Sunteți pe pagina 1din 3

Etica afacerilor este esenţială pentru succesul pe termen lung al activităţii.

Acest adevăr este probat


atât din perspectivă macroeconomică, cât şi din cea microeconomică. La nivel macroeconomic,
etica afectează întregul sistem economic; comportamentul imoral poate distorsiona piaţa, ducând
la o alocare ineficientă a resurselor.
Din perspectiva microeconomică, etica este adesea asociată cu încrederea. Etica este
necesară, dar nu suficientă, pentru a câştiga încrederea furnizorilor, clienţilor, comunităţii,
angajaţilor. Întreaga literatură economică apreciază faptul că încrederea este deosebit de
importantă în relaţiile de afaceri.
Încrederea înseamnă de fapt micşorarea riscului asumat. Încrederea, bazată pe experienţa
bunelor relaţii cu alţi oameni, firme, grupuri etc., va asigura protejarea drepturilor şi intereselor,
deci riscul va fi mai mic. Încrederea şi bunele relaţii ale firmei se referă la:
1. încrederea în relaţiile cu furnizorii - furnizorii sunt parteneri de afaceri foarte
importanţi, direct afectaţi de deciziile organizaţiei, de comportamentul acesteia. Mai ales dacă este
vorba de relaţii pe termen lung, încrederea între doi parteneri este foarte importantă. Ea se câştigă
prin respectarea obligaţiilor de către fiecare parte şi prin minimizarea surprizelor de orice fel.
Încrederea determină o mai mare eficienţă, în timp, a schimbului. Iar relaţiile de schimb bazate pe
încredere se dezvoltă atunci când fiecare partener îl tratează pe celălalt aşa cum ar vrea el să fie
tratat.
2. încrederea în relaţiile cu consumatorii - un vânzător câştigă încrederea clientului său
atunci când este onest, competent, orientat către nevoile clientului şi plăcut. Clienţii aşteaptă de la
vânzător produsele/serviciile de calitatea promisă, precum şi informaţii reale, pertinente.
3. încrederea în relaţiile cu angajaţii - încrederea trebuie acordată atât şefilor, cât şi
subordonaţilor. Un climat de încredere duce la o mai bună comunicare, la o fidelitate mai mare a
angajaţilor, la confidenţă, la reducerea conflictelor de muncă sau a conflictelor dintre grupurile de
muncă etc. Un studiu realizat la General Motors a identificat cinci factori corelaţi cu încrederea în
relaţiile cu angajaţii:
 percepţia unei comunicări deschise şi oneste, în sus şi în jos pe scară ierarhică;
 tratamentul corect pentru fiecare grup de muncă;
 împărţirea obiectivelor şi a valorilor între muncitori şi supraveghetori;
 autonomia, ca un semn al încrederii în angajat;
 feedback din partea managementului privind performanţele şi responsabilităţile salariaţilor;
 încrederea este în relaţie directă cu unele tehnici moderne de management şi anume: creşterea
responsabilităţii, managementul participativ, managementul prin obiective, cercurile de calitate etc.

Etica în afaceri se referă de fapt la acel echilibru care ar trebui găsit între performanţele
economice şi cele sociale ale firmei. Pentru înţelegerea clară a rolului eticii în afaceri este deosebit
de importantă atitudinea conducerii superioare a firmei din care să reiasă respectarea eticii atât
prin acţiunile proprii ale managerilor cât şi din politicile abordate în firmă, din deciziile luate, din
sarcinile transmise, din politicile salariale adoptate, din modul de aplicare a sancţiunilor
disciplinare, etc.

1. ETICA IN AFACERIGigea AntoniaPopete Mihaela


2. 2. ETICA IN BUSINESS-CALITATEA LEGATURILOR INSOCIETATE În Dicţionarul limbii
franceze "Petit Robert", prin ediţia sa din 1982 defineşte morala ca fiind: "ştiinţa binelui şi
răului; teoria acţiuni umane în calitatea ei de a fi supusă datoriei şi au ca scop binele;
ansamblul de reguli de conduită considerate de o manieră absolută; ansamblu de reguli de
conduită care decurg dintr-o anumită concepţie despre morală". Thomas Maltus preciza în
"Principles of Political Economy" (1820), ca "Economia politică are cu mai multe relaţii cu
morala şi politica decât cu ştiinţele matematice". "Dicţionarul explicativ al limbii române", prin
ediţia sa din 1975 defineşte etica ca fiind: "ştiinţa care se ocupă cu studiul principiilor morale,
cu legile lor de dezvoltare istorică, cu conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială;
totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare unei anumite clase sau societăţi"
3. 3. ETICA IN BUSINESS-CALITATEA LEGATURILOR INSOCIETATE Etica este fundaţia pe
care sunt clădite toate relaţiile noastre. Ea înseamnă ansamblul nostru de a ne relaţiona faţă
de patroni, faţă de angajaţi, de colegi, de clienţi, de subordonaţi, de furnizori, faţă de
comunitatea în care ne aflăm şi unii faţo de alţii. Etica nu se referă la legăturile pe care le
avem cu alte persoane - toţi avem legături unii faţă de alţii - ci la calitatea acestor legături.
De exemplu Universitatea Harvard, la lansarea Facultăţii de Business a adoptat modelele
pedagogice dezvoltate de facultăţile sale de drept şi medicină, în care abordarea etică a
disciplinei are un rol important. "Corporaţia (firma) este creaţia statului, şi că are menirea să
existe pentru biele comunităţii".
4. 4. ETICA IN BUSINESS DEFINITADE AFACERISTII ROMANI• A face “bani cinstiti”;•
Respectarea competitiei;• Respectarea nevoilor clientului;• Realizarea unui contract
“fair”intre antreprenor si client ;• Recuperarea banilor;• Asumarea realizarii si implementarii
solutiei;• Pierderea banilor pentru satisfacerea nevoilor clientului;(un client multumit aduce
alti 7 iar un client nemultumit scade cu 20 potentiali clienti)
5. 5. EXEMPLE ŞI EFECTE ALEAPLICĂRII PRINCIPIILORMORALE ŞI ETICE Din 1977,
General Motors are o politică de integritate a personalului, în care regula de bază este aceea
că un angajat al său "nu ar trebui sa facă un lucru de care să se ruşineze înaintea familiei lor
sau să se teamă că l-ar putea citi pe prima pagina a ziarului local". Compania Johnson &
Johnson are următorul "crez" etic: "credem că prima noastră responsabilitate se îndreaptă
către doctori, asistente şi pacienţi, către mamele şi taţii şi toţi ceilalţi care folosesc produsele
şi serviciile noastre. Noi suntem responsabili faţă de angajaţii, acei bărbaţi şi femei care
lucrează împreună cu noi pe toate continentele.] Compania Chimica Eastman: "Suntem
cinstiţi cu noi înşine şi cu ceilalţi. Integritatea noastră se oglindeşte în relaţiile noastre cu
angajaţii, clienţii, furnizorii şi vecinii. Scopul nostru sunt relaţiile bazate pe adevăr.
6. 6. EXEMPLE ŞI EFECTE ALEAPLICĂRII PRINCIPIILORMORALE ŞI ETICE Compania
Engleza de Telecomunicaţii: "Ne vom folosi în mod corect puterea noastră de cumpărare, şi
ne vom îngriji cu bună credinţă de operaţiile care implică oferta şi contractele; plata promptă
şi în modul în care s-a convenit. Services Master Corporation, din SUA, care timp de 25 de
ani a înregistrat o creştere continuă a profitului şi care are în prezent aproximativ 200.000 de
angajaţi şi o cifră de afaceri de 4 miliarde de USD. Această companie are inscripţionat pe
frontispiciul clădirii lor, principiul central al codului etic al companiei: "Îl slăvim pe Dumnezeu
în tot ceea ce facem". Daca în 1989 doar 15% din primele 500 de companii din SUA şi
Marea Britanie aveau un cod etic, în 1999 procentul lor s-a ridicat la 60%.
7. 7. CORUPTIA-FLAGELULSOCIETATII ROMANESTI Cercetări efectuate de United States
Information Service Romania, pentru a afla percepţia subiecţilor despre gradul de corupţie
existent în diverse instituţii, se arata că peste 60 la sută dintre subiecţi consideră că cea mai
mare parte dintre funcţionari accepta mită. O cercetare făcută de Banca Mondiala arată
faptul că 51 % dintre firmele romaneşti oferă mită pentru a-şi înlesni afacerile, acesta fiind un
procent foarte ridicat în comparaţie cu firmele din celelalte state central şi est-europene unde
acest procent se situează la nivelul de 20 %, în aceste condiţii aproape 4% din venitul anual
al firmelor reprezintă bani destinaţi oferirii de mită. În ceea ce priveşte societatea
românească se poate observa că ea este condusă mai mult de interese individualiste −sau
cel mult interese ale unul grup restrâns−, decât de principii care să servească interesului
naţional.
8. 8. CAUZELE CORUPŢIEI Cauza principala a corupţiei o reprezintă lipsa unui sistem de
valori bine determinat şi îndoctrinarea societăţii romaneşti, timp de aproape 50 de ani, în
mod barbar, cu ateismului materialist. Acest lucru fiind posibil şi datorita faptului ca morala
nu poate fi impusa prin lege, pentru că un om care nu accepta morala şi etica nu va accepta
nici legile care ar impune-o, şi le-ar eluda oricum .
9. 9. SOLUŢII PENTRUERADICAREA CORUPŢIEI Ca urmare, în procesul de tranziţie pe care
îl parcurgem, criza din economia romaneasca se întrepătrunde cu o puternică criză morală.
De aceea, soluţia ieşirii din criza economică şi politică a societăţii româneşti o reprezintă:
întoarcerea la valorile morale sănătoase şi promovarea lor în toate mediile sociale şi prin
toate mijloacele disponibile. Societatea romaneasca ar trebui să ţină seama de această
interdependenţă între morala şi mediul economic.
10. 10. IMPORTANŢA ETICII PENTRUMANAGERI Institute of Management Accountants, a
scos un număr special despre etică  şcolile de afaceri (universităţile) trebuie să-i facă pe
studenţii săi conştienţi de dimensiunea etică a deciziilor cu care se vor confrunta în lumea
afacerilor,  firmele de afaceri trebuie să admită că stabilirea unor standarde de
comportament etic pentru angajaţii lor este importantă pentru succesul financiar. Roger B.
Smith, fost preşedinte şi director executiv la General Motors, a afirmat ca "practicarea eticii
înseamnă pur şi simplu o afacere bună".

Etică de afaceri
Wayne Norman
„Etica în afaceri” este o etichetă concisă, dar în multe privințe înșelătoare pentru un domeniu
interdisciplinar care acoperă o gamă vastă de probleme normative din lumea comerțului.
Eticheta se pretează cel mai direct la un set de întrebări despre cum sunt indivizii
în lumea afacerilor ar trebui să se comporte sau la ce principii ar putea apela
pentru a negocia dilemele morale la locul de muncă. Dar dacă avem în vedere gama de
subiecte
acoperite în revistele principale de etică în afaceri sau manuale, vedem că acestea sunt
esențiale
problemele despre virtuțile individuale și luarea deciziilor etice sunt înconjurate de straturi
a problemelor care implică organizații și instituții. Cu alte cuvinte, etica de afaceri în
sensul cel mai larg întreabă și despre cele mai potrivite sau mai simple proiecte pentru firme,
piețe, reglementări de piață și supraveghere politică într-o societate democratică și
economie globalizată.
Deoarece această Enciclopedie conține zeci de eseuri pe teme de etică în afaceri (vezi
de la etică contabilă și publicitate, etică din, până la fluier,
criminalitatea cu gulere albe și organizația comercială mondială) ne vom concentra aici
mai multe despre întrebări despre natura domeniului și mai puțin despre dezbaterile despre
cum trebuie
justificați anumite practici sau reguli din lumea afacerilor.
https://www.hbs.edu/faculty/conferences/2016-
newe/Documents/Norman,%20Business%20Ethics,%20IntEncycEthics.pdf

http://www.opentextbooks.org.hk/system/files/export/2/2917/pdf/Business_Ethics_2917.pdf
https://blackwells.co.uk/extracts/9780199284993_crane.pdf

S-ar putea să vă placă și