Analiza comportamentului deviant prin prisma Teoriei

dezvoltării cognitive. Jean Piaget

Descrierea cazului lui Mihai care este în clasa a IV-a, înscris la o şcoală de stat.
Ridică probleme părinţilor acasă şi profesorilor la şcoală. Copilul locuieşte
împreună cu mama şi bunicii din partea mamei şi este crescut de aceştia de la cinci
luni cand a fost adus de mama lui din Italia. Tatăl nu lucrează şi îi place să bea, din
cauza aceasta sunt permanent certuri în familie. Mama are la dispozitie foarte puţin
timp pentru fiul ei. E plecată acum la muncă în Italia fiindcă nu se descurcă cu
banii.Aşa că bunicii sunt cei care îl îngrijesc şi se preocupă de educatia copilului în
cea mai mare parte a timpului. Bunicul e cel care îi ia apărarea mereu, nu-i refuză
nimic niciodată copilului însă şi acesta a plecat la muncă în străinătate pentru
câteva luni . La şcoală, băiatul are probleme cu învăţătura şi disciplina. Nu respectă
regulile clasei, vorbeşte urât cu colegii si profesorii, ba chiar s-a apucat si de furat
de la colegi . Intră în conflicte cu colegii, e agresiv cu cei din jur. Are prieteni cu
mult mai mari cu care se ocupa de furturi. Cu colegii din clasă nu se prea înţelege.
Elevul înregistrează rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele
minimale de performanţă; riscă să rămână repetent. Tata îl depreciază, îl critică, îl
minimalizează constant pe copil şi refuză să îi ofere ajutor la lecţii atunci când
acesta are probleme respingând frecvent copilul.

Analiza cazului

Subiectul prezintă tulburări de comportament, perturbă permanent activităţile,

încalcă frecvent regulile clasei, are dificultăţi în menţinerea şi stabilirea relaţiilor
interpersonale.

 manifestări frecvente : loviri ale colegilor, injurii, ameninţări, refuzul de a

realiza o sarcină şi chiar de a vorbi

 se integrează greu în grup  nu lucrează în echipă şi nu e acceptat de grup

Bariere în calea învăţării

 nu se implică în activităţile şcolare

 diminuarea activităţii intelectuale ca urmare a unui consum nervos rapid

 frecvenţa şcolară, de cele mai multe ori slabă, generează acumularea unor lacune
în învăţare.

 sarcinile şcolare le consideră ca pe o pedeapsă, profesorul fiind pentru el un

adversar

Factorii psihosociali care au cauzat comportamentul deviant al copilului

- Lipsa de timp şi afecţiune a părinţilor –

Agresivitatea verbală a cuplului în prezenţa băiatului

- Agresivitatea verbală şi fizică a tatălui asupra fiului 2

- Anturajul băiatului cu modele negative de conduită

Teoria lui Piaget propune ca dezvoltarea cognitivă a copilului Apare în patru etape
generale sau în perioade universale și calitativ diferite. Fiecare etapă apare atunci
când apare un dezechilibru în mintea copilului și copilul trebuie să se adapteze prin
a învăța să gândească diferit.

Autorul spune ca creștere se realizează datorită a trei funcții: organizare, adaptare

și echilibrare.

organizație: constând în tendința oamenilor de a crea categorii pentru a organiza

informații și că orice nouă cunoaștere trebuie să se încadreze în acest sistem.

 adaptare: constând în capacitatea copiilor de a trata noi informații cu privire

la lucrurile pe care le cunosc deja. În cadrul acestuia există două procese
complementare, asimilare și cazare. Asimilarea are loc atunci când copilul
trebuie să încorporeze informații noi structurilor cognitive anterioare. Adică,
există tendința de a înțelege experiențele noi în ceea ce privește cunoștințele
existente. Și cazarea care are loc atunci când trebuie să ajustați structurile
 cognitive, astfel încât să accepte noile informații, adică structurile se
schimbă ca răspuns la noile experiențe.
 echilibrării Se referă la lupta pentru a obține un echilibru stabil între
asimilare și cazare. Echilibrarea este motorul creșterii cognitive. Atunci când
copiii nu pot trata experiențe noi în contextul structurilor cognitive
anterioare, ele suferă o stare de dezechilibru. Acest lucru este restabilit când
sunt organizate noi modele mentale și comportamentale care integrează noua
experiență.

 scheme ele sunt structuri psihologice care reflectă cunoștințele fundamentale

ale copilului și ghidează interacțiunile sale cu lumea. Natura și organizarea
acestor scheme sunt ceea ce definește inteligența copilului la un moment dat.

Daca incercam sa privim cazul lui Mihai prin aceasta prisma observam cum acesta
se ciocneste cu diverse probleme atit in familie cit si la scoala .

Baiatul creste intr-un anturaj neplacut , nu are atantie de la parinti ,se simte jignit
de tatal sau care mereu il depreciaza,doar bunicul sau ii este alaturi . Insa cresterea
baiatul de 9 ani nu se realizeaza prin functiile date .

Baiatul sufera de o stare de dezechilibru ,este neorganizat prin faptul ca acasa nu

este inteles, nu are atentie si o supraveghere din partea celor dragi ceeaa ce a a dus
automat si inrautatirea comportamentului lui la scoala ,si cunostinte noi care se
ocupa de furturi.

Prin prisma acestei teorii Mihai se afla in stadiu senzoriomotor/ dela virsta 0-2ani
,deoarece organizare si interpretarea informatieie pe care o primeste nu este
inteleasa din cauza climatului familial.

Adică, Mihai repetă acele acțiuni pe care le consideră interesante si le vede deseori,
ca de ex (ca are o familie disfunctionala,tatal care bea,certurile care sunt
permanente in familie ) .Baiatul automat reflecta stare pe care o are acasa de cei
dragi si la scoala( loviri ale colegilor, injurii, ameninţări, refuzul de a realiza o
sarcină şi chiar de a vorbi )

Critica teoriei lui Piaget

Potrivit unor autori, Piaget a subestimat abilitățile copiilor mici și unii

psihologi și-au pus la îndoială etapele și au furnizat dovezi că dezvoltarea
cognitivă a fost mai graduală și mai continuă.

În plus, ei asigură că, în realitate, procesele cognitive ale copiilor vor fi

legate de conținutul specific (în ceea ce cred ei), de contextul problemei și
de informațiile și ideile pe care o cultură le consideră importante.

Ca răspuns la aceste critici, Piaget și-a reformulat postulatele și a asigurat

că toți subiecții obișnuiți ajung la operațiuni și structuri formale între 11-12
și 14-15 ani și în toate cazurile între 15 și 20 de ani.