Tulburarea cognitive usoara

Ultimul deceniu a dus la aparitia unui nou concept, tulb cognitive usoara, care este definit ca prezenta
unui declin cognitive usor, neindeplinind criteriile de dementa, pacientii putand sa realizeze activitatile
zilnice de baza.

Tulburarea cognitiva usoara poate fi dificil de pus in evidenta deoarece unii pacienti
compenseaza scaderea functiei mnezice prin surplus de informare, astfel incat functioneaza
aproape normal. Imbatranirea fiziologica trebuie sa fie diferentiata de instalarea sau debutul unei
demente, pentru a se putea interveni terapeutic precoce si eficient.

Tulburarea cognitiva usoara are mai multe forme, in functie de tipul de disfunctie cognitiva
implicat (forma mono-domeniu amnestica sau non-mnestica, forma cu domenii multiple, cu sau
fara afectare mnestica).

Desi nu exista o corelatie certa, identificarea corecta a formei clinice de tulburare cognitiva
usoara este importanta ca factor de prognostic al formei de dementa catre care poate evolua
(boala Alzheimer, dementa vasculara, dementa asociata bolii Parkinson, boala difuza cu corpi
Lewy, dementa fronto-temporala etc.).

Studiile populationale au aratat ca numai 30-50% dintre pacientii cu tulburare cognitiva usoara
evolueaza spre o forma de dementa, motiv pentru care in prezent nu exista o indicatie terapeutica
specifica acestei tulburari cognitive.

La pacientii cu varsta de peste 60 de ani, rata anuala de trecere in dementa Alzheimer este de 6-
25%, cu valori mai mari in prezenta factorilor de risc care pot accelera tranzitia: depresie,
psihotraume majore, interventii chirurgicale cu anestezii prelungite, agresiune toxica sau
cortizonica, scaderea perfuziei cerebrale, hipoxie, hipoglicemie.

Crit dsm:

A. Dovezi privind declinul cognitiv usor al individului fata de nivelul anterior de functionare, In unul
sau mai multe domenii cognitive (atentia complexa, functia executive, invatarea, memoria,
limbajul, functia perceptive-motorie sau cognitia sociala), bazate pe:
- Acuze ale individului, ale unei personae cunoscute sau preocuparea medicului privind
declinul usor al functiei cognitive si
- Afectarea usoara a functiilor cognitive documentata prin evaluare neuropsihologica
standardizata sau, in absenta acesteia, printr-o alta metoda clinica de evaluare
B. Deficitele cognitive nu influenteaza independent in functionarea zilnica
C. Deficitele cognitive nu apar exclusive in cursul unui episod de delirium
D. Deficitele cognitive nu sunt mai bine explicate de o alta tulburare mintala
Criteriile Petersen:

1. Acuze ale bolnavului legate de alterarea memoriei;

2. Activităţi zilnice normale, fără afectarea activităţii sociale sau profesionale;
3. Funcţie cognitivă în general normală;
4. Scăderea obiectivă a performanţelor mnestice caracteristice vârstei bolnavului evidenţiată
prin teste neuropsihologice;
5. Absenţa demenţei.

A se specifica tipul: daca apare in:

Alzheimer, degenerescenta fronto-temporala, b cu corpi lewy, b vasculara, traumatism cranio-cerebral,

consumul de substante sau medicamente, infectia hiv, boala prionica, b Parkinson, b Huntington, alte
afectiuni medicale, etiologii multiple, nespecificata.

A se specifica:

Fara tulburari ale comportamentului: daca deficitul cognitiv nu este insotit de nicio tulburare
semnificativa clinic

Cu tulb ale comportamentului: daca deficitul cognitive este insotit de o tulburare comportamentala
semnificativa clinic

Epidemiologie

Estimarile prevalentei deficitului cognitive usor la indivizii varstnici sunt destul de variabile, fiind
cuprinse intre 2 si 10% la 65 ani si 5-25% in jurul varstei de 85 ani.

Expresia clinica a tulb cog usoare poate fi vazuta ca un rezultat al intractiunii dintre factorii de risc si
factorii protectivi. Cei mai importanti fac de risc sunt in functie de tipul de neurodegenerare. Acestea
sunt exprimate clinic in tipuri diferite de tulb cog usoara, mai ales acelea associate cu amnesia. Alti fac
de risc include statusul alelelor APOE4 si evenimente cerebrovasculare in forma fie a accidentelor
cerebrovasculare, fie a bolilor cu lacune.

Rolul expunerii la niveluri crescute de cortisol reprezinta o ipoteza sa creasca riscul prin reducerea
hipocampului.
  subtipuri clinice care pot orienta etiopatogenia:
1. Tulburarea cognitiva usoara amnestica:
 Cu afectarea unui domeniu (mnestic):
 Etiologie degenerativa: dementa Alzheimer;
 Etiologie psihiatrica: depresie;
 Conditie medicala generala: hipoxie sau hipoglicemie;
 Cu afectarea a cel putin doua domenii (mnestic si cognitiv):
 Etiologie degenerativa: dementa Alzheimer;
 Etiologie vasculara: dementa vasculara;
 Etiologie psihiatrica: depresie;
 Conditie medicala generala: toxice;
2. Tulburarea cognitiva usoara non-amnestica:
 Cu afectarea unui domeniu cognitiv:
 Etiologie degenerativa: dementa fronto-temporala;
 Conditie medicala generala: hiperglicemie sau hipoglicemie;
 Cu afectarea a cel putin doua domenii cognitive:
 Etiologie degenerativa: dementa cu corpusculi Lewy;
 Etiologie vasculara: dementa vasculara;
 Conditie medicala generala: hipoperfuzie cerebrala.

Afectarea unuia sau mai multor domenii cognitive:

 Orientare temporala;
 Atentie;
 Memorie;
 Capacitate de invatare;
 Capacitate de efectuare a calculelor mentale;
 Functii vizuo-spatiale;
 Fluenta verbala;
 Functii executive.

Prezentarea clinica

La varste avansate, tnc usoara trebuie diferentiata de deficitele mai modeste associate imbatranirii
normale, desi o mare parte din simptomele atribuite imbatranirii normale reprezinta fazele prodromale
ale diferitelor tnc. In plus, cu varsta, tnc usoara devine mai greu de recunoscut din cauza prevalentei
crescute a afectiunilor medicale si a deficitelor senzoriale. Odata cu inaintarea in varsta, diferentierea
subtipurilor devine tot mai dificila deoarece apar multiple surse potentiale de declin neurocognitiv.

Pierderea memoriei sau a altor domenii cognitive mai mult de 1,5 deviatii standard peste media pentru
indivizii de aceiasi varsta sau educatie.
Tnc usoara se manifesta sub forma unui spectru de deficite cognitive. Elemental central este tulb
cognitive in unul sau mai multe domenii prin: 1. acuzele privind declinul cognitive fiind din partea
individului, a unei personae cunoscute sau a medicului. 2.performanta pusa in evidenta prin evaluare
obiectiva, care se situeaza sub nivelul asteptat sau prin observarea declinului de-a lungul timpului. Sunt
necesare ambele tipuri de dovezi deoarece sunt complementare.

Preocuparea privind deficitul cognitive difera de acuza prin faptul ca este sau nu declarata spontan. In
tnc usoara, activitatile, ii solicita mai mult timp, eforturi mai mari sau strategii compensatorii.

Cel mai des in tnc usoara, familia si indivizii nu observa aceste simptome sau le considera normale. Din
acest motiv, un istoric amanuntit este de importanta majora.

Evaluarea neuropsihologica

Cei mai multi experti sunt de accord ca primele deficite de memorie sunt in memoria episodica.
Instrumentele scurte de evaluare a statusului mental, cum ar fi MMSE sunt relative insensibile la
detectarea tulburarilor de memorie in MCI.

Testarea neuropsihologica si compararea scorului atins cu standardul corespunzator varstei pacientului,

nivelului educational si fondului cultural reprezinta un aspect al evaluarii standard a tnc si e deosebit de
importanta in eval tnc usoare.

in tnc usoara apare adesea depresia, mai ales in tnc din b Alzheimer si Parkinson, in timp ce dispozitia
expansiva apare mai frecv in degenerescenta fronto-temporala.

Se considera tot mai mult ca simptomele affective repreinta un element semnificativ in stadiile precoce
ale tnc usoare, astfel incat recunoasterea lor clinica si interventia sunt importante.

Agitatia poate sa apara inclusive in tnc usoara, insa apare mai frecvent in tnc majora si se manifesta mai
ales ca urmare a starii de confuzie si frustrare. Se poate manifesta sub forma comportamentului violent
si se caracterizeaza ărom actiuni motorii si verbale agresive.

Perturbarea somnului este un symptom obisnuit care poate include insomnia, hipersomnie, perturbari
ale ritmului circadian.

Apatia este des intalnita, se observa mai ales in tnc sec b Alzheimer si poate fi un element dominant in
tnc din degenerescenta fronto-temporala. Apatia se caracterizeaza rin diminuarea motivatiei si scaderea
comportamentului orientat catre obiective, fiind insotit de raspuns emotional diminuat.

Alte simptome ce pot sa apara, insa mai rar in tnc usoara sunt: psihoza, ratacirea fara scop, dezinhibitia,
hiperfagia, depozitarea obiectelor inutile.
Biomarkeri:

Diagnosticul tulburarii cognitive usoare si riscul de trecere spre dementa pot fi anticipate pe baza unor
indicatori neuroimagistici si a unor biomarkeri:

Atrofii minore la nivelul cortexului entorhinal, girusului temporal superior si a girusului cingulat
anterior;

 Hipoperfuzie la nivelul hipocampului, nucleului amigdalian si talamusului anterior;

 Identificarea precoce a placilor de ß-amiloid si a progresiei lor rapide (PET);
 Scaderea peptidului Aß42 (ß-amiloid) in LCR;
 Cresterea proteinei Tau in LCR.

In ultimii ani au fost studiati mai multi markeri de progresie de la MCI la b Alzheimer.

Carrierii de alela de Apolipoproteina E4 prezinta un fac de risc pt o progresie mai rapida la b Alzheimer.
Anumiti factori au fost deasemenea identificati ca factori predictor ai progresiei bolii: concentratii
excesiv de mici ai Abeta 42, concentratii pathologic de mici de proteina tau totala si fosfotau.

Neuroradiologie

Studii structurale in mci au aratat schimbari devreme in structurile temporale mediale, incluzand atrofie
neuronala, scadere densitatii sinaptice, pierderi neuronale, atrofie a volumului hipocampic si a
cortexului entorial.

Atrofia hipocampului poate prezice rata progresiei de la mci la Alzheimer.

Alte inovatii neuroimagistice include masurarea depozitelor de fier , rmn cu densitate crescuta,etc.

Diagnostic diferential

cu functia cognitive normala: diagnosticul diferential dintre functia cognitive normala si tnc usoara,
reprezinta o provocare pt ca limitele sunt inerent arbitrare. Evaluarea longitudinala prin determinari
cantitative repetate poate reprezenta elemental cheie in detectarea tnc usoare.

Diferentierea dintre tnc majora si usoara este inerent arbitrara, iar cele 2 afectiuni se situeaza de-a
lungul unui continuum. Pragul exact de delimitare este dificil de determinat. Diagnosticul necesita un
istoric amanuntit, observarea si integrarea altor rezultate.

Delirium:evaluarea minutioasa a atentiei si constientei este utila in stabilirea acestei diferente

Tulb depresiva majora

Tulburarile specific de invatare si alte tulb de neurodezvoltare

Tratament

Nu exista momentan ceva aprobat de fda.

Cel mai bun trat e screening si diagnostic adecvat.

Se poate apela la programe de training cognitive.

Controlul fac de risc vaculari.

Identificarea cauzelor reversibile de tulb cognitive pot fi tratate prin administrarea a ceea ce lipseste
(gen hipotiroidism, def de b12, etc)

Nu exista dovezi ca vreun medicament poate reversa MCI.

Anumite studii au arata ca au un risc mai mic de dementa persoanele ce iau antihypertensive, statine,
antioxidanti, terapie estrogenica si antiinflamatorie.

Nu se recomanda nici iache, nici memantina.