ALCOOLISMUL

Am examinat pacientul in varsta de X ani, din ORAS, casatorit de ocupatie.

Pacientul s-a internat in urma cu 2 saptamani in urgenta fiind adus de famile pentru o simptomatologie manifestata prin:
MI agitatie psihomotorie, heteroagresivitate, hiperpirexie, tahicardie, dezorientare temporo-spatiala, greata, varsaturi,
transpiratii, tremuraturi halena
APFmenstruatie, sarcini, nasteri, avort, la B dezvolt carcaterelor sexuale secundare
APP PNP, hepatita toxica
AHC
AML
Anamneza socio-familia releva faptul ca pacientul provine dintr o familie organizata si are X frati aparent sanatosi,
tata..., mama... casatorit, copii(aparent san), dezvoltarea neuro psihiatrica in copilarie si adolescenta fara evenim pat, pac a
urmat X clase, stagiu milit, loc munca+timp+prezent (pens), loc in med urb/rur, bloc, cu cine, in X camere, recunoaste cons
alcool (x mL/zi), dar subestimeaza cantitatile ingerate tutn substante psihoactive, relatii tens cu memb fam
Dezvoltarea neuropsihiatrica in copilarie si adolescenta a decurs fara evenimente patologice
ISTORIC BOLII P este in evidenta spitalului Socola Iasi cu X internari anterioare, prima internare in urma cu X ani cu
diagnosticul de ....., a urmat tratament cu ...., La internarile ulterioare stabilindu-se diagnosticul de DEPENDENTA SI SDR DE
SEVRAJ. A urmat tratament med numai in perioada internarilor. In prezent se interneaza pt MI care au debutat la aprox 2 zile
de la intreruperea brusca....
EXAMEN CLINIC
1. stare gen buna
2. tegumente si mucoase palide, deshidratate
3. tesut cel subcutanat
4. ggl limfatici
5. sistem osteoarticular
6. aparat respiaraor
7. cardio-vascular tahicardie, artere periferice slab pulsatile, puls, TA....
8. aparat digestiv ficat, tranzit crescut
9. urogenital
10. endocrin B normal clinic, F menopauza precoce
11. organe simt : AV, Aauditiva
12. neurologic: mers posibil fara/cu sprijin, tonus muscular normoton, motilitate involuntara (tremuraturi ale
extremitatilor), coordonare Romberg + (cu oscilatii nesistematizate), PIN, PCG dismetrie/hipermetrie, fara semne
neurologice de focar, ROT diminuate la membr inferioare (PNP), sensibilitate membre inferioare, reflexe patologice
Babinschi si palmo-mentonier -, nervi cranieni fara modificari,
EXAMEN PSIHIATRICla examinarea psihiatrica actuala pacientul prezinta
PSIHODIAGNOSTICUL EXPRESIEI atitudine partial/cooperanta fata de medicul examinator, tinuta vestimentara
corespunzatoare adecvata mediului spitalicesc, igiena corporala precara/adecvata, voce de tonalitate si intensitate
joasa/moderata, timbru modulat afectiv, privire anxioasa/hipermobila, facies expresiv, mimica si pantomimica
diminuate/congruente cu relatarile
FUNCTII COGNITIVE hiperestezie cu iritabilitate, irascibilitate, toleranta scazuta la frustrari minore, perceptia iluzii
vizuale cu false recunoasteri, halucinatii vizuale scenice zoomorfe, pseudohalucinatii tactile atentia hipoprosexie spontana si
voluntara cu diminuarea volumului, mobilitatii si distributivitatii atentiei memoria hipomnezie de fixare si evocare
+hipermnezie selectiva fata de evenim traumatizante de viata gandirea coerenta, flux ideativ incetinit, bradipsihie, bradilalie,
afectarea gandirii abstracte si comprehensiunii (nu intelege logica), afectarea capacitatii de judecata, ideatie deliranta:
paranoida (urmarie, prejudiciu, persecutie) suicidara (ideatie prevalenta de vinovatie, inutilitate si esec), de gelozie
imaginatie /
AFECTIVITATE dispozitie disforica, anxietate matinala de prima ingestie de alcool; labilitate emotionala, iritabilitate,
irascibilitate, toleranta scazuta la frustrari minore sentimente de culpabilitate initial egofobe apoi lispa oricarui sentiment de
vinovatie ca expresie a pulsiunii de a-si satisface nevoile pasiune pentru consumul de alcool emotii labilitate emotionala,
instincte alimentar (inapetenta, G), sexual , social gregar (izolare sociala), matern , aparare / motivatie
/monomotivatie pentru a obtine alcool
FUNCTII EFECTORII vointa hipobulie/abulie/hiperbulie selectiva orientata spre consum, impulsivitate conduita motorie
neliniste, raptusuri de agitatie psihomotorie, comportament energie vitala , izolare sociala, deterioararea relatiilor familiale,
heteroagresivitate fizic/verbal, reactii clastice limbaj hipo/hiperactivitate verbala, dislalie/dizartrie, raspunsuri lente limbaj
vulgar, amenintator somn inversare ritm somn-veghe, vise terifiante cu continut profesional, somnolenta diurna

1
FUNCTIA DE SINTEZA constiinta partial OTS auto si allopsihic, insite partial pastrat temperament coleric caracter slab
persoalitate instabila, egofila, in declin, profilul tipic = sindrom amotivational (monomotivare, saracire existentiala,
pervertire volitionala), declin etic (minciuna, furt, inselatorie) intelect conflicte socio-familale
DG. +
Examenul clinico-anamnestico-psihiatric coroborat cu ex. Psihologic (care arata o configuratie...) si datele paraclinice
sustin diag. de tulburare depresiva recurenta episod actual depresiv sever cu /fara simptome psihotice . Sustin dg.
de ........conform criteriilor ICD :
A) INTOXICATIA ACUT CU O SUBSTANTA - F1x.0
1.O afectiune care apare in urma adm. unei s. psihoactive si care produce tulb. la nivelul constiintei, cognitiei, perceptiei, afectului, comportamentului
sau altor functii si raspunsuri psiho-fiziologice.
2.Acest dg. tb. s figureze ca dg. principal doar n cazurile n care intoxicaia apare fr s fie concomitent prezente pr. durabile legate de consumul de
alcool sau de drog (fr deteriorarea santii) caz n care prioritatea tb. dat dg. de utilizare nociv, sdr. de dependen sau tulburrii psihotice.
3.Strns legat de nivelul dozelor (exc.- indivizii cu afectri organice subacute (IR, IH), unde doze mici de s. pot provoca un efect toxic disproporionat
de sever)
4.Dezinhibiie datorat contextului social (de ex. dezinhibiia comportamental la petreceri...)
5.Este un fen. tranzitor (intensitatea i efectele intox. n t., n absena utilizrii ulterioare a s.)
6.Recuperare completa, exceptand situaiile in care au aprut leziuni tisulare sau alte complicatii.
Include: Betia ac. in alcoolism / Betia NSA / bad trips (cltorii neplcute cauzate de droguri halucinogene)
DD: TCC ac., hipoglicemia, utilizarea combinat a mai multor substane
B)
C) UTILIZARE NOCIV F1x.1
1.Consum de s. psihoactiv ce afecteaz sntatea, fie la nivel mental (ex. ep. depresive secundare consumului masiv de alcool) fie la nivel somatic (ex.
hepatit dup autoadm. inj. de droguri) actualul consum este cauz potenial de alterare a sntii mentale/ somatice a pacientului
2.Modalitile nocive de utilizare - deseori criticate de ceilali i frecvent asociate cu diferite consecine sociale neplcute (arest, conflicte maritale)
faptul c modalit de utiliz a unei s. e privit dezaprobator de ctre alt pers. /cadrul cultural al pac. sau c duce la consecine sociale neg. nu constituie
prin ele nsele o dovad a utilizrii nocive (ex. intox. ac. sau mahmureala nu sunt prin ele nsele nocive pt. sntate n sensul definit n acest
paragraf)
3.Nu trebuie pus diagnosticul de utilizare nociv dac sunt prezente sdr. de dependen, o tulburare psihotic sau alt form specific de tulb. legat
de consumul de alcool sau drog
D) SINDROM DE DEPENDENTA F1x.2 (alcoolismul cronic, dipsomania, toxicomania )
3 din urmt. caracteristici trite/observate la pac. un anumit t. n cursul anului precedent:
1. dorin puternic sau compulsiv de a folosi substana
2. dificulti ale capacitii de a controla comportamentul legat de consumul de s., n ceea ce privete: debutul, ncetarea consumului, cantitatea
consumat
3. stare psihologic de sevraj la reducerea sau ncetarea consumului, fapt evideniat prin: sdr.-ul caracteristic de sevraj pt. s., sau utilizarea aceleiai
s. (sau a uneia asemntoare) pt. nlturarea sau evitarea simptomelor de sevraj
4. existena toleranei pentru a obine efectul dorit sunt necesare doze mai mari dect iniial
5. neglijarea progresiv a plcerilor sau intereselor datorit consumului de s. psihoactiv, timpul necesar pt. obinerea sau administrarea substanei
sau pentru revenirea de pe urma efectelor acesteia
6. persistena consumului n ciuda evidenei clare a unor consecine nocive (somatice i psihice). Trebuie fcute eforturi pt. a determina dac pac.
este contient de natura i gravitatea nocivitii consumului.
Caracteristica esenial este prezena consumului de s. psihoactiv sau dorina imperioas de a consuma

E) SINDROMUL DE SEVRAJ - F1x.3 (predelirium tremens)

Un ansamblu de simptome avand o grupare si severitate variabile i care apar la ntreruperea absolut sau relativ a consumului unei s. psihoactive,
dupa un consum repetat i prelungit, i/sau n doze mari a s.
Debutul si evoluia sunt limitate in timp si sunt legate de tipul si dozele substantei psihoactive consumate n mod obinuit imediat inainte de nceputul
prd. de abstinen.
Sdr. de sevraj este unul din indicatorii sdr.-lui de dependen, dg. care trebuie luat n considerare.
Dg. de sevraj tb. codificat ca dg. principal dac el constituie motivul internrii i dac este ndeajuns de sever pt. a necesita atenie medical prin el
nsui.
Simptomele somatice variaz n fc. de s. utilizat.
Tulburrile psihologice (de ex. anxietate, depresie i tulburri de somn) sunt trsturi comune ale sevrajului.
Simptomele de sevraj sunt nlturate de reluarea consumului de s.
! Simptomele de sevraj pot fi induse de stimuli condiionai/nvai, n absena unui consum de s. imediat anterior n astfel de cazuri, dg. de stare de
sevraj tb. fcut numai dac este justificat n termeni de severitate
Starea de sevraj poate fi complicata prin convulsii.
F) SINDROMUL DE SEVRAJ CU DELIRIUM - F1x.4 (delirium tremens)
O afectiune in care starea de sevraj (F1x.3), este complicata cu delirium.
Deliriumul tremens indus de alcool tb. codificat aici.
Este o stare confuzional toxic de scurt durat, uneori periclitnd viaa, cu tulb. somatice de acompaniament.
Este consecina ntreruperii absolute/ relative a consumului de alcool la consumatori cu dependen sever, cu istoric ndelungat de consum. n unele
cazuri, tulb. apare n t. unui ep. de consum masivcaz care tb. codificat tot aici
Simptome prodromale: insomnie, tremor, anxietate, convulsii (pot preceda debutul)
Triada clasic: obnubilarea cmpului de contiin i confuzia, halucinaii vii i iluzii ce afecteaz orice modalitate senzorial, tremor marcat
Sunt de obicei prezente i: delirurile, agitaia, insomnia, inversarea ritmului somnului i hiperactivitate vegetativ
Pot de asemenea sa se produca convulsii.
G) TULBURAREA PSIHOTICA F1x.5
Grup de fenomene ce apar n timpul sau imediat (de obicei n 48 h) dup consumul unei s. psihoactive, caract. prin: halucinaii vii (tipic auditive, dar i
prin alte modaliti senzoriale), false recunoateri, deliruri i /sau idei de referin (de obicei de tip paranoid i de persecuie), tulburri psihomotorii
(excitaie / stupor) i afect anormal (care variaz de la fric intens la extaz). Cmpul contiinei de obicei clar poate fi prezent i obnubilarea.

2
 Tulb. psihotice induse de s. psihoactive pot prezenta tipuri variate de simptome (variaii influenate de tipul de s. implicat i de personalitatea
consumatorului), n general strns legate de niv. al dozelor consum prelungit de s.
Remisie parial ntr-o lun sau total n 6 luni.
Nu este o manifestare a sdr.-lui de sevraj cu delirium sau cu debut tardiv tulb. psihotice cu debut tardiv ( 2 sapt. de la consumul de s.) tb. codificate
la F1x.75 (Tulburare psihotic cu debut tardiv).
DD: intoxicaia acut, SCH, tulb. de dispoziie, TP schizoid sau paranoid
H) SINDROM AMNEZIC F1x.6
Sdr. caract. printr-o alterare cronic i sever a memoriei recente; memoria ndeprtat este uneori alterat, n t. ce evocarea (redarea) imediat este
intact.
Sunt evidente de obicei perturbarile in perceptia timpului si in cronologia evenimentelor, cum ar fi dificultatile in invatarea unui nou material.
Confabulatia poate fi marcata dar nu este prezenta invariabil.
Alte fc cognitive - relativ bine pastrate, iar defectele amnezice - mult mai intense comparativ cu celelalte perturbari.
Criterii obligatorii de diagnostic:
1. afectarea memoriei recente- nvarea unui material nou, dezorientare temporal i cronologic a evenimentelor
2. absena deficitului de evocare imediat, a afectrii cmpului de contiin i afectrii cognitive generalizate
3. istoric de dovezi obiective ale consumului cronic (n special n doze mari) de alcool sau alte substane psihoactive
Pot fi prezente dar nu obligatorii pentru diagnostic: schimbarea personalitii; apatie/ pierderea iniiativei; tendina la autoneglijare; confabulare, care
poate fi marcat
Include: psihoza Korsakov sau sdr. Korsakov, indus de alcool sau alte substane psihoactive
Dg. DIFERENTIAL
AFECTIUNI NELEGATE DE ALCOOLISM
1. Alte intoxicatii (substante): cocaina, amfetamina, hasis, etc examen toxicologic
2. Intoxicatii, dependenta, sevraj date de medicamente: sedative, hipnotice, anxiolitice - anamneza
3. Sdr confuzional febril toxic, infectios, traumatic
4. Stari delirante halucinatorii: schizoafectiva, tulburare deliranta persistenta
5. Tulburari afective: TDR, TAB criterii evolutie anamneza
6. Tulburari neurologice: TCC, AVC, tumori, hematoame, etc
7. Afectiuni de natura infectioasa: meningita, encefalita, meningoencefalita
8. Conditii metabolice: diabet, hipoxemie, uremie, hipotiroidie
AFECTIUNI LEGATE DE ALCOOLISM
1. Intoxicatie acuta
2. Betia acuta patologica creier microlezional
3. Utilizare nociva de alcool nu exista dependenta fizica, nu apare sevraj
4. Halucinoza alcoolica/paranoia alcoolica
5. Sindrom amnestic alcoolic (Korsakov)
6. Dementa alcoolica
7. Sdr de sevraj fara delirium fara sindrom confuzional

EVOLUTIA sevraj: buna, sub tratament (3-4 zile remisiune)

fara tratament (complicatii): crize comitiale, tulburari ritm, delirium, stop cardio-respirator
delirium este o urgenta psihiatrica, fara tratament exitus in aprox o saptamana
PRONOSTIC: pe termen scurt bun, pe termen lung nefavorabil cu numeroase remisuni si recaderi, risc de
accidente, suicid, comorbiditati somatice
COMPLICATII SOMATICE cardiovasculare (HTA, cardiopatie dilatativa, tulb ritm, IC) gastrointestinale
(ulcer, dispepsie, hepatita, ciroza, pancreatita) neurologice (traumatisme, crize convulsive, PNP, encefalopatii)
metabolice (dislipidemie, DZ, uremie, anemie carentiala, hipovitaminoza) imunologice ( imunitatii + infectii)
neoplazice (tumori gastrice, pancreatice, etc)
PSIHICE suicid, tulb afectiva indusa de alcool, tulb psihotica indusa de alcool, dementa alcoolica, tulb organica a
personalitatii, tulb anxioase, tulb de somn, tulb alimentare/sexuale, DE MEDICATIE toxicitate SOCIALE
Cauze de deces la alcoolici patologie hepatica, infectii pulmonare, suicid, accidente, coma alcoolica, IMA,
pancreatita
TRATAMENT farmacologic si psihiatric
OBIECTIVE scaderea frecventei si severitatii episoadelor, scderea comorbiditatilor (risc suicidar), prevenirea
recaderilor si cresterea calitatii vietii
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Este de lung durat min 1 an, optim 2 ani
4 faze: 1. faza dezintoxicrii (trat. intox. alcoolice ac/ cr i a consecinelor psihopatologice)/ 2. faza de ntreinere/
3. faza psihoterapeutic a remotivrii persoanei/ 4. faza reconstrucieie familiale, sociale i profesionale

3
1. Faza dezintoxicriidurata optim aprox 2-3spt pn la remisia simpt cl psihopatologice, markerilor specifici
GGT,VEM, testelor de citoliz hep; monitoriz. zilnic: tC, pulsul, TA, st de hidratare, niv. de constienta, orientarea
BEIA ACUT PROFUND: obiective: protecia fc. vitale/optimizarea oxidrii alcool./favorizarea eliminrii alcool.
Funciile vitale - circulatorii i respiratorii: permeabilitatea cilor respiratorii - aspirarea secreiilor faringiene, lichid de
vrstur, la nevoie IOT/ meninerea echilibrului H-E/ combaterea edemului cerebral (glucoz hiperton 33% 5-10f de
10ml, adm. i.v., asociind restul vit.)/ susinerea TA ( hTA - piv cu HHC sau gudron, p.o.)/asistare cu mdm specific.
Optimizarea oxidrii alcoolului i susinerea energetic neuronal: soluii glucozate 5-10% perfuzabile (500 ml) +
insulin 10 u.i. / vit. B1 2-4 mg (2-4 fiole) /vit. B6 4-5 mg/vit C 20- 30 mg/vit. B12 50 g/aspatofort . Favorizarea
eliminrii alcoolului + rehidratare: primele 3-4 h sucuri dulci, ap mineral
Agitaia: Diazepam i.m. (!risc de depresie respiratorie)/se evit NL sedative (ef citolitic hep i hipotensor)
Depresia funciilor (somnolen, bradipnee, bradicardie) - cofein 1-2 f p.o. sau inj/ Hiperglicemie: SF n loc de SG
Alcoolici vechi, cu tare somatice i cerebro-vasculareedem cerebral: G 33% 5-10 f de 10 ml, iv + restul vitaminelor
BEIA ACUT PATOLOGIC-sedare: diazepam i.m /fenobarbital i diazepam im/simpt. psihotice i agitaie cu
agresivitate: Levo25- 50 mg im, 1-2 f (!hTA) H 5mg i.m. /dup remisiunea simpt. trat de ntreinere corespunztor
INTOXICAIA CRONIC NECOMPLICAT - trat. preferabil injectabil (i.m.) dat. tulb de abs det de afectarea
mucoasei intestinale): vit grup B mai ales B1 / hepatotrofe / neurotrofe / tranchilizante
Depresia reactiv: AD doz seara (preferabil AD sedativ anxiolitic n prezena ideilor de vinovie i anxietii)
Meprobamat (pt. anxiet, 800-1200mg cu ef. miorelaxante); Coaxil (ai afect hep., 1cpx3/zi); Cipralex 10mg/zi (
impulsiunea de a bea)
St. prepsihotice i psihotice: trat intensiv perfuzabil/ halucinaii Haloperidol 5-10 mg (50-100pic)/zi pn la rezoluia
productivitii/ evaluare fc cardiac, respiratorie, echilibrul hidro-electrolitic/ se alterneaz SG + Insulin + vitamine cu
SF + Aspatofort + vit/ asociind i diuretice (insulina favorizeaz diurezei)
Epilepsia alcoolic: abordare ca orice intox alcoolic + med antiepileptic + G hiperton33% + MgSO4 25% 1f/zi iv.
Demenele alcoolice: aceeai abordare chimioterapeutic similar altor demene (n afara demenei Alzheimer)
Cursa de repulsie cu disulfiram:
2. Faza de ntreinere
- vizeaz: fundalul psihopatologic restant (epileptoid, ciclotim, depresiv)/ circulaia cerebral/ metabolismul neuronal
- 1 an: [epileptoid (consumator intempestiv i dipsomanic) CARBA / ciclotim - LITIU]+ psihoterapie nc 1 an
3. Faza psihoterapeutic a remotivrii - metode cognitiv-comportamentale/ - remotivare: ieirea din monomotivarea
toxicoman + plurimotivarea cu inserarea motivaiilor n scalele de valori ale societii
4. Faza reconstruciei familiale, profesionale, sociale
- psihoterapie de familie se focalizeaz pe descrierea ef consum de alcool al pac. asupra restului membrilor familiei
- Alcoolicii Anonimi
TRATAMENTUL SDR DE SEVRAJ ETANOLIC - -controlul TA, puls,t C
1.Sevraj simplu: Carba (200 mg, 1cpx2/zi, 1-0-1) + Diazepam (10 mg, 1cp/zi sau f./zi/i.m., 0-0-1)+ vit. B1, B6 1f/zi,
dim.
2.Predelirium: pacientului i tremur minile, are facies vultuos, HTA, tahicardie, este contient
Carbamazepin (200 mg, 1cpx2/zi, 1-0-1)
! dac are afectare hep. se nlocuiete cu Gabapentin (300mg, p.o., I zi: 1cp/zi, 1-0-0, a II-a zi: 1cp x2/zi, 1-0-1)
Diazepam (10 mg 1cp dim i 1 f seara)/ Vit.B1 (numai i.m., 3f/zi, 1-1-1)
Trofic hepatic: Silimarin (1cpx3/zi, 1-1-1) / n caz de Bilirubina - adm. Arginin 1f
TA: 140/90mmHg (Glucoz 10% 500ml piv +vit B6, Aspatofort II f); >140/90mmHg (Glucoz 33% II f, i.v lent +
vit B6, Aspatofort IIf)
HTA: Captopril 30 mg, 1cp/zi/ hTA (n DT): piv G10% / hidratare p.o. min, 2l/zi
Tahicardie: Metoprolol (50 mg, cpx2/zi, 1-0-1) / Atenolol (50 mg, cpx2/zi, 1-0-1)
Echilibrul H-E: fara analize: Aspacardin (1cpx2/zi, 1-0-1); dac avem analize (K, Cl, Na): piv (sol Ringer 500ml
+ vit B6, IIf + Aspatofort, IIf)/ hidratare po min 2l/zi
3,Delirium tremens: pac. agitat psihomot (legat de pat), cu tremurturi, transpiraii, greuri, vrsturi, dezorientare TS
Carbamazepin (200 mg, 1cpx2/zi, 1-0-1)/ Diazepam (10 mg, f., i.m., If x2/zi, 1-0-1)/ H (10 picx2/zi, 1-0-1)/ G 10% sol
500 ml pivX 2 + vit B6 (IIf,piv) + Aspatofort (IIf,piv) i vit B1 (i.m. I f x3/zi, 1-1-1)
Restul med de la Predelirium tremens
n timpul spitalizrii cu acordul scris al pacientului se adm Antalcol 1cp/zi n I zi (1-0-0), 1cpx2/zi a II-a zi (1-0-1)

1. PIV in functie de glicemie, TA (140/90): ser glucozat/ser fiziologic, vit B1, B6 II fiole, Aspatofort
(140/90): vit i.m., glucoza 33% II fiole i.v.
2. Hidratare p.o. 2-3 litri/zi, monitorizare functii vitale (TA, puls), preparat multivitaminic
3. BZD (sedativ-hipnotic): 2-3 cp/zi, fiola la nevoie
4. Anticonvulsivant: Carba, Depakine (agresivitate) sau Gabaran

4
 5. Halo: 20-30 pic.
6. Silimarina 3cp/zi
7. Metoprolol 25mgx2 (tahicardie), Captopril sublingual 25 mg la nevoie (TA)

TRATAMENT PSIHOTROP(intelegerea bolii)

TERAPIE SUPORTIVA cu scopul de a oferi sprijin emotional indicat in faza acuta
TERAPIE COGNITIVA se urmareste corectia cognitiei negatve
TERAPIE COMPORTAMENTALA invata alcoolicul alte met de asi reduce anxietatea inafara alcoolului
TERAPIE INTERPERSONALA pune accent pe problemele interpersoanel NU IN PSIHOZA
TERAPIE DE FAMILIE pt corectarea relatiilor interfamiliale
TERAPIE DE GRUP NU la suicidari reintarire pozitiva in cadrul grupului + interactiuni cu membrii grupului
Alcoolicii anonimi- reprezinta un grup de suport constituit din voluntari si condus de subiecti care au fost dependenti dar acum sunt abstinenti
de o perioada lunga de timp.
Modaliti ale interveniei psiho-sociale de reabilitare: tehnici cognitiv-comportamentale, terapii psihodinamice,
interpersonale, de grup i maritale, self-help grupurile (AA, NA, etc)

MANAGEMENTUL CAZULUI
Obiectivele managementului de caz sunt: stabilirea i meninerea alianei terapeutice/ monitorizarea st. clinice a pac./
rezolvarea strilor de intox. i sevraj/ dezvoltarea i facilitarea participrii pac. la planul terapeutic/ prevenirea
recderilor/ psiho-educaia pac. i fam. pe temele legate de addicie/ reducerea morbiditii i sechelelor abuzului de s.
Principii i obiective generale de trat.: dezintoxicarea/ adordarea progresiv a mecanismului psihologic de negare/
construirea unei relaii terapeutice pozitive, deschise/ schimbarea mediului pacientului (cnd e posibil)/ promovarea
abstinenei ca obiectiv terapeutic primordial/ evitarea medicaiei cu potenial adictiv i prelungirea adm. ei/ identificarea,
mpreun cu pac. a factorilor precipitani din via care cresc riscul de recdere/ asocierea micrii fizice ca instrument
terapeutic/ evitarea culpabilizrii excesive a recderii/ asocierea self-help grupurilor (AA)/ a permite pac. s refuze trat.
i s revin atunci cnd dorete.
Obiectivele medicaiei psiho-farmacologice:
tratarea intoxicaiei i sevrajului, spontan sau declanat cu iniierea trat. de dezintoxicare (metadon, clonodin n
dependena la opiacee, BZD n alcoolism)
combaterea craving-ului (naltrexon n dependena la heroin, SSRI n alcoolism, etc)
medicaia aversiv (disulfiram)
medicaia destinat tratrii comorbiditilor psihiatrice (AD, anxiolitice, stabilizatori ai dospoziiei, etc)
Farmacoterapia alcoolismului cuprinde 3 etape care includ terapia sevrajului/ detoxifierea/ mentinerea abstinentei.
Reabilitarea psiho-social i reintegrarea pac. se va face cu sprijinul unei reele cu care echipa va colabora: familia,
care este nucleu de baz care poate interveni imediat i care observ primele eventuale recderi; MF; specialitii din alte
servicii medicale; comunitatea religioas. Pacientul e ncurajat s gseasc un loc de munc n concordan cu pregtirea
i resursele restante; eventual se recomand reorientare profesional; implicare n activiti plcute.
La externare se recomand: spitalizare o dat la 3 / 6 luni; urmrire lunar prin intermediul serviciilor de tip CSM;
consiliere i asisten la domiciliu. Acestea se impun prin programe de recuperare a capacitii de munc, msuri curative
i profilactice. Exist instituii de tipul Clubul alcoolicilor n recuperare unde pacienii vin cu familiile lor i primesc
consiliere

PARTICULARITATILE CAZULUI