UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ,,ADMINISTRAREA AFACERILOR’’

,,Ciocolata cioko-well”
Lucrul individual la disciplina : Organizarea
ergonomică și normarea muncii.

Autori : Radu Rada

Dvorețchi Victor
Bivol Cristian
Popov Nicolae
BA1803

Conducător științific : Pestușco N.

Dr., conf. univ.

Chișinău 2019

1
 Cuprins:
I.Analiza factorilor mediului ambiant ce pot influența procesul de
muncă și de producție....................................................................3
II.Stabilirea normelor de amenajare a locului de muncă............12
III.Identificarea normelor de timp pentru fabricarea noilor
produse.
IV.Calcularea normei de producție.
Concluzie....................................
Bibliografie.........

2
 I.Analiza factorilor mediului ambiant ce pot influența
procesul de muncă și de producție.
Ca agent economic firma îsi organizeaza si desfasoara activitatea sub impactul conditiilor
concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant include un ansamblu de factori eterogeni
de natura sociala, politica, stiintific-educationala, juridica, geografica, demografica ce
actioneaza pe plan international influentînd relatiile pe piata.

Din punct de vedere macroeconomic întreprinderea este parte integranta a mediului ambiant si
componenta economica a acestuia.
Analiza diferitelor cerinte existente si a efectelor lor asupra economiei si gestiunii
întreprinderii pune în evidenta 3 tipuri de mediu:
mediu stabil – unde schimbarile sunt rare, de mica amploare si previzibile;
mediu schimbator – unde schimbarile sunt frecvente, de amploare variabila si, în general,
previzibile;
mediu turbulent – unde schimbarile sunt foarte frecvente, de amploare variata, cu incidente
profunde asupra activitatii întreprinderii si greu de anticipat.
Componentele mediului ambiant al întreprinderii
Analiza componentelor mediului ambiant necesita încadrarea acestora în macromediul si
micromediul întreprinderii.
Ca sistem dinamic si socio-economic întreprinderea preia din mediul ambiant extern resursele,
le introduce în procese specifice din care rezulta produse, servicii sau lucrari care vor fi
transferate aceluiasi mediu ambiant.
Deci, în acest sens, firma este o componenta de baza a mediului ambiant ca un sistem de intrari
în mediul ambiant (materii prime, materiale) rezultînd procese si iesirea catre mediul ambiant
(servicii, produse).
Prin intrarile din mediul ambiant întreprinderea se adapteaza la mediu, iar prin iesiri
influenteaza mediul.

3
Mediul ambiant extern în care întreprinderea se constituie si se dezvolta este reprezentat de
ansamblul unitatilor economice, a institutiilor financiar-bancare, juridice, administrative,
organizatii politice, de ocrotire a sanatatii, învatamînt, a tuturor unitatilor exogene care
influenteaza si sunt legate de activitatea economica a întreprinderii.
Întreprinderea functioneaza în conditii de eficacitate ridicata cînd iesirile corespund sub toate
aspectele cerintelor mediului ambiant extern.
Macromediul întreprinderii cuprinde ansamblul factorilor de ordin general al mediului ambiant
cu actiune economica, pe termen lung asupra activitatii firmei si asupra agentilor economici cu
care aceasta se afla în contact nemijlocit.
Componentele macromediului întreprinderii sunt:
factorii economici;
factorii tehnici, tehnologici;
factorii de management;
factorii socio-culturali;
factorii ecologici naturali;
factorii politici;
factorii demografici;
factorii juridici;
Factorii economici

Între factorii economici ai mediului ambiant extern pot fi mentionati: piata, puterea de
cumparare, nivelul si ritmul dezvoltarii economice, potentialul financiar. Piata interna si
externa influenteaza întreprinderea productiva pentru ca pe baza studiului cererii aceasta îsi va
stabili produsele ce urmeaza a fi fabricate, cît va produce, pentru cine, calitatea, pretul
produselor, precum si elemente ale strategiei acesteia.

Dezvoltarea activitatii de marketing presupune o schimbare de optica în sensul orientarii

productiei firmei catre ceea ce se cere pe piata. Prin intermediul pietei interne si externe
întreprinderea influenteaza si ea mediul în sensul schimbarii exigentelor consumatorilor ca
urmare a lansarii pe piata a unor noi produse care satisfac unele nevoi. Potentialul financiar al
unei tari influenteaza activitatea unei întreprinderi în sensul ca un potential ridicat va favoriza
activitatea întreprinderilor si invers. Ridicarea activitatii colective, învatamîntului, culturii, a
sanatatii ocrotive influenteaza activitatea firmelor.

4
Prin intermediul factorilor economici se realizeaza un schimb permanent organizatie – firma –
mediu; aceasta interdependenta trebuie cunoscuta, analizata si influentata în mod favorabil de
managementul firmei, organizatiei.

Factorii tehnici si tehnologici

Factorii tehnici si tehnologici sunt reprezentati în principal de nivelul tehnic al echipamentelor,

masinilor, utilajelor, instalatiilor furnizate întreprinderilor din tara sau din strainatate, nivelul
tehnologiilor folosite, numarul si nivelul licentelor si brevetelor înregistrate, capacitatea de
documentare si inovare s.a.

Mediul ambiant tehnic, tehnologic prin ansamblul factorilor specifici influenteaza nivelul
productivitatii, costului de productie, calitatea productiei, nivelul profitului; în general
rezultatele economice finale ale întreprinderii. În conditiile impactului rezultatelor cercetarii
stiintifice, acesti factori au o influenta crescînda ca urmare a accelerarii uzurii morale a
tehnologiilor, a reducerii duratei de aplicare a cunostintelor în toate domenii de activitate.

Analizînd dotarea tehnica si tehnologica utilizata de întreprindere în comparatie cu alte

întreprinderi din tara si din strainatate, cu obiect de activitate similar, se poate constata ca
aceasta se afla la un nivel egal, peste sau sub nivelul acestora. Decalajele tehnice, tehnologice
care apar în astfel de situatii genereaza decalaje economice între întreprinderi, care la rîndul lor
genereaza decalaje economice între tari.

Factorii de management

O întreprindere poate avea un nivel de dotare tehnica, tehnologica superior fata de alte
întreprinderi din mediul ambiant extern si intern si totusi sa realizeze o eficienta si o
competitivitate redusa în cazul în care dispune de un management neperformant.

Factorii de management exprima gradul de prevedere, organizare, coordonare, evaluare a

mediului ambiant în masura în care în cadrul organizatoric si de gestiune creat stimuleaza
personalul din întreprindere sa foloseasca posibilitatile respectivului mediu. Functionarea
firmelor este influentata puternic de sistemul de management practicat la nivelul si în cadrul
mediului national, international în care întreprinderea functioneaza. (Ex: managementul la
nivel guvernamental influenteaza autonomia întreprinderilor, sistemul de creditare al acestora,

5
volumul de investitii, ritmul de dezvoltare al fiecarei întreprinderi în parte si a fiecarei economii
în ansamblu – implicit)

Factorii socio-culturali

 raportul dintre populatia urbana si cea rurala;

 nivelul de dezvoltare al învatamîntului;
 nivelul de ocrotire al sanatatii;
 ponderea si calitatea activitatilor cultural artistice;
 mentalitatea

În cadrul societatilor în care ponderea cea mai mare o detine populatia rurala, în general cu un
nivel de calificare redus, activitatea întreprinderii este influentata negativ sub aspectul calitatii
productiei, nivelul productivitatii muncii, în general prin prisma eficientei economice si invers.
Nivelul de dezvoltare al învatamîntului favorizeaza pregatirea fortei de munca si implicit
eficienta activitatii unei întreprinderi. (Ex: un învatamînt tehnic înalt calitativ reprezinta
premisa favorabila cresterii numarului de inventii, inovatii si aplicarea acestora în activitati
productive si invers).

Un rol decisiv îl joaca învatamîntul, care contribuie atît la îmbunatatirea structurii socio-
profesionale a populatiei, cît si, mai ales, la amplificarea nivelului cultural al acesteia, la
formarea unei mentalitati specifice economiei de piata. Asemenea transformari, corelate cu
altele din sfera stiintei, culturii si ocrotirii sanatatii vor da noi dimensiuni rolului factorilor
socio-culturali în functionarea firmei si managementului sau. Mentinerea capacitatii fortei de
munca prin actiuni de ocrotire a fortei de munca printr-un sistem sanitar bine dotat, structurat
contribuie la buna desfasurare a activitatii în cadrul firmei si invers.

Activitatile cultural – artistice pentru cei fara nici o legatura cu activitatea firmei contribuie
la stimularea creativa a personalului, favorizeaza eficacitatea activitatii desfasurate de
respectivul personal care a participat la astfel de activitati. Mentaliatea, ca ansamblu de

6
concepte, convingeri care determina gîndirea si comportamentul influenteaza activitatea
desfasurata de persoanlul din întreprindere. (Ex: în contextul national în care predomina
conceptia ca timpul se masoara în zile, luni, ani – utilizarea timpului de personalul unei firme
este mult inferioara fata de contextele nationale în care predomina conceptia ca timpul se
masoara în minute, secunde – “timpul costa bani”))

Relatia între firme si mediu poate fi exemplificata si în sensul influentei prin aceleasi grupe de
factori a firmei asupra mediului

Конец формы
De exemplu:

 O buna functionare a întreprinderilor productive din cadrul unui mediu national reprezinta
premisa favorabila pentru ca acestea sa contribuie cu o cota mai mare la dezvoltarea
învatamîntului, a sustinerii activitatilor social-culturale, de ocrotire a sanatatii.
 Buna functionare a întreprinderilor conduce la cresterea veniturilor salariatilor si implicit
a capacitatii acestora de a participa la diferite actiuni social-culturale, la ridicarea nivelului
si calitatii pregatirii de specialite si în domeniul managementului.

Factorii naturali, ecologici

Factorii naturali – ecologici sunt reprezentati de componentele mediului

înconjurator omului: relief, clima, flora, fauna, resursele subsolului, în general cadrul natural
de desfasurare a vietii materiale.

Înca din faza de proiecatre a unei întreprinderi si apoi în faza de constructie se tine seama de
conditiile de relief, clima, de necesitatea amplasarii în apropierea surselor de materii prime,
functionarea întreprinderii depinzînd în primul rînd de resursele de materii prime. Astfel,
existenta unor materii prime indigene reprezinta conditiile favorabile dezvoltarii unei
întreprinderi dintr-un anumit domeniu prin influenta favorabila asupra eficientei. De asemenea,
alegerea mijlocelor de transport care se vor utiliza într-o anumita zona geografica va depinde
de conditiile de relief, de clima. Dintre factorii ecologici, resursele naturale în special, apele au
cea mai mare influenta asupra întreprinderii. Caracterul practic neregenerabil al unor resurse,
combinat cu cresterea galopanta a preturilor înfluenteaza costul productiei, rentabilitatea si
pretul de vînzare.

7
Prin activitatea desfasurata firma influenteaza si ea mediul înconjurator în sensul mentinerii
si protectiei mediului înconjurator sau prin degradarea si poluarea lui. Astfel, se impune o
crestere a preocuparilor pentru actiuni pe termen mediu si lung în vederea cunoasterii si
protejarii mediului înconjurator: folosirea unor tehnologii care reduc poluare, mentinerea
echilibrului ecologic, elaborarea de strategii bazate pe resurse regenerabile

Factori politici

În aceasta grupa pot fi incluse ritmurile de dezvoltare ale unei ramuri, optiunile privind
ponderea proprietatii private si publice, politicile de creditare, de sustinere a import-exportului,
impozitarea. Cu cît ritmurile de dezvoltare sunt mai mari, cu atît activitatea întreprinderii va fi
influentata favorabil si invers.

O activitate eficienta desfasurata de catre întreprinderile productive favorizeaza ritmuri înalte

de dezvoltare ale ramurii din care fac parte acestea si invers. Important este ca managerii firmei
sa sesizeze aceste influente si sa ia deciziile care se impun.

Factori demografici

Mediul demografic reprezinta totalitatea elementelor demografice ce actioneaza asupra

firmei, direct sau indirect.

Indicatori specifici care definesc mediul demografic sunt: numarul populatiei, stratificarea
populatiei pe vîrste si sexe, stratificarea socio-profesionala, populatia activa si ocupata,
ponderea acesteia în populatia totala, repartizarea teritoriala a populatiei pe mediul urban –
rural. Analiza acestor indicatori permite o evaluare corecta a dimensiunii cererii potentiale, a
pietei întreprinderii.

Factori juridici

Factorii juridici reprezinta ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata
direct sau indirect activitatea întreprinderii.

Cei mai semnificativi factori juridici sunt: legile, decretele, hotarîrile guvernamentale,
ordonantele, ordinele ministrilor, deciziile prefecturii ce cuprind o serie de norme de drept de

8
a caror realizare raspund agentii economici. Influenta factorilor juridici se manifesta atît în ceea
ce priveste constituirea firmelor cît si functionarea si dezvoltarea lor (Legea nr.31/1990

Micromediul întreprinderii şi influenţa

factorilor asupra activităţii întreprinderii

Micromediul firmei cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intră în relaţii directe
dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale prezente şi de perspectivă.

Componentele micromediului sunt:

 furnizorii de mărfuri
 prestatorii de servicii
 furnizorii forţei de muncă
 clienţii
 concurenţa
 organismele publice

1. Furnizorii de mărfuri sunt reprezentaţi de diverşi agenţi economici care, în baza relaţiilor
contractuale asigură întreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, mărfuri
echipament, maşini, utilaje etc.

În contractarea acestor agenţi întreprinderea trebuie să dispună de informaţii referitoare la

dimensiunea ofertei şi calitatea ei, preţurile furnizorilor, politicile comerciale practicate,
cunoaşterea unor aspecte referitor la climatul intern al întreprinderilor furnizoare – stabilitatea
economică, disciplina tehnologică, alte informaţii referitoare la factori perturbatori care ar
putea afecta aprovizionarea corespunzătoare a firmei.

9
2. Prestatorii de servicii reprezintă persoanele juridice sau fizice care oferă o gamă largă de
servicii utile realizării obiectului de activitate al firmei.

Exemple de prestatori de servicii:

 firme de transport, telecomunicaţii;

 firme de publicitate;
 servicii bancare

3. Furnizorii forţei de muncă sunt agenţii de mediu care influenţează considerabil activitatea
întreprinderii datorită rolului factorului uman în procesul muncii. În sfera acestor factori intră:

 oficiile pentru plasarea forţei de muncă;

 bursa locurilor de muncă pentru studenţi

4. Clienţii

În această categorie intră:

 consumatorii, utilizatorii
 întreprinderile comerciale
 agenţii guvernamentale etc.

Clienţii alcătuiesc cercul firmelor, instituţiilor şi al persoanelor individuale cărora le sunt

oferite pentru consum / utilizare mărfuri, produse realizate de întreprindere.

5. Concurenţa poate fi reprezentată de firme sau persoane fizice care îşi dispută aceeaşi
categorie de clienţi, iar în situaţii frecvente, aceeaşi furnizori sau prestatori de servicii.

Competitorii se deosebesc între ei prin rolul pe care-l au în raport cu clienţii, atitudinea faţă de
noutăţi, formele de comunicare cu utilizatorii, stilul de intervenţie pe piaţă.

Prin aceste elemente de diferenţiere competitorii pot fi delimitaţi astfel:

 lideri
 inovatori
 conservatori

10
  timizi.

6. Organismele publice sunt reprezentate de asociaţiile profesionale, ale consumatorilor,

organismele de stat publice şi locale, faţă de care întreprinderile au obligaţii legale.

În concluzie, mediul ambiant determină o multitudine de efecte asupra întreprinderilor:

1. adoptarea de stategii organizatorice suple, flexibile, adecvate frecvenţei, complexităţii

şi amplitudinii schimbării;
2. multiplicarea punctelor de contact între întreprinderi şi mediu pentru sesizarea
operativă şi corectă a schimbărilor;
3. diferenţierea modului de definire a atribuţiilor în cadrul activităţilor întreprinderilor în
funcţie de gradul de afectare a acestora la schimbările mediului;
4. creşterea rolului activ de prognoză a schimbării.

11
 II.Stabilirea normelor de amenajare a locului de muncă.
Locul de muncă: noţiune şi clasificare

Ergonomia locului de muncă are, în principal, rolul de a armoniza într-un tot unitar elementele locului
de muncă (mijloacele de muncă, obiectele muncii şi forţa de muncă) în vederea asigurării condiţiilor,
care să permită executantului desfăşurarea unei activităţi bune cu consum minim de energie şi cu
senzaţia de bună stare fiziologică.

Organizarea locului de muncă stă la baza organizării atelierelor, secţiilor şi întreprinderii,

întrucât de aceasta depinde în cea mai mare măsură consumul de timp de muncă pe fiecare
operaţie sau produs, mărimea acestuia având un rol determinant asupra elementelor necesare
organizării în timp şi spaţiu a proceselor de producţie.

Prin loc de muncă se înţelege suprafaţa sau spaţiul în care muncitorul sau o echipă de
muncitori acţionează cu ajutorul uneltelor de muncă asupra obiectelor muncii în vederea
extragerii sau transformării lor potrivit scopului urmărit .

După tipul de organizare a producţiei , compania noastră se clasifica în:

 Locuri de muncă pentru producţia de serie mare şi de masă

După gradul de mecanizare şi de automatizare a producţiei , se clasifica în:

 Locuri de muncă cu procese manual-mecanizate

După numărul muncitorilor , este :

 Locuri de muncă colective

După natura activităţii locurile de muncă , este :

 locuri de muncă unde se desfăşoară activităţi de bază

12
După poziţia lor în spaţiu locurile de muncă , este :

 locuri de muncă fixe

Proiectarea ergonomica a locului de muncă

Sala de ședință. În această sală directorul se întâlnește cu colaboratorii săi apropiați pentru
examinarea problemelor curente din activitatea întreprinderii.Este o sală simpla , bine mobilată
, luminată , aerisită , mobilierul să fie estetic confecționat , să trezească sentimentul de încredere
și de a participa la ședință.Masa este de forma cercului , scaunele sunt confortabile , în sala nu
se fumeaza deoarece când vin delegații de nivel înalt sa fie totul aranjat si professional.

Ambianța va fi confortabilă pentru muncitori , pentru a nu influiența :

 starea de sănătate
 echilibru psiho-fiziologic
 performanțele calitative și cantitative

Culorile la locul de munca

Culorile birourilor se aleg in functie de coeficientul de reflexie. Astfel se recomandă vopsirea

plafoanelor in culori cu coeficient de reflexie ridicat, insa mat, pentru a impiedica stralucirea.
Combinatia culorii albastre cu cea portocalie este cea mai potrivita pentru un birou, deoarece
culoarea albastră sporește puterea de concentrare, confera seriozitate si tendință spre
spațialitate. Culoarea portocalie tonifică aparatul respirator,combate stările de anxietate si
stimulează atenția.

Pentru mobilier se recomandă culori deschise, având un coeficient de reflexie de 30% până la
50%.Pentru calculatoare sau aparate tehnologice sunt indicate culori neutre precum gri, bej
etc.

Acestea sunt ingredientele pentru crearea unui mediu ambiant cât mai plăcut si totodată si
eficient la locul de muncă.

Iluminat

Toate spațiile interioare și exterioare în care au acces persoane vor fi prevăzute cu iluminat
natural, artificial sau mixt (artificial combinat cu natural), după caz, astfel încât să se asigure

13
desfășurarea funcțiilor vizuale și securitatea persoanelor corespunzător sarcinilor de muncă ale
acestora.

La proiectarea și realizarea iluminatului se vor lua în considerare următoarele:

a) sursa de lumină;

b) sistemul de iluminat;

c) nivelul de iluminare;

d) calitatea ambianței luminoase (uniformitatea iluminării, distribuția luminanțelor, existența

fenomenului de orbire, culoarea luminii și a suprafețelor, redarea culorilor etc.);

e) corpul de iluminat;

f) posibilitatea întreținerii instalațiilor de iluminat și a suprafețelor vitrate.

Zgomotul

Acțiunea zgomotului la locul de muncă nu trebuie să afecteze nici securitatea muncii, nici
sănătatea omului.

Pentru reducerea acțiunii nocive a zgomotului la locurile de muncă sunt obligatorii una
sau mai multe din măsurile tehnice prezentate în continuare:

a) măsuri de combatere a zgomotului la sursă - se realizează prin modificări constructive aduse

echipamentului tehnic sau prin adoptarea unor dispozitive atenuatoare speciale; la alegerea
echipamentului tehnic, în condiții tehnologice comparabile, se va acorda prioritate acelora ce
produc zgomotul cel mai mic;

b) măsuri de izolare a surselor de zgomot - se realizează prin creșterea rezistenței mediului la

transmisia energiei acustice; soluțiile cele mai des utilizate constau în amplasarea de ecrane
fonoizolante sau în carcasarea fonoizolantă a echipamentului tehnic;

c) măsuri de combatere a zgomotului la receptor - constau în izolarea personalului care lucrează

într-o zonă zgomotoasă, soluția cea mai cunoscută fiind utilizarea cabinelor fonoizolante.

14
Măsurile tehnice trebuie să fie completate cu următoarele măsuri organizatorice:

a) instruirea personalului privind riscul expunerii la acțiunea zgomotului și modul de utilizare

a echipamentului individual de protecție împotriva zgomotului;

b) examinarea stării auzului personalului care lucrează în locuri de muncă cu niveluri de

zgomot ridicate (la angajare și periodic);

c) stabilirea programului de lucru pe posturi de muncă în funcție de durata expunerii la zgomot.

Amenajarea locului de muncă

 Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată încât să ofere utilizatorilor confort
și libertate de mișcare și să diminueze în măsură maxim posibilă riscurile de natură
vizuală, mentală și posturală.
 Posturile de muncă trebuie concepute și amenajate astfel încât să permită unor persoane
diferite să realizeze o gamă diversă de sarcini de muncă, într-un mod confortabil și
eficace, la nivelul de performanțe cerut.
 Amenajarea posturilor de muncă trebuie să permită adaptarea acestora la schimbări de
cerințe și situații.
 Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile
antropofuncționale ale utilizatorilor și munca lor prin asigurarea posibilităților de
reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia.

15
 Dacă utilizatorii se deplasează de la un punct de lucru la altul, este indicat să se prevadă
elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a ușura mișcarea (de ex. o canelură
sub birou cu adâncime suficientă pentru prindere).
 Distanțele și unghiurile de vedere trebuie să fie în raport cu cerințele sarcinii de muncă
și în conformitate cu poziția de lucru standard.

 Pentru a păstra o poziție de lucru confortabilă și pentru a evita reflexiile și efectul de

orbire, utilizatorul trebuie să încline, să basculeze sau să rotească ecranul, oricare ar fi
înălțimea ochilor deasupra planului de lucru.

16
 Înălțimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcții de privire
înclinate între 10 și 20° sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.

 În poziție așezat, distanța dintre planul de lucru și suprafața de ședere trebuie să fie
cuprinsă între 200 și 260 mm.
 Pentru asigurarea cerințelor de securitate și stabilitate, la locul de muncă trebuie:

a) să se reducă la minimum vibrațiile inerente sau transmise:

b) să se elimine posibilitatea basculării planului de lucru;

c) să fie posibilă reglarea înălțimii mesei fără risc de coborâre bruscă și deci, de rănire;

d) să nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul.

 Amenajarea posturilor de muncă într-o încăpere trebuie realizată astfel încât să se

asigure:

a) accesul ușor și rapid al utilizatorilor la locul lor de muncă;

b) accesul ușor și rapid al personalului de întreținere la toate părțile echipamentului, la

pozițiile cablurilor și la prizele electrice, fără întreruperea activității în desfășurare sau
cu o întrerupere minimă.

c) un spațiu de lucru care să răspundă nevoilor de spațiu personal, de comunicare între

indivizi și de intimitate.

 Conductorii electrici și cablurile trebuie să respecte următoarele condiții:

a) să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;

b) să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale și previzibile ale

utilizatorilor, inclusiv în cazul unei reamenajări a încăperii.

c) să asigure accesul ușor iar întreținerea să se efectueze fără întreruperea activității.

d) cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru.

17
  Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejați împotriva
deteriorărilor mecanice.

Utilizarea normelor de protecție a muncii au rolul de a contribui la îmbunătățirea condițiilor de

muncă , la înlăturarea cauzelor , care pot provoca accidente , îmbolnăviri și toate acestea prin
adoptarea procedeelor moderne de securitate , prin folosirea rezultatelor cercetărilor științifice
și prin stabilirea normelor de amenajare a locului de muncă.

III.Identificarea normelor de timp pentru fabricarea

noilor produse.
Crupele de cacao sunt seminţele fructului arborelui de cacao (Theobroma cacao- alimentul lui
Dumnezeu), care este cultivat în zone cu altitudine joasă de circa 600m până la 1000m, în
interiorul latitudinii de 20° de o parte şi de alta a ecuatorului.

Arborele de cacao este cultivat în zone cu climat umed, cu protecţie faţă de lumina soarelui iar
solul să conţină substanţe organice şi să aibă o structură rezistentă, tare.

Înflorirea în cepe după 18 luni – 3 ani în funcţie de soi şi este maximă între 10 şi 20 ani. Fructul
ajunge la maturitate între 4 şi 8 luni şi se prezintă sub formă de păstaie (eliptică), cu lungimea
de 15-25cm şi diametrul de 7-10cm. Păstaia conţine 25-30 seminţe sau boabe simple aranjate
pe 5 rânduri învelite într-o pieliţă subţire şi o pulpă mucilaginoasă.

După recoltare, fructele coapte sunt tăiate cu ajutorul unor cuţite speciale, după care crupele
sunt scoase şi supuse unui proces de fermentare.

În acest scop, ele sunt aşezate în grămezi de circa 1m înălţime, în camere de fermentare timp
de 5-6 zile.

18
Datorită temperaturii şi umidităţii se declanşează fermentaţia lactică şi acetică în timpul căreia
carbohidraţii se transformă în alcooli care se oxidează la acid acetic şi apoi la dioxid de carbon
şi apă, ridicând temperatura la peste 50°C.

Metoda de îmbinare în timp este metoda paralela a operațiilor tehnologice. Aceasta presupune
organizarea lucrului în paralel, adică fiecare piesă odată ce este prelucrată este transportată la
următoarea operație iar la prima operație este transportată altă piesă spre prelucrare.

Procesul tehnologic de fabricaţie a ciocolatei cuprinde următoarele trei etape:

 prepararea masei de cacao – 6 minute și 30 secunde;

 prepararea masei de ciocolata – 9 minute și 50 secunde;
 modelarea ciocolatei – 43 minute și 40 secunde.

În prima etapă sunt incluse următoarele operaţii tehnologice:

 transportarea crupelor de cacao – 30 secunde;

 prăjirea crupelor de cacao – 2 minute;
 zdrobirea crupelor de cacao şi separarea miezului de cacao de coji şi germeni – 2
minute;
 măcinarea miezului de cacao şi obţinerea masei de cacao – 2 minute.

Etapa a doua cuprinde următoarele operaţii tehnologice:

 amestecarea masei de cacao şi a componentelor cu obţinerea masei de ciocolata – 50

secunde;
 mărunţirea fină (rafinarea) masei de ciocolata – 1 minută;
 finisarea (conşarea) ciocolatei – 8 minute.

Etapa a treia cuprinde următoarele operaţii tehnologice:

 temperarea ciocolatei - 6 minute;

 turnarea în forme (mularea) - 40 secunde;
 trepidarea (vibrarea) - 10 secunde;
 răcirea - 7 minute;
 repetarea primelor 4 puncte de 2 ori;
 scoaterea din forme (demularea) - 1 minută și 30 secunde;
 ambalarea – 40 secunde.

19
 În urma calculelor efectuate am concluzionat că într-o oră fabrica Cioko-well produce 62,5
kilograme de ciocolată, iar pe zi 500 kilograme de ciocolată.

IV.Norma de producție a ciocolatei ,,cioko well”

Norma de producție -reprezintă cantitatea de produse sau de lucrari stabilite a se efectua
intr-o anumita unitate de timp de catre un executant, care are calificarea corespunzatoare si
lucreaza cu intensitate normala, in conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de productie se exprima in unitati naturale - buc., kg., m. etc. - pe unitati de timp-om

20
 (zi-om, ore-om, min.-om, s.-om) si se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa si de
serie mare.

Cunoaşterea normei de producție are o importanţă practică deosebită, deoarece

serveşte la:

1. Elaborarea şi fundamentarea ştiinţifică a planului de producţie şi a planului de investiţii;

2. Dimensionarea corectă a unităţilor de producţie şi stabilirea , pe această bază, a necesarului
de utilaje;
3. Adoptarea unor soluţii optime de concentrare, specializare sau combinare a producţiei,
4. Fundamentarea tehnico-economică a diferitelor variante de reconstrucţie, prezentare sau
dezvoltare a unităţilor economice;
5. Compararea şi aprecierea rezultatelor obţinute, în raport cu întreprinderi similare, ce activează
pe piaţa dată.

Fabrica nu este foarte mare,de aceea este format[ din 5 departamente (marketing,resurse
umane,producție,aprovizionare,logistica)ce cuprinde un număr de 20 angajați care iau parte la
producție,direct sau indirect,și 3 angajați ca personal auxiliar.Munca la fabrică va fi constituită
dintr-un singur schim a câte 8 ore. Iar produsul nostru este de mai multe tipuri de gusturi ca de
exemplu:

21
 Materiile prime sunt reprezentate de: boabele de cacao care după recoltare se maturează
(fermentează) 2 luni de zile, după care se prăjesc uscat (se tratează cu aer cald la temperatura
de 110 – 130°C timp de 20-30 de minute. Din boabele de cacao prăjite prin presare se obține
masa de cacao, cu umiditate de 2-3%. Masa de cacao se supune operației de omogenizare (7-8
ore) în vederea eliminării excesului de apă și a unei părți din substanțele volatile, precum și a
unei temperări la 85-90°C când umiditatea se reduce la 0,5-0,7%.

Masa de cacao se tratează cu substanțe alcaline (1% K2CO3 față de masă), se adaugă apă
până la umiditate finală de 10-12% și se temperează la 85-90°C/60-90 de minute. La tratarea
alcalină a masei de ciocolată au loc următoarele procese: reducerea acidității, oxidarea
substanțelor tanante, asigurarea pH-ului optim, eliminarea unei părți din apă. Masa de cacao
alcalinizată se usucă până la 1,5-2% umiditate în uscător, până la temperatura masei de 90-
95°C.
Masa de cacao astfel pregătită se presează și se obține unt de cacao și praf de cacao tip C cu
22% grăsime și tip 1 cu 13% grăsime. Deci primii doi componenți ai ciocolatei sunt masa de
cacao fie untul de cacao fie praful de cacao.
Alte materii prime sunt zahărul pulbere, laptele praf (în cazul ciocolatei cu lapte), arahide,
scorțișoară, sâmburi grași (alune, arahide, migdale), cuișoare, anason, trandafir, coniac, lichior.
La stabilirea rețetei pentru fabricarea masei de ciocolată trebuie să se țină seama de: conținutul
de zahăr pe care trebuie să-l aibă ciocolata, conținutul de grăsime (unt de cacao) pe care trebuie
să-l aibă ciocolata, conținutul de grăsime al masei de cacao cu care se lucrează.

La fabricarea ciocolatei cu lapte se ține seama de cantitatea de lapte praf și conținutul de

grăsime al acestuia.
Calitatea masei de ciocolată (care rezultă din toate ingredientele rețetei) și deci a ciocolatei
va fi determinată de: finețea particulelor de cacao și de zahăr, și eventual de lapte;
onctuozitatea masei de ciocolată va depinde de conținutul în grăsime și gradul de dispersie al
particulelor solide și învelirii lor în pelicule de unt de cacao; gustul masei de ciocolată este
determinat de cacao, zahăr, lapte, aromatizant; mirosul va depinde în principal de masa de
cacao, untul de cacao și aromatizantul folosit.

În condițiile respectării rețetei, un echipament tehnologic performant contribuie în mare măsură

la calitatea ciocolatei (în special rafinarea masei de ciocolată și consarea acesteia)

22
Prin urmare norma de producție a fabricii noastre adică a brăndului cioko well va fi
reprezentată în mai jos:

1. Primul an de activitate vom produce:

 500kg/zi
 3000kg/săptămână
 13 500kg/lună
 159 000kg/an

Norma de producere pentru fiecare muncitor va constitui :

 30kg-om/schimb
 4kg-om/oră

2. Al doilea an de activitate vom produce :

 1500kg/zi
 9000kg/săptămână
 40 500kg/lună
 477 000kg/an

Norma de producere pentru fiecare muncitor va constitui :

 89kg-om/schimb
 11kg-om/oră

Cantitatea de marfă produsă va fi destinată piețelor autohtone, iar mai apoi ne vom orienta
către piețele externe de desfacere.Însă această extindere externă va fi posibilă după aplicarea
investițiilor care vor ridica rata de producere a ciocolatei deoarece pentru a producere o
cantitate mai mare de ciocolată este nevoie de extindere si de modernizare a aparatajului și a
utilajului care se utilizează pentru producerea bunului dat.

Prin urmare dacă cererea de pe piață nu se va acoperi atunci vom recurge la deschiderea
schimbului de noapte deoarece utilajul ne va permite această modificare a regimului de
utilizare al lui.Prin urmare va fi nevoie de investiții mult mai mari însă acestea vor fi
acoperite pe o perioadă mai îndelungată.

23
Fiind o întreprindere care abia penetrăm piața autohtonă și fiind influențați sau mai bine zis
fiind într-un mediu concurențial va trebui sa acordăm o atenție și prețului care trebuie să nu
fie prea exagerat ca să ne permită comercializarea marfii și nu creșterea stocurilor la depozite.

Cert este faptul că progresul este datorat faptului modernizării și creșterii capacității de
producere a bunului economic care mai apoi ne va crea imagine și ne va defini greutatea
noastră pe piața de desfacere.

Concluzii

24
 Ciocolata este un produs alimentar care se obţine din masă de cacao, zahăr pudră, unt de
cacao, lecitină, cu sau fără adaosuri de alte materii alimentare (lapte praf, alune, cafea, stafide,
arome, ş.a.). Ciocolata este una dintre cele mai controversate plăceri de pe Pământ. Puțini sunt
cei care nu o iubesc. Unii oameni de știință afirmă că este periculoasă, alții susțin că e un
element care acționează benefic asupra activității cognitive. Bineînțeles, sunt milioane de
oameni care suferă din cauza dependenței pentru ciocolată și dulciuri și nici nu bănuiesc acest
lucru În urma analizei efectuate adică crearea unui nou produs cu numele de brănd ca Cioko
Well,care va penetra piața locală apoi piața externăam definit și analizat o planificare a
procesului de producție ca de exemplu norma de producție tehnologii etc.

Am ales ca să producem acest bun economic deoarece constituie o serie de avantaje din
punct de vedere al sănatății dar și al economiei nationale precum ar fi:

- însuşiri senzoriale deosebite;

– digestibilitate rapidă;

– valoare energetică ridicată (4600-5600 kcal/kg);

– gamă sortimentală diversificată;

– utilizări pe scară largă în obţinerea unor produse zaharoase, făinoase, de cofetărie şi patiserie,
lactate, farmaceutice;

– durată de conservare relativ lungă.

În cocnluzie subliniez faptul că fiind o companie care abia ne lansăm pe piață vom produce
o cantitate medie de produs finit unde vor fi antrenați în jur de 20 persoane care vor munci într-
un schimb care mai apoi vom vedea care este situația și posibil să lucrăm în 2 schimburi.Ceea
ce ține de locul de muncă va fi o secție unde se va roduce bunul economic,birouri,săli de ședințe
etc.Întreprinderea care va fi specializată în producerea bunului dat Cioko well va crea un
confort al locului de muncă conform standardelor ergonomice deoarece investind în personal
vom obține realizarea planului de afaceri prestabilit pentru producția dată.Prin urmare calitatea
produsului sau mai bine zis a ciocolatei cioko well va fi deosebit în comparație cu cel al
concurenților deoarece va fi un produs bio care va fi destul de solicitat pe piața autohtonă.

,,Cioko well un produs cu un gust rafinat pentru un client alintat !”

25
 Recomandări

1. Îmbunătăţirea folosirii sub raport intensiv – creşterea volumului de producţie pe unitate

de timp şi pe unitate dimensională. Calea dată prevede reducerea timpului de bază de prelucrare
şi a celui auxiliar, modernizarea utilajelor existente, folosirea tehnologiilor moderne. Dintre
aceste căi fac parte:

- aplicarea proceselor şi procedeelor perfecţionate, de mare precizie şi cu un nivel mai înalt al

eficienţei economice;

- modernizarea maşinilor în funcţiune;

- ridicarea cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor de bază;

- respectarea tehnologiilor stabilite şi lichidarea rebuturilor, ş.a.

2. Îmbunătăţirea folosirii sub raport extensiv – prin mai buna folosire a timpului de
funcţionare a utilajelor, organizarea efectivă a reparării utilajelor, reducerea întreruperilor din
cauza lipsei materiei prime, lipsa muncitorilor sau a comenzilor, mărirea numărului de
schimburi, prelungirea duratei de lucru zilnice sau săptămânale etc.

Dintre aceste căi fac parte:

- ridicarea gradului de utilizare a timpului disponibil, prin aplicarea unor măsuri care să ducă
la reducerea pierderilor de timp legate de întreruperi accidentale, determinate de o întreţinere
nesatisfăcătoare a utilajelor;

- cercetarea pieţei interne şi externe pentru a asigura corelaţia dintre posibilităţile de producţie
şi cele de desfacere a întreprinderii;

- întărirea disciplinei de producţie şi de muncă.

3. Căile mixte au un caracter complex, asigurînd o folosire mai bună atît din punct de vedere
intensiv, cît şi extensiv.

Aceste căi cuprind:

- perfecţionarea activităţii de deservire a locurilor de muncă;

- aplicarea unor loturi optime de fabricaţie;

26
- cointeresarea materială a muncitorilor pentru folosirea mai bună a utilajelor;

- aplicarea unor metode şi tehnici de management moderne;

- eliminarea locurilor înguste.

27
 Bibliografie
1. https://www.google.pt/search?ei=A9rjXbLXMo
kwAL08YHoAQ&q=fabrica+de+ciocolata+materii+prime&oq=fabrica+de+ciocolata+materii+p
rime&gs_l=psy-ab.3..33i160l3.2453.5364..5596...0.0..0.221.1790.2j12j1......0....1..gws-
wiz.......0i19j0i22i30i19j33i21j33i22i29i30.GspBKJ2AiU8&ved=0ahUKEwjy5JPr35TmAhUPElAK
HfR4AB0Q4dUDCAs&uact=5
2. http://proalimente.com/ciocolata-tehnologia-de-obtinere-ciocolatei-cum-se-
fabrica/?fbclid=IwAR2FbCNMmeH0b-gR6spk0f1YCMUXKkJGJiBWM4LCLQDw7h5F-
UtAfJ19z3w
3. https://www.pinterest.ru/pin/410249847288236053/
4.

5.

28