UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

PROGRAM DE MASTER – MANAGEMENT ȘI ADMINISTRAȚIE
EUROPEANĂ

PROIECT LA DISCIPLINA „MANAGEMENTUL PROIECTELOR

EUROPENE”

PROIECT REALIZAT DE:

Coajă Andreea – Petruța
Corduneanu Lăcrămioara – Ionela
Cumpătă Oxana
Goian Ioana – Evelina

SUCEAVA, 2021
CERERE DE FINANȚARE – CENTRU DE RECUPERARE ȘI
REABILITARE NEUROPSIHICĂ
 CUPRINS

1. DESCRIERE 2
1.1 TITLUL 2
1.2 LOCAȚIE 2
1.3 Costul Acțiunii și suma solicitată de la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 2
1.4 2
1.5 OBIECTIVE 4
. 5
Obiectivele specifice: 5
1.6 CONTEXT 6
1.7 Descrierea grupului/grupurilor ţintă şi a beneficiarilor finali 8
1.8 ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI 11
I. MANAGEMENTUL PROIECTULUI 11
Atribuţiile EIP legate de implementarea proiectului sunt: 12
II. ASIGURAREA ȘI REALIZAREA PROIECTULUI TEHNIC 12
III. ASIGURAREA SERVICIILOR DE CONSILIERE INDIVIDUALĂ ȘI DE GRUP 13
Activitățile specifice desfășurate in cadrul centului de zi pentru persoane cu dizbilități: 14
IV. REALIZAREA DOTĂRILOR SPECIFICE 16
V. CREEAREA UNUI SISTEM DE PROTECȚIE ȘI SUPORT CONTINUU ȘI INTEGRAT PENTRU
PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI ÎN VEDEREA CREȘTERII CALITĂȚILOR SERVICIILOR OFERITE
DE CENTRU 17
VI. Verificarea și reevaluarea anuală sau ori de câte ori este cazul privind modul de îngrijire a beneficiarilor
pentru care s-a instituit măsura de protecție socială de a fi internat în centru; 21
1.9 REALIZĂRILE PENTRU CENTRUL DE RECUPERARE ȘI REABILITARE NEUROPSIHIATRICĂ
23
În cadrul activității de gazduire se asigură: 23
În cadrul activității de preparare şi servire a hranei se asigură: 23
În cadrul activității de asistență medicală se asigură: 24
În cadrul activității de terapie neuropsihiatrică s-a realizat: 24
În cadrul activității social – culturale şi educative se asigură: 25
 Formular de cerere de finanțare

1. DESCRIERE

1.1 TITLUL
Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică

1.2 LOCAȚIE
ZVORIȘTEA, jud. Suceava, România

1.3 Costul Acțiunii și suma solicitată de la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Costul eligibil Suma solicită de la FEDR Costul acțiunii

85% 200.000 eur 500.000 eur

1.4
24 luni Durata acțiunii

● Obiectivul proiectului este de a Obiectivele acțiunii

creea condiţiile necesare
respectării prevederilor Regulilor
Standard referitoare la asigurarea
de şanse egale pentru persoanele
cu handicap, copiii, tineri, adulți
sau vârstnici, prin sprijinirea lor în
vederea integrării în viaţa
familială şi cea comunitară,
formarea autonomiei personale şi
a deprinderilor de trai
independent.

● Prin acest proiect se urmăreşte

asigurarea condiţii de viaţă şi de
îngrijire a beneficiarilor din
instituţia rezidenţială pentru
persoanele cu handicap de la
Zvoriştea la standarde europene.
 Obiective specifice

● Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii

serviciilor sociale din comuna
Zvoriștea, județul Suceava în vederea
facilitării exercitării drepturilor
sociale în mod egal pentru toţi
cetăţenii eligibili;

● Respectarea si chiar depăşirea

standardelor specifice de calitate în
ceea ce priveşte serviciile sociale
acordate persoanelor cu dizabilităţi;

● Recuperarea şi reabilitarea medico-

psiho-socială al persoanelor cu
dizabilităţi instituţionalizate în centru
sub asistenţa unui personal de
specialitate din diverse domenii
(medic, fizioterapeut, kinetoterapeut,
psiholog) si cu ajutorul unor
echipamente speciale de recuperare
moderne

● Oferirea de sprijin activ pentru

implicarea persoanelor cu dizabilităţi
în activităţi socio-culturale educative.

- Copiii, tineri, persoane adulte cu Grupul țintă

dizabilităţi psihice şi mintale, cu
abilităţi sociale, de autoîngrijire şi
autogospodărire scăzute, care au
nevoie de asistenţă şi tratament într-
un mediu rezidenţial organizat, sub
supraveghere specializată

- Beneficiarii direcți: Beneficiari

- Direcția de Asistentă Socială Suceava;

- Consiliul Județean Suceava;

- Consiliul local comuna Zvoriștea;

- Unitatea de asistenta medico-sociala
Zvoriștea;

- 9 noi angajați ai Unității medico-

sociale;

- Beneficiarii indirecți:

- Comuna Zvoriștea;

- Sistemul de asistenta socială a

județului Suceava;

- Locuitorii județului Suceava;

- Locuitorii comunei și împrejurimi.

- Persoanele care au nevoie de servicii

de îngrijire socio-medicale adecvate:
evaluare, monitorizare, consiliere,
dezvoltarea abilităţilor de trai
independent, mediere şi intervenţie în
caz de urgenţă.

● Clădire reabilitată și modernizată; Rezultate

● Elaborarea Studiului de fezabilitate

● Funcţionarea unui sistem (de găzduire

temporară - de inserţie socială -
inserţie profesională) funcţional,
repetabil, multiplicabil în funcţie de
necesităţi.

● promovarea unei vieți active prin

activități zilnice de curățenie în
incinta clădirii, activități recreative (în
aer liber și locuri amenajate special),
activități cu privire la întreținerea
plantelor din incinta centrului .

● un nou sistemul de protecție pentru

copiii și persoanele adulte, a unui
centru care să se adreseze persoanelor
care nu se încadrează în grad de
handicap, dar care au diagnostice de
boli cronice, prezintă dependență
 crescută, nu au aparținători sau
posibilități materiale și financiare.

● Managementul proiectului Activități principale

● Asigurarea și realizarea proiectului

tehnic

● asigurarea serviciilor: de consiliere

individuală şi de grup

● Realizarea dotărilor specifice

● creearea unui sistem de protecție și

suport continuu și integrat pentru
persoanele menționate mai sus, cu
dizabilități în vederea creșterii calității
serviciilor oferite de centru;

● verificarea și reevaluarea anuală sau

ori de câte ori este cazul privind
modul de îngrijire a beneficiarilor
pentru care s-a instituit măsura de
protecție socială de a fi internat în
centru;

● realizarea, îndrumarea și evaluarea

activității medico-psiho-sociale din
centru conform standardelor minime
de calitate;

1.5 OBIECTIVE

În deplină concordanţă cu prerogativele Uniunii Europene care a declarat anul 2010 „Anul
European de lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale”, unul din obiectivele strategice declarate ale
României îl constituie egalizarea şanselor prin combaterea excluziunii sociale şi încurajarea procesului
de integrare a grupurilor sociale defavorizate ( unul din aceste grupuri fiind cel al persoanelor cu
handicap) în comunitatea de apartenenţă. Prevenirea şi combaterea discriminării reprezintă un deziderat
posibil doar prin întreprinderea, de către autorităţile publice locale, a unor acţiuni de responsabilizare a
comunităţii, astfel încât aceasta să intervină activ în promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor
cu handicap precum şi în crearea, dezvoltarea, diversificarea şi garantarea susţinerii serviciilor necesare
persoanelor cu handicap

Obiectivele acțiunii se referă la condiţiile necesare respectării prevederilor Regulilor Standard

referitoare la asigurarea de şanse egale pentru copii, persoane din mai multe categorii de vârstă,
persoanele cu handicap, prin sprijinirea lor în vederea integrării în viaţa familială şi cea comunitară,
formarea autonomiei personale şi a deprinderilor de trai independent. Prin acest proiect se urmăreşte
asigurarea condiţii de viaţă şi de îngrijire a beneficiarilor din instituţia rezidenţială pentru persoanele cu
handicap de la Zvoriştea la standarde europene.

Obiectivele specifice:
Obiectivul specific al proiectului îl reprezintă reabilitarea, modernizarea şi dotarea unei clădiri în
vederea înfiinţării unui Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică în comuna Zvoriștea
judeţul Suceava, serviciu rezidenţial nou care va conduce la creşterea posibilităţilor de recuperare/
reabilitare medico-socială a persoanelor din diferite categorii de vârstă, cu handicap şi implicit la
creşterea calităţii vieţii persoanelor instituţionalizate în acest centru, cu implicaţii pozitive asupra
gradului de sănătate al beneficiarilor, precum şi la facilitarea reintegrării acestora în comunitate

*alte obiective specifice :

● Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor sociale din comuna Zvoriștea, județul

Suceava în vederea facilitării exercitării drepturilor sociale în mod egal pentru toţi cetăţenii
eligibili;
● Respectarea si chiar depăşirea standardelor specifice de calitate în ceea ce priveşte serviciile
sociale acordate persoanelor cu dizabilităţi;
● Recuperarea şi reabilitarea medico-psiho-socială al persoanelor cu dizabilităţi
instituţionalizate în centru sub asistenţa unui personal de specialitate din diverse domenii
(medic, fizioterapeut, kinetoterapeut, psiholog) si cu ajutorul unor echipamente speciale de
recuperare moderne;
● Oferirea de sprijin activ pentru implicarea persoanelor cu dizabilităţi în activităţi socio-
culturale educative;

Scopul proiectului propus constă în dezvoltarea în mod echilibrat pe întrega comună Zvoriștea
infrastructurii serviciilor sociale, prin înfiinţarea unui nou centru rezidenţial destinat persoanelor adulte
cu handicap neuropsihic.. Aceasta are în vedere stabilirea liniilor directoare şi a unui cadru instituţional
coerent în scopul de a crea un sistem unitar şi comprehensiv de servicii sociale, capabil să asigure
incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, precum şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii
persoanelor cu handicap.

1.6 CONTEXT

Prezentul proiect reprezintă o componentă a unei iniţiative mai complexe privitoare la

restructurarea centrelor rezidenţiale din subordine, destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi
psihice şi mintale, cu abilităţi sociale, de autoîngrijire şi autogospodărire scăzute, care au nevoie
de asistenţă şi tratament într-un mediu rezidenţial organizat, sub supraveghere specializată. Este
nevoie de o dezvoltare, modernizare a infrastructurii spitalului şi dotarea acestuia cu
aparatură/echipamente medicale în concordanţă cu planificarea serviciilor spitaliceşti (determinate
de nevoile de sănătate din teritoriu) şi cu gradul de competenţă pentru care este certificata
instituția.

Proiectul prezent  îşi propune să contureze arhitectura unui sistem de servicii sociale unitar,
coerent, care să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile din comuna Zvoriștea.
Strategia a pornit de la o  o imagine de ansamblu cu privire la locuitorii de pe raza comunei care au
nevoie de o îngrijire neuropsihiarică corespunzătoare.

Explorarea mediului social a condus la identificarea pe teritoriul comunei a mai multor

grupuri de populaţii vulnerabile şi a tipurilor de servicii sociale dezirabile la nivelul comunităţilor
locale. Așadar, sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în vederea integrării în viaţa familială şi cea
comunitară, formarea autonomiei personale şi a deprinderilor de trai independent, asigurarea
departajării gradelor si tipurilor de handicap si omogenizarea grupelor de terapie, valorificarea
relaţiilor asistaţi-asistaţi, asistaţi-familie, asistaţi-comunitate prin campanii de promovare a imaginii
reale a persoanelor cu dizabilităţi, diversificarea activităţilor terapeutice, în special a celor de
relaxare, stimulare si de creaţie proprie pentru a oferi asistaţilor metode diverse de valorificare a
potenţialului si ritmului propriu; eficientizarea serviciilor specializate, în mod special serviciul
medical si cel de consiliere psihologica sunt o necesitate în comuna Zvoriștea.

În acest sens, dat fiind obiectivul de creşterea a gradului de responsabilizare a comunităţilor

locale pentru crearea/menţinerea serviciilor sociale de prevenire a situaţiilor de risc şi
vulnerabilitate - creează un mediu de dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor
partenerilor sociali şi societăţii civile pentru externalizarea furnizării serviciilor sociale.

Rolul serviciilor sociale, tradițional recunoscut, este de a permite persoanelor, grupurilor şi

colectivităţilor să-şi rezolve problemele care apar în cadrul procesului de adaptare la o societate in
 permanenta evolute, să identifice cauzele care pot conduce la compromiterea echilibrului de
funcţionare socială şi să acţioneze în vederea ameliorării condițiilor economice şi sociale ale
categoriilor ţintă. Alături de sistemul de prestații sociale, sistemul de servicii sociale a fost creat ca
o forma de suport activ şi sprijin profesionalizat pentru individul, familia si comunitatea aflate în
dificultate. Serviciile sociale, prestaţiile sociale, precum şi sistemele de securitate sociala intervin
pentru soluţionarea unor probleme potenţial generatoare de excluziune socială.

În vederea promovării procesului de incluziune sociala, Legea privind sistemul național de

asistenta sociala, legea nr. 47/2006 reglementează coordonarea si organizarea unitara a sistemului
de servicii sociale și prestații sociale. În conformitate cu prevederile acesteia, articolul 6 stipulează
faptul că:

(1) „Statul, prin autoritățile administrației publice centrale și locale, își asuma responsabilitatea
de realizare a masurilor și acțiunilor prevăzute în actele normative privind prestațiile sociale și serviciile
sociale.

(2) Autoritățile administrației publice centrale asigură transferul atribuțiilor și al mijloacelor

financiare necesare către autorități ale administrației publice locale și societatea civila, inclusiv către
instituțiile de cult recunoscute de lege.

Implementarea acestui proiect ar reprezenta de asemenea şi o continuare a procesului de reforma

în sistemul protecției persoanelor adulte cu handicap început în raza comunei Zvoriștea.

Cât priveşte decizia de înfiinţare a unui astfel de centru cu o specificitate neuropsihiatrică în

comuna Zvoriștea, aceasta a fost determinată şi de faptul că în această zonă nu există centre rezidenţiale
destinate îngrijirii şi recuperării persoanelor din grupul țintă menționat.

Serviciul social care se doreşte a fi realizat prin acest proiect este aşadar: centru rezidenţial de tip
centru de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, având o capacitate prevăzută de 105 beneficiari,
persoane adulte cu dizabilităţi mentale şi/ sau psihice.

Clădirea având trei nivele, acestea vor fi organizate astfel: 18 un etaj cu 12 dormitoare a câte 3
beneficiari fiecare, respectiv 36 de persoane adulte

→ cu handicap neuropsihic de sex feminin; un etaj cu 12 dormitoare a câte 3 beneficiari fiecare,

respectiv 36 de persoane adulte
 → cu handicap neuropsihic de sex masculin; un etaj cu 12 dormitoare a câte 3 beneficiari
fiecare, respectiv 36 de persoane adulte

→ cu handicap mintal, mai precis persoane diagnosticate cu demenţă de tip Alzheimer, având în
vedere numărul tot mai mare de solicitări de internare venite din partea aparţinătorilor acestora;

Obţinerea acestei finanţări reprezintă aşadar o oportunitate de înfiinţare a unui nou serviciu
rezidenţial care va acoperi cel puţin parţial nevoia de acest tip de serviciu în comună, o dezvoltare a
sistemului protecției persoanelor cu handicap din comună, creându-se o infrastructură a serviciilor
sociale modernă, echitabil distribuită pe teritoriul judeţului Suceava, la standarde europene care să
răspundă nevoilor grupurilor sociale vulnerabile.

1.7 Descrierea grupului/grupurilor ţintă şi a beneficiarilor finali

Beneficiarii indirecți: Beneficiarii direcți:

- Comuna Zvoriștea; - Direcția de Asistentă Socială Suceava;

- Sistemul de asistenta socială a județului - Consiliul Județean Suceava;

Suceava;
- Consiliul local comuna Zvoriștea;
- Locuitorii județului Suceava;
- Unitatea de asistenta medico-sociala
- Locuitorii comunei și împrejurimi. Zvoriștea;

- Persoanele care au nevoie de servicii de - 9 noi angajați ai Unității medico-sociale;

îngrijire socio-medicale adecvate: evaluare,
monitorizare, consiliere, dezvoltarea
abilităţilor de trai independent, mediere şi
intervenţie în caz de urgenţă.

Grupul ţintă este format din persoane adulte cu dizabilităţi psihice şi mintale, cu abilităţi sociale,
de autoîngrijire şi autogospodărire scăzute, care au nevoie de asistenţă şi tratament într-un mediu
rezidenţial organizat, sub supraveghere specializată. Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt mai multe
persoane cu dizabilităţi psihice şi neuropsihice, deopotrivă femei şi bărbaţi, posesoare de Certificat de
încadrare în grad de handicap eliberate de Comisia de Evaluare a persoanelor Adulte cu Handicap din
cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, persoane cu dizabilităţi
care vor fi admise în noile spaţii de cazare.
 Persoane cu handicap grav cu diferite tipuri de afecţiuni/handicap asociat, care beneficiază de
însoţitor/asistent persoanal, astfel:

- persoane cu dezvoltare incompletă a funcţiilor mentale şi psihosociale fara tulburari de

comportament care genereaza manifestari agresive, handicap asociat care necesită îngrijire specială
(deficienţe mentale);

- persoane care prezintă deteriorarea/regresie a funcţiilor intelectuale) – se referă la demenţe

atrofico-degenerative (demenţă senilă, demenţă în boala Alzheimer, boala Pick), boli care afectează
primar, direct şi selectiv creierul – persoane dependente de îngrijire;

- persoane care prezintă afectarea funcţiilor vederii, auzului, vestibulare, afectarea vocii,
afectarea funcţiilor sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar şi respirator, funcţiile sistemului
digestiv, metabolic şi endocrin, funcţiile urogenitale, funcţiile neuro-musculoscheletice şi ale mişcărilor
aferente, funcţiile pielii – persoane dependente permanent de asistenţă şi îngrijire.

Mediul de provenienţă al acestora este variat tocmai din încercarea de a răspunde cât mai multor
nevoi şi tipuri de nevoi identificate. Astfel, beneficiarii provin fie din comuna Zvoriștea, din Județul
Suceava:

- dintre centrele rezidenţiale de tip „centru de îngrijire şi asistenţă” aflate în subordinea

DGASPC Suceava;

- centrele/ complexele de servicii pentru copilul cu deficienţe neuropsihiatrice, una din

priorităţile de bază ale DGASPC Suceava fiind corelarea sistemului de protecţie a copilului cu handicap
cu cel al adultului cu handicap şi planificarea tranziţiei acestuia din sistemul de protecţie al copilului în
sistemul de protecţie al adultului cu handicap în baza nevoilor individuale identificate.

Modalitatea de selecţie a acestora va consta :

- în cazul beneficiarilor selectaţi din cadrul centrelor rezidenţiale de tip îngrijire şi asistenţă,
în aplicarea instrumentului complex de evaluare ROM-CAT, instrument care, în funcţie de tipul şi
gradul de handicap permite selectarea celor mai potrivite servicii rezidenţiale luând în considerare
nevoile de mediu şi sprijin, starea de sănătate fizică şi mintală, capacitatea cognitivă şi realizările
educaţionale, competenţe personale şi sociale ale unei persoane cu dizabilităţi.

- ROM-CAT a fost dezvoltat în cadrul proiectului PHARE ‘Asistenţă tehnică pentru ANPH
în gestionarea schemei de granturi (RO/2003/005/551.01.04.01) şi este un instrument foarte potrivit
 pentru a inventaria nevoile de servicii ale persoanelor cu dizabilităţi, ca punct de pornire pentru
alcătuirea Planului individual de intervenţie.

Evaluarea se va efectua periodic, de către o echipă de specialişti ai centrului, formată din

medic, psiholog şi asistent social, membrii ai personalului angajat, în a căror supraveghere şi
observaţie directă se află persoanele cu dizabilităţi din cadrul centrului.

- în cazul beneficiarilor selectaţi din cadrul centrelor rezidenţiale pentru copii - alături de
criteriul determinant al împlinirii vârstei majoratului, un rol important îl va avea de asemenea o
evaluare complexă a situaţiei psiho-socio-medicale a tinerilor din centrele/complexele de servicii
pentru copilul cu deficienţe neuropsihiatrice, efectuată de personalul de specialitate din centru, prin
care vor fi identificate abilităţile restante, şi mai ales nevoia de menţinere într-un cadru rezidenţial
specializat a acestora.

- în cazul persoanelor care momentan se află pe lista de aşteptare din cadrul serviciului
rezidenţial al DGASPC Suceava, criteriile de selecţie vor fi tipul şi gradul de handicap existent,
diagnosticul (în special pentru cei cu demenţă), punctajul obţinut la evaluarea dosarului de internare
şi vechimea datei de înregistrare a acestuia.

Asupra beneficiarilor direcţi, proiectul va avea următoarele efecte pozitive:

● creşterea nivelului de trai, a calităţii vieţii, prin îmbunătăţirea posibilităţilor de

recuperare şi reabilitare;
● accesul la servicii conforme cu standardele specifice de calitate din domeniu;
● accesul la o gamă diversificată de servicii medico-sociale recuperatorii;
● implicarea în activităţi socio-culturale. Noul Centru de Recuperare şi Reabilitare
Neuropsihiatrică va fi amenajat şi dotat corespunzător nevoilor beneficiarilor.

În acest mod, asistaţii centrului vor beneficia de servicii medico-sociale recuperatorii

specifice tipului şi gradului de handicap pe care le au: servicii de psihoterapie, kinetoterapie,
fizioterapie, şedinţe de relaxare, implicarea lor în activităţi de terapie ocupaţională, etc.

O altă categorie de beneficiari direcţi o reprezintă un număr de 9 persoane care urmează a fi

angajate în urma înfiinţării Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică:

– 3 asistenți medicali generaliști;

– 1 asistent medical principal;
– 3 infirmiere/i;
 – 1 psiholog;
– 1 asistent social.

Beneficiarii indirecţi ai proiectului sunt persoanele cu dizabilităţi care vor rămâne

instituţionalizate în centrele rezidenţiale de tip îngrijire şi asistenţă şi în centrele/complexele de servicii
pentru copilul cu deficienţe neuropsihiatrice precum şi familiile beneficiarilor. Asupra familiilor
beneficiarilor, impactul va fi unul semnificativ, resimţit atât la nivel financiar cât şi la nivel psihologic şi
social, cunoscute fiind problemele de comportament şi de adaptare ale persoanei cu handicap
neuropsihic.

1.8 ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI

Activităţile pe care dorim să le dezvoltăm în cadrul proiectului şi pentru care solicităm finanţare
sunt activităţi de reabilitare, modernizare şi dotare a clădirii, cu precădere a spaţiilor de tratament,
recuperare şi reabilitare (săli de kinetoterapie, psihologie/psihoterapie, ergoterapie). Activităţile
prevăzute a se realiza în cadrul acestui proiect, în vederea atingerii obiectivelor menţionate, precum şi
activităţile desfăşurate până în această etapă sunt:

I. MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Echipa de Implementare a Proiectului (EIP) va fi formată din 4 persoane, după cum

urmează:

▪ Manager Proiect – 1 persoană;

▪ Asistent Manager – 1 persoană;
▪ Responsabil Financiar – 1 persoană;
▪ Responsabil Tehnic – 1 persoană.

În această etapă se vor stabili responsabilităţile fiecărui membru al Echipei de Implementare a

Proiectului în vederea planificării derulării proiectului conform obligaţiilor asumate în Contractul de
Finanţare Nerambursabilă şi utilizarea eficientă a resurselor implicate (umane, financiare, materiale şi de
timp).
 Atribuţiile EIP legate de implementarea proiectului sunt:
▪ Participă la realizarea achiziţiilor;
▪ Participă la monitorizarea şi evaluarea internă a proiectului;
▪ Urmăreşte punerea în practică cu succes a proiectului.

II. ASIGURAREA ȘI REALIZAREA PROIECTULUI TEHNIC

Asigurarea/ amenajarea terenului adecvat ca si suprafata, pozitie comunitara, accesibilitate la

servicii, utilitati pentru construirea unui centru de reabilitare si recuperare pentru persoane cu handicap
neuropsihic
Realizarea proiectului tehnic - Proiectul tehnic va fi elementul principal pe baza caruia se va
obtine autorizatia de construire si pe baza caruia se va estima costul investitiei si se va realiza executarea
propiuzisa a constructiei.

Pentru realizarea proiectului tehnic DGASPC va apela la un proiectant-arhitect si ingineri.

Principalele specializari care sunt parte componenta a acestuia sunt: arhitectura, rezistenta, instalatii
termice, sanitare si electrice. Proiectul dupa intocmire va fi stampilat de catre o serie de verificatori
atestati, stabiliti prin lege: verificatorul de arhitectura, verificatorul de rezistenta, verificatorul de
instalatii si verificatorul de pompieri. Proiectantii vor obtine aceste stampile de la verificatori. Proiectul
va contine un numar de avize mentionate prin certificatul de urbanism (apa, canal, gaze, etc). Aceste
avize vor fi obtinute de catre DGASPC cu sprijinul proiectantului. PT-ul va fi realizarea unui proiect
bun din punct de vedere functional, economic si al sigurantei reprezentand cerinta esentiala pentru
obtinerea unei constructii eficiente si rationale.
Obtinerea Autorizatiilor de construire (avize, acorduri si autorizatii) va fi actul absolut necesar
pentru inceperea lucrarilor de constructii. Autorizatia de construire se va obtine de la primaria de sector
sau de la primariile locale, directia de urbanism. Piesa cea mai importanta la dosar va fi proiectul tehnic,
intocmit de catre proiectant. Acest proiect va avea un numar de avize, mentionate pe certificatul de
urbanism, pe baza caruia s-a intocmit proiectul. Orice schimbare care intervine in proiectul initial se va
realize, pe baza unor fundamentari in conditii neprevazute pe baza unei noi autorizatii. La autorizare sa
vor predea numarul minim de planse cerute prin certificat, astfel incat modificarile ulterioare sa nu
implice reinceperea procesului de autorizare.
În această etapă se va elabora documentaţia de atribuire a contractului pentru obţinerea
proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie pentru lucrările de reabilitare, modernizare şi dotare.
Operaţiunile care se vor executa în această etapă sunt: - întocmirea caietului de sarcini; - întocmirea fişei
de date a achiziţiei; - stabilirea cerinţelor minime de calificare, a criteriilor de selectare; - stabilirea
formularelor necesare pentru verificarea criteriilor de calificare; - stabilirea clauzelor contractuale.

Realizarea activitatilor succesive de constructie (organizare de santier, constructii) Constructiile

noi propuse se vor realiza pe structura integral de beton armat si inchideri din zidarie. Fundatiile
cladirilor se vor realiza din beton armat, suprastructura va fi realizata din stalpi si grinzi din beton armat
cu inchideri de caramida, conform specificatiilor tehnice aferente fiecarei cladiri. Cladirile se vor placa
la exterior cu polistiren expandat de 10cm grosime pentru a realiza termoizolarea eficienta a spatiilor.
Acoperisul va fi de tip terasa. Finisajele la exterior se vor realiza din tencuieli decorative.

Avantaje:

- -mana de lucru calificata este disponibila local, nefiind nevoie de costuri suplimentare
aferente importarii de mana de lucru din alte localitati.
- -intretinere in timp fara realizarea de lucrari suplimentare majore pentru protectia
elementelor structurale din beton armat.
- -nu este necesara realizarea de protectii suplimentare la foc pentru elementele structurale
din beton armat.
- -rezistenta la interventii de tip efractie.

III. ASIGURAREA SERVICIILOR DE CONSILIERE INDIVIDUALĂ ȘI DE GRUP

Consilierea psihologică este o intervenție psihologică în scopul optimizării, autocunoașterii și

dezvoltării personale sau în scopul prevenției și remiterii problemelor emoționale, cognitive și de
comportament. Cu alte cuvinte, consilierea psihologică este o intervenție psihologică care se adresează
persoanelor aflate în situații de criză, sau care se află în impas în ce privește rezolvarea unor situații din
viață personală sau profesională.

Persoanele care apelează la consiliere psihologică sunt deci persoane sănătoase, care au totuși
nevoie de consiliere pentru a găsi soluții legate de problemele cu care se confruntă. În ultimul secol
profesia de consilier psihologic a apărut într-o serie de diverse domenii: financiar, de imagine, politic,
parental, familial, educațional, sexual, s.a. Aceste tipuri de consiliere psihologică au în comun tratarea
unei teme concrete, a unei probleme, așa că putem spune că activitatea de consiliere psihologică merge
țintit pe o probleme concrete.

Consilierea psihologică se adresează adulților, copiilor, adolescenților și vârstnicilor deopotrivă.

Consilierea se realizează fie prin consiliere individuală, fie prin consiliere de grup, de exemplu în cadrul
grupurilor de suport. Consilierea psihologică este similară psihoterapiei în multe privințe, însă se
adresează în special prevenirii apariției tulburărilor psihologice, în timp ce psihoterapia are o arie mai
mare de intervenție, cuprinzând și intervențiile psihologice pentru patologii specifice.

Standardele minime de calitate, care se aplică serviciului social din cadrul centrului, sunt
reglementate de Legea 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale prin Ordinul
82/2019, emis de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu referiri
specifice pentru serviciile sociale acordate în comunitate, organizate ca centre de zi şi destinate
persoanelor adulte cu dizabilităţi.

Activitățile specifice desfășurate in cadrul centului de zi pentru persoane cu dizbilități:

Pentru a răspunde nevoilor beneficiarilor, personalul  centrului pentru persoane adulte cu

dizabilități deține calificări în următoarele specializări: evaluare și consiliere vocațională, pedagog de
recuperare, instructor de educție, pedagog social și mediator social.

➢ informare și consiliere socială

➢ consiliere psihologică
➢ abilitare și reabilitare
➢ deprinderi de viață independentă,
➢ dezvoltare a abilităților lucrative,
➢ integrare, participare socială și civică se asigură,

În cadrul activităţii de informare și consiliere socială se asigură;

➢ informarea beneficiarilor cu privire la drepturile și facilitățile sociale

➢ evaluarea statusului social al beneficiarului
➢ acompanierea beneficiarului în realizarea demersurilor necesare pentru
integrarea/reintegrarea socială,
➢ activităţi de informare, de consiliere, de educaţie extracurriculară;
➢ facilitarea accesului pe piaţa muncii şi de educaţie, la servicii de formare şi reconversie
profesională;
➢ suport in accesarea de către persoanele cu dizabilităţi/familiile acestora/reprezentanţii
legali a unor servicii de instruire şi dezvoltare a abilităţilor, după caz.

Activitățile  de informare și consiliere socială sunt realizate de către asistentul social, atât în
cadrul centrului cât și în afara acestuia (in mediul familial, la domicililul beneficiarului, in cadrul altor
instituții/organizații).

În cadrul activităţii de consiliere psihologică și de grup se asigură;

➢ condiţiile necesare  pentru menţinerea echilibrului psiho-afectiv şi optimizare personală

➢ consiliere axată pe tipul de deficienţă specifică;
➢ consiliere psihologică individuală şi de grup;
➢ consiliere orientată spre gestionarea situaţiilor de urgenţă (conflicte etc.);
➢ informare şi consiliere pentru familiile persoanelor cu dizabilităţi.

Consilierea psihologigă este realizată de către psiholog/ psihoterapeut, atât în cadrul centrului,
cât și în afara acestuia.

În cadrul activității de abilitare și reabiltare se asigură:

➢ organizarea activităţii de terapie ocupațională, programul și condiţiile de funcţionare ale

acestora în raport de posibilităţile beneficiarilor,
➢ sesiuni de stimulare psiho-senzorio-motorie,
➢ sesiuni de activități de tip vocațional /ocupațional,
➢ întocmirea evidenţelor privind activitatea prestată de asistaţi,
➢ elaborarea, pentru fiecare beneficiar, a Planului Personalizat și dezvoltarea acestuia în
programe de intervenţie specifică,
➢ imbunătăţirea calităţii vieţii prin invăţarea de noi deprinderi și abilităţi menite să mențină
funcţionarea psiho-socială optimă a beneficiarilor;

recuperarea, reabilitarea și reintegrarea persoanelor cu dizabilităţi prin tehnici specifice terapiei

ocupaţionale,

Activitățile de abilitare și reabilitare sunt realizare in cadrul centrului, in mediul familial al

beneficiarului, in locații care dispun de dotarea necesară realizării unor activități specific (stimulare
senzorială).

Activitățile de abilitare și reabilitare sunt realizate de către personalul centrului: pedagog de

educație, instructor de educație, psiholog, pedagog social, psihopedagog.
Totodată, pentru acoperirea unei arii extinse colaborăm cu specialiști externi: terapeut ocupațional,
coregraf, actor.
IV. REALIZAREA DOTĂRILOR SPECIFICE
Dotarea spațiilor după cum urmează:

ZONĂ AȘTEPARE CAMERĂ BAIE BUCĂTĂRIE

- masă - paturi - cabină duș - plită cu gaz –

2 bucăți

- Canapea - Noptiere - Vas - Hotă – 2 buc

toaletă/WC

- Fotolii - Dulap - Chiuvetă - Chiuvetă – 2

buc

- birou - Saltele - Suport - Mese – 8 buc

prosoape

- Perne,pilote - Etajeră - Frigidere – 5

buc
- cuverturi

- Scaune - Sanitare - Robot – 2

buc

- Televizor - Mixer – 2
buc

- măsuță - Oale/tigăi 10
buc

- Lenjerii - Tacâmuri,
farfurii,
termosuri,
pahare, cani,
ambalaje.

V. CREEAREA UNUI SISTEM DE PROTECȚIE ȘI SUPORT CONTINUU ȘI INTEGRAT

 PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI ÎN VEDEREA CREȘTERII
CALITĂȚILOR SERVICIILOR OFERITE DE CENTRU

Deşi handicapul este o realitate care se manifestă în cadrul oricărei colectivităţi, în

România, prezenţa sa era situată departe de sfera vizibilităţii publice până la sfârşitul anului 1989. Unul
din fundamentele ideologice ale socialismului se referea la muncă, iar valoarea atribuită acesteia îi
conferea rolul de mijloc aproape exclusiv de soluţionare a oricărui tip de problemă umană. De aici,
principalele prevederi ale protecţiei speciale a persoanelor cu dizabilităţi erau ancorate de nevoia de a
munci, ori, de nevoia de formare profesională specială. Acestea vizau educaţia specială şi munca,
domenii care, similar cu toate celelalte, se situau în sfera de responsabilitate a statului. Iar statul, a recurs
la dezvoltarea de instituţii speciale considerate drept răspunsul adecvat faţă de nevoile privind educaţia,
munca şi protecţia specială a celor care nu puteau beneficia de educaţie şi nu puteau presta o activitate
productivă. Asemenea instituţii speciale aveau un puternic caracter segregativ, iar amplasarea lor era
realizată de cele mai multe ori, în zone rurale, la periferia localităţilor urbane, fapt care a contribuit la
devalorizarea acestei categorii de persoane. Opţiunea respectivă a segregării nu constituia o excepţie;
până în anii 1960, instituţionalizarea părea o alternativă rezonabilă chiar şi în cele mai dezvoltate state.
Însă, acolo exista căutarea unor alternative, iar apariţia teoriei normalizării a generat experimente care
au antrenat o schimbare rapidă şi radicală în sensul dezinstituţionalizării şi îngrijirii în comunitate.
Datorită lipsei tot mai accentuate de racordare a cercetătorilor din România la circulaţia informaţiilor,
astfel de noi opţiuni rămâneau cvasinecunoscute.

În România, modelul de abordare a handicapului era unul individual, medical; se pornea

de la examinarea persoanei (copil sau adult), se constatau anumite deficienţe şi se luau decizii referitoare
la tratament, educaţie, eventual muncă. Datorită localizării cauzelor la nivelul individului, intervenţiile
nu se puteau orienta decât la acelaşi nivel.

Atât segregarea generată de modul în care era concepută educaţia specială, cât şi faptul că
mulţi dintre copiii cu dizabilităţi rămâneau în afara sistemului de învăţământ erau de natura să genereze
şi să întărească anumite credinţe, mentalităţi, prejudecăţi referitoare la potenţialul lor fizic şi intelectual.
Personalul medical, cel din învăţământul obişnuit, părinţii copiilor cu deficienţe şi publicul în general
considerau că asemenea copii ar avea un potenţial scăzut, că şansele lor de participare la educaţie, la
muncă şi la viaţa socială obişnuită ar fi diminuate sau chiar inexistente, argumente care pledau pentru un
tratament special.
Tendinţa generală de nuclearizare a familiilor a redus semnificativ posibilităţile de îngrijire la
domiciliu a copiilor cu handicap, în condiţiile în care statul îşi lărgea oferta de instituţii speciale. Dacã
într-o familie lãrgitã responsabilitatea îngrijirii unei persoane cu deficienţe revenea celor mai mulţi
membri ai acesteia, într-o familie de tip nuclear, aceastã responsabilitate revine cu precãdere femeii (ca
mamã, ca soţie).
Familiile cărora le aparţineau copiii cu handicap nu beneficiau decât de forme minime de suport
din partea statului; cel mai adesea, acest suport se referea la posibilitatea de internare a copilului într-o
instituţie specială, deşi, în mod formal, familia trebuia să suporte parţial (în funcţie de venituri) costurile
istituţionalizării. În realitate, aceste obligaţii de plată nu erau onorate, întrucât familiile din care
proveneau copiii instituţionalizaţi erau sărace şi instituţiile purtau o corespondenţă pe această temă cu
autorităţile locale. De cele mai multe ori, situaţia precară a familiei (din punct de vedere economic) era
în realitate principalul argument pentru plasarea copiilor în instituţiile speciale, considerându-se că acolo
ar putea beneficia de condiţiile adecvate de îngrijire. Pentru copiii cu handicap îngrijiţi în familie, în
afara unor ajutoare sociale ocazionale, singura formă de sprijin de care ar mai fi putut beneficia era
pensia de urmaş, în eventualitatea că unul din părinţi deceda înainte de împlinirea de către copil a vârstei
de 16 ani.
Validarea apartenenţei unei persoane la această categorie s-a realizat de către comisiile de
expertiză medicală. Se poate spune că activitatea acelor comisii purta amprenta medicalizării, deşi, de
pildă, nevoile copiilor cu handicap nu se rezumau la cele de factură medicală. Lipsa de personal având
suficiente competenţe în ce priveşte educaţia, nevoile familiei, reabilitarea, ritmul alert de lucru impus
acelor comisii de aglomeraţiile numărului mare de cazuri, insuficienta colaborare cu mediul familial şi
cu cel comunitar par a fi câţiva dintre factorii care au afectat calitatea acestei activităţi. În fond,
comisiile respective manifestau o concentrare aproape exclusivă asupra controlului intrării copiilor în
această categorie şi mai puţin asupra nevoilor lor complexe actuale şi de perspectivă.

După adoptarea legislaţiei referitoare la protecţia specială a persoanelor cu handicap au apărut

noi indicii referitoare la calitatea protecţiei speciale a minorilor şi adulţilor cu handicap. Cu toate
prevederile noii legislaţii speciale, au continuat să se manifeste diferite aspecte ale fragmentării politicii
la nivelul ministerelor şi departamentelor implicate: ANPH, MMPS, M. Sănătăţii, M. Educaţiei.

Au fost luate o serie de măsuri privind îmbunăţăţirea condiţiilor de îngrijire a copiilor

instituţionalizaţi: creşterea alocaţiilor pentru hrană, mărirea numărului de personal, reabilitarea clădirilor
instituţiilor speciale ş.a.

Tendinţa de descentralizare, de atribuire autorităţilor locale a unor responsabilităţi a adus o serie

de schimbări în ce priveşte protecţia specială. Însă, în absenţa unor specialişti, a unor competenţe la
nivelul autorităţilor locale, nu se pot produce consecinţe semnificativ pozitive asupra calităţii îngrijirii.
Noua formă de organizare a comisiilor de expertiză a propus o componenţă lărgită, din care fac parte şi
reprezentanţi ai organizaţiilor de resort. Planurile individuale de recuperare şi integrare au în continuare
un caracter extrem de general. Acestea nu sunt elaborate pe baza unei colaborări a diferiţilor specialişti
(medici, psihologi, pedagogi, asistenţi sociali) cu reprezentanţi ai comunităţii şi cu părinţii copiilor cu
handicap.

Educaţia specială continuă să se realizeze cu precădere în forme segregate, cu toate că se

manifestă anumite tendinţe de integrare şi includere în învăţământul obişnuit. De cele mai multe ori,
copiii cu handicap sunt educaţi în şcoli speciale prevăzute cu internat, opţiune care apare de preferat
pentru părinţii lor, care altfel s-ar confrunta cu nevoia acompanierii zilnice a copiilor către şcoală şi
către domiciliu. Propunere: dotarea şcolilor speciale cu mijloace de transport adecvate, care să asigure
deplasarea copiilor în siguranţă între domiciliul lor şi şcoală.

Informaţiile privind programele şi serviciile disponibile copiilor cu handicap nu sunt suficient de

disponibile familiilor acestora, specialiştilor şi publicului larg (exemple din interviurile de grup). Există
dovezi că personalul medical din reţeaua de îngrijire primară nu este suficient de pregătit şi echipat
pentru a răspunde nevoilor copiilor cu handicap. Uneori, depistarea se face tardiv, ca şi îndrumarea către
serviciile adecvate, ceea ce reduce semnificativ şansele unei intervenţii precoce şi ale reabilitării. Ar fi
necesare programe concepute şi realizate de echipe multidisciplinare destinate depistării, evaluării şi
tratamentului deficienţelor. Imaginea privind copiii cu handicap nu beneficiază de o proiectare suficient
de pozitivă.

Protecţia specială din România trebuie comparată cu tendinţele pe plan internaţional conturate de
diferite documente: Declaraţia de la Salamanca privind educaţia specială, Regulile standard privind
egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap.

Analiza nevoilor familiilor care îngrijesc un copil cu handicap relevă o serie de disfuncţionalităţi
generate de unele tipuri de prestaţii şi beneficii (asigurare medicală, activitatea asistenţilor personali,
recuperare, educaţie). Interviurile de grup realizate au evidenţiat principalele insatisfacţii care indică un
nivel redus al calităţii vieţii atât a persoanelor cu handicap, cât şi a familiilor cărora le aparţin:

- Absenţa unor programe şi a unei reţele de centre de depistare şi intervenţie precoce a

deficienţelor copiilor. Detectarea precoce a persoanelor cu dizabilităţi cade în sarcina medicilor
de familie, însă, nu există modalităţi de instruire adecvată a personalului medical şi paramedical
în ce priveşte lucrul cu copiii cu dizabilităţi. Pentru stabilirea unui diagnostic diferenţiat şi
 întocmirea unor programe specifice de reabilitare, este necesară existenţa unor centre de
depistare şi intervenţie precoce cu dotări adecvate din punct de vedere al resurselor umane şi
tehnice, la care medicii de familie să poată face apel atunci când se consideră necesar.

- Lipsa unor medicamente necesare copiilor cu dizabilităţi sau faptul că multe dintre acestea nu
sunt incluse pe lista medicamentelor compensate/gratuite. În plus, procedura de recuperare a
banilor plătiţi pentru medicamentele compensate (dacă venitul pe membru de familie este sub
700.000 lei) este greoaie şi birocratică.

- Ordonanţa 102/1999 referitoare la protecţia specială a persoanelor cu handicap oferă cadrul legal
cu privire la accesul individual la programe de reabilitare şi integrare, însă dezvoltarea unei
reţele de servicii terapeutice şi de reabilitare se află abia la început. Există numeroase programe
de acest gen iniţiate de către organizaţiile neguvernamentale, uneori în parteneriat au autorităţi
guvernamentale.

- În ultimii ani au fost realizate numeroase proiecte pilot pentru integrarea copiilor cu handicap în
învăţământul obişnuit, însă, integrarea şcolară nu este întotdeauna suficient de bine pregătită iar
resursele mobilizate pentru acest obiectiv sunt limitate. În general, copiii cu dizabilităţi severe şi
profunde au accesul cel mai limitat la educaţie. Uneori cadrele didactice din învăţământul
obişnuit refuză să accepte în clasele lor copii cu handicap. De asemenea, sunt frecvente
atitudinile ostile din partea părinţilor copiilor „normali” faţă de integrarea copiilor cu handicap în
clasele obişnuite. Un alt obstacol pentru integrare îl constituie lipsa serviciilor de sprijin în
şcolile obişnuite în care sunt integraţi copiii cu handicap: logopezi, profesori de sprijin, psiho-
pedagogi.

- Deşi în ultimii ani, în special din iniţiativa unor organizaţii neguvernamentale s-au dezvoltat
diferite tipuri de servicii pentru copiii cu dizabilităţi, acestea nu sunt suficient de bine cunoscute
de către potenţialii beneficiari, de către medicii de familie şi chiar de către specialiştii care
desfăşoară activităţi cu aceşti copii.

- Campaniile de informare privind problematica de ansamblu cu care se confruntă copiii cu

dizabilităţi s-au desfăşurat îndeosebi la iniţiativa organizaţiilor de resort, însă creşterea gradului
de conştientizare pare un obiectiv cvasiabsent la nivelul educaţiei şi instruirii curriculare a unor
specialişti (medici, cadre didactice, personal medical cu pregătire de nivel mediu).
 Problemele de această factură au efecte directe asupra calităţii vieţii persoanelor cu handicap.
Regândirea măsurilor de protecţie specială reprezintă atât o necesitate, cât şi un mijloc de identificare şi
valorificare a posibilităţilor de egalizare a şanselor pentru persoanele cu handicap, ceea ce ar avea
consecinţe nemijlocite asupra nivelului calităţii vieţii lor.

VI. Verificarea și reevaluarea anuală sau ori de câte ori este cazul privind modul de îngrijire
a beneficiarilor pentru care s-a instituit măsura de protecție socială de a fi internat în
centru;

Centrul de zi, denumit în continuare, după caz, centrul, asigură informarea potenţialilor
beneficiari şi a oricăror persoane interesate cu privire la misiunea sa/funcţiile sale, activităţile
desfăşurate şi serviciile oferite. Rezultate aşteptate: Copiii, părinţii acestora şi orice persoană interesată
au acces la informaţii referitoare la modul de organizare şi funcţionare a centrului de zi,
misiunea/funcţiile acestuia, condiţiile de admitere şi oferta de servicii, drepturile şi obligaţiile
beneficiarilor.
1. Centrul deţine şi pune la dispoziţia beneficiarului sau oricărei alte persoane interesate
materiale informative privind activităţile derulate/serviciile oferite Centrul deţine permanent un număr
suficient de materiale informative care pot fi puse la dispoziţia părinţilor şi copiilor. Materialele
informative conţin date despre localizarea şi organizarea centrului, condiţii de admitere şi de frecventare
a acestuia, activităţile desfăşurate/serviciile acordate, personalul de specialitate, facilităţi oferite, costul
serviciilor, cuantumul contribuţiei financiare în sarcina părinţilor copiilor, după caz etc. Materialele
informative pot fi pe suport de hârtie şi/sau pe suport electronic. Materialele pe suport electronic sunt
postate pe site-ul centrului şi/sau al furnizorului de servicii sociale care administrează centrul (materiale
scrise/broşuri, filme şi/sau fotografii de informare sau publicitare etc.).
Centrul realizează anual acţiuni de informare a comunităţii în ceea ce priveşte serviciile
oferite, rolul său în comunitate, accesarea şi modul de funcţionare, relaţionarea şi complementaritatea cu
alte servicii sociale, importanţa existenţei acestor servicii pentru copiii din comunitate şi familiile
acestora. Imaginea copiilor şi a părinţilor, precum şi datele cu caracter personal pot deveni publice în
materialele informative doar cu acordul scris al acestora sau, după caz, al reprezentanţilor legali.
● Materialele informative referitoare la centrul de zi sunt disponibile la sediul centrului
şi/sau pot fi accesate pe site-ul acestuia şi/sau al furnizorului de servicii sociale.
● Materialele informative privind activităţile desfăşurate şi serviciile oferite în cadrul
centrului sunt aprobate prin decizia furnizorului de servicii sociale.

2. Centrul facilitează accesul în incinta proprie a potenţialilor beneficiari/membrilor săi de

familie/reprezentanţilor legali, anterior admiterii copiilor, pentru a cunoaşte activităţile/serviciile
acordate Centrul stabileşte un program de vizită pentru informarea copiilor şi a părinţilor acestora/altor
membri de familie. Programul trebuie să prevadă cel puţin o zi de vizită/lună şi este afişat la intrarea în
centru. În ziua de vizită, centrul este deschis şi altor persoane din comunitate care doresc să cunoască
organizarea şi funcţionarea acestui serviciu. Programul de vizită, destinat copiilor, în calitate de
potenţiali beneficiari, precum şi aparţinătorilor acestora, este afişat într-un loc vizibil la intrarea în
centru.

3. Centrul asigură informarea beneficiarilor/reprezentanţilor legali cu privire la regulile de

organizare şi funcţionare a centrului, precum şi asupra drepturilor şi obligaţiilor beneficiarului Anterior
admiterii copilului şi încheierii contractului de furnizare servicii cu părinţii acestuia, centrul asigură
informarea lor cu privire la modul de organizare şi funcţionare a centrului, serviciile disponibile,
drepturile şi obligaţiile beneficiarilor.

Coordonatorul centrului este responsabil cu informarea iniţială sau nominalizează o persoană, din
angajaţii centrului, care realizează această activitate. Părintele/părinţii sau, după caz, ale reprezentantul
legal*), precum şi beneficiarii (corespunzător vârstei şi gradului lor de maturitate) sunt
informaţi/instruiţi. Documentul prin care se consemnează informarea acestora va conţine: data la care s-
a efectuat informarea/instruirea, numele şi semnătura părintelui/părinţilor sau, după caz, ale
reprezentantului legal, numele beneficiarului şi semnătura acestuia (pentru copilul care a împlinit 10
ani), numele şi semnătura persoanei care a realizat informarea/instruirea, materialele informative
prezentate sau tema informării/instruirii.

Pe lângă informarea iniţială, ori de câte ori situaţia o impune, centrul organizează sesiuni de
informare/instruire şi consiliere a beneficiarilor privind activitatea proprie şi regulamentele aplicate.

1.9 REALIZĂRILE PENTRU CENTRUL DE RECUPERARE ȘI REABILITARE

NEUROPSIHIATRICĂ

Principarele realizări pentru pacienți:

 1. Gazduire/ Cazarea persoanelor cu handicap
2. Prepararea şi servirea hranei
3. Asistență medicală
4. Terapie ocupațională
5. Activități social – culturale şi educative.
6. Activitati de recuperare neuropsihiatrice
7. Consiliere psihologica

În cadrul activității de gazduire se asigură:

- cazarea, hrana, cazarmamentul şi condițiile igienico – sanitare corespunzătoare

persoanelor cu handicap, precum şi întreținerea şi folosirea eficientă a bazei materiale şi
bunurilor din dotare;
- -spații igienico-sanitare suficiente, accesibile, funcționale, sigure, confortabile ;
- -spații suficiente pentru utilizare în comun de către beneficiari (camere în care se pot
desfăşura activități sociale, recreativ-culturale, sportive, religioase; spații în care
beneficiarii îşi pot primi vizitatorii; spații pentru activități de recuperare şi socializare;
spații pentru activități de terapie ocupațională/ergoterapie; spații destinate asistenței
medicale curente; spații în care se serveşte masa; spații în aer liber);
- -pentru deficienții fizic nerecuperabili, spații şi dispozitive care să permit mobilitatea
paturilor, schimbarea poziției, apelul în caz de nevoie, servirea mesei precum şi
depozitarea obiectelor personal;
- -buna întreținere şi folosire a mobilierului, cazarmamentului şi echipamentului existent în
dotare.

În cadrul activității de preparare şi servire a hranei se asigură:

- -stabilirea meniurilor şi a listei zilnice de alimente, primirea produselor de la magazie şi

verificarea cantitativă şi calitativă a acestora;
- pregătirea şi servirea la timp şi în condiții corespunzătoare a meselor;
- păstrarea probelor alimentare pentru control;
- -spălarea şi dezinfectarea vaselor şi a tacâmurilor utilizate de asistenți cât şi curățenia
încăperilor destinate blocului alimentar şi sălii de mese.
 În cadrul activității de asistență medicală se asigură:

- îngrijirea asistaților conform prscripției medicului, supraveghere şi menținerea sănătății în

concordanță cu misiunea unității şi nevoile beneficiarilor;
- izolarea în caz de boli contagioase;
- respectarea normelor legale în vigoare privind eliberarea rețetelor, înregistrarea, depozitarea,
manipularea, distribuirea şi administrarea medicamentelor;
- în caz de boală în fază terminală sau deces, toate serviciile de îngrijire necesare precum şi
servicii spirituale, religioase, cu respectul demnității personale;
- asigură fiecărui beneficiar un program de recuperare care are ca finalitate dezvoltarea
autonomiei personale a acestuia;
- organizarea procesului de spălare şi dezinfecție a veselei şi tacâmurilor, echipamentului şi
cazarmamentului;
- îndrumarea activității blocului alimentar, aplicarea şi respectarea normelor igienico-sanitare şi
antiepidemice în ceea ce priveşte alimentația.

În cadrul activității de terapie neuropsihiatrică s-a realizat:

- o sala special dotata pentru aceasta activitate

- organizarea activității de terapie şi ergoterapie, programul şi condițiile de

funcționare ale acestora în raport de posibilitățile asistaților;

- întocmirea la zi a evidențelor privind activitatea prestată de asistați;

- evaluare inițială a fiecărui beneficiar; evaluarea in cont de programul individual de

reabilitare, readaptare şi reintegrare neuropsihiatrică, emis de Comisia de evaluare a
persoanelor cu handicap pentru adulți;

Individualizat de îngrijire, Program Individualizat de Recuperare, Program

Individualizat de Integrare/Reintegrare Socială) şi într-un Plan Individualizat de Ieşire a
beneficiarului din centru;

- serviciile necesare beneficiarului, în baza unui contract de servicii încheiat în

condițiile legii;
 - utilizarea potrivit normelor legale a veniturilor realizate din activitatea de terapie şi
ergoterapie;

- respectarea normelor de protecție şi igienă a muncii;

Sala de recuperare are dotari cu echipamente specifice. Pentru recuperare sunt

prevazute :

a) Cabinet medical
b) Sală de recuperare

În cadrul activității social – culturale şi educative se asigură:

- amenajarea de spații destinate activităților culturale, dotate cu radio, televizor,

aparate de proiecție, ziare şi reviste, jocuri distractive, etc.

- organizarea de activități cultural - educative şi de

socializare; -organizarea de convorbiri cu asistații privind
disciplina în centru.

Consilierea psihologica este asigurata de personal specializat in spatii special

amenajate pentru aceasta activitate, 2 cabinete psihologice.