Chiar daca HTA este in maljoritatea cazurilor o afectiune cronica nu trebuie
privita ca un handicap. Bolnavii de HTA trebuie sa inteleaga ca viata le mai poate oferi multe lucruri frumoase, pot duce o viata aproximativ normala alaturi cu cei dragi, trebuie doar sa urmeze tratamentul medicamentos prescris si in special cel igienico-dietetic. Sprijinul familiei si al asistentei comunitare sunt foarte importante mai ales in ceea ce priveste acceptarea de catre pacient a afectiunii sale si de a-1 face sa constientizeze de dorinta lui de a invinge boala sa depinde cel mai mult reusita tratamentului.
Un domn spunea într-o carte:
'Mi-am plâns de milă pentru că purtam nişte pantofi vechi şi rupţi pâna mi-a ieşi în cale un om fără picioare.'
(DAVED J. SCHWARTZ: 'Putere a magica a gandului')
Sa nu consideram HTA (mai ales formele cronice) ca pe o fatalitate. Poate destinul
ne-a scos in cale acest obstacol pentru a invata sa apreciem mai bine valoare a vietii.
Asistentei medicale ii revine acest rol: de a reda speranta oamenilor in
viata. BIBLIOGRAFIE
1. 'MEDICINA GENERELA' – SUB REDACTIA LUI MARIN VOICULESCU-VOLUMUL I -
2 'TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE - EUGEN TURCU. CEZAR MACARCE.
DAN DOMINIC IONESCU-
3 'MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII' - CORNELIU BORUNDEL
4 'TEHNICA INRIJIRII BOLNAVULUI' - CAROL MOZES-
5 'GHID DE NURSING' - LUCRETIA TITIRCA -
6 'PRINCIPII FUNDAMANTALE ALE VIRGINIEI HENDERSON'
7 'ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI' - I. C. VOICULESCU.; I C PETRICU -
8 'CE TREBUIE SA STIE BOLNAVUL HIPERTENSIV?'- C. MACARIE-