Sunteți pe pagina 1din 4

Scala de autoevaluare a anxietatii a lui Zung

The Self-Rating Anxiety Scale Zung-SAS


Aceasta scala este perechea scalei Zung de evaluare a depresiei si a fost dezvoltata (Zung, 1971)
pentru decelarea simptomelor anxietatii si a severitatii lor. Ea contine 20 itemi care acopera cele
mai frecvente simptome ale anxietatii, cu un raport intre simptomele afective si somatice de
5/15. Scala Zung este una din cele mai bune scale care citeste simptomele somatice.
Fiecare simptom se evalueaza de catre subiect pe o scala Likert cu 4 ancore in functie de
severitate pentru o durata de o saptamana. Pentru cinci simptome (intrebarile 5, 9, 13, 17 si 19)
scorul se inverseaza si scorul de 4 devine 1, scorul 3 devine 2 si asa mai departe. Prin analiza
factoriala s-a conturat ca exista patru factori care pot acoperi mai mult de 43% din varianta
rapunsurilor dintr-un esantion de anxiosi: anxietate si panica, senzatii vestibulare, control
corporal si probleme gastro-intestinale si musculare.
Acesti factori coreleaza la randul lor pozitiv cu alte scale de masurare a simptomelor anxioase
(Olatunji si colab. 2006).
Scala prezinta o buna validitate dar este destul de instabila in timp. Scorul se calculeaza
adunandu-se scorul individual al fiecarui subiect. Un scor de peste 50 indica prezenta anxietatii.
Scala reuseste sa deosebeasca cu confidenta subiectii cu anxietate de cei fara si de cei cu alte
tulburari psihiatrice precum tulburarile de somatizare.

Scala Hamilton de evaluare pentru depresie

         Aceasta scala este destinata monitorizarii depresiilor majore. Exista variante cu 17 ,  21 sau
mai multi ittemi. Acesti ittemi sunt cotati de la 0 la 2 sau de la 0 la 4, pentru scala Hamilton cu
17 itemi totalul scorului variaza de la 0 la 50. Scoruri de 7 si mai putin sunt considerati normali;
8-13: depresie usoara, 14-18: depresie moderata, 19-22: depresie severa, iar 23 si peste: depresie
foarte severa. Cotarea se face pe baza interviului cu pacientul si a observatiei directe. Scala este
folosita pentru a evalua  raspunsul la tratamentul psihofarmacologic.

Scala Hamilton de evaluare pentru anxietate

Scala HARS este o scala de observatie si se recomanda a fi completata de un clinician cu


experienta. Un clinician neexperiemntat va fi tentat sa interpreteze simptomele conform viziunii
proprii si confidenta va avea de suferit. Completarea scalei nu dureaza mai mult de 15-20
minute. Scala contine 14 itemi care evalueaza dispozitia anxioasa, frica, insomnia, simptomele
cognitive, depresia, comportamentul si simptomele gastrointestinale, cardiovasculare,
genitourinare, vegetative si tensiunea musculara. Fiecare item este evaluat pe o scala de 5 ancore
de la 0 = niciun simptom pana la 4 = simptome severe si dizabilitante. Scorul total se intinde de
la 0 la 56. Un scor peste 14 indica o anxietate cu semnificatie clinica, subiectii sanatosi generand
scoruri in jurul valorii de 5. (Hamilton, 2000). Exista un consens ca scorul de 14-17 sa semnifice
o anxietate usoara, 18-24 o anxietate moderata si 25-30 o anxietate severa.

 
SCALA DE DEPRESIE BECK
 
Domeniul de aplicare :Pentru autori , nota globală a acestui chestionar indică profunzimea
subiectivă adepresiei care dă o estimare cantitativă a intensităţii
simptomatologiei subiective adepresiei
Utilizare / aplicare :Se cere subiectului să completeze chestionarul încercuind numărul ce
corespunde propoziţiei alese . El poate încercui într-o serie mai multe numere , dacă acele
propoziţiisunt în acord cu ceea ce simte (îi convin).Cotarea :Aceleaşi reguli ca la forma scurtă.
Pentru fiecare item încercuit se ia valoarea dindreptul său . La sfârşit se adună toate
valorile obţinute şi se caută semnificaţia lor în tabel:
 
S u m a G r a d u l   d e   d e p r e s i e
5 - 9 L i p s a   d e p r e s i e i 1 0 -
1 8 D e p r e s i e   m i n i m ă 1 9 - 2 9 D e p r e s i e  
m o d e r a t ă 3 0 - 6 3 D e p r e s i e   s e v e r ă
Date normative :Media unui lot de 79 subiecţi depresivi = 27,01
Interval : 0 – 63Alături de forma scurtă (13 itemi) şi forma completă (21 itemi) există şi o
formăd e 2 5 d e i t e m i e l a b o r a t ă d e B E C K – P I C H O T , B O B O N & C o l a b .
( 1 9 8 2 ) , V O N FRENCKELL & Colab. (1981

Scala de anxietate

(Spillberger)

Testul reprezintă o modalitate validă şi informativă de studiere a anxietăţii care, determinînd


în mare măsură comportamentul subiectului, în limite optime, apare ca firească şi imanentă
oricărei personalităţi active.

Pot fi determinaţi unii parametri ai anxietăţii: anxietatea ca stare, numită situativă sau
reactivă, şi anxietatea ca particularitate stabilă a personalităţii.

Anxietatea situativă apare ca reacţie emoţională la situaţii stresante şi prezintă diferite grade
de intensitate şi durată, caracterizîndu-se prin trăiri subiective: nelinişte, tensiune, nervozitate.

Anxietatea stabilă denotă o permanentă predispunere a subiectului spre a percepe ca


ameninţătoare un larg diapazon de situaţii, reacţionînd la ele printr-o stare de alarmă.

Scala anxietăţii situative

Instrucţiuni:citiţi atent fiecare afirmaţie şi, în funcţie de faptul cum vă simţiţi în momentul de
faţă, bifaţi cifra respectivă din dreapta formularului 1. Nu pierdeţi prea mult timp cu nici o
întrebare, chestionarul constituind doar o examinare a stării dvs. actuală.

Scala anxietăţii stabile

Instrucţiuni: citiţi atent fiecare propoziţie şi în funcţie de faptul cum vă simţiţi de obicei, bifaţi
cifra respectivă din dreapta formularului 2. Nu pierdeţi prea mult timp cu nici i întrebare,
deoarece nu există întrebări juste sau nejuste, prezentul chestionar constituind doar o măsură a
stării dvs. obişnuite.

Prelucrarea rezultatelor

Anxietatea reactivă (AR), sau situativă, se calculează din relaţia:


AR = ∑1- ∑2 + 35, unde ∑1 este suma cifrelor bifate de subiect (formularul 1) la întrebările:

3, 4, 6, 7, 9, 12, 13, 14, 17, 18; ∑2 – suma cifrelor bifate de subiect (formularul 1) la întrebările:
1, 2, 5, 8, 10, 11, 15, 16, 19, 20.

Anxietatea stabilă (AS), se calculează după aceeaşi formulă:

AS= ∑1- ∑2+ 35, unde ∑1 este suma cifrelor bifate de subiect (formularul 2) la întrebările: 22,
23, 24, 28, 29, 31, 32, 34, 35, 37, 38, 40; ∑2 – suma cifrelor bifate de subiect

(formularul 2) la întrebările: 21, 26, 27, 30, 33, 36, 39.

Interpretarea rezultatelor

 pînă la 30 de puncte - anxietate scăzută;


 între 31- 45 de puncte - anxietate moderată;
 mai mult de 46 de puncte - anxietate sporită.

SCALA DE DEPRESIE MONTGOMERY-ASBERG (Montgomery-Asberg Depression Rating


Scale - MADRS)

Selectia itemilor s-a bazat pe evaluarea cu scala CPRS a 106 depresivi ce implineau criteriile
diagnostice a lui Feighner in timpul unui tratament de 4 saptamani cu variate antidepresive,
evaluare care s-a facut de catre 2 clinicieni. In doua sedinte de selectare a itemilor s-au alers la
inceput 17 itemi in functie de senzitivitatea lor (corelatia dintre schimbarea scorului la fiecare
item si scorul general) ca mai apoi sa se selecteze doar 10 itemi cei mai sensibili care reprezinta
structura finala a scalei MADRS: tristetea aparenta, tristetea raportata, tensiunea interna,
reducerea somnului, reducerea apetitului, dificultatile de concentrare, lentoarea, incapacitatea de
a simti, gandurile pesimiste si gandurile suicidare. Scala Montgomery-Asberg este deci o scala
de observatie care se refera la evaluarea simptomelor depresive cu trei zile in urma sau intr-un alt
cadru de timp pe care investigatorul si-l poate stabili. . Fiecare item are o definitie operationala si
este scorat pe o scala Likert cu 7 puncte in care “0” reprezinta absenta simptomului si “6”
reprezinta frecventa si intensitatea cea mai mare a simptomului. Snaith si colab. (1986)28 au
prezentat urmatoarele plaje de scor pentru diferite severitati ale depresiei: 0-6 = absenta
depresiei; 7-19 = depresie minora; 20-34 = depresie moderata si 35-60 = depresie severa. Scala
MADRS este prezentata in anexa 4. Scala prezinta o foarte buna confidenta intercotatori atat
cand se ia in consideratie scorul total, cat si pentru fiecare item in parte si o buna validitate atunci
cand a fost administrata concurent cu scala Hamilton de evaluare a depresiei, mai ales pentru
depresia endogena29. Scoruri mai mari se obtin atunci cand scala este administrata de clinicieni
comparativ cu persoane cu mai putin experimenta15. Scala MADSR se foloseste mai ales pentru
ca fiind mai scurta decat HDRS este mai simplu de administrat, iar pentru ca se bazeaza mai
mult pe simptome psihice este utilizabila in tulburarile psihosomatice cand se doreste evaluarea
comorbiditasii depresiei.

PANSS

® a fost dezvoltat şi standardizat pentru evaluarea categorială şi pe dimensiuni a fenomenelor


relaţionate cu schizofrenia
® nu este specific unui anumit diagnostic, deşi este folosit în principal pentru a evalua
severitatea simptomelor în schizofrenie şialte tulburări psihiatrice

® este folosit în mod curent pentru a evalua diferite tulburări cum ar fi tulburarea bipolară şi
psihozele afective

® anumite componente alePANSS au fostfolosite în studii asupra bolii


Alzheimer,anorexiei nervoase,psihozelor induse de substanţe şi multor altora

® este un instrument de evaluare cu 7 trepte de intensitate de forma unui interviu clinic semi-
structurat formalizat care evaluează dimensiuni ale simptomelor pozitive, negative si de alt
tip

® include 33 de itemi care redau:

® Scorul scalei Pozitiv (P),

® Scorul scalei Negativ (N),

® Indicele compozit (Scala Pozitiv minus scala Negativ),

® Scala de Psihopatologie generală (G),

® Riscul de agresivitate (S)

® Scorul total