina pe 24 de ore si se masoara cantitatea de
cortizol produsa in acest interval). Este foarte importanta colectarea corecta a urinei.
- teste de supresie cu dexametazona (se administreaza un medicament care scade

cortizolul, dexametazona, si se dozeaza cortizolul din sange). La pacientii cu sindrom

Cushing cortizolul nu scade dupa dexametazona.
- cortizolul salivar masurat la ora 24. In mod normal cortizolul este mare dimineata la
trezire si mic noaptea la ora 24. In sindromul Cushing valorile cortizolului salivar la
ora 24 sunt mari.
Uneori pot exista modificari ale analizelor de sange uzuale in cadrul sindromului
Cushing:
- cresterea numarului de leucocite (globulele albe) cu limfocite si eozinofile scazute,
- scaderea nivelului potasiului seric hipopotasemie,
- cresterea glicemiei,
- cresterea colesterolului total, cu LDL colesterol (colesterolul rau) crescut si HDL
colesterol (colesterol bun) scazut,
- valorile TSH pot fi usor scazute ca efect al hipercorticismului,
- la barbati testosteronul poate fi scazut.
Osteodensitometria (DEXA) evidentiaza valori scazute ale densitatii minerale osoase
(osteopenie, osteoporoza) necorespunzatoare varstei.
Radiografia de coloana poate evidentia demineralizare (densitate osoasa scazuta) si
fracturi vertebrale (tasari).
Diagnosticul de sindrom Cushing
Daca tabloul clinic sugereaza diagnosticul de sindrom Cushing medicul trebuie sa
excluda sindromul Cushing iatrogen (adica sa verifice daca pacientul nu ia pastile
care sa determine simptomele).
Daca in urma discutiei cu pacientul nu se identifica o cauza medicamentoasa, se vor
efectua analize hormonale pentru confirmarea diagnosticului. Aceste analize isi
propun sa evidentieze valori mari ale cortizolului.

Dupa confirmarea valorilor prea mari de cortizol, trebuie stabilita cauza (daca
problema este la nivelul glandei suprarenale sau a glandei hipofize).
Conduita terapeutica (tratament)
Tratamentul depinde de cauza sindromului Cushing.
In sindromul Cushing iatrogen daca este posibil se va renunta la corticoterapie sau
macar se vor reduce dozele. Reducerea dozelor se face intotdeauna treptat deoarece
poate sa apara insuficienta corticosuprarenaliana acuta cu hipotensiune severa.
De obicei insa nu este posibil sa se intrerupa corticoterapia astfel incat se va incerca
prevenirea aparitiei sau tratarea complicatiilor corticoterapiei.
Pacientul va primi tratament pentru osteoporoza daca se estimeaza ca durata
corticoterapiei va depasi 3 luni (calciu, suplimente de vitamina D si bifosfonat).
In timpul corticoterapiei este bine sa se administreze medicatie care protejeaza
stomacul (antiacide, inhibitori de pompa de protoni).
Tratament chirurgical
In boala Cushing, in care afectiunea este cauzata de prezenta unui nodul la nivelul
glandei hipofize, tratamentul de prima intentie este cel chirurgical. Operatia este
efectuata de un neurochirurg si abordul chirurgical al hipofizei este prin nas (adica nu
se va taia cutia craniana).
Mai ales in cazul unui nodul mic, sub un centimetru, rata de succes a interventiei este
destul de mare in centrele specializate din strainatate (pana la 85%). Daca nodulul
este peste un centimetru de obicei nu se reuseste o indepartare completa a lui prin
interventie chirurgicala (vindecare in 25% din cazuri).

Boala Addison

Prin boala Addison se intelege afectarea progresiva a glandelor suprarenale, care

devin incapabile de a asigura secretia normala de hormoni.
Glandele suprarenale sunt situate deasupra rinichilor si fac parte din sistemul
endocrin, secretand hormoni care actioneaza asupra tuturor organelor si tesuturilor
organismului. Cortexul suprarenal (regiunea periferica a glandei suprarenale) produce
un grup de hormoni numiti corticosteroizi, care cuprind hormonii glucocorticoizi,
mineralocorticoizi si hormonii sexuali masculini (androgeni).
Hormonii glucocorticoizi controleaza capacitatea organismului de a transforma
alimentele in energie, joaca un rol important in raspunsul inflamator al sistemului
imunitar si ajuta corpul sa reactioneze la stres.
Hormonii mineralocorticoizi mentin echilibrul dintre sodiu, potasiu si apa pentru a
pastra tensiunea arteriala in limite normale.
Boala Addison se manifesta prin producerea de catre glandele suprarenale a unei
cantitati prea mici decortizol - un hormon din grupul glucocorticoizilor. Uneori,
aceasta afectiune duce si la producerea unei cantitati insuficiente de aldosteron, unul
din hormonii mineralocorticoizi.
Numita si insuficienta suprarenala lenta, boala lui Addison poate surveni la orice
varsta, dar este mai intalnita intre 30 si 50 ani.

Cauze
Afectarea glandelor suprarenale poate avea una din cauzele urmatoare:

o boala autoimuna. Din motive necunoscute inca, sistemul imunitar al pacientului

identifica glanda corticosuprarenala drept un agent daunator si produce anticorpi
impotriva ei.
un tratament prelungit cu medicamente care contin cortizon.
suprarenalectomie bilaterala (extirparea ambelor glande suprarenale)
suprarenalectomie bilaterala partiala (extirparea unei parti a suprarenalelor)
un deficit de enzime care impiedica sinteza normala de cortizol
o malformatie congenitala
o metastaza canceroasa
un proces infectios (in general tuberculoza, mai rara in prezent)
o amiloidoza
o hemocromatoza (boala datorata excesului de fier din organism)
la copii, insuficienta suprarenala este rezultatul unei absente congenitale a dezvoltarii
glandei suprarenale, numite aplazie suprarenala.

Simptome
Simptomele se instaleaza progresiv si se refera la:

tulburari digestive: anorexie (pierderea apetitului) inaintea si in timpul crizelor de

insuficienta a secretiei de hormoni, dureri abdominale si varsaturi.
anemie (micsorarea numarului de globule rosii din sange)

oboseala psihica (intelectuala) resimtita in special seara

scadere a tensiunii arteriale (hipotensiune arteriala) care evolueaza prin crize si este
insotita devertije, lipotimii (pierdere a constientei) si palpitatii.
hipoglicemie (diminuare a glucozei din sange)
preferinta pentru sare

Insuficienta suprarenala acuta (criza addisoniana) - poate fi provocata de o leziune, o

infectie sau de o afectiune si necesita tratament de urgenta.

Diagnostic
Diagnosticul de boala Addison poate fi stabilit cu ajutorul urmatoarelor teste:
Analize de sange
Masurarea nivelurilor de sodiu, potasiu, cortizol si ACTH ofera primele indicii in
legatura cu cauzele semnelor si simptomelor.
In cazul bolii Addison analizele de sange vor indica:
hiponatremie (diminuare a nivelului de sodiu din sange)
hiperkaliemie (crestere a nivelului de potasiu din sange)
acidoza metabolica ce corespunde unei deficiente a eliminarii acizilor prin urina
hipoglicemie (diminuare a nivelului de glucoza din sange)
hematocritul este marit
cantitate mare de uree in sange
cantitatea de cortizol din sange este redusa (sub 50 nanograme pe ml)

nivelul de ACTH (corticotropina) este ridicat

Testul de stimulare cu ACTH

Acest test presupune masurarea nivelului de cortizol din sange inainte si dupa
administrarea pe cale injectabila de ACTH (corticotropina) de sinteza. ACTH are rolul
de a actiona asupra glandelor suprarenale, care secreta cortizol. Daca glandele
suprarenale sunt afectate, acest test va arata ca secretia de cortizol drept raspuns la
stimularea cu ACTH este incetinita sau intrerupta complet.
Testul de inducere a hipoglicemiei cu ajutorul insulinei
Acest test se efectueaza atunci cand este suspectata o insuficienta suprarenala
secundara (cauzata de glanda pituitara). Testul presupune verificarea glicemiei
(cantitatea de glucoza din sange) si a nivelului de cortizol din sange la diferite
intervale de timp dupa administrarea pe cale injectabila a insulinei. La persoanele
sanatoase, glicemia scade iar nivelul de cortizol creste.
Imagistica medicala
Tomografia computerizata (CT) abdominala verifica dimensiunile glandelor
suprarenale si contribuie la depistarea anormalitatilor care pot constitui cauze ale
insuficientei suprarenale. Daca testele indica o insuficienta suprarenala secundara,
tomografia computerizata si rezonanta magnetica imagistica (RMI) pot fi efectuate
pentru explorarea imagistica a glandei pituitare.

Tratament

Tratamentul consta in aportul de hormoni pe care glandele suprarenale nu ii mai

produc, asociat cu un regim alimentar care contine sare in cantitate normala. Intrucat
boala determina o hiposecretie de aldosteron si deci o pierdere a sodiului prin urina,
ea se manifesta prin deshidratare (pierdere insemnata a lichidelor din organism)
cronica. Din acest motiv pacientii necesita un tratament hormonal substitutiv
permanent: pacientii care sufera de aceasta afectiune trebuie sa ia in permanenta
hormoni de sinteza care sa inlocuiasca hormonii deficitari.
Astfel, cortizolul este inlocuit cu 40 mg de hidrocortizon administrat pe cale orala in
doua doze (doua treimi dimineata, restul dupa-amiaza). Pierderile de sodiu care apar
in cadrul acestei afectiuni necesita administrarea unui mineralocorticoid precum
fludrocortizon, care inlocuieste aldosteronul.
Acesti hormoni sunt administrati pe cale orala in doze zilnice care corespund cantitatii
pe care o produce organismul in mod normal, reducand astfel riscul efectelor adverse.
Daca pacientul sufera de o afectiune, de o infectie sau daca trebuie sa suporte o
operatie, doza va fi temporar marita.
Insuficienta suprarenala acuta (criza addisoniana) este o afectiune potential fatala
care necesita tratament de urgenta. Ea se manifesta prin hipotensiune arteriala,
hipoglicemie (cantitate scazuta de glucoza din sange) si hiperkaliemie (crestere a
nivelului de potasiu din sange). In general, tratamentul consta in administrarea
intravenos de hidrocortizon, solutie salina sau glucoza (dextroza).

1.4 Descrierea particularitatilor de administrare a cortizonului, prezentarea

formelor farmaceutice

Prezentare:
~ Cortizon acetat.
~ Superprednol.
~ Prednison.
~ Hemisuccinat de Hidrocortizon.
~ Hidrocortizon.
~ Supercortisol.
~ Acetat de dezoxicorticosteron.
~ ACTH pulbere alb, n flacoane nchise.

Forma de administrare:
~ Tablete.
~ Forme injectabile: fiole, flacoane cu dop de cauciuc
~ Formele injectabile sunt soluii sau suspensii ce trebuie bine agitate naintea
folosirii.

Mod de administrare:
~ Administrare oral: tablete.
o Se asigur concentraia util n snge.
o Doza zilnic 3-4 prize la intervale egale de 6-8 ore
o Cortizonul se administreaz la nceput cu doza maxim care scade treptat la doza
minim de ntreinere doz stabilit de medic.
o Tratamentul cu cortizon se termin prin administrare de ACTH pentru activarea
funciei glandelor suprarenale.

~ Administrare parenteral:
o Intramuscular.
o Intravenos.
o Intraarticular.
o Clisme terapeutice.
o Aplicaii locale.

~ Administrarea ACTH-ului:
o Se testeaz sensibilitatea organismului prin IDR.

o Se dizolv pulberea cu ser fiziologic sau ap distilat n cantitate egal cu numrul

dozelor calculul seface ca i n cazul antibioticelor. Dizolvat se poate pstra la
ghea cteva sptmni.
o Se administreaz pe cale intramuscular, intravenoas, eventual subcutanat.
o Se poate administra n perfuzii lente n ser glucozat 5% ritm de administrare 6-8
picturi pe minut.
o Cea mai bun metod de administrare perfuzia continu sau perfuzia de 5-6 ore.
o Dozele administrate prin perfuzie pot fi mai mici dect cele injectate.
o Se pot face i perfuzii subcutanate asociind soluia cu hialuronidaz.
o Doza se administreaz progresiv crescut pentru ca stimularea suprarenalei s nu se
fac brusc.
o Administrarea sub protecie de antibiotic.

Reguli de administrare a cortizonului:

~ Tratamentul se face numai n spital
~ Bolnavii necesit diet special:
o Diet hiposodat. 1-3 g clorur de potasiu pe zi.
o Diet hipoglucidic.
o Diet cu coninut bogat n proteine.

~Se acord ngrijiri speciale:

o Igien perfect a tegumentelor i mucoaselor. Schimbarea zilnic a lenjeriei de pat

i de corp.
o Asepsie perfect n administrarea parenteral.
o Tratarea imediat i corect a infeciilor de orice fel
o Administrarea sub protecie de antibiotic.
o Cntrirea zilnic. Observarea apariiei edemelor.
o Supravegherea funciilor vitale, a somnului. Msurarea diurezei.

Observaii:
~ Preparatele de cortizon sunt metabolizate la nivelul ficatului n cortizol i
prednisolon. n caz de insuficien hepatictratamentul se face cu Prednisolon care nu
mai necesit metabolizare hepatic.
~ Nu se administreaz antibioticele i hormonii cu aceiai sering.

1.5 Recomandari
Cortizonul influenteaza procesele metabolice. De aceea, bolnavii dependenti de un
tratament indelungat cu cortizon trebuie sa fie deosebit de atenti la alimentele pe care
le consuma. Iata cele mai importante reguli:

-Foarte putin zahar, deoarece cortizonul favorizeaza constituirea zaharului din

proteine, facand astfel sa creasca glicemia.
-Doua sau trei mese de peste oceanic pe saptamana, fiindca acizii grasi Omega 3
continuti in el scad nivelul colesterolului.
-Suficiente proteine: aproximativ 50 g pe zi, preferabil jumatate de provenienta
vegetala, iar jumatate animala.
-Cantitati minime de grasime (cel mult 50-60 g pe zi), intrucat cortizonul poate
majora valorile colesterolului.
-Sare cat mai putina, pentru ca dozele mari de cortizon reduc eliminarea sarii din
organism. O consecinta posibila ar fi hipertensiunea arteriala.
-Multa vitamina C (mai ales din fructe si legume) - este necesara pentru functionarea
glandei corticosuprarenale.
-Mult calciu, pentru a preveni osteoporoza.
-Si miscarea in aer liber este importanta pentru pacientii tratati cu cortizon, caci ea
intareste oasele, muschii si sistemul imunitar, micsorand riscul de osteoporoza si de
lipsa a fortei musculare.

Capitolul 2. Ingrijirea pacientului aflat in tratament cu HHC

Internarea bolnavului

Internarea n spital constituie un eveniment important n via bolnavului; el se

desparte de mediul sau obinuit i este nevoit s recurg la ajutorul unor oameni
strini.
Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie. Bolnavii
internai sunt nscrii la Biroul serviciului de primire n registrul de internri, unde se
completeaz i foaia de observaie clinic cu datele de identitate ale bolnavului.
Bolnavii vor fi examinai la internare de medicul de garda, care va culege datele
anamnetice de la bolnav sau nsoitor i le va not n foaia de observaie, stabilind
diagnosticul prezumtiv necesar i din punctul de vedere al dirijrii bonavului n
seciile de spital. n vederea examinrii clinice, efectuat de medicul de garda,
asisten medical ajut bolnavul s se dezbrace.
Dup stabilirea diagnosticului prezumtiv i repartizarea bolnavului n secie, asisten
medical nsoete bolnavul la baie, l ajut s se dezbrace, observ tegumentele i
fanerele (la nevoie deparaziteaz bolnavul), l ajut s-i fac baie (dac acesta nu
poate), apoi l conduce n camera de mbrcare unde l ajut s se mbrace cu hainele
de spital (pijama, ciorapi, papuci, halat).
Hainele bolnavului vor fi preluate i nregistrate cu grij n vederea nmagazinrii,
eliberndu-se bolnavului sau nsoitorului un bon de preluri (la nevoie i hainele vor
fi supuse deparazitrii).
Astfel pregtit, asisten conduce bolnavul la salon unde l prezint celorlali pacieni,
l informeaz asupra regulamentului de ordine interioar a spitalului i l ajut s se
aeze n patul pregtit cu lenjerie curat.

Dup ce a fost culcat bolnavul n pat, asisten medical ntocmete foaia de

temperatura, determina greutatea bolnavului, msoar T0, pulsul, T.A., iar datele
obinute le noteaz n foaie de observaie.
Asisten medical va liniti i membrii familiei pacientului, asigurndu-i asupra
ngrijirii de calitate de care bolnavul va beneficia n spital, comunicandu-le numrul
salonului n care a fost internat bolnavul i orarul vizitelor.
Primirea bolnavilor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei, reprezint un
moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavului n personalul medico-sanitar.
- Asigurarea conditiilor de mediu
-Confortul
Regimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare care s le
asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic. Seciile cu
paturi, cu ceea ce intr n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib un aspect
plcut. Salonul bolnavilor, va ndeplini pe lng cerinele de igien, cerinele estetice
i de confort.
Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau sud-vest.
Paturile distantate, astfel c bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii.

-Aerisirea
Se face prin deschiderea ferestrelor diminea dup toalet bolnavului, dup
tratamente, vizit medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este cazul. Pentru
confortul olfactiv se vor pulveriza substane odorizante.
Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut obligatoriu
s se fac, pentru c o atmosfera prea uscat, irit cile respiratorii superioare.
Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte cel puin
din suprafa salonului.
nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz continuu
cu termometre de camera, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o temperatura de
18-19 C i n saloanele de copii 20-23 C.
Linitea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai, pentru c
pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor terapeutic foarte
important, trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel obinuit.

-Asigurarea igienei
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de
asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului.
Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n prevenirea apariiei
leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a vindecrii .

Toalet pacientului poate fi :

- zilnic pe regiuni ;

- sptmnal sau baia general

n funcie de tipul pacientului acesta :
- nu are nevoie de ajutor ;
- are nevoie de sprijin fizic i psihic ;
- are nevoie de ajutor parial ;
- necesit ajutor complet .
Obiective :

ndeprtarea de pe suprafa pielii a stratului cornos descuamat i impregnat cu

secreiile glandelor sebacee i sudoripare;
deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii ;
nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism ;
producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaz mobilizarea anticorpilor ;
linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort ;
se verific temperatura ambiana, pentru a evita rcirea bolnavului ;
se evita cureni de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor
se izoleaz bolnavul de anturajul sau ;
se pregtesc n apropriere materialele necesare toaletei, schimbrii lenjeriei, a
patului i a bolnavului pentru a preveni escarele ;
bolnavul va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf i ptur ;

 se descoper progresiv numai partea care se va spal ;

se stoarce corect buretele sau mnu de baie, pentru a nu se scurge ap n pat sau
pe bolnav ;
se spunete i se cltete cu o mna ferm, fr brutalitate pentru a favoriza
circulaia sanguin ;
ap cald trebuie s fie din abunden, schimbat ori de cte ori este nevoie, fr a
se las spunul n ap ;
se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale, la coate i axile
se imobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz zonele
predispuse escarelor;
ordinea n care se face toalet pe regiuni: splat, cltit, uscat ;
se mut musamaua i alez de protecie n funcie de regiunea pe care o splm .

-Alimentatia bolnavului
Regimul alimentar va fi nceput numai cu lichid, apoi de consistent moale pentru a
putea fi nghiit de bolnav, adesea el avnd probleme de deglutitie i de masticaie. n
funcie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face:
activ
pasiv
Alimentaia pasiv
se aeaz pacientul n poziie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat sau n
decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutitia;

 i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat ;

se aranjeaz un prosop n jurul gtului ;
se adapteaz msu la pat i i se aeaz mncarea astfel nct s vad ce i se
introduce n gur ;
asisten se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu pern ;
verific temperatura alimentelor ;
i servete sup cu lingur sau din can cu cioc, taie alimentele solide ;
supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de
deglutitie ale pacientului ;
este ters la gur, i se aranjeaz patul ;
se ndeprteaz eventualele resturi alimetare care ajunse sub bolnav pot contribui la
eventualele escare ;
acoper pacientul i aerisete salonul;

-Pregtirea bolnavului pentru explorri

-Pregtirea psihic a bolnavului:
Atitudinea fa de bolnav trebuie s reflecte dorina permanent de a-l ajut; crearea
climatului favorabil; atitudinea apropiat constituie factorii importani ai unei bune
pregtiri psihice.

n preajma examinrilor de orice natur, asisten medical trebuie s lmureasc

bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinrilor, cutnd s reduc la minimum
durerile.
Bolnavul nu trebuie indus niciodat n eroare, cci altfel i va pierde ncrederea n
noi.
Dezbrcarea i mbrcarea pacientului:
Bolnavul nu trebuie s stea complet dezvelit n fa oricrei examinri, ns dezvelirea
parial a suprafeelor de examinat prin tragerea i rsucirea cmii la gtul
bolnavului nu trebuie practicat cci aceast poate ascunde o serie de simptome
importante.
Dup terminarea examenului clinic bolnavul trebuie mbrcat n lenjeria de spital.
mbrcarea i dezbrcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact i finee pentru a nu
provoca dureri.
-Supravegherea bolnavului
-asisten va vizit bolnavul ct mai des, chiar fr solicitare;
-va urmri i not manifestrile patologice cum sunt: hemoragii, manifestri de
comportament, contracii sau convulsii i le va raporta medicului;
-va not volumetric eliminrile de lichide;
-asisten va determina densitatea fiecrei emisii de urin i o va not n F.O.;
-va urmrii TA, P, R, T, iar n cazurile de constipaie va face clism evacuatoare.

-Administrarea tratamentului
Administrarea tratamentului se face respectnd condiiile de igien, doz recomandat
de medic i orarul. Pentru o administrare lejer se utilizeaz calea intravenoas cu
ajutorul unei branule,aceast scutind pacientul de multiple nepturi.De
asemenea,asisten medical va educa pacientul s evite automedicaia.

Monitorizarea funciilor vitale i vegetative

a. Pulsul
Poate fi luat pe orice arter accesibil palprii care poate fi comprimat pe un plan
osos(arter radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa posterioar).
Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15 minute nainte de numrare.Se
repereaz anul radial la extremitatea distal a antebraului n continuarea policelui.
Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la mn dreapta.
Se execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete pn la
perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizeaz cu ajutorul
policelui care mbrieaz antebraul la nivelul respectiv.Numrarea se face timp de
un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.
Notarea n foaia de temperatura se face cu pix rou, pentru fiecare linie orizontal
socotindu-se patru pulsaii.
Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.
b. Tensiunea arterial
Pentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregtit fizic i psihic.

Se aplic manet sprijinit i n extensie cu braul,se fixeaz membran stetoscopului

pe arter humeral sub marginea interioar a mansetei.Se introduc olivele
stetoscopului n urechi, se pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul parei de
cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv aerul din
manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot arterial care
reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reine valoarea indicat de
coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnat. Se continu
decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se reine valoarea
indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului n momentul n care
zgomotele dispar,aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial minim.
Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie orizontal de culoare
roie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc
liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.
Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterial maxim 115-140 mmHg iar
tensiunea arterial minim 75-90 mmHg.

c. Respiraia
n timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n decubit dorsal fr a explic
tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm minii pe suprafa palmar pe torace.Se
numr inspiraiile timp de un minut.Aprecierea respiraiei se poate face prin simpl
observare a micrilor respiratorii prin ridicarea i revenirea toracelui la normal.
Pe foaia de temperatura se noteaz cu verde,fiecare linie orizontal reprezentnd dou
respiraii.
Valorile normale la adult: sear 20 respiraii/minut, diminea 18 respiraii/minut.

d. Diureza
Pentru determinarea cantitii de urin emis n 24 de ore se va instrui pacientul s
urineze numai n urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate vor fi bine
acoperite i inute la rcoare pentru a mpiedic procesele de fermentaie.
Alturi de nregistrarea valorii diurezei se va not i cantitatea de lichide
ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate i cele eliminate reflect bilanul
circulaiei apei n organism.
Valoarea normal este circa 1500 ml/24 de ore.La brbai este de 1200-1800 ml/24 de
ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.
Externarea pacientului
Pentru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie s fie o
preocupare, aa cum s-a artat c trebuie s fie i primirea acestuia.
Un segment mare al bolnavilor nu ridic probleme la externare, ei cunosc dat
externrii, se pot deplasa singuri ns cu dificultate din cauza parezelor a diferite
poriuni ale corpului.
n aceste situaii, asistentul medical specialist trebuie s se ocupe c formele de
externare efectuate de medic s ajung la bolnavi la timp, s dea unele lmuriri
suplimentare, dac bolnavul nu a neles perfect lmuririle date i scrise de medic i,
prin atitudinea s, s arate bolnavului preocuparea pe care o are fa de el pn n
momentul cnd acesta prsete spitalul.

Capitolul 3. Prezentarea cazului clinic

I Culegerea datelor.
Nume: M
Prenume: M.
Domiciliu: Bucuresti
Loc de munc: studenta
Stare civil:necstorit.
Vrsta: 25 ani.
Grup sanguin: A II pozitiv.
Data internrii: 8.02.2014
Data externrii: 15.02.2014
Spitalul Clinic: Spitalul de urgenta Bucuresti
Secia: Endocrinologie
Diagnostic la internare: Intoxicatie alimentara
Diagnostic principal la externare: Boala Addison
Motivele internrii: frisoane, febra 38,5 grade, paliditate, 3-4 scaune moi, 4-5
varsaturi, dureri abdominale, stare generala alterata, transpiratii profunde,
hiperpigmentare tegumentara la nivelul genunchilor si extremitatilor.

II Anamneza.
a.) Antecedente heredocolaterale: neag
b.) Antecedente personale fiziologice: menarha la 14 ani, ciclu mensutrual regulat,
flux moderat.
Antecedente personale patologice: neag TBC, Sifilis, Hepatit, HIV.
c.) Condiii de via i munc: bune.
d.) Comportament: activitate intensa
e.) Medicaia de fond administrat naintea internrii: Paracetamol, Furazolidon.
Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu cateva saptamani, cu dureri
abdominale,varsaturi , scaune moi, tegumente calde, umede. A urmat tratament cu
Paracetamol si Furazolidon, dar durerile, scaunele moi si varsaturile nu au disparut.
De 2 zile, simptomele s-au accentuat, a aparut febra si frisoanele, hiperpigmentarea
tegumentara. Se interneaza pentru investigatii si tratament de specialitate.
IV Examen clinic general.
Stare general: febril; Talie: 1,65 cm.; greutatea la internare 42 kg.
Stare de nutriie: influenat.
Stare de contien: pstrat.
Facies, tegumente, mucoase palide, acoperite de transpiratii reci.
esut conjunctiv adipos: normal reprezentat
Sistem ganglionar: nepalpabil.
Sistem muscular: normal reprezentat.

Sistem osteoarticular: mobil, integru.

Aparat respirator: torace normal conformat; 19 respiraii/minut, sonoritate pulmonara
normala, murmur vezicular prezent;
Aparat

cardiovascular:

zgomote

cardiace

ritmice,

T.A.

120/60

mm

Hg,

AV=78pul/min, matitate cardiaca normala;

Aparat digestiv: tranzit intestinal modificat, abdomen sensibil la palpare in flancuri.
Ficat, ci biliare, splin n limite normale.
Aparat urogenital: loje renale libere, diureza = 1400ml/24 ore, mictiuni fiziologice.
Sistem nervos, endocrin, organe de sim: reflexe osteotendinoase prezente, fara semne
de iritatie meningeana.
V Investigaii paraclinice.
Examene de laborator: 8.02.2014.
- examenul sanguin evidentiaza leucocitoza cu monocitoza, niveluri normale ale
bilirubinei conjugate si totale, absenta sindromului inflamator biologic;
- examenul clinc evidentiazastare generala influentata, dureri abdominale difuze,
paliditate tegumentara.
- examenul urinar evidentiaza sodiul urinar crescut, porasiul urinar scazut;
- valoarea

ACTH-ului

plasmatic=2000ug/ml,

valoarea

cortizolului

plasmatic<1ug/dl;
- examenul sanguin: Hb = 9,5g%, Ht = 29,2%, glicemie = 81mg%, VSH =
32mm/h, ptoteine totale = 9,1g/dl, calciu ionic = 8,7mg/dl, TGO = 27ui/l, TGP
= 20ui/l, leucocite = 12500/mm3, neutrofile = 68%, limfocite = 17%, monocite
= 32%, reactia Thymol = 3uML, uree=55,3mg%, creatinina=0,9mg%, sodiu

seric=118mmol/L,

potasiu

seric=6,4mmol/L,

TSH=29,2UI/ml, prolactina=52,92ng/ml;

Starea pacientei la internare este urmatoarea:

- stare de constienta prezenta;
- pupile normale, reactive;
- greturi, varsaturi;
- cai respiratorii deschise;
- frecventa respiratorie=19resp/min;
- puls=78bat/min;
- TA=120/60mmHg;
- SO2=99%;
- Puls periferic, prezent ritmic;
- tegumente calde , umede, palide.

clor

seric=72mmol/L,

ngrijirea pacientei cu boala Addison. Prima zi de spitalizare, prima zi de

intervenii.

Nevoia

Diagnostic de

fundamental

nursing

Obiective

Interveniile asistentei

Evaluare

autonome i delegate

afectat
1. Nevoia de a

Alterarea

Pacienta s

- asigur un mediu ambiant

Greutate corporal -

elimina.

eliminrilor din

prezinte

corespunzator, linistit, lipsit de

42Kg.

eliminare

-am facut bilanul ingesta

Diureza 1300 ml.

intestinal n

excreta, pentru a calcula

punct de vedere
cantitativ datorit
procesului
inflamator
endocrin,
manifestat prin
scaune moi
nespecifice,
greturi, varsaturi,
stare general
influentata,
transpiraii
profunde.

limite fiziologice.
Sa se reduc
scaunele moi si
varsaturile.

aportul de lichide necesar

pacientei/24 h;
- cntresc pacienta si
monitorizez valorile obtinute
zilnic;
-am sftuit pacienta s
respecte regimul alimentar si
bogat in lichide;
- asigur o igien corporal
riguroas;
- schimb lenjeria de pat i de

Ingestia lichidelor este de

1500ml, iar excretia
lichidelor este de 1500ml.
Pacienta este sub
supraveghere pentru a
preveni apariia
complicatiilor.
Pacienta elimin 3
scaune/zi, dar cu aspect
semiconsistent.

corp ori de cte ori este nevoie;

- urmaresc eliminarile
intestinale, frecventa si
aspectul scaunelor, si le
comunic medicului;
- asigur o atmosfer optim,
calda pentru ca pacienta sa-si
exprima temerile in legatura cu
starea sa actuala;
- ncurajez i susin pacienta
pentru satisfacerea celorlalte
nevoi.
- la indicaia medicului am
administrat perfuzie cu ser
fiziologic 1500 ml.
2. Nevoia de a

Alterarea funciei

Pacienta s

- msor functiile vitale, ori de

respira i a avea o

respiratorii

prezinte o

cte ori este nevoie;

bun circulaie.

datorit

respiratie n

dezechilibrului

limite fiziologice,

endocrin

cu cai respiratorii

manifestat prin

permeabile.

dispnee, senzatie
de sufocare,
ameteli, stare

Pacienta sa
prezinte funii

- supraveghez pacienta,
comunicnd medicului orice
schimbare aparut;

Ora12:TA=120/60mmHg
R=19resp/min
AV= 78pul/min
T= 38,8grade

- linistesc pacienta si o informez

Starea general a

asupra tehnicilor ce urmeaza a

pacientei s-a meninut

generala

vitale in limite

influentat.

normale.

fi efectuate;
- repaus la pat pe toata
perioada in care pacienta se
simte ametita;
- urmresc efectul
medicamentelor i comunic

constant timp de cateva

ore, dup administrarea
medicaiei starea
acesteia s-a mbuntit.
La investigatiile de
laborator:

medicului eventualele reacii

- examenul sanguin

adverse.

evidentiaz leucocitoz

- recoltez snge pentru

examene de laborator la
indicaia medicului: HLG, TGP,
TGO, ionograma
sanguina,determinarea ACTHului si cortizolului plasmatic;
- administrez la indicaia
medicului tratamentul prescris:penicilinaG -1600000ui/zi in 4

cu monocitoza, niveluri
normale ale bilirubinei
conjugate si totale,
absenta sindromului
inflamator biologic;
- examenul urinar
evidentiaza sodiul urinar
crescut, porasiul urinar
scazut;

prize, Emetiral tb de 3/zi,

- valoarea ACTH-ului

Smecta 1 plic de 3/zi, Nurofen

plasmatic=2000ug/ml,

-1cp la 6 ore.

valoarea cortizolului
plasmatic<1ug/dl;
- examenul sanguin: Hb
= 9,5g%, Ht = 29,2%,

glicemie = 81mg%, VSH

= 32mm/h, ptoteine
totale = 9,1g/dl, calciu
ionic = 8,7mg/dl, TGO =
27ui/l, TGP = 20ui/l,
leucocite = 12500/mm3,
neutrofile = 68%,
limfocite = 17%,
monocite = 32%, reactia
Thymol = 3uML,
uree=55,3mg%,
creatinina=0,9mg%,
sodiu seric=118mmol/L,
potasiu seric=6,4mmol/L,
clor seric=72mmol/L,
TSH=29,2UI/ml,
prolactina=52,92ng/ml;

3. Nevoia de a

Alterarea

Pacienta s

- linitesc pacienta i i explic c

n urma interveniilor i

evita pericolele.

integritii fizice i

prezinte o stare

aceste simptome sunt

tratamentului aplicat,

psihice, datorita

de bine, cu

temporare i pot fi combtute;

pacienta prezint o

starii de slabiciune

diminuarea

marcata,

cefaleei.

manifestat prin
cefalee sever,

Pacienta sa
beneficieze de

- i recomand s se
odihneasc,s evite activitile
care o obosesc;

diminuare a cefaleei si a
ametelilor, avand o
evolutie favorabila a
starii sale.

vertij, lipotimii.

ingrijiri pentru a

- i asigur o atmosfer de linite

fi in afara

n salon;

oricarui pericol.

- linistesc pacienta si o
incurajez, explicandu-I toate
tehnicile la care va fi supusa;
- aplic comprese reci pe frunte
i supraveghez pacienta pn
la diminuarea simptomelor.
- administrez la indicaia
medicului: analgezice, perfuzie.
- Algocalmin 1fiol 2/zi,
administrat i.m.
- Perfuzie intravenoas cu Ser
fiziologic, 1500 ml/zi
- urmaresc efectul
tratamentului administrat;

4. Nevoia de a-si

Hipertermie

Pacienta sa

- sftuiesc pacienta s consume

Pacienta a neles

mentine

datorit procesului

prezinte o

lichide suficiente, dimineaa un

sfaturile date de mine,

temperatura

inflamator,

temperatura in

ceai cldu;

menionnd c le va

corpului in limite

manifestat prin

limite normale,

normale

febra 38,8 grade,

cu tegumente si

frisoane, paloare

mucoase curate

- s consume alimente bogate

n fibre, fructe i legume;

respecta.
In urma ingrijirilor
acordate, temperatura

tegumentar,
transpiratii.

si integre.
Pacienta sa aiba

- ofer pacientei o imbracaminte

corporala a pacientei

cat mai lejera;

este de 37grade.

o stare de bine

- masor temperatura corporal

fizica si psihica

a pacientei la intervale regulate

de timp, de regula din ora in
ora;
- in caz de frisoane invelesc
pacienta cu una sau mai multe
paturi;
- folosesc metode
nefarmacologice de scadere a
temperaturii corporale, si
anume impachetari reci;
- asigur o igiena
corespunzatoare, prin
schimbarea lenjeriei de pat se
de corp ori de cate ori este
nevoie;
- urmresc i notez evolutia
pacientei in foaia de observaie
- la indicaia medicului am
administrat medicatie
antibiotica si antitermica;

Penicilina G = 1,6 milioane U/zi,

la 6 ore interval, Paracetamol
2cp, Algocalmin = 1f.
- am urmarit posibilele efecte
secundare in urma administrarii
medicatiei;

ngrijirea pacientei cu boala Addison. A doua zi de spitalizare, a doua zi

de intervenii.

Nevoia

Diagnostic de

fundamental

nursing

Obiective

Interveniile asistentei

Evaluare

autonome i delegate

afectat
1. Nevoia de a bea

Alimentaie

Pacienta s aib

- explorez gusturile pacientei la

Pacienta a neles

i a mnca.

inadecvat prin

o greutate

diferite categorii de alimente;

sfaturile primite i va

deficit, datorit

corporal n

dezechilibrului

funcie de

endocrin,

nlime, vrst,

manifestat prin

sex si sa fie

greturi si varsaturi,

echilibrat

- educ pacienta s consume

scadere in

nutritional.

alimente bogate in vitamine i

greutate,
inapetenta,
fatigabilitate
marcata.

- las pacienta s-i aleag

singur alimentele preferate,
dar cu respectarea regimului;

urma regimul prescris de

medic pentru a avea o
greutate corporal n
funcie de vrst,
nlime i sex.

minerale;
- nv pacienta valoarea
energetic a alimentelor i
necesarul n funcie de
activitile fizice i vrst;
- servesc pacienta cu alimente
la o temperatur adecvat la

Greutate corporal 41
Kg

pat dac aceasta nu se poate

deplasa;
- asigur un climat cald,
confortabil.
- la indicaia medicului
alctuiesc un regim alimentar
normocaloric;
- urmresc pacienta s
consume numai alimente
cuprinse n regim;
- urmresc periodic greutatea
corporal.
2.Nevoia de a se

Mobilizare

Pacienta s

- asigur repausul la pat al

misca si a avea o

inadecvata

prezinte o stare

pacientei intr-o pozitie cat mai

buna postura

datorita starii

de bine cu

comoda;

generale afectate,

diminuarea

manifestat prin

durerilor si sa-si

dureri abdominale,

poata efectua

tremuraturi ale

activitatile zilnice

extremitatilor,

necesare.

slabiciune

Greutate corporal 41 Kg
n urma interveniilor
realizate i a medicaiei

- planific un program de

primite, pacienta

exercitii usoare, in functie de

prezint o diminuare a

capacitatea organismului

durerilor abdominale si

pacientei

se mobilizeaza adecvat.

- explic necesitatea respectrii

regimului, spunandu-i ca acesta
are un rol important in evolutia

bolii sale;
- cntresc pacienta;
- recomand pacientei
eliminarea grsimilor din
alimentaie;
- consumarea de alimente ct
mai naturale, bogate n
vitamine i proteine;
- sftuiesc pacienta s poarte
mbrcminte i nclminte
lenjer.
- administrez medicamentele
recomandate de medic:
penicilinaG -1600000ui/zi in 4
prize, Emetiral tb de 3/zi,
Smecta 1 plic de 3/zi, Nurofen
-1cp la 6 ore.
3. Nevoia de a evita

Stare de disconfort

Pacienta s

- asigur conditii adecvate, cu

n urma administrrii

pericolele.

abdominal datorit

prezinte o stare

inlaturarea factorilor negativi

medicaiei, pacienta

procesului

de bine, fara

care ar putea influenta starea

prezint o stare de bine.

inflamator

dureri si sa se

pacientei;

endocrin,

previna aparitia

manifestat prin

complicatiilor.

- linitesc pacienta i i explic

Starea de disconfort s-a

redus mult in urma

dureri abdominale,

c aceste simptome sunt

scaderii in intensitate a

frisoane,

temporare i pot fi combtute;

durerilor.

paliditate, facies
tras, stare
generala alterara.

- i recomand s se
odihneasc,s evite activitile
care o obosesc;
- asez pacienta intr-o pozitie
care sa-I calmeze durerile;
- aplic msuri de prevenire a
complicaiilor;
- supraveghez pacienta pn la
diminuarea simptomelor.
- administrez la indicaia
medicului: analgezice, perfuzie.
- Algocalmin 1 fiol/zi, la
nevoie, administrat i.m.
- Perfuzie cu ser fiziologic, 1500
ml/zi.

ngrijirea pacientei cu boala Addison. A treia zi de spitalizare, a treia zi

de intervenii.

Nevoia

Diagnostic de nursing

Obiective

fundamental

Interveniile asistentei

Evaluare

autonome i delegate

afectat
1. Nevoia de a

Eliminare inadecvat

Pacienta s

- cantaresc pacienta si

In urma medicatiei

elimina

datorita

prezinte un

monitorizez valorile greutatii

administrate si a

dezechilibrului

tranzit intestinal

corporale;

interventiilor acordate,

endocrin, manifestat

si urinar normal,

pacienta prezinta 1

prin scaune

cu o stare de

- hidratez pacienta cu supe

scaun cu aspect

semiconsistente,

bine fizic si

limpezi de legume si ceai

normal, fara modificari

greturi, polakiurie,

psihic.

indulcit cu zaharina;

patologice.

- asigur un aport de vitamine

Pacienta este supusa in

si saruri minerale necesar

continuare

organismului pacientei;

tratamentului

slabiciune,
hiperpigmentare
tegumentar.

- observ si notez frecvena si

aspectul scaunelor;

medicamentos si
regimului alimentar.

- observ orice modificare

aparuta in starea pacientei si
o anun imediat medicului;
- administrez la indicaia
medicului: Furazolidon 1tb la
6 ore si Smecta 1 plic de 3
ori/zi;
- urmaresc efectul
medicamentelor asupra
starii pacientei;
2. Nevoia de a fi

Dezinteres fata de

Pacienta s

identific

impreun

cu

n urma interveniilor

curat ngrijit, de a

masurile de igiena

prezinte o stare

pacienta cauzele si motivatia

realizate starea

proteja

datorita neadaptarii la

de bine cu

preocuparii pentru aspectul

pacientei este bun si

tegumentele i

stadiul de bolnava,

igiena

fizic si ingrijirile igienice;

aceasta ii efectueaza

mucoasele.

manifestat prin aspect

corespunzatoare

ingrijirile igienice

neingrijit,hiperpigment
are tegumentara
transpiratii, lipsa de
interes pentru orice
lucru.

.
Pacienta sa
prezinte
tegumente si
mucoase curate
si integre.

supraveghez

pacientei

si

permanent

starea
comunic

cu

explicandu-i

acesta,
necesitatea

acordarii ingrijirilor igienice;

- schimb lenjeria de pat si de
corp a pacientei ori de cate
ori este nevoie;
- constientizez pacienta in
legatur

cu

meninerii

importana
curate

tegumentelor,
prevenirea

a
pentru

apariiei

altor

complicaii;
- incerc sa conving pacienta
cu

tact

si

blandete

sa

accepte ingrijirile;
- informez medicul cu privire
la starea actuala a pacientei.

partial autonom.

3. Nevoaia de a

Deficit de cunotine

Pacienta s

- explorez nivelul de

nva cum s-i

n legtur cu

acumuleze noi

cunotine al pacientei

cunotine.

privind boala, modul de

pstrezi
sntatea.

factorii de risc i

manifestare, msurile

n urma discuiilor cu
pacienta aceasta a
afirmat

severitatea bolii,

Pacienta sa fie

manifestat prin

informata cu

cunostinte insuficiente

privire la

- identific manifestrile de

cu privire la

tratamnentul

dependen, sursele de

i c a nvat

tratament, la dieta si

medicamentos si

dificultate, interaciunile

cunotinte

regimul de viata pe

investigatiile

acestora cu celelalte nevoi;

care trebuie sa-l

specifice.

respecte.

profilactice i curative;

- stimulez pacientei dorina

de cunoatere;

c a neles ce i-am
explicat

noi despre boal.

Interveniile aplicate
au fost folositoare,

- contientizez pacienta

pacienta a dobndit noi

asupra propriei

deprinderi i aptitudini.

responsabiliti privind
sntatea;
- motivez importana
acumulrii de noi cunotine;
- verific dac pacienta a
neles mesajul transmis.
- identific obiceiurile i
deprinderile greite ale
pacientei;

- corectez deprinderile
duntoare sntii;
- ncurajez i ajut pacienta
pentru a dobndi noi
deprinderi;
- educ pacienta n vederea
formrii deprinderilor
igienice, alimentare, mod de
via echilibrat.

Epicriz:

Pacienta n vrst de 25 de ani se prezint la spital, acuznd: frisoane, febra

38,5 grade, paliditate, 3-4 scaune diareice, 4-5 varsaturi, dureri abdominale, stare
generala alterata, transpiratii profunde, hiperpigmentare tegumentara la nivelul
genunchilor si extremitatilor.
Pacienta afirma ca face tratament contra simptomelor digestive, ele se remit pentru
o perioada de timp, dar revin cu o manifestare mai acuta. Deoarece observa si o
scadere in greutate destul de accentuata se prezinta la spital pentru investigatii mai
amanuntite si tratament de specialitate.
Este preluat de ctre personalul medical de gard pentru investigaii amnunite
i tratarea simptomelor.In urma acestora se pune diagnosticul de Boala Addison,
motiv pentru care este transferata in sectia de endocrinologie. Dup repaus,
aplicarea interveniilor i tratamentului antialgic, antibiotic, cortizonic si de
reechilibrare hidroelectrolitica, simptomatologia se amelioreaza treptat spre
vindecare.
Se externeaz cu stare general bun, afebril,fara scaune moi si varsaturi, fara
dureri, valori normale ale functiilor vitale, greutate corporala constanta.
Recomandri:
- control permanent la medicul de familie ;
- igien general riguroas;
- evitarea efortului,frigului i umezelii;
- administrare de Fludocortizon sau Dexametazona in caz de criza
addisoniana;

Concluzii

Insuficiena adrenal primar sau Boala Addison,este o boala rar,care trecut cu

vederea poate fi amenintatoare pentru viata .Intarzierile in punerea diagnosticului
sunt frecvente avand in vedere simptomele principale (pigmentarea
tegumentelor,anorexie,greata si varsaturi,diaree,astenie).
Dup stabilirea diagnosticului, terapia de substituie glucocorticoid i
mineralocorticoid poate ameliora simptomatologia i poate salvatoare de via.
Recunoaterea bolii de ctre medic este de importan vital, n vederea asigurrii
unui diagnostic i tratament prompt.Unele studii sugereaz faptul c insuciena
adrenal primar n populaia pediatric este cel mai frecvent atribuit hiperplaziei
adrenale congenitale, care se ntlnete cu o frecven de aproximativ 1 la 15.000
de nateri .
Atunci cnd a fost descris pentru prima dat, de ctre Addison, tuberculoza era de
departe cauz cea mai comun a insucienei adrenale primare. n prezent, tuber
culoza rmne o cauz major de insu cien suprarenal n rile n curs de
dezvoltare, implicarea supra renalei aprnd n 5% dintre pacienii cu tuberculoz
activ. Cu toate acestea, n rile industria lizate, distrucia autoimun a glandei
suprarenale se n tlnete n 80-90% dintre cazurile de insu cien adrenal
primar .
Boala Addison autoimun este frecvent asociat altor boli autoimune, cel mai
frecvent bolilor tiroidiene autoimune, anemia per nicioas i diabetul zaharat. De
fapt, n aproximativ 60% dintre cazuri boala Addison apare ca parte a unor
sindroame poliendocrine, cu o prepon deren la femei (5). Sindromul poliendocrin
de tip II este cel mai frecvent sindrom poliendocrin i cu prinde: insu ciena

adrenal autoimun (100%) i boala tiroidian autoimun (69%). Diabetul zaharat

tip 1 (52%) insuciena gonadal primar (4%), vitiligo (5%) i gastrita autoimun
pot , de asemenea, ntlnite n sindromul poliendocrin de tip II.
Alte cauze de insucien adrenal primar sunt rare n rile dezvoltate i includ
diverse infecii, boli genetice, hemoragie adrenal bilateral, boli in ltrative sau
metastaze, sau boal indus medicamentos.
n cazul nostru, dac ntr-o prim etap ne-am putut gndi, avnd n vedere
valorile crescute ale TSH i prolactin, la o insucien adrenal primar n cadrul
unui sindrom poliendocrin, normalizarea valorilor imediat dup nceperea
tratamentului de substituie cu glucocorticoid i mineralocorticoid au exclus
diagnosticul.
Exceptnd cazul n care un pacient se a n criz adrenal, diagnosticul de insu
cien adrenal este n general ntrziat.
Cea mai frecvent problem n ratarea diagnosticului este lipsa de suspiciune
clinic, datorat n principal semnelor i simptomelor nespecice.n unele studii,
mai mult de 50% din pacieni au semne i simptome ale bolii Addison, cu debutul
la mai mult de un an naintea diagnos ticrii Mai mult, aproximativ 60% din
pacienii cu boala Addison au solicitat ngrijire medical de la doi sau mai muli
medici nainte ca diagnosticul corect s e stabilit
n ceea ce privete caracteristicile clinice ale bolii Addison, cel mai evident semn
este reprezentat de pigmentarea pielii. Hiperpigmentarea este observat pe zonele
expuse la soare, cicatrice recente, axile, cute palmare, puncte de presiune i
mucoase (bucal, vaginal, vulvar, anal).

Simpto mele prezente n boalaAddison sunt reprezentate de: slbiciune, oboseal

(100%), simptome gastro-intestinale (92%): grea, vrsturi, constipaie, du reri
abdominale, diaree, poft de sare (16%), ameal postural (12%), dureri articulare
sau mus culare (6-13%). Semnele clinice observate n boala Addison sunt
reprezentate de: scderea n greutate (100%), hiperpigmentare (94%), hipo ten
siune (88-94%), vitiligo (10-20%) i calci cri auriculare (5%).
La pacienii cu insucien adranal primar sunt comune modi cri ale datelor
de laborator. Hiponatremia (88%), hiperpotasemia (64%), hipercalcemia (6%),
azotemia (55%), ane mia (40%) i eozinolia (17%) sunt tipice.
Diagnosticul de insucien adrenal primar este susinut prin msurarea,
dimineaa devreme (ntre 8 i 9 a.m.), a nivelurilor de cortisol seric (sczut) i
ACTH (crescut).
Boala Addison poate mima frecvent o afeciune gastrointestinal (cu crampe
abdominale, grea persistent i vrsturi, sau diaree) sau o boala psihiatric.
Pacienii sunt uneori diagnosticai greit ca avnd depresie sau anorexie nervoas.
Complicaiile bolii Addison includ criza adrenal(cu hipotensiune care poate merge
pn la oc i chiar moarte) i efectele adverse ale medicaiei glucocorticoide i
mineralocorticoide.
n ceea ce privete managementul pe termen lung al bolii Addison, educaia
pacientului despre prevenirea i managementul crizei adrenale este imperativ.
Pacienii cu insucien adrenal ar trebui s dein un card cu informaii despre
terapia curent i recomandrile pentru tratamentul n situaii de urgen. Purtarea
unei brri sau colier de avertizare este, de asemenea, necesar. Pacienii trebuie s
i dubleze/tripleze doza de prednison n caz de febr, infecii sau diaree. n caz de

vrsturi, hipotensiune arterial, intervenii chirurgicale, se va administra HHC 100

mg iv bolus, apoi 100 mg la 8 ore, ser ziologic si glucoz 5%.
n concluzie, boala Addison este o boal uor de diagnosticat i de tratat dac ne
gndim la ea, ns nerecunoscut i netratata poate duce la exitus.

BIBLIOGRAFIE

1. Constantin Dumitrache
National,Cluj 2002

Endocrinologie,Editura

Medical

2. Cornel Mozes Ingrijirea special a bolnavilor,Editura Didactic

si Pedagicic,1997
3. Georgeta Balta Ghid de diagnostic si tratament n bolile
endocrine ediia III,Editura Polirom
4. Gheorghe Mogo Compediu de anatomie i fiziologie,Editura
Stiinific 1991
5. M.Milcu Tratat de endocrinologie clinic Volumul I,Editura
Academia Roman ,Bucuresti ,1990
6. Lucreia Titirc Breviar de explorri funcionale i ngrijiri
acordate bolnavilor,Editura Medical Romaneasc,1994
7. Lucreia Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de
asistenii medicali,Editura Viaa Medical Romaneasc,Bucureti
1997
8. Stefan Milcu Endocrinologie clinic,Editura Didactic i
Pedagogic Bucureti 1976
9. Surse informative
Andrei,Galati

legate

de

planuri

Sp.Sf.Apostol

10. Surs internet

http://ro.scribd.com/doc/4855705/GLANDELE-SUPRARENALE
http://ro.scribd.com/doc/91035737/Glandele-suprarenale
http://ro.scribd.com/doc/83367146/GLANDA-SUPRARENALA

Anexe
1.Hidrocortizon

Prezentare farmaceutica :HIDROCORTIZON-cutii de 100 de fiole de 5

ml:50 de fiole (sticla transparenta),cu principiu activ (Solutia A) si 50 de fiole
(sticla bruna)cu solvent(Solutia B).
Compozite : o fiola de 5 ml ,contine 0,025 g hidrocortizon ,in concentratie
de 0,025%.

Indicatii: medicatie de urgenta in diferite stari infectioase grave rezistente

la tratament cu colaps sau cu interesarea altor organe:meningita tuberculoasa sau
pneumococica,endocardita bacteriana,hepatita virotica,encefalopatii,stari grave
,infarct miocardic,colaps sau traumatisme ,interventiin chirurgicale ,arsuri
intinsem,rau asmatic,soc alergic grav,coma hepatica,laringita,edem pulmonart
toxic,colaps prin traumatisme,insuficientan suprarenala acuta (criza addisoniana)
sau dupa suprarenalectomie,criza hipertiroidiana.

Actiune farmacologica: Glucocorticoid de biosinteza cu actiune

antiinflamatoare-antialergica ,utilizat in terapia de urgenta.

Reactii adverse : dupa administrarea indelungata a unor doze mari si de lunga

durata este posibila aparitia semnelor de epuizare corticosuprarenala si
antihipofizara.
Mod de administrare: dozele uzuale variaza ,in fuctie de gravitatea cazului
,intre 0,100 si 0,500g ;in starile foarte grave se administreaza 1 gramde preparat in
decurs de cateva minute si apoi cate 0,500 g la 6-8 h ,timp de 3-5 zile daca este
nevoie.
La copii se utilizeaza doze mai mici ,in nici un caz doze mai mici de 0,25 g /24h.
Conditii de pastrare: la adapost ,ferite de razele soarelui

2.Cortizon acetat, fiole

Prospect
Compozitie
Fiole a 5 ml suspensie apoasa injectabila continand cortizon acetat 25 mg
Actiune terapeutica
Hormon glucocorticoid, asigura homeostazia glucidica, protejeaza organismul in
conditii de stres, are actiuneantiinflamatorie si antialergica;
favorizeaza catabolismul proteic si mareste glicemia, creste secretia gastrica,
stimuleaza sistemul nervos central; favorizeaza retentia hidrosalica. Durata
efectului unei doze este de 8-12 ore.
Indicatii
Insuficienta suprarenala primitiva sau secundara (boala Addison,
suprarenalectomie, hipofizectomie, sindrom Sheehan), hiperplazie congenitala a
suprarenalelor; stari de deshidratare (toxicoza la sugari, diaree cronica in puseu
acut); insuficienta tiroidiana primitiva (asociat, la inceputul tratamentului hormonal
tiroidian).
Mod de administrare
Injectii intramusculare, pentru tratamentul de atac (in insuficienta
suprarenala acuta, in staride deshidratare acuta), la adult 300-600 mg/zi (in prima

zi in 3-6 injectii, apoi in 2 injectii), la copii, pana la 10 mg/kg corp si

zi;pentru tratamentcronic, atunci cand calea orala nu este posibila, se
injecteaza intramuscular 50 mg/zi (la adult).
Contraindicatii
Hipertensiune arteriala, edeme, insuficienta cardiaca, ulcer
gastroduodenal, cetoacidoza diabetica, glaucom, herpes simplex, herpes zoster,
varicela, infectii amebiene, micoze sistemice, poliomielita (cu exceptia formei
encefalitice), inainte si imediat dupa vaccinare - contraindicatiile sunt in mare parte
relative, tinand seama de situatiile in care tratamentul cortizonic este de importanta
vitala.
Prudenta sau se evita in timpul sarcinii (poate provoca insuficienta
suprarenala la nou-nascut); prudenta la bolnavii cu psihoza manifesta sau latenta,
in prezenta infectiilor (se asociaza antibiotice sau chimioterapice specifice),
indiabet, insuficienta renala cronica, osteoporoza, miastenie grava.
Cortizonul scade efectul antidiabeticelor orale si al anticoagulantelor cumarinice;
prudenta in asocierea cu saluretice si amfotericina (se sumeaza pierderea de
potasiu) si cu antiinflamatorii nesteroidiene (risc ulcerigen crescut);barbituricele,
fenitoina si rifampicina pot diminua efectul cortizonului (prin inductie
enzimatica). glucocorticoizii pe cale generala figureaza pe lista substantelor
dopante (interzise la sportivi).
Reactii adverse
Ulcer gastroduodenal si complicatii, ulceratii ale intestinului subtire, pancreatita
acuta (rareori, la copii), retentie hidrosalina, uneori cu hipertensiune
arteriala sau insuficienta cardiaca (se recomanda dieta hiposodata, cu exceptia
insuficientei suprarenale si hiperplaziei congenitale a suprarenalelor), osteoporoza,

fracturi, osteonecroza aseptica a capului femurului (rareori), slabiciune chiar

atrofie musculara (se recomanda dieta hiperproteica), tulburari cutanate (atrofie,
vergeturi, purpura si echimoze, telangiectazii, acnee, hipertricoza, intarzierea
cicatrizarii), tulburari oculare (glaucom, cataracta - la doze mari, tratament
indelungat), tulburari neuropsihice (excitatie, insomnie, rareori episoade
maniacale, convulsii), hiperglicemie, diabet (se recomanda dieta hipoglucidica),
intarzierea cresterii la copii, insuficienta - chiar atrofia - suprarenalelor, sindrom
Cushing iatrogen, favorizarea si agravarea infectiilor (infectii virotice - mai ales
herpes ocular, tuberculoza, infectii bacteriene, micotice si parazitare).

3.Dexametrazona

Prezentare farmaceutic Dexamethasone sodium ph, flacoane injectabile

Fiecare fiola de 2 ml contine 8 mg fosfat de dexametazona (sare disodica).
Actiune terapeutica - Dexamethasone sodium ph, flacoane injectabile
Dexametazona este un steroid (derivat corticosteroid) utilizat in cadrul
corticoterapiei tulburarilor acute sau cronice ce raspund la acest tip de tratament antiinflamator si imunosupresor.
Indicatii - Dexamethasone sodium ph, flacoane injectabile
Administrare sistemica in insuficienta corticosuprarenala (asociat cu
mineralocorticoizi), alergie, urticarie, soc anafilactic, soc toxicoseptic, soc
cardiogen, boli de colagen, nefropatii autoimune, purpura trombocitopenica
idiopatica, anemii hemolitice autoimune, traumatisme craniocerebrale, edem
cerebral acut; asociat chimioterapiei antineoplazice ca antiemetic. Administrare
locala in inflamatii articulare, abarticulare, ale tesuturilor moi, afectiuni oculare.

Mod de administrare - Dexamethasone sodium ph, flacoane injectabile

Functie de gravitatea bolii, doza initiala va fi de la 0,5 mg la 20 mg; doza zilnica
nu trebuie sa depaseasca 80 mg/zi chiar si in cazurile cele mai severe.
Contraindicatii - Dexamethasone sodium ph, flacoane injectabile
Infectii sistemice cu fungi, boli virale (herpes, varicela, zoster etc.).
Precautii - Dexamethasone sodium ph, flacoane injectabile
Infectii sistemice (ex. septicemie), tuberculoza; diabet; ulcer gastric si duodenal.
Sarcina si alaptare - Dexamethasone sodium ph, flacoane injectabile
Administrarea in cursul sarcinii si alaptarii se va face numai daca tratamentul este
absolut necesar, iar in acest caz se impune o stricta supraveghere medicala,
intreruperea alaptarii.
Reactii adverse - Dexamethasone sodium ph, flacoane injectabile
Creste riscul reactivarii ulcerului gastric si/sau duodenal. Hiperglicemie, retentie
hidro-electrolitica, cresterea catabolismului proteic, osteoporoza, atrofie
musculara, imunodeficienta, corticodependenta la utilizare indelungata.