Sunteți pe pagina 1din 4

TULBURARI PSIHOTICE ACUTE (TPA) SI TRANZITORII

EVALUAREA DIAGNOSTICA:
DG POZITIV conform ICD 10 debut acut (in 2 saptamani) ca trstur definitorie a ntregului grup
definit ca o schimbare de la o st. fara trasaturi psihotice la o st. psihotica clar anormala, ntr-o prd de 2 spt.
sau mai puin
asociat cu un prognostic bun, cu att mai bun cu ct este mai brutal debutul de aceea este rec. ca, de cte
ori este posibil, s se specifice debutul abrupt (n 48 h sau mai puin)
a. Prezenta sindroamelor tipice:
n I-ul rnd - starea variabila si rapid schimbatoare (polimorfa), proeminent n st. psihotice ac.
n al 2-lea rnd - prezenta simpt. tipice de sch. ! prezena simptomelor psihotice tipice este obligatorie
pt. dg.
b. Prezenta unui stress acut asociat
primele simpt. psihotice acute apar in aprox. 2 sapt. dupa unul sau mai multe evenimente care pot fi
considerate ca stressante pt. majoritatea persoanelor aflate n circumstane similare n spaiul cultural n
discuie
evenimente tipice pot fi: pierderea neasteptata a partenerului de viata/a unui copil, a serviciului, mariajul,
graviditatea, catastrofe naturale, traumele psihologice ale razboiului, terorismului, torturii
Deoarece aceti factori de stress prezint o coordonat temporal scurt, abrupt, nu pot fi incluse ca surs
de stress n acest context, condiiile i problemele stressante trenante (dificultile sau pr. de lung durat)
Vindecarea completa apare de obicei in 2 sau 3 luni, adesea in cateva sapt. sau zile i numai o mic
proporie a pac. cu aceste tulb dezv stri persistente i incapacitante
Nici una din aceste tulb. nu satisface criteriile pt. ep. maniacale (F30) sau depresive (F32) dei schimbri
emoionale i simpt afective individuale pot fi, din cnd n cnd, proeminente. Aceste tulb sunt definite prin
absenta cauzalitatii organice (contuzie cerebrala, delirium, dementa, infectii cerebrale), sau a unor intoxicatii
evidente cu droguri sau alcool.
!
Sunt frecvent prezente perplexitatea, preocuprile i neatenia la conversaie, dar dac ele sunt att de
marcate sau persistente nct sugereaz deliriumul sau demena cu cauz organic dg. trebuie amnat pn
cnd investigaia sau observaia l va clarifica
!
recent apariie a unei uoare creteri n consumul de alcool sau marijuana, fr dovada unei severe intoxicaii
sau dezorientri nu va elimina dg uneia din aceste tulb psihotice acute
Al 5-lea caracter - indica dac tulb. ac. psihotic e asoc. sau nu cu stresul ac.: F23.X0 Fara stres acut asociat/
F23.X1 Cu stres acut asociat
F 23.0 Tulburare psihotica acuta polimorfa fara simptome de sch.
dg. se precizeaz pe baza existenei halucinaiilor i a ideilor delirante
simptomatologia este polimorfa, fluctuanta in ceea ce priveste intensitatea si modalitatea manifestarilor
halucinatiile, delirurile si tulb. perceptuale sunt evidente, dar sunt in mod marcat variabile si schimbatoare de
la o zi la alta sau chiar de la o ora la alta.
sfera afectiva este interesata, frecvent fiind prezente treceri brute de la o stare emotional la alta, de la
fericire, extaz la anxietate i dispoziie neplcut alimentat de iritabilitate i irascibilitate prezena simpt.
afective de acest tip nu infirm dg (evident cu excepia cazurilor n care sunt ntrunite criteriile diagnostice pt.
ep. maniacal sau depresiv)
o mare proporie a cazurilor nu prezint un stress precipitant evident
debutul este brutal (48 ore), evoluia rapid cu dispariia simptomelor
dac simpt. persist mai mult de 3 luni, dg. trebuie schimbat, tulburarea delirant persistent (F22) sau alt
tulb psihotic non-organic (F28) fiind probabil cele mai potrivite
ndreptar diagnostic:
a. Debut acut de la o stare non-psihotica la o stare clar psihotica (n 2 sapt sau mai puin).
b. Existenta mai multor tipuri de halucinatii sau deliruri, ce isi schimba tema si intensitatea de la o zi la alta sau in
cursul aceleiasi zile.
c. Existenta unei stari emotionale variabile.
d. n pofida varietii simptomelor, nici unul nu trebuie s fie prezent cu suficient consistent pt. a ntruni
criteriile pt. sch, episodul maniacal sau cel depresiv.
Include: bufeuri delirante fr simpt. de sch sau nespecificate / psihoze cicloide fr simpt de sch sau
nespecificate
F23.1 Tulburare psihotica polimorfa cu simptome de sch.
sunt ntrunite crt de mai sus pt. tulb psihotic ac la care se adaug simpt. caracteristice sch i care domin tb.
cl.
!
n cazul n care crt de dg pt sch sunt prezente mai mult de o lun se impune dg de sch
Include: bufeuri delirante cu simpt. de sch / psihoze cicloide cu simpt de sch
F23.2 Tulburarea psihotica acuta schizofrenia-like
diferena fa de tulb. de mai sus este constana relativ a simpt. psihotice evident sunt ntrunite crt. de sch
- tulb. psihotica acuta in care simpt. psihotice sunt oarecum stabile, si intrunesc criteriile pt. sch. (F20), dar care
au o durata < 1 luna.
un anumit grad de variabilitate sau instabilitate emotionala poate fi prezent, dar nu de amploarea celui descris
n tulb psihotic polimorf acut (F23.0)
ndreptar diagnostic:
a. Debutul simpt. psihotice sa fie acut (de la o stare non-psihotica la o stare clar psihotica n 2 sapt sau mai
puin).

b. Simpt. ce intrunesc criteriile pt. sch. (F20) sa fie prezente majoritatea timpului, din momentul n care un tb.
cl. evident a fost stabilit
c. Criteriile pt. tulb. psihotica acuta polimorfa (F 23) sa nu fie intrunite.
!
Dac simpt. sch dureaz peste o lun dg trebuie schimbt n sch (F20)
Include: sch ac (nedifereniat) / tulb. schizofreniform scurt / psihoza schizofreniform scurt / oneirofrenia
/ reacia schizofrenic
Exclude: tulb delirant organic (schizophrenia-like, F06.2) / tulb. schizofreniform NSA (F20.8)
F23.3 Alte tulburari psihotice acute, predominant delirante
ndreptar diagnostic:
a. Debutul simpt. psihotice trebuie sa fie acut (< 2 sapt).
b. Delirurile sau halucinatiile trebuie sa fi fost prezente in majoritatea timpului din momentul instalarii clare a
starii psihotice.
c. Criteriile pt. F23.0 sau Sch (F20) sa nu fie indeplinite.
!
daca delirurile persista> 3 luni se va lua n consid. dg. de tulb. deliranta persistenta (F22)
!
daca numai haluc. persista>3 lunidg. tb. schimbat n alte tulb psihotice non-organice (F28).
Includ: reactia paranoida i psihoza paranoida psihogena.
Tulburrile acute sau tranzitorii care nu pot fi clasificate n categoriile de mai sus vor fi dg. ca alte tulburri
psihotice acute i tranzitorii, nespecificate sau non-organice
F23.8 Alte tulburri psihotice acute i tranzitorii
tb. codificate orice alte tulb ac psihotice care nu sunt clasificabile la orice tulb din F23 (cum ar fi stri psihotice
ac n care delirurile sau halucinaiile certe apar, dar persist numai pt. puin timp)
strile de agitaie nedifereniat tb de asemenea codificate aici, dac nu sunt disponibile mai multe informaii
despre st. mental a pac., i dac exist certitudinea lipsei unei cauze organice
F23.9 Tulburri psihotice acute i tranzitorii, nespecificate- Include: psihoza reactiv (scurt) NSA
Tulburari psihotice FAS/ NSA (F23.9)
- nu intrunesc crt pt. alte tulb.psihotice specifice cunoscuta si ca psihoza atipica. Includ:
1. psihoza postpartum care nu satisface criteriile pt. tulb. afectiva cu elemente psihotice, tulb. psihotica
scurta, tulb. psihotica datorata unei subst. sau conditii medicale generale .
2. simpt. psihotice ce dureaza mai putin de l luna, dar care nu s-au remis inca, astfel ca nu sunt satisfacute
criteriile pt. tulb. psihotica scurta.
3. halucinatii auditive persistente in absenta oricaror altor elemente.
4. idei delirante non-bizare cu prd de suprapunere de ep. depresive, care au fost prezente o prd substantiala din
durata perturbarii delirante.
5. situatiile in care clinicianul a conchis ca tulb. psihotica e prezenta dar e incapabil sa precizeze daca e primara,
datorata unei conditii medicale generale sau indusa de subst.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
Diferitele forme intre ele
Ep. depresive sau maniacale - dei este posibil apariia tulburrilor emoionale i a simpt. afective la cazurile
care satisfac criteriile diagnostice pt. psihozele acute, aceste modificri afective sunt tranzitorii, de scurt durat i
nu domin tb.cl.
Tulb de intensitate psihotic de cauz organic - aspectele psihotice postcontuzionale, deliriumul sau
demena, patologia datorat s. toxice sau drogurilor, infeciile cerebrale tb. obligatoriu excluse din algoritmul
diagnostic (ist, ex somatic sau testele de lab)
Tulburarea deliranta delirurile constituie cea mai proeminenta sau chiar sg trasatura clinica; tb sa fie prezente
cel putin 3 luni. Daca TPA fara simpt SCH persista >3 lunidg trebuie schimbat in Tulburarea deliranta persistenta
Tulb schizo-afectiva sunt proeminente simultan ambele tipuri de simpt sch si afective
SCH paranoida sunt indeplinite crt de SCH, cel putin o luna - tb cl dominat de deliruri relativ stabile, de obicei
paranoide, nsoite de halucinaii (special auditive) i de tulb de percepie; idei delirante de persecuie, referin,
natere ilustr, misiune special, schimbare corporal, gelozie; halucinaii auditive, care amenin pacientul sau i
dau comenzi, sau fr form verbal (fluierturi, bzit, rsete); tulb afectului, voinei i vorbirii i simptomele
catatonice nu sunt proeminente.
Tulb. schizofreniforma DD e dificil cand simpt s-au remis inainte de o luna ca raspuns la trat
Tulb. afective cu elem. psihotice- simpt psihotice survin exclusiv in cursul unui ep depresiv
major/maniacal/mixt; in TPA nu exista sdr maniacal sau depresiv cert
Tulb. psihotice determinate de o conditie medicala generala- sunt dg cand exista date din ist, ex somatic
sau testele de lab, care indica ca ideatia deliranta/haluc sunt consecinta dr fiziologica a unei CMG (sdr Cushing,
tumora cerebrala)
Tulb. psihotica FAS - nu sunt suficiente informatii pt. a alege intre tulb. deliranta si alte tulb. psihotice sau daca
simpt. sunt induse de o subst. sau conditie medicala
Tulb. factice cu simpt. si semne predominant psihologice simpt. sunt produse intentionat
Tulb. disociativa, simulare - motive clare de a parea psihotic (ex.intrarea in spital)
Epilepsie crize comitiale , traseu EEG specific
Tulb. de personalitate borderline si tulb. de personalitate schizotipala cu episoade psihotice- ep
cvasipsihotice cu idei delirante / haluc din TP schizotipala si instabilitatea emotionala/dispozitionala din TP
borderline
EVOLUTIE:

evol. este scurt (la unii indivizi poate dura putin - ex: citeva zile) implicit, prognosticul este bun cu exc.
unor cazuri n care simptomatologia devine persistent n cazul nerespectrii acestor condiii tb. schimbat
dg. n sch sau alt tulb, n fc. de particularitile fiecrui caz
- poate apare in adolescenta sau precoce in perioada adulta, v. medie de debut fiind ultima parte a anilor 20 si
inceputul anilor 30.
- prin definitie, remisiunea simpt. si revenirea la nivelul premorbid de functionare se face intr-o luna ep se pot
repeta demonstrand vulnerabilitatea la stres aprox. 1/2 dezvolta mai tarziu sdr. psihiatrice cr., ca sch., tulb.
de dispozitie, TDP
- au in gen. prognostic bun 50-80% nu vor mai avea pr. psih. majore
- ocazional rezolutiei simpt. psihotice pot urma simpt. depresive.
- suicidul poate apare in atat in faza psihotica cit si in faza depresiva postpsihotica. Daca pac prez agitatie p-m,
agresivitate, ctr impulsurilor poate comite actul. Semnul de avertisment cel mai evident e declaratia dr de
intentie. In evaluarea riscului antecedentele de autovatamare ar putea reprezenta un indicator important.
Exista un risc al suicidului in cazul consumului asociat de alcool/droguri. Trebuie evaluata personalitatea,
exam st mentaledispozitia, fc cognitiva. Suicidul halucinator poate fi dictat de haluc autoagresive. In faza
depresiva postpsihotica lipsa de speranta e un factor predictiv
- in t ep psihotice, pac pot comite acte antisociale cu implicatii medico-legale
- fact. de prognostic favorabil:
o ajustare premorbida buna, trasaturi schizoide premorbide putine
o stresor precipitant sever, atac subit de simpt. (debut brusc)
o durata scurta a simpt.
o simpt. afective; confuzie si perplexitate in timpul psihozelor
o afectivitate redusa
o absenta istoric familial de sch.
COMPLICAII: Depresie post- episod psihotic; tentative suiccidare, 10% reuesc; abuz de droguri, alcool; legate de
medic. antipsihotic; medico-legale; profesionale/ sociale= funcionalitii ocupaionale, socio-fam;
comrbid.=anxietate, depresie
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS: trat acut si de stabilizare
! Nu se recomanda mentinerea trat de intretinere dupa recuperare. Dupa rezolutia ep. psih. tb evitat
trat. pe termen lungdaca men. med. e nec.=> reconsideri dg
Trat acut are ca obiective combaterea simptomatologiei acute pt fenomenele psihoproductive NL
BZD pt agitatie/neliniste; alternativ, pot fi utilizate pe termen scurt; au mai putine ef. adverse decit AP; in
cazuri rare pot determina agitatie si mai rar convulsii de sevraj, mai ales cind au fost folosite doze mari.
(lorazepam 1-4mgx3/zi sau rivotril 0,5 mg ca hipnotic)
Medicatia anxiolitica e folositoare uneori in primele 2-3 sapt.
Timostabilizatoare pt impulsivitatii, agresivitatii, ctr emotional (carba, depak)
Antiparkinsoniene numai daca apar SEP
PSIHOTERAPIE:
-scoaterea pac din mediul psihotraumatizant si sustinerea pe parcursul internarii
-pac tb sa rememoreze evenimentele psihotraumatizante si sa comenteze impactul stresor
-trebuie sa isi construiasca mijloace de coping mai adaptative si mai putin devastatoare pt. a face fata viitoarelor
stresuri.
-trebuie ajutat sa-si recapete increderea.
-e utila implicarea familiei in trat. - ajut la reincluderea pac. n sist. familial, faciliteaza comunicarea si
imbunatateste relationarea; asigura suport celorlalti membri ai fam, educatia lor in privinta bolii si a modului in
care trebuie sa comunice eficient si sa rezolve potentialele conflicte
Terapia cognitiv-comportamentala comportamentul maladaptativ e secundar unor ganduri fixate in minte,
stereotipe, care pot duce la distorsiuni cognitive ter urmareste corectarea acestor distorsiuni cogn si a
comportamentelor rezultate, care isi asigura propriul lor insucces
MANAGEMENT: include spitalizarea, trat mdm., psihoerapia, planul terap. la externare i particularitatea cazului.
Componentele unui plan de management psihiatric adaptat individual se poate sistematiza in: stabilirea si
mentinerea unei colaborari terapeutice; monitorizarea statusului psihiatric al pac; efectuarea unei educatii minime
privind b si trat; realizarea unui plan terapeutic general; asigurarea compliantei la planul terapeutic; intelegerea
efectelor de natura psiho-sociala cauzate de b.; educarea si suportul acordat fam; facilitarea accesului la servicii
psihiatrice de reabilitare, servicii medicale generale si alte servicii asociate
Este necesara spitalizarea atat pt evaluare cat si pt protectie datorita heteroagresivitatii si riscului suicidar mare
Trat. mdm obiective: lupta impotriva efectelor generate de b; combaterea simptomelor/ dezinsertiei-acte
antisocial; evitarea excluderii sociale deficit relational; readaptarea prin reintegrare si reinsertie pt un grad mai
mare de autonomie. Impune o monitorizare atent a evoluiei pacienilor i a ef sec poteniale induse de medicaie.
Psihoerapia integrarea psihologica a experientei si stresorului in viata pac. si a familiei.
Planul terap. la externare: daca evol e favorabila, se externeaza cu intocmirea planului terapeutic: continuarea trat
in regim ambulator; ctr lunar prin reteaua teritoriala de specialitate CSM/LSM; ctr si trat afect somatice asociate;
masuri igieno-dietetice (utiliz eficienta a t. liber, echilibrarea muncii cu repausul, efort fizic+activitati
corespunzatoare, optimizarea regimului de efort, combaterea alcoolism/toxicomanii); reabilitare si reinsertie sociofam +profesionala; mediu protectiv socio-familial; evitarea psiho-fizico-traumelor; mentinerea legaturii dupa
insanatosire

Reabilitarea si reinsertia socio-fam +profesionala reprezinta trat moral al psihiatriei prin care pac isi
redobandeste statutul si rolul social. Se realizeaza prin promovarea programelor active directionate spre nivelul
posibil de functionare al individului.
Obiectivul reabilitarii - calitatea vietii = stare de bine subiectiva, functionarea in roluri sociale si ansamblul
relatiilor interpersonale.
Calitatea vietii concept relativ nou ce rezida din dorinta de a lua in considerare conditia umana a boln; include
urmat domeni de observatie si interventie: bunastarea fizica (include sanatatea, tonusul , mobilitatea); bunastarea
sociala ( include raporturile cu familia, prietenii si implicarea in viata sociala, participare la evenimente);
productivitatea (posibilitatile de prestare a unei activitati in vederea obtinerii unui grad >de autonomie);
bunastarea materiala (venituri, calitatea locuintei); starea de bine afectiva (dispozitie+sentimente poy, respect
fata de propria persoana, incredere in fortele proprii).
Trat trebuie s se bazeze pe o alian terapeutic de bun calitate ntre pacient i echipa medical, complian i
aderen ridicat, meninerea capacitilor cognitive i a funcionalitii sociale n condiii de trat.
Asistenta psihosociala asociata medicatiei joaca un rol important in asistenta moderna a boln necesitand a fi
adoptata nevoilor, aspiratiilor si particularitatilor de viata ale acestuia.
PARTICULARITATEA CAZULUI
Se discuta particularitatile care tin de bolnav, de boala si de conduita terapeutica. Cele care tin de bolnav se refera
la sex, vrsta, factori socio-profesionali, teren, asocieri patologice deosebite. Referitor la boala, se va lua n
considerare evolutia sa, conditionarea ei sau nu, particularitati n functie de stadiul evolutiv, formele clinice,
particularitati de strategie. n privinta conduitei terapeutice, se vor extrage particularitatile de tratament adresate
bolii si terenului asociat.