INTRODUCERE

Tema lucarii este politici manageriale de crestere a rentabilitatii, lucrarea prezinta o serie de orientari pentru cresterea rentabilitatii firmei. Lucrarea este structurata pe patru capitole astfel: In Capitolul I-Obiectivele de rentabilitate in abordarea strategica moderna structurat pe patru subcapitole Capitolul II- Prezentarea generala a societatii comerciale Faberrom S.A. structurat pe noua subcapitole Capitolul III- Analiza situatiei existente in domeniul rentabilitatii structurat pe opt subcapitole Capitolul IV- Politici de crestere a rentabilitatii structurat pe trei subcapitole capitolul I este prezentat conceptul de rentabilitate in abordarea

strategica:abordarea strategica a intreprinderii, definirea conceptului de rentabilitate, a factorilor de influenta si formele de exprimare ale acesteia. Acest capitol se incheie cu subcapitolul rentabilitatea si performantele ei, care prezinta obtinerea profitului ca obiectiv principal si implicarea notiunilor de competitivitate si avantaj competitiv. Pe baza datelor prezentate in capitolul II cu pivire la situatia de ansamblu a firmei, se realizeaza o analiza mai detaliata a ratelor de rentabilitate in capitolul III, identificandu-se astfel factorii cu influenta negativa asupra acestor rate, acesta incheindu-se cu o prezentare cauzala a punctelor forte si slabe indenficate. Capitolul IV incheie aceasta lucrare cu recomandari cu privire la cresterea rentabilitatii, si odata cu aceste orientari sunt prezentate si o serie de masuri cu caracter practic de crestere a rentabilitatii. Masurile prezentate sunt in numar de trei: achizitionare de masini automate de cusut si sulfilat, utilizarea de muncitori policalificati, reducerea cheltuielilor cu amortizarea. Aceste masuri au avut efecte pozitive asupra indicatorilor: cifra de afaceri, profit brut, cheltuieli totale si venituri totale,retelor de rentabilitate prezentate mai pe larg in capitolul patru.

Lucrarea a prezentat o serie de masuri care pot fi aplicate de societate pentru urmatoarea perioada in vederea cresterii performantei acesteia si mentinerii pe piata.

CUPRINS CAPITOLUL I Obiectivele de rentabilitate in abordarea strategica moderna 1.1. Abordarea strategica a intreprinderii.1 1.2. Rentabilitatea ca obiectiv strategic..7 1.3. Rentabilitatea(concept, forme de exprimare, factori)..10 1.4. Rentabilitatea si performantele intreprinderii..14 CAPITOLUL II Prezentarea generala a S.C. Faberrom S.A. 2.1. Istoric S.C. Faberrom S.A.22 2.2. Scopul si obiectul de activitate...23 2.3. Caracterizarea factorilor de productie.25 2.3.1. Materii prime..25 2.3.2. Dotarea tehnica a societatii25 2.3.3. Resursele umane.26 2.3.4. Sistemul de management si componetele sale..28 2.3.4.1 Subsistemul metodologico-managerial..28 2.3.4.2. Subsistemul decizional...29 2.3.4.3. Subsistemul informational30 2.3.4.4. Subsistemul organizatoric.31

2.4. Procesul tehnolgic..32 2.5. Relatiile cu mediul concurential...34 2.6. Furnizorii societatii...36 2.7. Principalii indicatori de performanta economica..37 2.8. Protectia mediului inconjurator..42 CAPITOLUL III Analiza situatiei existente in domeniul rentabilitatii 3.1. Analiza ratelor de rentabilitate43 3.1.1. Analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate...43 3.1.2. Analiza ratei rentabilitatii economice..45 3.1.3. Analiza ratei rentabilitatii financiare...49 3.1.4. Analiza ratei rentabilitatii comerciale..51 3.2. Analiza factoriala a indicatorului profit aferent cifrei de afaceri pe total intreprindere53 3.3. Analiza factoriala a profitului pe produs..55 3.4. Analiza pragului de rentabilitate...59 3.5. Analiza cheltuielilor materiale...61 3.6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea.64 3.7. Analiza cheltuielilor cu salariile.67 3.8. Sinteza cauzala a punctelor forte si slabe.70

CAPITOLUL IV Politici de crestere a rentabilitatii 4.1. Orientari privind cresterea rentabilitatii..76 4.2. Masuri de crestere a rentabilitatii..85 4.3. Concluzii...94 BIBLIOGRAFIE

Capitolul I Obiectivele de rentabilitate in abordarea stategica moderna 1.1.Abordarea strategica a intreprinderii

Managementul performant al unei inteprinderi care isi desfasoara activitatea intr-un mediu concurential necesita adoptarea unor stategii economice adecvate si punerea in aplicare a acestora pe baz unor politici manageriale de productie capabile sa permita valorificarea la maximum a potentialului productiv al acesteia.1 Elaborarea si punerea in aplicare a unei strategii economice de catre intreprindere trebuie sa tina seama de conditiile interne si externe in care functioneaza, definind prin obiective cat mai precise directiile de desfasurare a activitatii, astfel incat ea sa mentina competitivitatea si daca e posibil, sa prevada o crestere a acesteia. Politicile manageriale de productie trebuie sa precizeze mijloacele si caile necesare care vor fi folosite pentru a asigura relizarea optima a obiectivelor stabilite de strategia economica in conditii de rentabilitate. Adoptarea unei strategii economice adecvate, elaborarea si punerea in aplicare a celor mai potrivite politici manageriale de productie sunt impuse de actiunea crescanda a o serie de factori in campul concurential in care isi desfasoara activitatea intreprinderea, din randul carora pot fi amintiti urmatorii: Accentuarea concurentei intre diferitele firme pe pietele interne si externe, Aparitia si extinderea folosirii unor tehnologii moderne de prelucrare si intrand in competitie intr-o masura tot mai mare si firmele din tarile in curs de dezvoltare; aplicare pe aceasta baza de catre intreprinderele performante a unor strategiii avansate de productie care permit divesificarea produselor, ridicarea productivitaii muncii si reducerea costurilor de productie;

Constantin Barbulescu, Constantin Bagu-Mangementul Productiei-vol.II

Cresterea exigentelor si a preferintelor consumatorilor sub raportul calitatii

produselor si al pretului, ceea ce a impus o segmentare a pietelor si marirea anvenguriii nomenclatorului produselor oferite; Afirmarea tot mai puternica a procesului de globalizare, ceea ce accentueaza Extinderea folosirii calculatoarelor electronice in managementului productiei, concurenta intre firme de pe diferitele piete; cu efecte pozitive asupra procesului de conducere a intregii activitati a intreprinderii. Ca urmare a actiunii crescande a unor astfel de factori, care determina mutatii rapide pe diferitele piete si un mediu turbulent, conducerea intreprinderii pe baza de strategii economice si politici manageriale de productie trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente: Sa permita o confruntare eficienta pe piata interne si externe cu diferitele Sa faca fata cu success prin produse noi sau modernizate exigentelor Sa asigure o perfectionare continua a structurilor, asfel incat acestea sa fie firme, in conditiile unui mediu inconjurator in continua schimbare; sporite ale consumatorilor, in conditiile uniu raport calitate-pret competitive; cat mai bine adaptate noilor exigente impuse de modificarilor survenite in tehnologii, in pietele de desfacere si cerintele crescande , in continua schimbare, ale consumatorilor. Intreprinderile romanesti, aflate su impactul intrarii in Uniunea Europeana , unde functioneaza pe prim plan principiul concurentei, este necesar sa elaboreze si sa puna in aplicare stategii economice performante, cu politici manageriale eficiente, pentru a-si putea asigura perenitatea in conditii de rentabilitate. Strategia eonomica si politicile manageriale care se folosesc pentru aplicarea acesteia trebuie sa tina sema de faptul ca intreprinderea este necesar sa asigure satisfactia ceruta de consumatori prin funizarea, intr-o exprimare generica, a unui produs, care poate fi de natura tangbila sau intangibila. Furnizarea unor astfel de produse presupune un bun management al intreprinderii, pe diferitele sale functiuni, un loc principal in cadrul acesteia ocupandu-l functiunea de productie si in mid corespunazator, managementul productiri bazat pe o strategie economica bine definite si pe politici manageriale de productie care sa raspunda punerii in aplicare a acesteia.

In general, strategia economica a unie intreprinderi reprezinta un concept complex si in acelasi timp un instrument de conducere care defineste ansamblu obiectivelor pe care si le propune sa realizeze intreprinderea, stabilite pe baza de studii, cercetari stiintifice si prognize, actiunile ce trebuie intreprinse si modul de alocare a resurselor in vederea mentinerii competitivitatii si adezvoltarii viitoare. Formulare in mod judicious a unei strategii economice trebuie sa aiba la baza un ansamblu de obiective si sa tina seama de scopul si misiunea intreprinderii. Obiectivele care stau la baza formularii strategiei economice stabilesc ce isi propune sa realizeze intreprinderea la un anumit nivel de atingere in cadrul unui anumit orizont de timp.Un obiectiv pentru a-si putea atinge scopul, trebuie sa fie cuantificabil si masurabil. Scopul defineste ceea ce trebuie sa realizeze o intreprindere in timp. Spre deosebire de obiectiv , scopul se refera la o perioada mai mare de timp si se realizeaza prinpunerea in aplicare a obiectivelor, avand un caracter mai larg decat obiectivele. Misiunea defineste produsele sau serviciile de excutat, pentru care exista intreprinderea si pietele pe care se vor realiza acestea, precum si sursele de obtinere a veniturilor. Pentru punerea in aplicare a unei strategii economice, in concordanta cu misiunea intreprinderii, trebuie stabilite politicile economice de aplicare. Aceste politici, in general definesc modalitatile in care trebuie sa actioneze pentru punerea in practica a strategiei. Politicile manageriale de productie reprezinta o forma de concretizare a politicilor economice pentru realizarea functiunii de productie. Ele au rolul de asigura punerea in aplicare a activitatilor de transformare a componentelor de intrare in sistem in componente de iesire concretizate in strategia adoptata de intreprindere, fiind mijloace prin care se ating obiectivele stabilite. Aceste politici manageriale de productie vizeaza in mod deosebit acel aspecte ale strategiei care au ca obiect produsul in activitatea unitatilor de productie sau a serviciilor functionale.2 Ele trebuie sa fie legate de strategia de ansamblu a intreprinderii, pentru a se realiza o sincronizare intre realizarea obiectivelor strategiei intreprinderii si prevederile politicilor manageriale de productie si a evita lipsa de concordanta in realizarea acestotra pe diferitele orinzonturi de timp.
2

Constantin Barbulescu, Constantin Bagu-Mangementul Productiei-vol.II

Pentru aplicarea politicilor manageriale de productie in cadrul intreprinderilor se elaboreaza anumite proceduri si reguli. Spre exemplu, daca o intreprindere stabileste ca politica posibilitatea returnarii de catre clientii a produselor achizitionate, procedura de fineste exact cum poate fi facuta aceasta returnare, iar regulile indica cu exactitate formalitatile care trebuie efectuate pentru punerea in practica a procedurii. Strategiile care pot fi adoptate de catre o organizatie economica se pot prezenta sub o mare diversitate, iar in raport cu acestea se definesc politici manageriale de productie specifice.. Pornind de la abordarile lui Ansoff, Akerman, Resenbloom, G. Hofer si D. Schendel delimiteaza trei tipuri de strategii: a firmei- se ocupa de ansamblu aspectelor organizatiei; strategia economica- se ocupa de problematica economica, axandu-se asupra abordarilor de adoptat de firma pentru a fi eficace intr-o anumita industrie sau pe un anumit segment de piata; strategia functional- se concentreza asupra maximizarii productivitatii resurselor, urmarind dezvoltarea de competente semnificative si generare de sinergie. Profesorul David Collins delimiteaza patru tipuri de strategii: asiguratorie, dedicata, cresterea treptata si oportunista considerate generice pentru firmele contemporane Din sinopticul tipologiei strategiilor nu putea, sa fie omise ciontributiile majore al lui Michael Porter. Potrivit acestuia, din punct de vedere al avantajului copetitiv, stategiile se parteajeaza in trei categorii: Strategia generica bazata pe diminuarea costurilor implica transformarea firmei in cel sau intr-unul din cei mai ieftini producatori din ramura respectiva. Avantajul competitiv consta in stabilirea unor preturi mai reduse decat concurenta, in conditiile obtinerii uniu profit cel putin la media industriei respective; Strategia de diferentiere are in vedere ca produsele firmei sa fie unice in Strategia focalizata are in vedere segmentarea bine definite ale pietei, pe ramura de activitate respective; acestea promovand fie pret redus fie produs diferentiat. Avantajul competitiv al firmei rezulta din capacitatea de a satisface la un inalt nivel necesitati specifice segmentului de piata vizat in conditii cat mai bune, comparativ cu producatorii intregii game de produse implicate.

O intreprindere poate adopta o strategie sau alta, sau mai multe tipuri de strategii, in raport cu carcteristicile si posibilitatile sale evaluate de conducerea intreprinderii. Pentru fiecare strategie se elaboreaza politici manageriale de productie prin care sa se precizeze maniera de realizare a strategiei pe diferite perioade. Formularea de strategii si centrarea intregului management asupra lor favorizeaza, de regula luarea in considerare a intereslor principaliilor stakeholderi ai oraganizatiei. Prin strategie se se traseaza traictoria de evolutie a organizatiei pentru o perioada relativ indelungata. Firmele care apleaza la strategii obtin rezultate net superioare perioadei in care nu au apelat la acestea. Si din punct de vedere national apelarea la strategii prezinta avantaj si anume cresc performantele de ansamblu ale economiei nationale , reflectate in volumul si dinamica produsului intern brut, venitului national si ale celolrlalti indicatori macroeconomici. Elaborarea unei strategii economice reprezinta un proces complex si dinamic, care necisita numeroase analize cu caracter cantitativ si calitativ, o foarte buna cunoastere a factorilior interni si externi care influenteaza activitatea, studierea evolutiei viitoare a cerintelor pe diferite piete, o buna documentare privind prognoza, evolutiilor tehnologiilor, a produselor, a vietii economice, politice si sociale.

1.2.Rentabilitate ca obiectiv strategic

Conceptul de rentabilitate este intalnit frecvent in literatura sau presa de specialitate, imbracand cele mai variate forme. Rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei activitaii economico-financiare a unei firme, respective a tuturor mijloacelor de productie utilizate si a fortei de munca, tinand cont de toate stadiile circuitului economic:aprovizionare, productie si vanzare. Pentru masurarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de indicatori:profitul si rantele de rentabilitate. Profitul reprezinta unul din obiectivele stategice care face parte din categoria obiectivelor econnomice( rata profitului, cota de piata,cifra de afaceri, productivitatea muncii). Obiectivele economice sunt cele cu ponderea determinanta in managementul

organizatiei, intrucat exprima cel mai direct si intens interesele stakeholderilor principali in frunte cu proprietarii. Numarul si felul obiectivelor stategice depind foarte mult de dimensiunea si complexitatea organizatiei. Cand dorim sa calculam rentabilitatea unei intreprinderi , ne propunem de fapt sa calculam rentabilitatea cu care au fost investite capitalurile atrase de la diversi investitori.3 Principalele categorii de investitori a unei intreprinderi sunt: proprietarii (actionari) si creditorii (bancile sau alte institutii finanaciare). Ca urmare pot fi calculate trei tipuri fundamentale de rate de rentabilitate:rata de rentabilitate globala a ansamblului de capitaluri investite, rata de rentabilitate a capitalurilor investite de proprietari si rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori. Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de proprietari apare sub denumirea de rentabilitate financiara si este masurata prin raportarea profitului ce revine proprietarilor la suma capitalurilor investite de acestia in intreprindere in cursul exercitiului financiar. Rentabilitate financiara=Profitul ce revine proprietarilor/Capitalurile investite de proprietari Aceasta este rata de rentabilitate cea mai importanta a unei intreprinderi, in functie de care actionarii iau decizia de a investi sau nu sau de a se retrage dintr-o afacere. Estimarea ratei de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori presupune raportarea rezultatului distribuit creditorilor intreprinderii la suma capitalurilor imprumutate de acestia pe durata exercitiului financiar. Este vorba nu numai despre creditele de la banci sau de la alte institutii financiare, ci si despre creditele comerciale primite de la furnizori sau de la stat, ce pot fi initial gratuite, de venind insa, treptat, oneroase prin plata de penalitati de intarziere. Ratele determinate in functie de capitalul avansat sau ocupat exprima interesele investitiilor in timp ce ratele constituite pe baza resurselor consumate exprima interesele managerilor. Cel mai adesea intr-o economie de piata pentru realizarea unor investitii se apeleaza la credite bancare, importanta fiind analiza impactului, indatorarii asupra rentabilitatii financiare.
3

Victor Dragota,Laura Obreja, Anamaria Ciobanu-Mnagament finaciar-vol.

Pentru a creste performantele economice ale investitiilor, firma trebuie sa solicite un credit bancar atunci cand rata dobanzii este inferioara ratei rentabilitatii economice. In cazul in care Re>Rd situatia este profitabila pentru actionari, in aceste conditii, apeland la credite, firma obtine un spor de rentabilitate fata de situatia finantarii din resurse proprii, creste eficienta utilizarii capitalului propriu si renumerarea actionarilor, ceea ce semnifica de fapt o crestere a valorii intreprinderii. Rentabilitatea in aceste conditii o functie crescatoare de gradul de indatorare al firmei (rata rentabilitatii financiare mai mare decat rata rentabilitaii economice) Pentru Re<Rd, rentabilitatea este o functie descrescatoare de gradul de inadatorare (Rf<Re). Deoarece indatorarea deterioreaza performantele intreprinderii, este necesara minimizarea coeficientului de indatorare Daca Re=Rd se inregistreaza stabilitatea structurii financiare Indatorarea mareste viabilitatea rezultatelor unei firme si deci si riscul financiar si economic, iar pentru analiza acestuia se utilizeaza analiza pragului de rentabilitate sau a punctului critic. Cunoasterea pragului de rentabilitate, situatie in care veniturile sunt egale cu cheltuielile, este utila activitatii firmei, intrucat se pot face estimari ale comportamentului sau in situatia in care se modifica unele variabile care influenteaza mecanismul de functionare a acestuia-pentruaceasta analiza rentabilitatii si a riscului pe baza pragului de rentabilitate prezinta un real interes managerial. Rentabilitatea se afla in corelatie stransa cu profesionalismul intreprinzatorilor,cu timpul cu mijloacele finanaciare si materiale investite pentru o activitate economica.

1.3.Rentabilitatea(concept, forme de exprimare, factori)

Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor, indiferent de provenienta lor4. O firma desfasoara activitate rentabila atunci cand obtine profit, adica are incasari mai mari decat costul de productie.

V.Robu, N. Georgescu-Analiza aconomico-financiara-Editura Omnia Uni Brasov,2000

4

Rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei activitatii economico-finanaciare a unei firme. Pentru masurarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de incatori:profitul si ratele de rentabilitate. Marimea absoluta a rentabilitatii este reflectata de profit, iar gradul in care capitalurile sau utilizarea resurselor intreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilitatii. Ca indicatori de reflectare in marime absoluta a rentabilitatii se pot avea in vedere: rezultatul aferent cifrei de afaceri, rezultatul exploatarii, rezultatul financiar,rezultatul curent,rezultatul extraordinar, rezultaul brut al exercitiului, rezultatul net al exercitiului. Pentru exprimare in marime relativa a rentabilitatii se folosesc, de regula urmatoarele rate: rata rentabilitatii comerciale, rata rentabilitatii economice si rata rentabilitatii finanaciare. Profitul constituie recompensa intreprinzatorului pentru riscul pierderii capitalului propriu.profitul sub aspect economic se particularizeaza prin cateva caracteristici: Profitul este un rest ramas in urma unei afaceri economice Profitul fluctueaza in conditii dinamice deosebite (in perioadele de boom

intreprinzatorul poate obtine profituri ridicate, care cresc intr-un ritm mai mare decat salariu, dobanada. In perioade de recesiune, intreprinzatorul realizeaza brusc profituri reduse, pe cand salariile nu pot fi reduse, iar dobanda este bazata pe un contract si ramane fixa pana la expirarea acestuia) Profitul poate fi negativ Profitul nu are o baza contractuala

Rata profitului exprima marimea relativa a profitului, calculata ca un raport procentual intre masa profitului si un termen de referinta corespunzator, care reflecta efortul depus in scopul obtinerii profitului. In conditiile economieie cu piata concurentiala, maximizarea ratei profitului este criteriul essential al deciziilor firmei de a face cheltuieli pentru dezvoltarea, mentinerea sau restrangerea unei activitati economice. In acest scop intreprinzatorul are posibilitatea sa actioneze, in primul rand asupra volumului productieie, pentru a gasi acele dimensiuni ale cantitatii de bunuri economice care sa maximizeze incasarile totale ,minimizand, in acelasi timp costurile totale.

Din acest motiv intreprinzatorii sunt preocupati sa cunoasca pragul minim de rentabilitate. Un asemenea prag minim sau punct de echilibru al rentabilitatii unei firme reprezinta punctul dincolo de care nu se mai poate obtine profit, iar rentabilitatea se metamorfozeaza in pierdere. Cunoasterea acestui prag permite intreprinzatorilor sa stabileasca volumul de productie de la care firma devine rentabila. Elementete de sustinere ale acestei metode( a pragului de rentabilitate) sunt legate de delimitarea cheltuielilor in cheltuieli variabile si cheltuieli conventional-constante. Primele sunt constante pe unitatea de produs-suma lor fiind direct proportionala cu volumul productiei, in tinp ce cheltuielile fixe sunt variabile pe produs. Pentru a aprecia daca o firma este viabila se impune masurarea rentabilitatiii sau determinarea ratei rentabilitatii. Rentabilitatea este o marime variabila in timp si spatiu, in functie de un sistem de factori care o influenteaza si de care intreprinzatorul trebuie sa tina seama Factorii mai relevanti care influenteaza rata rentabilitatii pot fi grupati in: 1. factori care tin indeosebi de productie pot fi: volumul si calitatea bunurilor economice create de firma; marimea capitalului tehnic folosit pentru producerea bunurilor economice srtuctura productiei bunurilor economice nivelul pretului de vanzare a bunurilor economice; volumul vanzarilor realizate; modul in care se impart incasarile din vanzarea bunurilor economice, intre

si viteza de rotatie a lui; 2. factori care tin indeosebi de pret pot fi:

posesorii factorilor de productie care au contribuit la obtinerea lor; 3. factorii care tin indeosebi de cost pot fi: nivelul si structura costului; gradul de minimizare a costului in cadrul firmei

Asemenea factori actoneaza sistematic, in sensul ca fiecare factor are un procent de contributie si totodata intregul sistem de factori agregati influenteaza rata rentabilitatii. Semnificatia ratelor rentabilitatii:

Rata rentabilitatii costurilor reflecta eficienta consumului de resurse-materiale,umane, financiare, informationale angajate in derularea muncii Rc=profit brut/costuri de productie*100 Rata rentabilitatii comerciale(veniturilor) exprima eficienta comercializarii productiei fabricate si tine cont de influentele multiple ale mediului ambient, national si international(piata, in principal) Rv=profit brut/cifra de afaceri*100 Rata rentabilitatii economice exprima performanata economica a firmei, independent de modul de finanatare si de sistemul fiscal. Are importanta deosebita pentru investitor(stat, societati comerciale etc.) Re=profit brut/capital permanent*100 Rata rentabilitatii financiare are semnificatia evidentierii capacitatii economice a firmei respective gradul in care capitalul propriu aduce profit. Rf=profit net/capital propriu*100 Rentabilitatea reprezinta o informatie indispensabila pentru managementul firmei. Rentatabilitatea este un instrument hotarator in mecanismul economiei de piata, in orientarea productiei in raport cu cererea consumatorilor, iar o analiza a pietei care sa includa si o analiza a competitiei si a reglementarilor pietei este deosebit de importanta.

1.4.Rentabilitatea si performantele firmei

Performanta intreprinderii exprima un anumit nivel al celor mai bune rezultate obtinute de aceasta. Pentru caracterizarea ei se vor avea in vedere toate aspectele tehnice, economice, sociale, care definesc ansamblu activitatilor care se desfasoara in cadrul intreprinderii respective. De cele mai multe ori, profitabilitatea pe termen lung se poate obtine prin sacrificarea unor beneficii pe intervale scurte de timp.

Pentru o intreprindere de inalta performanta cresterea profitului reprezinta un obiectiv fundamental. Dar ea va urmari cu prioritate nu profitabilitatea pe termen scurt, cu caracter conjuctural ci mentinerea in permanenta a beneficiilor la un nivel ridicat Factorii determinanti ai unei intreprinderi de inalta perofrmanta potrivit modelului propus de Arthur D. Little, sunt urmatorii: procesele intreprinderii, abordate sub aspectul preocuparilor de inovare a acestora si produselor rezultate, gradului de modernism al sistemelor metodologice de organizare adoptate, dar si al efectelor sinergetice obtinute prin corelarea tuturor proceselor de management si de executie din cele cinci functiuni ale firmei; resursele de productie ale intreprinderii, privite prin prisma cerintelor de aspectul organizatorica al intreprinderii, definit prin cultura si structura ei, asigurare si gestionare eficienta in conditiii de concurenta acerba; care pune pe primul loc adaptarea acestora la caracteristicile actuale ale mediului de afaceri si la cerintele strategiei economice din fiecare perioada beneficiarii afacerii intreprinderii, care mai sunt cunoscuti si sub numele de stakeholder , ce trebuie sa fie motivati prin satisfacerea eficienta a asteptarilor particularizate pe categorii ale acestora(proprietari,manageri, salariati, clienti, furnizori, comunitati locale, etc), in conditiile unei echitati depline in tratamentul diferitelor grupuri din cadrul lor. Pentru asigurarea unor performante economice cat mai ridicate in functiunea firmei se impune evaluarea nivelului acestora. Se pot folosi doua forme specifice de evaluare a performantelor economice fundamentate pe adoptarea unor modalitati de masurare corespunzatoare scopurilrl urmarite de firma. 1. prima forma de evaluare se bazeaza pe masurarea autorelativa a performantelor economice ale intreprinderii. Astfel cu ajutorul acestei forme de evaluare, se compara relizarile intreprinderii dintro anumita etapa fie cu cele obtinute de ea intr-o perioada anterioara, considerate ca baza de referinta, fie cu cele fixate ca norme privind diferite laturi ale activitaii ei. Nivelul performantelor se masoara cu ajutorul ritmurilor de evolutie crestere sau scadere a diferitilor indicatori economici, precum cei de producivitatea muncii, renatabilitate, potential productiv, inovare etc.

2.

cea de-a doua forma de evaluare are ca fundament masurarea

corelativa a performantelor economice ale intreprinderii. Forma aceasta presupune compararea realizarilor intreprinderii evaluate cu cele ale unei intreprinderi similare, cu care concureaza intr-un anumit domeniu de activitate. In general comparatia se face cu cel mai puternic competitor. Astfel daca intreprinderea analizata ocupa pozitia de lider in cadrul domeniului respectiv de activitate, pentru efectuarea comparatiei se folosesc performantele obtinute de concurentul cel mai periculos din competitia economica. Daca intreprinderea detine o anumita pozitie in cadrul acestei competitii, comparatia se realizeaza in raport cu performantele liderului din domeniu sau ale concurentului situa timediat inaintea sa. In acest caz, nivelul de performanta se exprima prin intermediul indicatorilor de competitivitate, cre sunt in principal, indicatori de piata, ca de exemplu: cote relative de piata , nivelul preturilor practicate, cifra de afaceri sau indicatori financiari:indicatori de rentabilitate, randamentul capitalului investit, profitabilitatea actiunilor, ratele de lichiditate si solvabilitate. Exista cazuri cand pot fi folositi indicatori de productie:productivitatea muncii, durata ciclului de productie, gradul de utilizare a capacitaii de productie, costurile de productie, intervalul de onorare a comenzilor. Evaluarea performantelor ale unei firme implica notiunile de competitivitate si avantaje competitive. Competitivitatea consta in abilitatea firmei de a participa cu success la competitia economica si de a aspira la ocuparea unor pozitii avantajoase in cadrul acesteia. Competitivitatea sistemului de productie al intreprinderii consta in capacitatea acestuia de realiza o productivitate inalta pe baza unei utilizari inovative a resurselor de care dispune si de a crea o valoare sporita produselor sale. Competitivitatea produsului consta in capacitatea acestuia de a se impune pe piata in conditiile unei concurente puternice cu produse similare sau de substitutie ale altor producatori. Competitivitatea reprezinta in acelasi timp o modalitate de presiune si de control asupra evolutite parametrilor de performanta a intreprinderii.

Nivelul de competititvitate a sistemului de productie din intreprindere este influentat hotarator de doi factori principali ai mediului concurential: clientii si concurenti. Clientii sunt cei care hotarasc ce aspect prezinta importanta pentru satisfacerea nevoilor, preferintelor si exigentelor lor: pretul de vanzare , calitatea produselor,respecatrea termenului de livrare, perioada de onorare a comenzii. In acelasi timp, producatori care concureaza in cadrul unui domeniu de activitate decide masura in care cerintele clientilor pot fi acoperite de performante adecvate. In copetitia economica dintre ei se stabileste nivelul minim de performanta care trebuie sa fie realizat sub raportul atributului solicitat de clienti. Situarea sub acest nivel are ca efect pierderea de comenzi si inregistrarea unor dificultati in situatia economico- finacira a intrprinderii: diminuarea profiturilor realizate, costuri din subutilizarea capacitatilor de productie etc.. Dar intrucat obiectivul competitiei economice consta in depasirea nivelului de performanta stabilit , efortul in plus nu echivaleaza intotdeauna cu un spor de comenzi si cu obtinerea unor rezultate economicofinaciare superioare. Pentru a participa cu success, in conditii de competitivitate ridicata, la competitia economica din cadrul unui domeniu de activitate, orice intreprindere trebuie sa detina avantaje concurentiale. Caracteristici ale avantajului competitive: unul sau mai multe atribute de importanta majora pentru clienti, care I determina sa aleaga produsul din multimea produselor similare oferite pe piata parametrii la care intreprinderea realizeaza atributul respective trebuie sa fie mai buni decat cei obtinuti de concurentii semnificativi, astefl incat produsul oferit de ea sa se situeze in partea superioara a ierarhiei produselor furnizate pe pietele domeniului respective Avantajul competitiv,pentru a fi real su cu adevarat util intreprinderii, trebuie sa intruneasca o serie de trasaturi specifice: avantajul competitive apare, de obicei, ca un rezultat al unor actiuni de inovare, schimbare sau imbunatatire a proceselor produselor realizarea unui avantaj competitive implica intreaga gama de activitati referitoare la obtinerea si folosirea prosului respectiv, de la proiectare la

utilizare, de la furnizori la beneficiar. Fiecare dintre aceste activitati isi aduce contributia sa la crearea si mentinerea avantajului concurential repectiv. Avantajul competitive trebuie sa fie durabil, sa poata fi pastrat pe o perioada indelungata. Un avantaj temporar, bazat pe valorificarea unor oprtunitati trecatoare sau un caracter conjunctural, desi poate sa aduca anumite efecte pozitive in activitatea intreprinderii, nu are influente semnificative intr-o competitie economica de durata. Avntajul competitive poate fi mentinut pe termen lung numai prin adoptarea de inovare permanenta si de imbunatatiri continue. In conditiile globalizarii pietelor si concurentei, pastrarea unui avantaj competitive implica adoptarea unor strategii si politici manageriale cu orizont mondial Avantajul competitiv se bazeaza pe un anumit grad de stapanire de catre producator a elemntului ca l-a determinat. Un grad superior de stapanire a acestuia constituie o bariera de intrare ridicata pentru toti cei care doresc sa patrunda intr-un sector de activitate atactiv. Potrivit conceptiei lui Michael Porter, avantajul competitiv poate viza in esenta, fie realizarea unui cost redus al produselor sau serviciilor , fie diferentierea acestora din una sau mai multe privinte fata de produsele concurentilor. Avantajul competitive de cost se poate asigura prin producerea si distribuirea produselor cu cele mai mic costuri. In aceste conditii, acest avantaj este detinut de cel mai ieftin producator dintr-un domeniu de activitate.. Acest avntaj concurential i permite intreprinderii detinatoare sa obtina cele mai mari marje unitare de profit la nivelul sectorului de activitate respective, in conditiile comercializarii produselor la pretul pietii. Avantajul competitive de cost este rezultatul producerii si comercializarii unor cantitati mari de produse care determina economii de scara, ca urmare a reducerii relative a cheltuielilor fixe pe unitatea de produs. Avantajul competitiv poate fi obtinut prin folosirea unor politici manageriale de detinere a controlului asupra unor surse principale de materii prime sau retele de distributie semnificative, de exploatare a unor tehnologii avansate, de adoptare a

metodelor performente de organizare a productiei, de gestionare mai buna a resurselor necesare productiei etc.. Avantajul competitv de diferentiere se realizeaza in general prin obtinerea unei specificitati cunoscute pe piata a produselor. Specificitatea ofertei in general este caracterizata prin performante, calitate, fiabilitate, care sunt caracteristici obiective dar poate fi obtinuta si prin caracteristici subiective: marca, imagine, notorietate, reputatie. Progresul tehnic reprezinta o forta concurentiala aunei firme, avamd in vedere impactul uneori decisive pe care poate sa-l aiba asupra comportamentului acesteia. Progresul ethnic potenteaza pozitia concurentiala a firmei din punctual de vedere al diferitelor elemente componente, atat in ce priveste costul, cat si diferentierea. Tehnologia trebuie abordata ca o arma strategica prin care firma poate sa-si creeze avantaje sau poate sa le ponteteze pe cele existente. Prin avantajul competitv de diferentiere intreprinderea detinatoare poate practica preturi de vanzare mai mari decta concurenta. Acest supliment de pret este echivalentul unui spor de profit pe fiecare unitate de produs vanduta. Pentru a mentine acest avantaj competitive trebuie sa se adopte politici manageriale adecvate: inovare tehnologica, innoire si diversificare a portofoliului de produse, perfectionarea organizarii productiei, imbunatatirea calitatii produselor oferite. Diferentierea genereaza o rentabilitate peste medie a concurentilor daca permite intreprinderii sa beneficieze de o prima in raport cu pretul pietii; profiturile suplimentare nu pot fi obtinute insa decat daca diferentierea nu implica o crestre a costurilor de productie mai importanta decat majorarea posibila de prt. Astfel firma trebuie sa caute sa se diferentieze va trebui sa selctioneze cu grija atributele produsului pe care doreste sa le perfectioneze pentru a trece de proba de originalitate. Producatorul ar trebui deci sa aleaga acel tip de de diferentiere care i permite obtinerea celei mai mari diferente intre cresterea pretului si cresterea costului unitar. Firma nu trebuie sa neglijeze nici unul dintre avantaje. Oferirea unui produs care detine un anumit element de diferentire implica costuri suplimentare, iar scaderea costurilor sub niveul mediu de activitate nu permite realizarea unor atribute de diferentiere importante.

Adoptarea de catre o intreprindere a unuia dintre cele doua tipuri de avantaje competitive(cost sau diferentire) depinde de o serie de factori: Tehnologiile de fabricatie utilizate; Conceptia produselor; Controlul calitatii; Importanta abordarii publicitatii; Cercetare- dezvoltare;

Reflectiile asupra avantajului competitive sunt astazi mai putin dogmatice, acceptandu-se ideea ca cestea rezulta dintr-o multitudine de factori ( fara sa se accentueze importanta deosebita a unuia sau altuia). Pentru a se depista sursele de avantaj competitive secialisti au propus diverse modele de analiza. Detinerea acestor avantaje competitive permite firmei sa obtine niveluri ale rentabilitatii ridicate, uneori peste media concurentilor. Rentabilitatea reprezinta o performanta economico- finaciara fundamentala, cu pondere mare in evaluarea economica a firmei si cotatia acesteia la bursa de valori

Capitolul II Prezentarea generala a societatii Faberrom S.A.

2.1. Istoric
Denumirea societatii este societatea comerciala FABERROM S.A. Societatea a fost infiintata in anul 1992.. S.C. FABERROM S.A. a luat fiinta conform legii 31/1991 de infiintare a societatiilor comerciale. FABERROM a fost infiintata in 1992, insa experienta in productia de confectii o are de peste 50 de ani. Firma a fost desprinsa din fosta platforma I.C.T.B., fiind initial o societate de prestari de servicii numita PRESTSERVCONF SA Societatea este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu statutul de functionare a societatii. Sediul societatii este in Romania, localitatea Bucuresti, B-dul Armata Poporului numarul 7, sector6.Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentante, agentii si in alte localitati din tara si strainatate. Durata de functionare a societatii este nelimitata cu incepere de la data inregistrarii la Camera de Comert si Industrie a Romaniei. La infiintare capitalul subscris varsat a fost de 5.830.277.780 lei impartit in 178180 actiuni nominative valoarea nominala 32721 lei, subscris in intregime de cei 619 actionari, salariati si fosti salariati la S.C. FABERROM S.A. personae care indeplinesc prevederile legii 77/1994. Capitalul social poate fi majorat sau redus prin hotararea Adunarii Generale a Actionarilor in conditiile legii. Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere al societatii care decide asupra activitatii acesteia. Ea asigura strategia economica si comerciala a societatii. Managementul societatii este asigurat de:

Adunarea Generala a Actionarilor(A.G.A.); Consiliul de Administratie; Directorul general;

Directorii executivi; Inginerii sefi; Sefii de compartimente functionale;

Sefii de compartimente operationale

2.2. Scopul si obiectul de activitate

Scopul societatii este desfasurarea unor activitati de productie, asistenta tehnica, servicii, comert, de reprezentare si intermediere in favoarea societatilor comerciale cu profil de confectii si a altor agenti economici, crearea de noi locuri de munca si realizarea de beneficii. Obiectul de activitate al societatii il constituie: femei; Producerea si comercializarea de piese de schimb pentru masini de cusut si Activitati de perfectionare a personalului specific activitatii de fabricare a Activitati de tranaport produse, materiale, personae; Productie de confectii textile. Fuste; Bluze; Compleuri; Pantaloni; Costume; Jachete; echipamente tehnologice specifice industriei confectiilor; confectiilor de imbracaminte; Producerea si comercializarea de produse de imbracaminte pentru barbate si

Din activitatea de productie de productie se remarca urmatoarele produse:

Produsele realizate de societate se adreseaza atat femeilor cat si barbatilor.In cadrul procesului de productie, segmentul majoritar este ocupat de realizarea diferitelor modele de pantaloni atat pentru barbati cat si pentru femei.Se produc pantaloni atat in stilul clasic cat si sport de la simplu la complex: cu sireturi, buzunare laterale, cu diferite aplicatii, cu sireturi
Activitatea de baza a societatii se desfasoara in urmatoarele verigi organizatorice de executie si functionale:

Unitatea de productie principala cu sediul in Bucuresti; Centre CTC; Magazin de desfacere a produselor;

2.3. Caracterizarea factorilor de productie

2.3.1. Materii prime

Materiile prime folosite de societate in procesul de productie sunt de doua feluri: pe baza de fibre naturale (matase naturala, bumbac, in, canepa, iuta,sisal) si pe baza de fibre chimice (vascoza, poliuretan, poliester, polietilena, polipropilena, elastodien, elastan,clorifibre)

2.3.2. Dotarea tehnica a societatii

Firma este dotata cu mijloace tehnologice performante corespunzatoere cerintelor existente pe plan mondial.Utilajele care ajuta la realizarea procesului de productie sunt: masini de cusut, masini de tighelit, masini pentru sulfilat,masini de cusut nasturi, masini de butoniere, presa de calcat,masini de gaici Valoarea investitiei pentru retehnologizare in ultimul an afost de peste 2.200.000 EURO.In cadrul acestei investitii se include: achizitionarea unui sistem automat de gradare, incadrare si multiplicare a tiparelor, linii de confectii dotate cu utilaje performante. In cadrul procesului de fabricatie , pregatirea si confectionarea prezinta un avantaj pentru ca acestea incep sa se realizeze mecanic nu numai manual. Firma a inlocuit o mare parte utilajele tehnologice care si-au indeplinit durata normata de functionare cu utilajele care corespund cerintelor mondiale pentru realizarea unor produse competitive si cu un nivel de calitate ridicat. Pentru intervalul 2005-2007 societatea are in vedere achizitonarea de masini semiautomate si automate de coasere si calcare, procurarea de centre de prelucrare pe linii specializate de realizat diferite produse de imbracaminte.

2.3.3. Resursele umane

Personalul societatii este format din cadre tehnice specializate repartizate pe compartimente de lucru. Structura personalului: 1. Total oameni 1613 functie de pregatire (studii): -cu studii superioare 200 -cu studii medii 110 -calificati 1313 2. functie de sex: -femei 1410 -barbati 203

Personalul muncitor este organizat pe sectii si ateliere de productie. Media intr-o sectie este de 60 de oameni. Structura personalului in functie de pregatire

studii superioare studii medii calificati

Fig.2.1.
Asa cum rezulta si din graficul din fig.2.1. majoritatea personalului este calificat fapt datorat si organizarii de cursuri de calificare pentru toti angajati, societatea organizand si cursuri de calificare si pentru personalul altor societatii. Calificarea personalului este o cerinta pentru producerea unor produse de calitate si competitive. Pentru o parte din personalul angajat calificarea s-a relizat prin intermediul fondurilor Phare. Dimensionarea personalului este corelata cu necesarul de personal tehnic si de conducere impus de procesul tehnologic. Structura numerica a personalului:

Tabel 2.1.
Nr. Crt 1 2 3 Total muncitori 1 Personal TESA Total personal 8 427 158 446 1610 446 1613 Categorii de personal 200 2 116 1164 1567 Anul 2003 2004

Din analiza datelor din tabelul 2.1. rezulta urmatoarele: numarul salariatilor creste in 2004 fata de 2003cu 3 persoane; structural, cea mai ridicata pondere o au muncitorii (73.1%in anul

2002,72.2% in anul 2003, 97.1% in anul 2004) Caracterul relativ usor al muncii desfasurate in cadrul unitatii economice ce are ca profil confectiile justifica ponderea cea mai mare detinuta de femei in personalul angajat, acesta reprezentand 90% din totalul personalului.

2.3.4.Sistemul de management si componentele sale

2.3.4.1. Subsitemul metodologic- managerial

Subsistemul metodologico-managerial este alcatuit din instrumentarul managerial si elementele metodologice de concepere, functionare si perfectionare a celorlalte componente manageriale (subsistemele decizional, informational si organizatoric). Subsistemul metodologic managerial evidentiaza la nivelul S.C. Faberrom S.A. urmatoarele aspecte importante: Sisteme de mangement utilizate partial: managementul prin obiective regasit sub forma unor liste de obiective, managementul prin bugete, concretizat prin elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli, managementul participativ, exercitat la nivelul celor doua organisme participative-AGA si Consiliul de Administratie Metode de tehnici de management- utilizate cu precadere diagnosticarea regasita sub forma unor anlize periodice comandate de managerii de nivel superior, sedinta metoda larg raspandita nu numai la nivelul celor doua organisme participative, delegarea utilizat pentru rezolvarea unor probleme de catre subordonati, metode de calculatie a costurilor

2.3.4.2. Subsistemul decizional

Subsistemul decizional reprezinta ansamblul deciziilor adoptate si aplicate, structurate corespunzator sistemului de obiective urmarite si configuratiei ierarhiei manageriale. Caracterizarea decidentilor: o De grup:A.G.A. si CA; Individuali:directorul general, directorul tehnic si de productie, directorul economic, directorul comercial, directorul de marketing, directorul resurse umane, inginerii sefi, sefii de servicii, sefii de sectii, sefii de atelier, sefii de birouri, sefii de laboratoare. Lista deciziilor adoptate: Adoptarea bilantului contabil si a raportului de gestiune Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul 2004 -venituri totale-313169652 -cheltuieli totale-291412245 -profit pentru anul 2004 Aprobarea structurii organizatorice (organigrama) pe anul 2004. 21757407 Aprobarea numarului si a structurii socio-profesionale a personalului

2.3.4.3. Subsitemul informational

Subsistemul informational reprezinta ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor si circuitelor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor menite sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor organizatiei. Informatii continute in cadrul documentelor

In continuare sunt prezentate ca exemplu, informatii continute in 2dcumente: fisa cursului de instruire, fisa de evaluare furnizor Fisa cursului de instruire cuprinde urmatoarele informatii:

responsabil curs (nume si prenume, functia, semnatura); scopul instruirii; documentele de referinta; materialele furnizate cursantilor pentru informare; participantii la curs (nume si prenume, functia/loc de munca).

Fisa de evaluare furnizor cuprinde: furnizor (adresa, telefon, fax); produse/servicii furnizate; incadrarea furnizorului din punct de vedere al asigurarii calitatii si al protectiei mediului; neconformitatii semnalate la receptie; colaborare in rezolvarea reclamatiilor/ sesizarilor; respectarea termenului de livrare; vechimea colaborarii; facilitati acordate.

2.3.4.4. Subsistemul organizatoric

Se regaseste sub forma organizarii procesuale si organizarii structurale. In ceea ce priveste organizarea procesuala semnalam existenta celor patru funciuni de baza ale intreprinderii: cercetare dezvoltare, productie comerciala, personal si financiar contabila.

Organizarea structurala este evidentiata in documentele de formalizare a structurii organizatorice respective regulamentul de organizare si functionare, organigrama si fisele de post. Organigrama este una piramidala specifica unei structuri organizatorice de tip ierarhic functional. Fisele de post sunt elaborate, atat pentru manageri cat si pentru executanti, dupa modelul classic La aceste trei categori de documente, se adauga si Statutul si Contractul de Societate care evidentiaza anumite aspecte ale organizarii procesuale si structurale, in principal pentru etajul superior al configuratiei structurale a firmei. Firma dispune de 28 compartimente, din care 10 compartimente functionale 18 compartimente operationale Compartimente functionale biroul mecanoenergetic serviciul administrative serviciul CTC serviciul financiar contabil departamentul resurse umane serviciul import export serviciul proeictare constructive serviciul proiectare tehnologica serviciul aprovizionare biroul programare lansare si urmarirea productiei Compartimente operationale: 18 sectii: 16 sectii confectionare si trei sali de croit

2.4. Procesul tehnologic

Tipul de productie cel mai des intalnit in cadrul societatii este cel de masa, dar se practica si productia de serie mica. Societatea utilizeaza ca sistem de productie:sistemul Lohn. In cadrul acestui sistem clientul extern trimite spre prelucrare toate materiile necesare. Clientul extern trimite tiparul impreuna cu tipul de confectii, acesta stabileste dimensiunile, culorile,standardele de calitate carora trebuie sa corespunda produsele respective. Sistemul Lohn este folosita pe o scara mai larga datorita avantajelor pe care le ofera si datorita situatiei economice a Romaniei, care se afla intr-o perioada de tranzitie spre economia de piata. Avantajele sistemului Lohn: -costuri mici legate de aprovizionarea materialelor si vanzarea produselor -riscuri minime privind incasarea banilor; -continuitatea procesului de productie; -stoc zero; In cadrul procesului de productie un rol important il are controlul de calitate.Toate neregulile de calitate sunt urmarite saptamanal cu scopul de a le diminua cat mai mult posibil sau de a le elimina. Exista o serie de criterii in functie de care se urmaresc defectele: in functie de confectionat, in functie de tesatura, in functie de pete care se curata sau nu, pete de rugina, pete de la prespalat Situatia realizarilor in cadrul procesului de productie se tin zilnic, contabili intocmesc aceasta situatie a realizarilor la fiecare sectie in parte. Procesul tehnologic este specific realizarii confectiilor textile. Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze: receptia cantitativa si calitativa; depozitarea materiilor prime si materialelor secundare si auxiliare; croitul materiilor prime si materialelor auxiliare; confectionatul se realizeaza pe linii tehnologice organizate in zone de

prefabricat repere,prelucrare si montaj;

controlul interfazic; finisajul produselor, calcat pantaloni pe manechin, control final, sortat, ambalat, depozitare si expeditie

2.5. Relatiile cu mediul concurential

Principala piata de desfacere a produselor realizate de societatea este cea externa. Societatea si-a format deja o piata de desfacere stabila, asigurand clientilor calitatea dorita prin produsele realizate. Exportul este orientat spre Germania si Suedia dar o evolutie pozitiva au avut si pietele Italiei, Austriei, Belgiei.. Flexibilitatea in ceea ce priveste cerintele clientilor, respectarea termenelor de livrare au consolidat pozitia pe piata externa. Principalii clienti sunt: Rosner-, Heidemann, Steinbock, Sophore, Steilmann, Pelle Strom, D. Sports.
Piata externa
Italia 10% Austria 10% Suedia 35% Germania 45% Germania Suedia Austria Italia

Fig.2.2.

Partenerii societatii Faberrom au pozitii in segmente de piata diferite asa cum reiese si din graficul din fig.2.2, de pret de la nivel mediu la nivel inalt, de identificare culturala, canale de distributie. Principalii beneficiari interni sunt: Poli-Med, Apaca, Confex, International, Modconf, Modstar, Samric, Stilconf . Politica de pret este orientata astfel incat raportul pret-calitate sa fie cel mai bun. Costul unui produs este structurat astfel:cost cu materia prima, cost cu accesoriile(ata,nasturi,pungi de plastic), cost cu manopera (cheltuieli cu munca vie), cheltuieli cu amortizarile mijloacelor fixe, cheltuieli cu energie (electrica termica) Societatea are in vedere dezvoltarea comertului cu produse de imbracaminte. Pe plan intern societatea societatea isi realizeaza desfacerea produselor printr-o retea proprie de magazine. Societatea detine patru magazine in Bucuresti in cadrul carora se vand doar produsele firmei, iar valoarea vanzarilor ajunge la 50-60 milioane pe luna. Sociatatea are in vedere deschiderea de magazine si in alte orase deocamdata avand in vedere orasele Buzau si Oradea. Majoritatea veniturilor din vanzari sunt realizate de incasarile de la clienti externi, care reprezinta peste 90% din clienti societatii Concurenta in acest domeniu este acerba atat pe plan intern cat si pe plan extern. Pe plan intern principalii concurenti pe produsele de imbracaminte destinate in special barabatilor: SAMRIC,INTERNATIONAL CONF SA, CONFEX INTERNATIONAL S.A., STAR MOD S.A., MODCONF S.A. In raport cu acesti concurenti detine o serie de avantaje: in ceea ce prviveste calitatea produselor care sunt conform cerintelor clientilor externi, preturi competitive pe piata externa, sumele investite in promovarea produselor prin realizarea unui site si difuzarea unui clip publicitar pe un post de televiziune, tarditia. Valorificarea acestor avantaje i permit pastrarea pozitiei pe piata externa in principal

2.6. Furnizorii societatii

Pentru asigurarea procesului de productie cu materii prime, materiale si repere sunt necesare urmatoarele cooperari:

Furnizorii de accesorii: Amann Brasov-accesorii; YKK Romania-umerase; Multiplast Bucuresti-umerase; Munplast Bucuresti-nasturi Rama Romania Textile-ata; Coats Bucuresti-ata Plancquet-punga de buzunar;

Furnizori produse comercializate: Confex Radinum Roral Principali furnizori ai societatii sunt din Romania, majoritatea avand punctele de desfacere in Bucuresti, fiind un atuu pentru societatea avand in vedere ca se reduce cosyurile de transport.

2.8. Principali indicatori de preformanta economica

In prezentarea indicatorilor de performanta economico s-au utilizat ca surse de informare: -Bilanturile contabile:2002,2003,2004 -Contul de profit si pierdere:2002.2003,2004

Principali indicatori economici Tabel 2.2. nr.crt denumire u.m 2002 2003 2004

indicator productia 1 vanduta 2 Profit net Numar de lei

mii 186645222 Mii ei Pers. Mii lei/pers mil lei Mii lei Mii lei 880.77 67639646 42594 891.44 90856605 56432 930.552 126110004 78183 23473 1588 123525.50 9 25584 1610 164033.96 1 16624 1613 180546.20 2 249888344 278975272

3 salariati Productivitatea 4 muncii cheltuieli totale la 1000 lei venit 5 total 6 7 Fond de salarii Salariu mediu Durata recuperarii 8 creantelor Rata rentabilitatii 9 comerciale Rata rentabilitatii resurselor 10 consumate Rata rentabilitatii 11 economice 12 Rata

zile

24

22

12

11.96

11.6

7.47

15.63

13.23

8.07

% %

57.91 28.36

92 27.45

60 16.61

rentabilitatii financiara
Conform datelor prezentate in tabelul 2.2 se desprind urmatoarele observatii: a) Productia vanduta a crescut in mod permanent (in valori absolute), de la 186645222 mil lei in 2002 la o valoare de 2459888344 in anul 2003,in anul 2004 nivelul acestei fiind de 278975272. Procentele sunt de 33.88% in anul 2003 fata de 2002 si de 11.63% in anul 2004 fata de 2003. Cresterea productiei vandute in ultimii ani este datorata cresterii comenzilor primite de la firme b) Cresterea productivitatii muncii pe perioada analizata arata ca sporul de cifra de afaceri s-a obtinut pe seama productivitatii muncii. c) In ceea ce priveste profitul acesta creste de la 23473 mil lei in 2002 la 25584 in 2003 cu 9%, in 2004 fata de 2003 acesta inregistreaza o diminuare de 8960 mil lei. Aceasta descrestere fiind datorata inregistrarii unui nivel mai ridicat al cheltuielilor decat al veniturilor,datorita unei scaderi drastice a cursurilor valutare incepand cu luna noiembrie 2004. d) Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale se situeaza in intervalul 800-1000. Se observa ca acest indicator are o tendinta de crestere in perioda analizata. Aceasta tendinata este datorata cresterii volumului de auxiliare achizitionate de societate pentru comenzi cu firmele, datorita pierderilor din curs valutar. e) Ratele de rentabilitate incepand cu anul 2003 au avut o tendinta de reducere ca urmare a unor cresteri reduse a profitului si a cifrei de afaceri

Sinteza rezultatelor financiare Rezultatele financiare sunt prezentate in tabelul 2.3. si figurile 2.3. si 2.4.
.crt. denumire indicator cifra de afaceri lei u.m mil 2002 196159 nr 1

Tabel 2.3.
2003 264095 2004 291221

mil 2 3 4 5 6 cheltuieli cu personalul 7 8 cheltuieli cu tichetele de masa cheltuieli cu amortizarea lei mil lei mil 14408 8387 17119 11633 20278 19823 venituri totale cheltuieli totale din care cheltuieli cu materialele cheltuieli cu lucrarile si serviciile prestate catre terti lei mil lei mil lei mil lei mil 92457 124655 143378 12321 11974 12641 49836 68230 84254 190573 253440 291170 217072 284302 313170

FIGURA 2.3.

evolutia cifrei de afaceri in perioada 2002-2004

400000 300000 200000 100000 0 264095 291221

196159 2002 1

2003 2

2004 3

figura 2.4

evolutia cheltuielilor in perioada 20022004

400000 300000 200000 100000 0 1 2 3

Asa cum rezulta si din figura 2.3. cifra de afaceri a avut o tendinta de crestere in perioada 2002-2004, procentele de creste au fost de 35% in anul 2003 fata de 2002 si de 10% in anul 2004 fata de 2003. aceasta crestere se datoreaza cresterii volumului vanzarilor datorita incheierii de noi contracte cu clienti in special cu firmele Haidemann, Pelle Strom. In figura 2.4. se prezinta tendinta de crestere al cheltuielilor in perioada 2002-2004 datorita angajarii de noi personal care au dus la cresterea cheltuielilor salariale, datorita cresterii volumului de auxiliare achizitionate reflectate in cheltuieilile cu materialele

auxiliare si datorita pierderilor survenite din deprecierea cursurilor valutare. Ponderea salariilor in costuri a fost de 56% in 2003 si de 57.26% in 2004.

2.9.PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR

Societatea Faberrom in activitatea desfasurata nu emite noxe sau alte substante care sa contribuie la poluarea mediului. Colectarea deseurilor de realizeaza in containere dupa o sortare prealabila.

CAPITOLUL III ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE IN DOMENIUL RENTABILITATII

3.1.1. Analiza ratei rentabilitatii resurselor consummate

Rata rentabilitatii resurselor consumate, denumita si rata rentabilitatii costurilor reflecta corelatia dintre profitul aferent cifrei de afaceri si costurile totale aferente vanzarilor. Rrc= Pr/Ch*100 unde Rrc-rata rentabilitatii resurselor consummate Pr-profit aferent cifrei de afaceri Ch-cheltuieli aferente cifrei de afaceri Modelul de analiza factoriala a ratei rentabilitatii resurselor consumate: Rrc=(qvi*pi/qvi/ci 1)*100 Analiza factoriala a ratei se realizeaza pe baza datelor prezentate in tabelul 3.1.
Tabel 3.1.mii lei

Nr crt 1 2 3 4

Indicator

2003(0)

2004(1) 291221025 269463618 283098456 263151403

Cifra de afaceri(mil lei) 264094678 Cheltuieli aferente 233232328 cifrei de afaceri Cifra de afaceri recalculate(qv1p0) Cheltuieli aferente cifrei de afaceri recalculate(qv1c0) Profit aferent cifrei de 30862350 afaceri Rata resurselor consumate(%) rentabilitatii 13.23%

5 6

21757407 8.07%

Modificarea ratei fata de anul 2003 a fost de : Rrc=Rrc1 Rrc0=8.07 % 13.23%= - 5.16% Metodologia de analiza factoriala si cuantificarea influentelor se prezinta astfel 1. influenta modificarii structurii productiei vandute g=(qvi1*pi0/qvi1*ci0 1)*100 (qvi0*pi0/qvi0*ci0 1)*100= = 7.58% 13.23%= - 5.65%

2.influenta modificarii costurilor complete unitare c= (qvi1*pi0/qvi1*ci1 1)*100 (qvi1*pi0/ qvi1*ci0 1)*100= = 5.05% - 7.58%= - 2.53% 3. influenta modificarii preturilor de vanzare p= (qvi1*pi1/ qvi1*ci1 1)*100 (qvi1*pi0 qvi1*ci1 1)*100= = 8.07% - 5.05%= +3.02% Rata rentabilitatii resurselor consummate a inregistrat o scadere fata de perioada precedenta, scadere bazata pe influenta nefavorabila a structurii productiei vandute si a costurilor complete unitare. Modificarile din srtuctura vanzarilor au determinat o scadere a ratei cu 5.65% datorita reducerii ponderii produselor vandute cu o rentabilitate fata de costuri mai mare decat rentabilitatea medie fata de costuri inregistrata la nivelul intregii productii in perioada de referinta. Situatia poate fi datorata unor mutatii nefavorabile pe piata de desfacere. Cresterea costurior complete unitare a determinat o reducere a ratei rentabilitatii resurselor consummate cu 2.53%. Aceasta poate fi efectul cresterii costurilor de achizitie a resurselor materiale, a cheltuielilor salariale sau a costurilor de distributie. O influenta favorabila o are evolutia preturilor de vanzare care a dus la o crestere a ratei rentabilitatii resurselor consummate cu 2.02%. Cresterea preturilor de vanzare poate fi determinate de imbunatatirea calitatii productiei vandute, de inflatie sau de influenta unor factori conjuncturali(scaderea puterii de cumparare a concurentilor, cresterea puterii de cumparare)

3.1.2.Analiza ratei rentabilitatii economice

Aceasta pune in evidenta performantele activului total al unei intreprinderi pentru obtinerea acestor performante. Modelul de analiza este: Re=P/C.A.*100/(1/C.A./A.I.+1/C.A./A.C.) unde Re- rata rentabilitatii economice; P-profit brut; C.A.-cifra de afaceri;

A.I.-active imobilizate; A.C.-active circulante P/C.A.*100=Rc Sistemul de factori este: C.A./A.I C.A./A.C Rc-g -p -c Baza de date necesara analizei factoriale se prezinta in tabelul 3.2. Tabel3.2.mii lei Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 indicator 2003(0) Cifra de afaceri 264094678 Cheltuieli aferente cifrei de 233232328 afaceri Cifra de afaceri 2004(1) 291221025 269463618 283098456 263151403 73018821 61394020 134412841 30862350 11.6 81442916 64384692 145827608 21757407 7.47 3.57 4.5 0.280 0.222 0.124 60

recalculate(qv1p0 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri recalculate(qv1c0) Active imobilizate(A.I) Active circulante(A.C.) Active totale(5+6)(A.T) Profit brut Rata rentabilitatii

comerciale(Rc)(%)(8/1) Cifra de afaceri/active 3.61 imobilizate(lei) Cifra de afceri/active 4.30 0.277 0.232 0.126 92

circulante(nr.rotatii) 1/(C.A./.AI) 1/(C.A./A.C) 1/(C.A./A.I.+C.A./A.C.) Rata rentabilitatii

economice(%)(9/14) Modificarea ratei rentabilitatii economice in 2004 fata de 2003 a fost de: Re= Re1 Re0= -32%

Metodologia de analiza factorial conform acestui model presupune influenta: 1. randamentului activelor imobilizate C.A./A.I.= Rc0/(1/C.A.1/A.I.1 + 1/C.A.0/A.C.0) Re0=11.6%/0.512 92%= -69% 2.rotatiei activelor circulante C.A./A.C.= Rc0/(1/C.A.1/A.I1 + 1/C.A.1/A.C.1)

Rc0/(1/C.A.1/A.I.1 +

1/C.A.0/A.C.0)= 11.6%/0.502 11.6%/0.512= 23.10% - 22.65%= +0.45% 3.ratei rentabilitatii comerciale Rc= Rc1- Rc0/(1/C.A.1/A.I1. +1/C.A.1/A.C.1)= 7.47%-16.6%/0.502= =-18.8% din care: 3.1 datorita modificarii structurii vanzarilor g= Rv - Rv0/(1/C.A.1/A.I.1 + 1/C.A.1A.C.0)=- 0.93% Rv=(1-qv1co/qv1pvo)*100=7% 3.2 datorita preturilor de vanzare p=Rv - Rv/(1/C.A.1/A.I.1 + 1/C.A.1A.C.0)=3%/0.502=+5.97% Rv= (1- qv1co/qv1pv1)*100=10% 3.3 datorita costurilor de productie c=Rv1 Rv/ (1/C.A.1/A.I.1 + 1/C.A.1A.C.0)=-2.53%/0.502=-5.03% Rata rentabilitatii economice s-a redus cu 32%, ceea ce reflecta o inrautatire a eficientei economice a firmei. Asupra rentabilitatii economice au influentat: randamentul activelor imobilizate a scazut, deoarece activele imobilizate au avut o dinamica mai accentuate decat cea a cifrei de afaceri(IA.I.112%>IC.A.110%), deci masa efectelor(C.A.) a fost inferioara masei eforturilor(A.I.), ceea ce constituie un aspect nefavorabil viteza de rotatie a activelor circulante exprimata ca numar de rotatii a crescut, ceea ce reprezinta un aspect pozitiv ca efect al accelerarii vitezei de rotatie; rata rentabilitatii comerciale a scazut de la 11.6% la 7.47% ceea ce a condus la o reducere a rentabilitatii economice cu 18.8%(influenta nefavorabila); structura productiei vandute s-a modificat in sensul cresterii ponderii a celor produse a caror rata a rentabilitatii comerciale pe produs a fost mai mica decat rata medie a rentabilitatii

comerciale programate la nivel de societate. Situatia se poate datora unor mutatii nefavorabile pe piata de desfacere. preturile medii de vamzare unitare au crescut influentand in mod favorabil in sensul cresterii ratei rentabilitatii economice. Cresterea preturilor poate fi determinate de de inflatie, de influenta unor factori conjucturali costurile de productie s-au modificat in sensul reducerii ratei rentabilitatii economice cu 5.03%. Aceasta poate fi efectul cresterii costurilor de achizitie a resuselor materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distributie.

3.1.3.Analiza ratei rentabilitatii financiare

Aceasta rata reprezinta unul dintre indicatori majori urmariti de investitori si de management. Analiza acestei rate se poate face pe baza sistemului DU PONT si anume: Rf=Pn/Kp*100=Vt/At*At/Kp*Pn/Vt*100 Vt/At-viteza de rotatie a activelor totale; At/Kp-factorul de multiplicarea capitalului propriu mediu sau bratul parghiei finaciare Pn/Vt-profitul net la 1 leu venituri Analiza acestei rate se face pe baza datelor din tabelul 3.3 Tabel3.3(mii lei) Nr. crt. 1 2 Indicator Active totale Capital propriu 2003(0) 134412841 93197522 2004(1) 145827608 100059009

3 4 5

Venituri totale Profitul net Rata rentabilitatii finaciare(%)

284302442 25583711 27.45

313169652 16624578 16.61

Rf=Rf1 Rf0= 16.61%-27.45%= - 10.84% 1. influenta vitezei de rotatie a activelor totale Vt/At=Vt1/At1*At0/Kp0*Pn0/Vt0*100 -Vt0/At0*At0/Kp0*Pn0/Vt0*100=2.76% 27.14%= - 24.38% 2.influenta factorului de multiplicare a capitalului propriu At/Kp=Vt1/At1*At1/Kp1*Pn0/Vt0*100 Vt1/At1*At0/Kp0*Pn0/Vt0*100=2.79% - 2.76%=+0.03% 3.influenta profitului net la 1 leu venituri totale: Pn/Vt= Vt1/At1*At1/Kp1*Pn1/Vt1*100 - Vt1/At1*At0/Kp0*Pn0/Vt0*100=1.64% 2.79%= - 1.15% Analizand comparative cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a scazut de la o perioada la alta cu 10.48% ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila. Toti cei trei factori au influentat dar in proportii diferite. Viteza de rotatie a activelor totale a dus la scaderea ratei renatbilitatii financiare cu 24.38% ceea ce arata ineficienta in utilizarea activelor Factorul de multiplicare a dus la cresterea cu 0.03% a ratei rentabilitatii financiare,aspect favorabil. Profitul net la 1 leu cifra venituri totale a dus la scaderea ratei rentabilitatii cu 1.15% aspect ce evidentiaza ineficienta exploatarii activitatii

3.1.4.Analiza ratei rentabilitatii comerciale(sau a veniturilor)

Rata rentabilitatii comerciale exprima eficienta activitatii comerciale a intreprinderii,asigurand legatura dintre profitul si cifra de afaceri neta. Analiza factoriala a ratei rentabilitatii comerciale se efectueaza pe baza modelului. Rv=P/C.A.*100=(1-qvpv/qvc)*100 Naliza factoriala se face pe baza datelor din tabelul 3.4. Tabel3.4(mii lei) Nr .crt 1 2 3 4 5 6 Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Cifra de afaceri 264094678 233232328 291221025 269463618 283098456 263151403 30862350 11.6 21757407 7.47 indicator 2003(0) 2004(1)

recalculate(qv1p0 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri recalculate(qv1c0) Profit brut Rata rentabilitatii veniturilor(%)

Rv=Rv1 Rv0=7.47% - 11.6%= - 3.13% din care datorita influentei: 1.influenta modificarii structurii productiei vandute g=Rv- Rv0= 7% - 7.47%= -0.47% Rv=(1-qv1co/qv1pvo)*100= 7% 2.influenta modificarii preturilor de vanzare pe produse p= Rv - Rv= 10% - 7%= +3% Rv= (1- qv1co/qv1pv1)*100=10% 3.influenta modificarii costurilor de productie: c= Rv1 Rv= 7.47%- 10%= - 2.53%

Rata rentabilitatii veniturilor s-a redus cu 3.13% ceea ce se apreciaza in mod nefavorabil datorita faptului ca profitul a crescut intr-un ritm inferior cresterii cifrei de afaceri(Ip 70.5%<Ic.a.. 110%). Rezultatul obtinut este cosecinta influentei factorilor: Structura productiei vandute pe produse prin modificarea sa a contribuit la a rentabilitatii a reducerea ratei rentabilitatii veniturilor cu 1.47% ceea ce constituie un aspect nefavorabil deoarece a crescut ponderea a celor produse a caror rata medie de societate. Preturile de vanzare pe produse au crescut ceea ce s-a repercutat in mod favorabil asupra ratei rentabilitatii veniturilor aceasta majorandu-se cu 3%. Cauzele care au dus la aceasta situtie ar putea fi:raportul dintre cererea si oferta de produse existente pe piata, imbunantatirea calitatii produselor. Costurile unitare pe produs au crescut, conducand la reducerea ratei rentabilitatii veniturilor cu 2.53%. Aceasta majorare a costurilor a fost generate de efectul inflatiei ceea ce a contribuit la cresterea cheltuielilor cu materiile prime si materiale consummate, cheltuieli cu personalul. La nivelul anului 2004 coparativ cu anul 2003 ratele de rentabilitate au fost descrescatoare. Cauzele care au dus la aceste rezultate au fost modificarile nefavorabile ale productiei vandute , ale costurilor. veniturilor a fost mai mica decat rata medie a rentabilitatii veniturilor programate al nivel

3.2. . Analiza factoriala a indicatorului profit aferent cifrei de afaceri pe total intreprindere
Analiza se face pe baza datelor din tabelul 3.4. Tabel 3.4. indicator Cifra de afaceri in 2003(0) 264094678 253440092 2004(1) 291221025 291412245

preturi de vanzare(qvp) Cheltuieli totale aferente

cifrei de afaceri(qvc) Volum efectiv in preturi

al medii al

278975272

productiei vandute evaluat prevazute(qv1p0) Volumul efectiv pe baza de

263151403

productiei vandute evaluat costuri 25583711 0.96 16624578 0.57 prevazute(qv1c0) Suma profitului aferent cifrei de afaceri(Pr) Profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri (pr-lei)

Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri: Pr= Pr1 Pr0= 16624578-25583711= -8959133 mii lei din care datorita: 1. influentei modificarii volumului productiei vandute qv=Pr0*Iqv Pro= 25583711*105.6%- 25583711=+1432687 mii lei Iqv=qvi1pi0/qvi0*pi0*100=105.6% 2. influenta modificarii structurii productiei vandute gi=(qvi1*pi0 qvi1*c0) Pr0*Iqv= =(278975272 263151403) 27016398=-11192529 mii lei 3. influenta modificarii costurilor complete pe produs ci=(qvi1*pi0-qvi1*ci1) (qvi1*pi0 qvi1*ci0)= =-( qvi1 ci1 - qvi1 ci0)= - (291412245 263151403)=-28260842 mii lei 4. influenta modificarii preturilor de vanzare pi= (qvi1*pi1 - qvi1 ci1) (qvi1*pi1 - qvi1 ci1)= = qvi1*pi1 - qvi1*pi0= 291221025- 278975272= =+12245753 mii lei

In perioada analizata s-a inregistrat o scadere de 8959133 mii lei a profitului aferent cifrei de afaceri fat de anul precedent. Aceasta situatie are o influenta negativa asupra rezultatului brut total si a rezultatului net al exercitiului. Studiind influentele factorilor, se constata urmatoarele: cresterea volumului productiei vandute cu 5.6% a avut ca efect cresterea profitului cu 1432687 mii lei . Aceasta situatie fiind determinata de realizarea productiei respectarea termenelor de livrare; modificarea structurii cifrei de afaceri a condus la scaderea profitului aferent costurile complete au exercitat o influenta negativa asupra profitului vanzarilor cu 11192529 mii lei; determinand scaderea acestuia cu 28260842 mii de lei. Situatia a fost determinata de depasirea costurilor la produsele care detin ponderea majoritara in totalul vanzarilor. Influenta modificarii costurilor complete unitare se pot explica in functie de elementele componente( cheltuieli materiale, salariale, indirecte pe unitate de produs). Cresterea costurilor chiar dac determina scaderea profitului se apreciaza justificata in cazul in care consumul suplimentar de resurse se reflecta in imbunatatirea calitatii produselor; preturile de vanzare au fost mai mari decat perioada anteriaora, efectul fiind cresterea profitului cu 12245753 mii lei.

3.3. Analiza factoriala a profitului pe produs

Analiza profitului pe produsl pantaloni de barbati clasic fara accesorii,realizat din in. Baza de date necesara analizei factoriale a profitului pe produs este redata in tabelul 3.5. Analiza profitului pe produs se poate realiza pe baza modelului: Prp= qv(p c) c= cm + csd+ ci cm= csj*pj csd= t*sh ci= Ci/q in care

cm- reprezinta cheltuielile cu materiile prime si materialele directe pe unitatea de produs csd- cheltuielile cu manopera directa pe unitatea de produs ci- cheltuielile indirecte pe unitatea de produs csj- consumul specific din resura materiala j pj- pretul de aprovizionare al resursei j t- timpul de munca pe unitatea de produs sh- salriu mediu orar Ci- suma cheltuielilor indirecte q- volumul fizic al productiei obtinute tabel 3.5. Nr.crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 indicatori Volumul fizic simbol al q csi pi cm t sh cs Ci ci c pv 2003(0) 5200 2.00 54000 108000 8 16668 133344 10500000 2019 243363 283000 39637 206112400 2004(1) 5600 2.10 59600 125160 7.8 17870 139386 13172300 2352 266898 310000 43102 241371200

productiei(buc) Consumul specific din resursa i(m/buc) Pretul de aprovizionare al resursei i(lei/m) Cheltuieli medii cu materialele(lei/buc) Numar mediu de ore lucrate(ore) Salariu mediu orar(lei) Cheltuieli medii cu salariile(lei) Suma cheltuielilor indirecte(lei) Cheltuieli indirecte medii(lei) Costul unitar(lei) Pretul de vanzare unitar(lei) Profitul pe unitatea de produs(lei) Profitul pe produs(lei)

= 1 0= 241371200 206112400= +35258800 lei Metodologia de analiza a profitului pe produs presupune cuantificarea influentelor factorilor, dupa cum urmeaza: 1. influenta volumului fizic al productiei vandute q= (q1 q0)*0= +15854800 lei 2. influenta costului unitar = - qv1*(c1 c0)= - 131796000 lei din care 2.1 influenta cheltuielilor medii cu materialele cm= -qv1*(cm1 - cm0)= - 96096000 lei din care 2.1.1 influenta consumurilor specifice de resurse materiale csi= - qv1*[(csi1 csi0)pi0]= - 30240000 lei 2.12. influenta preturilor de aprovizionare a resurselor materiale pi= - qv1*[csi1*(pi1 pi0)]= - 23520000 lei 2.2 influenta cheltuielilor medii cu salariile cs= -qv1*(cs1 - cs0)= - 33835200 lei din care 2.2.1. influenta timpului de lucru t= - qv1*(t1 t0)*sh0= +18668160 lei 2.2.2. influenta salariului mediu orar sh= - qv1*t1*(sh1 - sh0)= - 52503360 lei 2.3. influenta cheltuielilor indirecte medii ci= - qv1*(ci1 - ci0)= - 1864800 lei din care 2.3.1. influenta volumului fizic al productiei qv= - qv1*(ci0/Iq ci0)= +862400 lei Iq=q1/q0*100=107% 2.3.2 influenta sumei cheltuielilor indirecte Ci= - qv1*(ci1 - ci0/Iq)= - 2604000 lei 3. influenta pretului de vanzare unitar pv= qv1*(pv1 - pv0)= +151200000 lei

La nivelul profitului analizat, s-a inregistrat o crestere a profitului ( aspect apreciat favorabil, deoarece prin apreciere alaturi de celelalte produse in aceste conditii profitul la nivel de intreprindere creste.) Rezultatul obtinut este consecinta influentei factorilor: cresterea volumuli fizic al productiei vandute cu 7% ceea ce a condus la costul unitar a crescut datorita cresterii cheltuielilor medii cu materialele, a cresterea profitului pe unitatea de produs cheltuielilor medii cu salariile si a cheltuielilor indirecte medii, influentand in mod nefavorabil asupra profitului in sensul reducerii acestuia; evolutia cheltuielilor medii cu materialele si influenta nefavorabila asupra profitului s-a datorat cresterii consumurilor specifice si a preturilor de aprovizionare aferente resurselor materiale inglobate in produsul realizat, cresterea consumurilor specifice este considerata justificata daca prin modificarea resurselor inglobate in produsul analizat s-a obtinut o imbunatatire a nivelului calitativ; cresterea cheltuielilor medii cu salariile este efectul cresterii mai rapide a salariului mediu fata de cresterea productivitatii muncii,.reducerea timpului reprezinta un aspect favorabil deoarece in aceeasi unitate de timp se obtine o cantitate sporita de produse cheltuielile indirecte medii au crescut datorita cresterii mai rapide a preturile medii au crescut avand o influenta favorabila asupra profitului, cheltuielilor medii indirecte fata de cresterea volumuli fizic al productiei obtinute; acesta majorandu-se cu 151200 mii lei, evolutia acestora poate fi si o consecinta a cresterii costurilor unitare.

3.4. Analiza pragului de rentabilitatete la nivelul firmei

Pragul de rentabiliate se masoara pe baza unor indicatori exprimati in expresie valorica. Analiza cheltuielilor fixe reprezinta punctul de plecare al anlizei pragului de rentabilitate. Formula de calcul al pargului de rentabilitate este urmatoarea C.Acr=Cf/1-Cv/C.A.

C.A-cifra de afaceri ce trebuie realizata astfel incat intreprinderea sa obtina un profit nul C.A=186025222/1-0.66=54713300 mii lei Gradul de utilizare a capacitatii de productie in punctul critic(Gcr); Gcr=C.A.cr/Qmax*100=541713300/278975272=1.94 Perioada critica Tcr=C.A.cr/C.A./T=541713300/291221025*365=67.89 zile Prin urmare productia critica are valoare de 541713300 mii lei , care va fi atinsa in a 68-a zi

Analiza riscului de exploatare si finaciar al firmei

Analiza pargului de rentabilitate este si o metoda de evaluare a riscului de exploatare. Acesta se determina cu ajutorul indicatorilor: 1. indicatorul de pozitie =C.A.1-C.A.cr/C.A.cr*100=291221025-541713300/541713300*100=9.92% Nivelu acestui indicator exprima capacitatea intreprinderii de a se adapta la cerintele pietei, riscul de exploatare fiind mai redus, firma fiind capabila sa-si adapteze oferta de produse la cererea de pe piata. 2. coeficientul de elasticitate e=C.A.1/C.A.1-C.A.cr=291221025/291221025-541713300=-1.16 In acest caz coeficientul de elasticitate este negativ, reflectand un risc de exploatare mai ridicat. Atat analiza paragului de rentabilitate cat si analiza riscului de exploatare si financiar al firmei sunt utile in activitatea decizionala privind utilizarea potentialului economicofinaciar sau in deciziile privind investitiile, ca de exemplu de achizitionare de noi utilaje , pentru informarea partenerilor de afaceri cu privire la nivelul de performanta al firmei.

3.5. Analiza cheltuielilor materiale

Reducerea cheltuielior materiale trebuie sa constituie obiectivul major, hotarator al conducerii intreprinderii in folosirea cat mai eficienta a resurselor materiale pentru a asigura imbunatirea performantelor economico- financiare si a consolida pozitia pe piata a intreprinderii. Modelul de analiza a cheltuielilor materiale cu 100 lei cifra de afaceri este urmatorul: Cm=qv*cm/qv*p*1000 iar cm= csj*pj in care cm- costurile cu materiale pe unitatea de produs; csj- consumul specific din resursa materiala j; pj- preturile de aprovizionare al resursei materiale j Metodologia de analiza a cheltuielilor cu materiile la 1000 lei cifra de afcaceri se realizeaza prin utilizarea datelor din tabelul 3.5. Tabel 3.5. Nr.crt 1 2 3 indicatori 2003(0) 2004(1) 291221025 84254000 278975272

Cifra de afaceri exprimata in pret 264094678 de vanzare(mii lei) Suma cheltuielilor materiale(mii lei) Volumul efectiv al productiei vandute la pret programat(mii lei) Cheltuieli cu materialele programate aferente volumului fizic al productiei vandute Cheltuielile cu materialele recalculate in functie de volumul efectiv al productiei vandute, consumuri specifice si preturi de aprovizionare programate(mii lei) Cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri(lei) 68230000

77782000

77511200

258

289

Cm= 289 258= +31 lei din care : 1. influenta modificarii structurii productiei vandute: g=qv1*cm0/qv1*p0*1000 qvo*cmo/qv0*p0*1000= 278 258=+20 lei 2.influenta modificarii preturilor de vanzare p= qv1*cm0/qv1*p1*1000 - qv1*cm0/qv1*p0*1000= = 267 278= - 11 lei 3.influenta modificarii cheltuielilor cu materialele Cm= qv1*cm1/qv1*p1*1000 - qv1*cm0/qv1*p1*1000= = 289 267= +22 lei 3.1. influenta modificarii consumurilor specifice cs= qv1*cs1*p0/qv1*p1*1000 - qv1*cs0*p0/qv1*p1*1000= = 266 267 = - 1 leu 3.2.influenta modificarii preturilor de aprovizionare: p= qv1*cs1*p1/qv1*p1*1000 - qv1*cs0*p0/qv1*p1*1000= = 289 266= +23 lei Rezultatele obtinute reflecta depasirea cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri cu 30 lei. Structura productiei vandute a influentat nefavorabil cu 20 lei ca urmare a cresterii ponderii a celor produse cu cheltuielile materiale prevazute la 1000 lei cifra de afaceri de produs mai mari decat cheltuielile medii programate la 1000 lei cifra de afaceri pe total intreprindere Pretul de vanzare a influentat favorabil cu 11 lei ca efecte al modificarii raportului dintre cerere si oferta. Cheltuielile cu materialele pe unitatea de produs au contribuit la cresterea cheltuielilor materiale cu 22 lei.Cresterea consumurilor specifice a influentat favorabil la reducerea cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri cu 1 leu. Reducerea consumurilor specifice se poate obtine din reproiectarea produselor. Preturile de aprovizionare sunt influentate de pretul de facturare precum si de cheltuielile de transport, aprovizionare si stocare aferente acestora. Acestea au influentat negativ cheltuielile materiale in sensul cresterii acestora cu 23 de lei.

3.6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea

Cheltuielile cu amortizarea ca parte a cheltuielilor materiale ale intreprinderii au caracter conventional-constant si sunt conditionate de dinamica volumului productiei ca efect al cresterii gradului de utilizare a mijloacelor fixe. Model de analiza factoriala a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri: Ca= A/C.A.*1000 unde A-suma amortizarii C.A.-cifra de afaceri Analiza factoriala a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri de realizeaza pe baza datelor din urmatorul tabelul 3.6.

Tabel 3.6. Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Indicatori Cifra de afaceri-mii lei Timp total lucrat -ore Valoarea initiala a mijloacelor fixe-mii lei Valoarea medie a intrarilo-mii 2003(0) 264094678 14500 69164207 34052907 2004(1) 291221025 13800 28738625 45292170 1578557 72452238 12.4% 12.1% 8984077 21102 30.8

lei Valoarea medie a iesirilor-mii lei 2178983 Valoarea medie a mijloacelor 101038131 fixe-mii lei Cota medie de amortizare Cota medie recalculata Suma amortizarii-mii lei Productivitatea orara-lei Cheltuieli cu amortizarea la 1000 12% 12124575 18213 45.9

lei cifra de afceri-lei Ca= 30.8 45.9= -15.1 lei din care datorita : 1.influenta modificarii cifrei de afaceri C.A.= A0/C.A.1*1000 A0/C.A.0*1000= 41.63 45.9= - 3.27 lei 1.1 influenta modificarii timpului lucrat T= A0/T1*Wh0*1000 A0/T0*Wh0*1000= = 48.2 34= +14.2 lei 1.2 influenta modificarii productivitatii orare W=A0/T1*Wh1*1000 A0/T1*Wh0*1000= = 41.63 48.2= - 6.57 lei 2. influenta modificarii sumei amortizarii A= A1/C.A.1*1000 AO/C.A.1*1000= = 30.8 41.63= -10.83 lei 2.1 influenta modificarii valorii medii a mijloacelor fixe V=(MF1 MF0)*co/100/C.A.1*1000= - 11.77 lei 2.1.1. influenta valorii initiale a mijloacelor fixe Vi= (Vi1 Vi0)*co/100/C.A.1*1000= - 16.65 lei 2.1.2 influenta valorii medii a intrarilor de mijloace fixe Vmi= (Vmi1 Vmi0)*c0/100/C.A.1*1000= +4.63 lei 2.1.3. influenta valorii medii a iesiriloe de mijloace fixe Vme= - (Vme1 Vme0)*c0/100/C.A.1 *1000= +25 lei 2.2. influenta modificarii cotei medii de amortizare c= MF1*(c1 - c0)/100/c.a.1*1000= +99 lei 2.2.1. influenta modificarii structurii mijloacelor fixe g= MF1*(c - c0)/100/c.a.1*1000= +24.8 lei 2.2.2. influenta modificarii cotei de amortizare pe categorii de mijloace fixe c= MF1*(c1 - c)/100/c.a.1*1000= +74.6 lei Rezultatele obtinute reflecta o situatie favorabila prin reducerea cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri.

Situatia favorabila este determinata de cresterea cifrei de afaceri conducand la reducerea cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri cu 3.27 lei. Cresterea productivitatii orare cu peste 15% a determinat reducerea cheltuielilor cu amortizarea cu 6.57 de lei . Suma amortizarii a influentat in mod favorabil cu 10.83 lei datorita modificarii valorii initiale a mijloacelor fixe. Pentru a inregistra o reducere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afceri este necesar cresterea cifrei de afaceri intr-un ritm superior fata de suma amortizarii. Valoarea medie a mijloacelor fixe a inregistrat cresterii pe seama reevaluarii mijloacelor fixe, a iesirii din functiune a unor mijloace fixe dupa termenul programat. Cota de amortizare poate sa creasca pe seama modificarii mijloacelor fixe in favoarea acelor categorii cu o cota de amortizare mai mare sau ca urmare a schimbarii sistemului de amortizare utilizat.

3..7.Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile

Analiza cheltuielilor cu salariile se poate face prin utilizarea modelului Cs= Ns* Sunde Ns-numar mediu de salariati S-salariu mediu In vederea utilizarii metodologiei de analiza se folosesc datele din tabelul 3.7.

Tabel 3.7. Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Indicatori Cheltuieli cu salariile(mii lei) Cifra de afaceri(mii lei) Numar mediu de salariati(pers) Fond total de timp(ore) Productivitate anuala(mii lei) Salariu mediu anual(mii lei) Numar mediu de ore lucrate Productivitate orara(mii lei) Salariu mediu orar(mii lei) 2003(0) 90856605 264094678 1610 3091200 164033 56432 1920 85.43 29.31 2004(1) 126110004 291221025 1613 3251808 180546 78183 2016 89.55 38.78

10

Cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri

344

433

Pe baza datelor din tabelul 3.7. modificarea cheltuielilor cu salariile a fost de : Csh= 126110004 -90856605= + 35253 mii lei influenta factorilor se prezinta astfel 1. influenta modificarii numarului mediu de personal: Ns= (Ns1 - Ns0)*S0= (1613 1610)*56432= +169296 mii lei 2. influenta modificarii salariului mediu anual S=Ns1(S0- S1)= +35084 mii lei 2.1.influenta modificarii timpului lucrat t= Ns1(t1 - t0)* s0= +45385 mii lei 2.2. influenta modificarii salariului orar s= Ns1*t1*(s1 s0)= +30749 mii lei Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile evidentiaza depasiri de 35253 mii lei. Depasirea cheltuielilor se datoreaza cresterii numarului de salariati si a salariului mediu. Crsterea salriului mediu a dus la depasirea cheltuielilor cu salariile cu 30749 mii lei 3.8. analiza nivelului productiei fabricate,a productiei vandute si a stocurilor Informatii cu privire la productia realizata, productia vanduta si situatia stocurilor este prezentata in tabelul 3.8. tabel 3.8.(mii lei) Nr.crt 1 2 3 Indicatori Productia exercitiului Productia destinata vanzarii Stoc final 2003(0) 229916318 232451411 536479 2004(1) 262153863 252968931 9721411

Stocurile reprezinta un volum mare fara miscare pe o perioada de 12-109 luni stocuri greu vamdabile sau nevandabile, care nu corespund tehnologic. Aceste stocuri se compun

din piese de schimb si materiale si se regasesc in gestiunea departamentului control confectii. Existenta acostor stocuri este determinata si de faptul ca nu corespund cu tendintele modei si cerintele consumatorilor ceea ce le fac greu vandabile, pe de alta parte existenta acestor stocuri este necesara pentru ca firma sa ne se gaseasca in imposibilitatea de a onora comenzilor clientilor si sa inregistreze pierderi.

3.8. Sinteza cauzala a punctelor forte si slabe

Tabel 4.2.
Nr. crt.

Puncte forte

TERMEN DE COMPARATI E

CAUZE

EFECTE

1.

Situatie economicafinancira de ansamblu pozitiva in sensul ca firma a inregistrat profit in peroiada investigata

Realizarile anului 2003

Prezenta societatii Cresterea pe piata externasi economica asigurarea calitatii comerciala produselor Evolutia inflatiei firmei Imbunatatire imaginii piata externa pe si a

2.

Renatabilitatea economica financiara inregistrat ridicate(peste 10%) a niveluri

Realizarile si anului 2003

Obtinerea de profit Crestrea 2004 Orientarea menagementului ocupata firma Evitarea

cotei de

la nivelul anului parti de piata

3.

Inregistrarea dinamici productivitatii

unei Nivelul 2003

spre noi piete conflictelor Accentual pus pe Premise proceselor de pentru

a realizat in anul latura calitativa a favorabile

muncii

la

nivelul

munca Mentinerea numarului 1600) Evolutia inflatiei

cresterea profitului de pentru corelatiilor dintre principalii indicatori economici Crearea premiselor si promovarea de sistemelor organizatorice flexibile si

anului 2004(crstere productivitatii a fost de 110%)

salariati (in jur de respectarea

4.

Folosirea de metode Cerintele si tehnici managementul manageriale:manage ui stiintific mentul prin bugete, managementul prin obiective,delegarea

Implicarea managementului promovarea utilizarea instrumente manageriale evaluate Intensificarea concurentei domeniul confectiilor Traditia la Raport corespunzator cerintelor de piata Asigurarea cursuri calificare impuse de economia in

de nivel superior in pentru

5.

Reprezentarea socitatii externa pe

Locurile piata ocupate societate 2003

in Cresterea cotei de piata imaginii pret- Promovarea

de domeniul textilelor

nivelul anului calitatae

6.

Detinerea de forta de munca calificata

de Cresterea de productivitatii muncii

muncitorilor

cresterea calitatii produselor

Nr.

PUNCTE SLABE

TERMEN DE COMPARATIE

CAUZE

EFECTE profitului

crt. 1. Prezenta intr- o masura mica pe piata interna(3-4% din productei este destinata pietei 2. interne) Nerespectarea corelatiei Ic.a=110%<If.s =138%<Is=111%

Lipsa unor produse Nivelul cerintelor ceea ce priveste liniile modei Nivelul realizat in Cresterea fondului Cresterea dintre anul 2003 fata de de anul 2002 devanseaza afaceri Cresterea salariului mediu devanseaza cresterea productivitatii muncii Deficiente ale managementului resurselor umane; -Elemente de motivationale de o atractivitate redusa pentru persoanele cu pregatire superioara; salarii cheltuielilor Impact

care sa raspunda scazut,necucerirea unui segment de piata consumatorilor in semnificativ,tinerii

nefavorabil

cresterea cifrei de asupra eficientei

3.

Structura necorespunzatoare personalului:

Cerintele a managementului stiintific;

-Gradul redus de fundamentare economica a deciziilor strategice, tactice si curente; -Derularea dificultate activitatilor compartimentele cu a in in

personalul cu studii -Cerintele superioare detine o economiei pondere scazuta: piata.

-Intampinarea unor care dificultati recrutarea personalului 4. Lipsa unor stategii si Cerintele politici piata realiste managementului centrate pe studii de strategic cu in detine

personalul

nu

pregatirea

necesar

studii superioare. Atentie mai redusa Greutati in adaptarea acordata de piata finnd efctuarii firmei la cerintele cercetari pus de pietei interne pe insuficienta resurselor umane a

accentual Valorificarea

amplificarea volumului 5. productiei Cresterea cheltuielilor Realizarile anului Cresterea totale in anul 2004 2003 fata de 2003 cu 14% cheltuielilor Cresterea cheltuielilor 6. Neutilizarea metode si unor -Cerintele tehnici managementului exploatare cu 13%

Scaderea profitului in din 2004 fata de 2003 cu 36%

financiare cu 49% Necunoasterea de Caracterul catre majoritatea perdominant empiric managerilor a unor al managementului; astfel de metode si -Adopatarea unor tehnici decizionale decizii a caror calitate nu corespunde nevoilor existente; -Aparitia deciziilor -Aparitia unor confuzii referitoare la exercitarea unor intarzieri in adoptarea

decizionale specifice stiintific. (ELECTRE, arborele decizional, etc.).

7.

Continutul deficitar al -Principiul documentelor organizatorice reprezentarii (fisa structuri

-Schimbarile intervenite in statutul societatii

postului, R.O.F.).

organizzatorice

comerciale; -Neacordarea atentiei

atributiilor compartimentelor si a

necesare sarcinilor unor management si executie; -Diminuarea responsabilitatii managerilor si executantilor; -Paralelism exercitarea componente procesuale. in unor

actualizari acestor posturi de documente.

CAPITOLUL IV POLITICI DE CRESTERE A RENTABILITATII 4.1.Orientari privind cresterea rentabilitatii intreprinderii

La nivelul anului 2004 societatea a inregistrat o situatie economico-financiara de ansamblu pozitiva, in sesul ca a inregistrat profit, insa nivelulrile inregistrate la acest indicator au fost mai reduse fata de nivelul anului 2003. Obiectul de activitate al societatii este executarea de produse textile in sistem lohn, majoritatea produselor sunt destinate exportului, doar o proportie de 3-4% sunt comercializate sub marca proprie pe piata interna in cadrul unor magazine proprii de desfacere situate in Bucuresti. Acest sistem de productie presupune negocierea preturilor pentru produsele vandute in moneda europeana, iar acest lucru pe fondul deprecierii cursului de schimb al monedei europene in raport cu leu a dus la inregistrarea de situatii nefavorabile pentru firma: reducerea nivelului profitului, la inregistrarea unor niveluri a ratelor de rentabilitate mai scazute fata de nivelul anului 2003. la scadere a cursului euro sub 35000 lei societatea isi inchide activitatile de productie confectii dar va functiona in continuare ca firma prestatoare de servicii. In urma analizelor facute in ceea ce priveste ratele de renatabilitate se desprind urmatoarele concluzii: acstea sau redus fata de anul 2003 astfel rata rentabilitatii economice s-a rsdus cu 32%fata de 2003, rata rentabilitatii financiare s-a redus cu 10.84% fata de 2003, rata rentabilitatii comerciale sau a veniturilor s-a redus cu 3.13%. Nivelurile nefavorabile ale costurilor de productie,ale randamentelor activelor imobilizate au dus la reducerea acestor rate. O influenta favorabila asupra acestor rate, in sensul cresterii lor, a avut-o niveluri preturilor de vanzare prin intermediul carora s-a reusit o imbunatatire intr-o mica masura a situatiilor nefavorabile. Pentru imbunatirea situatiilor sociatatea ar trebui sa si indrepte atentia spre reducerea costurilor de productie, in cadrul acestora a cheltuielilor cu materiile prime, o mai buna gestionare astocurilor de produse finite, firma ar trebui sa acorde o atentie sporita si productivitatii muncii care la nivelul anul 2004 fata de 2003 a inregistrat o reducere de 11.63%. Caile de reducere a costului de productie: Reducerea cheltuielilor materiale care au inregistrat cresteri la nivelul anului 2004. Reducerea cheltuielilor materiale se poate realiza prin reducerea normelor de consum la materiile prime, materiale printr-o croire mai rationala, introducerea unor noi tehnologii :acesta impune eforturi investitionale deosebite atat la croit cat

si la confectionat-finisat, la achizitionarea de masini semiautomate si automate de coarse si calcare, procurarea de centre de prelucrare pe linii specializate de realizat diferite produse de imbracaminte, reducerea pierderilor din rebuturi, sporirea gradului de valorificare a materiei prime.. Determinarea influentei reducerii cheltuielilor materiale asupra reducerii costului pe produs se falosind urmatoarea relatie de calcul: Rpcm= Chm0 Chm1/Chm0*100*Km unde o Rpcm-reprezinta reducerea procentuala a costului produsului ca urmare a reducerii cheltuielilor pentru un anumit material; o Chm1Chm0- cheltuieli corespunzatoare unui anumit fel de materie prima sau material inainte si dupa aplicarea masurii, pe preodus; o Km- coeficientul care exprima ponderea cheltuielilor materialului considerat in costul produsului. Prin aplicarea masurii de reducere a normelor de consum ca urmare a unei croiri rationale se are in vedere reducerea costului de la 290 de la 225 de lei, ponderea cheltuielilor cu materialele in costul produsului fiind de 46%, reducerea costului ca urmare a aaplicarii acestei masuri, se calculeaza astfel: Rpcm=290-225/290*100*0.46=10.31% O alta cale de reducere a costurilor de productie o constituie cresterea productivitatii muncii. La nivelul anului 2004 corelatia potrivit careia indicele de crestere a productivitatii muncii > ca indicele salariului mediu nu a fost respectata (Iw=110%<Is=138%). Aceasta nerespectare a avut ca rezultat o crestere a salariilor pe unitatea de produs. O data cu reducerea productivitatii muncii a avut loc si o reducere a volumului productiei, si o crestere a cheltuielilor conventionalconstante. Masurile care se pot lua in vederea cresterii productivitatii munci sunt urmatoarele: scoaterea din uz a mijloacelor fixe si au incheiat durata normala de vita si inlocuirea cu mijloace automate sau semiautomate cum sunt:masinile de croit automate si semiautomate,masini de calcat mai performante,reducerea personalului auxiliar,utilizarea mai eficienta a timpului de munca prin reducerea

intarzierilor si a timpilor de stationare care depend in mod direct de muncitor sin u sunt prevazuti in timpul de intrruperi reglementat, prin apelarea de sisteme de motivare a salriatilor de catre managementul firmei: bazarea atat pe stimulente morale cat si materiale(acordarea de prime,posibilitatea angajatilor de a- si petrece concediile in hotelurile societatii unde preturile sunt mai reduse,astfel creandu-se si o atasare a salariatilor fata de firma). Pentru cresterea productivitatii muncii ar trebui sa creasca numarul orelor lucrate de muncitori, acestea reducandu-se cu 0.3h de la 8h la 7.7h Imbunatirea folosirii capacitatii de productie. Prin aceasta creste volumul productiei, ceea ce face sa scada pe unitatea de produs cheltuielile cu caracter conventional constant. Randamentul activelor imobilizate la nivelul anului 2004 s-a redus cu 69%.. acesta explica si de volumul vanzarilor s-a redus influentand in mod negativ ratele de reantabilitate. Masurile de imbunatatire a folosirii capacitatii de productie trebuie sa aiba in vedere reducerea cheltuielilor cu amortizarea, reducerea cheltuielilor cu reparatiile capitale, reducerea cu intretinerea uitlajelor. Societatea trebuie sa aiba in vedere si faptul ca Romania mai are putin la semnarea acordului de aderare la Uniunea Europeana si astfel va avea acces la utilaje performante la care timpul intreruperilor este mai redusa si se obtin performante mai bune. Reducerea cheltuielilor neeconomicoase cum sunt cheltuielile cu amenzile si penalitaile, cheltuielile cu caracter neproductiv, cum sunt cele pentru rebuturi. Societatea a luat deja masuri in ceea ce privete reducerea rebuturilor, prin intr-un control de calitate ridivat dupa fiecare operatie a procesului tehnologic. Societatea ar trebui sa se bazeze pe aceste politici de crestere a rentabilitatii in viitor, pentru ca o reducere a preturilor nu pot recupera in totalitate efectele negative ale castor factori. O alta problema cu care se confrunta socitatea este existenta unor stocuri semnificative de produse finite greu vandabile sau nevandabile in depozitele acesteia in valoare de 7 miliarde lei. O parte din acest produse nu corespund tehnologic si acest lucru

le fac nevandabile. Pentru a imbunatii aceasta situatie societatea ar trebuie sa ia masuri de asigurarea a calitatii produselor, iar acestea sa fie conforme cu cerintele clientului , sa incerce sa se adapteze la cerintele acestuia intr-o proportie cat mai mare. Pentru a continua acest sistem de productie si in acelasi timp sa asigure un nivel ridicat ratelor de rentabilitate societatea trebuie sa ia in considerarea aceste politici si sa incerce sa le aplice , dar in acelasi timp sociatatea ar trebui sa aiba in vedere si exportul de produse finite realizate pe creatie proprie existenta in societate. Pentre a reusi sa creeze valoare ar trebui sa promovate produsele marca proprei Faberrom si implicit produsele Made in Romania. Aceasta solutie este necesra in conditiile concurentei acerbe, retehnologizarea si calitatea prodeselor, promovarea marcilor proprii, a colectiilor proprii, publicitatea reprezinta conditiile penetrarii pe piata. Realizarea unei colectii sub marca proprie este posibila in cadrul societatii pentru ca detine atat mijloacele de productie necesara cat forta de munca calificata si bine pregatita, detine deja un segment de piata de desfacere si faptul ca o traditie in domeniu nu poate decat sa le creasca prestigiul. Acesta ar trebui sa fie un obiectiv de realizat pe termen lung ca urmare a faptului ca se prognozeaza ca tarile cu un potential ridicat in domeniul confectiilor de imbracaminte vor reusi sa se mentina pe pietele tarilor dezvoltate. Societatea trebuia sa acorde atentie acestui aspect deoarece tarile in curs de dezvoltare (China, Indonezia, Coreea, India, Pakistan) sunt detinatoarele de materii prime, au forta de munca competitive si au adoptat din timp politicile industriale favorizante promovarii exportului si cucerii de noi piete. Un alt aspect pe care societatea nu trebuie sa-l neglijeze il si caruia trebuie sa i acorde mare atentie il reprezinta relansarea cererii interne de confectii de imbracaminte ca urmare a cresterii puterii de cumparare a populatiei. Relansarea va fi asigurata prin diversificarea continua a produselor, societatea sa se orienteze si spre realizarea de produse care sa fie adresate nu mai barbatilor ci tuturor segmentelor de piata si in special tinerilor, prin imbunatatirea continua a calitatii si mentinerea preturilor rezonabile pe piata interna.

Adaptarea rapida a productiei la cerintele populatiei, pe grupe de varsta cu accent pe tineret, un segment neglijat pana acum, dar in acelsi timp segmentul care detine o ponere importanta in randul consumatorilor de produse de imbracaminte, este cel mai mare utilizator al noutatilor modei. Societatea poate rezolva aceasta situatie aplicand o politica de innoire si diversificare a nomenclatorului de produse. Dezvoltarea unui produs nou in cadrul intreprinderii cuprinde doua etape: pregatire tehnica,pregatirea material-organizatorica. Extinderea pe piata produselor a noilor produse este posibila datorita evolutiilor pozitive in ceea ce priveste consumurile anuale pe locuitor la principalele grupe de produse de textile si confectiilor de imbracaminteasa cum reiese din tabelul 4.1

Tabelul 4.1 indicator u.m Realizat 2002 Realizat 2003 Realizat 2004 Prognoza 2005

Tesaturi

m.p./loc

2.40

2.50

2.65

5.1

Tricotaje

Buc/loc

0.71

0.81

0.95

1.7

Confectii textile echivalent costum

Buc/loc

0.33

0.37

0.463

1.06

barbati Sursa:Full business in industria confectiilor de inmbracaminte din Romania

Pentru a fi competitive atat pe piata interna cat si externa trebuie sa tina seama de cerintele pietei: Imaginea si calitatea produselor oferite spre comercializate; Adaptarea rapida a cerintelor in materie de design, o problema cu care se confrunta societatea in ceea ce priveste putinele produse comercializate in magazinele proprii care nu se aliniaza tendintelor modei; Respectarea termenelor de livrare. Societatea trebuie sa adopte politici de promovare a colectiilor. In acest sens socitatea a luat o serie de masuri: relizarea unui site si realizarea unui clip de publicitatea care se difuzeaza pe un program de televiziune. Pe langa acestei cai de promovare societatea trebuie sa angajeze stilisti, absolventi ai Academiei de Arte Plastice- Sectia Design. Pentru a crea propria colectii, stilistii firmei trebuie sa cunoasac tendintele din moda, in ceea ce priveste culorile, linia modei, sa cunoasca preferintele. Prezenta firmei la targuri interne si internationale in cadrul pavilioanelor internationale ale Romaniei este esentiala pentru a si prezenta propriile colectii si pentru a face cunoscuta marca. Acestea fiind locuri de crearea de contacte, incheiere de contracte, locuri de schimburi de informatii. Pentru realizarea acestor obiective societatea trebuie sa promoveze politici adecvate de atragere a capitalului strain si tehnologiilor de varf. In vederea reducerii lohn-ului firma ar trebui sa isi asigure tesaturile din tara avand in vedere ca majoritatea tesatoriilor nu functioneaza la intreaga capacitate. Pentru continuarea sistemului de productie lohn pe termen scurt si mediu societatea trebuie sa isi ia masuri de minimizare pierderilor cum au fost cele inregistrate la nivelul anului ca urmare scaderii cursului de schimb a monedei europene care nu a favorizat deloc firma. Solutiile pentru firma ar putea fi: 1.provizioane pentru deprecierea monedei euro in raport cu leul (solutie contabila); 2. solutie bursiera: acoperirea riscului valutar prin hedging valutar. Piata bursiera ofera o alternativa de protejare impotriva riscului valutar prin contracte la termen. Altfel spus, contractul se incheie la un pret stabilit in prezent

oferind certitudine societatii, indiferent de cum vor evolua cele doua monede ulterior pe piata. Principiul este simplu: cumpara ieftin si vinde scump indiferent in ce ordine, sau cumpara cand anticipezi o crestere a pretului, si vinde cand anticipezi o scadere a pretului. Hedgingul consta in: In cazul unui importator care achizitioneaza marfa acum, urmand sa realizeze plata peste o anumita perioada de timp hedgingul consta in cumpararea de contracte futures. Daca respectivul importator urmeaza sa plateasca 100.000 Euro, el va cumpara 100 contracte ROL/Euro (un contract ROL/Euro este echivalent cu 1.000 euro). Realizand aceasta operatiune la un pret de 33.800 lei/euro, importatorul este sigur ca va plati, in final, 33.800 lei pentru un euro, indiferent de evolutia cursului celor doua monede, si isi poate factura marfa la acest pret. Daca rata de schimb va creste peste 33.800, importatorul va cumpara cei 100.000 euro, de pe piata interbancara, mai scump decat si-a propus, dar cumulat cu castigul de pe piata futures, rezultanta va fi la 33.800 lei/euro. Daca cursul de schimb va fi sub 33.800, investitorul va pierde pe piata futures, dar va cumpara mai ieftin cei 100.000 euro, de pe piata interbancara. In cazul unui exportator care livreaza marfa acum, urmand sa primeasca contravaloarea ei la o anumita data in viitor hedgingul presupune vanzarea de contracte futures. Pentru exportator este incerta rata de schimb la care va vinde cei 200.000 USD pe care ii va primi in urma tranzactiei efectuate. Dupa ce realizeaza un calcul de rentabilitate, el va vinde 200 contracte futures ROL/USD, la un pret de 34.000 lei/dolar. Daca in momentul primirii valutei de la contrapartea externa, cursul de schimb leu/dolar este mai mic de 34.000 el va vinde cei 200.000 USD la un curs mai mic decat se astepta, insa va castiga pe piata futures, rezultanta fiind la 34.000 lei/dolar. Daca cursul este mai mare de 34.000 investitorul pierde pe piata futures, insa isi valorifica cei 200.000 USD la un pret mai bun pe piata interbancara.

Aceasta este o solutie pentru societate care a fost afectat de depredierea monei unice europene-euro- in raport cu leul romanesc din anul 2004. Pentru inceput socitatea ra trebui sa se axeze asupra realizarii acestor politicii, incercand astfel sa mazimizeze punctele forte si sa diminueze punctele slabe.

4.2. Masuri de crestere a rentabilitatii

Masurile prezentate in continuare au ca efect imbunatatirea situatiei existente, cu o influenta favorabila asupra performantelor intreprinderii. 1. O prima masura are in vedere achizitionarea unei masini automatede cusut si sulfilat care va realiza cele doua operatii deodata. Achizitonarea acestei masini va avea ca efect reducerea normei de timp pentru realizarea acestor operatii care vor deveni una singura, la 0.06h/buc., si reducerea rebuturilor si astfel se reduce si consumul de materiale cu 0.25m/buc. Aceasta masura se realizeaza in conditiile producerii unei cantitai anuale de 1800000 buc/an confectii, societatea avand o capacitate de 150000 buc/luna. Aceste masini vor fi achizitionate de la un furnizor intern,valoarea unei masini este de 15000000 lei, norma de amortizare este de 4.8%. Necesarul de astfel de masini va fi de : Nm=Nt1*Q/Tmd unde

-Nt1- timpul de relizare al operatiei

-Q-cantitatea de produse ce vor fi fabricate -Tmd- timpul maxim disponibil/utilaj Nm=0.06h/buc*1800000/3729h/utilaj=28 utilaje Valoarea masinilor va fi de: 28*15000000=420000000 lei Amortizarea anuala va fi de: 420000000*4.8%=20160000 lei Efectele acestei masuri sunt: a) Reducerea consumului de materie prima:

mp= Nc *Pr*Q Nc=norma de consum Pr= pretul de achizitie mp= 0.25m*20500lei/m*1800000= - 9225000000 lei b) Economii la consumul de manopera directa (S) S=( Nt1*S1 Ntoi*Soi)*Q S1-salariul din anul de baza Ntoi- norma de timp in anul de baza la operatiile efectuate la masinile de cusut si sulfilat Soi- salariile actualizate la operatiile efectuate la masina de cust si sulfilat S= (0.06h*17870 lei/h 0.08h*17900 lei/uv)*1800000 buc.= = - 647640000 lei c) Economii la plata C.A.S C.A.S.=25%*S= 25%*647640000= - 161910000 lei d) Economii la cheltuielile cu protectia sociala P.S.= 5%*S= 5%*647640000= - 32382000 lei e) Economia relativa de personal L= (Nt1 Ntoi)*Q/Nh Nh- numarul de ore ce revin anual pe un lucrator L= (0.06h 0.08h)*1800000 buc./2016 ore/lucrator= - 18 muncitori 2. Utilizarea unor utilaje performante si automate presupune si o organizare a muncii, aceasta fiind cea de a doua care poate fi adoptata. Aceasta masura presupune utilizarea de muncitori polificati. Ca urmare a noilor tehnologii si a progresului rapid, muncitori pot lucra la mai multe masini simultan. In cadrul liniilor de confectii un muncitor poate realize cusutul si sulfilat si apoi calcatul pantalonilor, cele doua operatii fiind operatiile de final din procesul tehnologic. Aceasta masura are ca efect reducerea timpilor de efctuarea a acestor operatii de la 0.08h la 0.05h. Aceasta masura presupune achizitionarea de utilaje performante al caroro consum de energie este mai redus decat al utilajelor existente, consumul este de 4kwh. Efectele masurii:

a) Economii la consumul de energie EE= Nt1*C*Pr*Q C- consumul de energie Pr-pretul energiei electrice EE= (0.05 0.08)h/buc*4kwh*1800000buc*2700 lei/kwh= - 583200000 lei b) Economii la consumul de manopera S= (0.05 0.08)h/buc.*17900 lei/h*1800000 buc.= - 966600000 lei c) Economii la plata C.A.S. C.A.S.= 25%*S.= -241650000 lei d) Economii la cheltuielile cu protectia sociala P.S.= 5%*S= - 48330000 lei e) Economia relative de personal L= (0.05 0.08)h/buc.*1800000 buc./2016h/lucrator= -27 muncitori 1. Calculul economiei relative a cheltuielilor cu amortizarea Datorita modificarii nivelului productiei apare o economie relative la cheltuielile cu amortizarea A=19823000000 lei 104%(7200*1800000 buc)= +6344600000 lei Ca urmare a luarii acestor masuri s-au obtinut o suma de economii care sunt sintetizate in tabelul 4.3 Tabelul 4.3. Denumirea masurii Econo mia relativa de person Achizitionarea masina de cust si sulfilat Utilizarea muncitorilor policalificati -27 -1839780 -583200 -966600 al -18 -10066932 -9225000 -647640 161910 241650 -48330 -32382 Mii lei Total economii Consum materii prime Mii lei Consum energie electrica Mii lei Consum manopera directa Mii lei C.A.S. Mii lei P.S Mii lei

Influenta modificarii productiei asupra cheltuielilor cu -45 amortizarea Total economii

+6344600

-18251312

-9225000

-583200

-1614210

403560

-80712

Aceaste ma suri au fost luate in conditiile mantinerii cantitatii de produse fabricate de societate in decuesul unui an, 1800000buc, pentru a se observa efectele care se obtin in conditiile aplicarii noilor masuri. Aceste masuri vor avea ca efecte reducerea chletuielilor cu materiile prime, a cheltuielilor cu salriile ca urmare a reducerii numarului de salariati, reducerea cheltuielilor cu enrgia ca urmare a achizitionarii de utilaje performante cu un consum minim de energie. Efectele acestor masuri asupra numarului de salariati, cifra de afaceri, cheltuieli, venituri si profit sunt prezentate in tabelul 4.3. Tabelul 4.3.(mii lei) indicator Numar salariati Cifra de afaceri Venituri totale Cheltuieli totale din care Cheltuieli 2004 1613 291221000 313170000 291170000 Efectul masurii 1568 299200000 324370000 252157680 12641000 75029000 142363760 18645520 Dinamica(%) 97% 102% 103% 86% 89% 99% 91%

cu 12641000

lucrarile si serviciile Cheltuielile cu 84254000 materiile prime Cheltuielile personalul Cheltuielile tichetele de masa cu 143378000 cu 20278000

Cheltuielile amortizarile Profit brut Impozit pe profit Profit net

cu 19823000 217575000 5133000 16624000

134784000 72222320 18055580 54166740

67% 331% 351% 325%

Asupra cheltuielilor cu lucarile si serviciile nu s-au operat modificari si au fost mentinute constante, deoarece masurile s-au refrit doara supra activitatii de productie ale societatii. Aceste modificari au avut o influenta favorabila asupra acestor indicatori, realizandu-se o minimizare semnificativa a cheltiielilor si obtinerea de plus de profit. Aceste masuri au ca efect si o reducere a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale de la 930.52 la 777.37 Prognoza pentru anul 2005 cu privire la indicatori prezentati in tabelul 4.3, sunt prezentati in continuare in tabelul 4.4. Tabelul 4.4(mii lei) indicatori Realizat 2004 Prognozat 2005 Modificare absoluta Crestere prognoza 2005 fata de realizat Numar de 1613 1786 319556000 349690000 331597000 577782 13692000 198476000 25317000 173 28335000 36521000 40185000 132454 1051000 35266000 5039000 2004 110% 109% 111% 113% 129% 108% 121% 124%

salariati Cifra de afaceri 291221000 Venituri totale 313169000 Cheltuieli totale 291412000 din care Cheltuieli materiale Cheltuieli lucrarile Cheltuieli personalul Cheltuieli tichetele masa Cheltuieli 445328 cu 12641000 cu 163210000 cu 20278000 de cu 19823000

22317000

2494000

112%

amortizarea Profit brut 21757000 Impozit pe 51328000 profit Profit net 16624000

31417000 5026720 23562750

9660000 -46301280 6938750

144% 10% 141%

Efectele obtinute ca urmare a masurilor sunt mai semnificative decat in cazul prognozelor realizate de societate pentru 2005. Ca urmare a masurilor luate societatea ar obtine un cuantum al economiilor de 18251312 mii lei. Efectele masurilor in ceea ce priveste ratele de rentabilitate sunt prezentate in tabelul 4.5. Tabelul 4.5 indicatorii Rata 2004 Efectele masurii 26.82 24.13 Dinamica(%) 332 323

rentabilitatii 8.07

costurilor(p/c)(%) Rata rentabilitatii 7.47 comerciale(p/ca) (%) Rata rentabilitatii 60

162

270

economice(p/ks)(%) Ca urmare aplicarii celor trei masuri s-au obtinut o crestere semnificativa a

rentabilitatii. Pentru mentinerea acestor rezultate societatea ar trebui sa utilizeze in mod eficient schimbarile tot mai rapide din domeniul tehnologiei, sa recruteze persoane calificate, care au acumulat tot mai multe cunostinte avand in vedere faptul ca ne aflam intr-o societate bazata pe cunostinte. In aceasta societate, cunostintele ocupa locul principal, omul avand rolul major in obtinerea performantelor. Firma ar trebui sa incerce sa puna in aplicare aceste masuri, si sa incerce sa isi creeze o colectie sub marca proprie a obtine un segment im portant pe piata interna.

4.4 CONCLUZII
Pe ansamblu societatii firma a inregistrat o evolutie pozitiva atat economic cat si financiar. Pe termen scurt si mediu societatea poate sa continue realizarea productiei in sistem lohn este profitabila insa pe termen lung societatea trebuie sa isi creeze o colectie proprie de produse, sa o comercializeze sub marca proprie. Societatea sa deschida magazine si in alte regiuni alte tari in afara de Bucuresti unde detine un magazine de desfacere. Pentru a-si consolida pozitia pe piata trebuie sa realizeze acest obiectiv datorita concurentei care este din ce in mai acerba in acest domeniu, datorita integrarii Romaniei in Uniunea Europeana care face ca forta de munca sa devina mai scumpa; principalul motiv pentru care clienti straini isi indreptau atentia spre Romania. Toate acestea cumulate cu cresterea consumului intern de produse de imbracaminte, odata cu cresterea puterii de cumparare si orientarea consumatorilor spre produse cu o calitate ridicata si reducerea consumului de proasta calitate precum cele realizate in China. Prin masurile luate de societate la nivelul anului 2004,firma a obtinut rezultate pozitive in ceea ce priveste profitul, asa cum reiese din rezultatele societattii prezentate in capitolul III. Societatea a avut dificultati ca urmare a deprecierii cursului de schimb

euro,moneda in care se realizeaza negocierea contractelor. Aceasta este principalul factor cu influenta negativa asupra rezultatelor obtinute. Se apreciaza ca la un curs de schimb al euro sub 35000 se inchide activitatea de productie al firmei in system lohn. De aceea firma trebuie ca in intervalul de timp urmator sa isi focalizeze eforturile asupra realizarii unor colectii proprii, sa realizeze desfacerea produselor pe alte piete. Societatea ar trebui sa puna in aplicare masurile care au fost prezentate sub forma de exemplu in cadrul lucrarii, si sa incerce relizeze un volum al vanzarilor cat mai mare. Pentru aceasta: sa realizeze o crestere a ciferei de afaceri prin intermediul produselor de confectii care reprezinta 49% din totalul vanzarilor, pentru aceasta trebuie sa acorde o atentie sporita cerintelor cerintelor clientilor, indentificarii de noi clienti pentru noile produse, promovorii intense atat pe plan intern cat si pe plan extern. Resursele necesare pentru efectuarea acestor recomandari: studii de marketing in valoare de 150 milioane lei Organizarea unor cursuri de pregatire pentru personalul care nu detine pregatirea necesara postului pe care il ocupa (de exemplu in Biroul Marketing, Biroul ImportExport, Biroul Aprovizionare si Biroul Desfacere, etc.). Resursele necesare 70 milioane lei Aceste recomandari sunt de luat in considerare pentru cresterea volumului de vanzari si mentinere pozitiei firmei, printre firmele cu o buna pozitie pe piata externa. Lucrarea a avut in vedere politici de crestere a rentabilitatii, in acest sens s-au prezentat trei masuri care au avut in vedere crestrea rentabilitatii prin intermediul reducerii consumului de materiale, o reducere a consumului de manopera si cresterea profitului, prin economii la cheltuieli. Pentru crestrea volumului vanzarilor principala masura avuta in vedere este de a realiza o colectii sub marca proprie si acordarea unei atentii sporite promovarii acestora, prin realizarea de studii de marketing, o mai buna pregatire a personalului din Biroul Marketing, Biroul Import-Export, Biroul Aprovizionare si Biroul Desfacere. Societatea poate apela si la profesinisti din domeniul marketingului si a managementului pentru a cresterea profitabilitatii si impunerii pe noi piete.

BIBLIOGRAFIE Barbulescu Constantin, Bagu Constantin- Managementul productiei, vol II, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001-2002 Bagu Constantin, Deac Vasile - Strategia Intreprinderii, Editura Eficient, Bucuresti, 2000 Carstea Gheorghe(coordonator), Ion Popa, Deac Vasile, Podgoreanu Simona- Analiza strategica a mediului concurential, Editura Economica, Bucuresti, 2002 Dragota Victor, Ciobanu Anamaria,Obreja Laura, Dragota MhaelaManagement financiar, vol I, Editura Economica , Bucuresti, 2003 Nicolescu Ovidiu, Verboncu IonFundamentele managementului organizatiei, Editura Tribuna Economica,2001 Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion- Metodologii manageriale, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001 Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion- Mangementul pe baza centrelor de profit, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998 Nicolescu Ovidiu, Plumb Ion , Pricop Mihai, Verboncu Ion(coordonatori lucrare)- Abordari moderne in managementul si economia organizatiei-

Eficienta economica si performanta manageriala a organizatiei, vol.IV, Editura Economica, Bucuresti, 2003 Scholz-Moldovan Maria- Managementul Resurselor Umane, Editura Economica, Bucuresti, 2000 Verboncu Ion(coordinator)- Managementul societatii comerciale- Proiect Economic. Editura Printech, Bucuresti, 2003 Valceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae- Analiza economicofinanciara, Editura Economica, Bucuresti, 2004