UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRANCUȘI” din TÂRGU-JIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE MEDICALE ȘI

COMPORTMENTALE
Program de studii: Educație Fizică și Sportivă

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator știintific:
Conf. univ. dr. Camelia-Daniela Plăstoi

Absolvent:
Murgu Andreea Ionela

Târgu-Jiu 2022

1
UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRANCUȘI” din TÂRGU-JIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE MEDICALE ȘI
COMPORTMENTALE
Program de studii: Educație Fizică și Sportivă

APORTUL ASIMILĂRII PAȘILOR SPECIFICI DANSULUI

MODERN ÎN DOBÂNDIREA UNEI ATITUDINI CORPORALE
NECESARE PRACTICĂRII DANSULUI POPULAR LA
ÎNCEPĂTORI

Coordonator știintific:
Conf. univ. dr. Camelia-Daniela Plăstoi

Absolvent:
Murgu Andreea Ionela

Târgu-Jiu 2022

2
 CUPRINS

CAPITOLUL I: INTRODUCEREA
1.1. Motivarea alegerii temei..................................................................
1.2. Importanta alegerii temei....................................................................
1.3. Valențele dansului modern în practicarea dansului popular.....................

CAPITOLUL II: BAZELE TEORETICE ALE STUDIULUI

2.1. Aportul altor dansuri în dobândirea atitudinii corporale specifice dansului
popular............................................................................................................
2.2. Elemente din dansul clasic utilizate în dansul modern.................................
2.3. Elemente din dansul modern folosite în dansul popular...............................
2.4. Caracteristicile dansului modern reflectate în dansul popular.......................

CAPITOLUL III: METODOLOGIA CERCETARII

3.1. Date privind organizarea experimentului.......................................................
3.2. Ipoteză, obiectivele și sarcinile cercetării...................................................
3.3. Succesiunea de pași specifici dansului modern și aportul acestora în
dobândirea abilităților specifice...........................................................................
3.4. Înregistrarea, prelucrarea și interpretarea datelor.........................................

CONCLUZII.....................................................................................................
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................

3
 CAPITOLUL I
INTRODUCEREA
1.1. Motivarea alegerii temei
Termenul de dans modern definește, în general, evoluțiile în dans care,
începând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, au condus la un nou mod de a
concepe dansul de scenă, spre deosebire de baletul clasic-academic. În unele
cazuri, adoptând o terminologie tipică lumii anglo-saxone, termenul indică și
unele forme de dans de sală care au evoluat în secolul al XX-lea. Dansul
modern este un stil de dans care se concetreaza asupra interpretarilor proprii ale
dansatorului în loc de pașii structurați ca și un dans tradiționall de balet.
Dansatorii modernii resping limitele baletului clasic și ale mișcărilor favorabile
derivate din eprimarea sentimentelor lor interioare.
Elementele de pantomină în dansul modern au început să fie cercatate nu
doar ca imagine ce promovează o idee concretă dar și ca obiectul cercetării care
trebuie să trezească spectatorilor asocieri libere. Majoritatea reprezentanților
dansului modern suștin ca scena nu este locul principal pentru evoluare,
spectacolele sunt create pe cele mai neașteptate scene. Dansul modern a avut o
influnță deosebită asupra dansului clasic

1.2. Importanța alegerii temei

Dansul înseamnă activitate fizică în primul rând. Îți coordonează o
postură armonioasă a corpului, oferă disciplină, stimluează extrem de bine și
sistemul vascular. În al doilea rând este benefic penrtu copii pentru că aduce o
destindere și o buna dispoziție extraordinar de mare, deoarece are rolul de a
scădea nivelul de anxietate – necesar mai ales în aceste timpuri când bulling-ul
este cel mai mare factor care perturbă psihic-ul unui copil. Nu numai ca il ajută
pe cel mic sa-si dezvolte încrederea în forțele proprii, dar îl ajută să devină mai
disciplinat și responsabil.
Metodele de selecție a copiilor în practicarea dansurilor moder se fac
dupa o analiza aleasa, deoarece aceștia trebuie să fie înzestrați de la mama

4
natura cu ureche muzicală care să-i ajute sp învețe repede pașii de dans și să fie
înzestrat și cu un fizic armonios. Fiind la o vârstă fragedă, corpul unui copil
trece prin foarte multe transformări așa că dansul nu ar face decât să aducă un
plus în dezvoltarea armonioasă a fizicului.
Mișcarea de orice fel este foarte benefică în dezvoltarea fizică și pshică a
unui copil, dar dacă mai este adăugat sș un alt aspect care ar trebui luat în calcul
de către părinți când își trimit copiii la școli de dans modern: să perpetueze.
Dansul este o artă, care aduce foarte multe beneficii în dezvoltarea
copiilor. Efectul dansurilor asupra sănătății este foarte mare. Acest sport
contribuie la întărirea imunității și rezistenței organismului. Sângele circulă mai
repede, ceea ce ajută la combaterea oricărui proces inflamator. În consecință,
copiii se îmbolnăvesc mult mai rar. Dansul mai ajută la dezvoltarea armonioasă
a tuturor grupurilor musculare, care dezvoltă silueta într-un mod favorabil.
Totodată, dansurile influențează foarte pozitiv și dezvoltarea psihologică a
copilului. Un copil care este pasionat de acest tip de artă, își dezvoltă voință,
răbdarea și, de asemenea, nu are probleme cu stima de sine. Datorită orelor
de dans copilul se simte liber în societate și devine mult mai încrezătot

1.3. Valentele dansului modern în practicarea dansului popular

Fiecare gen de artă dispune de un sistem propriu de caracteristici şi

legităţi prin prisma cărora reflectă aspecte importante ale realităţii obiective. În
această ordine de idei, este necesar să menţionăm că modul deosebit de
percepere artistică a lumii înconjurătoare, specific doar unui singur gen de artă,
reprezintă totalitatea mijloacelor sale de expresivitate artistică.
Dansul, ca orice alt gen de artă, dispune, de asemenea, de mijloacele sale
caracteristice, cu ajutorul cărora reflectă lumea reală prin imagini artistice,
accentuând astfel specificul său, care constă în transmiterea ideilor şi

5
sentimentelor umane prin intermediul mişcărilor, gesturilor şi mimicii.
„Limbajul dansului reprezintă limbajul emoţiilor şi, dacă cuvântul are o anumită
semnificaţie a sa, mişcarea de dans capătă sens, exprimă ceva doar atunci când,
aflându-se într-o combinaţie cu alte mişcări, contribuie la dezvăluirea structurii
artistice a întregii opere” [Bogdanov-Berezovsky, V.]. Având caracteristicile şi
diferenţele sale naţionale, diversitatea culturii coregrafice este, totuşi,
subordonată atât schimbărilor ritmice-temporale cât şi celor compoziţional-
spaţiale. Această particularitate inedită a mijloacelor expresive permite artei
coregrafice, într-un mod original, să reflecte viaţa şi valorile create de omenire
[Nikitin, V.Yu.]. Caracterul generalizator şi plurivalent al limbajului coregrafic
dictează necesitatea de a implementa unele Studiul Artelor şi Culturologie:
istorie, teorie, practică 2018, nr. 1 (32) 160 legi şi reguli specifice de
reprezentare a realităţii, prin care se urmăreşte stabilirea de valori şi sensuri
figurate ale imaginii poetice.
Dansul reprezintă un gen al artei coregrafice, care apelează la mişcarea şi
poziţia corpului uman pentru a crea o imagine artistică. În Dicţionarul
Explicativ al Limbii Române sunt atestate două sensuri ale termenului dans:
1. „Ansamblu de mişcări ritmice, variate ale corpului omenesc, executate
în ritmul unei melodii şi având caracterul religios, de artă sau de divertisment”.
2. „Ansamblu de mişcări artistice convenţionale, care constituie baza
tehnică a coregrafiei, a spectacolelor de balet” [DEX].
Dansul a apărut încă în vremurile străvechi, fiind o expresie a emoţiilor şi
sentimentelor omeneşti despre o vânătoare reuşită, încheierea unor activităţi de
muncă sau de luptă. Iniţial, dansul a avut o semnificaţie magică şi religioasă,
constituind o parte indispensabilă a ritualurilor din acele timpuri, servind,
totodată, şi ca un mijloc specific de transmitere a anumitor valori inerente acelei
perioade, precum şi a unor experienţe concrete din diferite domenii de
activitate.

6
 Pe parcursul unei istorii de secole, arta dansului a acumulat o serie de
tehnici, care au permis, datorită expresivităţii caracteristice acestui gen de artă,
să ne transmită o bogată experienţă, numeroase informaţii, care constituie astăzi
o adevărată valoare educaţională, însumând, totodată, şi latura emoţională a
artei coregrafice.

Având caracteristicile şi diferenţele sale naţionale, diversitatea culturii

coregrafice este, totuşi, subordonată atât schimbărilor ritmice-temporale cât şi
celor compoziţional-spaţiale. Această particularitate inedită a mijloacelor
expresive permite artei coregrafice, într-un mod original, să reflecte viaţa şi
valorile create de omenire. „Totalitatea imaginilor coregrafice expresive
dictează legităţile proprii de reflectare a realităţii, care se bazează nu atât pe o
corespundere fidelă între viaţă şi materialul artistic, cât pe gradul de
autenticitate în ce priveşte reflectarea metaforică şi artistică a vieţii” [Uralskaya,
V.].
În virtutea mijloacelor sale de expresivitate artistică, dansul, mai mult
decât orice alt gen de artă, se detaşează complet de naturalism, de rutina
cotidiană, de practica obişnuită de zi cu zi. În acelaşi timp, dansul este strâns
legat de realitate, însă această legătură nu poartă un caracter direct, ci o
caracteristică indirectă, care se realizează în baza legităţilor generale estetice şi
a imaginilor artistice ale artei coregrafice. Limbajul dansului reprezintă un
limbaj al sentimentelor umane şi, dacă cuvântul are o anumită semnificaţie a sa,
mişcarea de dans capătă sens, exprimă ceva doar atunci când, aflându-se într-o
combinaţie cu alte mişcări, contribuie la dezvăluirea structurii artistice a întregii
opere.
Caracterul generalizator şi polivalent al mişcărilor plastice coregrafice
impune necesitatea utilizării unor reguli specifice de reflectare a realităţii, care
presupun mijloace artistice de redare a imaginilor coregrafice.

7
 Influenţa puternică pe care o are dansul asupra noastră rezidă în forţa lui
de a exprima virtuţile umane, de a transmite intensitatea sentimentelor sufletului
omenesc şi de a se sustrage de la orice lucruri mărunte şi întâmplătoare.
Imaginile coregrafice, de regulă, reflectă etapele principale, momentele-cheie
ale vieţii şi, datorită caracterului lor firesc şi emoţionant, sunt capabile să
pătrundă în esenţa ei.
De la bun început, arta dansului comportă un caracter sintetic. „În oricare
dintre manifestările sale, fie că este vorba de dansurile populare sau de
spectacolele în scenă, ea uneşte într-un tot întreg mişcările plastice specifice ale
dansului, muzica şi costumul, situaţiile convenţionale de viaţă. În procesul de
interpretare scenică şi de percepţie artistică a operei coregrafice mai participă şi
decorul, şi lumina, şi arta montajului” [Nikitin, V.Yu.].
Coregrafia aparţine unor forme de artă spectaculoase, sintetice, spaţio-
temporale, care combină în sine dansul, muzica, dramaturgia şi arta plastică.
Punctul central al acestei sinteze este coregrafia. Diferite tipuri de artă coexistă
în opera coregrafică într-o formă modificată, subordonându-se şi inter-
relaţionând cu elementul central — coregrafia. Studiul Artelor şi Culturologie:
istorie, teorie, practică 2018, nr. 1 (32) 161
De aici rezultă faptul că „arta coregrafică constituie un ansamblu, un
organism concret, integru, care are formele sale specifice de manifestare şi
legităţile sale de existenţă. Printre ele există ceva special, anume ceea ce-i
caracteristic doar coregrafiei şi care, totodată, o înrudeşte cu alte forme de artă.
Acest lucru special nu reprezintă altceva decât mijloacele expresive de
exprimare proprii coregrafiei. Cu toate că diferă de celelalte tipuri de artă, ele
contribuie la crearea imaginii coregrafice integre” [Uralskaya, V.].
Imaginea unui dans se naşte din corelaţia mijloacelor expresive ale
acestui dans şi conţinutul său interior, mesajul pe care urmează să-l transmită,
ideea pe care o promovează şi pe care trebuie să o justifice. Acest lucru este
valabil pentru oricare dintre genurile operelor coregrafice.

8
 Fiind o artă spaţial-temporală, dansul există, prinde viaţă doar în cadrul
acestor două dimensiuni. De aici rezultă că şi mijloacele expresive ale artei
dansului depind în mod direct de această legitate importantă, care, de altfel,
defineşte şi specificul coregrafiei. În coregrafie, spre deosebire de alte forme de
artă, acţiunea se desfăşoară în timp şi în spaţiu şi acest fapt determină
particularitatea structurii sale dramaturgice.
Printre mijloacele expresive ale culturii coregrafice se numără şi plastica
corpului uman, această particularitate a coregrafiei fiind strâns legată de prima.
Cu toate că expresivitatea limbajului plastic este caracteristică şi altor forme de
artă, totuşi, în coregrafie, spre deosebire de sculptură, de exemplu, arta plastică
a căreia îi este foarte asemănătoare, dansul e marcat de o plasticitate dinamică,
plină de viaţă.
Mijloacele expresive ale dansului au o istorie lungă, strâns legată de
însăşi istoria existenţei omeneşti. De exemplu, gestul — acest cuvânt mut destul
de expresiv — a fost o formă accesibilă de comunicare pe parcursul întregii
dezvoltări a societăţii umane. Modificându-se, şlefuindu-se, evoluând,
expresivitatea gestului a creat premise pentru naşterea dansului. La un moment
dat, gestul corpului uman a descoperit un aliat indispensabil — ritmul, fapt ce a
constituit una dintre cele mai mari descoperiri ale omului şi o caracteristică
deosebit de importantă a dansului.
Cu timpul, acumularea treptată a mijloacelor expresive ale coregrafiei s-a
dezvoltat în două direcţii. Una dintre aceste direcţii a urmărit dezvoltarea
gestului — mişcarea plastică a corpului, selectând de-a lungul timpului cele mai
expresive, cele mai strălucite mişcări, care, fiind plăcute din punct de vedere
vizual, au devenit, prin urmare, şi cele mai iscusite şi mai eficiente. Cea de-a
doua direcţie s-a preocupat de plasarea acestei mişcări (pasul, ca element al
dansului) în spaţiu, adică pe teren (pământ, scenă etc.). Prima caracterizează
limbajul, vocabularul dansului, a doua — desenul, imaginea, iar împreună,
fuzionând, alcătuiesc compoziţia dansului.

9
 Mijloacele expresive ale dansului nu au existat niciodată de sine stătător,
ci au constituit dintotdeauna o expresie figurativă a ideii, a conţinutului. Toate
acestea împreună au stabilit şi limitele expresivităţii dansului, particularitate
fără de care dansul n-ar fi existat. Ca formă a artei, „dansul ne transmite, prin
intermediul propriului său limbaj, bucuria şi tristeţea vieţii, visele şi amintirile
oamenilor şi, trebuie să recunoaştem, că o face cu succes” [Nikitin, V.Yu.].
Pentru a-şi asigura vitalitatea, este absolut necesar ca dansul să
întrunească următoarele caracteristici, extrem de importante: „Dansul reprezintă
o formă de afirmare a omului. Arta dansului transmite dragostea de viaţă. Ea
există în numele omului, îl proslăveşte pe om, îi glorifică măreţia şi spiritul
sănătos. Dragostea de viaţă rămâne a fi o caracteristică indispensabilă noţiunii
de popor. Acesta este conceptul filozofic al coregrafiei. De aici reiese şi
influenţa estetică a dansului, dragostea şi interesul poporului pentru acest gen de
artă” [Nikitin, V.Yu.].
Dansul, de rând cu alte forme ale artei, exercită un impact pozitiv atât din
punct de vedere educaţional cât şi emoţional. Perfecţiunea imaginilor de dans
este determinată de conţinutul şi forma lor. Arta dansului dezvăluie lumea
spirituală a omului şi, prin cele mai bune manifestări ale sale, el (dansul) educă
întotdeauna frumosul în om, îndeamnă la perfecţiune, educă sentimente nobile,
afirmă idei umaniste.
Totodată, este important să avem o idee clară şi corectă despre
mecanismele interne ale artei coregrafice, care contribuie la formarea de valori
atât coregrafilor cât şi celor care sunt consumatorii artei date (spectatorii). După
cum afirmă V. Bogdanov-Berezovski, „arta coregrafică este mai puţin Studiul
Artelor şi Culturologie: istorie, teorie, practică 2018, nr. 1 (32) 162 arbitrară în
comparaţie cu orice alt gen de artă. În acest sens, este evident că orice poziţie de
dans, fie şi cea mai simplă, orice gest sau mişcare de dans arată mai firesc, mai
natural decât o frază simplă. Mişcarea, gestul, poziţia exprimă cu mult mai

10
exact şi mai concret starea emoţională şi psihologică a imaginii coregrafice”
[Bogdanov-Berezovsky, V.].
Din cele expuse mai sus, putem deduce o teză foarte importantă, conform
căreia mişcarea de dans este interpretată ca un exponent direct al sentimentului
şi al dispoziţiei, iar lanţul coerent de mişcări de dans — ca un discurs viu, firesc,
exprimat prin semne plastice. În acest sens, dansul este unul dintre mijloacele de
comunicare şi de influenţare non-verbală asupra spectatorului. Dansul
conectează posibilităţile fizice şi energia unei persoane cu valorile şi aspiraţiile
sale spirituale
Psihologii în domeniul artei afirmă că dansul contribuie la interacţiunea
emisferelor cerebrale, stabilind astfel o relaţie reciprocă între intuiţie şi raţiune.
Dansul, ca formă a artei, are un puternic impact psihologic şi fizic asupra
spectatorului. Sentimentul de confort psihologic apare la public în aşa-numitul
moment de rezonanţă, atunci când dansatorii reuşesc să realizeze o anumită
armonie între muzică şi mişcare, între mişcările tuturor dansatorilor, ajustând
propriul lor câmp electromagnetic cu cel din sala de spectacole. Anume această
influenţă asupra omului contribuie în cea mai mare măsură la schimbarea sau
dezvoltarea valorilor sale general-umane.
Un alt factor important care are, de asemenea, o însemnătate deosebită în
activitatea cotidiană a omului, îl reprezintă ritmul dansului. Toate organele
interne ale omului şi procesele sale psihice funcţionează într-un anumit ritm. Ba
mai mult, oamenii de ştiinţă susţin că toate lucrurile din lumea înconjurătoare
sunt subordonate unui anumit ritm. Omul face parte din această lume şi, prin
urmare, legităţile existenţei sunt obligatorii şi pentru el. Acest lucru a fost
conştientizat încă din cele mai vechi timpuri. Strămoşii noştri dansau
întotdeauna, când doreau să se contopească cu natura, să se alimenteze cu
energie de la ea.
Aşadar, arta coregrafică, în general, şi dansul, în special, reprezintă o
valoare artistică în sistemul unei anumite culturi şi un mijloc eficient de formare

11
a unor anumite valori general-umane, având, în acest sens, posibilităţi
inepuizabile, ce ţin atât de conţinut cât şi de modalităţile de realizare (mijloacele
artistice).
Cu alte cuvinte, pentru dans, ca formă a artei, o importanţă deosebită o
are reprezentarea nemijlocită a imaginii. Creată de artist şi de experienţa sa
personală subiectivă, de experienţa psihologică a corpului său, imaginea dată
capătă expresie prin mişcarea şi comportamentul acestui corp într-un anumit
context artistic. În acelaşi timp, este important şi nivelul la care această
experienţă reuşeşte să reflecte şi să exprime valorile estetice şi sociale.
Arta coregrafică, datorită varietăţii de forme şi direcţii, posedă o serie de
diverse caracteristici şi un bogat potenţial de valori pentru a putea exercita o
influenţă mare asupra fiinţei umane. Profesorul rus Vadim Nikitin a încercat să
unifice toate formele şi direcţiile artei coregrafice într-un singur sistem, care să
conţină:
• paradigma estetică (de exemplu, estetica romantismului, care stă la baza
baletului clasic);
• modulul lexical, adică un anumit limbaj al dansului;
• sistemul educaţional, instituţii şcolare, modalităţi de formare
profesională a interpreţilor şi coregrafilor;
• caracterul concret al gândirii artistice a coregrafului în crearea de valori
şi opere de artă, utilizând mijloacele expresive ale diferitor sisteme de dans.
În conformitate cu aceste teze, se disting următoarele sisteme de dans:
dansul clasic, dansul popular, dansul de jazz (jazz dance), dansul modern,
dansul postmodern şi dansul contemporan (contemporary dance) — un termen
care desemnează libertatea în combinarea acestor sisteme, care reflectă în mod
diferit realitatea în forma artistică şi scenică a lucrării coregrafice, folosind un
limbaj expresiv original şi bazându-se pe propriile orientări valorice şi estetice.
Cele mai semnificative sunt dansul scenic-popular şi dansul clasic,
datorită locului prioritar care îi Studiul Artelor şi Culturologie: istorie, teorie,

12
practică 2018, nr. 1 (32) 163 revine în arta coregrafică, dar şi datorită
posibilităţilor enorme de a influenţa pozitiv formarea orientărilor valorice atât la
viitorii coregrafi şi interpreţi.
Dansul clasic reprezintă un fenomen artistic absolut independent, care
respectă anumite legităţi estetice şi generează anumite valori artistice şi estetice,
astfel influenţând direct conştiinţa publicului. Anume asemenea valori general-
umane precum dragostea, bunătatea, dreptatea, libertatea constituie baza
baletelor clasice.
Dansul scenic-popular s-a dezvoltat în baza dansului folcloric, care
reflecta caracterul şi temperamentul poporului în mediul căruia a apărut.
Trebuie să remarcăm că dansul scenic-popular formează atitudini valorice faţă
de istoria, tradiţiile, psihologia şi cultura unui popor. Rezultă că un coregraf
modern ar trebui să simtă estetica contextului naţional, să cunoască esenţa
dansului popular, aflat în strânsă legătură cu istoria acestui popor şi să-l
reproducă în forma scenică, ţinând cont nemijlocit de perioada istorică concretă,
de ideea principală şi valoarea dansului, iar reflectarea spiritului şi identităţii
unui popor va asigura o conexiune importantă între spectatori şi dansatori.
Reieşind din faptul că demersul prezentei cercetări cu referinţă la
procesul de formare a orientărilor valorice şi estetice la studenţii coregrafi se va
axa pe dansul scenic-popular, apare necesitatea de a caracteriza acest gen de
artă coregrafică din perspectiva axiologică.
Dansul folcloric reflectă specificul vieţii multiseculare a unui popor,
caracteristicile sale specifice, originale, care s-au stabilit de-a lungul istoriei.
Fiecare nouă epocă, noile condiţii politice, economice şi religioase s-au reflectat
întotdeauna în formele de conştiinţă socială, inclusiv şi în arta populară. Dansul
folcloric, pe lângă valoarea estetică pe care o poartă, reprezintă totodată un
adevărat monument al istoriei şi culturii poporului în sânul căruia a apărut.
Din moment ce dansul este o artă spaţial-temporală, limbajul dansului
continuă să evolueze şi să se schimbe în conformitate cu valorile general-umane

13
şi tradiţiile naţionale, cu atitudinea de respect faţă de istoria şi cultura poporului
său.
Una dintre particularităţile dansului scenic-popular constă în faptul că
coregraful/regizorul are dreptul să modifice sursa iniţială, dar, în cazul acesta,
lucrarea lui nu trebuie să fie mai puţin preţioasă ca valoare decât sursa originală,
ci, din contra, ea trebuie să fie inovatoare, iar ideea şi imaginea centrală —
evidenţiată cu mai multă claritate şi expresivitate. „În procesul de creare a
dansului, este important să fie angajate toate componentele acestuia: mişcarea şi
desenul, adică plastica coregrafică expresivă, muzica, costumul, culoarea. În
acelaşi timp, menţionăm că toate aceste mijloace expresive ale dansului nu
funcţionează de sine stătător, ci, doar fuzionând, ele creează imaginea artistică
şi estetică a mesajului” [Ustinova, T.A.].
Prin dans este dezvăluită mentalitatea poporului, în special cultura, tradiţiile
sale, fapt care nu poate nu să influenţeze orientările valorice ale oamenilor.
„Totalitatea imaginilor coregrafice expresive dictează legităţile proprii de
reflectare a realităţii, care se bazează nu atât pe o corespundere fidelă între viaţă
şi materialul artistic, cât pe gradul de autenticitate în ce priveşte reflectarea
metaforică şi artistică a vieţii” [Kafarova, T.G.].
Astfel, în procesul de analiză a artei coregrafice, am stabilit legităţile şi
oportunităţile estetice ale dansului, fapt relevant, la momentul actual, pentru
formarea orientărilor estetice la studenţii-coregrafi, care, la rândul lor, au o
ocazie unică de a exprima prin dans, prin plastică, prin mişcare, prin mimică şi
gesturi, prin activităţile de cercetare creativă, atât cu caracter general cât şi
particular, toată bogăţia valorilor personale, inclusiv de a-i învăţa şi pe alţii
această artă.
Există o legătură directă între talentul coregrafului şi orientările sale
estetice, cu atât mai mult că însăşi arta coregrafică, prin esenţa ei, creează
premise pentru realizarea acestor legături.

14
 În sistemul artei coregrafice un loc aparte îl ocupă dansul scenic-popular
şi dansul clasic, care dispun de oportunităţi şi valenţe estetice de a influenţa
pozitiv formarea orientărilor estetice, atât la viitorii coregrafi cât şi la interpreţi.
În acest sens, există legături directe dintre talentul/profesionalismul coregrafului
şi orientările sale artistice/estetice, cu atât mai mult că arta coregrafică, prin
esenţa Studiul Artelor şi Culturologie: istorie, teorie, practică 2018, nr. 1 (32)
164 sa, creează premise pentru realizarea acestor conexiuni.

15
 CAPITOLUL II
BAZELE TEORETICE ALE STUDIULUI

2.1. Aportul altor dansuri în dobândirea atitudinii corporale specifice

dansului popular

Dansul popular face parte dintr-o categorie foarte mare de dansuri din
întreaga lume. Indiferent de dansul cu care îl comparăm, cu siguranță se vor
găsi elemente asemanatoare de la cele mai mici până la cele mai mari.
Deoarece la baza oricarui dans din întreaga lume stă baletul și dansul
clasic, aici găsim și cele mai multe elemente care ajută la dobândirea
expresivității corporale ale dansatorului indiferent de specificul spu, inclusiv pe
cel al dansatorului popular românesc.
Baletul îți oferă atitudinea corporală necesară în eleganța de a executa
mișcările, dar și în viașa de zi cu zi, chiar mersul pe stradă.
Dansul clasic are o importanță mai accentuată în dansul finit, ajutându-te în
expresivitatea corporală și facială fiind un balet în mișcare, o succesiune de
elemente de balet într-un dans care va spune o poveste publicului spectator.
În funcție de dansul popular pus în scenă, de povestea pe care vrea să o
exprime, atitudinea se poate “împrumuta” din diverse stiluri: dansul tribal,
dansul sportiv, dansul modern sau chair dansul stradal. Pentru a putea să ceri
aceste lucruri de la începători este foarte important să le pui la dispoziție nu
doar noțiuni teoretice cît și practice prin expunerea lor de cître instructor sau
chiar filmări ale altor formații.
Însă, pana la urmă, totul va duce în noțiunile de balet și dans clasic, baza
oricarui dans.
Pentru începători, toate aceste noțiuni despre expresivitatea corporală vor fi
deprinse doar prin foarte mult exercițiu și o repetiție asiduă și o seriozitate
marită. Totul trebuie să înceapă de la elemente simple și lente și treptat
îngreunate până când sunt stăpânite aproape de perfecțiune. Elevul începător va

16
trebui să aprofundeze cu atenție și concentrare pentru a ști să controleze chiar și
când greșește, un lucru important în evitarea accidentărilor.
Totul se va face dar în prezența profesorului, el având obligația de a
supraveghea și corecta, de a susșine și a găsi variante cât mai atractive de
învățare chiar și pentru fiecare începator în parte; lucru care îi va ajuta pe copii
să fie atrași de activitatea pe care o desfășoară.
Foate important în dobândirea acestor atitudini o are și vârsta la care se
începe. Cu cât copii se apucă mai devreme cu atât își dezvoltă mai bine
elasticitatea și flexibilitatea, doi factori foarte importanți.

2.2. Elemente din dansul clasic utilizate în dansul modern

Cu toate că formarea ținutei corecte, stapânirea mișcărilor, ușurința
săriturilor și a turațiilor vor construi, în primul rând premise favorabile pentru
realizarea unor creații coregrafice la un nivel artistic ridicat în domeniul
dansului clasic, nu trebuie trecut cu vederea faptul că, evoluția corporală
obținută prin antrenamentul clasic este de mare folos și celor care sunt atrași de
dansurile populare. Însușirea tehnicii dansului clasic de către tinerii care
urmează aceste cursuri, le va permite să realizeze dansuri, fie clasice, fie
populare, cu mijloace mai bogate din punct de vedere al formei și al
conținutului.
Instrutotul, dupa ce a fost un pedagog la început, doar învățand copii
elementele și însușindu-le denumirile, va lua locul coregrefului punând în scenă
tot ce și-a învățat elevii printr-o succesiune a elementelor într-un desen
coregrafic.
Pe lângă pașii de dans popular, vor exista și elemente din dansul clasic care
vor aparea în acea suită, fie o simplă săritură, fie o întoarcere sau o piruetă;
cărora nu li se va căuta o denumire nouă, deoarece va bulversa copilul și mai
mult, ele vor fi denumite identic ca în balet sau dansul clasic ajutând la
cursivitatea în explicație, întelegere și execuție.

17
 Pentru o reușită cât mai bună a punerii în scenă a tuturor elementelor
învățate, este nevoie de puterea și simtul de creație al coregrafului în
succinderea jocurilor, pașilor și elementelor în funcție de muzica aleasa, nivelul
atins de elevi și gradul lor de percepere a cerințelor sale. Coregraful va lua din
nou rolul pedagogului pentru ajutarea colectivului să lege toate elementele la un
loc într-un desen sau tablou coregrafic.
“Mișcările caracteristice baletului contemporan reprezintă o unitate inedită
a contracțiilor musculare, urmate de o oarecare degajare, ce vor ajuta la crearea
unor pași plini de energie și expresivitate.” [Pănișoară Georgeta]
Trupul uman are o energie proprie, pe care dansatorul trebuie să o redea pe
scenă. Pentru ca tehnica dansului respectiv să fie mai exactă, dansatorul trebuie
să pună accent pe spațiu, pe construcția corporală, pe ritm și pe folosirea
articulațiilor pentru realizarea mițcărilor.
Toate acestea vor trebui sușținute de o suplețe și un corp lucrat armonios,
cu un piept și un spate solid și picioare puternice, ceea ce ajută și la o rezistență
ridicată, fiind benefic în exprimarea cât mai placută a atitudinii corporale și a
expunerii tematicii dansului într-un mod cât mai aproape de ideea inițială și
dorită

2.3. Elemente din dansul modern folosite în dansul popular

Dansul modern reflectă un stil care este lipsit de restricțiile baletului clasic,
îndepartat de rutine structurate și axat pe interpretările libere derivate din
emoțiile interioare.
“Datând din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, dansul
modern a fost produs de rebeliunea artiștilor interpreți sau executanți împotriva
performanțelor clasice, a costumelor și a utilizării încălțămintei.”
[www.eferrit.com]
Așadar, utilizarea elementelor de dans modern scot dansatorul din strictețea
impusă și dau frâu liber trăirilor și simțurilor dansatorului.

18
 Aceste elemete, în dansul popular, pot fi controlate sau necontrolate.
Cele controlate țin de corefragia dorită, de tabloul expus pe scenă, de ceea
ce trebuie scos în evidență în timpul dansului; momente care trebuie arătate cât
mai natural și exprimate cât mai aproape de realitatea de zi cu zi sau din timpul
în care este adus în scenă. De exemplu, un tablou coregrafic care pune în scenă
nunta.
Elementele necontrolate aduse din dansul modern în dansul popular poate
fi trăirea de moment și însuflețirea unui dans sau joc popular care îi dă o
libertate de mișcare lejeră dansatorului, un joc pe care îl execută un dansator
solist care nu mai depinde de nimeni ci doar de el și pasiunea lui pentru ceea ce
face.

2.4. Caracteristicile dansului modern reflectate în dansul popular

“Dansul modern folsește mulți dintre pașii și pozițiile dansului clasic, dar
adesea într-un stil foarte diferit. Picioarele pot fi înroarse sau ținute mai degraba
decat ascutite. Există o utilizare mult mai mare a trunchiului, care se poate
răsuci, îndoi sau ghemui și mai multe rulouri sau căderi, în care dansatorul
lucrează pe podea sau aproape de el. Multe dansuri postmoderne folosesc
mișcări obișnuite, cum ar fi alergarea sau mersul pe jos, precum și mișcări
simple de oscilare, spirală sau întindere care implică întregul
corp.”[www.eferrit.com]
Putem include în rândul dansului modern dansurile sportive precum vals,
tango, fox-trot, cha-cha, rock-n-roll; ele îmbinând eleganța baletului clasic cu
libertatea de exprimare a trăirilor, emoțiilor și chiar a pașilor, transformând
dansatorul și într-un mic actor în încercarea lui de a transmite publicului fiecare
grimasa și emoție din dansul pus în scenă.
La fel ca o gimnastă la sol care își duce evoluția de la sport la dans în
încercarea de a atrage cât mai mult în zona estetică.

19
 Dansul modern se reflectă în dansul popular mai mult în jocurile tipice în
perechi. Astfel de jocuri sunt puțin reprezentate în zona Olteniei, însă foarte
bogate în restul zonelor etnofolclorice.
Precum dansul modern, caracteristicile dansului popular în pereche constau
în primul rand în compatibilitatea partenerilor fiind foarte necesară repetiția cât
de mult cu putință pentru ca partenerii să se simtă și să își creeze prize ale
mâinilor, în primul rând, și să își cunoască potențialul și felul de execuție
pemtru a se completa reciproc și a da cursivitate și naturalețe fiecarei mițcări.

20
 CAPITOLUL III
METODOLOGIA CERCETARII
3.1. Date privind organizarea experimentului
Prezentul studiu s-a derulat pe o perioadă de 6 luni, începând cu11
noiembrie 2021, până în 12 mai 2022, perioadă în care s-au derulat activitățile
de monitorizare a subiecților implicață în grupul țintă.
Locul de desfășurare al acestui experiment a fost Școala Generală Văcarea
din unitatea școalară Dănești, unde am avut la dispoziție o grupă de 10 elevi
începători cu vârste între 7 și 11 ani. Activitatea a avut loc în incinta instituției
prezentate mai sus având loc o dată pe săptămână.

3.2. Ipoteza, obiectivele și sarcinile cercetării

Ipoteza
Gestionarea corectă a conținutului practic necesar asimiliării pașilor
specifici dansului modern, va genera un set de aptitudini specifice ce vor
sprijinii dobândirea unei atitudini corporale corecte utilă în practicarea
dansului popular la începători.
Obiectivul cercetarii ar fi demonstrația că oricata teorie ai detine despre
dansul clasi și balet, despre profesionalismul care trebuie să existe în dansul
popular, fără aportul dansului modern nu poți transmite publiclui amator ca se
regăsețte în tradiție.
Pe lângă toată eleganța dată de un balerin, produsul finit trebuie să fie plin
de umanitate și să transmită chiar și dansatorului ca până la urmă face un lucru
simplu dar care trebuie să pară complicat.

Sarcinile
 Documentare bibliografică
 Informarea asupra utilizării folosirii elementelor specifice dansului
modern în asimilarea pașilor de dans popular

21
  Selectarea lotului de copii
 Prelucrarea datelor, înterpretatrea rezultatelor obținute
 Emiterea concluziilor

3.3. Succesiunea de pași specifici dansului modern și aportul acestora în

dobândirea abilităților specifice
Pentru dobândirea unei atitudini corporale specifice dansului, e nevoie ca
pentru început să deprindă noțiuni de baza din balet, pentru început poziții ale
membrelor superioare și pozitii ale membrelor inferioare, cât și mișcări ale
corpului.
Membrele inferioare:
 Poziția întâi – implică unirea călcâielor și extinderea vârfurilor spre
înapoi, astfel încât între vârful drept și cel stâng să fie o linie dreaptă;
 Poziția a doua – se execută prin depărtarea unui picior din poziția întâi
spre lateral, iar lungimea dintre călcâie să fie de aproximativ o lungime
de talpă;
Poziția a treia – se execută prin punerea unui călcâi în scopbitura celuilalt picior
și formarea unui unghi de aproximativ 90 de grade, cu unghiul drept spre
înainte;
 Poziția a patra – din poziția întâi, punem un picior în fața celuilat la o
distanță de aproximativ o talpă, cu interiorul piciorului spre înainte, astfel
încât vârful piciorului din față să corespundă călcâiului din spate, iar
călcâiul din față să corespundă vârfului din spate; ATENȚIE! Greutatea
corpului va fi distribuită în mod egal pe ambele membre inferioare.
 Poziția a cincea – se formează din poziția a patra, prin lipirea celor două
picioare: vârful din față de călcâiul din spate și călcâiul din față, vârfului
din spate.
•Membrele superioare:

22
  Poziția inițială – implică ținerea membrelor într-un arc de cer cu mâinile
la nivelul bazinului;
 Poziția întâi – implică ținerea membrelor în arcuire cu mâinile la nivelul
pieptului;
 Poziția a doua – implică deschiderea poziției întâi prin întinderea brațelor
și antebrațelor lateral-orizontal cu mâinile într-o ușoară flexie;
 Poziția a treia – implică închiderea printr-o arcuire la nivelul pieptului, a
membrului superior aferent membrului inferior;
 Poziția a patra – implică închiderea printr-o arcuire deasupra capului a
membrului superior aferent membrului inferior;
 Poziția a cincea – implică închiderea ambelor membre superioare
deasupra capului.
Greșeli de execuție:
 Executarea cu vârfurile spre interior
 Distribuirea greșită a greutății doar pe un membru inferior;
 Indoirea genunchilor în timpul execuției;
 Distanța prea mică sau prea mare la picioare, la poziția a doua și a patra;
 Îndoirea prea mult a coatelor;
 Lipirea brațului de trunchi;
 Cambrarea spatelui;
 Ducerea poziției a cincea prea în spate;
 Mâna prea închisă;
 Degetele răsfirate.
• Cambre – aplecari ale trunchiului in toate directiile sau in miscare circulara.
Cambre-urile dezvolta elasticitatea coloanei vertebrale, elasticitate de care
depinde aspectul estetic al dansurilor moderne de societate.

23
 Ele se executa intr-un tempo lent, la inceput cu fata la bara, elevii
tinandu-se cu amandoua mainile in pozitia normala a picioarelor. Mai tarziu se
pot intrebuinta pozitiile clasice de picioare.
Pe doua masuri muzicale, se executa aplecarea in spate, fara ridicarea sau
deplasarea umerilor, cu capul intors la dreapta sau la stanga si sustinut; pe doua
masuri revenirea in pozitia de plecare.
Aplecarea corpului lateral (pozitia picioarelor I sau a II-a) se face astfel:
pe doua masuri aplecarea la dreapta, pe doua masuri revenirea si in continuare
aplecarea in partea opusa.
Acelasi exercitiu se executa si cu un brat ridicat in pozitia a III-a, iar
aplecarea corpului va fi in directia opusa bratului ridicat; capul se intoarce in
directia in care se apleaca corpul, iar bratul, mentinand pozitia, merge impreuna
cu trunchiul in directia aplecarii. Dupa revenire, bratul care se afla in pozitia a
III-a coboara pe bara, iar celalalt se ridica in pozitia a III-a (din pozitia a II-a) si
aplecarea se executa in sens invers.
• Port de bras - Exercitiile prin care in studiul dansuli clasic se educa
bratele.
Port de bras-urile sunt combinatii ale miscarilor de brate care trec
intotdeauna prin una sau mai multe din cele sapte pozitii ale bratelor.
Deoarece dansul nu este bazat doar pe tehnica picioarelor, este la fel de
important obtinerea miscarilor independente si libere ale bratelor. Cand eleul
ajunge la o tehnica mai dezvoltata, bratul trebuie sa completeze miscarea in
mod artistic. De aceea se cere o atentie deosebita la executarea port de bras-
urilor; din folosirea corecta a bratelor va rezulta completarea armonioasa a
pasilor de dans.
Exercitiile cuprinse in aceasta grupa sunt executate fie la bara, fie in
mijlocul salii de balet.
La bara, de pilda, se poate executa urmatorul port de bras: elevul sta in
pozitia I sau a V-a, tinand bara cu o mana (in profil) si dupa cele doua acorduri

24
de pregatire, bratul liber coboara in pozitia a II-a – impreuna cu aplecarea
trunchiului in fata – in pozitia I. la revenirea corpului, bratul se ridica in pozitia
a III-a, de acolo coboara in pozitia a II-a si miscarea se termina in pozitie
pregatitoare.
La aceasta miscare se mai poate adauga si cambre. Dupa revenirea
corpului din aplecarea in fata in pozitia initiala, cu bratul in pozitia a III-a,
piciorul deschide in pozitia a V-a, iar corpus se apleaca usor spre spate, cu capul
intors spre bratul care este in pozitia a III-a si sustinut. Dupa revenirea corpului,
bratul coboara prin pozitia a II-a in pozitia pregatitoare. Port de bras – urile in
mijlocul salii sunt foarte variate ca forma si multiple ca numar.
Dansul este o forma de artă care se manifestă prin miscari ale corpului,
acompaniate in cele mai multe cazuri, de muzică. La ora actuală există mai
multe categorii de dansuri, care au prins rădăcini în diverse locuri ale lumii, dar
care se pun în scenă pe tot manapondul. Diverse stiluri se practică la ora actuală
la diverse spectacole sau în piese de teatru ori la evenimente culturale, oferindu-
se publicului spectator un adevărat delir, plin de culoare, frenezie, emoție și
trăire.
Categoriile dansului sunt următoarele:
 clasice, de societate sau standard;
 latino-americane;
 spaniole;
 moderne;
 balet;
 dans urban;
 dans popular.
Dansul clasic, de societate sau stardard:

25
 În această categorie putem distinge o gamă largă de stiluri de dans, printre
care amintim: menuet-ul, polca, valsul vienez, valsul lent, blues-ul, twist-ul,
tango-ul, swing-ul.
Menuet-ul, conform wikipedia.com este un vechi dans francez grațios din
perioada barocă, originar din Poitou, cu mișcări moderate în trei timpi. În
secolul al XVII-lea a luat locul dansului Courante și a fost introdus de
compozitorul Jean-Baptiste Lully la curtea regelui Ludovic al XIV-lea, care a
devenit mare iubitor al acestui gen de dans. Menuetul este menționat pentru
prima dată în 1664 de către Guillaume Dumanoir în tratatul său polemic
împotriva maeștrilor de dans de la Académie royale de Danse. În 1706, Raoul-
Auger Feuillet face o descriere amănunțită a mișcărilor de dans în Vme Recueil
de danse de bal pour l'année 1707. Inițial, dansul era deschis de o pereche,
căreia îi urmau alte perechi, în ordinea rangului nobiliar, în tempo măsurat, cu
ținută solemnă și diverse înclinări și plecăciuni. Din Franța, menuetul s-a
răspândit în întreaga Europă. După o lungă cădere în desuetudine, menuetul a
cunoscut o scurtă revenire către anul 1880 sub o formă inspirată din cadril.
Muzica destinată acestui gen de dans sau compoziție muzicală de sine
stătătoare.
Tango este un dans și gen muzical care a apărut în orașele Buenos Aires,
Argentina și Montevideo, Uruguay și s-a răspândit ulterior în toată lumea,
dezvoltându-se diferite variante. Orchestre precum au fost cele conduse în trecut
de Juan D'Arienzo, Francisco Canaro și Anibal Troilo sunt definitorii pentru
sunetul tangoului, așa cum îl cunoaștem astăzi. Potrivit wikipwdia.com Tango
compus probabil în anul 1898, a fost prezentat public în 1903 în localul “El
Americano” din centrul Buenos Aires-ului ca “dans creol”, spre a evita posibile
conflicte, tango-ul fiind considerat în acea epocă drept un produs inferior al
claselor periferice. Partitura a fost publicată în 1905. Este unul din precursorii
tango-ului. Traducerea titlului: „Știuletele de porumb“. În prima jumătate a
secolului al XX-lea au existat mai multe orchestre specializate în interpretarea

26
tangourilor (și a dansului precursor: Milonga). Orchestrele sud-americane
purtau de obicei numele șefului de orchestră, însoțite de denumirea “y su
orquesta tipica”.
Muzica blues este o formă și un gen muzical vocal și instrumental,
derivat din cântecele de muncă (work songs) și gospel ale populatiei afro-
americane. Născut la sfârșitul secolului al XIX-lea, a avut o influență majoră
asupra muzicii de consum, mai întâi în Statele Unite ale Americii și apoi în
restul lumii, întrucât influențe ale genului au pătruns în muzica de jazz, rhythm
and blues, muzica rock, country, pop și chiar și în muzica simfonică. Un
muzician care este specializat pe genul blues se numește bluesman ( „om de
blues”; bluesmen). Dansul derivat din această muzică este unul lent, în care cei
doi parteneri sunt lipiți unul de celălalt și se mișcă în același ritm. Este un stil de
dans plin de emoție.

Dansul latino american

Din această categorie amintim urmatoarele dansuri, care au reușit să se
evidențieze în toată lumeaȘ Bolero, Samba, Cha-Cha, Paso-Doble, Merengue,
Mambo, Rumba, Baciata
Bolero este numele unui dans popular spaniol, în tact 3/4, datând din
secolul 17, cu ritm legănat, moderat, executat vocal și cu acompaniament de
chitara și castaniete și al melodiei după care se execută acest dans.Aceeași
denumire o poartă și un cântec și dans cubanez cu ritm ternar și sincopat.
Samba este un dans brazilian și un gen muzical original din Bahia care are
rădăcini braziliene (Rio de Janeiro) și africane prin intermediul comerțului cu
sclavi din Africa occidentală și al tradițiilor religioase africane. A devenit un
simbol mondial al Braziliei și al carnavalului brazilian. Considerat una dintre
cele mai populare expresii culturale braziliene, samba a devenit o icoană a
identității naționale din Brazilia. Samba de Roda (dansul în cerc) din Bahia,
care a devenit un Patrimoniu al Umanității UNESCO în 2005, reprezintă

27
principala rădăcină a sambei carioca, care este cântată și dansată în Rio de
Janeiro.
Cha-cha-cha este un tip de dans și de muzică latino-americane ce își au
originile în Cuba. Au fost inventate de compozitorul și violonistul cubanez
Enrique Jorrín (1926 - 1987) în 1953. Au o răspândire largă în Caraibe, dar și
în zonele din SUA unde predomină cei veniți din Caraibe. Stilurile de Cha-cha-
cha pot fi diferite după mai multe criterii, în funcție de locul unde se dansează.
Este un dans foarte rapid, sacadat, în care musculatura abdomenului și cea
a picioarelor (îndeosebi a coapselor) este utilizată intens, întrucât mișcarea
predominantă în cha-cha este formată din chasse-uri executate stânga-dreapta
(lateral, apropiat, lateral), sau față-spate. Abdomenul lucrează la capacitate
maximă, întrucât mișcarea șoldurilor este de unduire, în forma cifrei opt,
asemănătoare cu mișcarea din rumba, însă într-un ritm mult mai alert.
Despărțirile și revenirile dese care fac parte din coregrafie solicită foarte mult
întreg corpul și îmbunătățesc echilibrul fizic. Piruetele se execută rapid, cu
spatele perfect drept, pentru a menține axul vertical în timpul rotației.
Efortul depus pentru practicarea cha-cha-ului ajută la obținerea unei
musculaturi ferme, deoarece în timpul dansului, articulațiile sunt puternic
solicitate, însă cu timpul, mobilitatea acestora crește, ele devin mai puternice și
mai elastica.
Paso Doble sau pasodoble ( „doi pași”) este un dans traditional spaniol
în metru binar, acompaniat de o muzică în caracter de marș. Dansul sugerează
prin mișcări și muzica specifică o coride, lupta cu taurul în arena: în vreme ce
dansatorul joacă rolul readorul, mișcările partenerei sale duc cu gândul la
unduirea capei în mâinile acestuia.
Bachata este un stil de dans și muzica originar din Republica
Dominicană. Este un gen de muzică romantică ce se poate dansa în 4 pași. Se
stă foarte aproape de partener și nu se dansează cu "piruete".
Spaniole

28
 Pentru această categorie, se cunosc două mari stiluri: Muixeranga și
Flamenco
Muixeranga (pronunțat Muișeranga) este un dans de stradă antic din
comunitatea autonomă Valencia, Spania. Dansul este prezervat și în ziua de
astăzi, în orașul Algemesi, 30 km de la Valencia.
Muixeranga este mai mult decât un dans de acrobatie artistică. Este o
colecție de coreografii umane de arte plastice enorme arătând diferite figuri și
forme. Aceste sunt cunoscute ca castele umane. Dansurile sunt ținute în timpul
festivalului din Algemesi, între 7 și 8 septembrie.
Flamenco este un gen muzical, care a apărut și s-a dezvoltat în Spania,
preponderent în regiunea Andaluzia. Acest gen e caracterizat de o ritmicitare
pronunțată, fiind folosite castaniete, și adesea cântecele flamenco sunt însoțite
de dansul omonim. Deși originea flamenco e considerată Andaluzia, regiunile
Extremadura și Murcia au contribuit la dezvoltarea câtorva forme muzicale.
Rădăcinile flamenco nu sunt cunoscute cu precizie, însă adesea sunt citate
influențe din culturile Islamică, Sefardă, Țigănească, alături de cultura locală
andaluză. Influențele Latino-Americane și în special acele cubaneze au
contribuit deasemeni la formarea câtorva subgenuri.

Moderne
Disco și Rock sunt cele două substiluri care completează lista acestei
categorii.
Dansul Disco se caracterizează printr-un gen muzicat de divertisment,
apărut în anii 1970 în Europa și America de Nord, iar stilul Rock a fost abordat
de la muzica cu același nume care își are rădăcinile în rock-and-roll – ul anilor
50. Primii artiști care au abordat stilul rock and roll (sau rock 'n' roll) au fost
afro-americani (Chuck Berry, Bo Diddley, Little Richard, Fats Domino).
Imediat a apărut și un val de albi, care au fost acuzați că au "furat" un stil
muzical al negrilor și l-au făcut "alb" (Bill Haley, Buddy Holly, Elvis Presley,

29
Jerry Lee Lewis, Jonny Cash). Spre sfârșitul anilor '50, la concerte publicul a
devenit mixt.

3.4. Înregistrarea, prelucrarea și interpretarea datelor

Dupa perioada de instruire în care copiilor le-au fost explicate și arătate
exercițiile, fiind învățați cum trebuie efectuate, copii au fost testați în vederea
observării rezultatelor personale de învățare.
Evaluarea s-a făcut prin două seturi de exerciții. Un set bazat pe 3
exerciții de balet, iar setul al doilea bazat pe execuția a 6 tipuri de dansuri
moderne.
Toata perioadă de testare a durat opt luni, evaluările având interval de 4
luni.

În luna noiembrie 2021 grupa 7-11 ani

Tabel 1
Note
Nr crt Nume Ani Înalțime Greutat Poziție Poziție Port de Media
prenum e membru membru brat
e superior inferior

1 M.N 8 100 45 7.5 7 6 6.83

2 A.N 7 110 48 8.45 9.30 7.40 8.38

30
 3 P.M 10 130 39 6 7.40 8.30 7.23
4 C.C 8 105 43 9.5 8 9.25 8.91
5 S.C 9 125 50 10 9.25 9.10 9.45
6 M.A 7 115 42 5.5 7 8.30 6.93
7 B.V 11 135 50 8 6.30 7.25 7.18
8 S.M 8 110 48 7.5 7.5 7.5 7.5
9 Z.I 10 134 45 9.25 8.25 9.10 8.86
10 C.M 9 130 40 8 7.10 7.15 7.41

În urma testării inițiale, s-a putut observa dificultatea cu care s-a început
și nivelul scăzut de plecare în acest drum nou pentru fiecare elev în parte.
S-au luat și datele de greutate în vederea observării dacă copii pot fi
ajutați prin dans să își mențină un corp în parametri vârstei lor și din punct de
vedere al greutății corporale.

Grafic 1

TESTARE INITIALA
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
M.N A.M P.M C.C S.C M.A B.V S.M Z.I C.M

Column4 Column1 Column2

În urma acestui prin grafic, arătăm nivelul inițial al copiilor și scalat

pentru o observație mai bună a nivelului fiecăruia.

31
 În luna februarie 2022 7-11 ani

Tabel 2
Note
Nr crt Nume Ani Înalțime Greutat Poziție Poziție Port de Media
prenum e membru membru brat
e superior inferior

1 M.N 8 100 45 8 6 5 6.33

2 A.N 7 110 48 7 5 8 6.66
3 P.M 10 130 39 6 8.30 7.20 7.16
4 C.C 8 105 43 5.5 6.40 7.80 6.56
5 S.C 9 125 50 7.05 7.90 8 7.65
6 M.A 7 115 42 9 9 9 9
7 B.V 11 135 50 10 7 8 6.33
32
 8 S.M 8 110 48 8.5 8.5 8.5 8.5
9 Z.I 10 134 45 9 7 8 8.
10 C.M 9 130 40 10 8 7 8.33

Din tabelul numarul doi, deja putem observa mici diferențe atât din punct
de vedere al dansului, notele crescând la majoritatea capitolelor, cât și din punct
de vedere al pierderii in greutate și supleteți in devenire a aproape tuturor
copiilor, ceea ce denotă ca prin dans îți dezvolți și o sănătate mai bună.

Grafic 2

TESTARE INTERMEDIARA
10

9
9
8 8.33 8.33
8 8
7.65
7 7.16
6.66 6.56
6 6.33

5
5
4

0
M.N A.N P.M C.C S.C M.A B.V S.M Z.I C.M

MEDIA Column1 Column2

Graficul al doilea ne arată creșterea evidentă a fiecărui copil în parte din

punct de vedere strict al dansului și al cunoștințelor materiei și dezvoltarea unei
mici competiții între ei, un lucru benefic în dezvoltarea personala a fiecăruia.

33
În luna mai 2022 7-11 ani

34
Tabel 3
Note
Nr crt Nume Ani Înalțim Greutate Poziție Pozitie Port de Media
prenume e membru membr brat
superior u
inferior

1 M.N 8 100 45 7 7 7 7
2 A.N 7 110 48 8 6 7 7
3 P.M 10 130 39 5 7.5 6 6.33
4 C.C 8 105 43 7 8 7 7.16
5 S.C 9 125 50 8 7.5 8 8
6 M.A 7 115 42 8 8.5 8 7.83
7 B.V 11 135 50 9 10 10 9.16
8 S.M 8 110 48 9 7 10 9.66
9 Z.I 10 134 45 8 8 9 8.

35
 10 C.M 9 130 40 9 8 8 8.33

Tabelul cu numarul trei, este tabelui testării finale, unde observăm o

creștere evidentă a notelor la toate exercițiile propuse ceea ce îi face pe copii să
arate că și-au însușit cu bine majoritatea noțiunilor specifice dansului; cât și o
scădere evidentă a greutății corporale intervenind totodată și suplețea trupului,
fiind un factor important în viața de zi cu zi a unui dansator.

Grafic 3

TESTARE FINALA

9.66
9.16
8 8 8.33
7 7 7.1
6.33

M.N A.N P.M C.C M.A B.V S.M Z.I C.M

MEDIA MEDIA2

Graficul cu numarul trei ne arată nivelul la care a ajuns fiecare elev din
punct de vedere al dansului tradițional prin exercițiile propuse.

Grafic 4

36
 STUDIUL FINAL
7.41
C.M 8.33
8.33
8.86
Z.I 8
8
7.5
S.M 8.5
9.66
7.18
B.V 6.33
9.16
6.93
M.A 9
7.83
9.45
S.C 7.65
8
8.91
C.C 6.56
7.16
7.23
P.M 7.16
6.33
8.38
A.N 6.66
7
6.83
M.N 6.33
7
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

MEDIA 1 MEDIA 2 MEDIA 3

Din graficul final putem înțelege evoluția fiecărui elev de la testarea

inițială, faza de debut în dans până la testarea finală și nivelul la care au ajuns

Tabel 4
M.N A.N P.M C.C S.C M.A B.V S.M Z.I C.M
MEDIA 3 7 7 6.33 7.16 8 7.83 9.16 9.66 8 8.33
MEDIA 2 6.33 6.66 7.16 6.56 7.65 9 6.33 8.5 8 8.33
MEDIA 1 6.83 8.38 7.23 8.91 9.45 6.93 7.18 7.5 8.8 7.41

În tabelul patru se reflectă datele în urma cărora s-a afectuat graficul cu

numărul patru și care exprimă evoluția obținută de copii în urma testării părții
de balet.

În luna noiembrie 2021 7-11 ani

Tabel 5
Nr crt Nume Ani Dans Dans Dans Dans DansDANS
Dans Media

37
 latino clasic modern urban popular balet
1 M.N 8 8 9 7 8 6 7 7.5
2 A.N 7 7 8 8 9 8 7 7.83
3 P.M 10 9 7 7 8 7 8 7.66
4 C.C 8 7 9 8 6 7 9 7.66
5 S.C 9 6 6 7 5 7 8 6.5
6 M.A 7 10 9 9 8 8 7 8.5
7 B.V 11 8 9 8 9 9 10 8.83
8 S.M 8 8 8 9 9 9 10 8.83
9 Z.I 10 9 10 10 8 7 8 8.66
10 C.M 9 7 9 9 8 9 9 8.5

Odată cu tabelul cinci a început și testarea pe categoria de dansuri

moderne, etapă în care copii vor trebui să arate la alegere și cerere elemete și
pași din dansurle învățate.
Grafic 5

TESTARE INITIALA

8.83 8.83 8.66

8.5 8.5
7.83 7.66 7.66
7.5
6.5

M.N A.N P.M C.C S.C M.A B.V S.M Z.I C.M

Column1 Column2

Graficul cu numărul cinci este imaginea notelor dobândite de elevi pe

parcursul tensării inițiale la categoria de dans modern.
În luna februarie 2022 7-11 ani

38
Tabel 6
Nr Nume Ani Dans Dans Dans Dans Dans DANS
Dans Media
crt latino clasic moder urban popular balet
n
1 M.N 8 9 8 10 8 9 8 8.66
2 A.N 7 6 7 7 8 8 9 7.5
3 P.M 10 5 6 7 6 5 8 6.16
4 C.C 8 8 7 8 7 9 9 8
5 S.C 9 6 7 7 6 8 8 7
6 M.A 7 7 9 8 10 10 9 8.83
7 B.V 11 7 8 7 7 8 8 7.5
8 S.M 8 9 7 8 8 9 9 8.33
9 Z.I 10 8 8 9 9 7 6 7.83
10 C.M 9 7 9 9 9 8 9 8.5

Acest tabel cu numărul sașe, este tabelul intermediar de verificare pentru

pașii din dansurile moderne și care arată o ușoară creștere a nivelului de
cunoștințe ale elevilor.

Grafic 6

39
 TESTARE INTERMEDIARA
MEDIA MEDIA2 MEDIA3
8.66 8.83
8.33 8.5
8 7.83
7.5 7.5
7

6.16

M.N A.N P.M C.C S.C M.A B.V S.M Z.I C.M

Graficul cu numarul șase are rolul să reflecte creșterea adusă de copii de

la o verificare la alta.

În luna mai 2022 7-11 ani

Tabel 7
Nr Nume Ani Dans Dans Dans Dans Dans DANS
Dans Media
crt latino clasic moder urban popular balet
n
1 M.N 8 7 8 9 7 7 8 7.66

40
 2 A.N 7 7 7 8 8 8 8 7.66
3 P.M 10 8 9 9 9 7 9 8.5
4 C.C 8 9 7 9 10 6 6 7.83
5 S.C 9 7 6 7 7 6 6 6.5
6 M.A 7 5 6 7 8 8 9 7.16
7 B.V 11 8 5 8 9 7 9 7.66
8 S.M 8 6 6 8 8 8 9 7.5
9 Z.I 10 5 5 7 8 6 7 6.33
10 C.M 9 9 10 9 9 10 9 9.33

În tabeul cu numarul șapte are loc ultima verificare a elevilor și totodată

aici se va vedea ultimul nivel la care s-a ajuns de la început pânî la finalul celor
6 luni de învățare și testare.

Grafic 7

41
 TESTA R E FINA LA
10
9.33
9 8.5

8 7.66 7.66 7.83 7.66 7.5

7.16
7 6.5 6.33
6

0
M.N A.N P.M C.C S.C M.A B.V S.M Z.I C.M

Graficul cu numarul șapte este imaginea în oglindă a tabelului de mai sus,

cu vizualizarea evoluției la care au putut ajunge copii intr-un interval de timp.

Grafic 8

42
 STUDIUL FINAL
9.33
C.M 8.5
8.5
6.33
Z.I 7.83
8.66
7.5
S.M 8.33
8.83
7.66
B.V 7.5
8.83
7.16
M.A 8.83
8.5
6.5
S.C 7
6.5
7.85
C.C 8
7.66
8.5
P.M 6.16
7.66
7.66
A.N 7.5
7.83
7.66
M.N 8.66
7.5
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

INDICE FINAL INDICE INTER INDICE INITIAL

Acest graphic final, cu numărul opt, ne arată evoluția de la o testare la

alta si nivelurile de la care au plecat copii și la cel care au ajuns... rigorile și
așteptările rezultatelor fiind tot mai mari...de aici și notările mai mici la testarea
finală.
Tabel 8

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
M.N A.N P.M C.C S.C M.A B.V S.M Z.I C.M
IND INITIAL
6.83 8.38 7.23 8.91 9.45 6.93 7.18 7.5 8.8 7.41
IND INTER
6.33 6.66 7.16 6.56 7.65 9 6.33 8.5 8 8.33
IND FINAL
7 7 6.33 7.16 8 7.83 9.16 9.66 8 8.33

În urma studiului, am demonstrat că dansul popular poate fi învățat mai

ușor dacă ai la bază elemente din dansul clasic și balet, dar și prin cunostonăe de
alte stiluri de dans modern din diferite zone. Toate aceste fiind susținute de

43
multă muncă și pasiune. În urma graficelor, se poate observa o evoluție
constantă a elevilor, indiferent de vârstă.

44
 CONCLUZII

Învățarea și consolidarea pașilor de dans modern presupun dobândirea

unei expresivități corporale elevate prin completarea execuției cu asimilarea
pașilor de dans popular, indiferent de stil și care au la bază pașii din balet și
dans clasic.
De asemenea, legătura stransă dintre ramurile dansului indiferent de zona
de proveniență și complementaritatea fiecărui dans în parte, ajută la dobândirea
unor tehnici noi necesare și în alte stiluri de dans. Învățându-i pe copii și
execuții din dansul clasic s-a reușit deprinderea unor execuții: vals și tango
pentru eleganță și suplețe, rock'n'roll și foxtrot pentru dobândirea energiei și
vioiciunii, balet și dans clasic pentru eleganță și rigurozitate.
Dobândirea tuturor acestor noțiuni din dansul internațional, i-a ajutat pe
copii nu numai să deprindă elemente pentru îmbunătățirea expresivității
corporale necesare dansului popular, dar și cunoștințe în a practica dansurile
moderne, reușind să își dezvolte abilități sepcifice dansurilor moderne în timp
ce asimilau dansul popular romanesc nefiind necesare repetiții particularizate.
Finalizarea studiului realizat și interpretarea datelor înregistrate au permis
validarea ipotezei de lucru prin care afirmam că: gestionarea corectă a
conținutului practic necesar asimiliării pașilor specifici dansului modern, va
genera un set de aptitudini specifice ce vor sprijinii dobândirea unei atitudini
corporale corecte utilă în practicarea dansului popular la începători.
Prin complexitatea sa, dansul popular necesită, pe lângă mult talent și o
foarte mare și epuizantă muncă, fiind necesar nu doar să se cunoască execuția
pașilor de dans, ci și deținerea unei rezistențe pentru a putea duce dansul până la
capăt cel puțin în același ritm sau cu impunerile fluctuante, în funcție de dans.
În esență "trebuie să vorbești cu fiecare parte a corpului tău."

45
 BIBLIOGRAFIE

1. Acocella, Joan, The diary of Vaslav Nijinsky, Ed. Unexpurgated,

2006
2. Bârlea, Ovidiu, Eseu despre dansul popular românesc, Ed. Cartea
românească, 1982
3. Bogdanov-Berezovsky, V. Articole despre balet. Sankt Petersburg,
2011
4. Bucșan, Andrei, Specificul dansului popular românesc, Ed.
Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971
5. Bowers, Mary Helen, Ballet beautiful, Ed. Random House, 2012
6. Bowers, Mary Helen, Ballet Fit, Ed. Random House, 2012
7. Caracs, Cătălin; Sandu, Vivia, Consemnări coregrafice, baletul
operei romȃne, Ed. Edizione Dell’Arco Milano, 2010
8. Craine, Debra, Mackrell, Judith, The Oxford Dictionary of Dance,.
OUP Oxford, 2000
9. Copeland, Misty, Life in motion, an unlikely ballerina, Ed.
Touchstone, 2014
10. Dejeu, Zamfir, Dansuri tradiționale din Transilvania, Ed. Clusium,
2000
11. Epuran, Mihai, Motricitate și psihism în activitățile corporale vol.1,
ed. FEST, 2011
12. Epuran, Mihai, Motricitate și psihism în activitățile corporale vol.2,
ed. FEST, 2013
13. Georgescu, Corneliu-Dan, Jocul popular românesc, Ed. Muzicală,
București, 1984
14. Kafarova, T.G. Specificitatea figurativității în arta coregrafică: dr.
dis. cand. istoria artei. Moscova, 1969

46
15. Kavanagh, Julie, Rudolf Nureyev: The life, Ed. Penguin, 2008
16. Kavanagh, Julie, Secret Muses: The life of Frederick Ashton, Ed.
Faber & Faber, 1996
17. Mateiu, Iulia, (Psiho)MOTRICITATE. Sprijin, preventie si
compensare, Frédérique Wauters-Krings, Traducere din limba franceză,
ed. Polirom, 2015
18. Nicolescu, D. Vasile, Prichici, Constantin Gheorghe, Cântece și
jocuri populare din Moldova, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilorm
din R.P.R, 1963
19. Niculescu-Varone, G.T, Jocuri naţionale romȃnești, Ed. Ziarului
„Universal”, 1930
20. Niculescu-Varone, G.T, Jocuri naţionale romȃnești, Ed.
Imprimeriile independenţei, 1930
21. Niculescu-Varone, G.T, Alte jocuri romȃnești necunoscute, Ed.
Imprimeriile independenţei, 1931
22. Nijinsky, Vaslav, Diario, Colectia El Acantilado, 1900
23. Nikitin, V.Yu. Măiestria coregrafului în dansul modern. Sankt
Petersburg, Moscova, 2017
24.       

25. Pănișoară, Georgeta, Psihologia copilului modern, Ed. Polirom,

2011
26. Petruţ-Barbu, Gabriela, Copilul și motricitatea. Program de educare
neuromotorie, Ed. Nomina, 2013
27. Popescu Judet, Gheorghe, Jocuri populare românești, Ed. Muzicală
a Uniunii Compozitorilorm din R.P.R, 1959
28. Rădășanu, Mureș, Lascu, Iacob, Dansuri populare din toată țara,
Ed. Didactică și pedagogică, București, 1969
29. Roslavleva, N., MAYA PLISETSKAYA, ed. Cultura, Buenos Aires,
1958

47
30. Stancu, D.D., Pe deal la Teleormănel, balade, cântece și jocuri
populare, Ed. Muzicală, București, 1984

31. Uralskaya, V. Mijloace expresive ale artei coregrafice moderne. B:

Probleme de educație a coregrafilor într-o universitate de teatru.
Moscova, 1980, p. 24-32
32. Ulian, Petru, Hora la Prislop – tradiție și continuitate 1968 – 2008.
Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2008
33. Urseanu, Tilde; Ionegic, Ion; Ionescu, Liviu, Istoria baletului, Ed.
Muzicală a compozitorilor din R.S.R, 1967
34. Ustinova, T.A. Dansuri populare. Moscova: Art, 1987
35. Vasilescu, Theodor, Tita, Sever, Folclor coregrafic românesc.
Consiliul culturii și educației socialiste. Centrul de îndrumare a creației
populare și a mișcării artistice în masă
36. Zamfir, Constantin, Folclor muzical din Bistrița – Năsăud, Ed.
Muzicală, București, 1988
37. Comitetul de cultură și educație socialistă Bihor, zilele folclorului
bihorean. Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării
artistice în masă, Bihor, Oradea, 1971

www.bistritaculturala.ro
www.newforceofdance.com
www.wikipedia.org
www.stop-and-dance.ro
www.farmaciata.ro
www.cultura-generala.ro
www.slideshare.net
www.ealearning.masterprof.ro
www.eferrit.com

48