TULBURARI PSIHOTICE ACUTE (TPA) SI TRANZITORII

EVALUAREA DIAGNOSTICA:
DG POZITIV – conform ICD 10, F 23 = grup de afecţ. constituit din tulb. diferite ca simpt., condiţii de apariţie şi etiopatogenie incertă, uşor de confundat cu
sch sau alte psihoze, ordonate în clasificarea ICD 10 în fc. de durata debutului (2 săpt), prezenţa simpt. tipice şi eventual asocierea unui factor stresor acut.
Criterii generale ICD 10:
a. Un debut acut (in 2 saptamani) – ca trăsătură definitorie a întregului grup
 definit ca o schimbare de la o st. fara trasaturi psihotice la o st. psihotica clar anormala, într-o prd de 2 săpt. sau mai puţin
 asociat cu un prognostic bun, cu atât mai bun cu cât este mai brutal debutul→ de aceea este rec. ca, de câte ori este posibil, să se specifice debutul abrupt (în
48 h sau mai puţin)
b. Prezenta sindroamelor tipice:
 în I-ul rând - starea variabila si rapid schimbatoare („polimorfa”), proeminentă în st. psihotice ac.
 în al 2-lea rând - prezenta simpt. tipice de sch.
! prezenţa simptomelor psihotice tipice este obligatorie pt. dg.
c. Prezenta unui stress acut asociat
 primele simpt. psihotice acute apar in aprox. 2 sapt. dupa unul sau mai multe evenimente care pot fi considerate ca stressante pt. majoritatea persoanelor
aflate în circumstanţe similare în spaţiul cultural în discuţie
 evenimente tipice pot fi: pierderea neasteptata a partenerului de viata/a unui copil, a serviciului, mariajul, graviditatea, catastrofe naturale, traumele
psihologice ale razboiului, terorismului, torturii
Deoarece aceşti factori de stress prezintă o coordonată temporală scurtă, abruptă, nu pot fi incluse ca sursă de stress în acest context, condiţiile şi
problemele stressante trenante (dificultăţile sau pr. de lungă durată)
Vindecarea completa apare de obicei in 2 sau 3 luni, adesea in cateva sapt. sau zile → şi numai o mică proporţie a pac. cu aceste tulb dezv stări persistente
şi incapacitante
Nici una din aceste tulb. nu satisface criteriile pt. ep. maniacale (F30) sau depresive (F32)→ deşi schimbări emoţionale şi simpt afective individuale pot fi,
din când în când, proeminente
Aceste tulb sunt definite prin absenta cauzalitatii organice (contuzie cerebrala, delirium, dementa, infectii cerebrale), sau a unor intoxicatii evidente cu
droguri sau alcool.
! Sunt frecvent prezente perplexitatea, preocupările şi neatenţia la conversaţie, dar dacă ele sunt atât de marcate sau persistente încât sugerează deliriumul sau
demenţa cu cauză organică→ dg. trebuie amânat până când investigaţia sau observaţia îl va clarifica
! recentă apariţie a unei uşoare creşteri în consumul de alcool sau marijuana, fără dovada unei severe intoxicaţii sau dezorientări→ nu va elimina dg uneia din
aceste tulb psihotice acute
Criteriile de 48h şi 2 săpt nu sunt privite ca timpul maximei severităţi şi perturbări, ci ca timpul în care simptomele psihotice devin evidente şi
deteriorative pt. cel puţin unele aspecte ale vieţii şi muncii cotidiene → simpt şi afectarea trebuie să fie evidente numai în durata stabilită, de regulă în sensul că ele
vor duce pac în contact cu o anumită formă de ajutor medical sau nemedical.
Prd prodromale de anxietate, depresie, retragere socială sau comport anormal moderat nu justifică includerea în aceste perioade de timp.
Al 5-lea caracter - indica dacă tulb. ac. psihotică e asoc. sau nu cu stresul ac.: F23.X0 Fara stres acut asociat/ F23.X1 Cu stres acut asociat
 F 23.0 Tulburare psihotica acuta polimorfa fara simptome de sch.
- dg. se precizează pe baza existenţei halucinaţiilor şi a ideilor delirante
- simptomatologia este polimorfa, fluctuanta in ceea ce priveste intensitatea si modalitatea manifestarilor → halucinatiile, delirurile si tulb. perceptuale sunt
evidente, dar sunt in mod marcat variabile si schimbatoare de la o zi la alta sau chiar de la o ora la alta.
- sfera afectiva este interesata, frecvent fiind prezente treceri bruşte de la o stare emotională la alta, de la fericire, extaz la anxietate şi dispoziţie neplăcută
alimentată de iritabilitate şi irascibilitate → prezenţa simpt. afective de acest tip nu infirmă dg (evident cu excepţia cazurilor în care sunt întrunite criteriile
diagnostice pt. ep. maniacal sau depresiv)
- ac. tb. cl. polimorf instabil şi schimbător este caract.→chiar dacă uneori sunt proeminente simpt. afective sau psihotice, crt. pt. ep. maniacal (F30), depresiv
(F32) sau sch (F20) nu sunt întrunite
- o mare proporţie a cazurilor nu prezintă un stress precipitant evident
- debutul este brutal (48 ore), evoluţia rapidă cu dispariţia simptomelor
- dacă simpt. persistă mai mult de 3 luni, dg. trebuie schimbat, tulburarea delirantă persistentă (F22) sau altă tulb psihotică non-organică (F28) fiind probabil
cele mai potrivite
 în concluzie, dg se sprijină pe următorii piloni:
 debutul ac (în maximum 2 săpt.)
 halucinaţii / idei delirante fluctuante (ca intensitate şi tematică)
 excluderea sch, ep. maniacal/depresiv
Îndreptar diagnostic:
a. Debut acut de la o stare non-psihotica la o stare clar psihotica (în 2 sapt sau mai puţin).
b. Existenta mai multor tipuri de halucinatii sau deliruri, ce isi schimba tema si intensitatea de la o zi la alta sau in cursul aceleiasi zile.
c. Existenta unei stari emotionale variabile.
d. În pofida varietăţii simptomelor, nici unul nu trebuie să fie prezent cu suficientă consistentă pt. a întruni criteriile pt. sch, episodul maniacal sau cel depresiv.
Include: bufeuri delirante fără simpt. de sch sau nespecificate / psihoze cicloide fără simpt de sch sau nespecificate
 F23.1 Tulburare psihotica polimorfa cu simptome de sch.
- sunt întrunite crt de mai sus pt. tulb psihotică ac la care se adaugă simpt. caracteristice sch şi care domină tb. cl.
! în cazul în care crt de dg pt sch sunt prezente mai mult de o lună→ se impune dg de sch
- tulb. psihotica ac. care întruneste criteriile pt. tulb. psihotica polimorfa acuta (F23.0) şi în care simpt. tipice de Sch (F20) sunt prezente in mod consistent
Îndreptar diagnostic:
- pt. un dg. cert tb. îndeplinite crt. a, b, c specificate pt. tulb. psihotica polimorfa acuta (F23.0) şi în plus tb. să fie prezente simpt. ce întrunesc crt pt. sch (F20)
în majoritatea t., din momentul în care un tb. cl. evident a fost stabilit.
Include: bufeuri delirante cu simpt. de sch / psihoze cicloide cu simpt de sch
 F23.2 Tulburarea psihotica acuta schizofrenia-like
- diferenţa faţă de tulb. de mai sus este constanţa relativă a simpt. psihotice → evident sunt întrunite crt. de sch
- tulb. psihotica acuta in care simpt. psihotice sunt oarecum stabile, si intrunesc criteriile pt. sch. (F20), dar care au o durata < 1 luna.
- un anumit grad de variabilitate sau instabilitate emotionala poate fi prezent, dar nu de amploarea celui descris în tulb psihotică polimorfă acută (F23.0)
Îndreptar diagnostic:
a. Debutul simpt. psihotice sa fie acut (de la o stare non-psihotica la o stare clar psihotica în 2 sapt sau mai puţin).
b. Simpt. ce intrunesc criteriile pt. sch. (F20) sa fie prezente majoritatea timpului, din momentul în care un tb. cl. evident a fost stabilit
c. Criteriile pt. tulb. psihotica acuta polimorfa (F 23) sa nu fie intrunite.
! Dacă simpt. sch durează peste o lună → dg trebuie schimbt în sch (F20)
Include: sch ac (nediferenţiată) / tulb. schizofreniformă scurtă / psihoza schizofreniformă scurtă / oneirofrenia / reacţia schizofrenică
Exclude: tulb delirantă organică (schizophrenia-like, F06.2) / tulb. schizofreniformă NSA (F20.8)
 F23.3 Alte tulburari psihotice acute, predominant delirante

1
- tulb. psihotice acute in care principala caracteristica clinica o constituie delirurile sau halucinatiile oarecum stabile, dar care nu intrunesc criteriile pt. sch.
(F20);
- delirurile frecvent intalnite sunt cele de persecutie si de referinta, iar halucinatiile sunt de obicei auditive (voci care se adresează direct pac).
Îndreptar diagnostic:
a. Debutul simpt. psihotice trebuie sa fie acut (< 2 sapt).
b. Delirurile sau halucinatiile trebuie sa fi fost prezente in majoritatea timpului din momentul instalarii clare a starii psihotice.
c. Criteriile pt. F23.0 sau Sch (F20) sa nu fie indeplinite.
! daca delirurile persista> 3 luni→ se va lua în consid. dg. de tulb. deliranta persistenta (F22)
! daca numai haluc. persista>3 luni→dg. tb. schimbat în alte tulb psihotice non-organice (F28).
Includ: reactia paranoida şi psihoza paranoida psihogena.
 Tulburările acute sau tranzitorii care nu pot fi clasificate în categoriile de mai sus vor fi dg. ca „alte tulburări psihotice acute şi tranzitorii, nespecificate sau
non-organice”
 F23.8 Alte tulburări psihotice acute şi tranzitorii
- tb. codificate orice alte tulb ac psihotice care nu sunt clasificabile la orice tulb din F23 (cum ar fi stări psihotice ac în care delirurile sau halucinaţiile certe
apar, dar persistă numai pt. puţin timp)
- stările de agitaţie nediferenţiată tb de asemenea codificate aici, dacă nu sunt disponibile mai multe informaţii despre st. mentală a pac., şi dacă există
certitudinea lipsei unei cauze organice
 F23.9 Tulburări psihotice acute şi tranzitorii, nespecificate- Include: psihoza reactivă (scurtă) NSA
 Tulburari psihotice FAS/ NSA (F23.9)
- nu intrunesc crt pt. alte tulb.psihotice specifice → cunoscuta si ca psihoza atipica. Includ:
1. psihoza postpartum care nu satisface criteriile pt. tulb. afectiva cu elemente psihotice, tulb. psihotica scurta, tulb. psihotica datorata unei subst. sau conditii
medicale generale .
2. simpt. psihotice ce dureaza mai putin de l luna, dar care nu s-au remis inca, astfel ca nu sunt satisfacute criteriile pt. tulb. psihotica scurta.
3. halucinatii auditive persistente in absenta oricaror altor elemente.
4. idei delirante non-bizare cu prd de suprapunere de ep. depresive, care au fost prezente o prd substantiala din durata perturbarii delirante.
5. situatiile in care clinicianul a conchis ca tulb. psihotica e prezenta dar e incapabil sa precizeze daca e primara, datorata unei conditii medicale generale sau
indusa de subst.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
Diferitele forme intre ele
Ep. depresive sau maniacale - deşi este posibilă apariţia tulburărilor emoţionale şi a simpt. afective la cazurile care satisfac criteriile diagnostice pt. psihozele
acute, aceste modificări afective sunt tranzitorii, de scurtă durată şi nu domină tb.cl.
Tulb de intensitate psihotică de cauză organică - aspectele psihotice postcontuzionale, deliriumul sau demenţa, patologia datorată s. toxice sau drogurilor,
infecţiile cerebrale – tb. obligatoriu excluse din algoritmul diagnostic (ist, ex somatic sau testele de lab)
Tulburarea deliranta – delirurile constituie cea mai proeminenta sau chiar sg trasatura clinica; tb sa fie prezente cel putin 3 luni. Daca TPA fara simpt SCH
persista >3 luni→dg trebuie schimbat in Tulburarea deliranta persistenta
Tulb schizo-afectiva – sunt proeminente simultan ambele tipuri de simpt sch si afective
SCH paranoida – sunt indeplinite crt de SCH, cel putin o luna - tb cl dominat de deliruri relativ stabile, de obicei paranoide, însoţite de halucinaţii (special
auditive) şi de tulb de percepţie; idei delirante de persecuţie, referinţă, naştere ilustră, misiune specială, schimbare corporală, gelozie; halucinaţii auditive, care
ameninţă pacientul sau îi dau comenzi, sau fără formă verbală (fluierături, bâzâit, râsete); tulb afectului, voinţei şi vorbirii şi simptomele catatonice nu sunt
proeminente.
Tulb. schizofreniforma – DD e dificil cand simpt s-au remis inainte de o luna ca raspuns la trat
Tulb. afective cu elem. psihotice- simpt psihotice survin exclusiv in cursul unui ep depresiv major/maniacal/mixt; in TPA nu exista sdr maniacal sau depresiv cert
Tulb. psihotice determinate de o conditie medicala generala- sunt dg cand exista date din ist, ex somatic sau testele de lab, care indica ca ideatia deliranta/haluc
sunt consecinta dr fiziologica a unei CMG (sdr Cushing, tumora cerebrala)
Tulb. psihotica FAS - nu sunt suficiente informatii pt. a alege intre tulb. deliranta si alte tulb. psihotice sau daca simpt. sunt induse de o subst. sau conditie
medicala
Tulb. factice cu simpt. si semne predominant psihologice – simpt. sunt produse intentionat
Tulb. disociativa, simulare - motive clare de a parea psihotic (ex.intrarea in spital)
Epilepsie – crize comitiale , traseu EEG specific
Tulb. de personalitate borderline si tulb. de personalitate schizotipala cu episoade psihotice- ep cvasipsihotice cu idei delirante / haluc din TP schizotipala si
instabilitatea emotionala/dispozitionala din TP borderline
EVOLUTIE:
- evol. este scurtă (la unii indivizi poate dura putin - ex: citeva zile) → implicit, prognosticul este bun cu exc. unor cazuri în care simptomatologia devine
persistentă → în cazul nerespectării acestor condiţii tb. schimbat dg. în sch sau altă tulb, în fc. de particularităţile fiecărui caz
- poate apare in adolescenta sau precoce in perioada adulta, v. medie de debut fiind ultima parte a anilor 20 si inceputul anilor 30.
- prin definitie, remisiunea simpt. si revenirea la nivelul premorbid de functionare se face intr-o luna →ep se pot repeta demonstrand vulnerabilitatea la stres→
aprox. 1/2 dezvolta mai tarziu sdr. psihiatrice cr., ca sch., tulb. de dispozitie, TDP
- au in gen. prognostic bun→ 50-80% nu vor mai avea pr. psih. majore
- ocazional rezolutiei simpt. psihotice pot urma simpt. depresive.
- suicidul poate apare in atat in faza psihotica cit si in faza depresiva postpsihotica. Daca pac prez agitatie p-m, agresivitate, ↓ ctr impulsurilor →poate comite
actul. Semnul de avertisment cel mai evident e declaratia dr de intentie. In evaluarea riscului – antecedentele de autovatamare ar putea reprezenta un indicator
important. Exista un risc ↑ al suicidului in cazul consumului asociat de alcool/droguri. Trebuie evaluata personalitatea, exam st mentale→dispozitia, fc
cognitiva. Suicidul halucinator poate fi dictat de haluc autoagresive. In faza depresiva postpsihotica →lipsa de speranta e un factor predictiv
- in t ep psihotice, pac pot comite acte antisociale cu implicatii medico-legale
- fact. de prognostic favorabil:
o ajustare premorbida buna, trasaturi schizoide premorbide putine
o stresor precipitant sever, atac subit de simpt. (debut brusc)
o durata scurta a simpt.
o simpt. afective; confuzie si perplexitate in timpul psihozelor
o afectivitate redusa
o absenta istoric familial de sch.
COMPLICAȚII: Depresie post- episod psihotic; tentative suiccidare, 10% reușesc; abuz de droguri, alcool; legate de medic. antipsihotică; medico-legale;
profesionale/ sociale=↓ funcționalității ocupaționale, socio-fam; comrbid.=anxietate, depresie
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS: trat acut si de stabilizare
2
 ! Nu se recomanda mentinerea trat de intretinere dupa recuperare. Dupa rezolutia ep. psih. tb evitat trat. pe termen lung→daca menţ. med. e nec.=>
reconsideri dg
 Trat acut are ca obiective combaterea simptomatologiei acute pt fenomenele psihoproductive →NL
NL tb ales fc de: raspunsul subiectiv al pac si complianta; sensibilitatea la EA extrapir; prezenta comorbiditatilor, sarcina; predominanta simpt; experienta ant
(daca nu e la I-ul ep). Doza tb ↑ treptat pana la cea mai mica doza cunoscuta ca fiind eficienta. Pac necomplianti → AP depot
Alegerea se face consultand pac si fam si tb luat in considerare si fact economic cu implicarea calculelor ce tin de balanta cost-beneficiu.
Pac necomplianti → AP depot
 BZD – pt agitatie/neliniste; alternativ, pot fi utilizate pe termen scurt; au mai putine ef. adverse decit AP; in cazuri rare pot determina agitatie si mai rar
convulsii de sevraj, mai ales cind au fost folosite doze mari. (lorazepam 1-4mgx3/zi sau rivotril 0,5 mg – ca hipnotic)
 Medicatia anxiolitica e folositoare uneori in primele 2-3 sapt.
 Timostabilizatoare – pt ↓ impulsivitatii, agresivitatii, ctr emotional (carba, depak)
 Antiparkinsoniene – numai daca apar SEP
RISPERIDONĂ=I zi= 2mg/zi→ II zi=4 mg/zi→6mg/zi= 2mg=D+ 2mg=S; doză terap.= 4-6 mg/zi; ≥6 mg/zi⇨↑ES; RISPOLEPT CONSTA= 1f/ 2 săpt. cu
acoperire orală aprox. 4 săpt. după care se↓ progresiv doza orală din 2 în 2mg în 1-2 săpt.; evaluarea răsp. la tt la 3 săpt: răsp. parțial⇨se continuă tt cu 2-9săpt;
absenta răsp. la trat⇨ alt preparat; EA- dependente de doză: SEP (acute, ușoare și revers. la ↓ dozei sau tardive, diskinezie tardivă); ↑PRL+ galactoree,
ginecomastie; tulb. ciclu menstrual/amenoree; ↑G, disfct hepatice, edeme; hiperglicemie, QT=↑, sedare, hTA ortost, tahicd reflexă, dispepsie, G, V, dureri abd,
priapism disfc. erectile/de ejaculare, orgasm, convulsii, SNM; prudență în risc de AVC, AIT, hTA, ↑ QT, DT, EPSE, I hep, I ren, DZ, convulsii, b. Parkinson;
monitorizare- la 6 luni: PRL (se intrerupe trat daca ef sunt intolerabile), HbA1c, fc hep, TA, CPK= dacă se suspectează SNM, EKG; greutatea. Nu se asoc cu
fluoxetina , halo, ADT; Nu la alcoolici
QUETIAPINA: Z1 = 300, Z2 = 600, Z3 = 800 mg, intretinere 400 – 800 mg/zi (ajustare in fc de raspunsul cl si tolerabilitate individuala); evaluarea răsp. la tt la 3
săpt: răsp. parțial⇨se continuă tt cu 2-9săpt; absenta răsp. la trat⇨ alt preparat; EA: somnolenta/sedare; ameteli; cefalee; uscaciunea gurii; dispepsie; constipatie;
↑col (LDL col), TG; hta ortostatica; tahicardie; neutropenie, edeme, dislip ↓ h tiroidieni; ↑transaminazelor hep; rar: alterarea tolerantei la G, ↑G, convulsii, SNM;
nu determina EPSE si hiperprolactinemie; atentionari si prec: insuf hepatica, sedare, boli c-v, hTA, epilepsie, EPSE, DT, SNM, neutropenie severa, DZ,
dislipidemie, nu in dementa; monitorizare: la fiecare 6 luni: teste fc tiroidiene/hep; lipide; TA; HLG; TD; U&E; HbA1c; CPK – dacă există suspiciune de SNM
greutatea – la nevoie
OLANZAPINA: doza initiala 5 sau 10 mg/zi; doza zilnica de 5mg→recomandată varstnicilor, pac. cu afecţiuni medicale/ boli hep., hTA → dupa o sapt, doza
poate fi ↑ la 10 mg; dozajul pt utilizarea clinica variaza intre 5 si 20 mg/zi, max 30 mg→ dar raspunsul benefic survine la doze de 10mg/zi ; ZYPREXA REIM – in
urgenta (pt ctr agitatiei si tulb de comport: 1-2 f/zi, inj i.m 10 mg, max3 zile dupa care se trece pe cpr; evaluarea răsp. la tt la 3 săpt: răsp. parțial⇨se continuă tt cu
2-9săpt; absenta răsp. la trat⇨ alt preparat; EA: sedare, ↑G, alterarea tolerantei la G, ef anticolinergice, hTA ortostatica ; rar: diskinezie tardiva, pr, SNM, variatii
hematologice (↓GA ± neutrofile), somnolenta, uscăciunea mucoasei bucale, vertij, constipaţie, dispepsie, creşterea apetitului şi tremor, ↑ TGO, TGP (impun
întreruperea adm. olanzapinei), eruptii cutanate, astenia, oboseala, edem; comparativ cu risperidona, are o probabilitate mai mare de a determina ↑G; CI: glaucom
cu unghi inchis, epilepsie, agranulocitoza, dementa; atentionari si precautii: psihoza asoc dementei, b. parkinson, SNM, DZ, dislipidemie, alterari ale fc hep si ren
(1/2 de doza), ↓ Lc, ↑ QT, tromembolism, epilepsie, DT, hTA; monitorizare: HbA1c, teste hep, TA, HLG, CPK, prolactinemie, G
ARIPIPRAZOL (ABILIFY): 10-15 mg/zi→↑ la nevoie→dupa 2 sapt: 30 mg/zi, priza unica, D; pt agitatie: 1fl=9.75 mg (1,3 ml) i.m , apoi la 2h, max 3 inj in 24 h;
evaluarea răsp. la tt la 3 săpt: răsp. parțial⇨se continuă tt cu 2-9săpt; absenta răsp. la trat⇨ alt preparat; EA: rar: EPSE, sedare, ameteli, cefalee, hTA ortost,
tahicardie, tremor, vedere incetosata, tulb g-i, neliniste; Nu determina ↑PRL, G, alter toler la G, prelung QT; atentionari si prec: risc de suicid, boli CDV, hTA, ↑
QT, DT, SNM, AVC la batrani, DZ,

PSIHOTERAPIE:
-scoaterea pac din mediul psihotraumatizant si sustinerea pe parcursul internarii
-pac tb sa rememoreze evenimentele psihotraumatizante si sa comenteze impactul stresor
-trebuie sa isi construiasca mijloace de coping mai adaptative si mai putin devastatoare pt. a face fata viitoarelor stresuri.
-trebuie ajutat sa-si recapete increderea.
-e utila implicarea familiei in trat. - ajută la reincluderea pac. în sist. familial, faciliteaza comunicarea si imbunatateste relationarea; asigura suport celorlalti
membri ai fam, educatia lor in privinta bolii si a modului in care trebuie sa comunice eficient si sa rezolve potentialele conflicte
Terapia cognitiv-comportamentala – comportamentul maladaptativ e secundar unor ganduri fixate in minte, stereotipe, care pot duce la distorsiuni cognitive →ter
urmareste corectarea acestor distorsiuni cogn si a comportamentelor rezultate, care isi asigura propriul lor insucces
MANAGEMENT: include spitalizarea, trat mdm., psihoerapia, planul terap. la externare și particularitatea cazului.
Componentele unui plan de management psihiatric adaptat individual se poate sistematiza in: stabilirea si mentinerea unei colaborari terapeutice; monitorizarea
statusului psihiatric al pac; efectuarea unei educatii minime privind b si trat; realizarea unui plan terapeutic general; asigurarea compliantei la planul terapeutic;
intelegerea efectelor de natura psiho-sociala cauzate de b.; educarea si suportul acordat fam; facilitarea accesului la servicii psihiatrice de reabilitare, servicii
medicale generale si alte servicii asociate
Este necesara spitalizarea atat pt evaluare cat si pt protectie datorita heteroagresivitatii si riscului suicidar mare
Trat. mdm –obiective: lupta impotriva efectelor generate de b; combaterea simptomelor/ dezinsertiei-acte antisocial; evitarea excluderii sociale – deficit relational;
readaptarea prin reintegrare si reinsertie pt un grad mai mare de autonomie. Impune o monitorizare atentă a evoluţiei pacienţilor şi a ef sec potenţiale induse de
medicaţie.
Psihoerapia – integrarea psihologica a experientei si stresorului in viata pac. si a familiei.
Planul terap. la externare: daca evol e favorabila, se externeaza cu intocmirea planului terapeutic: continuarea trat in regim ambulator; ctr lunar prin reteaua
teritoriala de specialitate CSM/LSM; ctr si trat afect somatice asociate; masuri igieno-dietetice (utiliz eficienta a t. liber, echilibrarea muncii cu repausul, efort
fizic+activitati corespunzatoare, optimizarea regimului de efort, combaterea alcoolism/toxicomanii); reabilitare si reinsertie socio-fam +profesionala; mediu
protectiv socio-familial; evitarea psiho-fizico-traumelor; mentinerea legaturii dupa insanatosire
Reabilitarea si reinsertia socio-fam +profesionala – reprezinta trat „moral” al psihiatriei prin care pac isi redobandeste statutul si rolul social. Se realizeaza prin
promovarea programelor active directionate spre nivelul posibil de functionare al individului.
Obiectivul reabilitarii - „calitatea vietii” = stare de bine subiectiva, functionarea in roluri sociale si ansamblul relatiilor interpersonale.
Calitatea vietii – concept relativ nou ce rezida din dorinta de a lua in considerare conditia umana a boln; include urmat domeni de observatie si interventie:
bunastarea fizica (include sanatatea, tonusul , mobilitatea); bunastarea sociala ( include raporturile cu familia, prietenii si implicarea in viata sociala, participare la
evenimente); productivitatea (posibilitatile de prestare a unei activitati in vederea obtinerii unui grad >de autonomie); bunastarea materiala (venituri, calitatea
locuintei); starea de bine afectiva (dispozitie+sentimente poy, respect fata de propria persoana, incredere in fortele proprii).
Trat trebuie să se bazeze pe o alianţă terapeutică de bună calitate între pacient şi echipa medicală, complianţă şi aderenţă ridicată, menţinerea capacităţilor
cognitive şi a funcţionalităţii sociale în condiţii de trat.
Asistenta psihosociala asociata medicatiei joaca un rol important in asistenta moderna a boln necesitand a fi adoptata nevoilor, aspiratiilor si particularitatilor
de viata ale acestuia.
PARTICULARITATEA CAZULUI
Se discuta particularitatile care tin de bolnav, de boala si de conduita terapeutica. Cele care tin de bolnav se refera la sex, vârsta, factori socio-profesionali, teren,
asocieri patologice deosebite. Referitor la boala, se va lua în considerare evolutia sa, conditionarea ei sau nu, particularitati în functie de stadiul evolutiv, formele
clinice, particularitati de strategie. În privinta conduitei terapeutice, se vor extrage particularitatile de tratament adresate bolii si terenului asociat.