ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

ȘCOALA POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ” TURDA

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ȘI RECUPERAREA ÎN

GERIATRIE

1
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………..............3

CAPITOLUL I. NOȚIUNI DESPRE GERIATRIE………………………...4

I.1 Definiție

I.2 Etiopatogenie

I.3 Simptomatologie

I.4 Diagnostic

I.5 Evoluție, complicații

I.6 Tratament

CAPITOLUL II. ROLUL, POZIȚIA MEDICULUI ȘI ASISTENTEI

FAȚĂ DE BOLNAVUL VÂRSTNIC………………………………………...7

CAPITOLUL III. PREZENTAREA CAZURILOR………………………21

CAPITOLUL IV. CONCLUZII…………………………………………….42

V. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………..43

2
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

ARGUMENT

Doresc să mulțumesc tuturor celor care au fost alături de mine pe

parcursul celor trei ani de școală, cadrelor medicale (doamnelor doctor și
doamnelor asistente), precum și cadrelor didactice (doamnelor profesoare,
personalul auxiliar) pentru înțelegerea și întregul sprijin acordat de –a lungul
acestor ani.
Mulțumesc doamnei diriginte , Faur Malidia , îndrumătoarea acestei lucrări fără
de ajutorul căreia nu aș fi reușit să întocmesc și finalizez această lucrare.
Familiei mele care mi-a fost aproape în tot acest timp îi mulțumesc din suflet ,
în special fetiței, soțului și nu în ultimul rând părinților mei pentru întreaga
răbdare de care au dat dovadă.
Colegilor mei, alături de care am parcurs acești frumoși ani și care mi-au adus
cu nostalgie aminte de perioada liceului, le mulțumesc în mod deosebit, cu
speranța că drumurile noastre se vor mai întâlni.

3
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

„Mai important decât să dai ani vieții, este să dai viață anilor”
Ana Aslan

CAPITOLUL I

DEFINIȚIE
Geriatria : se poate defini ca ramură a medicinii moderne care cercetează
aspectele patologice ale îmbătrânirii, ce se adresează persoanelor vârstnice care
suferă de diferite boli.
Gerontologia : este știința care se ocupă cu studierea vârstnicilor și a
procesului de îmbătrânire.
Geriatria a devenit astfel o știință de sine stătătoare, cuprinzând într-o
medicină internă a vârstei înaintate, capitole importante din cardiologie,
psihiatrie și neurologie. Bătrânețea nu trebuie privită ca o boală. Scopurile
geriatriei urmăresc îngrijirea, vindecarea, îmbunătățirea sau menținerea
funcționalității și a calității vieții,prevenția și îngrijirea terminală .

ETIOPATOGENIE

Conceptele de bază în îngrijirea vârstnicului, presupun menținerea

vârstnicilor în propriile case pentru cât mai mult timp posibil cu suport adecvat
pentru ei și pentru cei ce îi au în îngrijire, asigurarea unei îngrijiri medicale
corespunzătoare și continue la trecerea din mediul de spital la domiciliu,
dezvoltarea unei plaje largi de opțiuni în ce privește ajutorul și îngrijirea
vârstnicilor, creșterea legăturilor dintre serviciile implicate în îngrijirea
vârstnicului, precum și asigurarea unei evaluări corespunzătoare pentru
vârstnicul cu dizabilități, prin înființarea unor echipe comunitare de evaluare
geriatrică. Modificările legate de înaintările în vârstă , între anumite limite,
aparțin unei îmbătrâniri normale.

SIMPTOMATOLOGIE

Aceste modificări pot fi: scăderea acuității vizuale și auditive, slăbirea

vocii, scăderea forței musculare, diminuarea somnului,constipația, modificarea
pielii . Valoarea tensiunii arteriale crește odată cu vârsta, glicemia depășește
valorile considerate normale la adult .Ureea, acidul uric și creatinina au valori

4
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

superioare normalului adultului, în timp ce fierul și proteinemia au valori mai

scăzute.

Etapele vârstei a III-a cuprind:

 presenescența - între 45-60 de ani
 senescența - între 61-75 de ani
 vârstnic - între 76 - 89 de ani
 bătrân - între 90 - 99 de ani
 congenarul – peste 100 de ani

Prin încetarea activității profesionale , mai ales când aceasta este bruscă,
fără pregătire, vârstnicul își pierde sentimentul de utilitate socială, prestigiul
social, responsabilitatea, rolul și statutul în familie, uneori fenomenul fiind
resimțit ca o adevărată dramă. Stresul devine nociv. Depresia,confuzia, teama
de spitalizare sunt obișnuite. Plecarea copiilor de lângă părinți, decesul
partenerului de viață, dispariția vechilor prieteni sau diferite îmbolnăviri sunt
evenimente care intervin în existența vârstnicului și o precipită. O dată cu
vârsta, organismul își pierde capacitatea de a repara daunele produse de
dietă,mediul înconjurător, bacterii sau virusuri. De aceea multe persoane în
vârstă mor de boli peste care ar fi trecut cu ușurință în tinerețe. În timp ce
vechile civilizații apreciau și utilizau înțelepciunea bătrânilor, societatea
modernă privește cu neîncredere utilitatea lor. Se dezvoltă o cultură a tinereții
și adolescenței în care bătrânul își găsește din ce în ce mai greu locul.
DIAGNOSTICUL
Diagnosticul trebuie să fie atât clinic cât și gerontologie, astfel formularea
clasică hipertensiune arterială trebuie completată cu diagnostice ca :
îmbătrânirea prematură, sindrom de imobilizare, boala de retragere (de
pensionare).
EVOLUȚIE, COMPLICAȚII
La vârstnici, evoluția bolilor este rapidă și cu manifestări generale.
Bolile la persoanele de vârsta a treia au o evoluție lungă, convalescența
poate fi prelungită.
TRATAMENT
Viciile îmbătrânesc, de aceea este bine să renunțăm la proastele obiceiuri
cum ar fi fumatul în exces, alcoolul, cafeaua, nopțile nedormite. Mișcarea este
cuvântul cheie care ne menține tinerețea și suplețea, se poate consulta un
dietetician pentru a ajusta regimul alimentar dacă avem kilograme în plus, un
psihic sănătos înseamnă un organism sănătos. Îngrijirea la domiciliu acordată
5
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

adesea bătrânilor la ieșirea din spital este de mare ajutor. În țara noastră există
societăți care oferă îngrijiri la domiciliu dar contra cost. O altă soluție pentru
îngrijirea vârstnicilor cronici este internarea într-un cămin spital, care oferă
asistență medicală și socială în special bătrânilor cu probleme grave.
În concluzie, societatea modernă generează bătrânețe, dar tinde să o
respingă și o izolează. Pentru combaterea acestui fenomen, pentru ameliorarea
condițiilor de viață ale vârstnicului, în interesul acestuia dar și al societății, sunt
necesare eforturi. Este ceea ce s-a numit : pregătirea pentru îmbătrânire. Corpul
medico-sanitar, chemat prin specificul profesiei, să îngrijească și această
categorie de populație, trebuie să ofere persoanelor de vârsta a III-a respinse de
societate și uneori de propria familie , un sprijin nu numai profesional dar si
moral. Examinarea unei persoane vârstnice implică comportamentul, gândirea,
starea afectivă precum și limbajul, orientarea, integrarea în familie și societate.
Astfel scopul geriatriei este de îngrijire și vindecare,îmbunătățirea sau
menținerea funcționalității și calității vieții, prevenția și îngrijirea terminală.

6
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

CAPITOLUL II

ROLUL, POZIŢIA MEDICULUI ŞI ASISTENTEI FAŢĂ

DE BOLNAVUL VÂRSTNIC

Dacă medicul nu ţine seama de particularităţile vârstei bolnavului , riscă

erori de diagnostic şi tratament. Primul gest terapeutic este dacă se află în faţa
unui bolnav în vârstă sau a unui vârstnic cu modificări fiziologice de
îmbătrânire. Vor fi prescrise terapii neagresive, blânde dietetice, vitamine. Se va
efectua psihoterapia, se vor aplica corecţiile necesare (ochelari, protejarea
auzului), se va stabili regimul de viaţă. Anamnezei trebuie să i se asigure timp
suficient, deoarece astfel se pot obţine detalii importante. O anamneză completă
și amănunțită reprezintă elementul cel mai important în elaborarea
diagnosticului. O anamneză utilă cuprinde : stabilirea acuzei principale, istoricul
bolii actuale, antecedente personale care includ medicamentația, plantele
medicinale consumate. Există factori care fac ac anamneza la pacientul vârstnic
să fie mai provocatoare, dificilă și de lungă durată , din pricina dificultății de
comunicare, sau lipsa raportării unor simptome. De asta se spune să asculți
pacientul pentru că el îți va da diagnosticul. Dacă nu se obţin informaţiile dorite,
se recurge la familie sau la anturaj. Este important felul în care cadrele medicale
participă la convorbirea cu bolnavul, chiar dacă este necesar sa-i vorbească
bolnavului mai tare, mai rar şi mai clar. Trebuie găsit timp pentru a-l asculta pe
îndelete, chiar dacă bolnavul devine amnezic sau incoerent. Importantă este
inspecţia, observaţia bolnavului, faciesul, atitudinea în pat, mersul, vorbirea.
Mai rar vor fi solicitaţi pentru simptome zgomotoase cum ar fi febră, frisoane, şi
mai frecvent pentru alterări rapide ale stării generale. Atât medicul cât şi
asistenta medicală trebuie să cerceteze aspectele psiho-sociale ale vârstnicului
pensionare, stresul retragerii, raporturile cu familia, dacă este tolerat, bine
îngrijit, neglijat sau ignorat, solidaritatea familială. Situaţia ideală o constituie
bătrânul integrat în familie cu un nivel de trai decent. Nu întotdeauna suferinţa
poate fi rezolvată cu medicamente. Izolarea socială şi familială, chiar persecuţia
în familie, cer alte măsuri. În mediul rural, legăturile afective, solidaritatea sunt
mai bine păstrate. Izolarea, este de obicei absentă.
Ţinând seama de toate astea, rezultă necesitatea educaţiei familiei, în sensul
unei mentalităţi favorabile vârstnicului.

7
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

Îngrijirea bolnavilor vârstnici în spital

Procesul de îmbătrânire se instalează la vârste diferite, iar datorită

reducerii forţelor fizice şi a capacităţii de acomodare persoanele în vârstă ajung
de cele mai multe ori la spital în starea de subnutriţie, cu igiena neglijată. Omul
în vârstă poate contacta bolile vârstei mai tinere, însă din cauza reactivităţii
modificate a organismului au o evoluţie aparte. Majoritatea problemelor de
îngrijire izvorăsc din indisponibilitatea bolnavului de a se acomoda. Bolnavii în
mediul lor obişnuit familial trăiesc o viaţă echilibrată, iar condiţiile din mediul
spitalicesc îi face pe unii dintre ei să devină agitaţi, neliniştiţi. Tocmai din acest
motiv spitalizarea persoanelor în vârstă nu trebuie prelungită. Îngrijirea
bolnavilor vârstnici se efectuează cu aceleaşi tehnici ca şi a celorlalţi bolnavi,
având grijă de particularităţile fiziologice specifice vârstei.
Vârstnicul nu trebuie să aibă impresia că este o povară pentru ceilalţi din jurul
său, restul bolnavilor sau personalul medical. Pentru că se orientează mai greu
decât restul pacienţilor, este necesar de către asistenta medicală sau infirmieră
să fie îndrumaţi către toaletă, sala de tratament sau sala de mese. În situaţia în
care tolerează mai greu zgomotul este indicat să fie amplasaţi în saloane cât
mai liniştite, primitoare, şi aerisite de câte ori este nevoie. În permanenţă
trebuie să fie însoţiţi de către personalul medical pentru efectuarea de
investigaţii, analize de laborator, precum şi dacă sunt transportaţi cu targa sau
căruciorul. Asistenta medicala are datoria de a-l sprijini, încuraja pe pacientul
vârstnic în efectuarea îmbrăcării, dezbrăcării, alimentaţiei, hidratării, efectuarea
igienei corporale.
Bolnavului vârstnic trebuie să i se acorde o atenţie deosebită, indiferent de
starea în care acesta se află. Vârsta impune repaus la pat, pacientul are un
program bine stabilit care include şi ore de odihnă, programul trebuie respectat
cu stricteţe.
În cele ce urmează, relatăm câteva exemple de boli, afecțiuni prezente în
geriatrie:bolile cardiovasculare care reprezintă principala cauză de deces,apoi
bolile endocrine ca diabetul zaharat, bolile psihice ca depresia și confuzia,boli
hematologice,boli ale sistemului nervos cum ar fi Parkinson,Alzheimer,
afecțiuni oculare precum glaucom sau cataractă, afecțiuni ale aparatului
locomotor osteoporoza, poliartroza precum și afecțiuni ale aparatului urinar,
cum ar fi incontinența urinară sau retenția de urină.

8
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

BOLI CARDIOVASCULARE

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Definiție : întreruperea fluxului sanguin la nivelul unei porțiuni a

acordului ce determină moartea celulelor miocardice.
Etiopatogenie : pentru că inima unui vârstnic nu se mai poate adapta la
efort, apare frecvent dispneea la eforturi minime.
Simptomatologie : la vârstnic, simptomul principal nu este durerea
precordială ci dispneea. Infarctul miocardic este mai frecvent la femeile
vârstnice , decât la bărbații de aceeași vârstă. Hipertensiunea arterială este cel
mai frecvent factor de risc la bătrâni, urmat de diabetul zaharat. Interesant este
faptul că la persoanele vârstnice se găsesc factori de risc mai puțini decât la
nevârstnici. În concluzie, la bolnavul vârstnic scade numărul factorilor de risc
spre deosebire de bolnavii nevârstnici unde pe primul loc se situează fumatul și
obezitatea. Alteori infarctul debutează sub forma unui accident vascular
cerebral, când apare durerea are caracter de jenă, disconfort sau are localizare
epigastrică.
Diagnostic : pentru diagnostic, se efectuează o serie de analize și
investigații care ne ajută să aflăm dacă suferim de o afecțiune cardiovasculară,
electrocardiograma și câteva teste de sânge utile în diagnosticul bolilor de
inimă:colesterolul total, HDL(colesterolul bun)care înlătură excesul de
colesterol și LDL(colesterolul rău) grăsimile se depun pe pereții vaselor de
sânge și duc la îngustarea și înfundarea acestora. PCR( proteina C reactiva) -
este o substanță produsă în ficat care crește în inflamație(infecții, traumatisme)
și care este indicată celor care au suferit un infarct sau un accident vascular.
Fibrinogenul, este o proteină din sânge, sintetizată în ficat care are rol în
coagulare, dacă valorile sunt prea mici se produc tulburări de coagulare iar dacă
valorile sunt peste limita normală crește riscul formării unor cheaguri de sânge,
producând un infarct.
Evoluție : evoluția în infarctul miocardic: atacul de cord se produce în
general într-o zonă restrânsă a mușchiului cardiac, acest fapt permite o refacere
completă a pacientului, țesutul afectat fiind înlocuit cu o cicatrice. Cu cât este
mai mare suprafața de țesut mort cu atât crește riscul complicațiilor și al
decesului,stopul cardiac adică încetarea activității cardiace.
Pronostic : în geriatrie, cel mai frecvent factor de risc este hipertensiunea
arterială.

9
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

Complicațiile : pot fi hemodinamice clasa I - fără insuficiență cardiacă,

clasa II- insuficiență cardiacă ușoară, de tip III- insuficiență ventriculară stânga
severă și clasa IV –șoc cardiogen.
Tratamentul : poate să difere de la un pacient la altul, la indicația
medicului se administrează aspirină , analgezice, nitroglicerină sublingual,
perfuzie intravenoasă, oxigenoterapie, dieta trebuie să fie săracă în sare, să se
consume fructe și legume proaspete, să se evite alcoolul, tutunul, excesul de
cafea,iar dacă medicul aprobă putem efectua plimbări uşoare în aer liber.
Hipertensiunea Arterială
Definiție : este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale
presiunii arteriale.
Etiopatogenie : hipertensiunea este principalul factor de risc la vârstnic,
adevărata tensiune geriatrică este hipertensiunea arterială sistolică. Tensiunea
arterială diastolică este normală sau puțin crescută.
Simptomatologie : apar deseori simptome de suferință cardiacă dispnee
de efort, palpitații, disconfort toracic iar la vârstnicii dupa 70 de ani apar
insomnii, agitație, dezorientare. In zilele noastre, tratamentul corect și continuu
duce la riscul apariției infarctului miocardic acut, al insuficienței cardiace și
accidentelor vasculare cerebrale și urmărește scăderea treptată a valorilor
tensionale.
Diagnostic : hipertensiunea arterială, poate fi depistată cu ajutorul
analizelor de sânge, urină și radiografia toracică: creatinina serică se măsoară
cu scopul de a detecta eventuale afecțiuni renale, analizele de urină realizate cu
scopul de a identifica prezența proteinelor, apoi electrocardiograma
(EKG/ECG) utilă pentru a identifica anumite anomalii ale inimii ca urmare a
HTA.
Evoluție : HTA netratată depinde de asocierea acesteia cu factorii de
risc: fumatul, diabetul zaharat, obezitatea , consumul exagerat de alcool, sexul
masculin, vârsta. S-a constatat că hipertensiunea netratată este asociată cu o
scurtare a vieții cu 10-20 de ani, chiar în formele ei ușoare HTA este o boală
progresivă și letală dacă nu este tratată.
Prognosticul : este legat de un număr foarte mare de factori,în general
durata obișnuită a bolii se întinde pe ani. În determinarea prognosticului a
intervenit tratamentul eficient cu hipotensive.
Complicațiile : sunt cardiace, cerebrale și renale.
Tratament : Tratamentul corect reduce riscul apariției infarctului
miocardic și al accidentelor vasculare cerebrale (AVC). Regimul alimentar nu
10
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

trebuie să fie foarte strict sau sever, tratamentul se începe cu

diuretice,furosemidul se prescrie doar în situații particulare indicat în toate
tipurile de edeme grave, vasodilatatoarele care scad tensiunea arterială dau
rezultate superioare.

BOLI ENDOCRINE

DIABETUL ZAHARAT

Definiție : este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale

concentrației glucozei în sânge (hiperglicemie) și dezechilibrarea
metabolismului.
Etiopatogenie : se deosebesc două tipuri de diabet zaharat: diabet zaharat
de tip I (insulino-dependent) care se echilibrează numai prin tratament cu
insulină, și diabetul zaharat de tip 2 ( insulino-independent ) care apare în
general după 40 de ani la persoanele obeze. Cel mai frecvent întâlnit la
persoanele de 50-60 de ani, este acesta. Cu înaintarea în vârstă scade toleranța la
glucide și se reduc celulele care secretă insulină.
Simptomatologie : nevoia frecventă de urinare, sete mare, oboseală și
slăbiciune excesive, cicatrizare dificilă., furnicături la nivelul mâinilor și
picioarelor.
Diagnostic : pentru diagnostic, persoanele care suferă de diabet zaharat,
în cazul nostru diabet zaharat tardiv, li se recomandă să efectueze o serie de
teste și anume: fibrinogen ca factor al coagulării, glucoza serică-nivelul scăzut
de glucoză în sânge arată anorexie,sau o ciroză hepatică iar nivelul crescut de
glucoză în sângerată că pacientul este suspect de diabet, după care se
recomandă TTGO (testul de toleranță la glucoză pe cale orală) precum și
analize mai amănunțite, glicozuria reprezintă glucoza în urină, albumina serică
este un indicator al stării de nutriție a organismului, în special la persoanele
vârstnice cu diverse afecțiuni, o altă investigație este hemoglobina glicozilată
presupune o testare de evaluare și monitorizare pe termen lung al controlului
glicemic al pacienților cu diabet zaharat. Determinarea potasiului seric este
importantă în investigarea echilibrului hidroelectrolitic și acido-basic.
Evoluţie : la vârstnici se întâlnesc doua forme clinice de diabet – diabetul
zaharat îmbătrânit, care a debutat la vârsta de 40 de ani, care nu este specific
vârstnicului si cel tardiv cu debut la vârsta de 60-65 de ani, care în cele mai
multe cazuri este un diabet non-insulinic. Evoluția diabetului tardiv este
11
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

specifică vârstei,se administrează tratamente pe bază de corticosteroizi. Dintre

complicații, cea mai severă este coma hiperosmolară, apare la diabeticii care nu
sunt dependenți de insulină, tratați insuficient sau ignorați. Poate fi declanșată
de lipsa insulinei, infecții, deshidratări.
Prognostic : cei mai frecvenți factori de risc ai diabetului zaharat tardiv
în geriatrie sunt: istoricul familial de diabet zaharat, obezitatea, hipertensiunea
arterială și colesterolul mărit.
Complicații : pot f i coma hipoglicemică, complicațiile infecțioase, mai
frecvent urinare la femei dar și cutanate.
Tratamentul : diabetului zaharat include dieta care trebuie să asigure
glucide, proteine, grăsimi, aportul de lichide trebuie să fie suficient, iar sărurile
mineralele și vitaminele administrate în cantitate normală, mesele trebuie să fie
frecvente și la ore regulate. Combaterea obezității este obligatorie, iar exercițiul
fizic în ședințe mici , necesar.

BOLI PSIHICE

DEPRESIA

Definiție : este cea mai răspândită stare psihică patologică, manifestată ca

stare de tristețe , pesimism, dezinteres generalizat, lipsa puterii dar și a dorinței
de concentrare și comunicare.
Etiopatogenie - depresia poate să aibă ca punct de plecare un eșec, o
pierdere, o stare de stres accentuat sau prelungit, nerealizări sau incapacități.
Simptomatologie - depresiile tardive sunt cele mai frecvente afecțiuni
psihice întâlnite la vârstnici, apar în nevroze, boli cerebrale, endocrine,
metabolice, dar și în psihoze maniaco-depresive, stres sau neadaptare. Alături
de depresiile tardive, cele mai reprezentative tulburări la vârstnici sunt:
tulburările de somn, stările confuzionale, sinuciderile, demențele. Una dintre
cauzele depresiei care apare la persoanele de vârsta a III-a este pensionarea,
retragerea din activitatea profesională. Acesta este mai greu de suportat de către
bărbați , este un adevărat șoc al pensionării, numit de unii„ boala retragerii„ sau
„moarte socială„.Prin pierderea prestigiului social câștigat după o viață de
muncă, începe conștientizarea îmbătrânirii.

12
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

Diagnosticul : se bazează pe istoricul familial și evaluarea stării de

sănătate mintală. Cu toate acestea, o evaluare completă a stării de sănătate
mentală ar trebui să includă întotdeauna o evaluare medicală pentru a exclude
afecțiunile organice ce ar putea să imite o tulburare depresivă. Acestea se
încadrează în următoarele categorii: infecții, medicație, tumori, tulburări
endocrine, neurologice.
Evoluție : durata unui episod depresiv netratat este variabilă în medie de
șase luni, sau chiar mai mult.
Prognosticul : este rezervat în cazul apariției ideilor de suicid, boala
constituind o urgență medicală. Pe termen lung prognosticul este apreciat ca
favorabil. Predomină ideile depresive, de negație , sentimente de culpabilitate,
inutilitate, autoacuzare.
Complicații : În formele grave apar deliruri, confuzii, halucinații,
dezordine afectivă. Chiar și după medicamente administrate poate apărea
agravarea stării depresive : (tranchilizante, propanolol).
Tratamentul : vizează ameliorarea mijloacelor psiho-sociale : climatul
psihologic familial favorabil, legături afective și uneori pregătirea psihologică.
Tratamentul psio-farmacologic, în formele mai grave se administrează
antidepresive. O atenție deosebită trebuie acordată tendințelor la sinucidere.

BOLI HEMATOLOGICE

ANEMIA

Definiție : o putem defini ca scăderea concentrației de hemoglobină din

sânge.
Etiopatogenie : apare frecvent la vârstnici, prin îmbătrânirea
hematopoiezei ( procesul de formare a elementelor celulare sanguine:eritrocite,
leucocite, hematii la nivelul măduvei osoase). La apariția anemiei contribuie
mai mulți factori ce pot apărea și după unele medicamente sau malnutriție. Cele
mai obișnuite tipuri de anemie care apar la vârstnici sunt:
a) Anemia feriprivă - mai frecventă la femei și bărbați de peste 60 de ani prin
malnutriție, sângerări digestive, infecții severe, medicație antiinflamatoare și
analgezică.

13
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

b) Anemia pernicioasă - datorită lipsei vitaminei B12 este în relație cu diabetul

zaharat. Deficitul de acid folic asociat celui de Fe, are la bază o cauză
alimentară.
c) Anemiile secundare altor îmbolnăviri apar frecvent la vârstnicie,este
recomandat să se administreze fier. Anemia poate fi determinată de
nutriție,hemoragii, cancere, infecții, traumatisme. Deficitul de acid folic asociat
celui de Fe are la bază o cauză alimentara.
Simptomatologie : ca și simptome, amintim: paliditate, dureri de cap,
oboseală, slăbiciune, scădere în greutate, stare de amețeală și leșin.
Diagnostic : pentru diagnosticul anemiei se efectuează anamneza
pacientului, examenul clinic, se evaluează starea pacientului iar la indicația
medicului acesta este trimis sa efectueze o serie de analize de laborator. Printre
examenele de laborator care trebuie efectuate, se număra: HLG,care determină
numărul eritrocitelor,nivelul de hemoglobină și hematocrit din sânge. Alte
investigaţii care mai pot fi efectuate sunt:teste ale funcției rinichilor, teste ale
materiilor fecale pentru depistarea eventualelor hemoragii.
Evoluție: evoluția este strâns legată cu gradul deficitului de fier,netratată,
anemia se accentuează. Anemia netratată, poate duce la complicațiile:
diaree,constipație, cancer gastric, infecții severe, boli cardiovasculare cum ar fi
angina pectorală, insuficiența cardiacă.

Prognosticul : este dependent de cauza carenței de fier.

Complicațiile: formele severe de anemie sau cele netratate perioadei
îndelungate pot determina afectarea inimii, creierului sau a altor organe.
Formele foarte severe în anemie pot determina chiar și decesul.
Tratament : se administrează Fe, acid folic în anemiile carențiale, și
B12 în anemia pernicioasă. Tratamentul corect durează toată viața, deoarece
vindecă doar manifestările carențiale,evoluția și prognosticul depind de natura
bolii de bază,și de administrarea corectă a tratamentului. Astfel, tratamentul are
ca scop vindecarea afecțiunilor cauzale, menținere a unui nivel normal de
vitamine.

14
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS

BOALA PARKINSON

Definiție : este o afecțiune progresivă a sistemului nervos , care

afectează coordonarea mișcărilor.
Etiopatogenie : boala debutează între 45-70 de ani, evoluează treptat și
de cele mai multe ori debutează cu un tremor dificil de observat doar la o
singură mână.
Simptomatologie : rigiditate, încetinirea mișcărilor, deteriorarea
scrisului, dificultăți la mișcări cum ar fi ridicare de scaun,anomalii de mers,
depresie, nu se mai pot efectua mișcările rapide, rigiditate la deplasarea unui
membru, și o mică deteriorare intelectuală. Deşi nu se cunosc în totalitate
cauzele acestei boli,cercetătorii enunță câțiva factori, cum ar fi genetici care pot
fi moștenite sau dobândite,factori ambianți expunerea la toxine, și factori
nutritivi,deficiența la vitamina D. De obicei boala apare după vârsta de 50-65 de
ani,uneori pot apărea și la adulții tineri și foarte rar la copii.
Diagnosticul : în boala Parkinson are la bază existența semnelor și
simptomelor specifice, în stabilirea acestuia se iau în vedere istoricul bolii, dacă
s-au administrat medicamente și dacă au fost cazuri de Parkinson în familie.
Apoi se urmărește examenul neurologic evaluarea mersului și a coordonării
Pentru diagnosticarea acestei boli,istoricul pacientului poate releva asimetria în
mișcarea brațelor, examinarea clinică poate evalua semnele motorii, cea mai
frecventă manifestare este tremurul, apare în 70 % dintre cazuri, tremurul de
repaus este caracteristic bolii Parkinson, pacientul trebuie evaluat atât pentru
extinderea brațelor cât și în cadrul mișcărilor. Vocea pacientului poate oferi
informații în favoarea diagnosticului de boala Parkinson.
În demența din boala Parkinson, caracteristicile sunt halucinațiile frecvente și
pierderea periodică a lucidității.
Evoluție : evoluția este lentă, simptomele pot fi ținute sub control cu
medicamente, dacă forma nu este gravă.
Pronostic : ca și pronostic, durata medie de viață a unei persoane cu
Parkinson este asemănătoare cu a populației în general.
Complicații : complicațiile sunt tardive pot afecta sever calitatea vieții și
duc la accidente casnice, înec cu alimente sau lichide. Indicatorii de pronostic
negativi sunt vârsta avansată, sexul masculin , rigiditate.

15
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

Există mai multe clase de medicamente, dozate și asociate în funcție de

severitatea simptomelor.
Tratamentul recomandat este cel pe bază de dopamină (levodopa), se
administrează sub formă de tablete sau capsule. Regimul de viață ocupă un loc
foarte important, presupune multă odihnă atunci când este necesar și o ritmare a
activității în funcție de dozele de medicamente administrate și de efectul
acestora. Tratamentul chirurgical este o opțiune doar atunci când cel
medicamentos nu mai controlează simptomele.
Pacienților cu această boală le este recomandat să aibă o alimentație bogată în
fibre, să consume lichide,să evite mișcările bruște și căzăturile. Familia trebuie
să ofere sprijinul bolnavului de Parkinson, atât aparținătorii cât și bolnavul pot
apela la un psiholog pentru că pot apărea stări precum depresie anxietate sau
chiar panică.

AFECȚIUNI OCULARE

GLAUCOMUL

Definiție : se poate defini ca o afecțiune cronică a ochilor care se

manifestă prin creșterea presiunii intraoculare, afectarea nervului optic și
diminuarea vederii chiar până la cecitate. Cecitatea provocată de glaucom
distruge nervul optic, în acest caz este imposibil a îi reda vederea persoanei care
a orbit.
Etiopatogenie : din păcate glaucomul este o afecțiune destul de
răspândită, de această boală suferă persoanele de peste 55 de ani, glaucomul
poate afecta și tinerii (glaucom juvenil) și chiar pe nou-născuți (glaucomul
congenital). În ziua de azi, oftalmologia cunoaște doar o singură cale de
prevenire a cecității cauzate de glaucom și anume diagnosticul și tratamentul
corect. Datorită metodelor moderne de tratament, majoritatea bolnavilor reușesc
să-și păstreze vederea.
În cazul glaucomului are loc afectarea nervului optic, care duce la ruperea
legăturii dintre globul ocular și creier, imaginea care se apare pe retină nu se
mai transmite la creier. În mod normal în interiorul ochiului permanent se
produce un lichid intraocular bogat în substanțe nutritive și oxigen. Presiunea
intraoculară crește dacă lichidul intraocular se produce într-o cantitate excesivă
sau când este afectată evacuarea lichidului intraocular prin sistemul de drenaj al
ochiului.
16
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

Simptomatologie : În urma creșterii presiunii intraoculare pot fi

remarcate simptome ca încețoșarea vederii, senzația de greutate, tensiune și
disconfort în ochi, dureri nesemnificative în jurul ochilor. Un rol important îl
are factorul ereditar, dacă rudele au suferit de glaucom trebuie cel puțin o dată
pe an consultat un oftalmolog. Ca și simptoame pentru glaucom amintim:
îngustarea câmpului vizual, creșterea presiunii intraoculare.
Diagnostic : diagnosticul glaucomului necesită următoarele investigații
principale: oftalmoscopia, adică stabilirea stării nervului optic în procesul
examinării fundului de ochi, examinarea câmpului vizual (perimetria) precum și
(tonometria) măsurarea presiunii intraoculare.
Evoluție: glaucomul poate în lipsa tratamentului să ducă la pierderea
completă și ireversibilă a vederii prin distrugerea totală a nervului optic.

Pronostic: depinde de diagnosticul stabilit și tratamentul administrat.

Complicații : persoanele mai învârstă sunt mai expuse riscului de orbire,
astfel mulți dintre pacienții care suferă de diabet sau boli vasculare, glaucomul
este o complicație a acestor afecțiuni. În concluzie, putem numi acest tip de
afecțiune ca ”boala orbirii în tăcere.
Tratament: tratamentul persoanelor care suferă de glaucom trebuie să
fie îndelungat, obligatoriu sub supravegherea medicului. De regulă se
administrează preparate medicamentoase, comprimate după care se ajunge la
intervenția chirurgicală, dacă această afecțiune nu se poate trata medicamentos.

AFECȚIUNI ALE APARATULUI LOCOMOTOR

POLIARTROZA ( BOALA ARTROZICĂ)

Definiție: poliartrozele sunt forme de reumatism care constau într-o

uzură progresivă la nivelul încheieturilor, cu inflamarea și degradarea
cartilajelor articulare.
Etiopatogenie: aceste afecțiuni sunt mai frecvente la vârste de peste 50-
60 de ani, odată cu îmbătrânirea generală a țesuturilor, la persoane cu
traumatisme locale, după eforturi fizice exagerate și prin menținerea corpului în
poziții defectuoase, mai ales le schimbarea vremii sau la primii pași de
dimineață. Cauzele poliartrozelor pot avea origine metabolică care reduc

17
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

rezistența articulațiilor, pot să apară din tulburări în funcțiile glandelor

(hipofiza, tiroida), tulburări de irigare sanguină (varice, tromboză), diabet,
obezitate, traumatisme (lovituri, luxații, fracturi).
Simptomatologie : Boala se manifestă prin dureri acute, apărute la
schimbarea vremii, în anotimpurile reci și umede la picioare, mâini și coloană.
Durerile se simt atât în stare de repaus la pat, cât și la primele deplasări de
dimineață. Treptat se instalează anchilozarea oaselor, și se formează
osteofitele,așa numitele ciocuri , foarte dureroase la apăsări, în stadii avansate
pot provoca infirmități grave. După locul de formare artrozele le putem împărți
în: coxartroze– localizate la articulațiile șoldului, apar după vârsta de 45-50 de
ani datorită obezității, menopauzei, traumatismelor locale. Pot apărea contracții
musculare, șchiopătare, scurtarea membrelor inferioare, mersul devine greoi.
Gonartroza- apare la articulațiile genunchilor și gleznelor, mai ales la femei
datorită menopauzei, obezității, diabetului. La glezne apar dureri în timpul
mersului, limitarea mișcărilor de flexie, extensie și rotație a piciorului.
Spondiloza- se instalează la articulațiile coloanei vertebrale din zona cervicală,
lombară sau dorsală. Durerile se simt la ridicarea unor greutăți mari și la poziții
de apăsare.
Diagnostic: constă în analiza simptomelor, analize de laborator VSH ,
CPR, și radiografia care influențează inflamarea țesuturilor moi ale articulației
în stadiile incipiente ale bolii.
Evoluție: boala se instalează progresiv, în interval de câteva săptămâni
sau luni . Dacă nu este tratată corect, poliartroza duce la pierderea mobilității
articulare.

Prognostic: tratată corect nu duce la infirmitate. Depinde doar de artrită

și determinările acesteia.
Complicațiile: pot fi locale sau generale ruptura tendoanelor, escarele, li
se adaugă reacțiile adversei ale medicației utilizate în tratamentul de durată al
bolii.
Tratament: tratamentele naturiste pentru uz intern și cel extern pe bază
de infuzii sau decocturi din plante medicinale, sunt recomandate atât băile cu
sare de Bazna, cu mișcări permanente atât ale mâinilor și picioarelor în apă. În
ceea ce privește regimul alimentar, se recomandă o alimentație completă, o
mare atenție se acordă produselor lactate, produselor apicole. Se poate consuma
carne albă, cereale, fructe și legume proaspete. Sunt interzise grăsimile animale,
mâncările grase, afumăturile, conservele, se moderează consumul de alcool,
tutun și cafea. Bolnavul va evita frigul, umezeala, oboseala, eforturile fizice,

18
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

ridicarea de greutăți. Este dăunător și statul prelungit în picioare, se va evita

tendința de sedentarism și obezitate.
De asemenea este indicat și tratamentul balneoclimateric,în afara băilor de soare
(plaja) din fiecare vară sunt recomandate și stațiunile balneare precum : Sovata,
Techirghiol, Felix, Eforie. Cu cât ne apropiem de anotimpurile reci și umede, tot
mai multe persoane simt suferința oaselor, cu dureri greu de suportat.

AFECȚIUNI ALE APARATULUI URINAR

INCONTINENȚA URINARĂ

Definiție: incontinența urinară este definită ca pierderea involuntară de

urină, fiind considerată drept una dintre marile probleme ale asistenţei geriatrice
alături de incontinenţă anală, escare şi demenţă.
Etiopatogenie : Creşte cu înaintarea în vârstă, de obicei la bolnavii aflaţi
la domiciliu incontinenţa urinară se întâlneşte în 10-15 % dintre cazuri, în timp
ce la bolnavii spitalizaţi se întâlneşte în 30-40 % din cazuri.
La domiciliu este mai greu de stabilit deoarece bătrânul sau familia ascund
această suferinţă, din pudoare. Examenul prostatei la bărbaţi cât şi examenul
ginecologic la femei este obligatoriu.
Simptimatologie : Incontinenţa de urină poate fi de stres sau de efort prin
pierderea involuntară , după un efort de tuse, râs, strănut. Uneori apare datorită
faptului că persoanele învârstă nu reuşesc să amâne declanşarea voluntară a
micţiunii până ce ajung la toaletă. La femei apare ca urmare a unei naşteri
dificile, poate fi influenţată chiar şi de menopauză.
Diagnostic: pentru determinarea diagnosticului, medicul poate indica
efectuarea următoarelor examinări sau analize: testul tusei, examenul sumar de
urină, diverse analize ale sângelui, ecografia aparatului urinar. De asemenea
pentru clarificarea problemei medicul poate solicita ca pacientul să înregistreze
zilnic timp de o săptămână frecvenţa şi cantitatea de urină eliminată.
Evoluție: incontinența urinară poate avea o evoluție favorabilă, prin
înlăturarea cauzei care a produs-o.
Pronostic : mortalitatea asociată cu infecțiile urinare este extrem de rară.

19
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

Complicații : netratată la timp poate duce la complicaţii, din cauza

imposibilităţii de a menţine o igienă constantă şi a posibilităţii de a pierde urină
în timpul actului sexual, femeile au tendinţa de a-şi îndepărta partenerul şi a-şi
limita cât mai mult viaţa intimă. Incontinenţa urinară este mai frecventă la femei
decât la bărbaţi.
Tratamentul : presupune psihoterapie, suprimarea obstacolului, exerciţii
fizice, tratamentul infecţiei, reeducare. Ca şi tratament medicamentos, amintim
atropina, cateterizarea vezicii. Micţiunea este esenţială pentru sănătate, prin
urină eliminăm reziduurile toxice provenite din metabolism

20
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

CAPITOLUL III

PREZENTAREA CAZURILOR

Cazul I

Numele și prenumele: Andronescu Mihai-Răzvan

Vârsta:64 de ani
Sex: masculin
Stare civilă: căsătorit
Nr. copii: trei
Religia: ortodoxă
Naționalitate: română
Profesia: Inginer agronom
Domiciliul : Turda, Jud.Cluj
Antecedente personale patologice: apendicectomie in 2005
Antecedente colaterale – nu
Reacții alergice: nu este alergic la nici o substanță
Diagnostic de internare: Suspiciunea de infarct miocardic
Motivele internării: - dureri în regiunea precordială cu caracter de arsură și cu
iradiere în omoplat și în membrele superioare.
- febră, dispnee, transpirații abundente
Istoricul bolii:bolnavul în vârstă de 64 de sex masculin, din relatările pacientului
reiese că în urmă cu o săptămână au apărut dureri în regiunea precordială cu
caracter de arsură și cu iradiere în omoplat și în membrele superioare. Aceste
manifestări au fost însoțite de febră, dispnee, transpirații abundente, apariția
manifestărilor fiind la primele ore ale dimineții. Criza dureroasă a durat 30-45
de minute, bolnavul declară că are mereu dureri în piept dar care sunt destul de
suportabile, apar și pe fondul unui efort. Se prezintă la camera de gardă a
serviciului de cardiologie cu bilet de trimitere din partea medicului cardiolog de
specialitate cu suspiciunea de infarct miocardic. Se dispune internarea
bolnavului de urgență pentru investigații și tratament.

Examen clinic general:starea generală a bolnavului este relativ bună, cefalee,

amețeli, anxietate.
Investigații:
Examenul sângelui:
GLUCOZA=110 mg %
VSH= 5 mm/h
UREE- 0,35 %
Examenul urinei:
GLUCOZĂ-absent

21
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

În urma anamnezei, pe baza examenului EKG, i s-a stabilit diagnosticul de

infarct miocardic.
Culegerea datelor pe cele 14 nevoi fundamentale :
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
La efort fizic pacientul respiră cu greutate, dispnee
Ritmul cardiac este mai crescut
Tipul respirației este costal – abdominal
TA = 170/100mm Hg
Puls = 80 pulsații/min
Respirația = 25 respirații /min

2.Nevoia de a bea și a mânca

Servește trei mese pe zi, evită mesele copioase
Consumă zilnic 2,5-3l lichide (apă, ceai)
Preferă legumele și fructele proaspete
Nu consumă dulciuri exagerat, cafea sau alcool
Greutatea corporală:80 kg
Înălțime:1,70 m

3.Nevoia de a elimina
Nu prezintă vărsături
Urina este de culoare normală, galben deschis
Diureza: 2000 ml
Scaunul este normal, 1 dată pe zi aproximativ la aceeași oră

4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Este diminuată forța musculară
Prezintă oboseală, din cauza greutăți și a afecțiunii cardiace
Nu practică nici un sport

5.Nevoia de adormi și a se odihni

Pacientul doarme 6-7 ore pe noapte în spital
Somnul nu mai este fel de odihnitor ca acasă, din această cauză devine
anxios

6.Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

Pacientul este capabil să se îmbrace și dezbrace singur
Acordă importanță stilului vestimentar

7.Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limitele normale

Temperatura axilară este de 37-37,5 grade
Salonul este aerisit, curat

22
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

8.Nevoia de a fi curat, îngrijit și a proteja tegumentele și mucoasele

Își poate efectua singur toaleta zilnică, face zilnic duș
Se spală de două ori pe zi pe dinți
Tegumentele au o culoare normală, corespunzătoare

9.Nevoia de a evita pericolele

Pacientul este atent la tot ce se întâmplă în jurul lui
Respectă tot ceea ce este impus de medic, tratamentul întocmai

10.Nevoia de a comunica
Comunică cu colegii din salon, personalul medical, aparținătorii
Este o persoană deschisă, sociabilă

11.Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri, valori, de a

practica religia
Pacientul este de religie catolică, are credință în Dumnezeu
Speră că se va vindeca, citește din cărți de rugăciuni.

12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Speră că va fi în curând externat,în spital nu are activitățile cu care este
obișnuit.
Îi place să meargă la pescuit, să se plimbe în aer liber.

13.Nevoia de a se recrea
Îi place să meargă la pescuit, să se plimbe în aer liber.
Să comunice cu cei de aceeași vârstă, să citească ziarul

14.Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

Este deschis la comunicare în ceea ce privește boala sa, este curios,
interesat de cum să-și mențină sănătatea.

Pe baza bilanțului de independență – dependență în satisfacerea

nevoilor, am stabilit următoarele probleme:

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

- Prezintă dificultate în a avea o circulație și respirație normală

2. Nevoia de adormi și de a se odihni

- Dificultate în a se odihni, a avea un somn liniștit

23
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

3. Nevoia de a învăța

- Prezintă deficit de cunoștințe în ceea ce privește boala sa.

4. Nevoia de a evita pericolele

- Pericol de accidentare

24

Problema Obiective
Dificultate în a menține Pacientul să respire
o bună respirație,în normal.
eliberarea căilor Căile respiratorii să-i fie
respiratorii. libere, să nu prezinte
Senzația de sufocare, secreții, să aibă un ritm
lipsa de aer din cauza respirator regulat
durerii și anxietății. Pacientul să fie echilibrat
psihic.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE
Intervenții
Evaluare
autonome delegate
Însoțesc pacientul în La indicația După 2 zile de la
salon, îl așez în medicului îi internare,durerea
poziție semișezând, administrez 1 pacientului s-a mai
umezesc aerul din tabletă 1 dată pe ameliorat
încăpere, aerisesc zi de Captopril, Respirația și
salonul, asigur un Adrenalina, în circulația se
mediu adecvat, cât se caz de nevoie (1- normalizează,
poate de ambiant. 5 mg epinefrină). pacientul se mai
Comunic cu simte din ce în ce
pacientul,îi câștig mai bine.
încrederea.
Învăț pacientul să
utilizeze tehnici de
relaxare și gimnastică
respiratorie,educ
bolnavul să stea cât
mai liniștit în pat, să
nu se agite.
Monitorizez funcțiile
25
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

vitale, tensiunea,
pulsul temperatura,
respirația și le notez
zilnic în Foaia de
Observație

Imposibilitatea, Pacientul să fie capabil, Asigur condiții de Administrez În prima noapte

dificultatea de a se să se odihnească. mediu ambiant tranchilizante petrecută în spital,
odihni, din cauza Să aibă activități de propice somnului Diazepam este pacientul nu se prea
crizelor dureroase. extindere la alegere, să-i liniște, căldură, indicat în stări de odihnește. După
Pacientul este mai dispară epuizarea . aerisire, asigur neliniște,agitație câteva zile de la
anxios, nu își poate Să doarmă 7-8 ore pe poziție comodă pt. a Administrez 1 internare, doarme 8
stăpâni stresul, suferă noapte, somnul să-i fie dormi, îi aduc la comprimat de 2 ore pe noapte. Nu
de insomnie. cât mai odihnitor. cunoștință necesitatea mg înainte de mai este anxios,
Devine mai neliniștit Să doarmă 2 ore pe zi, somnului, Întocmesc culcare. pacientul și-a
din cauza orelor după-masa. un program de odihnă recăpătat încrederea
insuficiente de somn. . și s-a liniștit și
Îi ofer pacientului un relaxat. Prezintă o
pahar cu lapte înainte stare de bine.
de culcare pentru a
avea un somn
odihnitor.

Scade modificarea Pacientul să acumuleze Explic pacientului Întocmesc Pacientul este mult
comportamentului față noi cunoștințe, obiceiuri care sunt riscurile programe de mai receptiv, nu mai
de noi, să fie deschis la legate de IMA recuperare a duce lipsă de
sănătate din cauza dialog referitor la starea explorăm împreună bolnavilor, informații, dispare

26
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

bolii, lui de sănătate cunoștințele gimnastică lipsa interesului de a

apare dificultatea în a la dialog referitor la pacientului cu privire medicală sau învăța. A dobândit
învăța. Deficit de starea lui de sănătate la boala sa. Motivez kinetoterapie. cunoștințele necesare
cunoștințe în ceea ce importanța referitoare la boala
privește boala sa, acumulării de noi sa, se cultivă și
tratamentul care trebuie cunoștințe, folosesc documentează
urmat cu strictețe. metode de învățământ despre tratamentul
cunoscute. Infarctului
Explic pacientului Miocardic Acut.
necesitatea unui stil
de viață cât mai
sănătos, să nu
consume nimic în
exces,
Pacientul să aibă o stare Asigur condiții optime Administrez Durerea nu mai
de bine fizic, psihic, să se pentru pacient, salon algocalmin, persistă, a scăzut în
Alterarea stării de bine, diminueze durerea. aerisit, curat, lenjeria Ketonal la intensitate.
este manifestată prin Să beneficieze de un să fie curată. Aplic indicația Pacientul beneficiază
durere și teamă datorită mediu de siguranță fără punga cu gheața, medicului pentru de un mediu sigur,
afecțiunii, frica de a infecții, accidente, să nu recoltez sânge pentru ameliorarea ceea ce îl face să fie
rămâne în spital. Lipsa se mai îngrijoreze că se analize. stării mai încrezător.
de cunoaștere a poate accidenta în spital Asigur pozițiile de pacientului. Urmează cu strictețe
mijloacelor ajutătoare. mediu pentru a evita sfaturile cadrelor
pericolele prin medicale
accidentare.

27
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

Evaluarea finală, concluzii asupra cazului

Pacientul în vârstă de 64 de ani, se prezintă personal la camera de gardă a
spitalului, în urma unor episoade repetate de angină pectorală( durere în zona
precordială) în urma unui efort. În urma examinării EKG în camera de gardă s-a
confirmat existența sechelelor recente ale IMA, care se poate complica dacă nu
se intervine.
Pacientul în vârstă de 64 de ani cu un regim de viață anterior predispozant
pentru producerea unui infarct miocardic (oboseala și stresul fizic, psihic,mesele
neregulate, sedentarismul) a urmat indicațiile medicului specialist, fapt pentru
care se externează cu stare ameliorată.
CAZUL II
Numele și prenumelui pacientului: Farkas Levente
Vârsta: 60 de ani
Sex: masculin
Stare civilă: căsătorit
Nr. copii:2
Religia: catolic
Naționalitatea: maghiar
Profesia: ceramist
Domiciliul: Turda, Jud. Cluj
Antecedente colaterale – nu
Antecedente personale patologice – hernie inghinală operată în anul 2000.
Reacții alergice: este alergic la penicilină.
Diagnostic de internare: suspiciunea de boala Parkinson
Motivele internării: persistența durerilor, în special la nivelul mișcărilor
matinale, tremur accentuat.
Istoricul bolii:bolnavul în vârstă de 60 de ani se internează la Spitalul
Municipal Turda , pentru persistența durerilor, limitarea mișcărilor matinale,
tremur accentuat al membrelor drepte. Pacientul se internează pentru
investigații amănunțite și tratament.
Examen clinic general: starea generală este acceptabilă.

28
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

Analize efectuate pe timpul internării de laborator colesterol, VSH, HLG,

TGO, TGP,uree, creatinină, glicemia, sumar de urină.
Examen neurologic, mișcări involuntare, mersul este posibil dar cu pași mai
mici, reflexele sunt normale, limbajul la fel.
În urma anamnezei efectuate, examenului clinic general se stabilește
diagnosticul : Boala Parkinson.
Culegerea datelor pe cele 14 nevoi fundamentale :
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
Toracele este normal, conformat
Ritmul cardiac este normal
Tipul respirației este costal – abdominal
TA = 160/80mm Hg
Puls = 80 pulsații/min
Respirația = 20 respirații /min

2.Nevoia de a bea și a mânca

Servește trei mese pe zi, cu câteva gustări între ele
Consumă zilnic 2 l lichide (apă, ceai, suc ,cafea)
Preferă legumele și fructele proaspete, în special vara
Nu consumă dulciuri exagerat, cafea sau alcool
Nu este fumător
Prezintă proteză dentară.
Greutatea corporală:75 kg
Înălțime:1,80 m

3.Nevoia de a elimina
Consumă lichide , prezintă 6 micțiuni24/h.
Urina este de culoare normală, galben deschis
Diureza: 2400 ml
Scaunul este normal, de 2 ori pe zi aproximativ la aceeași oră

4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Este scăzută forța musculară

Prezintă oboseală, din cauza tremurului și a afecțiunii de care suferă.
Duminică dimineața obișnuiește să se plimbe alături de fiica sa.

5.Nevoia de adormi și a se odihni

Pacientul doarme 7 ore pe noapte în spitalul în care s-a internat.

29
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

Somnul odihnitor, liniștit ca acasă, nu este cu întreruperi pe timpul

spitalizării.

6.Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

Pacientul nu este capabil să se îmbrace și dezbrace singur

Nu acordă importanță stilului vestimentar, ținuta nu este adecvată.

7.Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limitele normale

Temperatura axilară este de 37 de grade

Salonul este aerisit, curat, îngrijit și cu un aer primitor.

8.Nevoia de a fi curat, îngrijit și a proteja tegumentele și mucoasele

Nu își poate efectua singur toaleta zilnică, face duș la 2-3 zile
Se spală1 dată pe zi pe dinți
Tegumentele nu mai au o culoare normală, corespunzătoare
Părul nu mai este curat, îngrijit.

9.Nevoia de a evita pericolele

Pacientul este atent la tot ce se întâmplă în jurul lui,dar există riscul de a

se accidenta.
Încearcă să respecte tot ceea ce este impus de medic, tratamentul
întocmai

10.Nevoia de a comunica

Comunică cu colegii din salon atât cât poate, personalul medical,

aparținătorii
Este o persoană comunicativă.

11.Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri, valori, de a

practica religia

Pacientul este de religie ortodoxă, are credință în Dumnezeu

Obișnuia să meargă 1 dată pe lună la biserică.

30
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Speră că va fi în curând externat,în spital nu are activitățile cu care este

obișnuit, simte lipsa familiei.
Îi place să se plimbe în aer liber.

13.Nevoia de a se recrea

Îi place să meargă în vizită la copii,nepoți.

Să comunice cu cei de aceeași vârstă, să urmărească știrile la televizor.

14.Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

Este deschis la comunicare în ceea ce privește boala sa, interesat de cum

să-și mențină sănătatea, pune întrebări referitoare la boala sa.

Pe baza bilanțului de independență – dependență în satisfacerea

nevoilor, am stabilit următoarele probleme:

1. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

- Deficit în a se îmbrăca și dezbrăca

2. Nevoia de a fi curat, de a-și menține tegumentele curate și integre.

- Alterarea integrității tegumentelor

3. Nevoia de a evita pericolele

- Prezintă potențial risc de infecție, pericol de accidentare

31
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

Intervenții

Problema Obiective Evaluare

autonome delegate

Să se îmbrace și Supraveghez pacientul În caz de necesitate , Pacientul se îmbracă

Prezintă dificultate în dezbrace singur, să cu ce se îmbracă,îi administrez tratamentul și dezbracă singur, nu
a se îmbrăca și prezinte interes explic legăturile dintre medicamentos mai prezintă
dezbrăca, oboseală, pentru a se ținuta vestimentară și pacientului prescris de dezinteres față de
slăbiciune. îmbrăca,să-și aleagă imaginea de sine, îi medic. ținuta sa, a învățat
Se simte nesigur pe el, singur hainele, să se încurajez orice importanța acestui
slăbit. I se pare o descurce singur din progres,îl îndrum în a lucru,nu i se mai pare
greutate îmbrăcatul și ce în ce mai mult, să se îmbrăca singur, a se o greutate această
dezbrăcatul. nu depindă de alții descurca singur, sarcină.
intervin doar la nevoie.
Prezintă dezinteres Să i se asigure La nevoie schimb La indicația medicului Starea pacientului s-a
față de măsurile de igiena tegumentelor. lenjeria de pat și cea a care se ocupă de ameliorat, acesta se
igienă, confuzie. Să participe la pacientului, aerisesc pacient, administrez simte mult mai bine,
Incapacitatea în a face îngrijirile sale de zilnic salonul, mă tratamentul adecvat este din ce în ce mai
îngrijiri de igienă. igienă, să-și asigur că climatul este acestuia. încrezător.
efectueze singur liniștit,pentru
îngrijirile de igienă efectuarea toaletei pe
în cât mai scurt regiuni pregătesc
timp. salonul și materialele.

32
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

Modificarea stării Pacientul să nu mai Liniștesc pacientul, îi Administrez tratament Obiectivul este în
pacientului legată de prezinte durere, explic să fie atent la antiinflamator la curs de evaluare,
durere, și tremur tremur. riscul de a se indicația medicului, ca pacientul a înțeles că
manifestată prin Să-și exprime accidenta. de exemplu unguent cu trebuie să fie atent,
agitație, neliniște. diminuarea Asigur condițiile de diclofenac, aplicat astfel scade riscul de
Predispoziție la anxietății în cât mai mediu adecvate, pentru dimineața și seara. accidente.
accidente și răniri. scurt timp, să nu se a evita pericolele prin
rănească, să accidentare, amplasez
beneficieze de un pacientul în salon
mediu fără accidente Încurajez pacientul că
sau infecții. dacă este atent, nu se
va accidenta atât în
spital cât și în afara lui.

33
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

1. Evaluarea finală, concluzii asupra cazului

Pacientul se prezintă la Spitalul Municipal Turda , pe secția de neurologie în

urma tremurului accentuat al membrelor , limitarea mișcării matinale și a
durerilor. În urma examinării și a investigațiilor medicale efectuate, rezultă că
acesta este suferind de Boala Parkinson în evoluție.
În urma tratamentului efectuat de către pacient în spital și urmând cu strictețe
sfaturile medicului specialist, acesta este externat după câteva zile de spitalizare
cu o stare ameliorată.

CAZUL III
Numele și prenumele pacientului: Mihai Valeria-Alina
Vârsta: 66 de ani
Sex: feminin
Stare civilă: căsătorită
Nr. copii : 2 copii
Religie:ortodoxă
Naționalitate: română
Ocupația: pensionară
Domiciliul: Comuna Iara, Jud. Cluj
Antecedente personale-fiziologice; a avut menarha la 15 ani, menopauza la
50 de ani, ciclu regulat, 2 nașteri normale.
Antecedente personale patologice , nesemnificative.
Reacții alergice: nu știe să fie alergică la vreun medicament
Diagnostic de internare : suspiciunea de fractură de col femural
Motivele internării: pacienta s-a internat cu dureri și impotență funcțională,
șold drept
Istoricul bolii: bolnava în vârstă de 66 de ani, de sex feminin, a plecat la
piață mergând pe jos 2 stații de mașină. Când a coborât de pe trotuar , din
neatenție a călcat într-o parte, s-a dezechilibrat și a căzut, nemaiputând să se

34
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

ridice. A fost ajutată de către un trecător care a anunțat imediat ambulanța.

Pacienta a simțit o durere puternică, a fost de urgență internată la spital, unde
s-a intervenit chirurgical , aplicându-se o tijă.
Pacienta este conștientă, cooperantă.
S-au efectuat următoarele analize :VSH. uree, glicemie, creatinină, colesterol
total, bilirubină totală. Ca și investigații paraclinice,amintim:radiografie de
șold stâng. În urma anamnezei efectuate, s-a stabilit diagnosticul de fractură
de col femural.
Pe perioada internării, s-a administrat ca și tratament medicamentos:
Ketonal, Diazepam și Vitamina D pentru început de osteoporoză.
Pacienta a suportat bine spitalizarea, nu au fost incidente, a cooperat cu
echipa de îngrijire, evoluția bolii pe perioada spitalizării este satisfăcătoare,
simptomatologia prezentă la internare s-a ameliorat.

Culegerea datelor pe cele 14 nevoi fundamentale:

1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

Toracele este normal, conformat

Ritmul cardiac este normal,regulat
Tipul respirației este costal – abdominal
TA = 140/70mm Hg
Pulsul variază între 75-80 pulsații/min
Respirația = 18 respirații /min, ritmul este regulat

2.Nevoia de a bea și a mânca

Servește trei mese principale pe zi, cu 2 gustări între ele

Consumă zilnic 2-2,5 l lichide (apă, ceai, suc ,cafea)
Preferă legumele și fructele proaspete, iaurturile.
Nu consumă dulciuri, cafea sau alcool
Nu este fumătoare
Prezintă proteză dentară.
Greutatea corporală:70 kg
Înălțime:1,70 m

35
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

3.Nevoia de a elimina
Consumă lichide , prezintă 6 -7 micțiuni24/h.
Urina este de culoare normală, galben deschis
Diureza: 1400 ml 24 h
Scaunul este normal, de 1-2 ori pe zi aproximativ dimineața și seara.

4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Este scăzută forța musculară, are probleme de mobilitate din cauza

durerii.
Prezintă oboseală, în urma căderii obosește din mai des ca înainte de a se
accidenta.
Înainte de a se accidenta efectua dimineața ușoare exerciții fizice.

5.Nevoia de adormi și a se odihni

Pacienta doarme 6 ore pe noapte în spitalul în care s-a internat.

Somnul nu mai este odihnitor, liniștit ca acasă, este cu întreruperi pe
timpul spitalizării.

6.Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

Pacienta este capabilă să se îmbrace și dezbrace singură,este

încrezătoare.
Încearcă să acorde importanță stilului vestimentar, ținuta sa este cât de
cât adecvată.

7.Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limitele normale

Temperatura axilară este de 36-37 de grade Temperatura i se i-a de două

ori pe zi.
Salonul este aerisit, curat, îngrijit și cu un aer primitor

8.Nevoia de a fi curat, îngrijit și a proteja tegumentele și mucoasele

Nu își poate efectua singură toaleta zilnică, face duș odată la 2 zile
Se spală 1-2 dată pe zi pe dinți
Tegumentele nu mai au o culoare normală, corespunzătoare.
Părul nu mai este curat, îngrijit, la fel și manichiura și pedichiura.

36
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

9.Nevoia de a evita pericolele

Pacienta este atentă la tot ce se întâmplă în jur,dar există riscul de a se

accidenta.
Încearcă să respecte tot ceea ce este impus de medic, tratamentul . Este
anxioasă,mai supărăcioasă.

10.Nevoia de a comunica

Comunică cu colegii din salon atât cât poate, personalul medical,

aparținătorii, rudele care o vizitează.
Este o persoană comunicativă, sociabilă din fire.

11.Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri, valori, de a

practica religia

Pacienta este de religie ortodoxă, are credință în Dumnezeu

Obișnuia să meargă 1 dată pe săptămână la biserică.

12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Speră că va fi în curând externată,î n spital nu are activitățile cu care este

obișnuită, simte lipsa familiei.
Îi place să se plimbe în special în parc, să citească cărți despre bucate.

13.Nevoia de a se recrea

Îi place să meargă în vizită la copii,nepoți.

Să comunice cu cei de aceeași vârstă, să urmărească știrile la televizor,
filmele documentare, emisiunile culinare.

14.Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

Este pentru comunicare în ceea ce privește boala sa, interesată de cum

să-și mențină sănătatea, pune întrebări referitoare la boala sa, este
curioasă, deschisă la dialog.

37
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

Pe baza bilanțului de independență – dependență în satisfacerea nevoilor,

am stabilit următoarele probleme

1. Nevoia de a fi curat, de a-și menține tegumentele curate și integre.

- Alterarea integrității tegumentelor

2. Nevoia de a evita pericolele

- Prezintă potențial risc de infecție

3. Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură

- Dificultate in a se mișca, în a se mobiliza

4. Nevoia de adormi și a se odihni

- Dificultate în a se odihni

38

Nevoile fundamentale
Pacienta este tot mai
neliniștită, manifestă
neputință în forțele
proprii, are nevoie de
ajutor.
Nu se mai simte în stare să
si efectueze igiena zilnică
Alterarea stării de bine,
este manifestată prin
durere și teamă datorită
fracturii . Lipsa de
cunoaștere a mijloacelor
ajutătoare.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE
Intervenții
Obiective Evaluare
autonome delegate
Menținerea Schimb lenjeria Dacă medicul o Pacienta nu mai este
integrității de pat și de corp cere, administrez anxioasă, și-a redobândit
tegumentelor prin la nevoie, tratamentul stima de sine,starea de
prevenirea escarelor aerisesc pacientei. sănătate i s-a îmbunătățit.
și acordării salonul,umezesc Are mai multă încredere în
îngrijirilor de igienă aerul din ea. Se ocupă singură de tot
corporală să-și încăpere, asigur ceea ce ține de igienă.
redobândească un climat cât
stima de sine. mai liniștit
Pacienta să pentru pacientă.
reușească prin Colac de cauciuc
forțele proprii să în zonele
efectueze tot ce ține predispuse
de igienă escarelor.
Pacienta să aibă o Mă asigur că Administrez Durerea nu mai persistă, a
stare de bine fizic, sunt cât se poate algocalmin, sau scăzut în intensitate.
psihic, să se de optime Ketonal la Pacienta beneficiază de un
diminueze durerea. condițiile pentru indicația mediu sigur, ceea ce o face să
Să beneficieze de un pacient., lenjeria medicului pentru fie mai încrezătoare în forțele
mediu de siguranță și salonul curat. ameliorarea stării sale.
fără infecții, sau risc Aplic punga cu pacientului, de
de accidente. gheața, recoltez două ori pe zi.
39

Alterarea stării de bine,
legată de fractură,
manifestată prin limitarea
mișcărilor. Apare
dificultate în a se
mișca,mobiliza.
Perturbarea modului de
somn legat de starea de
durere, anxietate .
Dificultate în a se odihni,
a avea un somn liniștit,
fără întreruperi
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE
Să nu se teamă că se sânge pentru
va accidenta, dacă analize.
nu mai are aceeași Asigur pozițiile
mobilitate. de mediu pentru
a evita pericolele
prin accidentare.
Menținerea poziției Ajut pacienta La indicația Pacienta nu prezintă escare,a
corecte a membrului pentru a se putea medicului înțeles importanța exercițiilor
afectat Pacienta să- mobiliza însoțesc pacienta de mers, evaluarea și-a atins
și păstreze tonusul susținând-o, pentru efectuarea obiectivul.
muscular, să-și schimb poziția la radiografiei,
mențină satisfăcute fiecare 2 ore, administrez
celelalte nevoi pregătesc psihic medicația
fundamentale. pacientul . necesară.
Pacienta să Aerisesc camera, Înainte de În urma intervențiilor
beneficieze de un ofer seara un culcare, acordate, pacienta poate să
somn liniștit, pahar cu ceai sau administrez doarmă, somnul este liniștit
odihnitor , somnul lapte pacientei diazepam 1 durează 7-8 ore pe noapte.
să fie de 7-8 ore pe înainte de tabletă dacă
noapte, nu de 6 ore. culcare, învăț medicul solicită.
Să doarmă 2 h/zi, pacienta să
după amiaza. ușoare și
practice tehnici
de relaxare
40
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

Evaluarea finală
Pacienta în vârstă de 66 de ani, este adusă de urgență la Spitalul Municipal
Turda în urma unei căzături. După investigațiile complete efectuate, se
confirmă fractura de col femural, este necesar să se intervină chirurgical .
După spitalizare, aceasta trebuie să urmeze cu strictețe sfaturile medicului, sa
nu mai ducă o viață sedentară, este indicat să se plimbe în aer liber dar să fie
mult mai atentă la mers, sa nu consume alimente care fac mai mult rău decât
bine organismului. În continuare sa administreze vitamine, în special
vitamina D, pentru începutul de osteoporoză, să treacă periodic pe la
cabinetul medicului de familie pentru a-i fi monitorizate funcțiile vitale, si o
dată la câteva luni la medicul ortoped.

41
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

CAPITOLUL IV

CONCLUZII

Bătrânețea trebuie privită ca o etapă fiziologică și nu ca pe o boală.

”Cine este bătrân la tinerețe, poate fi și tânăr la bătrânețe.”
Bătrânețea nu are de-a face cu regretul. Ea are de-a face cu mulțumirea că
am lăsat în urma noastră ceva bine făcut.
Cum afirma Ana Aslan ,” A îmbătrâni frumos și demn, este în același timp o
știință și o artă!”
Asistenta medicală are responsabilitatea de a se îngriji de viață, atât la
începutul cât și la sfârșitul ei. Asistenta medicală este un cadru de pregătire
multilaterală,cunoștințele ei medicale se bazează pe înțelegerea fondului
fizico-patologic al fenomenelor și cunoașterea bazei teoretice a tehnicii
moderne pe care o aplică în fiecare zi și noapte la patul bolnavului, în cursul
proceselor de investigație și tratament. Datoria fundamentală este să
păstreze viața, să promoveze sănătatea și să înlăture suferința.
În concluzie, îl putem cita pe Lucian Blaga, ” Cu cât oamenii îmbătrânesc,
cu atât spiritul lor devine mai suplu, mai cald, dobândind o înfățișare mai
organică. S-ar zice aproape ca pentru spirit, timpul este o dimensiune a
întineririi!”

42
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA ȘI RECUPERAREA ÎN GERIATRIE

BIBLIOGRAFIE :

 Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu – Hațieganu Cluj-Napoca

Facultatea de Medicină –Suport de curs Geriatrie și Gerontologie

 Corneliu Borundel – Medicina Internă pentru cadre medii, editura Bic

Al 2007

 Bogdan C. – Elemente de geriatrie practică, editura Med. București

1992

 Lucreția Titircă – Ghid De Nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri

corespunzătoare nevoilor fundamentale, editura Viața Medicală

Românească, 2008.

43