Prezentare de Caz

Studenta: Ionescu Sarah Sanziana

Grupa: 406
Facultatea: Facultatea de Medicina Generala, Anul 4
Profesor coordonator: Prof.Univ.Dr Brindusa -Ecaterina
Focseneanu
1. Motivele Internarii:
H.M, varsta: 54 de ani, sex feminin
Se prezinta cu: halucinatii auditive (durata aproximativa 10 zile), credinte ritualice si
comportament sexual dezinhibat

2. Antecedente Heredo-Colaterale:
Mama : cancer hepatic
Tata : AVC
Frate: cancer hepatic
Bunicul matern : cancer hepatic

2. Antecedente personale patologice-Fara semnificatie

3. Istoric de viata:
Copilarie:
Ne este relatata o copilarie dificila, in mediul rural.
Relatia mama-fiica prezinta o comunicare deficitara
Relatia tata-fiica: dificila, tatal alcoholic si abuziv (fapt ce rezulta din abuzul fizic suferit
de pacienta in clasa a V-a, cand tatal acesteia a lovit-o cu un bici).
Ne este prezentat de catre pacienta si un abuz sexual atunci cand avea varsta de 8 ani,
intr-o toamna, aceasta avand o amintire clara ‘’macese rosii’’
Adolescenta:
Iubire romantica puternica prezenta la varsta de 18 ani, pacienta a refuzat casatoria din
cauza impresiei ca nu merita acea persoana (impresie cauzata de abuzurile din copilarie)
Maturitate:
Casatorita cu un barbat violent si alcoolic (asemeni tatalui ei, modelul masculine pe care
l-a avut) timp de 31 de ani. Au o fata impreuna, fata acestora fiind gravida.
Pacienta ne prezinta o intamplare (semnificativa pentru problemele urmatoare) in care
sotul ei a fost agresiv fizic si verbal: aceasta a vrut sa glumeasca cu sotul ei care muncea
in gradina, reactia sotului fiind una violenta.
De asemenea, ne este prezentat de catre pacienta un episod de violenta domestica (in care
pacienta a fost agresata fizic si verbal). Sotul si-a injurat de mama sotia (mama decedata),
cumulul de factori ducand la violenta fizica a pacientei fata de sotul ei (l-a strans de gat)
Cand fiica ei a ramas gravida, pacienta nu si-a manifestat bucuria, lucru care a avut
consecinte negative asupra relatiei mama-fiica.
Pacienta afirma ca si-a retrait toate abuzurile din copilarie intr-un vis.

4. Istoric Psihiatric:
In urma cu 10 zile, pacienta a prezentat un episod psihotic: senzatie de teama, a auzit o
voce la metrou (‘’du-te si stai’’). A lesinat si a fost preluata de SMURD.
Relatie familiala dupa episodul din metrou: fiica ei s-a indepartat si nici pacienta nu stie
sa gestioneze situatia.
-Factorul declansator/trigger: episodul violent din gradina

Ne este prezentat si un interes pentru ocult cauzat de nemultumirea pacientei pentru

calitatea vietii acesteia: clarvazatori, ritualuri, ingeri, spiritism
-A inceput sa se coafeze si sa se infrumusetezeReforma si Reidentificarea;
Sotul a fost plecat din tara 5 ani. La intoarcere, si-a surprins sotia in mijlocul unui ritual
cu lumanari, aceasta din urma crezand ca este posedata.

5. Evaluare Psihiatrica la internare:

Pacienta conștientă/lucidă, cu atitudine slab cooperantă față de personalul medical și
celelalte autorități.
Dezorientată temporo-spațial cu posibile tulburări calitatve ale conștiinței allopsihce și
autopsihice (stare de depersonlizare, stare de derealizare).
În privința aspectului exterior al pacientei, la evaluare se remarcă privirea imobilă,
bizară, detașată de realitate.
Vestimentația este dezordonată, curată, corespunzătoare vârstei, sexului și anotimpului.
Prezintă amimie, fără gestică, incongruente cu dispoziția. Igiena corporală este păstrată în
mare parte. Postură dreaptă, încleștată.
Perceptiv, pacienta prezintă hipoestezie, halucinații auditive episodice, verbale (sau
pseudohalucinații- lipsesc date care să clarifice diferența) reprezentate de „o voce”, fără a
se puta culege detalii despre persoana căreia îi aparține și conținutul tematic, respectiv
complexitatea expresiilor patologice. Halucinațiile dețin un răsunet afectiv negativ asupra
pacientei (anxiogen), cu convingere absolută asupra caracterului obiectiv din partea
subiectului, care îi determină acestuia un comportament halucinator (negativism motor).
Ca modificări ale atenției și memoriei, se distinge o hipoprosexie spontană, marcată de
hipovigilitate și hipomobilitate dar se poate observa și hipertenacitatea atenției prin
hiperprosexie voluntar orientată spre ideația delirantă. Totodată, prezintă hipomnezie de
fixare (și posibile amnezii lacunare asociate perioadei stării catatonice) dar conform
relatărilor pacientei, există posibilitatea ca aceasta să fi trecut printr-o stare de mentism,
cu retrăirea incoercibilă, tumultoasă și anxiogenă a abuzurilor din copilărie.
Limbajul de bază/oral este abolit- discurs spontan absent, pacienta păstrând o
comunicare prin priviri, discontinuu. Nu pot fi evaluate aspectele formei ideo-verbale.
Din heteroanamneză este sugerată prezența unor amintiri și reprezentări obsesive legate
de experiențele de abuz din copilărie și ruminații și intenții de act obsesive, ideație
delirantă cu tematică mistică, metafizică.
Pacienta este anxioasă la momentul examinării din punct de vedere afectiv dar
conform istoricului se conturează un profil afectiv marcat de labilitate afectivă marcată și
ambivalență afectivă („lumea este rea, lumea este bună”), reacții emoționale bizare,
acontextuale. Hipobulică sau chiar abulică până la proba contrarie (atât timp cât este
catatonică). Starea de prezentare a intelectului și imaginației nu pot fi evaluate
suplimentar la momentul prezentării.
Subiectul nu trădează nici un act al activității motorii. Nu se descriu stereotipii
akinetice/de poziție. Prezintă negativism verbal, motor, catalepsie și posibil un grad ușor
de sugestibilitate.
La evaluarea vieții instinctuale se punctează negativismul alimentar, instinctele sexual
și de apărare scăzute, precum și un somn intermitent cu producții onirice bogate, care
descriu traumele psihologice din trecutul pacientei.
Neagă ideația suicidară la momentul examinării. Critica bolii este absentă.
Personalitatea este dizarmonică cu elemente corespunzătoare clusterelor A și C, paranoic,
schizoid și ezitant.
Concluzie:
 Episod psihotic acut
 Tulburare de personalitate mixta

Recomandari:
 Pacienta ramane internata in cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie ‘’Prof. Dr. Al.
Obregia’’pentru a primi tratament adecvat afectiunilor sale
 Tratamentul de lunga durata
 Tratament medicamentos: Cluster Ain conditii de stress se poate decompensa
micro/macropsihotic;
 Nu va fi obligata sa renunte la anumite convingeri, ci sa invete cum sa le aplice in
societate
 Reintegrare familiala si sociala