MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI

SPORTULUI
SCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ „CAROL DAVILA”
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

ÎNDRUMĂTORI: ABSOLVENT:
Psiholog Luca Mariana
As. Med. Danci Melinda

BISTRIŢA
-2018-

1
 MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI
SPORTULUI
SCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ „CAROL DAVILA”
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNGRIJIREA VÂRSTNICULUI CU DEMENŢĂ

SENILĂ LA DOMICILIU

ÎNDRUMĂTORI: ABSOLVENTA

-2018-

3
Cuprins
1. I. ARGUMENTUL.................................................................................................................5
II – Conţinut..................................................................................................................................8
II.1. Scopul lucrării...................................................................................................................8
II.2. Obiectivele lucrării.........................................................................................................9
II.2. Obiectivul I - Prezentarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie a creierului................9
II.2. Obiectivul II Definirea Demenţei Şenile......................................................................11
II.2.Obiectivul III Descrierea etiologiei...............................................................................11
II.2.Obiectivul IV Redarea diagnosticului clinic şi paraclinic al demenţei senile..........12
II.2. Obiectivul V Analiza tratamentului..............................................................................14
II.3. Probleme practice soluţionate (cazul clinic).................................................................17
ANALIZA DATELOR, DEPARTAJAREA ȘI STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE
NURSING....................................................................................................................................20
Analiza, interpretarea şi implementarea datelor........................................................................22
II.4. Perspectivă personală.....................................................................................................31
II.5. Utilitatea soluţiilor găsite (Concluzii)............................................................................33
III. BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................36
IV. ANEXE...................................................................................................................................37

4
 I. ARGUMENTUL

Demenţa senilă (senilitate) reprezintă o afecţiune neurologică cronică, cu evoluţie

progresivă, caracterizată printr-o regresie globală a activităţii intelectuale şi a

personalităţii bolnavului, ca urmare a procesului de atrofiere corticală.

În stadiul final de demenţă senilă (senilitate), când viaţa psihică abia mai pâlpâie în

organismul bolnavului, se instalează o stare de apatie, deteriorare intensă psihică şi somatică,

ajungându-se la o existenţă mai mult vegetativă care duce, într-un timp mai lung sau mai scurt

(în medie 3-5 ani) la moarte, în urma unor complicaţii de tip pulmonar, renal, cardiovascular,

etc.

Fiecare problemă medicală descrisă mai sus necesită un plan de îngrijire

individual astfel încât să acopere necesităţile pe care pacienţii nu le mai pot percepe în

mod normal precum şi nevoile prin care aceştia dacă s-ar exprima ar fi mai uşor de urmărit şi

satisfăcut.

Este necesară instituirea unei ordini în desfăşurarea activităţii, ordine axată pe nevoile

ce se impun atât în timpul zilei cât şi în timpul nopţii, un cadru organizat astfel încât

să coincidă cu stările normale ale unei persoane prin care îşi petrece timpul liber fiind

importantă administrarea echilibrată a mesei, terapiile ocupaţionale, desen, exerciţii

mentale, jocuri de societate, exprimare, întreţineri de dialog precum şi activităţile

medicale de asistență, administrare medicaţie, consultaţii la care se adaugă serviciile de

infirmerie, îngrijire pacienţi la pat, spălat, schimbatul lenjeriei etc.

Să nu-i uităm pe cei care uită: Alzheimer, Parkinson sau alte forme de demenţă.

Odată boala "intrată" în viaţa unei persoane creează probleme sociale independent de

voința sa şi trebuie ajutată aşa cum afirmă Florence Nightingale: „Ce este mai mult? Să ai de-

a face cu pânza de pictură sau marmură sau să ai de-a face cu organismul viu ca fiinţă umană -

un templu al lui Dumnezeu.”, dar şi Virginia Henderson: „Funcţia unică a nursei este de a

asista individul, bolnav sau sănătos, în efectuarea acelor activităţi care contribuie la sănătatea

5
 sau recuperarea acestuia (sau la o moarte ușoară) activităţi pe care individul le-ar face fără

ajutor dacă ar avea puterea, voința sau cunoştinţele necesare. Şi de a face acestea în aşa fel

încât individul să-şi recapete starea de independenţă cât mai repede posibil. Soră medicală

iniţiază şi controlează acest aspect al muncii ei, această parte a funcţiei ei: ea este stăpână pe

acest lucru. În plus, ea ajută pacientul să urmeze planul terapeutic aşa cum este el iniţiat de

către medic.”

Demenţele sunt afecţiuni relativ frecvente întâlnite în practica asistenţei medicale a

vârstnicului, cu o pondere importantă, în creştere, în morbiditatea geriatrică, pe măsura sporirii

duratei medii de viaţă.

Studiile epidemiologice asupra incidenţei demenţelor dau cifre între 3% şi 20%, în

funcţie de grupa de vârstă considerată, incidenţa crescând cu înaintarea în vârstă (5% din

populaţia de peste 65 de ani prezintă un tablou sever de demenţă şi 10% unul uşor); peste 80 de

ani demenţele deţin o proporţie de 20%.

Ponderea în creştere a acestor boli grevează familiile, serviciile de sănătate, societatea în

general.
Din date O.M.S. rezultă că 11 - 15 % din populaţia vârstnicilor prezintă o regresie

intelectuală, iar din aceştia 60-70% au demenţa Alzheimer. Leziuni tip boala Alzheimer se

găsesc în creierul indivizilor consideraţi neurologic normal în proporţie de 80 % la persoane

între 60 - 90 ani şi 100% la persoane de peste 70 de ani.

Diagnosticul precoce are avantajul că permite instituirea unor măsuri terapeutice şi

elaborarea unei conduite pentru anturaj, în favoarea prevenirii adâncirii deteriorării psihice a

bătrânului, dar există şi riscul unui indice crescut de eroare, simptomatologia fiind mai puţin

caracteristică la debut decât în perioada de stare.

Procesele psihologice fundamentale ale vârstnicilor nu diferă de cele ale adulţilor mai

tineri. Totuşi, procesul de îmbătrânire si modificările patologice asociate conduc la chestiuni

psihologice care sunt relativ particulare pentru acest grup de vârsta, Problemele frecvente din

terapie includ evoluţia şi schimbarea relaţiilor vârstnicului cu copiii sau adulţi.

6
 În general Psihoterapia vârstnicilor este relativ orientată către situaţie şi problemă şi

caută soluţii în interiorul cadrului de personalitate constitituit, nu schimbări de personalitate

copleşitoare. Totuşi, multe persoane vârstnice răspund remarcabil la schimbări şi tragedii

personale aparent copleşitoare, cum ar fi pierderea sănătăţii personale sau pierderea partenerului

marital,revelând tării sociale şi capacităţi adaptative nebănuite.

Demenţa pune probleme psihoterapeutice speciale. In cadrul unui fenomen numit

retrogeneza, care apare în demenţa Alzheimer şi, în măsură variabilă, în alte condiţii

demenţiale, modificările cognitive, funcţionale şi fiziologice ale pacientului reproduc în ordine

inversă dezvoltării umane normale.

Îngrijirea bolnavilor demenţiaţi reprezintă o sarcină extrem de grea, atât în familie cât şi

în instituţiile de specialitate. Ea implică supravegherea continuă a bolnavilor căci din pricina

deteriorării lor cognitive şi a tulburărilor de comportament aceştia pot oricând să se accidenteze,

să se piardă (fapt care se minimalizează de cei fară experienţă) şi să provoace în jur tot felul de

incidente (acte de agresiune, incendii, inundaţii etc.). De asemenea pot comite acte ilegale

(civile şi penale) sau pot cădea victimele unor ilegalităţi (sustrageri de bani şi obiecte, de

donaţii, de testamente etc.).

Supravegherea implică şi administrarea medicamentelor (complianţa bolnavilor cu

demenţe fiind aproape nulă), a alimentelor şi menţinerea igienei personale şi a spaţiului ocupat.

7
 II – Conţinut

II.1. Scopul lucrării

Scopul lucrării este de a investiga şi analiza demenţa senilă pentru a putea localiza

factorii de risc şi pentru a putea trece în revistă cauzele reale ale acesteia.

De aceea scopul meu este acela de a ilustra mecanismele ce duc la demenţă senilă pentru a fi de

ajutor în preamânarea acestei boli.

Dorinţa mea a fost aceea de a descrie semnele şi simptomele pentru ca în activitatea mea de

asistentă medicală să pot identifica această afecţiune.

În elaborarea conţinutului, am organizat obiectivele lucrării astfel:

Obiectivul nr. 1: Prezentarea anatomiei şi fiziologiei creierului

Obiectivul nr. 2: Definirea Demenţei şenile

Obiectivul nr. 3: Descrierea etiologiei Demenţei şenile

Obiectivul nr. 4: Redactarea diagnosticului clinic şi paraclinic al demenţei şenile

Obiectivul nr. 5: Analiza tratamentului demenţei şenile

8
 II.2. Obiectivele lucrării

II.2. Obiectivul I - Prezentarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie a creierului

DIENCEFALUL

Diencefalul este situat în prelungirea trunchiului cerebral, între mezencefal

şi emisferele cerebrale. În alcătuirea diencefalului intră talamusul, metatalamusul,

epitalamusul şi hipotalamusul.

a) Talamusul, prin nucleii care intră în structura sa, constituie o staţie de releu pentru

fibrele ascendente provenite de la măduvă, bulb şi cerebel în drumul lor spre cortex.

Fac excepţie fibrele olfactive, vizuale şi auditive, care nu au releu talamic.

b) Metatalamusul, format din corpii geniculaţi, reprezintă staţie de releu pe

calea fibrelor optice (care fac staţie în corpii geniculaţi laterali) şi pe calea fibrelor auditive

(care fac staţie în corpii geniculaţi mediali).

c) Epitalamusul este constituit din glanda epifiză şi nucleul habenular, legat de centrii

olfactivi de la baza emisferelor cerebrale.

d) Hipotalamusul cuprinde trei grupe de nuclei: anteriori, mijlocii şi posteriori.

Spre deosebire de fibrele căilor sensibilităţilor exteroceptivă şi

proprioceptivă conştientă, căile sensibilităţii viscerale, înainte de a ajunge în talamus, fac

sinapsă în nucleii hipotalamici.

Fiziologia scoarţei cerebrale

La baza activităţii sistemului nervos stau actele reflexe. Se descriu două categorii de

reflexe: reflexe necondiţionate şi reflexe condiţionate.

Reflexele necondiţionate, înnăscute şi comune tuturor indivizilor, sunt constante

şi invariabile. Arcurile lor reflexe există de la naştere şi se închid la nivele inferioare

ale nevraxului. Unele reflexe necondiţionate sunt simple (clipit, tuse, strănut, secreţie

salivară etc.), altele sunt complexe (lanţuri de reflexe) şi stau la baza formării instinctelor

(alimentar, de reproducere, de apărare, matern .).

9
 Reflexele condiţionate, dobândite în cursul vieţii, sunt temporare şi individuale.

Arcurile lor reflexe se închid la nivelul cortexului. Reflexele condiţionate se formează pe baza

celor necondiţionate, prin coincidenţa repetată în timp a doi excitanţi, unul necondiţionat (EN)

şi unul condiţionat (EC).

10
 II.2. Obiectivul II Definirea Demenţei senile

Demenţa senilă (senilitate) reprezintă o afecţiune neurologică cronică, cu

evoluţie progresivă, caracterizată printr-o regresie globală a activităţii intelectuale şi a

personalităţii bolnavului, ca urmare a procesului de atrofiere corticală.

Demenţa este alterarea globală, progresivă şi ireversibilă a funcţiilor psihice.

Modificările cognitive care apar în cursul îmbătrânirii şi cele din boala Alzheimer progresivă

se înscriu pe un continuum. Se descriu şapte stadii majore, de la normalitate la boala

Alzheimer cea mai severă, în cadrul Scalei de Deteriorare Globală.

II.2.Obiectivul III Descrierea etiologiei

Cauzele pentru demenţa senilă (senilitate) nu sunt cunoscute cu exactitate însă, se pare

că un rol important îl deţin traumele suferite în copilărie. Acestea ar diminua capacitatea de

adaptare la vârsta adultă şi ar constitui o stare predispozantă la îmbolnăvire în

perioada de maturitate a vieţii. Este recunoscut faptul că stresul împreună cu alte boli

(cerebrale sau extracerebrale) precum şi anumite caracteristici genetice constituie factori

declanşatori ai demenţei şenile.

Din totalul de 51 de cazuri de demenţă senilă în Spitalul Județean, în anul

2014, majoritatea îmbolnăvirilor s-au constatat la sexul masculin - 36 cazuri (70,5%),

comparativ cu cel feminin - 15 cazuri (29,5%).(vezi fig.1)

Persoanele provenite din mediul urban au fost mai frecvent diagnosticate cu demenţă

senilă - 29 cazuri (56,8%), comparativ cu 22 cazuri (43,2%) din mediul rural, datorită

probabil adresabilităţii mai bune la serviciile medicale

Din totalul de cazuri de demenţă senilă 20 cazuri au fost cu demenţă senilă tip

Alzheimer, 17 cazuri asociate boliiParkinson, 10 cazuri au fost demenţă vasculară şi 4 cazuri

de alte cauze. .(vezi fig.2)

11
 Demenţele ocupă în prezent un loc important în cadrul disciplinelor neuropsihiatrice

prin semnificativa creştere a incidenţei lor. Ele au o deosebită importanţă şi în cadrul

geriatriei deoarece incidenţa lor creşte cu vârsta şi constituie o problemă de gerontologie

socială prin afectarea unui număr mare de persoane. în prezent incidenţa lor se admite că este

de 5-7% din populaţia vârstnică (de peste 65 de ani) şi ajunge la 20% din populaţia de peste

80 de ani (Bălăceanu Stolnici C., 1984).

II.2.Obiectivul IV Redarea diagnosticului clinic şi paraclinic al demenţei senile

Diagnosticul clinic

Se pune pe baza examenului fizic, al simptomelor şi a examenelor de specialitate.

Simptome:

1. prezintă semne ale pierderii memoriei şi dificultăţilor de limbaj. I se întâmplă

să piardă cuvinte, sau să uite numele obiectelor obişnuite, a uitat cum să facă operaţii simple

de matematică.

boală Creutzfeldt-Jakob (demenţă rapid progresivă asociată cu mioclonii), dozarea în

LCR a proteinei 14-3-3 este importantă pentru diagnostic, având un grad de recomandare de

nivel B.

3) Examenul electroencefalografic (EEG) poate fi necesar uneori, în cazuri

selecţionate, aducând informaţii necesare diagnosticului etiologic al demenţei.

4) Alte examene sunt: CT şi RMN, Rx pulmonar, Eco. abdominal.

2. prezintă episoade de confuzie sau pierdere a atenţiei. Este persoană incapabilă să-şi

concentreze atenţia asupra unei conversaţii normale. Se încurcă atunci când încearcă să

efectueze sarcini obişnuite;

3. persoana este confuză.

4. are comportamentele inadecvate sau slabă judecată. Dacă începe să se

comporte inadecvat sau într-un mod total necaracteristic în situaţii sociale, ar putea fi semne

timpurii ale demenţei şenile.

12
 5. prezintă schimbări de dispoziţie, iritabilitate şi agitaţie emoţională.

Adesea, persoanele aflate în stadiile timpurii de demenţă senilă sunt conştiente că ceva se

întâmplă cu ele, iar acest lucru poate fi atât înfricoşător cât şi deprimant.

6. urmăreşte probleme în coordonarea fizică şi confuzie. Persoanele ce suferă de

demenţă senilă adesea uită cum să facă sarcini simple învăţate care ani de zile au făcut parte

din viaţa lor de zi cu zi.

7. în ceea ce priveşte mersul acesteia, schimbări ale mersului sunt adesea simptomatice

pentru demenţa senilă, chiar dacă pot fi conectate şi cu alte afecţiuni neurologice

precum boala Parkinson.

Diagnostic paraclinic

Examenele paraclinice includ:

1) Analize de laborator, şi anume obligatoriu cele uzuale, cum sunt hemoleucograma,

uree, creatinină, VSH, glicemie, transaminaze; se recomandă de asemenea,

efectuarea ionogramei şi investigarea funcţiei tiroidiene (TSH). Acestea au în principal

rolul de a identifica afecţiunile metabolice.

2) Examenul lichidului cefalorahidian (biochimic şi al celularităţii) este indicat

în cazuri selecţionate de diagnostic diferenţial. În boală Alzheimer peptidul Aβ42 are un nivel

scăzut iar proteina tău un nivel crescut în LCR comparativ cu subiecţii non-demenţi de

aceeaşi vârstă . Dozarea acestor markeri în LCR are un grad de recomandare de nivel B, însă

are un preţ crescut şi nu este încă o metodă disponibilă în ţara noastră. În cazul suspiciunii de

13
 II.2. Obiectivul V Analiza tratamentului

a) igieno-dietetic

Tratamentul igieno-dietetic urmăreşte stabilirea regimului alimentar (dietă şi

reglementarea activităţii fizice şi intelectuale). Alimentele trebuie să fie bogate în

minerale (magneziu, seleniu, zinc), vitamine (A, C, E, complex B).

Repausul - al doilea element al tratamentului igieno-dietetic - urmăreşte cruţarea

organismului bolnav, eliminând orice efort inutil. Un alt principiu este cel al terapiei active,

care are drept scop călirea organismului prin exerciţii fizice sau de altă natură.

b) medicamentos

Nu există nici un tratament care să oprească distrugerea celulelor nervoase ce duce la

apariţia acestei afecţiuni.

Numai specialiştii cu expertiză diagnostică pot iniţia tratamentul medicamentos –

psihiatri, neurologi, psihogeriatri. Tratamentul specific al bolii Alzheimer trebuie iniţiat odată

cu diagnosticarea cazului. Acesta se va stabili în funcţie de stadiul evolutiv al bolii:

a) Boala Alzheimer – forme uşoare (scor MMSE 20-26):

Inhibitorii de colinesteraze reprezintă medicaţia de primă alegere – unul dintre

următorii: Donepezil Rivastigmină Galantamină

b) Boala Alzheimer – forme moderate (scor MMSE 11-19) – sunt indicaţi inhibitorii de

colinesteraze, asociaţi sau nu cu Memantină (vezi mai jos) sau, ca alternativă, Memantină în

monoterapie.

c) Boala Alzheimer – forme grave

 Memantina reprezintă medicaţia de primă alegere (doza zilnică 10-20 mg).

 Donepezilul reprezintă medicaţia de a doua alegere, în caz de intoleranţă sau lipsă

de răspuns la Memantină.

Demenţele vasculare

14
  Se recomandă tratamentul de prevenţie secundară a accidentelor vasculare

cerebrale de toate tipurile, pentru a limita deteriorarea cognitivă în continuare a acestor

pacienţi (antiagregante, statine, antihipertensive, etc.).

 Inhibitorii de colinesteraze. Pentru pacienţii cu demenţe vasculare pot fi folosiţi

Donepezilul (5-10 mg doză zilnică), Rivastigmina (6-12 mg doză zilnică) sau

Galantamina (16-24 mg doză zilnică).

 Demenţa asociată bolii Parkinson

a) Rivastigmina (doză zilnică de 6-12 mg) este medicaţia de primă alegere.

Rivastigmina beneficiază de grad de recomandare de nivel A pentru demenţa din alfa-

sinucleinopatii.

b) Donepezilul (doză zilnică de 5-10 mg) poate fi recomandat ca medicaţie de a doua

alegere, atunci când Rivastigmina nu este eficace sau produce efecte adverse.

Donepezilul beneficiază de un grad de recomandare de nivel B pentru demenţa asociată bolii

Parkinson.

Demenţa fronto-temporală

a) Inhibitorii de colinesteraze nu şi-au dovedit eficienţa în demenţa fronto-temporală

(grad de recomandare de nivel C pentru ineficacitate).

b) Antidepresivele, în special inhibitorii de recaptare a serotoninei, pot fi recomandaţi

în demenţa fronto-temporală, deşi nu sunt suficiente studii care să stabilească un grad

de recomandare.

15
16
 II.3. Probleme practice soluţionate (cazul clinic)

Culegerea datelor

Date fixe
Pacient: R.O.
Sex: feminin
Vârsta: 65 de ani
Istoricul bolii: Fiica pacientei declară că în anul 2012 mama sa a fost diagnosticată cu

Boala Alzheimer şi a urmat tratament cu Risperidona, Fluoxetina, Cerebrolysin, dar situaţia ei

de-a lungul anilor s-a agravat. În anul 2014 a fost diagnosticată cu tumori cerebrale iar boala s-

a agravat. Revine în spital pe 15.04.2018 după o perioadă în care nu a mai urmat tratament

medicamentos. Se internează pe secţia de Psihiatrie.

Antecedente heredo-colaterale:

- Tata cancer de colon

Antecedente personale, fiziologice şi patologice:

- 1989 apendicectomie; 2013 fractură de antebraţ drept

Condiţii de viaţă şi muncă:

- Locuiește cu fiica şi ginerele într-un apartament cu 3 camere.

Comportamente (fumat, alcool):

- nu fumează;

- nu consumă alcool;

- alimentaţie normală;

Medicaţie administrată înaintea internării:

- nu a luat medicamente

Diagnosticul de internare: Demenţă senilă

Data internării: 15.04.2018

Data externării: 21.04.2018

17
Examen psihiatric şi psihologic

Pacienta este în ţinută neîngrijită, dezordonată (pacienta purtând haine rupte),

igienă corespunzătoare, este dezorientată auto şi allopsihic. Câmpul actual de conştienţă
este clar. Contactul psihic se realizează cu dificultate: comunicarea este posibilă, dar greoaie.

Expresivitate mimico-gestuală

Faciesul este hipomimic, privirea fixă. Gestica se înscrie în limitele normalului;

Atenţia

Hipoprosexie de concentrare şi persistenţă;

Memoria

Hipomnezie de fixare şi de evocare (pacienta nu îşi aminteşte date noi învăţate, uită unde îşi
pune lucrurile, uneori prezintă disnomie);

Percepţie

În momentul examinării pacienta nu prezintă tulburări de percepţie de tipul halucinaţiilor şi

iluziilor;

Vorbire

Pacienta prezintă bradilalie, voce cu tonalitate joasă; uneori prezintă balbism.

Gândire

Gândirea este bradipsihică, vâscoasă, circumstanţială; capacitatea de abstractizare,

de organizare şi de planificare a propriilor activităţi este mult diminuată; ca tulburări de
fond sunt sesizate prezenţa unor idei delirante de prejudiciu („ne-am certat pentru
avere, familia mea vrea să-mi ia pensia, casa, fură din casă”).

Dispoziţia

Dispoziţia este labilă, pacienta oscilând între iritabilitate, irascibilitate şi dispoziţie depresivă.

Comportament

Pacienta prezintă episoade de agitaţie psiho-motorie cu auto şi heteroagresivitate fizică

şi verbală (heteroanamnestic).

Apetit alimentar – uşor crescut

18
Instinct sexual – diminuat

Instinct gregar – tendinţă la izolare socială

Ritmul somn-veghe – este perturbat, pacienta prezintă insomnie parţială cu somn fragmentat,
agitat, cu treziri frecvente şi dificultăţi de readormire.

Examen obiectiv – în limite normale.

Investigaţii paraclinice

Examenul psihologic

La data examinării, examenul capacităţii funcţiilor cognitive relevă: marcată hipomnezie de

fixare, capacitate slabă de concentrare a atenţiei ca viteză (v=30) şi exactitate (e=0,53),
capacitate slabă de distribuire a atenţiei (e=7); operativitate mentală logică de nivelul
unei deficienţe mintale uşoare, limită cu medie (QI=49), înţelegere greoaie, capacitate de
învăţare masiv diminuată (Baraj, Praga, Rey, Raven).

Concluzii: potenţial intelectual diminuat în contextul stării actuale până la nivelul unei
deficienţe medii (QI=49) cu marcat deficit mnezico-prosexic.

Mini Mental State Examination (MMSE) – scor final 14 puncte (din punctajul maxim de
30). Sunt afectate în special orientarea temporo-spaţială, înregistrarea informaţiilor, atenţia şi
calculul, reproducerea informaţiilor, înţelegerea şi executarea unei comenzi.

Concluzii: disfuncţie cognitivă moderată.

Tomografie computerizată craniană – Atrofie corticală localizată mai ales hipocampal.

Leziune ischemică frontală stângă.

19
 ANALIZA DATELOR, DEPARTAJAREA ȘI STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE NURSING

Nevoia Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate Problema Diagnostic de nursing

fundamentală independență dependență
1.Nevoia de a -puls 65p/min  ;
respira și a
avea p bună - T.A. 13/8 mm/Hg ;
circulație
R  : 20 resp/min
2.Nevoia de a - proteze dentare pe - dificultatea de a se - candidoza bucală ; - alterarea alimentației ; - incapacitatea de a se
se hidrata și a
se alimenta ambele maxilare ; alimenta și hidrata ; alimenta singură ;
- reflex de deglutiție
prezent ;
3. Nevoia de a -incontinența de urină ; - relaxarea sfincterelor ; - alterarea eliminării - alterarea eliminărilor
elimina
- incontenența de urinare și intestinale ; urinare și intestinale ;
materii fecale ;
4. Nevoia de a -ore insuficiente de - boala ; - perturbarea somnului ; - Insomnie ;
se oddihni și a
dormi somn ;
-treziri frecvente ;
5. Nevoia de a -dificultate în a se - boala ; - dificultatea de a se - dificultatea de a se
se îmbrăca și a
dezbrăca îmbrăca și dezbrăca ; îmbrăca și dezbrăca ; îmrăca și dezbrăca ;
- dificultatea în alegerea
vestimentației ;
6. Nevoia de a -piele murdară ; - boala ; - carențe de igienă ; - carențe de igienă ;
fi curat, îngrijit,
de a proteja - păr murdar ;
tegumentele și
mucoasele - unghii murdare ;
7. Nevoia de -temperatura
menține
temperatura corporală în limite
corpului în
limite normale normale 36,6°C,
temperatura
ambiantului de
22°C ;

20
 Nevoia Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate Problema Diagnostic de nursing
fundamentală independență dependență
-agitație psihomotorie ; - boala demența ; -anxietate ; -anxietate ;
8. Nevoia de a
evita pericolele - neliniște ;
- risc de cădere ;
- risc de rănire ; - risc de accident ;
- risc de accident ;
9. Nevoia de a -vorbire incoerentă ; -boala ; - alterarea comunicării ; - comunicare ineficace la
comunica
- pierderi de memorie ; nivel intelectual ;
- amnezie ;
- agresivitate ;
- halucinații ;
-boala ; -alterarea comunicării ; -comunicare ineficace la
nivel intelectual ;
10. Nevoia de a - pacienta este
acționa
conform ortodoxă,
propriilor
convingeri și
valori de a nepracticantă ;
practica religia
11. Nevoia de fi - este mulțumită de
preocupat în
vederea ceea ce a realizat
realizării
până în prezent
12. Nevoia de a -dificultatea de a se - boală ; - neputință de îneplini -neputința de îndeplini
se recrea
recrea ; activități recreative ; activități recreative ;
- dificultate de a
îndeplini activități
recreative ;
21
13. Nevoia de a -cunoștințe insuficiente - boală ; - antiraj și mediu - dificultate de a învăța,
învăța cum să-ți
păstrezi despre boală ; necunoscut ; cauzată de vorbirea
săbătatea
- cunoștințe insuficiente monotonă manifestatăă
despre tratament ; prin lipsa de interes.

Analiza, interpretarea şi implementarea datelor

Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenții autonome și delegate Evaluare

Alterarea respirației rezolvarea problemei - dispneea este dată de tumorile cerebrale - pacienta respiră
respiratorii
22
cauzată de anxietate - am asigurat aerisirea salonului şi umidificarea aerului; cu uşurinţă şi este
manifestată prin tahipnee - am găsit împreună cu pacienta poziţii care să-i uşureze respiraţia - liniştită
efectuarea exerciţiilor de respiraţie (se aduce bărbia cât mai aproape de
piept și respiră pe gură, pentru încetinirea ratei de respirație și creșterea
nivelului de aer expirat, tusea asitată ;
-am administrat la
indicaţia medicului: Haloperitol
10picx2/zi, Tramadol 1fi/zi, Glucoză 5%
500ml/zi, Sol. Ringer 250mg/zi, Dextran
100ml/zi, No-spa 1fix2/zi, Paroxetine
1tbx2/zi, Resperidonă 1tb/zi

Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenții autonome și delegate Evaluare

Alimentaţie şi hidratare - Alimentare -- din cauza greţurilor şi a tratamentului medicamentos, pacientei îi scade
necorespunzătoa
inadecvată prin deficit din re ; poftă de mâncare şi interesul din cauza schimbării gustului
cauza candidozei și a - am adus pacientei mâncarea la pat în porţii mici şi aşezate atractiv în

23
 durerii, manifestată prin anturaj social plăcut şi am ajutat-o ;
dificultate de a urma dieta - am efectuat toaleta bucală după masă
-am aşezta pacientei în poziţie comodă
- alimentaţia cuprinde legume (broccoli, spanac), fructe (lămâi, ananas,
mandarine, banane), ciuperci şi ficat de pasăre ;
- am îngrijit pacientaprin consiliere psiho – emoțională ;
- am hidratat corespunzător pacienta ;
- am examinat zilnic cavitatea bucală cu spatula, fiind atentă la starea
buzelor și a dentiției, urmărind apariația candidozei și uscăciunea gurii ;
- am administrat la indicaţia medicului de Metoclopramid 10 mgx3/zi,
Dexametazonă 2-4 mg în fiecare dimineaţă, Nistatin 1tbx3/zi,
igienizarea cavităţii bucale cu Betadină sau Peroxid de hidrogen 3% cu o
bucată de tifon.

Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenții autonome și delegate Evaluare

Restricție în mișcare din -mobilizarea pacientei ; - am efectuat tapotajul în poziție declivă, decubit lateral și ventral pentru a - pacienta se
mobilizează cu
cauza rigidității mări frecvența respiratorie și ritmul ; ajutor.

musculare, manifestată - am mobilizat pacienta prin schimbarea și alterarea de poziție (decubit

24
 prin necoordonarea dorsal și semișezut) ;
mișcărilor - am stimulat capacitatea pulmonară pein exerciții de respirașie .

Dificultate de a comunica - pacienta să comunice --asigur pacientei un climat confortabil, familiar în salon - Pacienta
comunică cu
din cauza anxietății cu alte persoane în - dau posibilitatea pacientei să-şi exprime nevoile, sentimentele, ideile, echipa
medicală și
manifestată prin vorbire decurs de 3 zile dorinţele cu cei din
jur.
incoerentă - învăţ pacienta tehnici de relaxare şi

comunicare

- antrenez pacientă la diferite activităţi care să-i dea un semtiment de

utilitate ;
- facilitez vizitele aparţinătorilor

- punerea în valoare a calităţilor pacientei

- antrenarea pacientei la discuţii cu echipa de îngrijire şi dau detalii despre

membrii acesteia

Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenții autonome și delegate Evaluare

Dificultatea de a îndeplini - Pacienta să -am explorat ce activități recreative îi produc plăcere ; - Pacienta își
activități recreative prezinte stare de satiisface
bunădispoziție  - am analizat și stabilit că acestea sunt în concordanță cu starea sa prihică singură
nevoile.
și fizică ;

25
 - am antrenat pacientul în activități ;
- am asigurat mediul corespunzător ;
- am amenjat camere de recreare pentru audiții medicale, vizionări de
filme și TV ;
- am avut în vedere ca activitățile să nu o suprasolicite, să nu o obosească
și să-i creeze starea de bunădispoziție ;
- pacienta să-și - am notat reacțiile și manifestările pacientului cu referire directă la starea
recapete încrederea în
forțele proprii. de plictiseală și tristețe ;
-am determinat pacienta să-și exprime sentimentele și emoțiile ;
- am câștigat încrederea pacientei și am ajutat-o să depășească momentele
dificile ;
- pacienta să - am administrat și supravegheat efectele tratamentului indicat de medic
beneficieze de somn
odihnitor și să-și ( antidepresive și tranchilizante) ;
amelioreze condițiile
fizice -am învățat pacienta tehnici de relaxare ;
- am ajutat-o să le execute și am observat modul cum le realizează ;

Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenții autonome și delegate Evaluare

Dificultatea de a se -pacienta să-și recâștige - am evaluat gradul de confuzie al pacientei și am observat schimbările de - pacienta își
satisface singură
îmbrăca și dezbrăca din independența de a se comportament, orientând-o regulat în timp și spațiu ; nevoia.

cauza diminuării îmbrăca și dezbrăca ; - am solicitat pacientei să se îmbrace, vorbindu-i clar, cu respect și
26
mobilității manifestată răbdare ;
prin neputință ; - am așezat hainele în ordinea folosirii lor și am solicitat la dezbărcare să
le pună în ordine inversă ;
Dificultatea de evita -pacienta să poată evita - am favorizat adaptarea persoanei la noul mediu ; - pacienta se simte
înțeleasă iar
pericolele din cauza singură pericolele ; - am identificat împreună cu pacienta , cauza anxietății ; anxietatea se
diminuează ;
anxietății - am furnizat explicații clare și deschise aspura îngrijirilor programate ;
- am ajutat pacienta să-și recunoască anxietatea ;
- am creat un climat de înțelegere empatică ;
- am asigurat un climat de calm și securitate ;
- am respectat tăcerile și plângerile persoanei pentru a-i permite să-și
controleze emoțiile ;
- am asigurat un climat calm de securitate, la nevoie, veioze, clopoțel,
semnal de alarmă ;
- am diminuat stimulii auditiv și vizuali : zgomote și lumină intensă ;
- în timpul zilei, cel puțin o dată am tras scaunul lângă patul pacientei și
am stat de vorbă cu ea ;
- am răspuns la întrebările persoanei ;
- am prevăzut un timp, zilnic, pentru a permitei pacientei să-și exprime
incertitudinile și să fie sigură de prezența mea ;

Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenții autonome și delegate Evaluare

Dificultate în a-și păstra -pacienta să nu aibă - am ajutat pacienta în funcție de starea generală să își facă baie sau duș - Pacienta își
păstrează
igiena carențe de igienă ; sau am efectuat toaleta pe reginui ; singură
igiena ;
- am pregătit materialele pentru baie ;

27

Dificultate în a se proteja
în caz de accident
- am pregătit cada ;
- am asigurat temperatura camerei ( 20 – 22°C) și a apei ( 37 – 38 °C) ;
- am ajutat pacienta să se îmbrace, să se pieptene, să-și facă toaleta
cavității bucale, să-și taie unghiile ;
- Am ajutat pacienta să-și schimbe atitudinea față de aspectul său
fizic și față de îngrijirile igienice ;
- pacienta să-și
redobândească stima de
sime
-pacienta să nu aibă - am observat cu atenție schmbările de comportament ; - Pacienta se
poate proteja
accidente cauzate de - am orientat persoana în timp și spațiu, folosind calendar, orologiu, singură.
confuzie ; mijloace vizuale ușor de citit ;
- am asigurat în preajma pacientei o prezență pe care s-o cunoască și cu
care se simte în siguranță ;
- în tmpul îngrijirilor iam explicat ce i se face sau ce v-a urma să fac, într-
un limbaj pe care l-a înțeles ;
- am asigurat satisfacerea nevoilor fundamentale lăsând-o autonomă pe
cât posibil : alimentație, igienă, etc ;
- m-am propiat de pacientă cu o atitudine deschisă. Blândă, surânzând tot
timpul.
28
Evaluare la externare
Înainte de externare, pacienta şi familia acesteia vor fi învăţaţi cum să prevină o cădere accidentală acasă prin corectarea obiceiurilor deja fixate şi

cum să facă paşii necesari pentru asigurarea siguranţei pacientei dacă este nevoie, familiei i se vor recomanda adresele asociaţiilor de îngrijire la

domiciliu, astfel încât asistenţa medicală să poată fi continuată după externare şi pe perioada următoare efectuării tratamentului medicamentos.

Evaluare la sfârşit:

- pacienta respectă tratamentul, nu acuză efecte secundare

- mobilitate şi postură ameliorate

- manifestă confort fizic şi psihic

- pacienta este ameliorată din punct de vedere al mobilităţii şi posturii

- este echilibrată hidroelectrolitic

- are tonus psihic echilibrat

- nu a făcut complicaţii

- comunicare ineficientă la nivel afectiv.

29
 II.4. Perspectivă personală

Particularizând îngrijirile acordate pacientei cu Demenţă senilă şi

reconsiderând necesitatea efectuării corecte a tehnicii sondajului vezical pentru
aprecierea corectă a gravităţii bolii, dar şi pentru monitorizarea ulterioară, prezint în
detaliu tehnica sondajului vezical:
Sondajul vezical reprezintă introducerea unei sonde sau cateter, prin uretră, în vezica
urinară.
Scop:
a) explorator - recoltarea unei cantităţi de urină pentru examene de
laborator;
b) terapeutic -golirea conţinutului (dacă acesta nu se produce spontan);
-depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii
urinare;
-executarea unor procedee de tratament prin sondă.
Materiale necesare:tava medicală,recipient (pentru urocultură),două sonde
sterile,seringi sterile(pentru umplerea balonaşului),gel lubrefiant,ser fiziologic,tampoane de
vată sterile, antiseptic,mănuşi sterile, comprese sterile, câmp steril decupat pentru
regiunea organelor genital, pungă colectoare de urină, tăviţă renală pentru colectarea
urinei, muşama şi aleză, pense hemostatice sterile, tăviţa renală pentru colectarea urinei,
materiale pentru toaleta organului genital externe (săpun, lubrefiant), basinet.

Intervenţiile asistentei:

Pregătirea psihică şi fizică:

-Se anunţă bolnavă şi i se explică necesitatea tehnicii.

-Se anunţă bolnava să nu mănânce.

-Cand se efectuează în salon, se izolează patul bolnavei cu un paravan.

-Se aşază muşamaua şi aleza.

-Se aşază bolnavă în decubit dorsal, cu genunchii ridicaţi şi coapsele îndepărtate

(poziţie ginecologică).

-Se îndepărtează perna de sub capul bolnavei, iar pătura se rulează la picioare

30
-Se acoperă bolnava lăsând accesibilă numai regiunea vulvară.

-Se aşază tăviţa renală între coapsele bolnavei.

-Se efectuează toaleta regiunii vulvare cu apă şi săpun

Asistenta medicală se spală pe mâini cu apă curentă şi săpun şi se dezinfectează cu

alcool,îmbracă mănuşile sterile,aseazare în partea dreaptă a bolnavei şi cu policele şi indexul
mâinii stângi se îndepărtează labiile şi se evidenţiază meatul urinar.Aseptizarea meatului
urinar- se şterge orificiul uretral de sus în jos, în direcţia anusului şi nu invers; tamponul se
utilizează pentru o singură ştergere.Operaţia se repetă de 2-3 ori.Se prinde între degete mediu
şi inelar ale mâinii drepte şi se lubrifiază.Sonda se orientează cu ciocul înainte şi în
sus, ţinând-o ca pe un creion în timpul scrisului.Se introduce sonda în uretră la o adâncime de
4-5 cm cu vârful cudurii spre simfiza pubiană. Paralel cu înaintarea sondei se
coboară extremitatea externă a sondei, printr-o mişcare în formă de arc.Scurgerea urinei
confirmă prezenţa sondei în vezică. Primele picături de urină se scurg în tăviţa renală şi în
continuare se goleşte vezica într-un recipient pregătit sau se recoltează potrivit scopului
(hemocultură, examene biochimice). Se pensează sonda la capătul extern şi se îndepărtează
prin mişcări inverse celor cu care s-a introdus.

31
 II.5. Utilitatea soluţiilor găsite (Concluzii)

Pentru întocmirea acestei lucrări am luat în studiu teoretic şi practic o pacientă

cu diagnosticul de demenţă senilă: Problemele întâlnite au fost:
 perturbarea actului micţional;
 perturbarea somnului;
 risc de infecţii, anxietate;
 disconfort;
 deficit de cunoştinţe;
 dificultate de a-şi asuma roluri sociale;
 incapacitate de a elimina urina;
 izolare socială;
 impotenţă funcţională;
 alterarea eliminărilor;
Nevoile primordiale afectate sunt următoarele:
 Nevoia de a elimina;
 Nevoia de a se mișca şi a avea o postură adecvată;
 Nevoia de a dormi şi a se odihni;
 Nevoia de a evita pericolele;
 Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării;
 Nevoia de a învăţa cum să își păstreze sănătatea.
În cadrul desfășurării procesului de nursing, obiectivele principale pe care mi le-
am propus să le rezolv sunt: somn corespunzător, să prezinte o eliminare adecvată, să fie
educat, să respecte tratamentul recomandat, să nu prezinte infecţii urinare, să prezinte o stare
de bine
psihic.
În timpul spitalizării, celor trei pacienţi le-au fost efectuate următoarele analize
de laborator: VSH, Hb, Ht, Tr, ASLO, fibrogen, creatinină, tuşeu rectal, urografie, ecografie.
În urma îngrijirilor autonome şi delegate acordate, evoluţia pacienţilor a fost
favorabilă.
Patologia aleasă a fost demenţa deoarece aceasta este una din urgenţele medicale,
etiologia sa este complexă, iar terapia trebuie aplicată imediat ce diagnosticul este suspicionat,
deoarece boala poate duce la agravare şi ulterior deces prin bolile asociate sau complicaţii.
Lucrarea şi-a propus să aducă în atenţie un fenomen din ce în ce mai des întâlnit la
nivelul populaţiei naţionale, dar la fel de prezent şi la dimensiune mondială.
Diagnosticarea precoce a deficitului cognitiv şi iniţierea imediată a tratamentului
medicamentos pot să menţină la nivel adaptativ independenţa şi autonomia celor afectaţi. De

32
asemenea scad costurile necesare îngrijirilor medicale şi sociale, ale spitalizărilor în cazul în
care depistarea declinului mental s-ar produce mult mai târziu, într-un stadiu sever.
Demenţa este o disfuncţie a creierului care afectează serios capacitatea omului de a-şi
îndeplini activităţile zilnice şi este cea mai frecventă la oamenii în vârstă. Ea afectează acea
zonă a creierului care controlează gândirea, memoria şi vorbirea.
Iar la final citez din înţelepciunea marelui Lev Nicolai Tolstoi „E greu de
stabilit punctul de unde începe demenţa.”

33
34
 III. BIBLIOGRAFIE

1. Voiculescu I.C. - Anatomia şi fiziologia omului, Petricu I.C., Ed. Medicală Bucureşti
1971
2. Pendefunda Ghe. - Semiologie neurologie, Ed. Contact internaţional, Bucureşti 1992;
3. Cezar I. - Compendiu de neurologie, Ed. Medicală, 1997;
4. Chiru F. - Neurologie, Ghid practic, Ed. Cisou, 1998;
5. Titircă L. - Ghid nursing, Ed. Viaţa medicală românească, Bucureşti, 1997;
6. Titircă L. - Manual de îngrijiri special acordate pacienţilor de asistenţi medicali, Ed.
Medicală românească, Bucureşti, 1998;
7. Henderson V. - Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului, 1991;
8. Şerbănescu T. - Neurologie, psihiatrie, endocrinologie, Ed. Medicală – ed. a 2-a,
Bucureşti, 1997;
9. Titircă L. – Nursing - Tehnici de evaluare şi îngrijire a nevoilor fundamentale;
10. Vuzitas Ghe. – Neurologie şi psihiatrie - Manual.

35
 IV. ANEXE

Anexa. 1.Localizarea diencefalului: 1. emisfera cerebrală; 2. epifiza; 3. talamus; 4.

hipotalamus; 5. hipofiza; 6. mezencefal; 7. punte; 8. bulb; 9. măduva spinării; 10.
cerebel.

Anexa. 2. Diencefalul

36
 Anexa. 3. Hipotalamusul

Anexa. 4. Emisferele cerebrale

37
 Anexa. 5. Demenţa senilă

Anexa. 6. Atrofie corticală predominant frontală a creierului într-un caz de Boală

Alzheimer

38
Anexa. 7. Demenţa vasculară

39
Fişa nr. 1. Proba - aranjarea logică a imaginilor

Fişa nr. 2. Proba - spune la ce folosesc

40
Fişa nr. 3. Proba - denumirea obiectelor

41
 Fişa nr. 4. Denumirea obiectelor

Fişa nr. 5. Formează familia ta

Fişa nr. 6. Colorează trenulețul

42
 Fig. 1 - Repartiţia cazurilor după sex

40
30
36
20
10 15

0
M F

Fig. 2 - Repartiţia cazurilor după mediul

de provenienţă

30
20 29
22
10
0
U R

43