Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice

Lucru individual
La disciplina : „ Psihologie ”
Tema : Efectele devastatoare ale burnout-ului în activitatea
profesională.

Elaborat :SPIJAVCA Victoria

Grupa:FB1802
Coordonator :CERLAT Raisa
lector univeritar

Chișinău,2019
Cuprins:
1. Efectele devastatoare ale burnout-ului în activitatea profesională.
1.1 Sindromul Burnout,concepte generale...............................................................3
1.2 Cauzele sindromului Burnout.............................................................................4
1.3 Etapele evoluției sindromului Burnout..............................................................4
1.4 Dimensiunile sindromului Burnout....................................................................5
1.5 Chestionar pentru Burnout................................................................................ 6
1.6 Modalități de prevenire a sindromului Burnout...............................................8
Concluzie.
Bibliografie.

2
 1.1 Cu toții avem zile în care ne simțim copleșiți de responsabilități, făra motivație sau plictisiți și
epuizați. Dar atunci cand te confrunți cu această stare zilnic și nu intrevezi nicio șansă de a-ți
imbunatati situația, este foarte probabil să suferi de sindromul burnout sau cum se mai spune “ți-ai
consumat bateria sau ai ajuns la capătul puterilor”.
Sindromul de burnout, cunoscut și ca sindromul arderii complete, suprasolicitarea
profesionala, sindromul oboselii cronice sau sindromul job, constă în epuizarea fizică,
emoțională și mentală cauzată de expunerea excesivă și prelungită la situații stresante. Persoanele
care suferă de burnout se simt copleșite de presiunea de a raspunde cerințelor profesionale și, în
timp, aceasta acumulare constantă de stres conduce la pierderea interesului și a motivației care au
stat candva la baza activităților desfașurate la locul de muncă.
Cu toate ca deriva din stres, starea de burnout este o afectiune cu totul diferita. A fi stresat inseamna
a te confrunta cu prea mult: prea multa presiune, prea multe responsabilitati, o solicitare permanenta
care depaseste puterile fizice si psihice ale individului si care duce la senzatie de oboseala si la
oboseala mentala si acesta poate deveni stres emotional, stres cronic, stres psihic sau stres
profesional. Cu toate acestea, o persoana stresata are in continuare convingerea ca, daca ar dispune
de mai mult timp si de mai multa energie, ar putea face fata situatiei. Oboseala cronica, insa, se
caracterizeaza mai ales prin insuficient: senzatia ca nimic nu este suficient de bun, ca nu se mai poate
face nimic, ca orice gest este in zadar.
Pe scurt, o persoana stresata cauta solutii, pe cand cineva ajuns la stadiul de burnout abandoneaza
lupta, fiind total lipsit de motivatie si deprimat.
Stres Burnout
- lipsa implicarii, dezangajare, abandon
- implicare excesiva, consum de energie, - amortire emotionala
suprasolicitare a sinelui (la nivel fizic si psihic) - delasare, neajutorare, senzatia de a fi coplesit
- supraexcitare emotionala - pierderea motivatiei, a idealurilor si a
- hiperactivitate, senzatia permanenta de sperantei
urgenta - produce mai ales daune psihice si emotionale
- pierderea energie - poate conduce la senzatia ca viata nu merita
- produce mai ales daune fizice traita si ca atare la moarte, prin suicid
- poate conduce la moarte prematura

Cel mai important aspect de mentionat in comparatia stres vs. burnout este ca simptomele stresului
sunt destul de vizibile si, ca atare, sunt recunoscute. In schimb, simptomele oboselii cronice sunt
subtile, mai ales in fazele ei incipiente. Mai tarziu, in fazele avansate ale instalarii starii de burnout,
cu toate ca simptomele devin clare, afectiunea devine mult mai greu de tratat.
3
 1.2 Cauzele oboselii:
Principalele cauze ale oboselii cronice sunt senzatia de suprasolicitare profesionala combinata cu
subaprecierea eforturilor tale de catre ceilalti,dar mai exista și alte cauze,cum ar fi:
Cauzele oboselii excesive legate de locul de munca:
- lipsa recunoasterii si recompensarii muncii prestate
- senzatia de lipsa de control asupra propriilor activitati
- asteptari nerealiste sau neclare din partea angajatorului
- desfasurarea unor activitati monotone, repetitive si care nu ofera satisfactii profesionale
- lucrul sub presiune constanta sau intr-un mediu haotic
Cauzele oboselii permanente legate de stilul de viata:
- dezechilibru intre viata profesionala si cea personala
- persoanele din viata ta au asteptari ridicate de la tine si pun permanent presiune pe tine
- asumarea unui numar prea mare de responsabilitati, fara ajutor din partea celorlalti
- somn insuficient; prea putin timp dedicat relaxarii si socializarii
- lipsa unor relatii apropiate, a unor persoane care sa ofere suport emotional
Cauze legate de tipul de personalitate:
-tendinte perfectioniste; conceptia ca nimic nu este suficient de bine facut
- viziune pesimista asupra perspectivelor sinelui si asupra lumii in general
- nevoia permanenta de a detine controlul; reticenta in a delega.
Exista o serie de simptome a caror aparitie ar trebui sa traga semnale de alarma:
- disparitia treptata a simtului umorului (chiar si la persoanele care de obicei erau foarte glumete);
- "saritul" peste pauzele de odihna si de masa;
- lucrul peste program; lipsa vacantelor;
- din ce in ce mai multe probleme de sanatate (tensiuni musculare, dureri de stomac, iritabilitate etc.)
- semne ca organismul nu mai face fata solicitarilor;
- retragere sociala - individul se indeparteaza de prieteni, colegi, membrii familiei;
- scaderea performantelor profesionale: absenteism ridicat, intarzieri, eficienta scazuta;
- auto-medicatia: consum ridicat de alcool, tranchilizante etc.;
- schimbari psihologice interne: epuizare emotionala, scaderea stimei de sine, depresie, frustare,
sentimentul ca esti prins in capcana si nu ai cum sa scapi din situatia negativa, pesimism, sentimente
de singuratate si vinovatie, dificultati in luarea deciziilor.
1.3 Burnout-ul nu se instaleaza treptat ,iar etapele sale de evoluție sunt:
1.Luna de miere.
In aceasta etapa, angajatul este de obicei entuziast si satisfacut de slujba sa si de sarcinile pe care le
are de indeplinit. Daca aceasta faza continua fara pauze si fara modalitati de "reincarcare a
bateriilor", sarcinile devin neplacute si individul isi pierde din energie.

2.Pana de combustibil.
Oboseala se instaleaza. Angajatul poate reactiona prin folosirea abuziva de substante (alcool,
medicamente etc.) sau poate incepe sa aiba probleme cu somnul.
4
3.Simptomele cronice.
In aceasta etapa, munca peste masura duce la efecte fizice (incluzand epuizare, extenuare constanta
si susceptibilitate la boli) si la efecte psihologice (care includ manie, furie acuta sau depresie).

4.Criza
Angajatul nu mai este capabil sa isi indeplineasca indatoririle profesionale si, adeseori, sufera de
anumite afectiuni fizice. Pot fi afectate si relatiile cu familia, din cauza pesimismului, a indoielii de
sine, a faptului ca problemele profesionale il obsedeaza pe individ.

5.Izbirea de perete.
Problemele psihologice si fizice pot deveni atat de grave, incat sa duca la boli grave, care ameninta
viata individului. Problemele de la locul de munca devin atat de serioase, incat ii pun in pericol
cariera angajatului.

1.4 Sindromul are trei dimensiuni:

1. Extenuarea emoţională – irosire a energiei emoţionale şi perceperea inadecvării emoţiilor proprii
la situaţia creată. Este dimensiunea de bază, ce se manifestă printr-un tonus emoţional scăzut,
indiferenţă sau suprasaturare emoţională.
2. Depersonalizarea se referă la dereglarea relaţiilor cu ceilalţi. Se poate manifesta fie prin
dependenţa de cei din jur, fie prin negativism şi atitudine cinică.
3. Reducerea realizărilor personale se poate manifesta fie prin tendinţa de autoapreciere negativă a
capacităţilor, realizărilor, succesului profesional, fie prin limitarea propriilor posibilităţi, obligaţii
faţă de ceilalţi. În consecinţă, individul se percepe incompetent profesional şi incapabil de a-şi
atinge scopurile propuse.
Totul incepe de la pierderea echilibrului intre solicitari primite si resursele proprii. De cele mai
multe ori, persoana alege singura sa se supraresponsabilizeze din dorinta de a avea un statut mai
bun, de a castiga mai bine sau pentru a evita alte sarcini importante ale vietii, cum ar fi relatia intima
sau prietenii. Astfel, desi toti angajatii unei firme sunt expusi la aceiasi factori stresori, doar unii vor
ajunge sa sufere de epuizare psihica si fizica, pentru ca doar unii folosesc supraangajarea ca scuza
pentru a evita o relatie intima semnificativa sau relatii sociale. Iar acestea din urma sunt cele care
ofera echilibrul. Multi nu pot opri munca, nu-si pot lua pauze pentru ca simt ca ar pierde tot ceea ce
pana atunci au cladit. Si cu cat isi consolideaza o pozitie, cu atat se simt mai responsabilizati sa o
pastreze. In cazul lor, orice schimbare in rutina zilnica produce o stare de nesiguranta si determina o
acuta frica de esec. Astfel continua sa munceasca, sa se instraineze de oameni si sa fie tot mai
absent.
Cei care sufera de sindromul burnout de obicei nu sunt constienti, nu-si pot evalua obiectiv
implicarea in munca si neglijarea nevoilor personale si sociale

5
Este importantă menținerea unui stil de viață sănătos. Alimentația sănătoasă, odihna suficientă,
efectuarea de activități fizice în mod regulat sunt factori cu efect demonstrat de creștere a energiei, a
rezistenței la stres și a performanțelor.
Delimitarea aspectelor și capacitatea de a stabili priorități pot duce la o structurare a rolurilor persoanei
și la o mai bună detașare de problemele profesionale în timpul liber. Se recomandă acordarea de timp
pentru activitățile plăcute, hobby-uri, pasiuni, pentru dezvoltarea creativității și ieșirea din rutina de
zi cu zi.
Timpul petrecut cu familia și prietenii și activitățile sociale au și ele un efect de “ reîncărcare a
bateriilor” și nu trebuie neglijate. Este necesar deci un efort de a analiza situația, de a stabili prioritățile
și de a schimba situația într-o manieră care să coincidă cu speranțele și dorințele personale.
La locul de muncă se recomandă exprimarea nemulțumirilor și sugestiilor de schimbare într-o manieră
asertivă; este benefică ieșirea din rutină, activitatea diversificată, căutarea de provocări. În anumite
situații soluția poate fi o schimbare a locului de muncă sau a domeniului de activitate.

1.5 Cel mai cunoscut chestionar pentru Burnout este Maslach Burnout Inventory
Foarte Rar Uneori Fregvent Foarte
rar fregvent
1. Ma simt secatuit emotional.
2. Spre sfarsitul programului de lucru ma simt
ca o lamaie stoarsa.
3. Ma simt obosit cand ma trezesc dimineata si
trebuie sa merg la serviciu.
4. Am perioade in care ma simt depasit de
situatie.
5. Comunic cu unii colegi cum as comunica cu
niste obiecte.
6. Nimic nu se intampla dupa cum imi doresc.
7. Ma simt plin de energie si entuziasm.
8. Pot gasi solutia corecta in situatii
conflictuale.
9. Am o stare de deprimare si apatie.
10. Pot influenta pozitiv productivitatea
muncii subordonatilor si colegilor mei.
11. In ultima perioada am devenit mai dur in
relatiile cu colegii sau subordonatii.
12. Oamenii cu care lucrez sunt persoane
neinteresante si plictisitoare.
13. Am multe planuri de viitor si cred in
realizarea acestora.
14. Am deziluzii profesionale.
15. Simt indiferenta pentru lucruri fata de care
manifestam interes mai inainte.
16. Devin incordat si tulburat cand ma
gandesc la preocuparile mele actuale.
6
 17. Uneori imi este indiferent de ceea ce se
intampla cu colegii sau subalternii mei.
18. Vreau sa ma izolez de toti si sa ma
odihnesc.
19. Pot crea usor o atmosfera binevoitoare si
de cooperare intr-un grup.
20. Comunic usor cu oamenii indiferent de
statutul social si caracterul lor.
21. Reusesc sa fac multe lucruri.
22. Ma simt la limita puterilor.
23. Eu cred ca voi reusi sa obtin inca multe
lucruri in viata.
24. Ma simt ca unul care a dat faliment.
25. Subordonatii si colegii pun pe umerii mei
povara problemelor si indatoririlor lor.

Rezultatul: fiecarei dimensiuni ii corespund urmatorii itemi:

Extenuarea emotionala – 1, 2, 3, 7, 9, 15, 16, 18, 22.
Depersonalizarea – 5, 11, 12, 17, 20, 25.
Reducerea realizarilor personale – 4, 6, 8, 10, 13, 14, 19, 21, 23, 24
Itemii subliniati se coteaza invers (1=5 puncte, 2=4 puncte, 3=3 puncte, 4=2puncte, 5=1 punct).
Se calculeaza suma punctelor pentru fiecare dimensiune, obtinandu-se cate un scor, care se raporteaza
la valorile de mai jos.
Nivelele epuizarii profesionale pe dimensiuni:
Dimensiunea Nivel Scazut Nivel Mediu Nivel Inalt
Extenuare 9 – 18 9 -27 28 – 45
emotionala

Depersonalizare 6 – 12 13 -18 19 – 30

Reducerea 10 -20 21 – 30 31 -50

realizarilor
personale

Scor total 25 -50 51 – 75 76 – 125

Interpretare Chestionar burnout

0-25 puncte : Nu e nimic in neregula cu persoana dvs. poate chiar va place munca pe care o
desfăsurati. Volumul de munca si potentialul fizic si intelectual sunt in echilibru.

7
25-50 puncte: Incepeti sa candidati la burnout, dar sindromul nu e inca instalat. Daca plecati imediat
in vacanta, folositi din plin week-end-ul pentru odihna si deconectare sau va organizati mai bine
munca si invatati sa delegati din sarcini, situatia inca mai poate fi evitata.
51-75 puncte: Burnout. Daca va simtiti vlaguiti, nemotivati, incordati si foarte obositi. E important
sa va refaceti cat mai repede resursele energetice, fizice si psihice. Aveti urgent nevoie de o vacanta
departe de mediul cotidian, intr-un loc preferat alaturi de cei dragi.
76-125 puncte si peste: Starea de sanatate fizica si mentala este amenintata. E necesara o vizita la
medicul de familie. Odihna trebuie sa reprezinte o prioritate in perioada urmatoare.

1.6 Modalitatile de prevenire a instalarii epuizarii la locul de munca sunt:

- Incercati sa va ganditi la toate beneficiile, de orice natura, pe care le obtineti ca urmare a job-ului
actual: bani, recunoastere profesionala, deprinderea de noi abilitati, compania placuta a colegilor -
ganditi-va la orice satisfactie, oricat de neinsemnata. Daca aveti angajati care sunt afectati de burnout,
puteti discuta cu ei si ii puteti ajuta sa isi alcatuiasca o astfel de lista a beneficiilor. Concentrarea pe
aspectele pozitive va ajuta sa aveti un nivel optim de motivare si o atitudine pozitiva;
- Notati-va activitatile pe care le aveti de indeplinit la locul de munca si ierarhizati-le in ordinea
gradului in care va fac placere - astfel, puteti descoperi ca orice job, oricat de greu sau de solicitant vi
s-ar parea, are si o parte interesanta si placuta;
- Nu renuntati la viata sociala - intalniti-va cu prietenii, in timpul liber pe care il aveti;
- Invatati strategii de management al timpului, faceti exercitii de relaxare, invatati sa fiti asertivi si sa
refuzati cand nu mai puteti face fata - orice va ajuta sa va pastrati eficienta la locul de munca,
mentinandu-va in acelasi timp un echilibru interior si o stare de bine psihic

Concluzie:
Mulți dintre noi încă nu știm despre existența sindromului Burnout.Fiecare individ este predispus să
fie afectat de sindromul Burnout,de aceea trebuie să facem diferență între un simplu stres și o
afecțiune atât de grava ca acest sindrom.Pentru a fi evitata această boală ,în primul rând toți oamenii
trebuie informați despre astfel de afecțiune,despre simptomele,cauzele ei.La locul de muncă ar fi bine
ca muncitorii să fie informați cum sa nu permită ca sindromul Burnout să-I afecteze,iar în cazul în
care sindromul deja a evoluat sa știe cum să-l stopeze și să-l elimene din starea lor emoțională.

8
Bibliografie:
1. Andre C. Cum sa ne exprimăm emoţiile şi sentimentele. Bucureşti: Ed. Trei, 2008.
2. Bruchon-Schweitzer M., Koleck M., Cousson-Gelie F., Quintard B., The body-
image questionnare.
3.Cum sa depasim sindromul Burnout Suprasolicitarea emotionala si profesionala
de JORG-PETER SCHRODER.
4.http://www.xprimm.md/Sindromul-de-epuizare-burnout-articol-191-39847.htm
5. Maslach C. (1976). Burn-Out, Human Behavior.