Scopul intreprinderii

Este necesara delimitarea intre scopul privat economic al intreprinderii care

trebuie intotdeauna sa fie obtinerea profitului si maximizarea acestuia cu resursele
aflate la dispozitie.

Pe de alta parte, in societatea contemporana se vorbeste din ce in ce mai mult

despre scopul social al intreprinderii, cu respectarea principiilor de etica de afaceri
si angajament in directia dezvoltarii durabile a societatii, contributia intreprinderii
indreptandu-se catre: amortizarea intereselor generale, ridicarea nivelului de trai al
membrilor societatii, prin utilizarea rationala si repartizarea justa a bogatiilor
nationale intre cetateni.

pentru a supravietui si a se dezvolta, intreprinderea trebuie sa fie rentabila, sa genereze profit;

Rolul intreprinderii in cadrul economiei

•         a). Rolul economic:

–        intreprinderea atrage, combina si substituie FP, urmarind optimizarea combinarii

prin maximizarea eficientei;

–        intreprinderile au ca scop obtinerea de bunuri si servicii spre a fi comercializate

in scopul obtinerii de profit;

–        intreprinderile sunt distribuitoare de venituri, corespunzatoare aportului fiecarui

posesor de factori la indeplinirea obiectivelor firmei (ex.).

•         b). Rolul social consta in atitudinea firmei fata de diferitele categorii de persoane cu care

intra in contact. Fata de fiecare dintre aceste categorii, intreprinderea are atitudini
specifice:

                        - fata de salariati, care isi ofera serviciile fizice si intelectuale catre intreprindere,
trebuie sa li se asigure un nivel corespunzator de salarizare, in conformitate cu productivitatea
muncii, pentru a asigura satisfactia salariatilor si cresterea atasamentului lor fata de obiectivele
societatii;

                        - fata de consumatori, firma trebuie sa adapteze produsele sale la cerintele pietei
ca structura, calitate si pret. Pentru consumatori se va cauta o optimizare a raportului utilitate
(calitate) – pret. De asemenea, firma trebuie sa furnizeze informatii complete si obiective
referitoare la produsele si serviciile sale.

- fata de proprietari (detinatorii de capital social), firma trebuie sa actioneze in

vederea acordarii unor dividende remuneratorii;
                        - fata de concurenti, intreprinderea are obligatia derularii unor relatii de
competitie deschise si loiale.

Profit. În cadrul întreprinderii profitul îndeplineşte mai multe funcţii cum sunt: indicator
sintetic de apreciere a eficienţei; ca instrument de control asupra gestiunii economice
şifinanciare;sursa de autofinanţare;pârghie de cointeresare a acţionarilor, asociaţilor şi
asalariaţilor, sursa de plata a costurilor capitalurilor împrumutate; sursa de alimentare a
fondurilorgenerale ale statului, etc. Aceste funcţii impun ca repartizarea profitului sa aibă în
vedere atâtinteresele întreprinderii, cât şi ale fiecărui asociat, salariat şi ale întregii societăţi.

In acest scop, in contextul politicii financiare a firmei,prezinta insemnatate stabilirea unui raport
rational si echitabil, intre partea de profit care ramane la dispozitia intreprinderii pt autofinantare
sau autodezvoltare, parte ace se acorda actionarilor si salariatilor, precum si parteacare se vireaza
la bugetul statutului.

Raritatea resurselor face ca fiecare agent economic sa ia decizii în procesul de

productie cu privire la asigurarea diferitelor resurse ce au destinatii si utilizari

alternative. În acest proces de decizie functioneaza principiul rationalitatii sau al

eficientei economice, conform caruia fiecare agent economic urmareste sa determine

acel nivel al productiei care îi maximizeaza câstigul (profitul), sau, ceea ce este

echivalent, sa minimizeze costurile sau sa realizeze un profit maxim pentru un nivel

dat al productiei.

Economia întreprinderii, ca disciplina aplicativa, se bazeaza pe aplicarea

principiului fundamental al maximizarii profitului în unitatile economice

constituite în acest scop, utilizând întregul arsenal de instrumente ale calculului

economic pentru fundamentarea si verificarea practica a afirmatiilor teoretice,

legitatilor economice formulate de disciplinele teoretice generale referitoare la acest

domeniu al realitatii care este întreprinderea.

De-a lungul diferitelor stadii ale dezvoltarii economice finalitatea intreprinderii a suferit mai multe mutatii. Raportata la
mediul sau traditional, intreprinderea are drept obiectiv asigurarea subsistentei sau satisfacerea nevoilor grupului
uman care o compune.

Odata cu aparitia industrializarii si ale concurentei, intreprinderea isi propune ca obiectiv primordial realizarea de
profit maxim.In acest caz profitul devine proprietatea exclusiva a proprietarilor capitalului si de asemenea
preocuparea principala excluzand orice preocupare de ordin social.
In conditiile economiei de piata moderne, obtinerea de profit ramane prima finalitate a intreprinderii, dar nu si singura.
Disocierea proprietatii si a puterii in cadrul intreprinderii a favorizat dezvoltarea altor obiective dar a caror realizare
ramane subordonata obtinerii unui nivel satisfacator de profit. Aceste obiective se refera la cresterea sau
maximizarea vanzarii si la calitatea serviciului prestat.