COMUNICAREA

ÎN CADRUL
UNEI INSTITUȚII

Masterand: Luchian Elena

Specialitatea: MCIE
Examinator: Bîrsan Elena, dr. univ
 Cuprins
1. Conceptul de comunicare
2. Comunicarea instituțională
3. Conceptul de comunicare a instituțiilor
publice
 Conceptul de comunicare
Comunicarea, în sensul cel mai larg al cuvântului, poate fi definită ca fiind procesul prin care se
transmit informaţii, idei, opinii de la un individ la altul sau de la un grup la altul.
Un proces de comunicare implică un emiţător,un receptor şi un mesaj.Comunicarea eficientă este un
proces în care un mesaj e recepţionat şi înţeles de receptor conform intenţiei emiţătorului.
Comunicarea este liantul oricărui grup şi legătura esenţială între membrii acestuia.

Comunicarea are o serie de funcţii esenţiale, cu rol fundamental asupra grupului:

• ajustează comportamentele individuale;
• permite existenţa fenomenelor de influenţă şi dominare (orice grup se stratifică, nu
există grup egalitar);
• produce mişcarea, interesul, locomoţia spre obiectivul grupului;
• facilitează realizarea unor sarcini derivate din obiective;
Comunicarea managerială reprezintă o formă a comunicării interumane , un instrument de conducere cu
ajutorul căruia managerul își poate
exercita atribuțiile specifice :
- previziune,
- antrenare,
- organizare ,
- coordonare,
- control, e
- valuare.
Fiind parte a procesului de conducere prin care managerul îi înțelege pe subordonați, făcându-se înțeles de
aceștia,comunicarea manageriala este orientata nu numai spre transmiterea mesajelor, ci si
spre schimbarea mentalităților si adaptarea psihologica a angajaților la obiectivele organizației.
Comunicarea manageriala reprezintă un auxiliar al conducerii care pune în circulație informații despre
rezultatul deciziilor, făcând astfel posibila punerea de acord a execuției cu obiectivele si a rezultatelor cu
planificarea.
 Elementele procesului de comunicare
Procesul de comunicare are o structură specifică reprezentată de un anume
tip de relaţie dezvoltată de trinomul emiţător – mesaj - receptor.

mesaj

Emitator Receptor
Feed-back
Principalele elemente ale comunicării
Sursa de emisie
(expeditorul);

Receptorul
Feed-back-ul (destinatarul);

Mesajul de
Canalul şi transmis
mijlocul de (conţinutul
transmisie comunicării
oral, scris,
vizual

Codul;
Moduri de comunicare Criterii şi forme de comunicare
a.După scopul urmărit:
- lingvistice; - oficială (formală);
- neoficiale.
- paralingvistice; b. După frecvenţă:
- extralingvistice; - periodică (zilnic, săptămânal, lunar, etc);
- permanentă (cu colegii de serviciu, în familie etc.);
- nonverbale; - aperiodică (ocazională).
c. După genul de activitate:
- nonvocale. - educaţională;
- instructivă (cursuri de specializare);
- profesională (în procesul municii);
- mediată.
d. Din punct de vedere al relaţiilor:
- verbală sau orală;
- în scris;
- nonverbală
 Comunicare Instituţională

•Comunicarea instituţională reuneşte toate formele de comunicare

destinate valorizării unei organizaţii, a personalului şi activităţilor
acestuia, a unui produs sau serviciu efectuat de aceasta.
•Baza comunicarii institutionale rezulta din îmbinarea organică a 3
perspective: informațională, atitudinală și comportamentală.
Comunicarea institutionala este un instrument eficient utilizat de
catre organiziatii publice sau private pentru :
•- crearea unei imagini publice pertinente
•- reusita în afaceri
•- traversarea unei crize
•- crearea unui climat favorabil in firma sau institutie
•- schimbarea comportamentului uman fata de serviciile si produsele
oferite de firma
•- apararea ( atacul) concurentei prin mijloacele legale
 Comunicarea -premisa reușitei în relațiile mageriale
Principalele roluri ale sistemului de comunicații în interiorul firmei:
-de adaptare la provocările de mediu curente, susținând realizarea obiectivelor firmei si subsistemelor sale;
-introducere și susținere a schimbării organizaționale: orice instituție se transformă pentru a se adapta la nou, ceea ce implica
modificări inclusiv ale sistemul de comunicație;
 
Rețețele de comunicare pot fi clasificate în felul următor:

a) retele descentralizate
(în "cerc" sau în "lanț"), în care membrii grupului sunt egali; . 
Rețeaua sub forma de "cerc„ corespunde stilului de management participativ, permițând comunicații eficiente.
 Rețeaua "în lanț", însă, diminuează sensibil posibilitățile de comunicare manager -subordonat.

b) rețele centralizate
(în "Y" sau în "stea"), în care membrii grupului sunt inegali, între aceștia existând relații de supra - sau subordonare.
Aceste rețele corespund stilului de management autoritar, permițând doar comunicații între manager si subordonat.
 FUNCTII ALE COMUNICARII
•Functia de informare – organizatiile au nevoie de interactiuni in mediul exterior in care functioneaza si in mediul interior intre partile ei componente.
Cei mai importanti sunt oamenii. Managerul este pus in fata monitorizarii la doua feluri de informatie: informatia externa – trimisa si primita prin
intermediul activitatilor de marketing, reclama, aprovizionare, relatii publice etc. si informatia interna – care circula prin canalele formale si neformale
de comunicare.
•Functia de comanda si instruire aceasta functie a comunicarii se refera la modalitatile prin care managerii se asigura ca oamenii si departamentele
actioneaza continuu in directia obiectivelor organizatiei.
•Functia de influentare si convingere, indrumare si sfatuire prin aceasta functie se realizeaza moduri specifice de control asupra informatiei si asupra
comportarii membrilor organizatiei.
•Functia de integrare si mentinere – functie ce trebuie privita sub urmatoarele aspecte:
•pastrarea organizatiei in stare operationala prin cursivitatea informatiei;
•folosirea corecta a canalelor de comunicare pentru a evita incarcarea cu informatie inutila;
•sortarea si verificarea datelor; integrarea partilor in intreg prin raportarea lor la acesta si la contextul in care partile trebuie sa functioneze.
 Obiectivele și țintele comunicării
instituționale
Obiectivele comunicării instituționale Țintele
1. Crearea si dezvoltarea unei imagini cat mai favorabile 1. Cetățenii entităților locale
a instituției publice
2. A facilita aportul de capital si a dezvolta mediul de 2. Instituții financiare, investitori interni si externi,
afaceri societati comerciale
3. A crea parteneriate 3. Persoane fizice si juridice din spațiul național si
internațional
4. A atrage solicitudinea autorităților publice 4.Organisme publice locale, regionale, naționale si
internaționale.
5. A informa si a atrage 5. Asociații ale consumatorilor, ONG-uri, mass-media,
lideri de opinie
6. A impresiona 6. Alte instituții publice
7. A se afirma, a reuni 7. Organisme educative, științifice, culturale
8. A integra, a motiva 8. Funcționarii publici si angajații
În procesul de comunicare pot aparea urmatoarele bariere comunicationale:
a)     La nivelul emitatorului si al receptorului
- starea emotionala a receptorului;
- rutina, care influenteaza receptivitatea;
- imaginea de sine a emitatorului si a receptorului si imaginea despre interlocutor;
- caracterizare diferita a situatiei de comunicare de catre emitator si receptor;
- lipsa atentiei in receptarea mesajului;
- concluzii grabite asupra mesajului;
- lipsa de interes a receptorului fata de mesaj;
- sentimentele si intentiile participantilor la situatia de comunicare.
b)     La nivel de limbaj
- aceleasi cuvinte primesc sensuri diferite pentru persoane diferite, in special din cauza diferentierilor in planul pregatirii si al experientei;
- dificultati de exprimare; exprimarea cu stangacie a mesajului de catre emitator;
- utilizarea de cuvinte sau expresii confuze.
c)     La nivelul contextului
- context fizic necorespunzator (poluare fonica ridicata);
- suporti informationali necorespunzatori.
În orice comunicare important este feed-back-ul
Funcțiile feed-back-ului sunt următoarele :

  funcția de control al înțelegerii, al receptării în bune condiiții a mesajului;

 funcția de adaptare a mesajului la caracteristicile actorilor, la dificultățile întampinate sau la
alte evenimente care presupun o modificare a conținutului sau a formei;
 funcția de reglare sociala prin flexibilitatea rolurilor si funcțiilor îndeplinite de diverși actori,
în măsură să faciliteze întelegerea punctului de vedere al celuilalt;
 funcția socio-afectiva, feed-backul creste siguranta interna și satisfactia actorilor.
Comunicarea este absolut esențială pentru organizare.
Este evident că fără comunicare nu poate fi
organizare, căci atunci nu există posibilitatea ca
grupul să influențeze comportamentul individului.
Pe lânga aceasta, disponibilitatea anumitor tehnici de
comunicare va determina, în mare parte, modul în care
funcțiile de luare a deciziilor pot și trebuie distribuite
în instituție.
MULȚUMESC!