GENUL Ș1 NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR. CAZUL SUBSTANTIVELOR..............................

4
GENIAL SUBSTANTIVELOR .............................................................................................,............ S
NUMARUL SUBSTANTI VELOR .................................................................................................... f›
DERIVAREA SUBSTANTIVELOR.........................,..................................................................................... 7-8
DECLINAREA SUBSTANTIVELOR CU ARTICOL HOTARAT.. ..............................,...................
9
DECLINAREA SUBSTANTlVELOR CL ARTICOL NEHOTĂRIT................................................
t0
DECL INARLA S UBS TANTIVELOR PROPRII................................,............................,.................
1l
DEC LINAREA SUDSTANTIVELOR COMPUSE............................................................................
)2
ARTICOLUL NEHOTARIT.................................,.............................,...............................................
i3
ARTlCOLUL HOTĂRÂT...................................................................................-................................
î4
ARTICOLUL POSESIV..........................................................................,...........................................
15
ARTICOLULADJECTJVAL....-.-.................,.........................-.....................................,.....................
16
ADJECTI VUL................................................................................,....,..............................................
17
GRADELE DE COMP T ALEADJECTIVELOR..................................................................
18
DECLINAREAADJECTI VELOR.................................................................................................,
19
PRONUMELE PERSONAL.......,.......................................................................................................
20-21
PRONUMELE DE
PRONUMELE POSESJ V (ADJECTIV PRONOMINAL).................................................................
2?
PRENUMELE INTEROGATIV, RELATIV...,..............................................................,....................,
24
PRON UMELE DEMONSTRATIV........,............,..................................................,..,.....„..,.............
PRONUMELE DE INTARIRE..........................................................................................................
26
PRONUMELE NEGATIV.................................................................................................„...............
PRON HMELE REFLEXIV................................................................................................................
?8
PRONUMELE NEHO
29
NUMERALELE CARDINALE . ..................... .........................................................................
NU MERAL ELE FRACȚIONARE. .. . ..... . .. . . -..... .. .. .............. .. ..... .. . . . ....... ......
30
3t
MERALELE COLECTIVE..............,.......................................,...................................................
32
N UMFRALELE DISTRIBUTIVE.....................................................................................................
’3
NUMERALELE MUL7’lPLICATIVE................................................................................................
34
NUMERALELE ADVERBIALE.........................,.............................................................................
35
36
DECLIN AREA N UMERAL ELOR ORDINALE...............................................................................
37
VERBUL. MODUL INDICATIV. PREZENTUL...............................................................................
38-40
VERBELE REFLEXIVE.....................................................................,..............................................
4
INDICATVUL. PERF£CTUL COMPUS......................................................................................... 42
lNDlCATlVUL. IMPERF ECTUL......................................................................................................
43
fNDlCATIVUL. VIITORUL..............................................................................................................
44
NIODUL CONJUNCTIV................................................................,...................................................
45
MODUL lMP£RATfV..................................................................................................................-.....
46
MODUL CONDlȚIONAL ... ... .. ... ... .... .. . .. ......... .... . . . .. . . .. ... .. ... . ..,..,.... . .. .....
47
VORBELE NEREGUl.ATE...........................................................,.................................................... 48
ADVERBUL...............................,.......................................................................................................
49
PREPOZiȚlA... ,.... .. . ... ............. ...... . ... .. . . ......... .. .. ...... ..... ....... ........... ...... . ...
50
.
51
CONJUNCȚIA. ,.. .. .. ...... . . .... . .. .....,........................... ............ ... ... .. .. ..... ......... ..
52
INTERJECTiA.. ........ .. ...... ............ ......... ... ..... . ............... ,. . . . ........... . .,.., . ... . ..

” 3
GEN UL NUMĂRUL
S!xGULAR PLURAL
masculin : muncitor - : muncitori
metru - : met
frate : trați
. case
feiiiinin sala : sări
: cartea : cărți
cafea : cafele
caiet : caiete
tren ' trenuri
neutru
: teatru : leatrc
lucru lucniri
fotoliu fotolii

ÎNTREBĂRILE
cine? ce?
a, alc. al, ai cui?
cui?
pe cine? ce? pentru
cine? pentru ce? la cine?
Îa ce? unde? Jc unele?
carc?
cc fel? cu cine? cu ce?
etc.
exprin ă o c)tenzare, o adresarc.
o purun«'a, rtn încleinn
 GK UL SI8BSTAN'?IVE1

- Danu, ai uri caiet în

plus?
(g.) n (ace5t) tablou — d‹›u1 (aceste) tablouri
- Ba ann chiar doi:3
caiete
MASCULD{UL FEMO4INUL-NUMEDE ,t
, -ț Jî fE DB OBIECTE
(aut›ctentive inaaîzaatc)

masculine feminine neutre

om, bâ iat, elev
chelner, strungar
doamnă, fată, soră izvor, tractor, creion
eroitoreasă, farmacistă măr, ghiozdan
fag, stejar, brad capul vulpe volei. fotbal, manual
câ ine, iepure, leu fasole, linte, mazăre eriviîț, caiet, nas
ardei, cartof, bostan erizantemtî, lalea anunț, miros, gust
ianuarie, februarie caisă, cireașa cules, televizor
ban, dolar, frane
curaj, frig, fotoliu
do, re, mi, fa, sol, la
bujor, erin, nufă r
a, b, c, d, e
trei, patru, cinci

lebIdă ,iveveriț£,

2) Mâ bucur că am mriiii i și am tatei ”

Mă bucur că azH Jt •o(i și cm imri’i
Md bucur cd am ccsâ și ann mai.«i
(Miori(a)
Că am.‹mie. hice și /ec'’ori (Dumitru Matcovschi)
 copil — copi
om C! — oameni
an U — an i SOãr — sor i (fig.)
metr — metr i 1
frat‹ — fra{ i
tatum - ta¡i ,
cas 1 scaun O — scaun ' tramva ! — tramvai ' trent
sal.! —sãl lucro ! - lucr .ti !
cart.: — cãr{ i
fotografia — fotografi
(emei — feme i
zi!: fotolii i - fotoli 'U ° l’
step! — ste
folos - Vol. :is‹’
pijam.. - pijamas

An doar forme dg Forme identiee

la Modificãride seus;

.taică, var; miere, zori, ochelari. G d,..f1

. secarã;
aur,.box, tãiêtei, panta!
oni;
foame, chimie; Alpi,.Carpati un piií — doi pui
Roma, çreçtinisqi o muncitoare —

Substantive eu mai’Inulte fqrmq.de.plUal (iens! difêrit)

- . In pãdure.cresc mu1{i: ‹’‹ii’i i.

Bã iatuÍ avea cu:it' le zá relite.

Politistul a av’ertizat cf uirneazã niçte ‹ •l i i’i pgriculoâse.
coti Pinza avea õ 1ungime.de tréi toli

capetr — In.sIasã ge vedeau cítsva «nf› iv speriate.

Triburíle ti-aü a1es dor, c;ipi

colective:
(sens identic):
aluniș, grup, stol, echipă, boierime,
vis - vise - visuri
țărănime, nobilime, popor, cîrd, frunziș,
neam, oaste, mulțime, roi tunel - tunel - tuneli:

1) ! ’ ar fi vrul sá se rupá th douâ .’ jumátate sá plece cu ” sãnáto i, íar juiiiâtaty sâ

ramina cuschilorl. (1.Al. Brãtescu-Voine§ti)
2) c era senin, ‹ «’‹ ' 8e juca cu ' . (Constantin Dragomir)
6 ‘
 Fran(‹ı- franc:..

' L?i

• ocupa¡ia.’ (bucãtar), -: . (cosaş), -: (muncitor)

-
(taxiinetrist), - (geaingiu)
• apartenența. (clujean), - (chinez)
• colectivitatea: - (tinerime), - , (brădet), -:. (frunziş)
• idei abstracte.’ - (prietenie), - (agerime), -, (bunătate)
• mime proprii. (Popescu), - . (Strîmbeanu), - (Oläroîu)

SUF1XE
dimin utivøle augmentative
(a diniinno a niicşoi a
.Woscos'u - tnoscov, ).
(puştan)
- (copilaş)
(copilandru)
- (copäcel)
- (mã turoi)
(lopñțicä)
- (cãțeluş)
(fetițä)

doctor — doctor .
bucätar — bucätär:
prieten — prieten gîscä —gîse
ieşean — ieşean vulpe- vulp
lup — lup
Austria - aiistri

(Miorița) era sàdit Qtr f’a¡a ‹user...

2) Mîndru (Ion Druță)
Tras printr-un incl 5) Dupá durerile grozave ‹le pi“nõ adineauri, urmea-ă
(Miorița ) oc xni o p/úcxrń.
3) Dar I‹i ce.a (I.Al.Brătescu-Voineşti)
Să nu-i spur, drăguță,... 6) ïzvoare/e-ş/ aruncâ unda rece
(Miorița) În mii să şi-o ínece. . .. (Aureliu Busuioc)

7
 I ›, I I '• 1 İ : •'
; Q 3 J“Ÿ

anti- antiumanism „împotriva”

ante- antevorbitor „înainte”
arhi- arhiplin „foarte”
co- copreședinte „ìmpreunä ”
- Unde locuieşti'? contra- contracandidat „împotriva”
- Într-un sat ex- ex-ministru „fost”
infer- interspațiu „între”
prea preacuvioşie ne- necinste „lipsä ”
ultra - foarte: ultrasunet non- nonvaloare „lipsă ”
arhi arhicunoscut post- postfațã „dupã ”
pre- preadolescențä „înainte”
super superarbitru re- readuce „repetare”
supra — "‘ supracurent trans- transcarpatic „dineolo de”

' im- iø. des- dtz-

pă durire
pă durire nodare
perechere
perechere norare
arniare arrnare
î ot î . apoiere
î ãlbİre î aripare

subst. + subst. pomiculturã Succesele regiunii noastre in pomicultură sunt mari.

cîine-lup Vecinul meu are un cîine-lup devotat.
adj.* subst. bunãvointä Bunica ne-a întîmpinat cu multă bunăvoințã.
subst.+adj. coate-goale Ca sã nu ajungi un coate-goale, trebuie să munceşti.
subsL + subst untdelemn Am adus o sticlă de untdelemn din cămară.
subsL + +adva b Sîmbăta de Sus Verişoara mea a fost la múnãstirea Sîmbãta de Sus.
prep. + subst. subłocotenent Unchiul tneu este sublocotenent.
verb + subst. pierde-varä Andrei este un pierde-varh (leneş),
adj. + adj, poliòco-social Imagínea polińco-socială a țärii se
arL poøesiv+ subst in Avădanei îmbunäta”{eşte. Elevul Avădanei a intrat
genitiv ultimul în clasă.

yyyy ø y du-te-vino (vagabond)

lasä-mă-să-te-las (leneş)
nu-niă-uita (ftoare)
1) Tu-mi crri chi‹ri mea
În scJtimfi ye-o sõrnlare. (Mihai Eminescu)
2) Era tin cäluț ’)igñi it şi ylin de . (Mihail Sadoveanu)
3) Moşneagul fiind un......................se sofa in com nele ei ş i c,e-i spiinea en, sfi“nt rra. (1on Creangă)
țîy.,. \,l Ș¡ 1, I-. \ źśl i iJË I S X I ’l\ !Ł.I.I.łl,! Ł".L! ‹ .UJ îC È'lL. J(J"T.'tRlT

prièterlU I i ! ”prieteliİ I ”’ r : mese i mesè ł"r Stİiolil i i i ştİìouri lor

fratelio: :frații••r ”cär{í: c“arți.1qr scaunułtii scauneior

:’ NOMINATIV:
Cine? Ce?
M I ’i i• uu1 bun la nevoie se
l’ricicn i i mei sînt din Brașov.
cunoaşte. i! bună se cunoaşte de
I ì ›.no :•c1 c profesoare vin la facultate.
dimíneață.
. .! !' !*' 'i c de acolo au multe raffuri.
N ( ii i•o-i cu ochi, pãdurea cu urechi.
— ’’ GENITIV: ’‘ —
, a› ale al› ai cui* ,
” CostumeÎe sînt ‹! I r‘ .! !J 'It‘) I( İ I Jr.
F
N
DATIY:

Voi‹RruÌocafle.^ ':. ‘Dec ul a anunțat en f viciiț il‹›r orarul nou.

: Ea a ocupat locul I grație I •:iiii it c!‹ u profesoare,
N AșweaMdămacestdecor!:.:'bt..........Inştruirea este eficientü şi datorita”nI.it: tilt lc hv’.
ACUZATIV:
'.Pe cine? ce? Cu cine? Cu ce?.
M M-am întìlnit cu n iil tit i c! i de la anul I. Maria vorbeşte cm •i l‹'n i i i de la facultate.
Nu da vrabia din mînă i•’!. de pe gard.Noi mergem a l°!.ii’ c!c de istorie. Peştele .' L .. a¡ se strică .Hainele n
N

Unde fugi tu, ’: I ..1 ?

Către mare, i t: i! I I,.'
“
Genitiv
• Cã rțile sint ales elevuhii.
• Că rțile sînt ale /f i’‹ Andrei. :
• Îmi plac sträzile Chișinõuliii .
.

9
 DECLINAREA SUBSJ“ANTIVEI £JR C U A IITICOL NEIJO I".THÎT

feailnlii

G.D. ^^*/ studmt stu ți iznei” doaome iznnr.doamne tstui pix u»cr pixuri
Y. student! studmțil , doazooâ l d¢îazboeîor!

' cumnat — cumnate! vecin — vecine! bunică — bunico!

cuscru — cuscre! lou — loane! fetiță — fetițo!
băiat — băiete! Marin — Marine! mămică — mămico! ’

GS 1 h f’l. L! lt.S k
t 1.•‘J C ine? Ce?

.
M C' Il 5i utlcBt pleacă la
mare. F t'J dc›anin'a a pă ră sit i i« c•iiidenti se grăbesc la ore.
sala. » d‹ arunc s-au uitat mirate spre mine.
N Pe bancă este 3 s1i1 i)ti Pe masă sînt iad c si ilc›trri.
*'’ GENITIY: —
.'
\ a, ale, al, ai cui? Maşinile s ln1 ale iin‹u studcn ! '
Ann discutat cu prietena »â t1 Î Student
Ei au întârziat la tren din cauza i n‹ i’
p Ea este colega tur k‘1 t]c›a)iiiie din
Soroca.

A cîștigat datorită iiiiiii stuclent

care 1-a ajutat. ‘’ ” Ea telefoneazd titlul’ studcnți din Siria.
M
F I-a scris o felicitare » mei doamne. A ajuns la timp datorită « doamne.
Bunurile au fost repartizate conform ! ! '
N S-au certat din cauza ttiiil projec,t ,
. ..........., . ..................gg §
ACUZATIY: '.
'.,Pe cine? ce? Cu cine? Cu ce*/
Decanul a vorbit < tt Lill $ tud nt .. .. .. ... . . . . . ....-- . .. ...
M din grupa noastră. El a IAR l i› «•i’i și a refuzat să
F Ann discutat ‹J *1• '< ‹› dt anină, meargh în excursie.
N Eu ann venit « tin ti'cn accelerat. Ann vorbit ieri despre iii› c1 isi mere
,. ” ” ” '.. El vrea sh cumpere niute ci’›iB|ati Îci c’
VOCATIV: :
Student Popescu, fii atent! ’-.. ..’ Snid<•n i, fiti atenți!
Stimată doamn/a, vă rog să vă apropiați! J Stiirate doamne, nu intrați!

10
1
 MASCULINS

simpie eon pase :.simple eompuse ’' s'unple compuse

Statele Unite ale

N. A. Alba lulia . . Nistru g¡¡
Să rat Galbenă .Ră ut; .:Combinătul de
piiiie Cetatea’de Balta“ Pohoăme
*iai stasi Facultatea de Litere
•ivile

lon Niitrtilui ,’ Statelor Unite ale

Sofie ’Albei lalia
.G.D. Olg Să rătel Galbena
fiiubilr-Vodă !Combi0atuliii
Moldoveanu Carmen Cetății” de Baltă
jtefă ă cel de pîine
Mare Mlgurele Facultății de.Lțtere
Oficiului stă rii
civile

..... .. . . .... .. .. .
loana — loanei
dar floarea - :

MASCULINE
N. ' ! merge la piață . simple
G. El a vorbit cu sora .! i ' ! :
D. loana a a)uns mai repede
datorită
A. Mama vine ! ';’ . .

MASCULINE compuse AMIN1NE ’

N. ’ este unul dintre clasicii noștri. N. ! : ’este una dintre cele mai
G. Vasile Alecsandri a fost un bun amin prestigioase in universitatea noastră :
G. Studen ! au preghtlt o

' ' îi-datorâ m primirea

A. Epidemia din .1829 1-a lăsat . Caldă. . ’
orfan de mamă. A: Profesorii s0 grăbesc:. ! .

NEUTRE “ NEUTRE compuse ''

simple
N. ’ este un rîu cu aph N. :
bună. libertate și democrație în lume.
,
G. Malurile :.! sînt pline de verdea . potabild.
D. Datorită Chișină ul are apă A. Pe este hidrocentrala de la Dubă sari.

12
G. Cetățenii ! ” ” " sint
liberi.
D. Profesorul nostru și-a consacrat un studiu

A. Colegul meu a plecat ' ' : i! ! i:::

’”. la înce un

1
 DECLINA.REA .S LI HS FANTI\'ELOR C’O#IPUSE

*b1.3l’GLl•Wb›ai’v lui priveşte cu nesaț spre

fața soarelui.
I'l‹›i i i-‹oarcl iii îi zîmbește de sus soarele.

feú iiniii” lldUtrU

singular plural singular plural singiilar plural

ateltere-! ”
constructor constructori .çsoalá

’G.D. muncitor- muneitori- atelier- .ateliere-

groíne eroine
constructor consõuctori .çcoalã çcoalã

vagonul- vagoanele-
’restaiirant restaurant.
vagonuliii- .vagoanelr r-
restauránt iestaurant

Se articuleazõ COMPARA!
al II-lea cuvínt
N.A.G.O.
papã-lapte - lii papã-lapte
|ariiiia-balerinã linge-blide - l iii lkge-blide

007d 8M£' SUBSTANTIVE COMPUSE PRIN CONTOPIRE

N.A. uri (niște) biiievoitor (-i)

'UÎăcttor (-i)
G.D. unui (unor)

Trece altã primávarã... 2) /íc ‹ii ‹ i » ul-.¡‹’1’ a anun{at premiile obJinute.

(Dumitru Matcovschi) 3) !-”i i• i‹ l -lu¡› este al veciniilui meu de bloc.

14
 ARTICOLUL NEHOTÃRÍT

- Ce ai acolo, Andrei?
1 ii papagal și o pisică.
Sînt ai tăi sau ai unor vecini?
Nu, papagalul este al unu i coleg,
iar pisica este a unei prietene.

Genul

Nutnãrul
Cazul

N. ri un elev >i te elevi >fà+ nittc fete un sti}ou niyte stilouri

G. u. imui alev píer elevi ••ci fete unorfete tmtií stilou unotatílouri

UTILIZARÁ FÃíC ARTICOL

• El a cumpă rat un kilogram de ttnl.
• Fiecare elev și-a exprimat opinia. substantiv Sarã
• Orice studelit invață pentru viață. ttt, ite cítiva, citeva
articol hotá rit
• Învă ță toarea ne-a dat zece caiete.
• El se duce fa scoală .
• l- m.i. Soare și 1.ucetkri
El le poartă -n a lui herb. , • Doi bîiie¡i discută cu înflhcă rare.
(Mihai Eminescu) • Multe mame sint pe lume... .
• C'î/e *Ordeie, snres ohiccic. ,
• Pe frunte i-au apă rut cîreva cute
• triste.

1 ) Cínd ínsu§i glasul gi"ndurilor tace

Mà-nginã cíntul im‹•i dulci evlavii. 3) Și din adt“nc necunoscut
(Mihai L“ii mi“ndru ti“năr creşte.
Eminescu) (Mihai Eminescu)

2) £n umbra uruü fir de nalbá

Pli“ngea › floare de
cicoare.
(Octavian Goga) ’ 131
 íR
: Iata cam ra mea. În cameră
' este r› inas?i. rus este lîngă
- fereastra.

Genul ip» . ’ ” fi minin 2'te $fru

Éazul siiigülar plural singular plural singular plural

G:D.
6atel ii }¿at¡I‹ cãrtit cãrti’ ” tractos" ” oactoare! ’ ”
V.

.? *. fî '. \ \ i 1 l › ' ' ! i i! ' , ’• 1 '

• TOT praful, TOȚI elevii,

TOATE elevele
• Creioanele sint pe masa ALBÂ.
• AMÂNDOI copiii, AMÂNDOUĂ fetele
• Merg la școala NR. 10.
• CÎT COSTĂ portocalele?
• magazinul CEL nou, cartea CEA nouă • Învăț la Universitatea DE STAT.
• elevul ACESTA, fetele ACESTEA • Pe cer apare LUNA. SOARELE răsare. (subiect)
• creionul MEU, casa MEA • ÎMI PLAC florile.
• Merg CU troleibuzul • NU MĂ DOR ochii.

Constantin; ..! tatãl-meu, '-

1) ) Mii ceD se-ndrepteazà iute cätFe et.’ bãdia, Carmen, Vodã,
,pespecta¡i sali , cäpitani! mei!” zilele februarie; in toamna !'! ' 1944
Apoi cätre soli! Por¡ii el vorbe te:
„ Mergefi la sultanu care v-a trimis
fi-orice drum de pace spune¡i cô e-richie ”.
(Dimitrie
Bolintineanu)
14
 - Nu știi . cui este casa aceasta? “
- E : bunicii mele.
- Dar florile , cui sînt?
- Sînt ,:! .mele, dar ți le ofer cu multă
plăcere, dacă îmi spui ,ii cui pași se
aud.
- Sint pașii vînătorilor.
- ’. vînătorilor, zici?!

singulâr
plural
oiasculin al ai
fenilnlu ’’ aie
neutru! ii ale
aoii scrr
... ... ... .

moştenire, copiilor
stilou bă iatului
locuitori planetei
surprize v“ieții
stilouri bă iatului
locuitori surprize stilouri
planetei vie}iiVbãiatului
¡ :I j vecinilor V› ș¡lț j ., vecineiCase! l/ vecinelor
vecinilor vecinei vecinelo
Casa

AL/AI

alhóiri de ei:

I ) Sà-)i cer un semn, iubito, spre-a nn te moi nita? 2) Ginditoare i tòcutà luna-n cale se opre te.
Te-a cere doar pe tine, dar nu mai eyi ta. SufleWl cu voluptate in extaz adlnc plute5te
(Mihai Eminescu) fbi se pare cà s-aude prin . raiului ci"ntare
Pe- . ingerilor harpe luneci“rid fffÒrgàritaFe.
(Vasile Alecsandri)
’ 15
 ARTICOLUL ADJECTIVAL
Vecinul meu are mulți
copii. Băiatul cel mare e
inginer. Pe fata cea mare n-
o cunosc.
Cu băie}ii cei mijlocii ann fost coleg.
Pentru fetele cele mici ann adus
jucării. Voi merge azi la ei.

singular
GENUL ” . . .
maienlin neutru. feminin masculin neutru femiriin
CAZBL

directorulml no doamnacea directnrücei stiloi ilecele albe,’

stiloulHl alb.. ’ teto nói ôdamnelecele tinere

directorului ă eui nou doamnei diiectorilor celor noi

celei sülouriloréeíor’ albe
stiloului celui alb tiHOfP• . doàríinúlorcetor tinere

CAííURl DE UTILIZAR E
) Substantivo compuse.-
stefan cel Mare
Mircea cel Bãtrín
rãchiiã eca fragedà
Compará!
Gradul Sf4perlativ:
El este ccl mai înalt. ccl maré — dupã cc- I vkzu
Ea este can mai înaltă .
Ei sint cci mai îfialți.
Ele sînt cerc mai înalte.

(#ubâ tantiF cu articol hotă râ t’’) +,articol adjectival + adjectiv

H Mă tușa mea are doi copii. Cei eroi i c‹›¡ii i l sint incă elevi.
articol adjectival :+ nă merâ l cardina1.(+substantiv nearticulat)
Spectacolul de astă zi începe la ora 19.00, ccl de miine va începe la ora 18.00.
articol adjet ival + DE + a‹i0erb
M Să lile de la parter sint mari, cele dc l • •.i sint mai mici.
Locul dc lîngă mine e liber, cc- l dc 1in¿c‹i t iiic e ocupat.
articol adje0tival + DE + prepoziție + substantiv (pronume) !
fete cîte ’a iâ •ie se gră beau la bibliotecă .
articol adjecțival + adjectiv nehotâ n4 + substantiv

Eminescu)
2) i frate-meu c’‹ 1 mare... fuga
I j Zdrobi¡i orínduiala ‹ ‹•u crudó çi nedreaptà... (Mihai la mà só deschidò . (lon

1
Creangà) 3 ) Câ de copil eu m-am luptat
In ri“nd cu Volburá-mpórat
!fi 5tiu pe CriváJ ‹’v 1 turbat
Ca ¡ara fui. (Geõrge Coçbuc)
 AHJ EGTl V U L

p,¡ ° *" singular plural

masculin bunD, albasmi bun, a1ba§0i
e
bum, albastăi bum, albastre
- Bunicul meu e (bun
ca
pîinea cea caldă.

, u ‘ ‘u
' singular

'“ ®
mm
lari
feminín Gura ei — o floricicl.
noms,
roçé
f ’. Cm don hi li›rnie:
Genul
dulo:, fierbinL , dulÓ , fierbiny ,
masculin mar, res, mari , reci
, ferninin sub , m, sub}ib , tan
,
verd verzi

LocuJiuni adijectivale
Adjective ink ariabile. om cu judecată = „chibzuit”
maro, oranj, mov, bordo, bej, om cu stare = „bogat”
kaki, oliv, lila, cumsecade, om cu dare de mină =
ferice „darnic” om de nimic =
„netrebnic”
om de geniu = „important”, “deştept”

FoRhl vltl:.t .tl3,lrifi’d l\ 1':1.OIt

NEMAIAUZIT
CUMSECADE
ATOT TOR
ATOTPUTERNIC CUMINTE

LIBER-CUGETÀTOR ÏNAINTE-MERGÀTOR

1)Lacul codrilor .,’,!.!›‹ ,' i i i (Mihai Eminescu)

Nuferi ,'• ill•‹ iii i“l íncarcò,’
Tresàrind in ceFcuri i l!'!•
El cutremurà o barcà.
2) la mi¡loc
de
codru l‹
’,• Toate
pòsàrile
res.
Din
huceag
de
afuníç
La i › i•
›,• : I
luminiç.
(Mihai Eminescu)
 - Drà ôç a tnîncat piersica

• frumoasà räu • voinicul voinicilor • ràzbucuroasñ

• frumoasä toc • floa ea florilor • ultrademocrat
• supärat foc • frumoasa frumoase]or • supraaglomerat

• complet, egal, întreg, iiiort, viu, unic, perfect, principal, muncitoresc, strămoșesc
• major, niinor, inferior, superior, interior, exterior, posterior, optim, minim, suprem

SUPEn . 1 ) Dca codrii 8-or räsuna

2) A feint odatâ ca-n
foi pe not ne-a
poveçti, A fost ca
înti“mpiria Pâuna§’iil
niciodatô,
codrilor
Din rude mari i“mpâi àte¡ti,
0 fatô.
(Vasile Alecsandri) (Mihai Eininescu)
31 Odatâ, veiiind pârintele Duliu de la inânästire, ne dâ la regula de trei (ema urmâtoure.

1
(Ion Creangä)
 DECLINAREA ADJECTIVELOR
DECLINAREA A DJECT1VELOR SIMPLF.

F’runzele vere.i mai împodobesc

Frunzei verzi îî pare rău sk
ramurile copacului, iar cele
galbene au format uri se desprindă de copac.

plaral
: bâ ieți / ții beat
-b•i•¡i / bai»t:1» b«»i

N.A •
ofatB/€aătfzuaaast
• • zvtei£cte/itMtbaaoaac nextru
N. A.
n dulap /dulapui albastr• r i ° dulapuri / dulapurilr albastffl
c.o. mii dulap / dulapului albastru °* dulapuri / du apurik'r albastre

DECLIhARE A ADJECTIN' ELOR COMPUSE

slogalar
N. A. tzn perete / peretele sJb-azgioti I

: ia i i, .!-, este vecina mea. i n .i..a lii i este vecina mea.

• frumoaso fată — frumoasei fete — frumoasele fete — frumoaselrfete
• tânărul domn — tânărul ui domn — tinerii domni — tinerilt›r domni
• noul spațiu — noul ui spațiu — noile spații — noilor spații

1) A afiat i‘ndurerat n«o c/r• clopot al Neamțului. (lon Druțh)

2) O ocupație mai fi i.irioasâ în afar6
de rugăciune nici nu puteau să găsească. (Lucian Blaga)
” 19
 TU
EL EA

NOl
EU

PERSOANA I SINGULAR PERSOANA A II-A SINGULAR

FORME FORME VOI
Cazul LUNGI SCURTE LUNGI SCURTE
N.
c. -
D. mie îmi, (-)mi(-) ție îți, (-)ți(-)
A. mine (-)m3(-), (-)m(-) tine (-)te(-)
V.

mă numesc
te cheamă

PERSOANA A III-A SINGULAR El ELE

Cazul FORME FORME
LUNGI SCURTE LUNGI SCURTE

(a) ei
D. lui îi, (-)i(-) ei îî, (-)i(-)
A. îî, (-)I(-) ea (-)o(-)
V.

cheam-o
1-a vă zut
 PRO2‹ U 3JELF PERSON AL

:NOI
EU

PERSOANA I. PLURAL PERSOANA .A II-A PLURAL , .

FORME fiORME
. LUNGI SCURTE LUNGI SCURTE’

Y.,

ne-a suöat

cazii EORME, . ..’ FORME.

LUNGI 'SCURTE LUNGI SCURTE

(a) lor--
(-) *(-), (-)l (-)°°(-! °t-),’(-)li(')
A.

.
caztea fo r

1) \+ trebuie sâ fim optimi5ti câci çi miine va fi o zi.

2) .”. vor veni peste o zi, trebuie 5â '!, i‘ntîlneçti la garä.
3) Vert merge i i’ la Grâdina Botanicâ, dar sâptâmi“na viitoare.
4) Frumos §i dulce // Pe lume ci“nt, // ï. › ,' si“ntem, // i ,' si“nte¡i, // ! i, /.- sînt. (Simion Ghimpu)
5) Sus pe bolta nop¡ii’, stele 77Sint prietene întm !,.., 77Niciodatà, niciodatà 77Între l‹ nu se ceartä.
(Aurel Ciocanu)
6) Încet, i“ncet puful de pe ! i s-a schimbat in pene. {I. Al. Brä teseu-Voine§ti)
7) La ›. i, .cine nu lucreazà, nu mâni‘ncà, preacinsti)i trimiçi, zise Alexandre- Vodâ. (Nicolae Dabija)
8)Enigmatici çi cuminfi//Terminîndu-çimstul t i: yLîngâ i i i se Sting çi mor7lŒagii naf dragi pärinfi.
(Adrian Pä anescu)
21
 PRONUMELE DE POLITE T$

- **•!•, cîți nepoți ai?

- Să fîc s4nztoși, ann 7.
ne l
în e
Lcz
sin I

Pers. a II-a DUMNEATA DUMNEAVOASTRĂ

Pers. a III-a DUMNEĂSA, DIJMNRALUI DUMNEALOR
DUMNEAEi

/ ?J : DUMNE/%A
PREASFINȚIA TA/SA
ÎNĂLȚIMRATA/SA J -1 DUMNEAL .
BXCELBNȚA TA/SA Z —> L UMNE7'.ZI

mata
- Domnului — dlui matale
” Dumneata — d-ta
Dumneavoastră — Dvs, dvs . dumneata .
i Dumneaei — d-ei i”” ““““”’
- Dumnealui — d-lui domnului Moraru! = J- «I Moraru! / d-lui Moraru

L" lh’TF.RF.S.4NT!
DOMNIA+TA= DUMNEATA
DOMNIA+VOASTRĂ=
DUMNEAVOASTRĂ

I ) Ștefane, -! >‘ ’< ! , ... (Mihai Eminescu)

2) Tu, Mioara mea,//Să te-nduri dc eH7Și-i spune curat7/ 4) — Pentru cine e
cafeaua? Că m-am însurat... (Miorița) — Pentru ‹!!»‹+>!‹ .
3) Codrule, lăria tai, 5) Du-te dincolo, mamă, spargi
urechile Lasă-mă sub poala ra, Lluume‹iliii ! (lon Luca Caragiale)
Că nimic nu ți-oi strica. . . (Mihai Eminescu) Ă ) !! !>!< pe cine aștep)i, moșule?

22
 2
2 SE •POSESOM
POSORI
-OBIECT POSEDAT OBIECTEI'O&EDATR

&IO• *. •.'’'* •• fiÎ1* ‘i a rÎ "

A. Pronume poseilv: B. Adjecdv pronomlnal:

finlocuiește numele pocexorulul yl al
obiectului posedat)
1) Ai mei si“nt profesori.
2) Al nostrii ştie bine engleza.
3) Pt noştri au plecat în ex‹nirsie la
mfJnte.
4) £u vorbesc i“n toată ziua czt ui mei.
5) Ai tăi au venit dc la serviciu?
(Std pe lîngă substantîve)
1) Dă-mi, te rog, pixvl tim.
2) În maiiuvlul nostrii si"nt multe imagini.
3) 0 tu, gerule ndprasnic, vin’,
i“ndeamnă calul meu. (Vasile Alecsandri)
4)E priviglietoarea dulce care spune cii
uimire hainele ittimii sale-. .(Vasile
Alecsandri)
5 ) Că fa nunta mea a căzut o stea. (Miorița)
 PRONUMELE
ST I.R'L SA1“IV 1 .lilL/ .T1fV

\’’ Cine in umbrelá bate? J/

Ploaia, toamna...

- Nu §tü cine este acest cintá ret?

- Eate Mibai Cibotaru.

Pronume lr••eix ith e Prouunie relatii c

l) P€ 6 i‘H+ ai întâlnit la
bibliotecă?
2) Știfi voi ciii* este mama mea?
3) Despre <!’<* vorbiti?
4) +! este adresa ta?
5)- >!‘ este dicJionarul acela?
6) ' e cărui ori citit îo varonJd?
2
I) Elewl ‹’‹!!’ vorbeşte este din clasa a IYm.
2) Fratele meu nu ştie a ‹’oi este casa aceasta.
3) Nimeni n-a spus ‹’‹’ s-a inti“mplat.
4) Spune-mi cu !! ai cumpărat trandafirii.
5) Andrei, nu mimi spus ‹ •’ notă ai luat la chimie.
6) Ieri nemu anuntat t’iie persoane vorp le ca in excursie.
 PRONUMELE DEMONSTRATIV

- Cine sint u .i°› - Spuneți, vă rog, cît costh tabloul acest ?

cc sînt colegii mei. - JXcest tablou nu are pret .
CU VALOARE

ptural plnral

Lm”me ți‹›ț›ti litre:

ăsta, asta, ăștia, astea, ala, aia, ăia, alea
I'”‹ii”n e Iittrnr”e:
cel, cea, cei, celui, celei, celor, cele

......................................................
Pi on unit dt'inonsti atit e tie ‹lifei * !i‹ ’•
(forme literare)
- celălalt, cealaltă, celuilalt,
celeilalte ceilalți, celelalte, celorlalți,
celorlalte
’-......... ...... . . .................. ...............................--’

• .Xccst copil este cuminte.

• Copifu/ aCCNÎî1 este cuminte.

1) i‹ .• ii‹i si“nt prietenii mei.
2) Maria i-a comunicat •ii ‹. ‹-a ceva foarte
important.
3) Însă pentru .'. i‹ i tot t“mi era dragă.
(lon Creangă )
4) Cienguțele •• .-‹i de 5alcie ati i‘nflorit în vază.
5) di7tf/ a‹ ‹'/ 7 a fost cel mai plăcut din toată
viata trăită pe insulă. (Daniel Defoe)
6) Curtea ‹ i:•'a.s lui mi-a plăcut foarte mult.

25
 PRONUMELE DE ÍNTÃRÍRE

- Mã duc eu u sms i sã vãd ce

s-a intimplat.

Feminin

Nuinàrul
singular plural
Eu-noi insiir¡ii in§ine
inscne
Tu-voi inn{i JPvã
in vã
EUea - ei/ele (el) insuçi (ei) inçiçi
(ca) tnsi3i (ele) inc §i / lno1e

el singur
chiar eu

Actualmente se
mai utilizeazã

chiar noi

Bă iaoil - însi mi Dumneavoastră

bă ieții - înș ne înșivă
faCi - insa mi
fet'l ' - înv ne

l ) Dacá tu ai di$pórea, 3) Ct“nd ri-am iert,at eu , i , i i i : ,

!fi din rísu-mi çi din plínsu-mi, mai pot sã fin iertat?
Te-al gàsi in sinea mea, (Mihail Lermontov)
Te-al zidi din mine .’i !. i u .'. (Adrian
Pãunescu)
2) Poți învâ(a în patru feluri.’ pentru şcoală, pentru viată, 4) Naiul meșterit
pentru tine : !’.• ' ’, çi pentru oricine. (Nicolae lorga) ** '* 1*P! ' t e *i

2
 PRONUMELE NEGATIV

'pT.?âi!:•*o.«ă?"'**-e::›:i7“'?i

NIM1C N l IYI E N I (N I M E N E A)
(NI M I C A)

se foloseşte pentru se foloseşte pentru

nume dc obiecte nume dc persoane

Pronumele negativ se
foloseşte numai în

FORME ( propozițiinegative. '

A. simple
nimic, nimeni ' Expresii
• (uri lucru) de nimic = neînsemnat
B. compuse • dintr-uri nimic = dintr-un fÎeac
nici unul, nici unii ; • niște nimicuri = ceva fără importanțd
nici una, nici unele . • nimic mai mult
• nimic altceva

1 ) Dacă dragoste nu e, 6) Este trist că si“nt copii ai urmei. imi

.mint.- nu e. 7) N-a vorbit cu iti it•lf Î și O ieşit din casă.
2) Despre morfi sa“ vorbeşti de bine sau 8) .'iri unul dintre ei nu 1-a trădat.
mintit' (De mortuis aut bene, aut nihiI- 9) E uşor a scrie versuri
1.lat.2 cînd ut.urc’ nu ai a spune.
3) N-am ucis pe iiimeiti , nici pe tine chiar. (Mihai Eminescu)
(Grigore Vrem)
4) Din nintir nu iese uit.-tie
5) Este greu ci“ndnimc•iii ou fe iubeşte.
 PRONUI\IELE REFLE?YIV

- La ce ic gîndești, mămico? - place cartea?

- S1?n gândesc la viitoarea întîlnire. - Da, imi place foarte mult.

singular
Persoana ngi Forme scurte
!
accentiiate
( (neaănentnEte)

plural
noufi
soufi’’
sie

oDine
a II-a
a ilI-
a

noi”

a II-a
a IB-
a

: La persoanele I și a II-a, singular și plural, pronur0ele

re@exiv împrumutd formele pronumelui personal.

. I u »k 1iiil^i uc (pronume Lu rr întâi uc (pronume rionnJ, .’’

. reflexiv, acceași persoană ) diferite persoane)
---= '- ........... . .. . . . ... . ...... . . ... ...... ... . .... .....

I ) Yreau să »‹“’ întâlnesc cu poetul Grigore Vrem.

4) Ce n legeni, codrule...fără ploaie, fără vînt?
2) Ce ,'i•' nu-!’ place, altuia nu-i face. (Proverb)
(Mihai Eminescu)
3) Ci“nd vine mama, ’’.!’ pune mi"iriile tn cap.
5 ) !ftii că i‹' construim casă?
(Spiridon Vangheli)
6 ) Născutu-' i -am i"n luna lui faur.
28
” "
 PRONUMELE NEHOTĞRÍT

- ä ’ '! merg in excursie7

- Nu, doar ‹ 1 i \ i

Simple:
Unul-urrii, una-unele ' V unul- e ii, vreuña-vreuîtele
altul-alții, alta-altele oricît-oricîți, oricîtă-oricîte
must-mulți, multä- multe cîtva-cîțiva, čîtăva-cîteva
puțin-pu{ini, pu{inã-puiine
tOt-tOtÍ, tohtă-toate
atît(a)-atî}ia, atîta-atîtea careva, cînsva, ceva
cutare alfcarëva,.,altcineva, a]tcexa

Simple:
Compute.
- Alde,, fiece
Vreun-vreunii,.vreuna-vreunele
- un-unii, o•unele ' :oricît-oricîți, öricîtB-oricîtč
alt-alți, altä-älte
cîtva-’c1țiv cîtăva-cîteva
mult-mulți; multă-multe
fîecare, fiece
.puțin-puțini,. puținã-.putinç
.oricare, orice
' tot-toți,.toatä-.toate
- ceva
atît(a)-atîția, atîta-ätîtea.

1) : i !’‹ om are dreptul la fericire.

2) İn aceeaşi li jqj ğa// f r^lt ili’f Ìumeapli“nge. (Grigore Vieru)
3) 1.‘ !!‹ flori si‘nt, dar i it !! •‘7/Rod l“n fume o să poaFte. (Mihai Eminescu)
4) Edu, te rug, mîncare.
5) În arborë fireşte trăieşte Marele Poet. (Duinitru Matcovschi)
6) Plîngea ! lumea — numat fața Int badea Cireş purta un zi“mbet. (Ion Druțå )

2
 NUMERALELE CARDINALE
' F O R' M. A R E A

DODÂ (feminin) două studerite

DOUĂ două zeci gi unu de studenți

Tem+*xl+aaii aei•e•isi‹ioi‹te a»‹len«
PATiÎU ttei: patruzeci și trei dc stude ți

• ioo \« »r») d««t«a•»\‹ iooo (o a‹î») a» «t»a»ș

2oo {a,es tats) de «a›a»aji20oo (a« 8 a:‹) a« »t»a«n\i

O sută van: o sut£ unu atuden{i

DOUA+ ade: doi: douâ sute doi studenți
TRRI trei: trei s«tetrei midenți

Masculin/neutru Ferainăi
N.A. unu una

bâiat bBiat
- articol nehotărtt („oarecare

Jnfr-o zi [o — articol nehotărît, o zi oarecare } 5e lud după uri iepure și dete e săgeată [o — numeial),
dete două și mi-1 nimeri. (Petre Ispirescu)
Eapresii
• Afi numărul unu- dc primâ calitate
• A avea zece urechi — a fi foarte atent
• În doi tipspi i trei mişcări - foarte repede

I ) Pgtru ochi văd mai bine dect“tdoi.

(Proverb)
2)De eincl zile încoace, Dikomes o cduta pe Ursula. (George Meniue)
3)Dupd trei zile oaspefit‘ se pun la r'qniId. (Proverb)
3
4) Cu toate că eram patru copii în familie, nu atît patru eram, ci“tdol și iarăşi doi. (lon Druță )

3
 NUI!¥IERALELE FRACT ONARE

— Radu, §tii cit e ora†

— Da, este 12 §i un ito
- Ìn masa ob¡inutà ?! - Pre{urile au crescut o
pune
r› tremi* din lapte.

i 0 d0ltft8
13ECLINA REA

N. Două treimi dinoe ei sînt tineri.

G. Au venit părinții a două treimi dintre ei.
D. La două treimi dintre ei li s-au
distribuit manuale.
A. A vorbit cu două trcimi dintre ei.

zecimi — „(multe) zeci”

sutimi —„(multe) sute”

1)lfi totu-ati“rnó de-un 2) Un ràcnet de oroare

cuvi“nt Qoptit pe li ieri din s»!›’oii de
<“! ile. guri.
(Mihai (Mihail Sadoveanu)
Eminescu)
3) la ora zece gi un sf£' t colegii mei si“nt a teptafi la edinló.
4) Am cumpàrat ‹ /’uinàto !+ de kilogram de ca caval.
5) Motorie din casa obJinutà trebuie amestecatà cu zahór vanilat.
6) Cotegut meu a ràspuns numai la » t speri din i‘ntrebòrile testului.

3
7) !›“ ! ’c•iitiv din elevii anunfaJi n-an venit la concert.

3
 - Care dintre aceste două cärți este inai bună? pã storii au pomit cu
cărțile eonțin infonnațji İnteresante, tunnele la şes.
captivante.

1 UI

• toți (toate) trei

• toți (toate) patru

Declinarea
N.A. amìndoi, amîndouä, ambii, ambele
G.D ainînduror(a), ambit or, ambelor

Compară !

copiii învață bine. An sosit

(valoare adjectivalã) (valoare substantivalä)

l) prietenii şi-an strîmbat nasurile 3) S-a dus ømorul, tin amic

maul càtre altiil. (Mihail Sadoveanu) Supus
2) feciorii bobei umblau îii cõrâușie. Deci cínturilor mele zic
(Ion Creangă ) Adio
(Mihai Eniinescu)
4) Ooh/a atunci se ia și el âupõ Harap-Ałb şi
pornvsc ínuinte.
(Ion Creangă)

3
 - Unde merge{i voi ada frumos ii: ..i‹ •i?. - Mama ne-a dat astăzi
- ln excursie. ci! i mere și trei
covrigi.
- Minunat. Tocmai cîte trei!
T I P L RI
cite unul
cite unu unu cîtedoi
cite doi doi ci pa u
cite zece zece cîtezece
doi cite doi
trei cite trei

cite doi — trei •cite bni, cite trei

cite trei - pattu •cite cinci, cite cinci

SUBSTANTIVALĂ ' ADJECTIVALĂ

l › i iic d‹ ›i se aliniau în fața ușii. ’ ! î i ciic ‹i i elevi au urcat scîtrile.

-.-.
cite unu — cite 3) £fisau i“n urmà in i.e pt“lc de o
una cite doi — cite teni.
douä (Eusebiu Camilar)
.. ...doi c.i.t.e..do..i 4) Patru, : 1! ›i . iii 1! i veneau i“n urma lui Nicoarà.
—...d.o..u.à ...ci.t.e...do.u..ä . (Mihail Sadoveanu)
...

1 ) Cit te 5tergi la ochi, tn5irase caii ii‹ i• i i. i la

tràsurà. (Ion Ghica)
2) Vàzt“nd cà mod Bodri“ngà ne-a pàràsit, incepem i noi
a ne strecura i’i ,- l i i i i ' spre gazdò.
(lon Creangà )
3
 I N t R t. t
. .. .. . ... .
N A. cite trei
G.D. a cite trei, la cite trei

3 ) Ci“nd a fugit către zori,

Noaptea a lăsat pe flori
i ri“nduri de salbe
De mărgăritare albe.
(Duiliu Zamfirescu)
6) Izvorâsc din veacuri stele iii i i ‹ ii iii i.i
(Mihai Eminescu)

3
 NUMERALELE MULTIPLICATIVE

- Bunica ne-a - Sportivii au depus

intîmpinat cu o astă zi eforturi inze‹
bucurie întreit* . c . .A - Da, ai dreptate.
- Așa este ea.

in+9(nou4)-
ofer t&
°°°'*
_ (delanou)

N.A. peretele duhlu, pereții dtibli N.A. dtibM perete, dublii pereți
G.D. peretelui dublu, pereților dub1i G.D. dtiblului perete, dubliloi pere}i

VALOR1
• El are uri rȘ*g int El o cfșfigctf iri ’’
• Peretele dublu este rezistent. Peretele este dublt

I ) Cm putere îticloi’t‹i ... o zmunci pe babă de mijloc. 4) Copac:ul i"ngrijit rodește îrizecit
(Mihai Eminescu) 5) Pentru un pas negi“ndit, poti
2) Dar Ipate se i“mbogăJise î i›'ut il șî îruiiiit. pierde îuuiiii.
(lou Creangă) 6) O putere i“iisii!it‹i simti atunci
3 ) Omul politicos cȘ0g lui-seif respectul oamenilor. ci“nd eşti iubită.

3
 ! 1 í 1 ^. 1 i *
I

- Mai bine sã intrebi

- Mincarea pregãtitá de
mama este
mai bunã declt oricare

nr. 14 bis (la numerotarea apartamentelor)

de douã ori - bis pagina 6 bis
refrenul} (bis) — de douã ori

Ann fost la lași o dată .

• DE + cardinal (+de) + ORI.
Am citit cartea aceasta două

A recitar poezia . (numeral).

A fost (clndva, adverb) o babã çi un mo§neag.

Andrei a fost in França

Andreea s-a aflat in Franta doar

mMPai
1 ) Drumul acesta este
celàlalt. mai lung deci“t 5) În Angfio porumbeii tronsportau epru-
2) Primul concurent a bete cu si“nge din spital la laborator
alergat deci“t al cincilea. mai repede mai repede decît omul cu automobilul.
3) Pe Lunà omul este 6) Balena-albastră este mai
Pámínt. mai u5or decít mare deci“t elefantul aJiccin.
pe 7) Am vizionat filmul " Tarzan”
3
4) Dunârea este mai lungá decít Prutul.

3
 NUMERALELE ORDINALE

În ¡r irrha zi Dumnezeu a fàcut ...,

- animalele sălbatice și
domestice, in ziua N n ;iea s-a
- Andrei a luat locul into i , odihnit și...
Radu — al ‹i‹›i ica çi
Marius
- a1 i i ci le.i .

singular cal
masculin neutru. masculin feminin neutru
p PRIMA’ PRIMOLE
PRiMII
INTÎIA’ 'INTÎILE

subâtantiv cu artiéol hotärît + îNTÏI

ÎNTIIUL + substanti0 anul inter; grupa Juli
ñearticulat

brtedñeALtïi onoei ;YC

,emortxc masculin feminin
2 (doi, douä) doîca a dom
3 (trei) Def•a .. tœ%
8 (opt) €'opt t1 a"opbl’

1000.(o mtv)
3000 (trei mii) iit trei niilma trei. mii
1000000 (un milion) al .milionuJca .. ä milioani

vioară secundă căpitan secund a fi a cincea roată la căruța — a fi de

prisos
prim-locțiitor terță persoană a fi în al nouălea cer — a fi foarte fericit
a avea cel de-al șaselea simț — a fi
talentat

3
 E x ce¡;l i i
Napoleon I
Napoleon al III-lea
I ) Mà lntrebi ati‘tea licruri deoJatà incit nu tiu la care sò ròspund mai imi
(Costache Negruzzi) 2)/iiii i’ / iti“i fac làutoare. (lon Creangò )
3) Ion Creangà a tràit in secolul ‹ il i‹ un , ›, ‹ -• ‹ ‹ 1. ‹i

3
 DECLINAREA NUMERALELOR ORDINALE

I ) Cei din urmă vor ficoi diiitîi . 6)Cel He-‹i1 Huilea elev este mai inteligent.
2) Toate drpe turile cînt ale ce!ur .-iii-.•îl 7) Florile dc aici sînt ale ‹’-•lui de-‹.! Uuiivu copil.
3) Lucrurile acestea aparJinc-eltir dlnifl 8) Îi scriu c¢luî dc-al doflea profesor.
5) Am vorbitcu :-ei ‹!litlil 9) Am sco5 de sub tiRar șicel de-‹il i:loileu tiraj.

10) Roxana a prezentat¡›i ima comunicare, pe ('ea de• ) a doua a prezentatm Andrei.
 CONJUGAREA 1

A. a lucr (eu lucr ) D. a apropi (eu apropi )

a dans (eu dans ) ă îm fă ști , (eu îrnpră ști )
B. a audi (eu audi ) E. a aC (eiJ afl )
a sublini (eu sublini ) a intr (eu intr .) CONJUGAREA A II-A
C. a adun (eu adun ) F. a juc (eu joc )
a cînt (eu cînt ) a- cumpă r (eu cumpă r A. a eá d (eu cad )
) B. a ved (eu vã d )
, C. a ved. (eu và d. )
a- ved. (eu vã d )

CONJUGAREA A III-A
A. a aduc (eu aduc )
a fac (eu fac )
a ln{eleg (eu inteleg )
CONJUGAREA A IV-A
B. a sen (eu seri )
a prescri (eu prescri ) A. t . a cit (eu citesc)
a iub (eu iubesc)
C. a ín¡eleg (eu ín¡eleg ) A.2. a fug (eu fug )
a- ín{e1eg. (eu ln{eleg ) 1 a dorm (eu dorm, )
!i

l ) O furnicà -n spate
Un gráunte jumâtate.
- Íncotro , surioaró?
- la §i eu la moarà!
(Otilia Cazimir)
 EuomB
Tă i rezi El/ea vede
El/ea cade
Noi câ dem
Voi cadeti
si/ele cada

1) Uite, ce frumos ‹’culc zăpada!
2) Engleza o iii¡‹•le,g, iar româna g i'oi hv8£.’.
3) Astfel vietile
fli tinereJile
Tm'‹’ și se iif ii,4. (Mihai Eminescu)
4).X'.• ¡›/ i‹'‹• să discutăm despre automobile.
$ )C i"nd t•• ‹i¡in›¡›ii de oraf, •’‹•zi oR rive liște minunată.
6) Ce sc’ ’ii cu peniJa, gu liii cu bărdi a.
y t i•-“î, ri“ndunelele •c ‹hi‹’,
r* .-.. ›« orele de nur. (Mihai Eminescu)
3?
 VERBUL
F3oduI indicativ. I inipul pi ezeltt

Conjugørea:a IY-a

A.1. a!ciii AT. a fugi. A.3.. a şti A:4. a.conõiòui A.3..!ã lócui A.ò..,§ veni

En citesco En fug ‹• Eu şö u Eu contribui o Eu loeuićsc B Eu vine

Tu cioşt i Tu fugi Tu şti i Tu contribui o Tu lociiieșt i Tu vi i
El/ea.citeșt e El/ea fiige EVea çd e El/ea contriòui e Fil/ea locüieșt e El/ea vine

Ase odihni , A-çł constriii

En nifi õáìhãesc u îmi cohstruiesco

Ver *3odihni li›’3 consrui H

.B.1.'ä coborî B.2. a urî ” =.. Ei, .ele sc odihnesé ••își construiesc o

Eu.cobore Eu urãsc o
Tu cobori Tu urăşt i
EFea.cóboară El/ea urãjte
Noi coboü n Not urïo
Voi cobori(i Voi urìți
Ei/ele cobo $ Ei/ele urăsco

1) S‹’ I › •i it !’i‹ Tîndală, dar ulcioare nu-şi ia.

7 j In lumea asta sînt femei
(Folclor)
Cu ochi ce scíntei...
2) Cele mai albastre ceruri cãtre Putna .se’ (Mihai Eminescu)
ii. (Adrian Pă unescu)
8) Și lanurile sint pustii...
3) Ziua scade, iarna ’/iir; ’run’ pe crivõ¿ cálare.
De ce m-mi i i’i, de ce uu-mi i i?
(Vasile Alecsandri)
(Mihai Eminescu)
4) Guguțä i“l compară cv al tatei şi ,p'•i‹• i• că
9) Ziua scade, noaptea
ceasul bunelului e mai bus.
create Și frunzişul mi-/ /
(Spiridon Vangheli)
'/' ‹' r‹:
(Mihai Eminescu)
5) Și limba asta dacă- !, !!l'; 10) Și apa unde-an fost căzut
o
pâmi"ntul, píinea í-o i! ł ! l !: 6 ) An cu an i“mpáráția not mai largã
(Victor Teleucă ) ’
4
,•!‹’ În cercuri ›’‹ ‘‹ i‹ .!’i‹,
(Mihai Eminescu) Și din adi“ric necunoscut
Un mi“ndru ti“năr create.
(Mihai Eminescu)

4
 VERBELE REFLEXIVE
NDICATIVUL. PREZENTUL

in Dativ
a-șiamiAti
a se în,toarce
Locuțiuni verbale
Eu m8 tntorc iii aminteşti
Tu te întorci a-și aduce aminte
își aminteşte
El (ea) se imi aduc ne amintim
întoarce Noi ne iți aduci
întoarcem
Voi v£ întoarceți își aduce aminte iși amintesc
Ei (ele) ac ne aducem
întorc vă aduceți
iși aduc

INDICATIVUL. PERFECTUL COMPUS

a se întoarce a-și l“ntoarce

Eu m-ann (n@+nm) uit-am {hei+una) întors
întors (fți+ai
Tu te-ai (te+ai) întors ›i+a înt
El (ea) s-a (s9+a) întors ne-ann (ne+arn) intors
Noi ne-ann (ncHam) y+ați) intors
întors Voi v-ati (vJ+ați) ii-au Ji+au) întors
întors
au

Sensuri diteritc
a uita - a se
uita a afla — a
se ada
a duce — a se duce
1, a stabili — a se stabili

A.1 Ann uitat numă rul dc telefon. - A.2 M-ani uitot ieri la televizor.
B.l Tu ai atras data examenului† - B.2 Muzeul se afil în centrul oraşului.

4
C.1 El duce o geantă grea. - C.2 El s¢ duce la magazin.
D.1 Noi ani stabilit data festivalului. - D.2 Ne-aia stabil it cu traiul la Soroca.

4
 la cinema?
- Unde în vacanțä ?
- Nu, la bibliotecă . la munte.

CONJUGĂRILE

I all-a alII-a a IV-a

Acînta, a dansa ,t aparea, a vedea A aduce, a A citi, a coborî
coace En
Eu Eu EU Tu
Tu Tu Tu
El, ea cînta El, ea apării: El, ea adu El, ea citi
Noi °* Noi Vä 2ii Noi cop Noi coborí
VOi Voi VOİ Voi
Ei, ele Ei, ele Hi, ele Ei, ele

VERBE REFLEXIVE
A spăla
Eu Noi
Tu spá lu Voi spă la!
El, ea Ei, ele

A- eumpăra

Eu Noi
Tu cumpá ra Voi cumpärii
El, ea Ei, ele

I) de ci"teva ori iniina, o En mă culc, poveşti i“mi spun.

bătaie de clopot i- in urechi şi (Grigore Vieru)
badea
Cireş s- la pămínt.
(Ion Druțã )
2 ) En cu adevărat

(Nicolae Dabija)
3) Calul i- fur Fât-Frumos sà-1
hráneascâ şapte săptõmîni cu orz
muiat i“n lapte.
4) soarele cel bun
4
5 ) Limba noastră-i foc ce arde
Íntr-un neam ce
fărõ veste
din somn de
moorte Ca viteazul din
poveste.
(Alexei Mateevici)
6 ) În rostirea ei bàtrînii
Cu sudori țara.
(Alexei
Mateevici)
1) Să vorbim in limba
noastrá, Limba
mamei, limba cea,
Care- -o

Ş/- -o dumneDto.
(Nicolae Esineneu)

4
 INDICATIVUL. IMPERFECTUL

Cînd a început să ploul, Cînd eram mic, eu citcaiii cite

eu aici p.tin spre acasă. patni ore pe zi, iar acum...

A LUCRA, A INȚELEGE, A TRECE, A CITI

1-li + uni
• 1 l I-1 ¥’ + eam

Ao Întâlni Ao! inaini A fi

E'uimit iiitiMeam iini întîlnâam Eu eram
Tu erai
E1, ea era
Noi eram
Voi erați
* •...E..i?e,.l.e..e.’.r.a..u..•

1) ffi‹ i u una la părinți 4) Dacă tu ș ii ii’ problema astei vieti cu care

ffi mîndră-n toate cele... iup!-
(Mihai Eminescu) (Mihai Eminescu)
2) În copilărie ui‹ ei iiii des la mănăstirea 5)Înainte vreme domnii țăFii nu. ‹! rii,• ii ii
Căpriana, e uri aer deosebit acola. tii sd-și lucrezc chiar ei pământul. La fel
3) C i‹i/‹ i uu pe iarba mătăsoasă și .• i m¡‹ ‹iii i că li!i‹ ‹ ‹ i și Alexandru cel Bun.
zbor (Nicolae Dabija)
de bucurie.
4
 -Ce cã ? mîine la bunicul ?
la Grä dina Botanică .
!Persoana: Viitorul literar Viitorul literal
Persoana
a łuci a„ a .vedea, a i“rițeİege, a a seprëgăti a-și pregăti
frõi
Eu
Tü
El; pregàti
ea }ucra, vedea
Nö i ínțélege; trã i
voi
Ei, ëİe

Cönjuńctivul
Persoana Timpul prezent. Viitorü l.popular (2 forme)
A védeä A vedea .
Eu ”vă d ’vă d vă d
Tu vezi vezi vezi
vadă vadi vadä
Noi vedem vedem vedem
Voi vü deți veò eți vedeți
Ei, ele : vadă vaò ã : vadă

.
A avea
.sñ meryi en hicic.leta. (prez. iiidic. )
(Spiridon Vangheli)
liceul, “. ! in En ai
Cii“ecia.
N i rni
(Spiridon Vanpheli ) Voi aveți
) -atunci amarnic, Ei, ele au
Că vi-i limh‹i prea säracă.
(Alexei Mateevici) In, dar acum cñ efti mic,
5 ) Cînd mars, ciiir
s'ă tin ieyi din vorba mea.
6) En
4
 (1
.A
l.
Br
át
es
cu
-
V
oi
ne
şti
)
.‘ voi
sà
ràmîn
eți
nemiș
cați.
(I.
Al
.
Br
ät
es
cu
-
V
oi
ne
şti
)

4
 - Vrcau ceva despre animate. , tc rog, cind vei ajunge acasa.
- vă despre cele exotice?

pot vrcau cite5c

. i .
şiiu sa

trebuie îmi place pictez

Comparä !
Indicativtil Cönjunctivul
Prezent Perfect (trecut)
A
dariya
EU dans să dans
Tu dans să dans :
El, ea dans să citi
N01 dans danscz,ë
V01 dans: , sá dans .
Ei,ele dans.: sä dans
.. sä dansez,c

A se gîiidi A -şi sci ie

Eu mà eînd ,-mi scri
Tu : .:: te gind :-ți scri
El, ea sc gìnd : -și scri
Not : ne gînd ! ne scri
Voi . vă gînd - v‹o scri
Hi, cfc :.. se gînd -şi scri

i Mnwgli yre[era cu Bughc•era in

4) Kă rog . iiiediciil.
iesişul padurii ş’i .!, cum pantei a
5) Una este :
çuare sõ-ş'i : hraria. II ieri, am fi iners i‘n excm.die.

4
l) C hine run/fe linibi. Alta e,ste .. (Vasile Romanciuc)
6 ) Saudi, să asciilți de móniica!
(I.Al. Brătescu-Voineşti)

5
 t I. I t1 I'1. II tI

- Cum sînt răii, mămico?

(Constantin Dragoinir)

C O NGJ Ă RI
U
A cinta A tăcea
(Tu) Cîn : ! N c nta! (Tu) Taci! - Nu tăcea!
(Voi) Cînti i ! - Nu cînt!! . ! J (Voi) Tăceți! - Nu tîîceți!

A alege 3 4 citi
(Tu) Aleg ! - Nu alege!
(Tu) Citeşte! - Nu citi!
(Voi) Aleg - Nu aleg. :
(Voi) Citiți! - Nu citiți!
!

Verbul Indicativ prezent Imperativ

Compară ! a dormi dormi dorm !
a merge merg merg !
a coborî coboar coboar, !
a cînta cînt ! cînt. !
a scrie scri. scri !

A se întîlni A-ți aduce

Întîlnește-te! Nii te întâlni! Adu-ți! Nu-ți aduce!
Întîlniți-vă! Nu vă Aduceți-vă! Nu vă aduceți!
întilniți!

4) -i, Doamne, înapoi,

I ) Drâgufule bace, -(i oile-ncoace... (Miori{a)
Câ și-așo au dus-o prost.
2) .' -i (pe hi), mame, dragostea de Jarâ!
Și fă-i tineri cum au fost,
3) Ce clipă grea!
Peşti ai oceanelor înotul! (Geo Bogza)
Flori ale cîmpului, mireasma...

5
 -i mai tineri
deCi“t nOi.
(
A
d
r
i
a
n

P
ă
u
n
e
s
e
u
)
5) ' de la
nufăr să
fii mereu
curat.!
(Lirica norvegianȘ

5
 í)^s l7t I I Uh 1 I

/
- Dacă .! inulți bani,
multe lucruri utile şi
i înghețată-ä ! ! - Mă inico, ,:
la o casä de copii ca sa le o înghețatã.
impart.

TIMPUL PREZENT/ VIITOR TIMPUL TRECUT

(AZI, MIINE) (IERI)
A INVÁ Ț A A ÎNVĂȚA
Eu En
Tu Tu
El, ea învăța El, ea i ovap:
Noi -iii. Noi
Voi Voi
Ei, ele Ei, ele

a se îmbrăca a-şi îmbrãca

Eu
Tu
E1, îmbrãca ìmbrüca
ea
Noi (’ îmbrãca ) (‹ îmbrăca: )
Voi limpul trecut iimpul trecui
Ei, ele

l) să mergi la spectacol. 6) Prepelița ] să se rupã in două.

2 j Dacă ten cald, jumõtate sá plece cu copiii sănátoşi, tar
cu pórin|ii la mare. jumćitate sà răoii“nă cu puiuł schiłod.
o") De- omul ce- , dinainte (I.Al.Brätescu-Voineşti)
s- 1 ) Astăzi clv tar de
4) norocu// A-nJelege n-o mai pot...(Mihai Eminescu)
5) Dacă iubirea, de 8) azi cu tine, dar am antrenament.
viață. 9) Dacõ nu at fì foot atent, piciorul.
(Grigore Vieru) 5
‘ 47
48
\ rki4I Hi *I".itlïr.t'l. \1
A FI, A AVEA, A M ÍNC'A, A DA, A STA, A LUA, A A AREA, A USCA și A RELUA, A REDA elc.
Timp ModHÍ UI Modul Modul
Verb Prese [mperfe Perfect Viit Prese Perfe Preze Perfe
nt ct compus
pe (ce
rSoana ‹imJcirr?j
d dădea am v să să a aş
A au m oi dau fi ş fi
DA el, da dădea a d ve d să să d a d ai d
A ea i i a i dai fi i fi
BEA no dă dădea m va sã să a ar
iy dã dădea vo dea fi r fi
j m m m să să a am
a
ei, da dădea ve däin ft m fi
ț
ele ți ți ți sã sl ați
i
A en da dädea mînc v mîn dali fi mînc a min fì mînc
a
tu u u u or sä ț ar
e1, mă nÎn níinca a vo dea i fi
ea c m i i så a aş
m
no mñ nîn mînca ve mä nînc r fì
ci i a i sä să a ai
el,eä mä nîn mínca usc va us mã nînci usc ş us fì usc
A i
R° i că mînca vo sã a ar
a
V° i mincä i m a m mä nînce să i fi
ei, n mînca m ve sà C a am
ele mîncaț ți ți mincam sá r Ł
en i mînca vo să fi m ați
a
tu mä nîn u ț lu r l mincați să lu m l fi lu
A
el, că să fi ar
i
ea usca vo
a mă nìnce sñ a fi
no usuc m i fi ți
n
 - .!i : a plouat?
- Da, ploaia ce a căzut :
trecută a vopsit totul în albastru.

azi, ieri, mîine,

aproape, departe, j poimîine, tîrziu, așa, astfel, bine,
aici, acolo, sus, ; devreme, acum, alene, abia,
jos, deasupra, i atunci, odată, degrabă, firește,
' împrejur, încotro, cînd, curind încet, mai, cit, mult,
înăuntru, afară mereu, desigur

i ‹›‹ i 1 ii i ii›i i i‹iii o r

De obicei, pe de rost, zi cu zi, ici-colo, vrind-nevrînd , u sigurantă ,
cu de-a sila, în special, de-a lungul, zi și noapte, cu orice preț, mai
mult, de asemenea, ieri-seară , din cînd în cînd, pas cu pas, de-a lungul,
unde și unde, dc aceea, cel puțin

4) Dacâ totuşi e nevoit › â scoată o vorbâ, o spune

l ) A fost ca-n poveșli, (lou Druță)
A fost ca 5) de ce fii capul, De
Din i iide mal i ce nu-I cobori?
împărătești, O prea fi (Grigore Vieru)
umoasă fatâ.
(Mihai Eininescu) 6) Îl › îtle , îl vede ,
niilge, '.' ninge iarâ. Astfel dorința-i gcita...
(Vasiie Alecsandri) (Mihai Eminescu)
3)’ ' cm început -ile triste penti u bietul pu! 7) Și. ' pe urma ei

49
(I.Al.Brătesc
u-Voinești)
fiindcă-n
odaie.
Eminescu)

50
 PREPOZI T +

-Mergi !.i ii ce autobuz ajung :i Grădina Botanică?

liceu? ri autobuzul nr. 5.
-Nu, in
excursie.
Pít EPiJZl) 11
Íú, pe, dupã, cãtre, co trar, dinspre, dintre,
gra{ie,,éonforrti, din, lã,.üu 9tc.

In preajma, pe de!anipra,":in dreptui; in urma, fatã:.de,

afarã de, in caz.ãe; de-a iaíui, in.schiaibu1,.aproape,de,
- Unde se afiã çcoala ic muzich?
- Vezi clãdirea eca .tr piatrh? Acolo pé pnrcursul, lâ.ün loc. cu
este.

asiipra, iontrá, inainteã, imprejurul, impotriva

in lata, in ciuda, in baza, din cauzà, in vederea

gracie, mulțumita“, datorită , contrar, conform, potrivit

il.
în, la, lîngă , pe, pe la, M»rg: - ia Pans (oră jJ
sub; deasupra - in Franța (țară )

Vín: - rte la Paris

ca, decit, cit França

5) Lecfiile i'• avi au fost conform orarului.

1 ) Munca este brățară .'. aur. 6) Veri orul meu a obl’ !nut premiul lnti“i la i
2) Cerul era senin, soarele se juca ‹ ii nourașii. olim- prada rePublicanà ‹i! ii‹ ›r imi cuno tin¡elor
(Constantin Dragomir) sale foarte bune.
3) Ninge flori l‹ nea frumoase argintind cărări și 7) li: livadà cre teau vicini, pruni i meri.
come. (Nichita Stă nescu) 8)Nici mi-i foame,
4) . tot neamul ne-adunâm nici mi-i sete,
/ ‹ i butiici.! C'asâ Mare Ci mi-i dor
Și i’i. zi ‹ 1!. sărbătoare : /‹ codFul verde. (FOICIDT)
. / moldoveni cintăm. (Constantin Dragomir)
51
 CONJUNCȚIA

impãratul Verde nu avea feciori, - Chiar daeã tu ai

ci numai fëte. (Ion kreangä) spart geamul, nu te
Ion şi Andrei
pleacá voi pedepsi. Ş tiu cä nu
la şcoalã . •• œ i M•i iJ• ••ii•Jmiii#Jiiø••i*•iuM#it• JwJ JJJm,
at Pacut-o
intenționat.
Simple: cI, şi. sã . dacl. dar, fie, tar
Compuse: ca sã. ci şi, cum cà , deoarece, deşi
Wcuțîuni conjuncționale: cu toate cå, ori de clte ori,
in afară cà, dupã cc, odatâ ce, şi cu, cît și, dar și

- Mama a väzut ca am golit un bor-

can cu dulceațä, dar nu s-a supärat.

Conjuncțü coordonatoare: - Ana serie mai frumos

• copulative: şi. nìci. precuin şi decit tine.
• adverSatİve: dar, iar, însã, ci
• conclusive: deei, aşadar. prin urmare
• disjunctive: fìe. sun, ori. sau...sau
Conjuncțü subordouatoare:
• c&uza le: căci. ã, deoarece, din cauzâ cä. fiindcä, pentru c5
• modale: ìntrucît, cum, dupä cum. precuin
• condiționale: dacã , cum, oare. cînd. de uiJde nu
• concesive: chiar dacã . nici daeă . chiar de, nici de
• temporale: pe cind, de ciiid. pinä cînd, cítã vrerhe
• de loc: de pe nude, pe nude. dincotro. încoiro

I ) Nicolae sta i‘n grădină, pe banca de piatră, sub tei ii trăgea din ciubuc fum
plin de mire5me. (Mihail Sadoveanu)
2) A fost odatá un împărat mare şi viteaz, dar rãu. (Barbu Delavrancea)
3) O luptă-i viața, dev i te łuptă // Cu dragoste de ea, cu dor. (George Coşbuc)
4) Ími opresc trei let, fìiii)c či am avut fret pi“ini. (Ion Creangá )
5) De-ar fi-n a men putințó SÔ fOC yrrcuni dore5c ... (Vasile Alecsandri)
6) D‹wl mãrturiseşti, scapi cu mai pu(inã pedeapsă. (Mihail Sadoveanu)
7) In casa unui prieten en am să mă ages, clii‹ir dacä nu mă pofteşte nimeni. (Mihail Sadoveanu)
8) M-am dus pínä iitide am văzut lumină. (Ion Creangã )

52
 INTù.R.IEGJ IA

! \ h‹ ! Copii şi frați. ..

, mă doare!
- t (! Miroase a fuiii? !
- ï":ii, am uitat prä jitura in cuptor.

Adresări: mãi, mä, fä, fa, bre, ehei, ei, ha

Aten(ionări . ’ia, iacă, iatä, uite, ian
Senzații ?5tări sufieteşti. ah, oh, brr, ura, ha, o, vai,
halal, ptiu
Acte de voin{à: haide, hai, hep, na, hei, stop.
Onomatopee. cotcodac!, mor!, buf!, cip-cirip!,
cioc cioc!, pui-pui!, boc!, pif!, miau!
!”ł! Cît e de
frig! ti mai
rabdã
un pic. puiul mamei.

I ) Scoalâ, i it, i! Aici at aJormit, pricopsitule? (Ion Creangă)

2) /. i, lasá-mă, oionşer.. . (Ion Luca Caragiale)
!
3) 1, dacá şi tu, Răzvane, ai simți aha de tare
Mîndra patimă de-a create tot mai mare şi mai mare.
(Bogdan-Petriceicu Hasdeu)
4) Mai bine ia-(i traista şi i!‹ i , ła drum. (Radu Tudoran)
S Ande i“naintea lui — parc-ar vent de la deal — un sunet uşor in zăpada moale.
/'! -/ i I Poate sá fie o vulpe. (Mihail Sadoveanu)
6) Deodată se auzi prin pădure głasul ursului i .'. ! ' n i. ' i •’. i ' (Petre Ispirescu)

53